Studiu de Geografie Umana Comuna Berzovia

Introducere

Așezarea geografică

Poziția geografică

Localizarea geografică

Referințe bibliografice

Cadrul natural

Considerații geoistorice

Populația

Evoluția numărului de locuitori

Dinamica populației

Dinamica naturală

Natalitatea

Mortalitatea

Bilanțul demografic natural

Dinamica migratorie

Sosiți

Plecați

Bilanțul demografic migratoriu

Bilanțul demografic general

Structura populației

Structura demografică

Structura pe sexe

Structura pe grupe de vârstă

Structura matrimonială

Structura pe familii și gospodării

Structura socială

Structura etnică

Structura confesională

Structura lingvistică

Structura după nivelul de instruire

Structura profesională

Structura economică

Populația activă și inactivă

Structura populației pe sectoare economice

Prognoza demografică

Morfostructura localității

Dezvoltarea economică

Sectorul primar

Sectorul secundar

Sectorul terțiar

Obiceiuri, tradiții și meșteșuguri populare

Perspectivele de dezvoltare

Bibliografie

INTRODUCERE

Am ales lucrarea „Comuna Berzovia – studiu de geografie umană” pentru a putea studia, mai în detaliu, aspectele legate de popularea Berzoviei, de importanța acestei comune în stabilirea cadrului adecvat viețuirii și trăiniciei așezărilor umane.

Pe drept cuvânt, mărturie stau nenumăratele descoperiri arheologice care atestă permanenta locuire a acestui teritoriu încă din cele mai vechi timpuri,Începând cu influențele condițiilor naturale în stabilirea așezărilor umane și continuând cu aspectele legate de specificul oferit de interpătrunderile etnice în conturarea dezvoltării economico-sociale a așezărilor

Lucrarea este structurată pe 9 mari capitole pe parcursul cărora am încercat să analizez problematica componentelor fizico geografice și potențialului uman.

Primele 4 capitole abordează aspectele fizico geografice și istorice ale Comunei Berzovia,capitolul al-5-lea ne prezintă structura populatiei comunei sub diferite aspecte(Lingvistice,etnice,confesionale etc) capitul 6 aborzeaza tot aspectele fizico geografice ale comunei .

Capitolele 7 si 9 ne prezinta aspectele economice si perspective de dezvoltare ale comunei Berzovia.

Fiind o asezare rurala Berzovia s-a impus si prind obiceiurile si traditiile sale lucru oglindit in capitolul al 8-lea

De asemenea, aduc mulțumirile mele tuturor celor care pe parcursul cercetării de teren sau a documentării de cabinet au dat dovadă de înțelegere și disponibilitate – reprezentanți ai autorităților locale sau județene.

1.AȘEZARE GEOGRAFICĂ

1.1 Poziționare Geografică

Unitate este componentă a ținutului carpato-danubiano-pontic și aparține de județul Caraș-Severin care se află în partea de sud a Banatului, acolo unde lanțul Carptiilor se îndreaptă spre Dunăre, plecându-și treptat fruntiile înalte.

În acest spațiu geografic se găsesc îmbinate toate cele trei trepte clasice ale pământului românesc. Deși relieful județului este în primul rând muntos, între puținele localități de câmpie se numără și comună Berzovia. Nici orașele nu sunt la distante deosebit de mari. Cel mai îndepărtat oraș este Timișoara, situat la 64 km., iar cel mai apropiat oraș este Bocșa, la numai 10 km. Orașul reședintă de judetului Caraș-Severin este municipiul Reșita este situat la o distantă de 33 km, aceasta ar fi pozitia geografică a localitătii Berzovia

FIG 1 AȘEZAREA COMUNEI BERZOVIA IN CADRUL JUDEȚULUI CARAS-SEVERIN

1.2 Localizare Geografică

Comună Berzovia este poziționat în partea de vest a județului Caraș-Severin în zona de tranziție dintre deal si câmpie, în interiorul triunghiului format de orașele Deta, Bocșa și Buziaș.

Situată aproape de hotarul cu județul timiș, pe drumul ce leagă Timișoara de Reșița, la 10 km de orașul Bocșa și 64 de km de Timișoara.Berzovia se desfășoară pe malul stâng al răului Bârzava, la intrarea în câmpia Moravitei.

Prin așezarea la răscrucea drumurilor, Berzovia constituie un nod de cale ferată dar și de șosele. Astfel, la 3 km. spre Timișoara este satul Ghertenis, la 9 km. spre Oravița întâlnim satul Fizes, la 4 km. spre Lugoj este așezată comună Ramna și la 12 km. spre Buziaș este comună Vermes. Din acest punct de vedere, Berzovia este o adevărată placă turnantă a comunicațiilor din zona.

Localitatea Berzovia are următoarele coordonate geografice : 45’ 25’’ latitudine nordică și 21’ 38’’ longitudine estică

FIG 2 LOCALIZAREA COMUNEI BERZOVIA IN CADRUL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN

2.REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Părerile privind străvechiul Berzobis sunt controversate.Astfel unele păreri susțin ideea că străvechiul Berzovis datează din timpurile invaziei românilor în Dacia,iar altele sunt de părere că acesta datează din timpurile dacice.Istoricii unguri l-au situate când pe cursul superior al răului Bârzava când la hotarul Carasovei sau chiar jos la Sasca.

Arheologii si istoricii români au identificat o așezare de tipul cotofeni la est de Berzovia,pe înălțimea Gruniul cetății,deal situat pe valea pârâului Smidă.La Berzovia au fost descoperite șanțurile castrului și urmele întăriturilor care se întindeau până sub satele vecine.Sau descoperit vatra orașului,coridoare,bolți,scări,ape ducte,temple și vile precum și numeroase vase de pământ.

Studiul facut în anul 1974 sunt menționate pe cuprinsul banatului localitatiile dacice Acmonia,Arcidava,Dierna,Tibiscum,Zilidava,Berzobis etc, este extreme de concludentă în studiul acestei localități. Textul rămas de pe vremea celui de-al doilea război daco-român atestă existent unei cai de comunicație importantă,în cadrul imperiului român:drumul Lederata-TIBISCUM pe acest drum figurează și localitatea Berzovia,dintre multiplele urme de cultură materială din mediul român care sau conservat până în zilele noastre pe teritoriul localităților dacice,monedele dețin un rol foarte important astfel denarii republicani care au avut rol foarte important în relațiile negustorești ale dacilor ,,bănățeni’’ sunt prezenți în număr foarte mare și în perimetrul comunei Berzovia.Urme materiale semnificative în atestarea orașului civil Berzovia sunt și cărămizile găsite la Berzobis care aveau marca ,,legio-paturoman Flavia Felix’’.

Acest lucru ne dovedește că legiunea a statonat în cadrul castrului român și era condusă de Caius Iulius Quandratus Bassus, Secolul al XIV lea în anul 1366 apare amintită localitatea importantă jidovini cu ocazia întocmirii unei diplome la Semlac de regale Ludovic cel Mare prin care localitatea respectivă este donate lui Benedeck Heem.De asemenea jidoviniul este amintit între anii 1690-1711 în notițele lui Marsigli că făcând parte din districtul Bocșei.

În conscripția din 1717 satul se numea Schidovina avea 57 de case și aparținea districtului Varsetului ;în primul deceniu al sec XIX trece în districtul Ciacovei.De asemenea în anul 1796 satul stârnește guvernului de la Viena care dispune regularizarea acestuia,sistematizare.Guvernul Austriac înțelegea prin această regularizare un mijloc coercitiv aplicat cu predilecție românilor bănățeni.Datorită opoziției Berzovenilor,regularizarea începe abia în anul 1803.Cele mai vechi famili care au locuit pe aceste locuri erau Almajan și Mureșan .

La 1848,înainte de revoluție comună a fost notată că având locuitori certăreți.acest fapt se explică prin aceea că alegerile de primar din septembrie 1848,impusă de administrația austrică care propune un candidat promiu,iar obsea comunei se opune acestui fapt.

După Marea Unire ,Berzovia nu mai iese în evidență cu fapte deosebite,excepție face scandalul provocat cu ocazia alegerilor nastuite din 1946, scandal ce generat un adevărat război,înăbușit de autoritățile comuniste.La 23 1955 se infinteaza iar în anul 1956 a luat ființă SMA(Stațiunea de mecanizare a agriculturii),I.A.S a luat ființă în 1961 iar în 1972 a luat naștere AEIBO(asociația pentru îngrășarea tineretului bovin și ovin) ISCIPUL să înfințat în anul 1976 iar în 1779 a luat naștere Asociația Inter Cooperativă viticolă de la Fizes și baza de receptive ROMCEREAL. Fabrică de nutrețuri combinate a fost create în anul 1981.Multe dintre acestea sau restrâns sau și-au încheiat activitatea după anul 1990,există Asociația Agricolă fratia în număr de 100 de asociații

3.CADRUL NATURAL

3.1.Geologia ( structura rocilor )

Depresiunea Panonică, acoperită cu aluviuni și depozite cuaternare. răspândite pe cea mai mare parte a Câmpiei înalte a Bârzavei, sunt reprezentate prin acumulările aluvionare ale terasei joase, acumulări constituite din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri cu grosimi de 5-8 m. precum și din aluviunile recente ale luncilor, reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase.

3.2.Relieful

Din Punct de vedere geomorfologic se disting trei unitati principale de relief:

Dealurile, care ocupă o suprafață mai mică in sudul perimetrului, reprezentând ultimile prelungiri in partea de nord ale dealurilor Doclinului, cu altitudini de pana 230 m( Dealul Crucii 229 m, Dealul Talva 225, Dealul Grindului 217 m, Dealul Lazu 196 m)

Văile adânci de eroziune si luncile Bârzavei, Fizeșului si Agrișului ce fragmentează zona

Câmpia inaltă piemontană este parte a Câmpiei Gătaie, cu o altitudine ce scade din partea de sud spre nord de la 180-190 pana la 120-125 m, prezentând un ușor aspect de terasare

Aspectul de câmpie, unde este așezată Berzovia, este tipic pentru toată Câmpia înaltă a Bârzavei. Câmpia înaltă a Bârzavei corespunde zonei de contact cu dealurile vestice dar și cu Munții Dognecei la est si continuă cu treapta mai joasă a Câmpie Gătaiei spre vest.

Limita sud-estică este formată la contactul cu Munții Dognecei și Dealurile Tirolului. In Limita nord-vestică se dezvoltă cele două bazinehidrografice : Pogănișul, la nord și Bârzava la sud.

Limita vestică este mai evidentă datorită unor diferente mici de altitudine ( in jur de 40-50m.),existente între Câmpia înaltă a Bârzavei, la est și Câmpia Tabulară a Gătaiei la vest, altitudinea medie a reliefului pe care este așezată localitatea, este de 140m. Limita nord-estica este constituita de contactul cu zona deluroasă Dealurile Silagiului și piemonturile Muntiilor Arenișului, masiv fragmentat de văi adânci. Piemonturile Munțiilor Areniș ajung până în dreptul localițății Bocșa Montană

FIG 3 IMAGINE SATELITARĂ COMUNA BERZOVIA

3.3.Clima

Datorită poziționării județului Caraș-Severin în partea de sud-vest a țării, nu foarte departe de Marea Adriatică și la adăpostul Carpațiilor, teritoriul este incadrat climatului temperat-continental moderat,cu noanțe usor submediteraneene.

Potrivit datelor înregistrate în stația meteo de referință (stația Timișoara), temperatura medie anuală este de 10 grade celsius, iar valoarea medie anuală a precipitațiilor este 631 mm. În arealul comunei temperaturile sunt puțin mai scăzute (media anuală situându-se între 10,4-10,50C), iar precipitațiile mai mari (700,0 mm). Iernile sunt, în general, mai blânde și mai scurte, primăverile sunt relativ timpurii, scurte, cu însemnate variații termice, verile sunt dominate de mase de aer tropical, cu deficit de umiditate, iar toamnele sunt mai lungi, cu temperaturi constante

3.4.Apele

Comuna Berzovia este străbătută de cursul râului Bârzava și a afluenților săi, printre care pârâurile Moravița, Birda și Gorova. Bârzava, izvorăște în Munții Semenic, în județul Caraș-Severin. Confluența pârâului Ciornovăț, care traversează comuna, cu râul Caraș, se realizează în dreptul localității Ticvaniu Mare; văile ce aduc suplimentar aport de debit sezonier sunt, în principal, de tip torențial

Rețeaua hidrografică mai este reprezentată de râul Bârzava și pârâul Fizeș, ale căror cursuri prezintă un potențial mare de inundabilitate în anii bogați în precipitații și de o serie de văi cu debit intermitent, precum Agriș, Corniș, Vâna Satului, ogașele Bagrin și Stuparilor, ca și o serie de văi adânci de eroziune care în perioadele abundente în precipitații se transformă în văi torențiale

Apele din zonă se încadrează în două marii categorii:ape curgătoare permanente și ape curgătoare temporare. Colectorul principal al apelor curgătoare din zonă este râul Bârzava, care aparține de sistemul hidrografic Timiș- Bega.

Cursul inferior este situat în câmpie iar în aval de Bocșa, are panta sub 1 km. și de aceea meandrează puternic si pe parcurs suferă despletiri iar în aval de Șoșdea intră in județul Timiș.Afluenții Bârzavei de la Berzovia sunt destul de mici : Fizeșul are o suprafață a bazinului hidrografic de 111 km. pătrați și o lungime de 40 km dar și afluentul său care poartă numele de Vornicul

Pe cuprinsul acestei zone se regăsesc numeroase văi intermitente, care poartă apa numai temporar, în perioadele cu precipitații și după topirea zăpezilor, ca de exemplu :Valea Corniș, Ogașul Mare, Vâna Neagră, etc.

După studiile hidrologilor, sub teritoriul comunei există o mare pânză freatică, exploatată intens de stațiile hidrotehnice din zona Bocșa- Berzovia

Apele freatice:

adâncimea apei freatice este de 4-6 m față de suprafața morfologica

Fântanile au o adâncime de 4-12 m iar puțurile 214 m

Consumul de apă:Alimentarea cu apa in Berzovia se face din puț, stația de alimentare cu apă sau fântăni particulare.

3.5.Vegetația

Covorul vegetal care îmbracă solul Câmpiei înalte a Bârzavei se încadrează în zona stejaretelor, subzonă pădurilor de cer și garniță. În zona se disting trei feluri de vegetație :

Vegetația de pădure este reprezentată de: cerul, garnita, stejarul și mai rar frasinul, jugastrul,carpenul și teiul.

Vegetația pajistilor naturale este limitată în prezent la suprafețe restrânse, păstrându-se pe terenurile improprii agriculturii, precum și pe pajiști și fânețe. Se întâlnesc diverse ierburi, îndeosebi trifoiul alb, trifoi roșu, ghizdei, trifoi mărunt, pirul gras, pătlagină, coadă șoricelului, păpădia și mușețelul.

Vegetația de lunca. În lungul văilor se dezvoltă o vegetație de tipul zăvoiului, cu specii lemnoase edificatoare : salcia, plopul, arinul negru, frasin,și singer. În flora ierboasă predomină plantele hidrofile cu specii de rogoz, papură, pipirig, trestie, etc

Berzovia datorită așezării ei în zona de câmpie colinară și pe valea Bârzavei, are o faună specifică pădurilor de foioase precum și celei de silvostpă.În această zonă se găsesc animale precum mistrețul, iepurele, viezurele, veverița,vulpea, hârciogul dar și păsări ca : mierla, rața sălbatică, buha, fazanul, etc. Mreana, cleanul, scobarul reprezintă speciile de pești ce se întâlnesc în râurile din zonă

3.7.Flora

Din punct de vedere al vegetației lemnoase, Berzovia se afla in subzona quercineaelor care se intâlnește in lunci și locuri joase de stejar(Quercus robur) pe locuri mai ridicate gârnița(Quercus frainetto) si mai rar pe locuri foarte înalte de goruni(Quercus petraea)

Caracteristic pentru aceste zone este prezenta in toate zonele rămășițele de pădure, a unor specii termofile, cu precădere teiul(Tilia tomentosa) care se găsește pe suprafețe insemnate.

O alta prezență familială zonei in special in câmpia înaltă o constituie aceea de salcâm(Robinia pseudacacia) care a crescut spontan sau artificial sub forma perdelelor de protecția sau a plantațiilor antierozionale.

Alte specii de lemn care se găsesc in zone sunt:ulm, frasin, jugastru, arțar, păduce, porumbar, etc.

In lunca din imediadiata apropierei a Bârzavei si a unor brașe ale acesteia, se manifestă o vegetație alcătuită din salcie, răchită, plop, arin negru, o prezență a lianelor, intre care familia cucurbitaceae, hamei precum si volbură, care acoperă ca p ășasă celelalte specii, sugerând adeseori impresia de pădure subtropicală.

In Pădurea de foioase de tip șleau se găsește laleaua pestriță, cașiță, precum si a unei specii relativ rare lăcrimioara

Specii rare in Berzovia sunt:Salix alba si Salix fragilis

Plante farmaceutice(teiul, mușetel, mentă etc.)

Habitate naturale:Habitate specifice pășunilor si fânețelor:iarba de câmp,orzul șoarecilor, scaiul dracului etc

Habitate forestiere:stejar, gorun, frasin, ulm, specii de tei, alun etc.

Habitate specifice terenurilor agricole:știrul, loboda, muștarul etc.

3.8.Solurile

În condițiile in care in această zonă se găsește un climat temperat și relativ umed, pe substratul argilos sau lutos și sub o vegetație de strejar , s-au format soluri de diferite tipuri podzolite dar și pseudo-gleziate. În funcție de factorii de formare ( climă, vegetație, rocă), au fost delimitate următoarele tipuri de soluri: soluri podzolice, argilo-aluvionare, luvisolul albic tipic, solurile brune podzolite și solurile aluvionare.Asociații de soluri brune argiloiluviale, erodisoluri, soluri brune luvice (tipice, pseudogleizate, vertice) și ogașe și ravene

Terenul agricol al Berzoviei se constituie din urmatoarele folosințe:arabil care este cel mai des intâlnit, pășuni, fânețe, vii, livezi

Având in vedere condițiile pedoclimatice specifice teritoriului cercetat, permite dezvoltarea unei flore melifiere variate cu scopul maririi potențialului natural. Sugerând îmbunătățirea floristicei cu specii ca: salix babilona, robinia viscova, acr platanoides etc

Tabel terenuri existente in Berzovia

Grafic impărțirea terenurilor din Berzovia

3.9 Rezervații naturale

În zonă nu există nici o rezervație în afară de Pădurea Berzoviei. Este totuși de amintit că în apropiere cu satul Ersig se regăsește o importantă crescătorie de fazani, cunoscută aproape în tot județul Caraș-Severin.

4.CONSIDERAȚII GEOISTORICE

Primele săpături arheologice la castru roman de la Berzovia, s-au făcut pe la sfârșitul secolului al XVIll-lea. În urma acetor săpături, au fost scoase la iveală pretorium-ul, caldarium-ul, țevile apeductetor și canalelor.

In anul 1856, funcționarul Șefan Ionescu, întreprinde alte săpături in perioada in care satul era mutat chiar pe castrul roman iar in 1866, au fost scoase, pe lângă cărămizi cu numele inscripționat al Legiunilor IV Flavia Felix și a Xlll-a Gemina, diferite obiecte de gospodărie impreuna cu niște bani din perioada împăraților Vespasian, Traian și Comodus.

Numărul cercetărilor Berzoviei crește spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Perioada dinaintea castrului roman:

Printre numeroasele stațiuni arheologice bogate în urme – este amintită și Berzovia.

O așezare de tipul Cotofeni, la est de Berzovia, pe înălțimea Gruniul Cetății, deal situat pe valea pârâului Smidă. S-au descoperit aici obiecte de ceramică, unelte din piatră și os,toate aceste dovezi atestă continuitatea populației daco-getice pe pământul Berzoviei.

Gheorghe Cotoșmanu susține ideea că numele Berzoviei vine de la dacicul „ Berz”, adică „ mesteacăn”.

Din al doilea război daco-roman perioada( 105- 106 d. Hr.) Trupele române merg spre nord până la Vărădia de astăzi ( Arcidava ), după care se întorc spre est, trecând prin Berzobis, cu destinația finală Tibiscum.La Tibiscum se realizează joncțiunea cu armatele pornite de la Dierna ( Orșova)

În urma săpăturilor arheologic făcute la Berzovia a fost descoperit castrul Legiunii IV Flavia Felix, situat pe un platou din stânga Bârzavei, Alexandru Fluture un cunoscut arhelog spunea este vorba despre” primul mare castru ridicat de armata romană, în primul război de cucerire a Daciei”

Castrul este realizat din pământ și are două faze de construcție. În vecinătatea castrului s-a dezvoltat o așezare civilă care s-a dezvolt până în secolul al IV-lea.Începând cu anul 1998 s-au început săpăturile pentru cercetarea clădirii comandantului, principia

Berzobis in perioada medievală:

Odată cu retragerea romană de după anul 271 d.Hr. Berzovia intră într-o zonă de anonimat pentru o perioadă ce durează ceva mai mult de un mileniu. În secolul al XIV-lea este amintită localitatea Jidovini, cu ocazia întocmirii unei diplome, redactată la Semlac de regele Ludovic cel Mare.

Sub influență mișcărilor revoluționarilor din data de noiembrie 1918, populația săracă din Berzovia a trecut la impărttirea bunurilor ce le dețineau moșierii din localitate. Revoltă a fost învinsă cu forță armată, iar pentru a speria populația, țăranul Stîngu Achim a fost împușcat în față primăriei, în prezența localnicilor comunei, adunați cu forță. În secolul XX a fost plin de convulsii sociale, este cunoscută activitatea preotului Alexandru Ogârlaci, care a fost întemnițat de de autoritățile austro-ungare între 1914-1918 el fiind deportat și internat în lagăr în anii primului război mondial,după Marea Unire, Berzovia nu mai iese în evidență cu fapte deosebite, excepție făcând scandalul provocat cu ocazia alegerilor măsluite din 1946, scandal ce a degenerat într-un adevărat război cu împușcături, până au intervenit autoritățile comuniste și au învins revoltă

În ultima decadă, Iocalitatea cunoaște o perioada de revigorare, inființându-se două abatoare ale unor firme din Reșița, s-a asfaltat drumul communal și s-au renovat o serie de clădiri, în anul 2004 printr-un proiect SAPARD s-a introdus alimentarea cu apă în sistem centralizat.

În anul 2007, pentru prima oară in istorie la Berzovia a fost sfințită biserica ortodoxă, eveniment la care au luat parte numeroase oficiafități ale zonei

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial este amplasat în fața bisericii. În partea superioară se află un vultur cu o cruce în cioc, cu aripile desfăcute pe care sunt scriși anii 1914 – 1919, sunt dăltuite numele a 51 de eroi din localitate, căzuți în Primul Război Mondial

Fig 6 Monumentul Eroilor (FOTO VELCELEAN ALEXANDRU)

Localitatea Berzovia este amintită ca cetate dacică în Tabula Peutingeriana, sub denumirea de Berzobia. Numele său apare în singurul fragment care a supraviețuit al împăratului Traian în Dacia: “vom merge spre Berzobis și apoi spre Aizizis”.

FIG 7 PIATRA MEMORIALĂ DIN FAȚA PRIMARIEI (FOTO VELCELEAN ALEXANDRU)

5.POPULAȚIA

5.1.Evoluția numărului de locuitori

Cei mai multi dintre locuitorii comunei Berzovia au fost, din cele mai vechi timpuri au fost români.In anul 1776 se amintesc 294 de case locuite,1910 localitatea avea 1787 locuitori, iar în 1920 un număr de 1708 locuitori iar în urma recensământului din 1927 pentru Berzovia rezulta un număr de 1710. erau grupati după nationalitate astfel : români 1274, geremani 15, unguri 34, evrei 1, slovaci 251,anul 1930 populatia Berzoviei era de 1700 de locuitori, iar în 1948 de 1832 de locuitori.

În anul 1956 populatia era de 1942 de locuitori, care erau grupati după natonalitate astfel: 1399 români, 29 maghiari, 90 germani, 129 slovaci, 210 tigani, și 15 de alte nationalitati. Tot din statisticile comunei rezultă că în anul 1962 Berzovia avea 1954 locuitori, în 1966 avea 2152 locuitori, iar în anul 1976 erau 2289 locuitori

În urma recensământului din anul 1992 a rezultat următoarea situatie statistică : 2351 locuitori, din care 1190 bărbati și 1161 femei. Din acești locuitori doar 2319 sunt stabili în comună, adică 1170 bărbati și 1149 femei. În urma recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.165 de locuitori.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berzovia se ridică la 3.891 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002

Tabel Evoluția numărului de locuitori

Sursă:INS

Între anii 1910-1930 evoluția populației a fost oscilantă in anumite perioade numărul populației scădea dar a existat o perioadă intre anii 1920-1927 numărul populației a fost ușor in creștere, între anii 1930 si 2002 Berzovia a cunoscut o creștere a populației semnificativă de la 1700 de locuitori la 4165 de locuitori, intre anii 1992-2002 a avut loc cea mai mare evoluție a populației de la 2351 la 4165, din 2002 Berzovia a cunoscut o ușsoară scădere a numărului locuitorilor de la 4165 la 3891.

5.2.Dinamica populației

Reprezintă totalitatea modificărilor care determină numărul populației, structura si răspândirea populației unui teritoriu intr-un anumic interval de timp ca urmare a deceselor, nașterilor emigrărilor si imigrărilor

5.2.1.Dinamica Naturală

Dinamica generală a populației a fost determinată în mod esențial de componentele mișcării naturale care, alături de mobilitatea teritorială, Mutațiile economico-sociale, politice și organizatorice survenite în cadrul habitatului. Reflectat și asupra comportamentului său demografic și implicit asupra dinamicii generale

Numeroasele transformări survenite dupa anu 1989, restructurările social-economice au avut implicații asupra pierderii unor locuri de munca au influențat comportamentul demografic.

Tinerii amână căsătoria sau nu iși doresc să aibă copii, populatia este tot mai imbătrânită, iar speranța de viață in creștere favorizează creșterea populației bătrane, pe fondul general al reducerii natalității.

5.2.1.1.Natalitatea

Este un important indicator demografic care reprezintă numărul nașterilor in cadrul populației intr-un anumic interval de timp. Frecventă nascuțiilor vii in cadrul unei populații, calcultat ca raport intre numărul acestora si populatia de la mijlocul intervalului exprimat la 1000 de locuitori.

Valorile acestuia sunt influențați de o serie de factori:

Factorii demografici

Sociali-economici

Culturali

In sfera factoriilor demografici include gradul de urbanizare structura pe varste si politica demografica a tarii si a regiuni respective.

In Categoria factorilor sociali economici un rol foarte important il are nivelul veniturilor familii respective. Un nivel scăzul al acestora, reflectat intr-un nivel de trai scăzut va duce la o creștere a membrilor familiei si in speță a natalității. In schimb un nivelul ridicat al veniturilor se va concretiza intr-o reorientare a numărului membrilor familiei si respective a natalității

In sfera factorilor culturali care influentează valorile natalitătii includem gradul de instruire al populatiei.

Natalitatea– unul din factorii creșterii demografice – a cunoscut fluctuații importante în intervalul analizat, a avut o evoluție oscilantă între anii 1910-1930 (tendința oscilantă dar și negativă a fost mai accentuată între anii 2003 și 2013)

Grafic natalitate perioada 2003-2013

FIG.8 Grafic natalitate perioada 2003-2013 Sursă:INS

5.2.1.2.Mortalitate

Spre deosebire de natalitate mortalitatea reprezinta numarul deceselor in cadrul populatiei intr-un anumit interval de timp. Intesitatea mortalității este influențată de o serie de factori ca factorii demografici si social economici.

Aria acestor factori este destul de extinsa si se referă la vârstă, sex, stare de sănătate, nivel de educație, condiții de mediu,profesie, ocupație, mediul social(urban-rural).

FIG 9 Grafic mortalitate perioada 2003-2013 Sursă:INS

Mortalitatea începe să depășească valorile natalității tot din anul 1989, asta din cauza populație imbătranite care este in număr tot mai mare ținand cont că tinerii pleaca in locuri unde iși pot găsii locuri de muncă si pot duce o viață mai ușoară.

5.3.1.3.Bilanț Demografic

Bilantul demografic pozitiv semnifică un spor al populației, pe când cel negative reprezintă un deficit natural. Populatiei cu bilanț demografic pozitiv este o populației crescătoare cea cu un bilanț demografic nul reprezintă o populație stationară iar cea cu o populație cu bilanț demografic negativ este descrescatoare, inseamna o depopulare ceea ce va duce la dispariatia populatiei respective

În Comuna Berzovia corelatia dintre natalitate si mortalitate are ca rezultat sporul natural care are, în consecintă, valori negative după 1989, înregistrând scăderi importante iar mortalitate inregistrând creșteri consistente.

Tabel natalitate si mortalitate anii 2003 si 2013

Sursă:INS

In anul 2003 se poate observa o valoare negativă a bilanțului dinamic natural mortalitatea având valori mai ridicate ca nataliatea.La fel se poate observa valoarea negativă a bilanțului dinamic si in anul 2013 dar cu deosebirea ca in acest an bilanțul dinamic are o valoarea negativă mai mare ca cea din 2003 cu 15 persoane.

5.2.2 Dinamica Migratorie

Mișcarea migratorie a reprezentat unul dintre cele mai importante și dinamice elemente ale evoluției demografice începând cu a două jumătate a sec. al XX-lea.

Prezentă dintotdeauna, prin toate componentele sale spațio-temporale, mobilitatea teritorială a populației s-a accentuat pe măsură ce polii industrial-urbani au cunoscut un dinamism economic.

Pe proprietățile existente în decursul timpului, mobilitatea teritorială a fost diferențiată de caracteristicile acestora, cele mai “mobile” să zicem erau categoriile de populație săracă, ce nu aveau de cele mai multe ori mijloacele materiale suficiente pentru a se stabili intr-un loc.

Perioada de vârf a constituit-o cea a anilor 1970-2002, care a coincis cu etapa de maximă prosperitate economică când tăranii aveau multe facilități din perioada comunistă dar ușor, ușor aceștia si-au pierdut din posibilități si nu iși permit singuri să iși dezvolte o afacere.

5.2.2.1.Sosiți

FIG 10 Grafic persoane sosite si stabilite in Berzovia Sursă:INS

Numărul celor sosiți in Berzovia osciliază intre anii 1992-2002 dar totuși au fost in creștere iar din 2002 numărul nou venițiilor este din ce in ce mai mic datorită lipsei locurilor de muncă

5.2.2.2.Plecați

Numărul persoanelor care pleacă din Berzovia este semnificativ mai mare decât numărul celor sosiți, datorită lipsei locurilor de muncă și sărăciei, multe persoane in special cele tinere pleacă in locuri in care ar putea avea o viața mai bună sau chiar in Occident.

Această populație, intrată în contact cu modernitatea civilizației urbane, avea alte aspirații pe care ruralul nu le putea satisface.

5.2.2.3.Bilanțul Migratoriu

Migrația are o serie de factori: suprapopularea, dezvoltarea cailor de comunicatie, factori de ordin social, cataclisme si maladiile etc.

O mare importantă o au factorii de ordin social deoarece aceștia imbracă aspectul politic, istoric, religios, cultural si cel legat de traditie.

5.3. Structura Populației

Evoluția populației din Comuna Berzovia se caracterizează nu numai prin scăderea ei numerică, dar și prin mutațiile intervenite în structura pe grupe de vârstă și sexe, ca urmare a evoluției sporului natural și structura socio-economică, datorită tranziției de la economia socialist la economia de piață.

Analiza datelor statistice cu privire la structura populației pe grupe de vârstă în decursul secolului al XX-lea dar și în secolul XXI,ne arată orientările demografice ale populației.

5.3.1 Structura Demografică

Analiza datelor statistice cu privire la structura populației pe grupe de vârstă în decursul anilor, care ne arată orientările demografice ale populației, care corespund perioadelor istorice, cu tendința continuă de scădere a populației tinere după anii 1990.

5.3.1.1. Structura pe sexe

Tabel Structura pe sexe dar si pe vârstă

Sursă:INS

FIG 11 Grafic structură pe sexe si vârstă

Structura pe sexe a populației indică o ușoară preponderență a persoanelor de sex feminine mai mare cu 94 de persoane in urma recensământului făcut in anul 2002.

Diferențierile dintre ponderile deținute de populația masculină și cea feminină (sexul feminin este întotdeauna superior celui masculin, datorită speranței de viață mai ridicate a femeilor.

Feminizarea populației rurale din cadrul comunei Berzovia este al migrațiilor cu caracter exodinamic sau de natură economică, vorbim, în special, despre deplasările pentru muncă ale populației de sex masculin.

5.3.1.2.Structura pe grupe de vârsta

Tabel pe structura de vârstă anul

Sursă:INS

După cum se poate observa populația tânără este in continua scădere iar populația bătrană este in crestere cele mai multe persoane au vârsta cuprinsă intre 40-44, 50-54, 55-59, 60-64.

Îmbătrânirea demografică este un proces care deteriorează echilibrul în structura grupelor de vârstă.

Contribuie la reducerea potențialului forței de muncă al acestora, modifică raportul dintre populația activă și populația inactivă, în favoarea celei din urmă adică celei inactive care inseamnă din păcate scăderea numărului de locuitori si creșterea numărului de persoane în vârstă in comună.

5.3.1.3.Structura matrimonială

Starea civilă sau matrimonială reprezintă situația unei personae in raport cu instituția sau evenimentul demografic căsătoria. Structura populatiei după starea civilă consta in specificarea acesteia ca :necasatorit, căsătorit, divorțat sau văduv in totatul populației respective.

Persoana necasatorită este aceea persoană care nu a fost casatorita niciodata in cursul vieții, in schimb persoana căsătorită reprezintă acea persoană care a fost casatorit in timpul vietii. Persoana văduvă este persoana a cărei căsătorii a fost desfăcuta prin decesul soțului sau a sotiei. In schimb persoana divorțată reprezintă persoana a cărei căsătorii a fost desfacută prin divorț.

Sursă:INS

Se poate observa un număr ridicat al femeilor si barbaților căsătoriti si o pondere scăzuta a celor care sunt divortați sau trăiesc in concubinaj, acest fapt denotă o tendinta de creștere a populației si un bilanț demografic ce tinde spre valori pozitive, dar si un numar destul de mare de persoane văduve care ne arată totuși incă odată numărul persoanelor vârstnice din Berzovia.

5.3.1.4.Structura pe familii si gospodări

Populația in ansamblul ei este compusă din unități sau nuclee formate din persone care locuiesc impreună unite intre ele prin anumite legături de rudenie, care produc si consumă impreună.

Există o strânsă legatură intre familie si gospodărie, gospodăria presupune traiul in comun in aceași locuință este o unitate complexă socială, cu funcție economică de producție si de consum, numarul gospodăriilor este mai mare decat cel al famililar.

Acest număr variază in funcție de factorii demografici economico sociali, institutionali si tradiționali. Familile sunt alcătuite din soț, sotie si copii necăsătoriți, ele au locuița comună si buget comun. Orice familie poate detine mai multe gospodări.

Pe raza comunei Berzovia se află 1390 de locuite iar numărul gospodăriilor se ridica la 1421.

Suprafața ce revine unei persoane este 14-17 m patrati iar numarul persoanelor repartizate pe o camera este de o singură persoană

5.3.2.Structura Sociala

Structura socială rezultă din procesul interacțiunii oamenilor. Constituirea colectivităților sociale stabile este condiționată de cristalizarea unei anumite structure

În societate se întâlnesc și grupuri de perosane care sunt nestructurate dar exista lor nu este de lungă durată. În Berzovia se intâlnesc si persoane de altă etnie si persoane care au diferite orientări religioase

5.3.2.1.Stuctura Etnică

Tabel pe etnii din comuna Berzovia

Procentul cel mai mare este deținut de români 82% iar cel mai scăzut este reprezentat de

etnia sarbă 0,07 %.Un procent ridicat il au si rromi 8,5 % si respective cei de etnie maghiară 4,14%, se poate poate observa o scădere a populației de etnie germană.

5.3.2.2.Structura Confesională

Tabel cu distributia religilor in Berzovia

Sursă:INS

Majoritatea populației este de religie orodoxă 77,8% urmată de populația de cult romano-catolic 10% si respectiv penticostali 5 % structura confesională se află in stransă legatură cu structura etnică a acesteia.

5.3.2.3.Structura linvistică

În strânsă legătură cu structura etnică se afla si structura lingvistică, aceasta se referă la numărul vorbitorilor de diferite limbi in cadrul comunitățiilor respective.

În cadrul comunei Berzovia majoritatea este deținută de populatia care vorbitoare limba română, un procent ridicat, 8,5% din totalul populației, 355 de personae sunt vorbitori de limba Rromă, un numar de 373 de persoane sunt vorbitoare de limba maghiara care reprezinta 4,14%..

În cadrul Comnunei se mai vorbește si alte limbi precum germana, sârba, slovaca totatul populației vorbitoare de aceste limbi este de 201.

5.3.2.4.Nivelul profesional

Tabel distribuire nivel de profesional

Sursă: INS

În cadrul comunei numărul salariaților si al lucrătorilor familiali in gospodărie propie este foarte ridicat raportat la numărul total al populatiei comunei si numarul patronilor este bine reprezentat, acest număr implică asigurarea locurilor de muncă pe raza comunei Berzovia.

În comuna Bezovia a luat amploare si dezvoltarea micilor intreprinderi numarul acestora este de 39, aici se mai găsesc firme care au un număr de angajaști intre 10-20,acestea ocupânduse de creșterea sau tranșarea animalelor.

Apariția si dezvoltarea IMM-urilor este un fapt pozitiv in cadrul comunei stimulând dezvoltarea propietații private.

5.3.2.5.Structura pe nivelul de instruire

Nivelul de instruire al localnicilor din Berzovia

Atât la femei cat si la bărbați procentul cel mai ridicat este deținut de cei cu pregătire gimnazială si respectiv primară si liceală, numarul persoanelor fară scoală si a celor analfabeți este destul de ridicat in comparație cu totalul populației comunei.

5.3.3.Structura economică

Structura economică este impărțită intre populația activă dar si inactivă. ,,În raport cu sistemul economic, populația apare într-o dublă ipostază, de consumatoare a bunurilor produse în economie și de producătoare a bunurilor respective’’

5.3.3.1.Populația activă și inactivă

Situație populație activă

In cadrul populației comunei Berzovia se poate observa un procent ridicat deținut de populația cu varsta de peste 60 de ani (1357) acest fapt ne arată un fenomen de imbătrânire al populatiei.Populatia intre 14-60 ani are un numar de 1297 se afla pe locul al doilea in aceasta analiza.

Numărul șomerilor este destul de ridicat ținand cont de totalul populației comunei 125 șomeri la 4165 persoane

5.3.3.2Structura populației pe sectoare economice

Tabel repartiție populație activă

In cadrul populației active ponderea cea mai mare o are sectorul agricol reprezentat de 392 de persoane urmat de sectorul industrial si artizanat precum si de cel priviind serviciile.Un argument il constituie specificul localitații si tradiția zonei

FIG 12 Grafic situația venitului Sursă:Primăria din Berzovia

5.3.3.3Prognoza demografică

In perioada 2002-2011 Populația comunei Berzovia a scăzut de la 4165 la 3601, acest fapt se explică prin migrația populației din localitate în țară si străinatate in căutarea locurilor de muncă conform pregatirii profesionale si al unui nivel de trai mai bun, scăderea populatiei reflectată prin valorile negative ale populatiei are implicatii multiple:sociale sau economice.

Una dintre aceste implicații este scăderea numarului de elevi in cadrul școlilor de pe raza comunei si implicit a nivelului de instruire al acestora.La acestea se adaugă si masurile de reintegrare a populației de origine rromă in diferitele programe de pregatire profesională

Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare locală cuprind si deferite prognoze priviind evoluția populatiei comunei Berzovia, unul dintre acestea este evaluarea potențialului economico-social local.

6.MORFOSTRUCTURA LOCALITĂȚII

Berzovia are suprafata de 12827 de ha din care intravilanul reprezinta 315 ha iar extravilanul 12512 ha.

In cadrul satului sunt 1390 locuite iar principala activitate a locuitorilor o reprezinta comertul.Comuna Berzovia deține si satele Fizeș si Gherteniș.

Fizesul este atestat documentar inca din anul 1329 este situat in Estul județului Caraș-Severin la limita cu județul Timiș, de asemenea se află la 7 km de Berzovia pe DJ 572 ce leaga Berzovia de Comorâște.

Populatia acestei localitati de 822 locuitori din care majoritatea o reprezinta cea de nationalitate română urmată de maghiari,nemți si alte nationalități.

O altă localitate componentă a comunei Berzovia este Ghertenisul.Acesta este atestat documentar inca din anul 1380.

In perioada 1924-1925 Ghertenisul a purtat numele de Bogdănești.Populatia acestui sat este de 977 locuitori din care 94 la suta români, 3,7 % maghiari iar 1,1 % alte nationalități

Berzovia se incadrează in tipul de sat adunat sub tipul compact prin prisma asezări geografice și a dispunerii gospodariilor dar și asezării față de principala arteră de circulatie ce leaga Resita de Timisoara.

In categoria satelor cu o populatie cuprinsa in 2000-3000 se incadrează si Berzovia mai precis Berzovia este inclusă in grupa satelor importante centre crescatoare de animale dar si cu o mare pondere in activitatea industriala din Resita-Bocsa.

Berzovia se înscrie in tipul de peisaj agrar mixt, in cadrul peisajului agrar mixt se remarca un echilibru intre creșterea animalelor si cultura plantelor

Referitor la căile rutiere, se poate aprecia că o serie de neajunsuri, care persistă in prezent, diminuează mult posibilitățile unei dezvoltări economice de amploare.

Acestea sunt reliefate, in pricipal de:

Lipsa unei autostăzi, având ca efect inersificarea nejustificată a traficului pe drumuri neadecvate trasporturilor inter-regionale si internaționale

Capacitatea portantă scăzută a structurii drumurilor existente, cu efecte de degradare

Marcarea, înscripționarea si iluminarea de slabă calitate, cu efecte negative asupra siguranței traficucului

7. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

7.1 Sectorul Primar

Din totdeauna ocupația de bază a berzovenilor a fost agricultură, comună beneficiind de pământ foarte bun și de o suprafață destul de mare. In 1955 se infinteaza G.A.C. cu un număr de 23 de familii, inaugurată la 23 decembrie același an, având o suprafață de 76 de hectare iar în luna ianuarie a anului 1962 ultimele familii de țărani sunt colectivizate, iar de-alungul vremii și pământurile celor ce nu au intrat în C.A.P. Întreprinderea Agricolă de Stat ( I.A.S.) a luat ființă la 1 ianuarie 1961 prin dezarondarea de G.A.S. Maureni, Tirol și Tormac.

În anul 1976 această întreprindere deținea o suprafață de aproximativ 9911 ha. teren agricol. I.A.S. Berzovia are în componentă 16 ferme și sectoare de producție : cultură cerealelor,pomicultură, viticultura, zootehnie, apicultură, etc. În anul 1956 iar in anul 1992 ia ființă AGROMEC, iar in anul 1992, AGROMEC Berzovia are în componentă și ateliere de reparații utilaje, service, investiții. A.E.I.B.O. ia ființă în anul 1972 pentru îngrășarea tineretului bovin și ovine Pe teritoriul comunei se mai înființează un centru de protecție a plantelor, o seră de flori ce aparține de S.N. C.F.R., două secții de mecanizare a agriculturii, iar la hotarul cu Bocșa, o întreprindere avicola, unde lucrează mulți berzoveni.

Culturile de baza la individuali sau la asociație sunt : porumb, grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui, sfeclă furajeră, cartofi, precum și leguminoasele obișnuite, în județele Caraș-Severin și Hunedoara suprafețele viilor sunt mai restrânse, dintre care amintim Berzovia-Doclin

7.2.Sectorul Secundar

În drumul care duce la Gherteniș se afla moara lui moș Ion Păun. La moară mai functiona o presă rudimentară de ulei acționată prin fortă cailor, și un gater.

În anul 1900 s-a construit o altă moară, acționată de apă, proprietatea lui Blajutti Huttere din Nichisoara . În urmă concurenței, moară veche și-a încetat activitatea, fiind demolată. Moară nouă a fost dotată încă din anul 1928 cu un motor Diesel Lang, Moara a fost naționalizată la 11 iunie 1948 și funcționează chiar și în prezent.

Industria.

Industria este reprezentată în comună prin câteva intreprinderi agro-industriale, prin câteva ateliere de întreținere și reparații a utilajelor agricole, precum și printr-un complex de îngrășare a porcilor.

7.3. Sectorul Terțiar

SC MICRIS SRL BERZOVIA iși desfașoară activitatea in satul Ghertenis care aparține de comuna Berzovia.Activitatiile si servicile acestei firme sunt 2 ferme de porci a 1500 de capete ,este realizată prin fonduri SAPARD ,firma are proiecte de dezvoltare pentru viitor.

O altă firmă care iși desfășoară activitatea in comuna Berzovia,satul Fizeș este SC AGRISUIN Natural SRL FIZEȘ.Această firmă are activitaiile si serviciile incluse in 2 ferme de porci a 1500 de capete,realizata tot prin fonduri SAPARD si care are proiecte de dezvoltare in viitor.

Schimburile comerciale actuale se află sub imperiul transformărilor vremii.Marile complexe de creștere a porcilor, mieilor, vietățiilor după anul 1990 mai alimenta piețele publice, în prezent ele fiind desființate. Se manifestă însă initiative privată, firme agro-alimentare din Reșita(Banat Bun,C+C) deschizând puncte de lucru în raza comunei.

La inceputul aniilor 1990 în Berzovia exista un magazin universal, având alimentară, librărie, confecții și chimicale, cu 6 salariați, restaurant, precum și 6 unități comerciale private ( baruri, magazine, sifonării). În anul 2003 magazinul universal a dispărut, fiind deschise mai multe societăți comerciale cu răspundere limitată ( S.R.L. ).

Învătământul

Printre școlile din județului Caraș-Severin atestate în anul 1776, figurează și școala din Berzovia. La această dată, școala cu limba de predare română unde invățau 20 de copii, având ca dascăl pe Mihai Iancovici.

În anul 1777 luna august împărăteasa Austriei publica un decret conform căruia, învățământul din Banat devine o problemă publică și școlile sunt considerate instituții publice, prin el se organiza întregul sistem de învățământ.

Elementar

secundar

Superior

Acest regulament școlar cuprinde elemente cu orientare progresistă. În a doua jumătate a secolului XIX s-au constituit în banat multe asociații pentru cadrele didactice care au contribuit la modernizarea procesului de învățământ dar și la promovarea culturii.

În anul 1869, Școala confesională din Berzovia apaținea de centrul școlar Vârseț. În acest cerc școlar figurează și Ioachim Ogîrlaciu din Jidovini, avănd 35 de ani de serviciu

După unirea de la 1918 școala din Berzovia este transformată din școală confesională în școală națională de stat.

Din acel moment învățământul se desfășoară numai în limba română, în două localuri de școală unde frecventează cursurile și copiii de altă naționalitate: slovaci, grermani, maghiari. Datele din arhiva școlii arată că în anul școlar 1920-1921 au urmat cursurile 35 de elevi, iar în anul școlar următor numărul lor crește destul de mult până la 137 de elevi

După anul 1960 spațiul existent în localitate nu mai corespundea momen învățământului se desfășoară numai în limba română, copiii de altă naționalitate doar 2 locuri unde puteau sa invețe.

Actulmente pe raza comunei Berzovia functionează trei grădinite si trei școli cu clasele

1-4 si respective clasele 5-8. Numarul copiilor inscrisi la gradinita este de 68 la scoala de 98 iar la gimnaziu de 86.

Unitațiile de invatamant sunt prevazute cu biblioteca, teren de sport si laborator de informatică de asemenea se remarca o creștere a procentului cadrelor didactice calificate 14 cadre didactice califacate pe raza comunei

FIG 13 ȘCOALA DIN BERZOVIA (foto Velcelean Alexandru)

Pe teritoriul Berzoviei si satele care îi aparțin există 6 instituții de învățământ (școli, case ale elevilor etc.)

Grădinița de copii cu program normal Berzovia

Grădinița de copii cu program normal Fizes

Grădinița de copii cu program normal Ghertenis

Liceul Tehnologic Berzovia (română)

Școala cu clasele I-IV Ghertenis (română)

Școala cu clasele I-VIII Fizes (română

Sănătatea

.

Pentru ocrotire sănătății populației în Berzovia a luat ființă în anul 1950, o circumscripție sanitară umană, care a deservit satele Berzovia, Ramna, Gherteniș și Fizeș.

În anul 1992 această unitate era deservită cu personal medical de specialitate : care includeau 2 medici și patru cadre medii sanitare.

În Berzovia a existat și un cabinet stomatologic care a fost ulterior desființat din cauza lipsei unui medic de specialitate.

După anul 1989 a fost deschis în localitate un punct farmaceutic deservit de un cadru de specialitate.

Situația incepând cu anii 2000 este următoarea există un singur medic ,un asistent.Starea tehnica a incaperilor oscileaza intre bine suficent,se constata in ceea ce priveste incălzirea cu conbustibil solid si pardoselile interioare.Gradul de inscriere a populatiei la medical de familie este unul in general bun,numarul persoanelor inscrise este de 2560

Epidemiile inregistrate in perioada 2000-2007 sunt reduse ca numar ,se remarca prezenta varicelei

Tabel situatie invătământ,medical,date sportive si distantanța până la aceste locații

Sursa de informare: Administrațiile publice locale

Transporturile

Transporturile sunt diversificate există si transporturi rutiere dar si feroviare, cel feroviar este unul dintre cele mai importante din Județ.

În anul 1886, când s-a construit stația C.F.R. în urmă dării în folosință a liniei Voiteni- Vasiova, Berzovia dispune de legături pe calea de fier cu Timișoara, Reșița și, cu Oravița, astăzi fiind un important nod de cale ferată. . În urma racordării la transporturile pe calea ferată, Berzovia cunoaște o puternică dezvoltare economică.

În Berzoviei a fost constituită și calea ferată îngustă, forestieră, construită de societatea U.D.Reșița în anul 1924.

FIG 14 Gara din Berzovia (Foto Velcelean Alexandru)

Pe raza comunei Berzovia trec urmatoarele rute de transport in comun

Ruta inter-județeană Reșița-Timișoara-Arad Autim-Atlasib

Ruta internațională România-Italia-Spania.– Lauer, Atlasib, Pletl, Euroline

Referitor la căile rutiere, se poate aprecia că o serie de neajunsuri, care persistă in prezent, diminuează mult posibilitățile unei dezvoltări economice de amploare.

Turismul:

Obiective turistice care să se afle în circuitul turistic al județului nu există în comună. Doar urmele arheologice ale vechii cetății romane Berzobis nu sunt puse în valoare din punct de vedere turistic. În sat nu există nici un muzeu de artă populară și nici o casă memorială.

Ca obiectiv turistic am putea include biserica deși nu este chiar un obiectiv turistiv, Biserica Ortodoxă din Berzovia, având hramul „Înălțarea Domnului”, are o vechime mare, atestată de documente și de scrierile celor ce s-au ocupat de istoria ei

” Satul Jidovina, Biserica de lemn, cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur, ridicată sub episcopul Isaia în 1743. Paroh Ioan Albici”

Biserici, mănăstiri și alte lăcașe de cult:

Biserica din Berzovia din secolul al XVI-lea;

Biserica ortodoxă Berzovia-1812-Hramul Inălțarea Domnului;

Biserica ortodoxă din Fizeș-1758-Hramul Învierea Domunlui-Declarată monument istoric;

Biserica ortodoxă din Gherteniș-1834-Hramul Adormirea Maicii Domnului;

Biserica Catolică Berzovia -1930;

Biserica Catolica Fizeș;

Biserica Catolica Gherteniș

FIG 15 (Biserica Ortodoxă ,,Inălțarea Domnului”) foto:Velcelean Alexandru

Eparhiei Caransebeșului a facut o statistică in data de 1 ianuarie 1751, la care este înregistrată parohia Jidovina care il avea in frunte pe un preot cu numele Ioan, iar în statistica bisericilor din Eparhia Caransebeșului din 15 ianuarie 1757 există următoarea însemnare :” Satul Jidovina, Biserica de lemn, cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur, ridicată sub episcopul Isaia în 1743. Paroh Ioan Albici:”

8.OBICEIURI, TRADIȚII ȘI MEȘTEȘUGURI POPULARE

Îmbrăcămintea

În trecut portul sătenilor din comună era cel autohton, românesc, asemănător strămoșilor noștri daci purtau cămașa lungă, albă, cu cusături la poale, guler, piept și mâneci cu diferite forme, predominând culorile rosu și alb

În picioare se purtau opinci care aveau niște curelușe, iar piciorul era înfășurat în obiele țesute din lână, culorile erau diferite, predominând roșu cu negru pentru tineret și negru cu alb pentru cei mai în vârstă.

Bărbații purtau izmene lungi, iar în timpul iernii, cioareci de lână strânși după piciore erau confecționați din aba țesută din lână curată, care apoi se dădea mai apoi prin vaiug care erai facute de localnici Garliste care erau specilializați pentru asa ceva.

Vara era la modă pălărie care avea de obicei culoarea neagră, iarnă purtându-se căciulă de blană de miel, tot neagră iar în timpul sărbători se mai purta „ chintusul” sau „ laibărul”, de culoare albastră. Cojoacele, în special la tineri, erau ornamentate cu diferite ornamente florale

Pe timpul iernii se purta „ bunda” din piele de oaie, dar spre deosebire de cojoc, care era lung până sub genunchi, păclia era lungă până aproape de sol

FIG 16 Băieții in costume populare (sursă http://www.banaterra.eu)

Fecioarele din Berzovia purtau ciupag cu diferite modele și în culori diferite și poale lungi și largi, cu cusături, fetele tinere purtau „cotrinte”atât în față cât și în spate, cu deosebirea că, cea din spate era mai îngustă și era purtată numai de fete ce depășeau vârstă de 15-16 ani.

Cotrințele se confecționau din lână sau stofă și erau cusute cu diferite modele, predominând motivele nationale, îndeosebi la cele de sărbătoare. La lucru incăltămintea fetelor era compusă din opincuțe iar în zilele de sărbătoare femeile purtau pantofi.

Din păcate astăzi portul popular a dispărut aproape cu desăvârșire și rar se mai vede câte o bătrână ce poartă poale

Fig 17. Portul popular al femeilor din Berzovia (http://www.banaterra.eu)

Arhitectură și artă populară

Casele țărănești sunt mai toate la asemănătoare, majoritatea fiind construite la stradă. În trecut casele se construiau de-a lungul curții cu o singură camera la stradă. În ultimul vreme s-au ridicat case cu etaj.

Pe fundația din piatră, pentru a-i asigura stabilitate se puneau niște grinzi extrem de groasedin lemn de esență tare, grinzile de pe care se pornea cu niște stâlpi în care se încastrau bârnele pereților. Majoritatea curților sunt închise cu clădiri anexe grajdi, șopron, ( magazie pt. depozitat porumbul), „ cuină „ (bucătărie de vara), afumătoare, cocini, cotețe pt. păsări. La clădiri nu se folosesc elemente de artă populară ( la ziduri, la porți, etc.

Casele se construiesc din piatră brută sau pe ciment la fundație, cărămidă arsă sau nearsă la elevație, iar acoperișul cu țiglă. În vechime casele erau ridicare din bârne care mai apoi erau acoperite cu spoială sau tencuiala.

FIG 18 Casă din Berzovia (Foto Velcelean Alexandru)

Datini și obiceiuri

În trecut, la sărbătorile de iarnă se obișnuia să se meargă cu colinda, cu steaua și cu plugușorul.

La „ Joi Mari” – joia din Săptămâna Patimilor – se făceau „Luminișche”. Pentru acestea se adunau nuiele de alun uscat și se făceau atâtea focuri respectând numărul morțiilor dintr-o familie

Lângă fiecare foc se punea câte o oală de pământ legată cu o floare la mănușă, un colac și o lumânare, apoi se chemau copiii cărora li se dădea în mână oala, colacul și lumânarea și cea mai bătrână femeie din casă le înconjura cu tămâie sau ,,le mene”

În ajunul Crăciunului se presărau paie pe jos ca în staulul din Betleem, copiii stăteau pe rând pe un scăunel și cântau cântece tradiționale zonei mai apoi se aruncau monede pe jos sau nuci depinde de caz care erau adunate de copiii din sat.

Când deceda un creștin sub trupul se punea un lat de pânză de fuior și un lat de pânză de poneavă iar deasupra un lat de pânză de bumbac iar pe fața mortului se punea o pânză și apoi obrăzarul, obrăzar ce se despica în formă de cruce, înainte de închiderea sicriului.

În sicriu se mai punea un băț legat cu o floare, ca să-l aibă mortul în mână, iar în perna de la cap se punea acul cu care s-a cusut perna. După înmormântare, timp de nouă zile, femeile din familie merg la groapa celui mort și tămâiază mormântul, iar timp de 40 de zile familia mortului dă de pomană.

Persoanele de altă etnie care se aflau in Berzovia, nemtii, maghiarii, slovacii obișnuiau să pună la începutul lunii mai : „Maipomul”, o tradiție specifică zonei.

Jocul se desfășura astfel, flăcăii mergeau în pădure, tăiau un copac nu prea gros, cu frunze, înalt, drept, cu vârful plin cu verdeață, apoi, pe ascuns îl puneau la poarta fetei pe care o simpatizau, peste alte zece zile, fata și familia ei coborau pomul și-l împodobeau cu panglici colorate, cu flori și o batistă albă, brodată și cu dantelă dar și cu băutură.

In zilele de 10 mai deobicei baieții impreuna cu fetele din sat se adunau și mergeau cu muzică la casa fetei, pe urmă băieții scoteau pomul, dansau, serveau băutura pusă în el, iar gazda servea prăjituri și dăruia batista celui ce a pus pomul, când se fura pomul, noaptea și în ciuda pazei asigurate de familia ce-l avea la poartă, pentru că în acest caz familia trebuia sa-l inlocuiască.

La clăci bătrâni spuneau povești, tinerii cântau, jucau și se jucau jocuri ce le numim azi „jocuri de societate”. Un asemenea joc era „fântâna” care se desfășura stfel : o fată se așeza pe un scaun și spunea că a căzut în fântână, spunea un număr și numele celui ales și cel ales trebuia să o sărute de atâtea ori.

Jocuri și petreceri populare

În Berzovia se desfășoară ruga și alte manifestări cultural-religioase:Ruga Berzovia (Înălțarea Domnului);Ruga Fizeș (Sfintele Paște);Ruga Gherteniș (15 august Sfânta Maria).

În trecut jocul se făcea în are liber cel mai des in fața Bisericii, petreceri mari se făceau de Crăciun, la lăsatul postului de Crăciun și de Paști la Bobotează, la Paști și la ruga de la Ispas care semnifică (Înălțarea Domnului)

Astăzi aceste jocuri nu se mai țin se organizeaza doar seri de bal in care se ascultă muzică modernă totuși jocurile populare se mai mențin la nunți și de rugă, dar și atunci aceste obiceiuri frumoase sunt inlocuite.

Tabel cu Rugile din comunele care aparțin de Berzovia

viața de culturală și artistică

Culturale comuna Berzovia sa remarca la Nivel judetean si national printr-o intense activitate culturala desfasurata de-alungul timpul astfel:

În domeniul culturii sunt de amintit tradițiile muzicale interbelice care existau și activitatea scriitorului Gheorghe Croitoru.

Între anii 1950- 1952 ia naștere corul tineretului, condus de dirijorul amator Gheorghe Gherga.

Untan Ionel a inființat fanfara tineretului, dirijată apoi de Pastusca, până în anul 1950, având 31 de membrii ce se instruiau după note. A participat la concerte la Bocșa, Reșița sau chiar București

Intre ani 1952-1961 acest cor este condus de diferiti invatatori sau profesori ca

Rosu Ioan, Maria Cristoi, Dimitrie Cusma.

În perioada 1960-1963 corul iși intrerupe activitatea dar iși va relua activitatea până in anul 1977.

Respectând tradiția muzicală a Berzoviei, in cadrul comunei i-a nastere 1975 grupul vocal feminine ,,Berzobis’’ fiind o sursă nesecată de valori culturale la Berzovia in anul 1952 i-a naștere cenaclul literal Berzobis. Sufletul acestui cenaclu este profesorul Calin Chincea un cunoscut ca fiind critic literal si de artă al comunei care ii da o noua orientare Cenaclului respectiv ce isi desfăsoară activitatea până in anul 1992.

In cadrul cenaclului iși va citi creațiile cunoscutul fiul al fizeșului poetul Ion Chichere, remarcat prin volumele ,, Cartea de Beton’’, ,,Clopoțel de Smaragd’’ aparută intre anii 1998 si 1999.

FIG 19 IOAN CHICHERE poet cunoscut in zonă..Sursă: http://www.ziarulactualitatea.ro/evenimente-literare-banatene-sub-egida-usr/

Altă persoană importantă din comuna Berzovia este preotul Berbentia Petru, venit în parohie în decembrie 1985 a înjghebat un grup vocal de copii, care a prezentat numeroase concerte de muzică bisericească în cadrul Bisericii până în anul 1990, acesta din anul 1990 și până în anul 1995 , grupul, cunoscut sub numele de colinde.

În anul 1990 era singurul cor bisericesc de copii din județ, în anul 1995, când preotul a plecat la parohia din Reșița sau susținu concerte pentru oaspeți din Olanda, Suedia dar si Republica Moldova.

FIG 20 PREOT PETRU BERBENTIA, paroh între anii 1985-199 (sursă http://www.banaterra.eu)

FIG 21 Corul de copii „ COLINDIȚA” într-un concert din 6 august 1990 sursă:banat.eu

Tot la Berzovia s-a născut prof. Poenaru Șerban, instructor al formației de teatru și director nesalariat al Căminului Cultural dar si alte personaje la fel de importante: înv. Ignat Eleonora, instructoare de teatru și directoare de cămin, educatoarea Daniliuc Teofilia, înv. Pană Cornelia și Borcan Ofelia.

In 1992 prof. Chincea Călin este noul director al Căminului care nu avea nici un fel de formații artistice și nici aparat de proecție pentru filme.

Produse culturale specific comunei

Produse artizanale

-impletituri

-țesături

Produse agricole

-porumb, grâu, floarea-soarelui, soia, legume, etc

Obiceiuri Tradiționale

-Rugă bănățeană

-cântaritul oilor

-fășancul(balul măștilor)

-balul strugurilor

9.PERSPECTIVA DEZVOLTARE

Strategia dezvoltării comunei din punct de vedere regional cultural si etnic are ca scop creșterea calității vietii cetățenilor comunei .In acest sens au apărut cateva directii de dezvoltare:

Direcția 1

Crearea unui habitat care sa asigure calitatea vieții,a unui ecosistem si a unor facilitati la standarde europene.

Crearea unui mediu economic competitiv si prosper care sa permit dezvoltarea economica a comunei si valorificare eficetă a resurselor locale

Asigurarea unui mediu comunitar sănatos pentru toate categoriile sociale.

Dezvoltarea invățământului și a educatiei,astfel incât acestea sa fie capabile să asigure integrarea economică,socială si culturala a comunei .

Dezvoltarea si diversificarea mediului cultural,valorificarea tradițiilor locale ale

comunei și conectarea acestora la circuitul regional național si internaționa

Pentru fiecare directive de dezvoltare au fost stabilite diferite obiective si masuri pentru atingerea acestora:

Modernizarea si extinderea infrastructurii

Actualizarea planului umanistic general al comunei

Extinderea intravilanului comunei

Realizarea unui plan urbanistic zonal a zonei centrale a comunei

Realizarea centrului civic al comunei

Reabilitarea străzilor principale si secundare ale comunei

Reabilitarea trotoarelor comunale

Montarea de marcaje rutiere in comună si satele comunale

Refacerea podurilor afectate de inundatii

Relizarea unui sistem de drumuri agricole, paralele cu drumurile nationale si județene

Amenajarea de piste pentru bicicliști

Obiectiv 1,2 asigurarea unui management performant a apei

Realizarea si finalizarea sistemului de alimentare cu apă

Realizarea, exitinderea si finalizarea sistemului de canalizare in comuna si satelele aparținătoare.

Realizare unei stații de epurare

Realizarea si finalizarea lucrărilor pentru șanțuri si podețe pe străzile principale si secundare ale comunei si satelor aparținătoare

Obiectiv 1.3 Alimentarea cu gaz a comunei

Realizarea sistemului de distribuție a gazelor natural in comună si satele aparținătoare

Conectarea rețelei locale de alimentare a gazului metan la rețeaua națională

Obiectiv 1.4 imbunatatirea sistemelor de comunicatie si informare

Introducerea si extinderea rețelei de cabluri din fibra optică pentru asigurarea servicilor de comunicatii in comună si satele aparținătoare

Instalarea unei rețele de cabine telefonice in puncte de interes public in comună si satele aparținătoare

Obiectiv 1-5 Programe de construire de locuinte si Inbunatirea conditiilor de locuit :

Realizarea unui Plan Urbanistic Zonal in zona intravilanului extins privind dotizarea terenului

Realizarea unui program de construire unor locuițe sociale

Elaborarea de proiecte pentru reabilitarea locuitelor populației sărace

Obiectiv 1.6 imbunatatiea calitatii si diversificarea serviciilor publice:

Extinderea si modernizarea rețelei de inluminat public in comună si satele de langă

Extinerea inluminatului decorative al clădirilor si monumentelor representative

Introducerea de noi servicii publice cum sunt :servicile de salubritate,servicii de dezapezire,servicii de interventii in cazul de urgentii

Obiectiv 1.7 dezvoltarea unor baze sportive si de agreement :

Crearea unor infrastructuri de agreement in scopul dezvoltării turismului liveran pe malul canalului

Crearea unei baze sportive noi in Berzovia,Gherteniș si Fizeș

Reabilitarea terenurilor de fotbal existente in comună

Amenjarea de spații verzi, parcul si terenul de joacă si agreement pentru copii si adulți

Realizarea unei săli de sport in comună

Contruirea unui strand de vară

Amenajarea de zone pentru practicarea pescuitului sportiv

Organizarea zonei pentru a oferii posibilitatea practicării vanatorii sportive

Actiuni de marketing pentru atragerea de investitori pentru contruirea de piste pentru motocross

Actiuni de marketing pentru atragerea de investitori pentru construirea si amenajarea unui hipodrom

Obiectivul 1.8 diminuarea poluarii mediului:

Studierea zonelor poluate

Elaborarea unui program de reabilitare

Elimnarea foselor septice dupa conectarea gospodariilor la sistemul de canalizare pentru a reduce poluarea solului intravilant

Direcția 2

Obiectiv 2.1 Îmbunătățirea mediului local de afaceri

Crearea unor baze de date care să poată fi puse la dispoziția potențialilor

Investitori de catre autoritatea locală

Realizarea unor material de promovare(ghiduri, pliante, pagină web)

Pregătirea unor terenuri, in vederea concesionării acestora către agenți economici din diferite domenii de activitate economică fapt care va duce la diversificarea ofertei economice a comunei

Realizarea unui pliant al comunei, in care sa fie expuse in care sa fie expuse resursele pe care comuna le pune la dispoziție posibililor investitori

Obiectiv 2.2 Dezvoltarea turismului:

Valorificarea vestigiilor arheologice aflate pe za comunei Berzoviei și în satele apărținătoare

Valorificarea potențialului cinegetic

Valorificarea potențialului piscicol al zonei

Valorificarea potentialului de cadru natural din zonă

Obiectiv 2.3 Dezvoltarea unei agriculture bazate pe tehnologii performante, cu respectarea normelor de protecție a mediului:

Inființarea de asociații agricole de dimensiuni medii pentru a eficența agricola

Sprijinirea tăranilor si sprijinirea agricultorilor locali sa inființeze unități de prelucrare a produselor agricole

Inființarea unui târg sau a unei piețe de desfacere agro alimentară

Direcția 3

Obiectiv 3.1: Imbunătățirea stării de sănătate a populației comunei:

Modernizarea si dotarea dispensarului comunal cu aparatură la standarde Europene si condiții optime pentru desfăsurarea activitațiilor

Crearea unui cabinet stomatologic pentru servicii stomatologice gratuite, destinate populatiei

Inființarea unei farmacii comunale

Inființarea unui centru medical de permanent, deschis pentru urgențe si asistență medicală

Achizitionarea uneui mașini de salvare care sa deserveasca localitațiile aparținătoare comunei Berzovia

Inființarea unui azil de bătrâni

Obiectiv 3.2-Asigurarea unui nivel de trai decent pentru populația cu venituri foarte mici sau fără venituri:

Crearea unei cantine sociale

Inființarea unui centru de voluntariat pentru ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu dizabilitați

Sprijinirea persoanelor afectate de inundații

Inființarea unui punct ,,Crucea Rosie’’ pentru ajutarea celor săraci

Direcția 4

Obiectiv 4.1 – Prevenirea abandonului școlar si stimularea participarii școlare:

Identificarea motivelor abandonului școlar

Realizarea unor programe prin care copiii să aibă posibilitatea utilizării mijloacelor moderne de comunicare si informare

Asigurarea unui cadru participativ-școala-familie

Implicarea părintiilor in activitațiile organizate de școală

Obiectiv 4.2 – Asigurarea de cadre didactice cu pregatire superioară si imbunătățirea actului didactic:

Stimularea cadrelor si asigurarea posibilității de instruire si perfectionare a cadrelor didactice prin programe internaționale de instruire, finanțate de guvern sau de UE(Uniunea Europeană)

Implicarea acestora in programe de perfecționare si schimb de experientță Europeană.

Alocarea de resurse de formare managerială pentru profesorii ce ocupă funcții de conducere.

Pregătirea profesorilor diriginți pentru a fi capabil sa asigure servicii de orientare școlară si profesională, precum si consiliere pentru ele si parinți

Obiectiv 4.3 asigurarea invățământului si educației pentru minoritățiile naționale

Campanii de informare si conștientizare a rromilor privind necesitatea educației

Asigurarea educației de baza fiecarui copil provenit din rândul minoritățiilor si stimularea acestora să participe la nivele superioare de educație

Desfăsurarea de activităti extrascolare, commune, pentru promovarea multiculturarității

Obiectivul 4.4 sustinerea tinerilor cu potential in performante școlare:

Continua identificare a tinerilor cu potențial si cuprinderea acestora in grupul de excelentă

Obiectiv 4.5 Atragerea si mentinerea personalului didactic calificat:

Oferirea unui mediu professional, atractiv-modernizarea școliilor

Asigurarea conditiilor necesare stabilirii cadrelor didactice in comuna

Obiectiv 4.6 – Stimularea mișcării sportive in comună.

Dezvoltarea infrastructurii sportive in comună prin construirea unei săli de sport, precum si refacerea si modernizarea curtiilor scoliilor si a terenurilor de sport.

Inființarea unui bazin de inot

Inființarea unui parc de distracții

Diversificarea ramurilor sportive practicate in comună

Organizarea de competiții sportive la care sa particice cetățeni de diferite vârste

Organizarea de intreceri sportive la care sa participle localnicii de diferite vârste

Amenajarea unei cabana de vânătoare si pescuit

Obiectiv 4.7 dotarea școliilor cu laboratoare cabinete, săli de sport si material didactice la nivel European

Informatizarea sistemului școlar

Atragerea de fonduri pentru modernizare unității școlare prin cuprinderea acestora in proiecte naționale si ale UE

Dezoltarea bazei material ale scolilor

Dotarea scoliilor cu calculatoare si conectarea acestora la o retea locala pentru a avea acces la internet

Obiectiv 4.8 imbunătățirea bibliotecilor școalare

Identificarea de fonduri care sa asigure baza materială corespunzatoare a bibliotecii

Introducerea metodelor moderne de bibliotececonomie

Instruirea bibliotecarilor in utilizarea acestora

Dotarea bilbiotecilor cu o sală de lectura material audio-video

Instrumente pentru audiții personale, silențioase

Transformarea bilbiotecii intr-un centru de documentare si informare

Directia 5

Obiectuv 5.1

Imbunătățirea infractructurii culturale a comunei:

Identificarea sau construirea unei clădiri speciale in care sa funcționeze biblioteca, la standarde Europene reamenajarea internă a spațiilor cu destinație culturală-căminele/casele culturale

Realizarea unui spațiu pentru festivițăti in aer liber(rugi, festivaluri, concerte etc)

Obiectiv 5.2

Stimularea tinerilor să participe la actul cultural si incurajarea acestora sa fie parte activă la diferite manifestări si grupuri culturale din comună

Formarea de manageri culturali responsabili cu promovarea si protecția patrimoniului cultural

Revitalizarea activitațiilor căminului de cultură al comunei

Implementarea strategiei:

Implementarea stategiei de dezvoltarea locală este un proces complex, ea necesită de un management si un control adecvat realizat de o structură organizatorică. De asemenea vizează un proces unitar de implementare a rezultatelor obținute

Pentru strategia de implementare s-a constituit un grup de lucru comunitar al cărei funcții constau in :

Conducerea procesului de implentare la nivel strategic

Analizarea si aprobarea planurilor anuale de implementare

Propuneri de completare si amendare periodică a strategiei

Analizarea si aprobarea bugetul anual de implementare

Organizează conferințe

Asigură managementul de implemnetare

Elaboreaza Procedurile de licitații pentru proiectii executate de terți cu scopul implementării măsurilor.

Lista partenerilor locali:Din grupul de lucru comunitar fac parte reprezentanți ai consiliului local ai comunei Berzovia, reprezentanți ai instituțiilor de invătământ prezente pe teritoriul comunei, reprezentați din sitemul sanitar, reprezentați ai bisericii, precum si reprezentanți ai cetățenilor gospodari si interprinzători privați din comună.

Instituțiile publice:

Consililul Județean Caraș-Severin

Universitatea de Vest Timișoara

Universitatea Eftimie Murgu Reșita

Autoritatea de Sănătate publică județeana Caraș Severin

Inspectoratul Școlar Caraș-Severin

Casa de cultură a studențiilor Reșita

Casa municipal George Suru Caransebeș

Muzeul Banatului Montan Resita

Muzeul Județean de Etnografie si al regimentului de granite Caransebeș

Liceul Traian Doda

Episcopia Caransebesului

Partide Politice care sustin strategia de dezvoltare locala a comunei Berzovia.

PNL

PSD

PC

CONCLUZI

Rezultatele analizelor efectuate pe parcursul acestei lucrări asupra activităților in comuna Berzovia.

Am încercat în aceste rânduri să adun o parte din informațiile existente despre Berzovia, că un modest ajutor pentru cei ce, cu mai multă aplecare și acrivie vor dori să studieze viață comunei din adâncuri de vremi și până azi.

Vechi castru Roman(Berzobis) Berzovia ar trebui sa intre in circuitul turistic al județului.

Berzovia are o așezare geografică favorabila fiind situată pe artera de circulatie ce leaga cele 2 municipi respectiv Reșita de Timișoara.Formele de relief sunt pretabile practicării agriculturii si alte activități economice. Cresterea Populației rrome si necesitatea intregării acestora in diferite programe de școlarizare

Cele mai cunoscute și populare festivale tradiționale sunt considerate rugile satului care se serbează anual, participanți sunt atât locuitorii satului respectiv, cat si rudele si prietenii acestora. Tinerii sunt plecați in străinătate care se intorc in preajma acestei sărbatori, alti locuitori din satele vecine si toți cei care doresc să se distreze și să se simtă bine.

areale culturale – cu accent pe religie și istorie; principalele repere sunt biserica, monumental eorilor, Berzovia fost castru roman

areale naturale – sunt legate de pitorescul peisajelor în ansamblul lor, respectiv cu accent deosebit pe zona de câmpie

Perspectiva evoluției numerice a populației – este o problemă de care trebuie să se țină seama în orice plan de dezvoltare.

Pentru a estima volumul populatiei, speranța de viață, mortalitate și migrația (internă și externă), prin prisma evoluțiilor recente (sursa: Strategia de dezvoltare a Consiliului Județean).

In viitor se prognozează că populația județului va scădea din cauza lipsei locurilor de muncă. Se pot distinge două intervale distincte de evoluție și anume perioada1970-2002 care este in crestere dar si perioada din 2002 până in present care este in continua scădere, cauza cea mai importantă care va influența acest fenomen este scăderea naturală din cauza imbătrânirii, declinul demografic afectează mai ales populația tânără, până la 30-35 ani..

Economie – Activitatea economică de bază in comuna Berzovia este cum era de așteptat agricultura, susținută de cele două ramuri: cultura plantelor și creșterea animalelor. Se cresc în special ovine, bovine, cabaline, porcine și păsări. Toate aceste activități  agricole se desfășoară cu predilecție în gospodăriile localnicilor dar si in firme private.

Prelucrarea lemnului, comerțul și prestările de servicii sunt alte domenii în care își desfășoară activitatea o bună parte din locuitorii acestei comune.

Infrastructura:

– comuna este electrificată în întregime;

– rețeaua de apă potabilă acoperă jumătate din sistemul necesar doar 50%;

– drumurile comunale sunt asfaltate în proporție de 20%;

– comunicarea se realizază prin intermediul telefoniei fixe dar și mobile;

– există cablu tv si internet;

– la 15 km distanță de centrul comunei se află un punct de alimentare cu carburanți atât pentru autoturisme, cât și pentru utilajele agricole.

– cel mai apropiat aeroport este cel din municipiul Timișoara (la 75 km distanță de comună);

– stația de cale ferată se găsește la 1,5 km distanță de centrul comunei;

– există un serviciu de manipulare a deșeurilor.

BIBLIOGRAFIE

„PANOPTIC  AL  COMUNELOR  BĂNĂȚENE DIN  PERSPECTIVĂ  PEDOLOGICĂ" de Dorin Țărău și Marcel Luca. Editura Marineasa, Timișoara, 2002

O.Răut, O.Bozu, R. Petrovszky, „ Drumurile romane în Banat”, Revista „ Banatica”, vol. IV, Resita 1977,pag. 143-144

Prof. Ioan Albu, Istoricul Școlii Generale din Berzovia 1976, din Micromonografia comunei Berzovia

I.Uijvari Geografia Apelor României, Editura Științifică , Bucuresti 1972

Colectiv coordonat de T. Jurjica ,,Caraș-Severin- Monografie”, Ed. Sport-Turism, 1981, pag.17

Ion Lotreanu, Monografia Banatului, Timișoara, Institutul de Arte Grafice „Țara”, 1935

Liviu Mărghitan, „ Banatul în lumina arheologiei”, vol. I, Ed. Facla, 1979, pag. 58

Liviu Mărghitan, op. cit. pag. 62-63

Ghe.Cotoșmanu, “Autonomia românilor din Banat pe baza toponimiei”, I Caransebeș, 1946, pag. 22

Liviu Mărghitan, op.cit. pag.159 și 173

Descoperiri Arheologice din Banatul Românesc, de Prof.univ.dr.Sabin Adrian Luca

Ioan Albu, „ Berzovia – file de istorie”, Banatica, vol.Reșița 1981, pag. 472

Virgil Birou, „Oameni și locuri din Caraș”, Ed. Facla 1982, pag. 24

Institutul Național de Statistică

Vert, C., 2000, Geografia populației și așezărilor umane, Tipografia Universității de Vest, Timișoara,

Consiliul Județean Timiș, Timiș www.cjtimis.ro, Direcția de Statistică, anul 2008.

Ilieșiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Județul Caraș, Editura Mica Valahie, București, 2011

Vert, C., 2001, Tipuri de peisaje rurale în Banat, Editura Mirton, Timișoara

Prof. Ioan Albu, Istoricul Școlii Generale din Berzovia 1976, din Micromonografia comunei Berzovia

Informatii primate de la Primaria din Berzovia

http://www.onvpv.ro/gal/admin/1/2.jpg

Descoperiri Arheologice din Banatul Românesc, de Prof.univ.dr.Sabin Adrian Luca

D. Cioloca, „ Din cele trecute vremuri- Însemnări de pe cărțiile vechi”, Foia Diecezană, 1945, nr. 9, pag.6.

“ Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului” Ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1980, pag.192

Din însemnările pentru o monografie a comunei, adunate de Dancea Luminița, pt. catedra de Istoria B.O.R. la Institutul Teologic de Grad Universitar Sibiu, în anul 1992.

Călin Chincea, ,,Cronicile Berzoviei editura Eubeea

Informații de la Primăria Berzovia

Informații Consiliul Local Berzovia

Inormații de la Institutul de Statistică

http://www.banaterra.eu