Studiu de Geografie Umana a Orasului Targu Frumos cu Cabilitate Metodico Didacticadocx

=== Studiu de geografie umana a orasului Targu Frumos cu cabilitate metodico – didactica ===

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

LUCRARE ȘTIINȚIFICO-METODICĂ

PENTRU OBȚINEREA GRADUL DIDACTIC I

STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ A ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS CU APLICABILITATE METODICO- DIDACTICĂ

Candidat: Coordonator:

Prof. Ion Haciu Prof.dr.Vasile Efros

Liceul Special „Moldova”-Târgu Frumos,jud. Iași

SUCEAVA 2017

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS.

1.1 Așezarea geografică 1.2 Relieful 1.3 Clima 1.4 Hidrografia 1.5 Învelișul biopedogeografic

CAPITOLUL AL II-LEA. POPULAȚIA 2.1 Istoricul procesului de populare al zonei 2.2 Evoluția numerică a populației 2.3 Mobilitatea populației 2.4 Structura populației 2.5 Repartiția populației și densitatea 2.6 Nivelul de trai material și cultural al populației 2.7 Studiu de caz

CAPITOLUL AL III-LEA. AȘEZĂRILE UMANE 3.1 Morfofizionomia așezarii 3.2 Funcțiile așezarii urbane 3.3 Organizarea spațiului urban –planul orașului 3.4 Influența factorului antropic asupra mediului și masuri de prevenire și combatere a degradării mediului

CAPITOLUL AL IV-LEA. ACTIVITAȚILE ECONOMICE 4.1 Aspecte generale 4.2 Resursele naturale 4.3 Activitațile agricole 4.4 Activitațile industriale 4.5 Sectorul serviciilor 4.6 Dezvoltarea în perspectivă a orașului

CAPITOLUL AL V-LEA. ASPECTE METODICO – DIDACTICE 5.1 Considerații generale asupra procesului de instruire și educație 5.2 Forme și modalitați de cunoaștere ale orizontului local prin activitați specifice cu elevii 5.2.1 Valorificarea aspectelor de geografie umană în activitațile curriculare 5.2.2 Activitați extracurriculare de geografie locală 5.3 Proiecte didactice

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Cunoașterea orizontului local cu toate componentele lui fizico-geografice și social-economice este în strânsă legatură cu dorința elevilor de a studia în aer liber ,de a face plimbări ,vizite ,excursii sau concursuri.Organizarea riguroasă a acestor activitați stimulează interesul pentru geografie ca obiect de studiu.

Orizontul geografic local poate fi considerat un vast laborator care înlesneste efectuarea unor observații,aprofundarea unor notiuni , a unor lucrari practice cu elevii sau a unor activitați extracurriculare și constituie o modalitate optimă de exemplificare sau experimentare. Multe din cunoștințele acumulate de elevi la orele de geografie își gasesc exemplificare în imediata apropiere –în orizontul local-fapt ce asigură trainicia și durabilitatea lor.

În orizontul local elevii vin în contact cu natura,cu formele geografice pe care le observă dezvoltându-și astfel gândirea geografică, tragând concluzii utile prin analiza faptelor în mijlocul naturii.

Ținând cont de aceste considerente,cred că se impune ca obiectiv prioritar, necesitatea studierii orizontului local și utilizarea noilor cunoștințe în procesul de învațamânt,atât la orele de geografie cât și la alte discipline.

Lucrarea pe care o voi realiza,va prezenta un studiu de geografie umană ,cu prelucrarea datelor obtinute din cercetarea de teren corelate cu datele existente în literatura de specialitate,care va avea atât scop stiințific cât și didactic. Studiul pe care îl voi efectua va reflecta imaginea vietii sociale și economice în ansamblul ei care va avea ca reper anul 1989 ,an în care au început să se producă transformari radicale în comportamentul demografic și în viața social-economica a comunitații.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS.

Așezarea geografică

Târgu Frumos, oraș cu un trecut de invidiat, cu o vechime asemănătoare cu a Iașului și cu a ținutului Cârligătura, este situat în sud-vestul Câmpiei Moldovei, la limita zonei de contact a acesteia cu partea sud-estică a Podișului Sucevei și cu partea nordică a Podișului Moldovenesc. Această zonă mai este cunoscută și sub denumirea de „Șaua Ruginoasa – Strunga” sau „Poarta Târgului Frumos”. Zona amintită reprezintă o porțiune largă de aproape 15 km, între Valea Siretului , la vest, și Câmpia Moldovei, la est, lungă de aproape 30 de km, având ca limite, către nord, Dealul Mare Hârlău, iar către sud, Podișul Central Moldovenesc.

Această porțiune cu formă de șa sau poartă naturală, învecinată la nord și sud cu porțiuni mai înalte, având menirea de a facilita legătura între regiuni și de a concentra cele mai importante și mai utilizate căi de comunicație , a reprezentat de-a lungul istoriei una dintre cele mai intens circulate căi de către comunitățile umane, a artefactelor, precum și a influențelor culturale ale epocii.

Orașul Târgu Frumos este unul din cele 5 orșe apartenente județului Iași,fiind situat în nord-vestul județului la confluența dintre Câmpia Moldovei , Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc , aparținând regiunii de dezvoltare Nord-Est

Rеfеrіntе cardіnalе

Ιn partеa cеntral – еstіca a rеgіunіі dе dеzvοltarе Νοrd – Εst

Ιn partеa dе Νοrd – Vеst a јudеtuluі Ιasі

Cοοrdοnatе gеοgrafіcе

Mеrіdіanul 27 0 47 lοngіtudіnе еstіca

Paralеla 47 12 35 latіtudіnе nοrdіca

Vеcіnі

Lοcalіtatеa Prіgοrеnі (3,9 km Ε)

Lοcalіtatеa Razbοіеnі

Lοcalіtatеa Ιοn Νеculcе (3 km Ε – SΕ)

Βuznеa

Ganеstі (4,9 km S – SΕ)

Strunga (6,5 km SV)

Dadеstі (3,1 km V- ΝV)

Gura Vaіі (5,8 km V-ΝV)

Orașe apropiate

– Municipiul Iași – est;

– Municipiul Pașcani – nord;

– Orașul Hârlău – nord;

– Orașul Podul Iloaiei – est;

– Municipiul Roman – sud;

– Municipiul Bacău – sud;

– Municipiul Piatra Neamț – sud-vest;

– Municipiul Botoșani – nord;

Cеl maі aprοpіat οras dе Targu Frumοs, dіn arіa јudеtuluі Ιasі, еstе οrasul Pοdu Ιlοaіеі, sіtuat la dοar 20,6 km. Ιn cееa cе prіvеstе οrasеlе dіn afara јudеtuluі, cеl maі aprοpіat еstе οrasul Rοman, sіtuat la 39, 2 km.

Relieful

Relieful județului Iași se integrează întru totul ansamblului Podișului Moldovei, relieful fiind deluros iar monografia luі punе іn еvіdеntɑ prеzеntɑ ɑ dοuɑ trеptе mɑrі : unɑ înɑltɑ, sub fοrmă dе mɑsіvе dеlurοɑsе sі plɑtοurі, ușοr іnclіnɑtе sprе sud-еst, cu ɑltіtudіnі mеdіі dе 300 – 350 m іn vеst sі sud șі ɑltɑ mɑі јοɑsă, cu ɑspеct dе câmpіе cοlіnɑră șі ɑltіtudіnі mеdіі dе 100 – 150 m іn nοrd șі nοrd-еst.

Orașul Târgu Frumos este așezat în partea de SV a Câmpiei Moldovei, în apropierea zonei de contact a acesteia cu sectorul NV a Podișului Central Moldovenesc și cel sudic al Podișului Sucevei. Mai exact este situat la extremitatea SV a depresiunii Jijia – Bahlui, în zona de confluență a pârâului Bahluieț cu pâraiele Cucuteni și Rediu.

Din punct de vedere geomorfologic, orașul este situat pe valea superioară a râului Bahluieț, fiind dezvoltat în principal în zona teraselor acestuia și într-o mai mică măsură în zona de șes sau peinterfluvii și versanți.

Altitudinea maximă din cadrul orașului este de 140 m, în partea de N la stația de 110 KV, iar altitudinea minimă este de 96 m în șesul Bahluiului, la limita SE a perimetrului. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 55 n, ceea ce înseamnă o fragmentare redusă.

Principalele forme de relief care se diferențiază în zona orașului sunt șesurile Bahluiețului și pârâului Rediu, terasele Bahluiețului, versanții deluviali, interfluviul Bahluieț-Rediu și glacisurile de contact.

Șesul Bahluiețului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățimi de 250 – 500 m, supus parțial inundațiilor. Altitudinea absolută este de 100 m în amonte de oraș și de 85 m aval, realizându-se o pantă longitudinală de cca. 40‰, care a dat posibilitatea unei colmatări destul de accentuate, grosimea aluviunilor fiind de 8-10 m.

Albia minoră a Bahluiețului, regularizată în zona orașului, a mai estompat caracterul inundabil al șesului, dar nu în totalitate, existând posibilitatea inundațiilor pe versant.

În partea de SE a orașului unde Bahluiețul se unește cu pârâul Adâncata, există o zonă întinsă de mlaștină. La menținerea caracterului umed al șesului mai contribuie și o serie de izvoare, ca și aportul afluenților torențiali.

Șesul pârâului Rediu, cu lățimi de 200-300 m, este ocupat în cea mai mare parte de iazul Paharnicului, în situația actuală destul de colmatat și chiar secat. Litologic este constituit din aceleași aluviuni ca și șesul Bahluiețului, dar în grosimi mai mici.

Terasele Bahluiețului se desfășoară pe versantul stâng al văii, prezentându-se sub forma unei singure trepte cu podul ușor înclinat spre S, cu altitudini relative de 10-20 m la partea inferioară și 30-40 m spre nivelul superior. Această treaptă înglobează primele 3 terase așe Bahluiețului, de 10 m, 20 m, 35-40 m altitudine relativă, diferențele dintre ele fiind estompate de coluvionare.

Clima

Spațiul geografic al Podișul Modovei ,respectiv al județul Iași și al orașului Târgu Frumos, se înscrie în sectorul cu climă temperat-continentală .

Din punct de vedere climatic, orașul se încadrează într-un climat de tip temperat- continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole.

Temperatura medie anuală a aerului este de 9,30C, având un maxim în iulie între 200C și 210C și un minim în ianuarie între -30C și -40C și chiar mai mici pe valea Bahluiețului. Aceste valori dau o amplitudine termică anuală de 240C și 250C, ceea ce denotă un continentalism excesiv.

Înghețul se produce în medie între 10 octombrie (primul îngheț) și 10-20 aprilie (ultimul îngheț). Numărul zilelor cu îngheț sunt de aproximativ 121. Umezeala relativă are o valoare medie anuală înjur de 75‰, cu un maxim iarna și un minim vara.

Precipitatiile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele mai mari cantități căzând în iunie (65 – 70 mm in medie) iar cele mai mici cantități căzând iarna (18 – 25 mm in medie).

Vânturile dominante sunt cele din direcția nord-vestică, având valori de 21% (conform stației Podu Iloaiei). Alte direcții cu frecvențe relativ ridicate sunt N (9%), SE (8%), V (9%).

Viteza medie a vântului este destul de ridicată (1 – 6 m/s, dar s-au înregistrat și vânturi cu peste 35m/s), ceea ce poate constitui o premisă pentru valorificarea energiei eoliene.

Hidrografia

Județului Iași și inclusiv orașul Târgu Frumos se caracterizează sub aspect hidric , printr-o zonă centrală deficitară, încadrată spre vest și est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret și Prut.

Apele de suprafață

Teritoriul administrativ al orașului Târgu Frumos aparține bazinului hidrografic Bahluieț, cu cei trei afluenți ai săi Rediu, Cucuteni și Adâncata.

Bahluiețul, afluent de dreapta al râului Bahlui, are o lungime de 40 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 538 km2. Până la Târgu Frumos are o direcție de NV-SE, după care se îndreaptă spre V și confluează cu Bahluiul la Podu Iloaiei. Ca debite, media anuală este de (0,68 mc/s), cu un maxim în martie (1,93 mc/s) și un minim în octombrie (0,19 mc/s).

Analiza nivelelor arată un nivel mediu anual de 165 cm, media nivelelor maxime fiind de 282 cm, iar a nivelelor minime de 150 cm. Aceste variații ale nivelelor și debitelor caracterizează Bahluiețul ca un râu cu scurgere neuniformă, cu regim hodrologic torențial, având ca rezultat fenomene de inundații.

Pârâul Cucuteni confluează cu Bahluiețul la NV de oraș, are o lungime de 10 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 16 km2.

Pârâul Rediu confluează cu Bahluiețul la S de oraș, are o lungime de 11 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 42 km2.

Ambele pâraie (Cucuteni și Rediu) au spre zona de confluență câte un iaz artificial format prin

bararea cursului lor inferior, dar care în prezent sunt secate. Mai important este lacul Paharnic de pe Rediu cu o suprafață de cca 50 ha.

În partea de E a orașului curge pârâul Adâncata, care are o lungime de cca 3 km și este alimentat de o serie de izvoare cu debite destul de mici, ce apar pe fundul văii.

Pe teritoriul localității nu există amenajări piscicole sau amenajări hidrotehnice finalizate.

Apele subterane

Apele subterane, în zona orașului sunt cantonate în principal la baza depozitelor cuaternare dar și în unele lentile nisipoase intercalate în argila sarmatică, cele mai importante fiind acelea din șesul și terasele Bahluiețului.

În șesul Bahluiețului apa subterană este întâlnită sub forma a două strate acvifere, unul bazal, în nisipurile și pietrișurile aluvionare, și unul superficial și discontinuu, cantonat în lentilele nisipoase de la suprafața aluvionară, iar în anotimpurile ploioase se ridică la suprafața terenului. În general, apele subterane din șesuri au debite relativ reduse, sunt bogate în săruri solubile și sunt dure.

Apele subterane din șesuri au nivelul hidrostatic foarte ridicat (-1/-2 m) și local chiar la suprafața terenului, iar în terase, sunt cantonate în baza acestora, la adâncimi de 15-17 m, în N orașului, 13-14 m în partea centrală și 8-10 m în S. Spre V nivelul hidrostatic se întâlnește la 4-5 m în zona străzii T.Vladimirescu și la 6-8 m la N de aceasta. Apele subterane din terase sunt puse în evidență de izvoare și emergențe umede, care mențin permanent umezeala și generează zone în exces de umiditate, așa cum este zona din spatele gării.

1.5 Învelișul biopedogeografic

Tabloul actual al vegetației din zona orașului Târgu Frumos, este rezultatul evoluției climei și a diversității condițiilor fizico-geografice.

Din punct de vedere geobotanic teritoriul orașului Târgu Frumos aparține zonei de silvostepă.

Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic.

Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul,teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiulpucios, arțarul tătărăsc. Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul,sângerul, socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc., voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul.

Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui , etc.

În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâșii sau areale reduse cu vegetație stepică, întâlnite în lungul văii Bahluiețului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri și conuri de dejecție), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetației de luncă.

Vegetația stepică este formată din pajiști în care se intâlnesc asociații de colilie, negară , păiuș, pir,firuță cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici ca porumbarul, migdalul pitic, vișinul pitic, trandafirul pitic, măcieșul, păducelul.

Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele. Mai pot fi menționate de asemenea,dihorul, nevăstuica, bursucul.

Pasările caracteristice silvostepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura,

sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul,vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia.

Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă.

Conform „Studiului Pedologic al orașului Târgu Frumos”, elaborat de OSPA Iași, pe teritoriul orașului Târgu Frumos se diferențiază următoarele clase de sol: Cernisoluri, Luvisoluri, Hidrisoluri, Protisoluri și Antrisoluri și complexe de soluri.

CAPITOLUL AL II-LEA. POPULAȚIA

2.1 Istoricul procesului de populare al zonei

Asemeni tuturor orașelor medievale, Târgu Frumos își are rădăcinile adânc înfipte în negura istoriei. Trecutul său merită să fie cunoscut cât mai temeinic de fiecare locuitor al acestui oraș, nu atât pentru valoarea sa, cât mai ales pentru premisele pozitive pe care acesta le are prin poziția sa geografică, prin diversitatea formelor de relief a zonei în care este situat, dar și prin calitățile solului și climei din această regiune.

Încă din vremuri preistorice se remarcă existența numeroaselor așezări neolitice în zona orașului Târgu Frumos iar modul de dispunere al așezărilor umane remarcă rolul de poartă de circulație dinspre regiunile submontane spre Câmpia Moldovei, fapt remarcat de geograful V. Tufescu . Așezările neolitice apăreau ca cetăți întărite ocupând zone de contact înalte, la limita dintre Culmea Siretului și Câmpia Moldovei. Numeroase descoperiri arheologice, făcute pe întreg teritoriul județului, atestă cu prisosință așezarea omului pe aceste meleaguri din Epoca Pietrei cât și continuitatea populației în acest spațiu geografic până la formarea statului medieval independent Moldova. În acest sens, merită a fi menționate vestigiile descoperite aparținând neoliticului ( mil.V-III î.Chr. civilizațiile Criș, Precucuteni și Cucuteni ) descoperite în diverse puncte: Jora, Războieni, Târgu Frumos – „Baza Pătule” , Buznea etc. La acestea se adaugămaterial arheologic aparținând epocii bronzului și fierului ( mil. II î. Chr.) , dacilor din Moldova ( sec. II-III d. Chr. ) , civilizației provincial-romane târzii ( sec. III -V d. Chr. ) sau civilizațiilor străromânești și românești de la răsărit de Carpați ( sec. V – XI ).

Odată cu dezvoltarea statului feudal crește și numărul localităților din această parte a țării. La rețeaua vechilor așezări s-au adăugat altele noi, intens populate, în locuri bune pentru agricultură, cu surse de apă abundente și cu posibilități de legătură cu așezările vecine. Documentele consemnează existența,încă înainte de secolul al XV – lea, a numeroase așezări, în care activitatea economică dobândește un caracter permanent și tot mai organizat. Întinse suprafețe de păduri sunt defrișate pentru „a lărgi” loturile de teren arabil si pășuni iar legăturile comerciale se intensifică, atât între așezările vecine cât și între Moldova, Transilvania și Muntenia.

Târgu Frumos este o veche așezare a Moldovei, a cărei obârșie se pierde în negura vremurilor și a legendelor. Această localitate urbană a apărut în fața „porții naturale de la Ruginoasa” , cum numește geograful Victor Tufescu porțiunea mai joasă a dealurilor de pe stânga Siretului și care înlesnește circulația între Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei.

Târgu Frumos este unul din cele mai vechi orășele din nordul Moldovei. Cunoscutul editor de documente Mihai Costăchescu ajunge la concluzia, pe baza documentelor dinaintea lui Ștefan Cel Mare, că Târgu Frumos „este un târg mai vechi decât descălecatul Moldovei ( 1359 )”. Dintre puținele documente rămase,cel mai vechi poartă data de 28 decembrie 1428,care pomenește despre Târgu Frumos, ca o așezare domnească și de popas : „Siliștea Dădești, în ținutul Romanului, care Siliște Dădești, a fost dreaptă ascultare de orașul domniei mele Târgu Frumos ”. Acest document aparține lui Alexandru cel Bun, fiind prima mărturie scrisă despre așezare.

Localitatea este atestată documentar la 5 octombrie 1448, când domnitorul Moldovei Petru I fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia mănăstirii „Sf. Nicolae ” din Probota – Poiana Siretului, toată ceara de la Târgu Frumos. Au urmat alte documente ce atestă vechimea așezării din anii: 1449, 1450, 1453, 1454, 1466, și care o descriau ca fiind un „târghi vechi, bine închegat, având orânduită organizație orășenească la fel cu ale celorlalte târguri moldovenești ” ( prof. N. Grigoraș ).

Se observă astfel că teritoriul unde va lua naștere la sfârșitul sec. al XIV – lea și începutul sec. al XV – lea orașul Târgu Frumos a constituit,în toate vremurile, o vatră permanentă de locuire.

2.2 Evoluția numerică a populației

Populația orașului Târgu Frumos era în 2011 de 10.475 persoane, cu 21,89 % mai puține față de anul 2009 , evoluția populației înregistrând un trend descendent în ultimii ani. Numărul de locuitori ai localității reprezintă aproximativ 1,25 % din totalul populației județului Iași.

Dinamica populației indică creșterea sau descreșterea populației, unui teritoriu, în funcție de factorii naturali, social-economici sau istorici.

Evoluția numerică a populației orașului Târgu Frumos a fost surprinsă de documentele oficiale după anul 1800. Asfel se prezintă următoarea statistică la care se referă următorul tabelul :

Evoluția demografică a orasului Târgu Frumos a fost influențată de factori istorici și social-economici ce au acționat cu intensități diferite în decursul timpului.

Evoluția numerică a populației după anul 1990 cunoaște aspecte specifice,cand creșterea numerică a populației continuă însă într-un ritm mai redus, ca efect al reducerii natalității și al soldului migratoriu negativ. Reducerea natalității la valori minime de cca 12-13 % se înscrie în tendința generală, fiind un efect al liberalizării întreruperilor de sarcină la nivel național. Soldul migratoriu negativ a determinat reducerea numerică a populației, dupa anul 1990, cu 200 locuitori pe an. Astfel ritmul mediu anual de creștere a scăzut de la valoarea de + 31,6 ‰ înregistrată în perioada 1984 – 1996 la – 5,5 ‰ în perioada 1996 – 2002

2.3 Mobilitatea populației

Mobilitatea populației apare ca rezultat al interacțiunii unui complex de factori ale căror caracteristici pot fi desprinse din evoluția indicatorilor ce compun bilanțul total al populației , respectiv bilanțul natural și cel migratoriu.

2.3.1. Bilanțul natural

Analiza bilanțului natural al populației presupune, cunoașterea specificului indicatorilor demografici ce îl compun, natalitatea ca și componentă activă și mortalitatea ca și componentă pasivă.

Natalitatea ca element esențial al bilanțului natural a cunoscut variații în timp . În perioada 1966 – 2002 natalitatea medie specifică populației orașului Târgu Frumos a fost de 25,5 ‰. După anul 1990 natalitatea a scăzut considerabil, însă valorile se mențin peste media pe țară în această perioadă, minimul fiind 12,1‰ , valoare înregistrată în anul 2002. Datele statistice arată că în anul 2011, valoarea natalitătii era de 12,7 ‰ .

Nupțialitatea a cunoscut valori mari în trecut, fiind favorizată de politica natalistă, de declanșarea procesului de industrializare și de exodul rural, ce a determinat valori maxime de 13 ‰ în anul 1968. Aceste valori s-au redus după anul 1990 ca efect al modificării contextului socio-economic precum șomajul sau emigrarea, atingând valori minime de 5 ‰ .

Divorțialitatea a înregistrat valori reduse în trecut și mai mari între 1975 și 1990. După anu 1990 se constată o plafonare a divorțialității la valori foarte reduse de 0,4 ‰. Pentru întreaga perioadă valoarea medie este sub media pe țară de 0.9 ‰ , ca efect al influenței conceptelor religioase asupra populației.

Mortalitatea

În evoluția mortalității s-au impus factori naturali, istorici sau socio-economici, iar valorile s-au menținut reduse față de media pe țară. Se remarcă perioada antedecembristă cu valori relativ stabile cuprinse între 8 și 9 ‰ , atingând valori maxime de 12 ‰ în anul 1975. După anul 1990 mortalitatea a scăzut până la valoarea de 6 – 7 ‰. În anul 2012 au fost înregistrate 101 cazuri de deces deci rezultă o valoare a mortalității de 9,6 ‰. Explicația acestui tip de evoluție, cu valori scăzute, derivă din relativa stabilitate demografică a populației corelat cu păstrarea unui dinamism demografic accentuat.

Cu privire la indicatorii specifici subsidiari ai mortalității putem remarca :

Mortalitatea infantilă a cunoscut valori foarte ridicate în trecut datorită condițiilor igienico-sanitare precare și a nivelului de trai scăzut, având valori medii de 31 ‰ . După anul 1975 mortalitatea infantilă a început să scadă ca urmare a înființării unităților sanitate orășenești . În prezent valori puțin mai ridicate ale mortalității infantile se înregistrează în răndul minorității rrome, datorate în special condițiilor igienico-sanitare deficitare, lipsei educației sanitare, reticenței față de sistemul medical și nu în ultimul rând, nivelului de trai foarte scăzut.

Mortinatalitatea este de asemenea un indicator cu valori mari în trecut dar care s-a redus în timp datorită înființării maternității și a îmbunătățirii condițiilor igienico-sanitare.

Componenta derivată din diferența între natalitate și mortalitate, Bilanțul natural al populației orașului Târgu Frumos se remarcă prin valori foarte ridicate de 18,7 ‰ în perioada 1966 – 2002, fața de media naționala în această perioadă. Valori maxime de peste 30 ‰ se înregistrează în perioada antedecembristă iar după anul 1990, reducerea natalității a avut ca efect o scădere a valorii bilanțului natural la 9,5 ‰ .

Bilanțul natural foarte ridicat s-a datorat parțial particularităților etnoconfesionale ale populației orașului Târgu Frumos.Structura etnică cuprinde un procent ridicat al populației rrome, în cadrul căreia natalitatea este explozivă. Acestui fapt i se adaugă și conceptele de natură religioasă ale populației ortodoxe și catolice, care se mențin și în prezent cu intensitate remarcabilă.

După anul 2000 valorile au continuat să scadă pâna la 5,2 ‰ în 2002. În prezent, în cadrul orașului, bilanțul natural este unul pozitiv, înregistrând valori de 3.06 ‰ în anul 2011.

2.3.2 Bilanțul migratoriu

Mobilitatea populației orașului Târgu Frumos a fost și este condiționată de un complex de factori, dintre care un rol hotărâtor îl au factorii istorici și economici. Astfel deplasările de populație au cunoscut aspecte specifice în perioadele istorice parcurse. Dacă în perioada medievală, războaiele, epidemiile, seceta și foametea au fost factori determinanți în deplasările de populație, în timpuri mai recente motivația economică și socială au predominat.
Trebuie amintite cele două importante căi de transhumanță ce treceau prin „Poarta Târgu Frumos” pe Valea Bahluiețului spre Câmpia Moldovei , respectiv una ce cobora dinspre Munții Bistriței și Stânișoarei pe Valea Moldovei și a doua prin Pasul Oituz pe Valea Trotușului și a Siretului.
Sunt de remarcat deplasări ale populației de greci, evrei și armeni vestiți comercianți, sau putem aminti deplasarea populației de ruși-lipoveni ce s-au stabilit în „vatra nouă” a târgului.
În perioada modernă se mențin motivațiile de ordin economic, find de remarcat perioada 1966 – 1977 în care s-a înregistrat un bilanț migratoriu negativ de -20 ‰ datorat în special politicii de industrializare forțată, când fluxurile de forță de muncă au fost orientate spre regiunile puternic industrializate.

Între anii 1978 – 1990 se înregistrează un exod de populație determinat de dezvoltarea industriei de prelucrare în Târgu Frumos, acest facor determinînd un bilanț migratori pozitiv care atinge valori maxime de 35 ‰ în anul 1985.

Anul 1990 a fost decisiv în evoluția bilanțului migratoriu deoarece în acest an s-a înregistrat o valoare minimă de -45 ‰. Perioada ce a urmat s-a caracterizat prin valori foarte reduse de -9,5 ‰ , datorate deplasărilor sezoniere sau la termen a populației în străinătate, în Italia, Spania, Germania, Turcia sau alte țări europene.
Restructurarea industriei și creșterea ratei șomajului a reorientat fluxul migrației populației spre zonele rurale învecinate sau spre centrele urbane mari. Astfel sunt de remarcat navetismul zilnic sau săptămânal spre unități economice din Iași sau Pașcani.

2.3.3. Bilanțul total al populației

Valorile bilanțului total ,exprimat ca însumare între bilanțul natural și bilanțul migratoriu, sunt pozitive pînă in anul 1989,înregistrînd un maxim de 61,6 ‰ în anul 1985. Acest fapt s-a datorat valorilor ridicate ale bilanțului natural și a creșterii bilanțului migratoriu datorită exodului rural.
După anul 1990 bilanțul migratoriu scade accelerat fiind negativ pentru întreaga perioadă iar bilanțul natural se menține redus . Rezultă un bilanț total scăzut, negativ de – 3 ‰ ,pentru perioada postdecembristă, cu o ușoară tendință de echilibrare în prezent.

2.4 Structura populației

2.4.1. Structura populației pe sexe

Structura actuală a populației pe sexe este rezultatul raportului dintre numărul născuților de sex masculin și feminin și al raportului dintre mortalitatea masculină și feminină.
Conform datelor statistice obținute în urma Rencensământului din anul 2011, la nivelul orașului Târgu Frumos se observa o pondere mai mare a populației de sex masculin care înregistrează un procent de 51,21 %, respectiv 5.250 persoane comparativ cu populația de sex feminin care înregistrează un procent de 49,79 % , respectiv 5.215 persoane.
Această pondere relativ echilibrată pe sexe a populației se regăsește și la nivelul județului Iași, unde persoanele de sex feminin reprezintă 50,68 % iar persoanele de sex masculin reprezintă 49,32 % .

Populația orașului Târgu frumos pe sexe.

2.4.2. Structura populației pe grupe de vârstă

Studiul ponderii grupelor de vârstă în totalul populației prezintă un scop practic pentru toate domeniile activițăților urbane.
Studiind piamida vârstelor, se observă că cele mai multe persoane se găsesc în categoria de vârstă 50 – 54 ani respectiv 50,89 % bărbați si 49,11 % femei.

Piramida populației, pe vârstă și sex

Piramida vârstelor este una ce se înscrie în aspectul specific sudului Câmpiei Jijiei, exprimând o srtuctură tânără cu tendințe de maturizare.

Populația tânără este mai numeroasă, grupele de vârstă până la 54 de ani, înregistrând valori mai mari.

2.4.3. Structura națională

Ca efect al condițiilor istorice, sociale, economice și politice, populația orașului cuprinde un mozaic etnic a cărui structură s-a modificat în timp.
Condițiile menționate mai sus, au determinat existența unui mozaic etnic a cărui strucură cuprinde în majoritate români.

Structura populației în funcție de etnie în cadrul orașului Târgu Frumos este următoarea:

72,38 % sunt români, comparativ cu 91,07 % la nivelul județului Iași.

8,12 % sunt rromi, comparativ cu 1,46 % la nivelul județului Iași.

8,03 % sunt ruși/lipoveni, comparativ cu 0,36 % la nivelul județului Iași.

0,03 % altă etnie, comparativ cu 0,16 % la nivelul județului Iași.

11,42 % nu și-au declarat etnia

2.4.4. Structura confesională

Conform datelor obținute la rencensământul din 2011, în orașul Târgu Frumos structura confesională cuprinde o largă majoritate de creștini ortodocși.

Structura cofesională se prezintă astfel :

88,9 % creștini ortodocși ;

8,2 % creștini ortodocși de rit vechi ;

1,9 % romano – catolici ;

1,0 % alte culte ;

2.4.5. Structura profesională

Numărul persoanelor ocupate în economie cuprinde persoanele care au o ocupație aducătoare de venit, pe care o exercită în una din activitățile economiei naționale, în baza unui contract de muncă sau în mod independent în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii. Actuala structură profesională este indicatorul de bază în caracterizarea funcțională a activităților orașului și în valorificarea potențialului uman pe care acesta îl deține.

Populația activă s-a redus permanent după anul 1990 și reprezintă doar 40% din totalul populației orașului respectiv 4190 de persoane. În cadrul populației active se evidențiază populația ocupată și șomerii.

La nivel național populația ocupată în economie însumează 9.262.807 de persoane reprezentând 43,37 % din totalul populației țării iar la nivelul județului Iași populația ocupată în economie însumează 280.000 de persoane reprezentând 36,25 % din totalul populației județului.

Conform datelor statistice obținute la rencensământul din anul 2011, din totalul populatiei orașului Târgu Frumos, doar 16,63 % este ocupată în economie.

Se observă vă la nivelul orașului, ponderea populației ocupate este comparativ mult mai mică decât ponderea deținută de populația ocupată la nivel de județ mși națională.

Repartiția populației ocupate pe tipuri de activități economice, precum și ponderea acestora, la nivelul localității se prezintă astfel :

Principalele tipuri de activități în cadrul cărora se regăsesc cei mai mulți angajați sunt :

Industrie 287 salariați

Învățământ 266 salariați.

Agricultură, silvicultură și pescuit 198 salariați.

Sănătate și asistență socială 193 salariați.

În ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de salariati, în următoarele domenii : agricultură, hoteluri și restaurante, intermedieri financiare și asigurări.

Din totalul populației active, șomerii înregistrează în ultimii ani un trend descendent. La sfârșitul anului 2011, în orașul Târgu Frumos erau înregistrați 205 șomeri, cu 28,32 % mai puțini față de anul 2009. Aceștia sunt împărțiți astfel :

60,98 % persoane de sex masculin.

39,02 % persoane de sex feminin.

În luna septembrie 2013 erau înregistrați un număr de 82 șomeri, cu 51,48 % mai puțini decât în 2010

În funcție de studiile absolvite șomerii înregistrați la nivelul orașului Târgu Frumos, se împart în următoarele categorii :

56,59 % persoane cu studii primare, gimnaziale, profesionale.

35,12 % persoane cu studii liceale și postliceale.

8,29 % persoane cu studii superioare.

Evoluția statistică a numărului de șomeri în funcție de acest criteriu este următoarea :

Numărul șomerilor cu studii primare, gimnaziale, profesionale era în 2011 de 116, cu 32,95 % mai mic decât în 2009.

Numărul șomerilor cu studii liceale și postliceale era în 2011 de 72, cu 13,25 % mai mic decât în 2009.

Numărul șomerilor cu studii superioare era în 2011 de 17, cu 43,33 mai mic decât în 2009.

Comparativ cu județul Iași care are o rată a șomajului de 5,25 % , orașul Târgu Frumos înregistrează o rată a șomajului mai mică, de 2,12 % în schimb ponderea șomerilor cu studii superioare este de 8,29 % fiind mai mare comparativ cu județul Iași, unde ponderea acesora este de 5,4 % . La nivel național, ponderea șomerilor cu studii superioare este de 5,8 % .

Se observă că atât la nivelul județului Iași, cât și în cazul orașului Târgu Frumos, rata șomajului este în scădere.

2.5 Repartiția populației și densitatea

Repartiția populației pe teritoriu orașului Târgu Frumos s-a modificat în timp și spațiu în funcție de factorii naturali sau socio-economici. Aceste modificări s-au produs și datorită evenimentelor istorice care au afectat localitatea de-a lungul timpului.

Un factor important în modificarea repartiției locuitorilor l-a constituit modificarea vetrei satului, fenomen care a apărut datorită presiunii exercitate de creșterea numerică a populației orașului.
Vatra veche a așezării era stabilită pe terasa și platoul de pe stânga Bahluiețului, iar în timpurile recente teritoriul intravilan a suferit modificări și s-a extins în lunca Bahluiețului unde s-a format vatra nouă. Un alt factor esențial în repartiția populației l-a reprezentat bilanțul natural, care a prezentat în timp aspecte specifice, orașul Târgu Frumos constituind rezervor de populație pentru regiunile industriale ale țării.

Densitatea medie a populației orașului Târgu Frumos este de 300 loc/km². Populația nu este repartizată uniform, existând zone cu densitate maximă, cum ar fi zona centrală, unde sunt concentrate blocuri de locuințe și zone cu densitate minimă precum cartierele limitrofe Jora, Florilor, Primăverii, Tineretului sau Paharnic, unde predomină gospodăriile individuale.

Se evidențiază o grupare a populației de ruși-lipoveni concentrată în vatra nouă din nord-vestul orașului, în lunca Bahluiețului, ocupând cartierul Jora și o grupare a romilor în vestul orașului în cartierul Paharnic.

2.6 Nivelul de trai material și cultural al populației

La nivelul orașului Târgu Frumos, nivelul de trai material și cultural, a fost influențat de un complex de factori dintre care cei mai importanți sunt : Profilul mixt al activităților economice și poziția de nod comercial și rutier pe care orașul o ocupă. Funcția mixtă a orașului a permis ocuparea forței de muncă în perioada comunistă, ceea ce a determinat și un nivel de trai ridicat.

După anul 1990, populația a fost afectată de șomaj, datorită restructurărilor din domeniul economic, fapt care a determinat scăderea nivelului de trai. Drept urmare populația activă, a fost nevoită să emigreze spre statele occidentale sau să se reprofileze în alte domenii de activitate.

Se remarcă un nivel de trai diferențiat în rândul minorităților populației de ruși-lipoveni și a rromilor. Standardul de viață al rușilor-lipoveni este ridicat deoarece practică de secole, o legulicultură eficientă, în solarii, fapt reflectat și de aspectul gospodăriilor organizate de aceștia. În rândul populației rrome se disting două categorii privind nivelul de trai, una foarte săracă care trăește la limita subzistenței și alta cu un standard de viață mediu, din care fac parte muzicanții, micii comercianți și meșteșugari.

Poziția favorabilă a orașului, la intersecția axelor de transport, a facilitat posibilitatea unui navetism zilnic sau săptămânal, al locuitorilor, către obiective economice din apropiere din Iași sau Pașcani, acest fapt determinând reducerea șomajului.

Nivelul cultural al orașului, este asigurat de către instituțiile de învățământ, casa de cultură, biblioteci, muzeu, internet, rețeaua de televiziune prin cablu, etc. Pentru dezvoltarea aptitudinilor și abilităților elevilor în diverse domenii, s-a înființat clubul elevilor, instituție care a înregistrat rezultate notabile la concursurile de profil.
În ceea ce privește activitatea casei de cultură , rolul de culturalizare al acesteia, este realizat prin găzduirea unor spectacole, prin organizarea unor cercuri de muzică, dans, teatru, etc.

CAPITOLUL AL III-LEA. AȘEZĂRILE UMANE

3.1 Morfofizionomia așezarii

Condițiile naturale și social-istorice sunt cele care au influențat cel mai mult morfofizionomia așezării. Dintre condițiile naturale, cele mai importante sunt cele geomorfologice, hidrologice, climatice și biopedologice.

Terenurile propice pentru construcții și drumuri sunt în zonele de terase, interfluvii și platouri situate pe stânfa Bahluiețului, în cartierul Tineretului, zone unde s-au impus măsuri speciale de fundare în aluviuni și amenajări hidrotehnice.

V. METODICA

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PROCESULUI DE

'

INSTRUIRE SI EDUCATIE

Nofiuni generate

in cadrul tiintelor educatiei s-a fixat termenul de metodica, definit ca parte a didacticii care studiaza principiile, metodele i formele de predare- 1nvatare a unei discipline colare, tinand seama de specificul acesteia. 1\!Ietodica are ln vedere atat teoria cat i practica procesului didactic, pe care urmarete sa-1 optimizeze organizandu-1 pe baze tiintifice.

Conform etimologiei (din grecescul "methodos", cu metha=spre I odos=cale), metoda ar fi "calea de urmat" in vederea atingerii unui scop, sau maniera de a zice, a face, a 1nvata ceva, urmand nite principii i o anumita ordine in actiune; metoda se poate considera i ca mod sistematic de cercetare, de cunoatere, de transformare a realitatii.

Educatia este ansamblul de actiuni i influente intentionate, contiente, exercitate de un om sau de un grup uman asupra altui om sau grup uman, spre a-1 forma, a-1 dezvolta.

in istoria civilizatiei, preocupari tiintifice asupra procesului instructiv­ educativ apar abia in perioada Renaterii, cand modificarile esentiale tehnico­ economice i cultural-tiintifice pun societatea in fata necesitatii organizarii

activitatii colare ef1ciente. A aparut astfel didactica- tiinta de a-i invata pe altii­ ramura a pedagogiei constituita ca teorie generala a procesului de invatamant. Termenul "didactica" a fost introdus in sec. al XVII-lea de Jan Amos Komenski (Comenius).

A educa inseamna a influenta in mod constant i sistematic, dezvoltarea intelectuala i fizica a elevului. El va interactiona cu lumea adevarata cu propriile lui maini i simturi, intrebuintand metode tiintifice i propria experienta pentru a folosi instrumentele.

in studierea procesului de invatamant, didactica opereaza analiza lui ca sistem, ii precizeaza scopurile i obiectivele instructiv-educative, evidentiind metodele i mijloacele de a-1 realiza. Didactica stabilete continutul invatamantului, componenta esentiala a procesului didactic, precizand criteriile de selectie utilizate. Un loc important in preocuparile didacticii il detine elaborarea principiilor de organizare i de desfliurare a procesului de invatamant, in prezent dispunandu-se de o gama larga de metode didactice.

Mijloacele de invatamant, rolul i functiile acestora in conditionarea reuitei demersului didactic, formele de organizare a procesului de invatamant, evaluarea randamentului colar, sunt tot atatea preocupari majore ale didacticii, care nu omite rolul profesorului din perspectiva educatiei sau relatiile profesor­ elev, elevi-elevi, etc.

Procesul de invatamant este un ansamblu de actiuni exercitate in mod

' '

contient i sistematic de catre educatori asupra celor pe care ii educa, intr-un cadru institutionalizat, in vederea formarii personalitatii lor corespunzator cerintelor idealului educational. Aspectele definitorii ale procesului de invatamant sunt caracterul formativ i eel informativ. Primul vizeaza conturarea unor trasaturi de caracter, convingeri i conceptii, pe cand caracterul instructiv are in vedere asimilarea cunotintelor, acestea reflectandu-se in contiinta elevului ca imagini, notiuni, principii, legi, exteriorizare sub forma de cunotinte intelectuale i deprinderi practice.

Instruirea i educatia au loc concomitent, procesul de invatamant fiind instructiv-educativ, sau formativ-informativ. Tot caracter de simultaneitate au i cele doua laturi ale procesului, anume eel de predare (actiunea profesorului) i eel de invatare (actiunea elevului). in procesul de predare-invatare cuplul profesor-elev este condus de catre profesor, dar elevul este participant activ i beneficiar.

Activitatea de instruire i educatie desfiiurata in coala pune numeroase probleme: cele referitoare la scopul, obiectivele procesului instructiv-educativ, la continutul celor predate, la procesul predarii, la strategie, metodele i mijloacele folosite.

Procesul de invatamant este un ansamblu proiectat i structurat pentru finalizarea obiectivelor instructiv-educative, iar componentele sale i modul lor de interactiune asigura functionarea integrala a acestei entitati specifice. El este structurat pe diferite nivele de complexitate, de la pozitia extrem superioara de macrosistem, pana la nivelul situatiilor practice ale clasei de elevi, unde procesul de invatamant devine microsistem. Macrosistemul de instruire este alcatuit din totalitatea microsistemelor de tipul lectiei, lucrarilor de laborator sau al altor activitati didactice organizate.

Sistemul de instruire are ca elemente functionale obiectivele i rezultatele, iar ca elemente structurale resursele umane (elevii i profesorii) 1 materiale(continuturi, mijloace i materiale, timp didactic, spatiu de invatamant). in plan operational sau actionar intervin strategiile de predare-invatare, metodele de evaluare i conexiunea inversa ca element de autoreglare.

Analiza sistematica a procesului didactic permite in general controlul variabilelor de care depinde calitatea instruirii, printre care gradul de prelucrare pedagogica a continuturilor, structura logica de prezentare, sustinerea argumentarii cu explicatii suplimentare, valorizarea prin transfer a cunotintelor. De asemenea se pot combina convenabil metodele i procedeele didactice i se poate alege succesiunea secventelor care sa optimizeze procesul. Unele variabile

sunt greu sau imposibil de controlat sau modificat, aic1 putand fi citate: inteligenta elevului, aptitudinile sale, nivelul general de pregatire, stadiul dezvoltarii intelectuale, unii factori de personalitate.

Cu toate aceste neajunsuri, abordarea sistematica a problematicii procesului de invatamant ofera posibilitatea unei planificari rationale a acestuia i o analiza debarasata in mare parte de subiectivism, oferind criterii de evaluare mai precise. Analiza implica cunoaterea sistemului, formularea precisa a obiectivelor, o evaluare corecta i posibilitatea de a aprecia ponderea reala a actiunii sistemului asupra rezultatelor, care pot fi afectate i de factori exteriori sistemului (aportul unor meditatori, ajutorul parintilor, etc.). Aceasta abordare sistematica reprezinta maniera rationala de conducere a activitatii didactice, pe care o ridica de la stadiul de meteug la eel de activitate tiintifica elaborata i controlata, permitand luarea unor decizii prompte, clare i corecte, ce se impun pe parcursul desraurarii procesului de instruire.

Optimizarea activitatii didactice trebuie sa pomeasca de la cunoaterea principalelor conditii inteme i exteme ce pot influenta pozitiv sau negativ procesul, ca i a elementelor din sistem afectate, pentru a se putea interveni corespunzator.

Principalele aspecte ale sistemului metodico-organizatoric al educatiei sunt: principiile educatiei, metodele educatiei, modurile i formele de organizare a educatiei.

Principiile de invatamant sunt cerinte generale care trebuie respectate in organizarea i desraurarea procesului de invatamant, in vederea realizarii scopului educatiei. Respectarea lor asigura obtinerea de rezultate bune in toate laturile educatiei. Respectarea urmatoarelor principii didactice acopera buna organizare i conducere a procesului de invatamant, sub toate aspectele lor:

principiul invatamantului activ exprima cerinta ca insuirea cunotintelor noi, formarea priceperilor i deprinderilor, in toate laturile educatiei, sa fie un rezultat al efortului propriu al elevilor.

principiul invatamantului contient – invatamantul este contient daca elevul intelege tot ceea ce invata. Numai cunotintele asimilate in acest fel sunt temeinice i ilajuta pe elev sa se foloseasca de ele cu succes.

principiul invatamantului intuitiv – exprima cerinta ca generalizarile (notiuni, definitii, etc.) pe care i le insuesc elevii in procesul de invatamant, sa aiba la baza perceperea obiectivelor i fenomenelor. Acest principiu il constrange pe elev sa gandeasca, sa interpreteze, sa-i puna probleme, sa emita ipoteze.

principiul invatamantului continuu – are aplicare nu numai in insuirea cunotintelor, ci i in formarea priceperilor i deprinderilor Pentru a obtine rezultate bune se cere ca in sistemul educativ cunotintele, priceperile i deprinderile noi sa constituie o continuare a celor insuite anterior, sa decurga logic din acestea.

principiul invatamantului sistematic – invatamantul este sistematic cand cunotintele sunt insuite de elevi in succesiunea lor logica. Elevul este ajutat sa gaseasca uor cunotintele de care are nevoie in viata. Acest invatamant contribuie i la intelegerea mai adanca a cunotintelor i la pastrarea mai trainica a acestora.

principiul invatamantului temeinic – calea principala de a preveni uitarea este repetarea cunotintelor. Daca elevul ii insuete cunotintele prin efort propriu, contient, sistematic, continuu, insuirea devine i temeinica.

Principiul legaturii temiei cu practica – cere ca toti elevii sa aplice in practica toate cunotintele insuite la diferite discipline colare. Legarea teoriei cu practica se realizeaza sub aspecte diferite, in functie de specificul obiectului de invatamant, de varsta elevilor, de latura educatiei.

Intre principiile didactice exista o stransa legatura, o interdependenta.

Respectarea unuia din ele atrage i respectarea altora.

Metodele de invatamant

'

Metoda de invatamant este calea urmata de elev i de profesor, cu scopul ca elevul sa se formeze, atat prin activitatea indrumata de profesor cat i prin cea desraurata in mod independent. Metodele de invatamant sunt alese de profesor, pentru a indruma activitatea instructiva i educativa a elevilor, pentru ai ajuta pe acetia sa se formeze. Putem clasifica metodele de invatamant dupa scopul urmarit in:

metode de asimilare (insuirea cunotintelor, formarea deprinderilor i priceperilor)

Sub denumirea de metode de asimilare includem caile care-i ajuta pe elevi sa-i insueasca cunotinte noi, sa le fixeze i sa-i formeze priceperi i deprinderi, deci sa le inteleaga, sa le prelucreze i sa le aplice in practica. La realizarea lor ajuta atat:

metode verbale – expunerea ( povestirea, explicatia, prelegerea)

conversatia (conversatia euristica, conversatia examinatoare)

problematizarea

munca elevului cu manualul i alte carti

metode intuitive – demonstratia

modelarea

observatiile independente

metode active – exercitiile

lucrarile practice

algoritmizarea

lucrul cu harta

metode de control

Controlul are functia de a constata ce a racut bine elevul, ce a racut rau i ce-ar mai trebui racut, spre a se ti cum sa fie indrumata activitatea Jui viitoare. Controlul efectuat de profesor, sau condus de el vizeaza i formarea la elevi a

deprinderii de autocontrol: elevul sa descopere singur greelile pe care le-a racut i sa tie sa le corecteze.

Principalele metode ce control sunt:

observarea

chestionarea orala

lucrarile scrise

lucrarile practice

metode de apreciere

Principalele functii ale aprecierii sunt stimularea elevilor spre a-1 imbunatati activitatea, clasificarea lor dupa rang in cadrul grupului din care fac parte i formarea i dezvoltarea capacitatii lor de apreciere i autoapreciere obiectiva.

Uneori aprec1erea se face pnn calificative verbale neinsotite de note, alteori cu ajutorul notelor. Pentru realizarea unei evaluari mai obiective i mai analitice se recomanda folosirea testelor, a ghidurilor de notare i a scarilor obiective de apreciere.

Moduri i forme de organizare a procesului de invatamant

Dupa numarul de elevi pe care profesorul ii propune sa-i instruiasca i sa-i educe concomitent, invatamantul poate fi individual i colectiv. In modul de invatamant individual profesorul de ocupa intr-o anumita unitate de timp cu un smgur elev; in modul colectiv el instruiete i educa concomitent mai multi elevi.

Forrna cea mai utilizata, cu o traditie de sute de ani, este lectia. Lectia este activitatea desraurata de elevi sub conducerea profesorului, prin care ii insuesc o tema din programa colara, intr-un timp limitat. Profesorul alege materia de asimilat de catre elevi, stabilete durata activitatii, alege metodele de care se vor servi elevii in munca, hotarate structura (etapele) acestei activitati i

continutul fiecarei etape, asigura unitatea instructiei cu educatia. Scopul unei lectii exprima esenta instructiv-educativa a acesteia. Intr-o lectie se urmaresc de obicei mai multe scopuri, dar unul este dominant, celelalte sunt subordonatele sale. Pentru a realiza o lectie buna profesorul trebuie sa aleaga pentru fiecare parte a lectiei materialul eel mai potrivit, care sa asigure atingerea scopului urmarit. 0 lectie este metodic organizata cand toate activitatile desraurate constituie un tot unitar, servesc atingerea scopului urmarit.

Astfel putem avea urmatoarele tipuri de lectii:

lectia combinata

lectia de asimilare de cunotinte noi

lectia de recapitulare sistematizare (dupa un plan, pe baza de exercitii, de sinteza, referat)

lectia de formare a priceperilor i deprinderilor

lectia de verificare a cunotintelor, priceperilor I deprinderilor (orala, scrisa, practica)

Consideratii metodico- tiintifice privind predarea lectiilor

Geografia i cunotintele ei de baza fac parte din cultura generala a omului. Profesorul este eel care trebuie sa inarmeze elevul cu motivatii pentru invatatura, cu tehnici de invatare i cu metode de utilizare a notiunilor insuite.

Selectarea continutului are in vedere in mod deosebit urmatoarele caracteristicii:

Corectitudine tiintifica;

Corelare optima intre pregatirea teoretica i cea aplicativa;

Realizarea prin aceste cunotinte, a bazei pentru pregatirea de specialitate;

Accesibilitate, obtinuta pnn corelarea dificultatii continutului cu

'

particularitatile de varsta ale elevilor;

Corelarea continutului manualelor colare cu evolutia previzibila a realitatii;

Valoarea practic educativa, de formare i informare, a geografiei colare, obtinuta prin selectarea convenabila a continutului;

Cunotintele de geografie reprezinta un material pretios pentru cristalizarea conceptiei despre lume.

Predarea lectiilor de geografie presupune nu numai funqia de comunicare

prezentare a materiei, a cunotintelor, a definitiilor i a vocabularului geografic, ci i cea de a dezvalui experiente practice si aspecte mai importante din viata unor mari geografi.

Predarea geografiei contribuie la formarea culturii generale a elevilor prin acel minim de cunotinte potrivit gradului de intelegere al lor, cunotinte care se refera la o serie de fenomene ce se petrec in natura.

Scopul fimdamental propus este formarea unei gandiri tiintifice a elevilor, descoperirea i aprofundarea puterii de gandire i de sinteza, dar mai ales, realizarea unei stranse legaturi a cunotintelor dobandite cu practica. De aceea, profesorul este dator sa urmareasca transmiterea i insuirea contienta i pe cat posibil tehnica a cunotintelor.

Deoarece in predarea geografiei dispunem de numeroase variante de metode i procedee , profesorul trebuie sa aleaga pe acelea care sa asigure intelegerea fenomenelor reducand la minimum munca i timpul necesar studiului.

Continutul concret al cursului de geografie este stabilit de programele colare respective, care prin temele abordate unnaresc sa asigure realizarea obiectivelorfundamentale propuse:

formarea unui bagaj de cunotinte cu aplicatii in practica;

lamurirea elevilor, insuirea i aprofundarea de catre acetia a teoriilor si fenomenelor din natura studiate;

realizarea unei legaturi continue intre teorie i practica, fapt care permite motivarea pentru studiu i invatare a elevilor;

crearea deprinderii de a gandi i a sintetiza toate cunotintele dobandite de catre elevi in cadrul orelor de geografie;

in procesul de predare-invatare am urmarit, in vederea obtinerii unor rezultate bune i foarte bune, urmatoarele elemente distinctive:

precizarea corecta i clara a obiectivelor operationale;

utilizarea unor intrebari-problema pentru a face trecerea la lectia noua;

continutul fiecarei lectii este completat cu ultimele informatii si ipoteze, integrand organic informatiile noi cu cele anterioare;

aleg metode activ-participative (pentrn a antrena aproape intreaga clasa);

selectez mijloacele de fnva famant cele mai adecvate pentru a se observa clar fenomenul analizat.

A lucra cu toata clasa inseamna a crea climatul ca toti elevii sa gandeasca impreuna cu cei care-i exprima gandurile. Dar apare necesitatea ca elevii sa fie tratati diferentiat, chiar in conditiile activitatilor desraurate cu intreaga clasa, fiecare dintre ei fiind ajutat sa ajunga la adevar pe calea cea mai accesibila (unii prin experienta de viata, altii prin asocierea cu notiunile studiate la alte discipline, sau prin alte surse de informare).

Ca profesor, in activitatea didactica urmaresc:

elevii sa retina fapte mai importante, date, legi, definitii, fenomene;

sa tie sa explice un fenomen, sa sesizeze legaturi, sa interpreteze;

sa foloseasca cunotintele de geografie in diferite situatii la alte obiecte; sa analizeze si sa interpreteze corect realitatea geografica;

sa elaboreze concluzii pe baza celor observate si sa generalizeze;

in realizarea obiectivelor propuse, trebuie sa tin cont de timpul afectat activitatii didactice, viteza de asimilare a cunotintelor i experienta anterioara a elevilor, materialul didactic.

Metodele de predare invatare le stabilesc in raport de scop i posibilitate. Indiferent de tipul de lectie i de metoda la care se recurge, organizarea acesteia presupune respectarea unor cerinte i anume:

formularea clara a obiectivelor operationale;

asigurarea continutului tiintific i practic al leqiilor;

folosirea metodelor i mijloacelor de invatamant care sa as1gure o succesiune judicioasa a materiei, o verificare maxima a timpului i un randament ridicat la fiecare elev in insuirea de noi cunotinte;

evaluarea randamentului colar, pentru a cunoate daca obiectivele propuse au fost realizate.

Activitafi didactice pentru dobandirea cuno$tinfelor

1. Lectie de dobandire a cunotintelor prin descoperire – in care am urmarit:

cunotintele i tehnicile de lucru de care dispun elevii pentru a-mi adapta sistemul de predare la nivelul capacitatilor existente in clasa;

modul de lucru independent pe materialul sau lectia noua, insistand asupra observatiilor, concluziilor i solutiilor gasite de elevi;

dezbaterea pe marginea notiunilor studiate;

capacitatea elevilor de a desprinde concluzii pe baza celor predate.

Daca o serie de elevi au terminat mai repede, le-am pregatit fie cu teme mai dificile, in vederea adancirii cunotintelor. In aceste lectii folosesc metoda pe baza activitatii independente a elevilor sau grupelor de elevi, fiele de lucrn

putand constitui teste de evaluare.

Activita fi didactice dejixare i consolidare a cunotinfelor i deprinderilor

Lectie de fixare i consolidare prin dialog – dezbatere in care se anunta dinainte planul de studiu, sistemul de intrebari sau situatii problema, referitoare la volumul de cunotinte ce trebuie consolidat.

Pentru clarificarea i fixarea cunotintelor se folosete metoda dialogului. Cu ajutorul elevilor, se alcatuiesc la tabla scheme grafice, desene. Prin acest tip de lectie um1aresc:

intelegerea de catre elevi a noilor cunotinte predate; demonstrarea i observarea fenomenelor i proceselor respective;

sesizarea asemanarilor i deosebirilor, a elementelor principale 1 secundare, a cauzelor i efectelor;

stabilirea aspectelor esentiale.

Profesorul poate sa completeze aceste cunotinte cu anumite explicatii suplimentare, cautand sa mentina i sa sporeasca interesul elevilor prin dezvaluirea importantei practice.

Lectia de consolidare a cunotintelor prin munca independenta – se realizeaza

prin familiarizarea elevilor cu atlasele geografice, harti s1 alte materiale specifice;

reamintirea fenomenelor de baza;

capacitatea elevului de a gandi independent, de a opera cu notiunile insuite in conditii variate;

discutii de incheiere, concluzii, generalizari.

Activitatea independenta a elevului acasa ii pastreaza caracterul educativ numai daca se sprijina pe un material clar, asimilat in clasa.

Verificarea i aprec1erea ternelor stirnuleaza interesul i capacitatea de rnunca ale elevului. in tirnpul rnuncii independente, elevii prirnesc terne diferentiate, potrivit capacitatilor de invatare ale fiecaruia.

Activita fi didactice pentru recapitularea $i sistematizarea cuno$tinfelor

Repetarea i sisternatizarea cunotintelor elevilor se face surnar, in orice lectie. Dar se efectueaza pe terne i capitole rnai rnari, in special la sfaritul sernestrului sau al anului colar.

Repetarea sisternatica a cunotintelor cu valoare de generalizare, legate de fapte tipice i caracteristice, asigura o terneinica intelegere a celor invatate. Folosind rnetoda conversatiei, urmaresc:

rnasura in care elevii pot sa aplice cunotintele dobandite in situatii diferite;

sa utilizeze desene, diagrarne, grafice, pentru a explica un fenornen;

Prin repetare, elevii nu se lirniteaza la reproducerea rnaterialului cunoscut, c1 patrund in esenta faptelor i fenornenelor, descoperind noi aspecte ale rnaterialului studiat, spre a-i clarifica in felul acesta notiunile, rationarnentele.

Recapitularea se poate face fie dupa un plan dat (schema), fie pe baza intrebari cu raspuns lacunar.

Fiecare punct al planului este dezbatut de intreaga clasa, insistand asupra definitiilor, legilor, pentru ca apoi sa se rezolve la tabla. Dupa analiza i verificarea cunotintelor elevilor, apreciez rezultatele fiecaruia tinand cont de dificultatea problernei rezolvate i de cunotintele teoretice insuite.

Activita fi didactice pentru verificarea $i aprecierea cuno$tinfelor

Verificarea (controlul) cunotintelor are ca scop nu nurnai stabilirea nivelului de pregatire al elevilor, ci sa favorizeze in acelai tirnp asirnilarea mai temeinica a cunotintelor, priceperilor i deprinderilor de catre toti elevii clasei.

Verificarea poate fi: orala (ascultarea unui anumit numar de elevi dupa un plan sistematic care sa cuprinda i'ntreaga materie a capitolului sau temei de

verificat), sau scrisa (elevii sunt pui In conditii egale, rezolvand independent problemele propuse de profesor In teste sau lucrari de control).

Prin verificare i control urmaresc:

cum participa elevii la dezbaterea colectiva i cum Ii rezolva sarcinile muncii individuale;

modul de redactare a lucrarilor, rapiditatea i exactitatea raspunsurilor;

cunotintele, priceperile i deprinderile Insuite de elevi la capitolul respectiv, precum i erorile tipice.

Metode $iprocedee didactice aplicate la clasa

Pentru a indruma activitatea instructiv – educativa a elevilor, am ales metodele clasice imbinate cu metode mai active:

metode verbale: conversatia, exercitiul;

metode intuitive: demonstratia, modelarea;

metode active: 1nvatarea prin descoperire, problematizarea.

Conversapa – am folosit-o ca baza de dirijare a elevilor in activitatea de descoperire a adevarurilor tiintifice, ca instrument de consolidare i fixare sau de recapitulare i sistematizare a cunotintelor, deprinderilor i priceperilor, cu caracter de verificare i evaluare a randamentului colar.

Cu ajutorul dialogului, pregatesc elevii pentru intelegerea unei lectii, observarea unui nou material didactic. intrebarile trebuie sa fie clare i precise, i in acela$i timp, angajeaza intreaga clasa pentru dobandirea noilor cuno$tinte.

Sub aspect metodologic, formulez intrebarile astfel!neat elevii sa aiba posibilitatea sa observe, sa compare, sa sesizeze obiectele i fenomenele, sa generalizeze sau sa extrapoleze. Orientar.ea discutiilor in a$a fel!neat materialul invatat de catre elevi sa fie valorificat nu numai prin repetare i sistematizare, ci i prin variate aplicatii practice. Finalitatea actului instruirii nu trebuie redusa numai la cat $tiu elevii, ci la ce $tiu sa faca cu ceea ce au Invatat. Majoritatea intrebarilor au caracter ,,inchis", cerand o singura judecata sau un singur raspuns, Iara posibilitatea de alegere. Pentru stimularea elevilor, pentru dezvoltarea

spiritului lor de observatie, a abilitatilor lor de a opera la nivelul procesu]ui gandirii, trebuie folosite intrebari ,,deschise", care solicita inteligenta, lasa elevilor o parte suficienta de initiativa i o libertate de actiune, lasandu -le responsabilitatea i timpul de a controla, a completa sau a corecta propriul raspuns.

Frecventa aplicarii metodei conversatiei cu diferitele ei forme, determinate de sarcinile concrete ale lectiei, este conditionata i de tipul de lectie, de caracterul sau tiintific, de nivelul pregatirii elevilor, de particularitatile lor de varsta.

in formularea intrebarilor trebuie respectate anumite criterii:

intrebarile sa fie clare, concise, adresate intr-o ordine logica; sa stimuleze in mod activ gandirea elevilor;

sa solicite comparatii cu alte fenomene invatate anterior;

sa antreneze elevii mai timizi sau mai slab pregatiti.

Se va folosi aceasta metoda a conversatiei in partea de inceput a leqiilor,

'"

in stabilirea materialelor i descrierea dispozitivelor experimentale, in elaborarea

ipotezelor i stabilirea concluziilor.

Exercipul constituie o modalitate de efectuare a unor operatii i actiuni mintale sau motrice, in mod contient i repetat, in vederea achizitionarii sau consolidarii unor cunotinte teoretice i dezvoltarii unor capacitati sau abilitati. Mai pot realiza i alte sarcini precum adancirea intelegerii notiunilor, principiilor i teoriilor invatate, consolidarea cunotintelor i deprinderilor insuite, sporirea capacitatii operatorii a cunotintelor, prevenirea uitarii i evitarea tendintelor de confuzie.

Ele contribuie nu numai la formarea I dezvoltarea priceperilor 1 deprinderilor, ci i la educarea perseverentei, consecventei in munca, a initiativei.

Demonstrapa – insearnna a arata, a prezenta obiecte, fenomene reale sau artificiale in vederea inducerii teoretice la elevi, a unor proprietati, constante,

legitati care constituie elemente fundamentale ale cunoaterii. In timp ce elevii pricep direct obiectele i fenomenele, in mediul natural sau in laborator, profesorul argumenteaza un adevar, dirijand observarea acestuia. Se mai folosesc, de multe ori, tablouri, fotomontaje, diagrame, filme, fotografii, scheme i harti.

Aceasta metoda dezvolta spiritul de observatie, capacitatea de a experimenta, de a gandi critic, tiintific, de a formula ipoteze i de a le verifica in practica. Cunotintele dobandite prin experiment sunt mai durabile i se transforma mai uor in convingeri tiintifice. Astfel, elevul ii insuete metode i tehnici de cercetare tiintifica, dezvoltandu- i capacitatea de investigatie i creativitate.

Demonstrarea sa nu se limiteze numai la imbogatirea imaginilor, notiunilor elevilor, ci sa dezvolte i priceperea acestora de a confectiona (atunci cand este necesar) anumite materiale demonstrative necesare desraurarii lectiilor.

Demonstrarea se poate realiza 1 cu ajutorul desenului pe tabla sau cu ajutorul mijloacelor tehnice modeme.

Modelarea – este un sistem material constituit in scopul reproducerii in esenta sau partial a originalului spre a-i descoperi noi proprietati. Se folosesc mai multe categorii de modele:

obiectuale (roci, minerale, fosile);

iconice (mulaje, harti, grafice);

simbolice (care nu pot fi observate, ci sunt imaginate).

Studiul pe model dezvolta spiritul de observatie, capacitatea de analiza i sinteza, prevederea, imaginatia, sau reactualizeaza experienta anterioara 1n vederea propunerii de noi solutii.

invatarea prin descoperire – consta in crearea conditiilor de reactualizare a experientei i a capacitatilor individuale, in vederea desluirii unor situatii-problema.

Aceasta metoda are rol formativ pentru ca dezvolta foqele psihice I calitatile elevilor: perceptia, memoria, gandirea, limbajul, trasaturi de vointa i caracter, interese i atitudini.

Se pot delimita doua ipostaze ale descoperirii:

independenta elevul este actorul principal, profesorul doar supravegheaza i controleaza acest proces;

dirijata – profesorul conduce prin sugestii, intrebari, puncte de spnJm, solutii paqiale.

La unele leqii se folosete aceasta metoda pentru a urmari:

stabilirea unor legaturi intre materialul de invatat, realitatea practica I

experienta anterioara;

structurarea logica a cunotintelor;

Problematizarea – consta in crearea unor situatii-problema, a caror rezolvare sa fie rezultatul activitatii proprii de cercetare, efectuate de elev.

0 situatie-problema desemneaza o stare contradictorie intre doua realitati: experienta anterioara i elementul de noutate cu care se confrunta elevul, fapt care deschide calea spre cautare i descoperire, spre gasirea unor solutii noi, a unor relatii noi.

La aplicarea acestei metode, am respectat urmatoarele conditii:

crearea unui climat favorabil in clasa i captarea atentiei elevilor;

dozarea informatiilor intr-o anumita ordine (de la simplu la complex);

alegerea celui mai bun moment de plasare a intrebarilor directe in lectie;

existenta unui interes real pentru rezolvarile corecte.

Aceasta metoda, folosita des in lectie, presupune o antrenare totala a personalitatii elevilor, a comportamentelor intelectuale, afective i volitionale; se consolideaza cunotintele, se stimuleaza spiritul de exploatare, se formeaza un stil activ de munca.

Explicatia este o metoda orala utilizata de profesor in cadrul careia se prezinta elemente descriptive, se dezvaluie continutul principiilor teoretice se

argumenteaza rational unele aspecte. Poate fi folosita in predarea notiunilor de geografie si geologie fiind insotita de fiecare data de material didactic ilustrativ. Poate fi activizata si atunci este insotita de intrebari cu scopul de a asigura constientizarea faptelor i fenomenelor.

Metode de verificare i apreciere a cunotintelor – se aplica zilnic i sistematic. Metodele principale de verificare sunt: verificarea temei de acasa, verificarea frontala, chestionarea orala i lucrarile scrise. In general, modul cum elevii ii indeplinesc sarcinile muncii zilnice, cum asculta expunerea profesorului, felul in care fiecare elev ii executa temele in clasa i acasa (lngrijit, atent, corect), calitatea raspunsurilor elevilor la diferite intrebari, constituie procedee la indemana profesorului in vederea stabilirii gradului de pregatire a elevilor.

Verificarea sistematica se face pnn chestionare orala, pnn care se urmare te: comparatii intre obiecte i fenomene, explicari, argumentari, priceperea elevului de a aplica in practica _cunotintele dobandite.

Lucrarile scrise permit verificarea simultana i in scurt timp a unui anumit volum de cunotinte. Se unnarete priceperea rezolvarii exercitiilor i problemelor, priceperea de a raspunde la intrebari pe baza materialului distribuit. Prin verificare se stabilesc volumul i calitatea cunotintelor, priceperilor i deprinderilor insuite de elevi; cauzele lacunelor i erorilor existente in sistemul de cunotinte al acestora (lipsa de interes, invatare mecanica).

Aprecierea i notarea sunt insotite de lamurirea aspectelor pozitive I negative ale pregatirii elevilor. Nota data trebuie sa oglindeasca numai lucrarea scrisa de control sau raspunsul dat, rara sa fie influentata de lucraril e anterioare, sau de situatia elevului din alt semestru.

Verificand 1n mod sistematic nivelul de pregatire al elevilor, profesorul poate aprecia masura in care acetia i-au insuit notiunile de baza prevazute in programa, cat de contient s-a racut aceasta asimilare.

FORME SI MODALITATI DE CUNOASTERE A ORIZONTULUI LOCAL

PRIN ACTIVITATI SPECIFICE CU ELEVI

'

IMPORTANTA STUDIERII MEDIULUI GEOGRAFIC LOCAL IN

'

CURRICULUM SCOLAR

Insuirea temeinica a notiunilor i cunotintelor de geografie, in cele mai bune conditii, se bazeaza, de cele mai multe ori, pe cunoaterea orizontului local, care este unitatea de masura a tuturor fenomenelor geografice. Cu cele vazute in apropiere masuram tot ce aflam despre alte regiuni, tari, continente.

Curiozitatea i interesul pentru cunoaterea tinutului natal se manifesta foarte timpuriu, cand _copii se simt atrai de tot ceea ce ii inconjoara: casa parinteasca, curtea, ulita sau strada, coala, satul sau oraul in care locuiesc. Reprezentarile elevilor mici despre natura inconjuratoare, vag conturate la inceput se cristalizeaza din ce in ce mai mult, iar elementele dispersate ale orizontului local se constituie in imagini, notiuni care vor dura toata viata. Mentionam ca mai tarziu ei vor actiona economic i social in acest orizont local.

Cunoaterea i studierea orizontului local este ceruta de o serie de factori ca :

a) Gandirea concret-senzoriala a ?Colarului de varsta mica. Este arhicunoscut ca

la intrarea in coala copilul detine o experienta de viata redusa, bagajul de cunotinte este sarac, gandirea axandu-se pe suportul concretului. in cadrul lectiilor desraurate in orizontul local se arata elevilor nu numai inaltimea comparativa a formelor de relief sau lungimea unei ape curgatoare, ci i in cat timp se urea un deal, cat timp este necesar

pentru a calatori intre doua sate. Pentru studiul obiectelor i fenomenel or fizico­ geografice, notificarea tuturor analizatorilor ( auditivi, vizuali, olfativi, kinestezici ) ofera elevilor posibilitatea de a stabili in mod corelat relatiile spatiale i cauzale care se pot realiza, analize i sinteze, comparatii, clasificari, abstractizari geografice.

Orizontul geografic local constituie un bogat fond perceptibil necesar, formarii reprezentarilor I notiunilor geografice, insu1n1 geografiei judetului, tarii,

continentului i in final al globului terestru cu componentele lui principale, dar i ca intreg, contribuind la educatia pentru globalizare.

Respectarea principiului accesibilitatii sau al orientarii dupa particularitatile de varsta i individuale ale elevilor impune in mod just cunoaterea orizontului local de catre elevi i studierea acestuia prin aprofundare in mod diferit pentru clasele V – XII .

In orizontul local elevii vin in contact mijlocit cu viata, cu formele geografice pe care le observa in desraurarea lor reala, dezvoltandu- i astfel gandirea geografica; ei trag concluzii utile, prin analiza faptelor in mijlocul naturii. Predarea – invatarea geografiei plecand de la observarea, cercetarea i analiza mediului inconjurator inseamna a pleca de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la apropiat la departat. De felul cum cadrul didactic tie sa formeze la elevi notiunile fundamentale, sa le dezvolte gandirea geografica, depind in mare masura succesele de mai tarziu ale tinerilor in aprofundarea geografiei i in angajarea comunitara i economica.

Mai lesne ii vor insui elevii cunostintele despre vegetatia naturala i animalele salbatice in clasele primare, daca anterior in cadrul drumetiilor, in orizontul local, au observat plantele i animalele salbatice din jurul localitatii, daca · au sesizat legaturile dintre plante, animale si mediul de viata. Cercetarea – ,, cu izvorul incepe cunoaterea raului" – vine sa confirme odata in plus multiplele resurse pe care le ofera cunoaterea orizontului local. La clasele gimnaziale aceste notiuni se aprofundeaza, iar la clasele liceale ele devin o certitudine.

Orizontul geografic local poate fi considerat un vast laborator care inlesnete efectuarea unor observatii, aprofundarea continutului unor notiuni, a unor lucrari practice cu elevii de des:faurare de activitati extracurriculare, care constituie un domeniu optim de exemplificare i experimentare. Multe din cunostintele capatate de elevi la orele de geografie (relief, clima, ape, vegetatie) ii gasesc exemplificare in imediata apropiere, lucru care asigura temeinicia i durabilitatea lor.

Cunoaterea orizontului local sporete ataamentul fata de pamantul natal,de meleagurile copilariei, sentimente ce stau la baza iubirii de tara i popor, de limba neamului, de inaintaii lor.

Cunoaterea orizontului local cu toate componentele lui fizico-geografice i social-economice este in stransa legatura cu dorinta elevilor de a face plimbari, drumetii, vizite, excursii, concursuri. Organizarea riguroasa a acestor activitati,

urmarirea scopurilor formativ-educative, stimuleaza interesul pentru geografie ca obiect de invatamant .

Fata de ceie aratate mai sus se impune ca obiectiv prioritar nu numai necesitatea ci i obligatia cadrului didactic de a cunoate orizontul local i de a utiliza aceasta in procesul de invatamant, atat la geografie cat i la alte obiecte.

Pe parcursul anilor am selectat i identificat din vastul material acele elemente, locuri din teren care vor fi folosite cu precadere in leqii pentru formarea reprezentarilor i notiunilor geografice la clasele V- XII. Colaborand cu profesorii de la alte discipline am beneficiat de materiale bibliografice din alte specialitati inrudite cu geografia/geologia, biologie, istorie, ecologie etc.

Multe cercetari ale orizontului local urmeaza a fi efectuate cu elevii, cu membrii cercului la geografie, cu prilejul vizitelor, drumetiilor i excursiilor, al activitatilor extracurriculare ce se vor organiza cu elevii i cu cadrele didactice.

In cunoaterea orizontului local m-am documentat de la localnici cu privire la istoricul aeza1ilor, toponimie, folclor, fenomenele geografice locale i evolutia lor.

Practica pedagogica a demonstrat clar rolul i necesitatea cunoaterii de catre elevi i cadrele didactice a orizontului local, bogatia de resurse instructive i educative ale acestuia, gradul de transformare a mediului i starea sa actuala in zona Tg. Frumos­ Harlau.

2. VALORIFICAREA ASPECTELOR FIZICO-GEOGRAFIC E IN ACTIVITAT, ILE CURRI CULARE GEOGRAFICE IN INVAT' AMANTUL

PREUNIVERSITAR – CLASELE V – XII

A. Utilizarea notiunilor fizico-geografice in predarea-invatarea geografiei in clasele V – VIII i IX – XU.

Clasa a-V-a

Avand in vedere cerintele programei colare pentru clasa a-V-a 1 pentru realizarea obiectivelor de referinta in predarea-invatarea geografiei generale, introducerea de elemente fizico-geografice din orizontul local i apropiat constituie o preocupare de baza a cadrului didactic, profesorul de geografie. De un real folos in realizarea acestor obiective de referinta este utilizarea hartilor : ,, Podi ul Moldovei", ,, Judetul Iai".

In abordarea capitolului ,, Lumea in care trairn" este necesara pozitionarea Parnantului, Lunii i a altor corpuri cereti in functie de pozitia lor fata de punctele cardinale, in perioade diferite de timp i de micarile Pamantului.

In vederea creterii eficientei didactice a predarii-invatarii geografiei la clasa a­ V-a s-au realizat harti in relief a zonei Tg. Frumos – Barlau, dupa harta hipsometrica i topografica i plastifierea unor haqi ca: ,, Barta geornorfologica", ,,Barta solurilor" etc.

In cunoaterea i interpretarea suporturilor geografice i cartografice, obiectiv cadru de mare irnportanta pentru invatarea geografiei s-a utilizat la orele de specialitate la clasa a-V-a, haqile realizate in lucrarea de fata, efectuandu-se masuratori de distante pe harta i in teren, exercitii de indentificare a punctelor cardinale pe haqile zonei Tg. Frurnos – Barlau, pozitionarea unor fenomene fizico-geografice i economico­ geografice in raport cu realitatea din teren, precurn i descrierea unor obiective geografice intalnite pe un traseu. Prin utilizarea semnelor conventionale se apreciaza fenornenele din orizontul local, se apreciaza distantele dintre localitatile componente ale zonei Tg. Frumos – Barlau.

In predarea capitolului ,,Relieful Pamantului", foarte folositor in invatarea

'

terneinica a cunotintelor, este capitolul ,,Relieful zonei Tg. Frumos – Barlau"; ha11ile:

geomorfologice, hipsometrice, a pantelor, proceselor de versant, solurilor. Modul de transformare antropica a reliefului, accelerarea degradarilor de teren din zona Tg. Frumos – Barlau, masurile ameliorative ce se irnpun, sunt accentuate in lectiile

,,Relieful orizontului local-element de baza".

Investigarea i interpretarea fenomenelor din mediul geografic, este un obiectiv cadru de mare importanta la clasa a- V-a, deoarece, de modul cum realizam aceasta cerinta depinde ,,cladirea" viitoarelor notiuni i cunotinte geografice din ciclul gimnazial. in acest sens, la capitolul ,,Atmosfera" la lectiile ,,Vremea", ,,Vanturile",

,,Temperatura aerului i precipitatiile", ,,Vremea din orizontul local i apropiat",

,,Fenomene climatice deosebite", datele din capitolul ,,Aspecte climati ce in zona Tg. Frumos – Barlau", graficele climatice, harta microclimatelor locale, constituie elemente de baza pentru intelegerea notiunilor.

Se va cere elevilor sa faca exercitii de descriere dirijata sau structurata a unor fenomene meteorologice locale de genul ,,vuiete crivatul", ,,se inrautatete vremea". Prin vizitarea punctului pluviometric local, folosirea instrumentelor meteo existente in coala, prin observarea vremii timp de o luna de zile se pot realiza referate, comunicari pentru cerc, lectii i activitati extracurriculare.

in predarea capitolului ,,Bidrosfera" la lectiile privind ,,Caracterele generale",

,,Raurile i lacurile", ,,Elemente de hidrogeografie a orizontului local" i ,,Circuitul apei in natura", au fost folosite datele din capitolul lucrarii care vizeaza ,,Apele zonei Tg. Frumos – Barlau", harta hidrografica, imaginile i fotografiile realizate. in descrierea i corelarea fenomenelor observate direct sau indirect se impun exercitii de masurare pe harti a lungimilor unor ape, identificarea formelor de relief strabatute de acestea.

in abordarea capitolului ,,Biosfera", cunoaterea vegetatiei i faunei din orizontul local reprezinta o necesitate obiectiva. Activitatile economice forestiere, mentinerea echilibrului ecologic local, sunt obiective care trebuiesc accentuate in lectii ca :

,,Biosfera-caractere generale", ,,Factorii care influenteaza raspandirea vietuitoarelor",

,,Vietuitoarele din zona temperata", ,,Relatii om-biosfera", ,,Vegetatia i animalele din orizontul local". in activitatile practice geografice realizate cu elevii s-au realizat activitati ca: invetarierea arborilor i plantelor din zona Tg. Frumos – Barlau, a faunei – ocrotite, actiuni de platari i lucrari silvice, etc.

in abordarea didactica a capitolului ,,Solul" se va pune accent pe geneza solurilor i tipologia locala de sol. Utilizand capitolul de inveli pedologic din lucrare, harta solurilor, se pot realiza profile de sol cu expunerea ulterioara in cabinetul de geografie, harti, imagini cu modul de utilizare a solurilor locale. Gradul de eroziune este bine scos in evidenta de ,,Barta solurilor din zona Tg. Frumos – Barlau ''.

Mentionam ca demersul nostru geografic a abordat pentru clasa a-V-a elementele fizico-geografice locale, dar in perspectiva, printr-un studiu de geografie umana sa extindem aria preocuparilor noastre geografice in zona Tg. Frumos – Barlau, judetul Iai.

Clasa a-VI-a

in realizarea procesului instructiv-educativ la disciplina geografie clasa a-VI-a, unde ,,Geografia Europei" constituie principala preocupare de insuire a deprinderilor, cunotintelor i priceperilor elevilor, elementele de geografie locala detin un rol mai putin evidentiat. in vederea consolidarii celor prezentate in acest an colar la obiectul geografiei in cadrul capitolului ,, Introducere", la leqia de ,,Reprezentare a suprafetei terestre" s-a realizat o analiza succinta a celor imediate i exemplificarea cu elemente i date locale, utilizarea haqilor realizate in lucrare de catre elevi.

in prezentarea capitolului ,,Europa – regiuni i tari" la lectiile vizand analize regionale, este necesara prezentarea unitatilor de relief din Romania i in acest context a celor din zona Tg. Frumos – Harlau.

Integrarea in Uniunea Europeana presupune eforturi locale pentru realizarea unor obiective vizand :

starea mediului local la Tg. Frumos – Harlau;

dezvoltarea economico- locala in contextul integrarii Europene;

dezvoltarea activitatilor turistice la Tg. Frumos – Harlau, cu dotarile corespunzatoare, sunt elemente de atractie a turitilor europeni;

schimburi de experienta cu localitati din cumunitatea Europeana, este o alta modalitate de colaborare i punere in valoare, a elementelor de geografie locala i regionala din Europa;

Clasa a VII a

in predarea geografiei continentelor extraeuropene, insuirea de cunotinte, priceperi i deprinderi goegrafice despre aceste zone, s-au realizat in contextul cunoaterii geografice a orizontului local.

in acest sens, pozitionarea continentelor noi invatate fata de zona Tg. Frumos – Harlau, distantele fata de acestea, evolutia in timp i influentele exercitate de fenomenele din cadrul acestor continente trebuie sa mobilizeze resursele elevilor in

invatarea temeinica.

'

in contextul globalizarii contemporane, cunotintele de geografie locala ii ajuta

pe elevii din clasa a VII a sa identifice interactiunile cu caracter global, sa utilizeze informatii mass-media despre aceste zone mai indepartate.

Influentele exercitate in timp de civilizatiile altor popoare asupra poporului roman, a locuitorilor din zona locala, trebuiesc scoase in evidenta permanent la lectiile de geografie.

Putem concluziona ca intr-o epoca a globalizarii iniruirea de notiuni geografice despre alte continente, trebuie facuta in cadrul cunoaterii elementelor de geografie locala iar in functie de tara sau continentul studiat se introduc i elemente gografice locale.

Clasa a VIII a

In studierea geografiei Romaniei la clasa a VIII a avand in vedere particularitatile de varsta ale elevilor, de nivelul de dotare al cabinetului de geografie, de interesul acestora i preocuparea cadrului didactic, s-a avut in vedere studierea Geografiei Romaniei in contextul geografic local. Daca in clasele de invatamant primar i girnnazial acest fenomen este mai greu de perceput, in clasa a VIII a prin utilizarea

,,Haqii fizice a Romaniei", ,,Haqii aezarii geografice a judetului Iasi", elevii pot identifica specificul aezarii localitatii natale. In acest sens execitiile de localizare pe haqi, descrierea unor elemente observabile ca raurile, formele de relief, formatiuni vegetale etc., caracterizeaza mai exact spatiul local i eel national. In abordarea sistematica a studierii geografiei fizice a Romaniei, in vederea concretizarii unor fenomene geografice locale din zona Tg. Frumos – Barlau, ne este de folos utilizarea continutului fizico-geografic al lucrarii realizate. Mentionam ca, rap01iarea structurii geografice a lucrarii despre fenomenele fizico-geografice din zona Tg. Frumos – Harlau, corespunde cu structura programei de geografie a Romaniei, capitolele lucrarii corespund cu capitolele din manual.

In acelai timp, utilizand elementele de geografie locala referitoare la relief, clima, ape, biogeografie locala, soluri i starea mediului local, se poate observa cum elevii sub indrumarea cadrului didactic aplica elementele de geografie a Romaniei la conditiile locale.

Exemplificam in cele ce urmeaza modul cum sunt utilizate elementele fizico­ geografice din zona Tg. Frumos – Harlau in invatarea geografiei la clasa a VIII a:

in unitatea de invatare ,,Relieful Romaniei" se scoate in evidenta evolutia reliefului local in contextul tarii, iar in abordarea unitatilor de relief la lectiile despre

,,Podiul Moldovei" se introduc elemente de relief local i de regionare a acestui podi ;

in unitatea de invatare ,,Clima", pe langa factorii climatici din Romania, trebuie sa evidentiem factorii locali din zona I care este influenta lor asupra celoriaite componente ale mediului local;

in abordarea unitatii de invatare ,,Hidrografia Romaniei", aportul fenomenelor hidrologice locale din capitolul lucrarii este important, de asemenea j observatiile proprii ale elevilor, gradul de valorificare a resurselor locale, poluarea apelor din zona Tg. Frumos – Harlau;

elementele de biopedogeografie ale Romaniei sunt intelese mult mai bine, in contextul elementelor de vegetatie, fauna i soluri locale. in capitolele lucrarii, in haqile, schitele i imaginile realizate, sunt scoase in evidenta specificul acestor elemente fizico-geografice ale Romaniei;

starea mediului local, gradul de protejare a mediului in zona Tg. Frumos – Harlau, trebuiesc puse in evidenta la lectiile care vizeaza protectia mediului din Romania;

in studierea unitatilor de invatare de Geografie umana, aezari i activitati economice ale Romaniei s-au accentuat studiul demografic, habitational i dimensiunile trecute i actuale, ale conditiilor economice din zona Tg. Frumos – Harlau.

Clasa a IX a

in vederea realizarii competentelor generale i specifice la clasa a-IX-a i vizand imbinarea armonioasa a cunotintelor, priceperilor i deprinderilor de geografie fizica generala, este necesara introducerea in procesul instructiv-educativ a notiunilor de geografie fizica locala.

Avand in vedere particularitatile de varsta de la aceasta clasa, prin introducerea sistematica a elementelor de geografie fizica a orizontului local, sunt evidentiate valori care vizeaza atitudinea pozitiva fata de educatia prin geografie, curiozitatea pentru explorarea mediului geografic local i apropiat, respectul pentru diversitatea naturala i umana din zona, precum i participarea activa i contienta la conservarea i ocrotirea mediului geografic local.

Parcurgerea ritmica i sistematica a cerintelor din programa colara la clasa a-IX­ a, necesita introducerea de elemente din programa scolara, din lucrarea realizata, la toate lectiile de geografie/geologie.

Asfel la unitatea de invatare ,,Pamantul i Universul" plecandu-se de la Univers­ sistem solar – planeta – tara se ajunge la explicarea i pozitionarea geografica a zonei

Tg. Frumos – Harlau. Folositoare ne sunt i haqile lucrarii, care pot constitui baza de documentare pentru referate, comunicari ale elevilor la cercul de geografie sau pentru sesiunea de comunicari.

in predarea-invatarea unitatii de invatare ,,Masurarea i reprezentarea spatiului terestru" plecandu-se de la coordonatele geografice se ajunge la coordonatele locale, iar la lectia ,,Reprezentari cartografice" se prezinta i topografia lucrarii de fata.

De un real folos sunt informatiile din prezenta lucrare, in intelegerea unor leqii din unitatea de invatare ,,Relieful terestru". De la notiuni de geologie generala se ajunge la geologia zonei, de la tipuri de relief pe Pamant, la tipul de relief local i incadrarea acestui in marile unitati ale reliefului. in prezentarea reliefului modelat de agentii exemi se concretizeaza cu exemple locale de procese de versant. Harta geomorfologica are o insernnatate mare, iar aplicatia practica ,,Citirea i interpretarea hartii geomorfologice" se realizeaza utilizand ,,Harta geomorfologica a zonei Tg. Frumos – Harlau" din cadrul lucrarii de fata.

in abordarea lectiei ,,Omul i relieful", s-au utilizat datele privind antropizarea

reliefului la Tg. Frumos – Harlau, putandu-se realiza o evaluare practica in teren a intregii unitati de invatare.

La unitatea de invatare ,,Atmosfera" revenind la notiunile studiate in clasa a V a i prezentate in acesta lucrare, a fost necesar realizare de observatii proprii zilnice, saptamanale, lunare i inregistrarea lor. De o importanta deosebita sunt elementele de meteorologie populara locala, legendele i traditiile vizand clima zonei. Stabilirea climatului local, in contextul planetar i regional, este de o mare semnificatie educativa, deoarece este pus in valoare gradul de investigare i interpretare a fenomenelor climatice percepute de elevi.

Relatarea fenomenelor de geografie fizica-generala cu cele de geografie 1ocala sunt evidente la lectiile din unitatea de invatare ,,Hidrosfera", mai ales, la lectiile vizand apele curgatoare, inclusiv reteaua hidrografica locala, lacurile din zona i valorificarea acestora la lectia ,,Omul i hidrosfera". in realizarea aplicatiei practice din manual s-a impus o aplicatie vizand debitul Bahluiului, a vitezei de scurgere a apei, turbiditatea, gradul de poluare i a adancimii panzei freatice, gradul de mineralizare, modul de utilazare, realizata la statia hidrologica.

in unitatea de invatare ,,Biosfera" se pot evidentia bogatia floristica i faunistica a zonei Tg. Frumos – Harlau, prin exemplificarea vegetatiei de lunca i vegetatia forestiera de foioase, gradul de utilizare a vegetatiei forestiere in decursul istoric, plantari de arbori, elemente de protectie a vegetatiei i faunei locale care sunt de o mare importanta educativa pentru elevi.

Realizarea de ierbare tematice, fotografii, haqii proprii, contribuie la o evaluare concreta la srarit de unitate de invatare (evaluare sumativa).

in aprofundarea unitatii de invatare ,,Pedosfera" sunt folositoare pentru clasa datele pedologice, hartile de soluri, inclusiv cele vizand gradul de eroziune a solului din zona Tg. Frumos – Barlau.

Pentru cunoaterea mediului geografic sunt necesare Ieqiile de geografie locala

care se pot introduce in unitati de invatare finale, al programei de clasa a IX a ,, Omul i mediul". in functie de resursele de timp disponibile i de faptul ca suntem spre sfaritul anului colar, elevii sunt in preajma examenelor, oboseala i apropierea vacantei ii

spun cuvantul, sugeram realizarea de activitati practice in zona locala, masuri de amenajare a mediului natal, ocrotirea rezervatiilor i monumentelor naturii din zona, realizarea de panouri, marcaje privind protectia acestor zone.

La evaluarea finala, aplicarea unor teste de geografie locala scoate in evidenta contributia elevilor la transformarea mediului local, conservarea i protectia acestuia.

Clasa a X a

Cunotintele insuite de elevi referitoare la cadrul natural al zonei Tg. Frumos – Barlau contribuie la intelegerea elementelor i notiunilor de geografie umana.

in unitatea de invatare "Geografie politica" s-a impus precizarea legaturilor economice a zonei Tg. Frumos – Barlau cu alte state, migratiile in scopul muncii spre alte tari, precum i localizarea lor pe haqi.

Abordarea unitatii de invatare ,,Geografia populatiei i a aezarilor", impune ca o necesitate obiectiva, introducerea de elemente demografice locale: numarul de locuitori al zonei Tg. Frumos – Barlau, dinamica populatiei, indici demografici locali, bilanpil populatiei locale, tendintele actuale i de perspectiva.

Raportul resurse locale i populatie abordate in contextul global i national are un rol exceptional in insuirea notiunilor de geografie umana.

In prezentarea habitatului general tipologic, organizarea spatiului i amenajarea locala sunt necesare i precizari de ordin local. Va trebui scoasa in evidenta locuirea zonei Tg. Frumos – Barlau, extinderea vetrei si dezvoltarea oraului in perioada 1970- 1990. in lectii ca ,,Aezarile locale i regionale" se fac trimiteri repetate la hatj:ile realizate, pozitia locala in raport cu cea judeteana i regionala.

in partea de geografie economica, la lectiile de resurse naturale, trebuiesc

evidentiate resursele locale de roci, relief, ape, vegetatie, fauna i soluri, precum i gradul lor de utilizare.

In unitatea de invatare ,,Agricultura", trebuiesc adaugate la notiunile din lectii i elementele de agricultura locala, specificul zonei, traditional i modem in agricultura zonei Tg. Frumos – Hariau.

In abordarea ,,Cailor de comunicatie", s-a evidentiat importanta axei de circulatie nord-sud, pusa in valoare de o osea modemizata i de o cale ferata dubla i electrificata.

fn unitatea de invatare finala ,,Ansambluri economice i geopolitice ale lumii" se fac referiri la contributia zonei Tg. Frumos – Barlau, la realizarea obiectivelor de integrare europeana, prin resurse locale, forta de munca, precum i globalizare.

In concluzie, consideram ca aplicativitatea didactica a lucrarii de geografie fizica a zonei Tg. Frumos – Barlau la clasele V – XII i gasirea de modalitati de atragere a elevilor in activitati curriculare i extracurriculare privind zona natala, da un plus de valoare demersului nostru tiintific.

Clasa a XI- a

Cunoaterea componentelor mediului i mai ales masurile de conservare 1 protectie a acestuia sunt importante pentru mentinerea unui mediu sanatos i formarea unei contiinte ecologice a elevilor in vederea unei dezvoltari durabile.

Cunotintele despre orizontul local sunt eel mai bine puse in evidenta la aceasta clasa, deoarece acum se studiaza mediul inconjurator.

In cadrul unitatii de invatare « Geografia mediului inconjurator », cand se analizeaza elementele component ale mediului este absolut obligatoriu ca profesorul de geografie sa vorbeasca despre mediul din orizontul local. De aceea consideram utile datele i informatiile din prezenta lucrare, avandu-se in vedere ca sse vor realiza i aplicatii practice in teren cu elevii. Acettia vor fi capabili , nu numai sa caracterizeze elementele mediului, dar vor trebui sa faca o analiza a relatiilor fundamentale dintre elementele mediului. Mediul orizontului local se va analiza comparativ cu alte medii din

t'ara noastra sau cu medii ale localitat,ilor invecinate.

In unitatea de invatare « Degradarea i protectia mediului » sunt folositoare informatiile din prezenta lucrare, avandu-se in vedera studierea domeniilor degradarii, principalele domenii ale protectiei mediului i modalitatile de protejare a mediului in general, dar mai ale a celui local.

In abordarea unitatii de invatare « Probleme fundamentale ale lumii contemporane », cand sunt necesare lectiile de geografie locala, pentru a forma elevilor o atiutudine pozitiva fata de mediu. Cunoscand orizontul local pot contribui la rezolvarea unor problerne de rnediu : degradarea terenurilor, despaduririle i efectele

]or, folosirea unor surse alternative de energ1e, poluarea apelor, solurilor, folosirea corecta a terenurilor.

in functie de resursele de timp disponibile i de faptul ca suntem spre sfaritul anului colar, elevii sunt in preajma examenelor, oboseala i apropierea vacantei ii spun cuvantul, sugeram realizarea de activitati practice in zona locala, masuri de amenajare a mediului natal, ocrotirea rezervatiilor i monumentelor naturii din zona, realizarea de panouri, marcaje privind protectia acestor zone.

La evaluarea finala, aplicarea unor teste de geografie locala scoate in evidenta contributia elevilor la transformarea mediului local, conservarea i protectia acestuia.

Clasa a XII- a

in studierea « Geografia Romaniei – probleme fundamentale » la clasa a- XII- a, se va avea in vedere corelarea aspectelr fizicoi economico- geografice ale Romaniei cu cele din orizontul local.

La unitatea de invatare « Probleme fundamentale ale cadrului natural », avandu­ se in vedere faptul ca elevii au cunotinte din clasa a VIII-a despre cadrul natural al Romaniei, se va insista pe particularitatile unitatilor de relief, climatice, hidrografice i biopedoclimatice ale tarii, corelandu-se cu acestea cele din orizontului local. Prin utilizarea informatiilor din lucrarea de fata i din observatiile proprii ale elevilor efectuate, sub indrumarea profesorului, in teren se vor evidentia particularitatile cadrului natural din zona natala, cit i modalita i de conservare i protectie a mediului.

In unitatea de invatare « Comunitatea i activitatile umane » se vor corela datele din zona Tg. Frumos – Harlau, referitoare la evolutia populatiei, activitatile agricole, industriale, circulatiei cu cele la nivelul tarii. Elevii vor identifica elementele specifice ale acestora in context national i international, cat i impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra activitatii social-economice din Tg. Frumos.

Abordarea unitatii de invatare « Regiunile geografice i dezvoltarea durabila » se vor analiza sintetic unitatile regionale ale Romaniei. Consideram ca este important prezentarea elementele cadrului natural i influeta acestuia asupra dezvoltarii ulterioare municipiului, cat i prezentarea unor modele de organizare a spatiului i mediului din orizontul local.

in concluzie, consideram ca aplicativitatea didactica a lucrarii de geografie fizica

a zonei Tg. Frumos – Harlau la clasele V – XII i gasirea de modalitati de atragere a elevilor in activitati curriculare i extracurriculare privind zona natala, da un plus de valoare demersului nostru tiintific.

B. Jocuri geografice cu elemente de geografie/geologie locala

Jocurile de sirnulare proiecteaza diferite situatii de invatare bazate pe elernentele i relatii virtuale de conflict, de decizie .

De fapt, in geografie, cea rnai mare parte a jocurilor, sunt jocuri de sirnulare ce irnplica jocuri ca : participantii sunt asezati intr-o sala, in fata unei problerne i aqioneaza diferit interpretand roluri pe care nu le au in viata obinuita. Obiectivul eel rnai important este ca le permite insuirea cea rnai eficienta a catorva concepte clare ale analizei spatiului geografic .

Aceste jocuri se desraoara eel rnai adesea in clasa dar pot fi $i jocuri individuale, rnai ales in cazul unor jocuri de sirnulare pe calculator. Placerea este scopul cornun al jocurilor: placerea de a canta, de a ca$tiga in ceea ce prive$te $Colarul, dar profesorul urmare$te in prirnul rand indeplinirea unor obiective prioritare (de evaluat) cat $i stirnularea unor cornpetente psihologice: observatia, atentia, rnernoria etc. In vederea elaborarii unei strategii ludice propunern un derners rnetodologic de genul celui de la anexele 3-4.

C. Oferte curriculare la decizia colii utilizand orizontul local.

In vederea aprofundarii $i extinderii notiunilor de geografie/geologie locala, de transformare a rnediului geografic local $i protectia acestuia , sugerarn organizarea unei curricule la decizia $COlii diferentiata pentru ciclul girnnazial sau liceal. Dintre tematicile curriculare la decizia $Colii enumeram:

l . Cadrul natural al zonei Tg. Frurnos – Barlau, judetul la$i (clasa a IX a, ANEXA l);

Contributia conditiilor fizico-geografice . din bazinul rnijlociu al Siretului la formarea $i dezvoltarea comunitatilor umane din zona Tg. Frumos – Barlau, judetul la$i (clasele a X a $i a XII a);

Aplicatii practice geografice/geologice cu elevii in zona Tg. Frumos-Barlau, judetul la$i (clasele a V a, a VIII a $i clasele liceale);

Conditiile naturale, baza dezvoltarii social-economice a zonei Tg. Frumos­ Barlau, judetul Iai (clasa a X a );

Amenajarea $1 intretinerea ariilor protejate din zona Tg. Frurnos-Barlau, judetul la$i.

De regula resursele de timp pentru una din activitatile organizate la decizia colii sunt concepute pentru un semestru colar, cu posibilitatea de continuare in semestrul sau anul colar urmator.

Consideram ca proiectarea pentru cuniculum trebuie lasata la latitudinea cadrelor didactice, avand in vedere particularitatile de varsta a elevilor, resurselor materiale din coala, apropierea de fenomenele geografice analizate, gradul de implicare a elevilor i colaborarea cu factorii educationali locali.

3. ACTIVITATI EXTRACURRICULARE

'

DE GEOGRAFIE I GEOLOGIE LOCALA

Actualul curiculum propune o modificare esentiala de la geografia/geologia de tip descriptivist spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea relevantei geografiei pentru viata cotidiana. Cu alte cuvinte, studiul geografiei/geologiei trebuie sa depaeasca ori de cate ori este nevoie sala de clasa, natura inconjuratoare fiind mediul eel mai potrivit de familiarizare a copilului cu cadrul geografic.

Activitatile extracuniculare pot fi deci activitati de invatare realizate in mijlocul naturii, prin contactul direct cu cadrul natural i prin metoda "a invata pnn experimentare".

Obiectivele, perceperea i reprezentarea spatiului geografic, observarea 1 relationarea elementelor de mediu geografic pe baza diverselor surse, utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei, dezvoltarea compartimentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre om i mediul inconjurator, pot fi indeplinite la modul optim doar apeland la activitati didactice extracolare de genul plimbarilor, drumetiilor, excursiilor, concursurilor care pot contribui atat la dobandirea de cunotinte dar mai ales la fom1area de competente i deprinderi practice cum ar fi:

efectuarea unor operatiuni de orientare pe teren cu ajutorul ceasului busolei, jaloanelor, echerului cu oglinzi etc.

realizarea de masuratori de distanta pe harta sau pe teren folosind compasul, firul de ata, panglica, curbimetrul, ruleta, planul dublu etc.;

realizarea unor observatii asupra reliefului cu ajutorul schitelor panorama, schitelor de teren, aparatului fotografic sau de filmat;

efectuarea de observatii i masuratori asupra fenomenelor meteorologice, folosind termometrul, evapometrul, barometrul etc.;

efectuarea de observatii i masuratori hidrologice cu ajutorul ruletei i sporilor

gradati in activitatile desfasurate cu elevii in afara clasei, in orizontul local.

Invatarea geografiei va urmari tot cele patru mari probleme propuse de didactica moderna :

Ce trebuie sa tie i sa faca elevul ?

Ce trebuie predat ?

Cum trebuie predat ?

Ce tiu elevii inainte si dupa instruire?

Bineinteles raspunsul la aceste intrebari va fi eel mai eficient in masura in care se vor defini clar obiectivele, se va determina continutul, se vor alege metodele si tehnicile adecvate si nu in ultimul rand se va face o evaluare obiectiva a deprinderilor dobandite i capacitatilor formate.

Activitatile in afara clasei

Unele din aceste activitati pot necesita o jumatate de zi sau chiar o zi ori pot sa se desfiioare in timpul mai multor saptamani, dar trebuie i sa admitem ca unele se pot plia chiar pe durata unui an.

Metodele de geografie care se recomanda sunt: studiul localitatii, studiul peisajului, elementelor naturale, studiul unui biotop. Pentru elevii o prima i cea mai la indemana activitate pe teren o constituie ieirea in propriul mediu local in care se poate observa unul din urmatoarele obiective: degradarile terenului habitatului, zonele cailor de comunicatie, trasaturile caracteristice ale reliefului, etc.

Activitatile practice prezinta marele avantaj ca se inscriu in durata unui stagiu, a unui proiect mai vast sau implica mai multe discipline a acetora .

Activitatile turistice colare

Parerea ca activitatile turistice colare sunt activitati didactice polivalente a devenit o certitudine mai ales acum cand potrivit noilor dimensiuni ale actualei politici curriculare se impune adoptarea continuturilor invatarii la varietatea cotidiana precum i la preocuparile i,aptitudinile elevilor tiind ca important e la ce anume servete mai tarziu ceea ce sa invatat la coala. Aceste activitati prezinta mijloace deosebite pentru formarea i educarea personalitatii, in mod direct activ i contient a cunotintelor, forn1area unor competente pentru integrarea lor in viata, dinamizarea tiitifica a spiritului de investigatie a imaginatiei i a gandirii creative, calirea organismului i dezvoltarea fizica, formarea spiritului de echipa, stimularea curajului i a initiativei etc. Turismul colar imbraca mai multe tipuri i forme in functie de scop, distanta, durata, zona de provenienta, mijloc de transport, sezon, numar de participanp. Cele mai importante clasificari din punctul de vedere al profesorului o constituie cea dupa forma

de organizare, deoarece acestea ofera coordonatele strategiei didactica pe care o vor elabora. Aadar dupa forma de organizare activitatile colare pot fi: plimbari, vizite, drumetii, excursii, expeditii coiare i tabere.

Plimbarea

Aceasta activitate practica cu caracter turistic dar i cu profunde implicatii conative reprezinta deplasarea pe jos, in voie, pentru recreere dar i pentru observare, descriere si cunoatere. Poate fi considerata i o drumetie de mici dimensiuni insa in timp i spatiu, in imprejurimile colii, ale orasului, in gradini botanice sau zoologice, sau chiar in rezervatii. Cu aceasta ocazie elevii invata despre regulile de circulatie, acumuleaza observatii despre obiectivele agricole industriale sau comerciale ale zonei, despre monumentele din preajma i nu in ultimul rand despre flora i fauna zonei.(ANEXA 2)

Profesorul poate organiza plimbarea in timpul unei ore (lectii), dupa ore sau la sfarit de saptamana. El trebuie sa stabileasca traseul, regulile pe care sa le respecte elevii pe durata plimbarii. Profesorul va informa conducerea colii privind organizarea plimbarii i scopul acesteia.

Vizita

Definitie : Acea deplasare cu o durata de eel mult o zi pe distante mici care ofera posibilitatea revenirii acasa in aceeai zi i care are ca scop mijlocit cunoaterea unei localitati, a unei intreprinderi, exponatele unui muzeu, un monument al naturii sau istoric, etc. poarta numele de vizita. Vizitele pot fi organizate in timpul orei de geografie, dupa orele de curs, la sfarsit de saptamana sau in vacante. Pentru organizarea vizitei profesorul va trebui sa faca anumite demersuri proceduale de natura geografica. Astfel se va ocupa de obtinerea acceptului (scris sau verbal) al directiunii. Aceste demersuri, uneori greoaie i consumatoare de buget sau de timp sunt obligatorii (ANEXA 3).

Profesorul se va deplasa personal inaintea vizitei la obiectivul ales I va comunica data i ora sosirii grupului, numarul de elevi i varsta acestora, scopul urmarit, va solicita prezenta unui ghid bine informat, echipament de protectie adecvat. Este necesara in prealabil i informarea elevilor despre obiectivul care va fi vizitat, despre obiectivele prioritare vizate, despre locul i ora plecarii i intoarcerii, despre durata vizitei. Elevii vor ti dinainte ca in timpul vizitei vor fi atenti sa observe locurile esentiale pe care le pot nota, pot formula intrebari, pot face fotografii i pot filma (daca au obtinut aprobare in acest sens). Dupa vizita ei vor ti ca pot valorifica produsele activitatii lor, fie alcatuind p01iofolii personale sau pe obiecte, expozitii, colectii, etc.

c) Drume(ia

0 alta activitate care vizeaza calirea fizica a organismului prin mersul pe jos, culegerea prin observare directa a unor informatii, cunoaterea semnificativa a unui monument al naturii, a unei rezervatii, a peisajului, a unui lac, peteri etc. este

drumetia.

'

Ea este o deplasare cu durata scurta de eel mult o zi, pe distante mici racuta rara

mijloace de transport auxiliare i au ca scop pe Ianga satisfacerea unor curiozitati tiintifice legate de obiectivul vizat, recreerea i refacerea fizico-psihica in cadrul natural. Cadrul didactic ii stabilete cu precizie obiectivele de referinta (din programa colara sau din programa proprie de optional) inca din momentul elaborarii planificarii pe unitati de invatare urmand ca obiectivele operationale sa i le fixeze in preajma datelor la care se vor fixa drumetiile, momentul in care se va stabili i traseul drumetiei dupa o serioasa documentare. Din punctul de vedere al profesorului foarte importante sunt normele privind securitatea elevului. Cadrul didactic i elevii. la drumetii, trebuie sa cunoasca i sa respecte mai multe reguli:

nu se pleaca la drum, chiar pe o distanta relativ scurta, decat pe baza unui program;

in drumetie se respecta cerintele referitoare la echipament, alimentatie, normele de securitate ale mersului pe drumurile publice i ale pastrarii sanatatii membrilor grupului, normele pentru ocrotirea naturii i protejarii mediului .

deplasarea se face cu mers constant, cu 2-3 km/ora, cu gradarea efortului, la deal pot parcurge intr-o ora 0 diferenta de nivel de 150-200 m, iar dupa fiecare ora de mers se va face o pauza de 15-20 minute;

popasurile se aleg in functie de dificultatile de teren, varsta i starea de de antrenament fizic a celor mai putini rezistenti din grup;

elevii nu trebuie sa se culce pe iarba, ci numai pe paturi sau foi de cort;

lichidele reci se pot servi numai dupa perioada de odihna. Reuita cea mai mare a unei drumetii este intoarcerea din activitate a tuturor elevilor sanatoi i fericiti. Roadele cunoaterii se vor vedea in timp i mai ales in momentele de depanare a amintirilor.

c) Excursia

Oare ce matur nu- i amintete cu placere de excursiile colare care 1-au facut fericit, elev fiind, dar il copleesc i acum cu un numar de senzatii: parfum de copilarie, gust de aventura.

Excursiile sunt cele mai ateptate activitati ale colarilor de orice varsta i merita sa-i gaseasca cat mai mult loc atat in planificarea calendaristica a oricarui profesor sau proprii oricarei coli.

0 excursie fiind o activitate turisica mai complexa ocupa trei etape distincte, bine diferite: pregatirea excursiei, desraurarea excursiei i valorificarea instructiv­ educativa a rezultatelor excursiei colare.

Pregatirea excursiei

Profesorul stabilete obiectivele care vor fi atinse prin excursie, alege traseul i obiectivele care vor fi vizitate, stabilete dimensiunea i structura grupului(un cadru didactic la 10 elevi) i bineinteles include excursia in planificarea calendaristica anuala cat i in cea a unitatilor de invatamant .

Alegerea traseului

Profesorul stabilete lungimea, gradul de dificultate i complexitate a traseului in functie de scopul instructiv – educativ de pregatirea fizica, varsta i experienta participantilor, de sezon, de mijloacele de transport, de posibilitatile de cazare, de costuri, de numarul de zile destinate excursiei. Cele mai frecvente excursii sunt cele cu

autocarul, in care initiatorul trebuie sa includa un intinerar mai lung de 150 km pe zi. In

week-end se recomanda exursii racute la 200 km departare de localitatea de domicilui i care vizeaza 1-2 obiecte de baza; in 3-6 zile traseul poate fi extins la 400 km, iar excursiile de peste 6 zile nu se recomanda, fiind foarte obositoare .

Stabilirea programului pe zile.

Profesorul stabilete programul pe zile in functie de lungimea acestuia, de numarul i importanta obiectivelor vizitate, toate in fiecare zi, de mijloacele de transport, de dificultatea trasului, de locurile de masa i cazare. El proiecteaza pas cu

pas programul desfaurarii excursei. In acest scop se stabiliete ora trezirii, orele intre

care elevii vor servi micul dejun, pranzul i cina, durata deplasarii de la un obiectiv la altul, durata vizitei unui obiectiv, pauzele ce sunt destinate relaxarii individuale, ora culcarii .

Programul va fi respectat rara strictete maxima in excursie i va fi adoptat sau restructurat la situatii concrete. Programul nu trebuie sa fie prea incarcat i sa nu se poata reaiiza deoarece determina insatisfactia participantilor.

Organizarea grupului de elevi

Grupul de elevi coincide in general cu majoritatea elevilor clasei pe care o conduce profesorul, astfel organizatorul excursiei nu va admite in grup elevi suferinzi de boli sau in covalescenta cu afectiuni dermatologice transmisibile, cu tulburari de comportament. Elevii semneaza obhgatoriu un tabel nominal prin care se angajeaza ca vor respecta regulile de circulatie.

Lista cu echipamentul necesar este intocmita de cadrul didactic – conducator de excursie, iar inaintea plecarii va controla cu grija, mai ales imbracamintea i incaltamintea, care trebuie sa fie rezistenta, comoda i utila.

Desraurarea excursiei

Profesorul conducator de excursie va avea la plecare delegatia, tabelul cu elevii participanti, documentele de transport i financiare sau faxul prin care se confirma cazarea i masa, cartea de identitate personala. lnainte de plecare profesorul va verifica prezenta elevilor i echipamentul. Daca transportul se face cu trenul vor fi distribuite elevilor biletele de control. Elevii vor urea civilizat in mijlocul de transport. Climatul de recreere i disciplina contienta trebuie creeata de profesor inca de la inceput printr­ o atitudine pozitiva i cooperanta, care sa asigure unitatea grupului, eficienta actiunii, iar elevii sa.-i asume raspunderea pentru ceea ce s-au angajat. Profesorul trebuie sa reprezinte pentru elevi un exemplu de moralitate, pregatire profesionala, sa dovedeasca tact pedagogic i competenta in organizarea activitatii turistice. Tot in sarcina lui sunt i elevii tirnizi neajutorati, rezervati, de aceea el trebuie sa aiba preocupari speciale pentru aceti elevi. Se impune ajutorarea elevilor mai putin rezistenti, de profesor sau de ceilalti colari, in felul acesta grupul devine unit, disciplinat, putemic. Profesorul ii va adapta programul ori de cate ori situatia din teren impune acest lucru i poate renunta la unele din activitati. El trebuie sa fie pregatit sa rezolve situatile neprevazute cu calm i rara sa puna in pericol sanatatea participantilor.

Valorificarea instructiv-educativa a rezultatelor excursiilor colare

Dupa intoarcerea acasa se recomanda trierea, prelucrarea, conservarea 1 pregatirea tuturor informatiilor culese. Prezentarea rezultatelor excursiei, se poate face ia lectiiie de geografie, ia sedinteie cercurilor de geografie sau se depun la portofoliile individuale ori a disciplinei.

Este foarte importanta aceasta componenta a excurs1e1 deoarece daca pe tot parcursul ei profesorul a racut evaluarea fonnativa secventiala acum el are ocazia sa faca o evaluare sumativa relevanta i sa demonstreze elevilor i parintilor importanta acestui gen de activitate, in ceea ce privete atat dobandirea de cunotinte, formarea de competente dar mai ales solidificarea unor comportamente absolut necesare viitorului cetatean(ANEXA 4).

Concursuri colare cu tematica locala

In vederea cunoaterii orizontului geografic local in zona Tg. Frumos – Harlau, pentru desraurarea de activitati atractiv-educative cu elevii se impune realizarea de concursuri colare de recunoatere geograficaasau care presupune acumularea i utilizarea de notiuni geografice despre zona natala.

In acest sens exemplificam activitati care se organizeaza cu elevii 1 m

colaborare cu alte cadre didactice : profesori de istorie, educatie fizica, bilogie, muzica.

Unul din cele mai importante concursuri colare cu caracter geografic este eel de orientare geografica. In organizarea acestor concursuri se au in vedere elemente cum ar

fi: cunoaterea de catre elevi i cadre didactice a zonei locale, pregatirea teoretica adecvata, conditie fizica acceptabila, spirit de colaborare in echipa, abilitati de utilizare a hartii, busolei, cunotinte generale i de geografie locala.

Sugeram cateva tematici pentru astfel de concursuri:

1. ,,Pe urmele istoriei" – concurs de orientare in zona Dealul Mare

,,De aici se vede <<Tarul Moldovei >>" (Ceahlaul) – zona Dealul Mare – de unde se vede masivul Ceahlau ;

,,Din bogatia turistica a vaii Siretului" – (inclusiv colectionarea de specn de plante);

,,Starea mediului in zona Tg. Frumos – Harlau" – concurs in zona forestiera .

,,Muzeul Cucuteni" – spiritualitate i istorie – concurs .

Mentionam ca in stabilirea traseului de parcurs, administrarea probelor tematice i practice organizarea echipelor de elevi, un rol important ii revine profesorului de geografie, colaborarii acestuia cu ceilalti profesori i factori locali, inclusiv in premierea participantilor, popularizarea actiunilor in coala, in comunitatea locala i chiar mass-media.

Imbinarea activitatilor geografice generale despre Romania i orizontul local se realizeaza in mod corespunzator i prin organizarea de concursuri gen: ,,Cine tie catiga".Organizarea acestor concursuri cere timp, pasiune i resurse materiale.

Cat privete locul de desraurare, concursurile se pot organiza in coala, in cabinetul de geografie, sala de festivitati, in teren cu ocazia vizitelor, drumetiilor sau excursiilor locale .

Pregatirea echipajelor, tematica, pregatirea concurentilor trebuie racuta din timp cu multa atentie.

Aspectul festiv poate fi pus in evidenta prin participarea unor invitati locali sau din alte zone. Asigurarea unei jurizari i evaluari corecte, acordarea de premii i monitorizarea corespunzatoare pe plan local i judetean. Exemplificam cateva tematici pentru organizarea acestor concursuri geografice care trebuie sa aiba obligatoriu i aplicatii practice pe harta sau in teren:

,,Coordonate geografice locale" (aezare, conditii naturale , comunitati umane i activitati economice, culturale i spirituale);

,,Rolul factorilor geografici locali i istorici in aparitia i evolutia aezarilor locale";

,,Harlau – trepte de istorie seculara i transformarea mediului geografic";

,,Geografie i spiritualitate in zona Tg. Frumos – Harlau;

,,Cunoatem geografia/geologia zonei natale?"

De regula desraurarea acestor concursuri se poate face combinand i alte activitati cum sunt : intrecerile sportive, intalniri cu personalitati, vizionare de filme , casete video, CD-uri, DVD-uri.

Activitatile geografice recreative, se pot face prm orgamzarea de concursun geografice cu caracter artistic.

in cadrul acestor activitati colaborarea profesorului de geografie cu invatatorii,

profesorul de muzica, parintii i factorii locali se impune ca o necesitate. Astfel de activitati se pot organiza fie sub forma de concurs pe echipe, clase, grupe de elevi cu diferiteevenimente importante : ziua colii, evenimente istorice, aniversari geografice, cercuri geografice, cercuri pedagogice ale cadrelor didactice, aplicatii practice in teren.

In cadrul acestor programe sugeram activitati cum sunt: recitari de poezie de inspiratie locala cu tematica geografica, ghicitori geografice,cantece din folclorul local, dansuri, imnui coiii, scenete geografice, mentaiitati i moravuri locale pozitive sau negative.

Protectia mediului local

Starea mediului in zona Tg. Frumos – Harlau, re:flecta gradul de antropizare a acestor locuri. infiintarea aezarilor au dus la transformari importante in mediul natural local forestiera, astfel primele ,,poieni" s-au realizat prin defriari, arderi de padure i au racut loc fanetelor, pajitilor, terenului arabil, vetrelor de sat, drumurilor i oselelor. Zona Tg. Frumos – Harlau, detine suprafete reduse de padure, iar gradul de degradare a componentelor mediului este mediu, dar sunt suficiente ,,semne" antropice ale degradarii mediului local prin activitatea industriala a zonei, exploatari forestiere nechibzuite, circulatia necorespunzatoare, paunatul nerational, cheltuieli mici pentru pastrarea echilibrului mediului.

in activitatile curriculare colare i extracolare organizate cu elevii la geografie, se impune desraurarea de multiple activitati care sa pastreze i sa protejeze mediul gegrafic la standardele normale .

Printre activitatile extracurriculare geografice care ce se organizeaza cu elevii in zona Tg. Frumos – Harlau enumeram:

Pastrarea i intretinerea unui mediu educativ adecvat in salile de clasa, laboratoare, sala de sport, cabinetul geografic, clubul de teatru, curtea colii.

Realizarea de activitati de ingrijire, plantare de pomi i flori in zona din vecinatatea colii: zona monumentului eroilor, parcul oraului, centrul civic, baza spotriva a colii.

in cadrul activitatilor de cerc geografic in colaborare cu alte cadre didactice de la alte discipline se vor prezerita actiuni care vizeaza activitatea elevilor i parintilor fata de mediul geografic local .

Dintre activitatile cu acesta tema enumeram :

realizarea unui studiu privind rezervatiile forestiere din zona Tg. Frumos – Harlau:

starea mediului din aceste rezervatii, inscriptionari adecvate, inventarierea fondului forestier din rezervatie cu sprjinul organelor silvice, popularizarea acestor rezervatii in zona, mass-media, realizarea de concursuri in cadrul cercului de geografie i sesiuni de

comunicari locale i judetene, organizarea de vizite in aceste locuri cu elevii din coala, ora i comunele vecine;

realizarea de iucrari referate, comunicari, imagini, haqi etc. cu stare de degradare a vegetatiei din zona datorita extinderii oraului i obiectivelor industriale in anii l 980;

prezentarea modului de utilizare a zonelor de depozitare a gunoaielor, cartarea zonelor periculoase de depozitare i colaborarea cu garda de mediu pentru limitarea i desfiintarea zonelor nepermise de depoZitare;

realizarea de analize privind gradul de mineralizare, poluare a apelor freatice din zona;

inventarierea, cartarea i amenajarea izvoarelor din zona locala sau apropiata;

masuri de monitorizare a situatiei mediului din zona locuintelor, intravilanulmunicipiului, zonei agricole i forestiere prin comunicari tiintifice, studii, articole, imagini, haqi, mass-media i scrisori adresate factorilor de decizie la nivel local i judetean.

Prin aceste activitati i altele impuse de evolutia starilor componentelor mediului din zona Tg. Frumos – Harlau se va contribui la pastrarea unui mediu sanatos a

localitatii natale.

'

E. Activitati de cerc geografic cu tematica din orizontul local.

In organizarea cercurilor geografice colare cu elevii, la tematica generala a acestora, un rol important il are introducerea de teme de geografie locala, realizarea de aplicatii practice cu elevii in orizontul local, realizarea de lucrari tiintifice de cunoatere a orizontului local, monitorizarea acestora prin realizarea de lucrari geografice depre zona natala, participarea la sesiuni de comunicari ale elevilor pe plan local i judetean, realizarea de expozitii, albume i publicarea de articole in presa locala i de specialitate geografica.

Dintre temele din orizontul local exemplificam:

Pozitia geografica a zonei Tg. Frumos – Harlau, judetul Iai ;

Din tainele geografice/geologice ;

Frumusetea reliefului din valea Bahlui si afluienti;

Degradarile de teren i consecintele lor in zona Tg. Frumos – Harlau;

Apele freatice i utilizarea lor in zona Tg. Frumos – Harlau;

Aspecte climatice in zona Tg. Frumos – Harlau;

Specificul biogeografic al zonei Tg. Frumos – Harlau;

Solurile i importanta lor economica pentru agricultura zonei Tg. Frumos – Hariau;

Starea mediului geografic al zonei Tg. Frumos – Harlau;

Arii protejate i amenajarea acestora in orizontul local i eel apropiat;

1 1. Rolul conditiilor naturale in aparitia i dezvoltarea localitatilor din bazinul mijlociu al Bahluiului;

Populatia din zona Tg. Frumos – Harlau;

Evolutia istorica a aezarilor umane;

Activitati economice in orizontul local i apropiat;

Rolul industriei i cailor de comunicatie in dezvoltarea aezarilor umane din zona Tg. Frumos – Harlau;

Coordonatele turistice ale zonei Tg. Frumos – Harlau;

Dezvoltarea agroturismului in zona Tg. Frumos – Harlau in perspectiva transformarilor viitoare;

Elemente de etnografie locala in zona Tg. Frumos – Harlau;

Realizare de aplicatii practice cu elevii la sfarit de saptamana i in vacantele colare. in acest sens propunem activitati ca:

Drumetii tematice pentru cunoaterea reliefului din zona;

Cartarea alunecarilor de teren;

Masuratori de debite ale paraurilor din zona Tg. Frumos – Harlau

Cartarea panzei freatice in localitatile componente;

Realizare de ierbare cu vegetatia zonei;

Observatii climatice locale;

Vizitarea societatilor comerciale din zona;

Cartarea arborilor seculari ;

Realizarea de albume cu imagini;

11. Realizare unui film documentar despre trecutul i prezentul;

Un rol important le revine membrilor cercului de geografie/ geologie in cunoaterea i popularizarea prin mijloacele mass-media.

Acest lucru se poate realiza prin pliante tematice, gazete colare, articole publicate in presa, imagini filmate, realizarea de referate i comunicari, schimburi de experienta cu zonele vecine s.a.

in vederea aprofundarii cunoaterii geografice a zonei natale de un real folos pentru elevi i cadrele didactice este invitare de specialiti in diferite domenii care vizeaza transformarea mediuiui geografic.

Realizarea de materiale cartografice este o alta directie de aqiune in cadrul cercului cu elevii. Se pot realiza: harta in relief a zonei, hafti fizico-geografice I economico-geografice, fotografii cu principalele fenomene geografice locale.

Un rol aparte il au membrii cercului de geografie/geologie in organizarea

,,Cabinetului geografic colar" unde se desfiioara multe dintre activitatile geografice curriculare i extracurriculare. Dintre materialele realizate de elevi, multe vor fi expuse in acest cabinet: colectii de roci locale, albume geografice, ierbare, documente istorice, materiale etnografice, instrumente, aparate, hafti, lucrari etc.

BIBLIOGRAFIE

Alexa-Angheluș I. (2006) – Geografia zonei orașului Tg.Frumos, Editura Pim.

Idem, (2011) – Comportamentul demografic al populației orașului Tg. Frumos

Creangă I. și colaboratorii, (1996) – Geografia județului Iași, Ed.Saggitarius Libris,Iași.

Cucu V . (1995) – Geografie umană .Editura „Glasul Bucovinei” Iași

Dincă C. (2011) – Metodica predării geografiei , Ed. Decesfera Media București.

Efros V. (2002) – Geografie economică și umană. Editura Universităii Suceava.

Idem, (2002) – Geografia industriilor, transporturilor și comerțului. Ed. Univ. Suceava.

Fripis D. (2009)  – De la lume adunate …despre Tg.Frumos, Ed.Opera Magna.Iasi.

Idem, . (2014) – Constelația valorilor . Editura Panfilius .

Ilinca N. (2006)  – Didactica geografiei,Ed.Didactică și Pedagogică .

Iosep I. (2004) – Geografia umană a României . Editura Universităii Suceava.

Mândruț. O. (2007) – Orizontul local în învățarea geografiei , Ministerul Educației și

Cercetării, Proiectul pentru învățământ rural, București.

Mândruț. O. (2008) – Cercetarea elementară a orizontului local și apropiat.Ghid metodologic

Institutul de Științe ale Educației, București.

Muntele I. (1998)  – Populația Moldovei în ultimele două secole ,Ed.Corson ,Iași.

Nimigeanu V. (1996)  – România-Geografie umană, Iași.

Idem, (1983)  – Câmpia Moldovei-studiu de geografie umană,A.S.U.C.I.

Strat L. si colaboratorii (2003)  – Elemente de didactica geografiei, Ed. Polirom.

Ungureanu AL. (2002)  – Moldova-populația,forța de muncă și așezările umane în

tranziție ,Editura Corson ,Iași.

* * * * * * * * * * * * * * Strategia de dezvoltare a orașului Tg. Frumos

* * * * * * * * * * * * * * Recensamântul populației din 2011 –Institutul de statistică Iasi

* * * * * * * * * * * * * * Date statistico-economice de la instituțiile de profil din orașul

Tg.frumos

* * * * * * * * * * * * * * Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General

al orașului Tg. Frumos, jud. Iași