Studiu de geografie rurală cu elemente de planificare teritorială al Comunei Ulmi [311351]

[anonimizat]

1.[anonimizat] a României, la granița cu Bulgaria și este situat la o distanță de 65 de kilometrii la sud de București. [anonimizat]. Județul este situat în partea de sud a României în cadrul Câmpiei Române fiind străbătut de paralela de 43 de grade și 53 de minute latitudine Nordică și meridianul de 25 de grade și 59 de minute longitudine estică. Are o suprafață de 3.526 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat] o lungime de aproximativ 72 [anonimizat]-l de Bulgaria.

Județul Giurgiu este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română. Altitudinea maximă este de 136 metrii, [anonimizat] 12 metrii, în Lunca Dunării. Municipiul Giurgiu este port la Dunare și dispune de 2 kilometrii de chei amenajat la Dunare și 1,5 kilometrii la Sfântul Gheorghe.

[anonimizat], [anonimizat] 51 de comune cu 166 sate. Acesta face parte din cele șapte județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Județul Giurgiu este situat în partea de sud a României, [anonimizat] 43 53’ latitudine nordică și de meridianul 2559’ longitudine estică.

Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă județului posibilitatea de a avea legături fluviale cu țările riverane și Marea Neagră. Vecinii săi sunt : [anonimizat], [anonimizat].

Regiunea Sud Muntenia este localizată in partea de sud a [anonimizat]-Est, [anonimizat],[anonimizat].

Comuna Ulmi se regaseste in extremitatea nordică a [anonimizat]. [anonimizat] o ieșire și anume Bolintin Deal.

[anonimizat] 7 județe (Argeș,

Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman), 16 municipii, 32 de orașe și 519

comune cu 2019 sate. [anonimizat] (19,8%), Teleorman (16,8%) și Călărași (14,8 %), iar cea

mai mică de județul Giurgiu (10,2 %).

Sursa:Direcția regională de statistică Călarași

Analizând tabelul de mai sus putem observa că județul Giurgiu are suprafața cea mai mică si din punct de vedere administrativ teritorial este cel mai slab dezvoltat la capitolul municipii ți orase cu doar un municipiu, 51 de comune si doar 167 de sate din regiunea Sud Muntenia. De precizat este că doar Ialomița stă mai rău la capitolul sate cu 127 [anonimizat] 59 de comune și 3 municipii și orase. Cel mai bine dezvoltat județ din regiune este județul Prahova cu 14 municipii și orase, 90 de comune și 405 sate.

Figura 1: Localizare Comuna Ulmi în cadrul județului Giurgiu

Sursa: Institutul de Geogtafie

Favorabilități și restricții naturale.

Nivelul de dezvoltare al așezărilor pot fi influențate de caracteristicile pe care cadrul natural le are prin favorizarea sau restricționarea anumitor activități. Pentru ca o așezare rurală să aibe o strategie si o dezvoltare corectă se ține cont de anumite componente ale cadrului natural si anume: geologia , relieful , clima , hidrografia , vegetația , fauna , solurile , parametrii naturali sau riscuri naturale.

Geologia are o importanță foarte mare la nivelul cadrului natural datorită faptului că putem să identificăm resursele naturale, dar și că prin existența anumitor tipuri de roci pot exista procese geomorfologice specifice acestor tipuri. De exemplu dacă există urme și tipuri de argilă, asta înseamnă că pot rezulta alunecări de teren.

În contact cu agenții externi putem să tragem conlcuzii despre proprietățile rocilor, acest lucru fiind definitoriu pentru realizarea unor construcții sau amenjări. Importanța lor este semnificativă și când vine vorba de resursele de apă subterană unde se pot identifica calitatea sau adâncimea lor.

“În general, factorii naturali exercită o influență indirectă deoarece căutarea anumitor condiții de instalare a condus la valorificarea unor elemente fizico-geografice, care departe de a favoriza munca pământului ii sunt adesea defavorabile. Opțiunea siturilor de implantare adecvată a unui sat rezultă din multitudinea de relații dintre relief si habitat. Orice izolare implică un maxim de insecuritate. Astfel, împotriva riscului animalelor distrugătoare de recolte sau periculoase pentru om, ca și împotriva banditismului, pirateriei sau războiului, prevenirea constă în gruparea indivizilor având aceleasi interese de apărat. Situl grupării este ales în raport cu cele mai bune posibilități de apărare.” ( Ianoș, Ioan- Geografie urbană și rurală,2005 )

Relieful, prin parametrii morfometrici și morfografici poate avea un rol favorabil sau chiar restrictiv pentru dezvoltarea așezărilor rurale. La analiza reliefului trebuie să se țină cont în principal de latura cantitativă în care ne referim la altitudine, trepte de relief, pantă, densitatea fragmentării, energia de relief. De exemplu, dacă panta este ridicată se poate considera un mediu în care nu sunt pretabile anumite amenajări, iar dacă panta este mai redusă se permite cu o mai mare ușurință modificări.

Această analiză a reliefului poate sa aibă anumite deosebiri în ceea ce privește activitatea unor procese geomorfologice. De exemplu unde rocile sunt mai erodate , iar văile sunt largi există un risc mai mare la inundații.

Clima este foarte importantă când vine vorba de anumite activități economice, mai ales cele agricole. Astfel, anumiți parametrii ai climei au o importanță foarte mare cum sunt: temperatura medie anuală, temperaturile minime și maxime anuale, precipitațiile medii anuale și lunare, precipitațiile torențiale, anumite fenomene ale vânturilor, fenomene specifice arealului respectiv.

Aceste elemente trebuie să fie investigate și prin prisma influențelor asupra celorlalte componente ale mediului natural.

Hidrografia prezintă o importanță foarte mare asupra potențialității de dezvoltare, oferind avantaje sau dezavantaje importante. Pentru o dezvoltare corectă trebuie să se țină cont de anumite aspecte hidrografice după cum urmează : o bună gestionare a resurselor de ape subterane și de suprafață, calitatea utilizării surselor de apă, influența acestora în cazul proceselor geomorfologice, inundațiile și riscul acestora.

Vegetația este importantă pentru spațiul rural și pentru ca acesta să prospere, dar este mai importantă în corelație cu alte elemente ale mediului. Vegetația forestieră influențează solul și mai ales împiedică producerea unor procese de tip geomorfologic.

Fauna, in mediul rural mai ales, prezintă o importanță deosebită pentru că se pot identifca anumite posibilități agricole sau ecologice. Fauna influnțează, la rândul ei, caracteristici ale solului.

Solurile reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru ca activitațile economice să prospere. Este foarte bine să ne dăm seama de calitatea clasei si tipurilor de sol sau a fertilitații solului , a factorului de degradare. La soluri mai trebuie urmărit faptul că pot apărea factori de degradare sau chiar solul trebuie să fie conservat pentru a nu-și pierde potențialul productiv. În funcție de aceste analize trebuie să se stabilească măsuri de ameliorare si intervenție pentru ca solul sa aibe un potențial agrigol dorit .

Conform INSSE, 2012 spațiul rural reprezintă aproximativ 87 % din suprafața totală a României cu o populație de circa 46 % din totalul acesteia și alcătuită din 12.957, din punct de vedere administrativ teritorial, acestea sunt organizate in 2861 de comune. Comuna reprezintă „ o unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții alcatuită din unul sau mai multe sate în funcție de condițiile economice, social-economice, geografice și demografice. Satele în care îsi au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședință “. 2

Figura 2: Teren agricol comuna Ulmi

Sursa: Primăria Comuna Ulmi

Riscurile naturale pot influnța dezvoltarea rurală . Pentru spațiul rural trebuie sa se facă anumite analize pentru a ne da seama de eventuala prezență a tipului de hazard. Acestea pot fii următoarele: de natura geomorfologică prin alunecări de teren, prăbusiri sau eroziunea solului. Pot fi de natură climatică prin valuri de frig sau căldură , secetă , dezagregare. Pot exista hazarduri de tip hidrografic prin inundații sau chiar biologice prin incendii naturale.

Relieful regiunii Sud Muntenia este dispus in fâsii paralele,orientate in directia vest est si coboara in trepte de la nord spre sud. Acesta cuprinde trei trepte principale de relief. Prima treaptă a munților cu o diversitate morfologică si cu o energie de relief acentuata, doua treapta este cea a dealurilor subcarpatice si a podișurilor piemontane cu relief specific,iar a treia este treapta joasa, de campie reprezentând un relief de acumulare.

Relieful județului Giurgiu este monoton și este format din 5 unități importante ale Câmpiei Române: Burnaș, Vlăsia, Găveanu-Burdea, Titu și Lunca Dunării.

Culmile muntoase se desfășoara pe două direcții paralele vest-est specifica in general muntilor de la vest de Dâmbovita și o direcție perpendiculara de la nord-sud la est de această vale. În nordul regiunii se întinde lanțul muntos al Carpaților Meridionali cu masivele Munții Fagaraș,Munții Bucegi,Munții Grohotișu si Ciucaș. În masivul Făgăras se gasesc cele mai înalte vârfuri muntoase din România si anume, Vîrful Moldoveanu care atinge 2544 de metrii sau vîrful Negoiu cu 2535 metrii.

Dealurile si podișurile piemontane reprezintă o treapta de tranziție între munți si câmpie. Aceasta se desfăsoară la marginea Carpaților Meridionali și Orientali. Din punct de vedere al altitudinii,acestea scad de la 800-900 metrii la contactul cu muntele pana la 200-300 metrii la contactul cu câmpia. Ca unitați deluroase, regiunea Sud Muntenia este reprezentată de formațiuni ce aparțin Subcarpaților Getici și de Curbură.

Câmpia se întinde pe cea mai mare parte a regiunii,fiind situată in partea de sud a acesteia si corespunde laturii centrale si estice a Câmpiei Române. Pe această unitate de relief se remarca cele mai coborâte altitudini,văi puțin adâncite flancate de terase, interfluvii largi si destul de plane. Exista si unitati de câmpie mai înalte,se situeaza de la vest către est, de la Câmpia Piteștilor la Câmpia Târgoviștei până la Câmpia Ploieștilor. Dacă privim din punct de vedere geologic,stratele de leoss predomină la suprafața,fiind dispuse peste o glazura de pietrișuri si nisipuri.

Altitudinile maxime în județul Giurgiu se înregistreaza in extremitatea nord – vestică, atingând valori de 140 m la nord de satul Izvorul si de 142 m la nord vest de satul Cupele , ambele pe teritoriul comunei Vânătorii Mici, altitudinele minime in extremitatea sud-estică fiind de 14,6 pe malul Dunării, la sud de satul Greaca

Figura 3: Harta unitaților de relief în regiunea Sud Muntenia

Caracteristici climatice

Regiunea Sud Muntenia este inglobată in climatul temperat continental,fiind mai pronuntată pe măsura înaintării spre est si sud-est. Întalnim in această regiune toate tipurile de climat,dezvoltate altitudinal, de la un climat de câmpie cu aspect de luncă joasă,pâna la aspectul de deal sau podiș,chiar munte. Regiunea capătă și influnțe climatice de tranziție cum sunt cele oceanice si mediteraneene, in vest si influnțe de ariditate continental din est si sud-est.

Datorita etajării latitudinale a reliefului și expoziției treptelor majore ale acestuia ( de la altitudini de 10 metrii prezente în Balta Ialomiței, până la cele de peste 2500m aparținând Carpaților Românești )determină o multime de trăsături climatice secundare și de topoclimate, bine scoase in evidență în regiunea de interes. Printre acestea rememorăm efectele de foehn resimțite pe versanții sudici și sud estici ai Carpaților Meridionali, adăpostul orografic prezent tot timpul anului în ariile depresionare subcarpatice, sau prezența și acutizarea contrastelor termice și hidrice, favorizate de advecțiile de aer fierbinte tropical (generator al fenomenelor de secetă și uscăciune), sau recepolar și arctic care determină producerea fenomenelor periculoase de iarnă îngheț, viscol, polei.

Clima continentală, cu ierni reci și veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte și de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din țară. Temperatura medie anuală este de 11,5 grade Celsius . În luna iulie media termică depășește 23 de grade Celsius , iar în ianuarie oscilează între 1,5 grade și – 5,4 grade Celsius. Radiația solară depășește 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului. Caracterul continental este dat și de regimul precipitațiilor, care, anual, înregistrează 500-600 mm, având mare variabilitate în timp. Uscăciunea și seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot anul.

Caracteristicile climatice sunt determinate de pozitia pe care o are teritoriul județului în cadrul Câmpiei Române si de condițiile geografice locale. Astfel, clima temperat – continentală a sudului tarii are in judetul Giurgiu caractere de tranzitie, rezultate din interferenta climatice ale vestului Campiei Romane cu cele ale partii estice, iar topoclimatele sunt influentate de caractere locale ale unitatilor naturale si antropice.Regimul climatic general se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea importante, care cad in mare parte sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice si de incalziri frecvente.

Austrul, cunoscut ca un vânt uscat, bate aproape în toate anotimpurile dinspre sud sau sud-vest, aducând ger iarna și secetă vara. Băltărețul, vânt umed specific bălților Dunării, bate mai ales toamna și primăvara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind însoțit de nori groși care aduc o ploaie măruntă și caldă. Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecvență mai mare dinspre est, și fiind un vânt fierbinte și uscat, provoacă secetă, eroziunea solului și furtuni de praf.

Pentru zona strict limitată a județului Giurgiu, Valea Dunării prezintă o influență parțial moderatoare în contextul microclimatului local, prin efectul său de canalizare al curenților de aer. Pe vale se pot acumula însă și mase de aer rece care, prin stagnare și poziție, favorizează formarea inversiunilor termice.

Particularitățile climatice ale acestei regiunii, determinate de cele ale suprafeței subiacente și de radiația solară specifică, se dezvoltă pe fondul etajelor climatice.

Regimul termic se remarcă prin reducerea valorilor tuturor parametrilor de la sud spre nord, de la medii anuale de peste 11 grade Celsius caracteristice luncii, teraselor Dunării, sudului Bărăganului și Bălții Ialomiței, până la valori mai scăzute, de -2 grade Celsius frecvente pe cele mai mari înălțimi muntoase. Particularitățile geografice locale impuse, în special, de etajarea reliefului, determină și etajarea tuturor elementelor climatice, iar morfologia și micromorfologia acestuia determină alte caracteristici locale , topoclimatice, care se dezvoltă pe fondul etajelor climatice.

Temperatura medie anuală se reduce de la sud spre nord, respectiv de la valori de peste 11 grade Celsius caracteristice luncii și teraselor Dunării, porțiunilor sudice ale Bărăganului de Sud și Bălții Ialomiței, până la valori de mai puțin de -2 grade Celsius pe plaiurile alpine.

Temperatura medie a lunii celei mai reci,adică ianuarie scade din spre sud și sud-est, de la circa 2 grade Celsius în lunca Dunării, la valori mai mici de -3 grade Celsius pe câmpurile interfluviale, fiind ușor mai crescută în regiunea deluroasă cu altitudini de 300 – 500 m, după care scade din nou o dată cu creșterea altitudinii până la mai puțin de -10grade Celsius pe plaiurile alpine.

Temperatura medie a luniiiulie variază în același sens, de la valori mai mari de 23 grade Celsius în regiunile sudice din lunca și terasele Dunării, la valori de 22-23 grade Celsius pe câmpurile interfluviale, atingând temperaturi de 20-22 grade în zonele de deal și podiș situate la 500 metrii altitudine, pentru ca să se reducă sensibil până la mai puțin de 8 grade în zonele alpine.

Regimul hidric prezintă mari contraste în cuprinsul regiunii Sud Muntenia, atât în ceea ce privește variabilitatea cantitativă, cât și repartiția teritorială a parametrilor aferenți. Astfel,procesele pluvio-genetice acoperă o gamă deosebit de neuniformă în cuprinsul teritoriului,dependentă de multitudinea caracteristicilor locale ale suprafeței subiacente, influențate activ de circulația generală atmosferică.

Lunile cele mai secetoase sunt în regim multianual februarie-martie, iar maximul

pluviometric este bine evidențiat în luna iunie. De altfel, cele mai bogate cantități de

precipitații se cumulează în semestrul cald al anului de aproximativ 60% din cantitatea medie anuală , când se totalizează și cele mai mari cantități căzute în secvențe temporale scurte adica 24,48 și 72 de ore, dar și intensități maxime pluviale.

Teritoriul administrativ al municipiului Giurgiu este mărginit spre sud-est, pe distanța de 7,3 km, de fluviul Dunărea. Debitul mediu al acestuia este de cca. 5600 mc/s, atingând primăvara, după topirea zăpezilor, peste 10 000 mc/s.

În prezent, din Dunăre, în dreptul intravilanului municipiului, pornesc canalele Cama și Sfântul Gheorghe, precum și, în extravilan, în aval de localitate, brațele Smârda și Ara.

Din fostul braț Veriga, modificat inițial în 1905 prin realizarea portului în Ostrovul Ramadan și mai apoi, în penultimul deceniu al secolului XX prin amplasarea Combinatului Chimic, au mai rămas trei ochiuri de apă stătătoare. Restul bălților se păstrează în Ostrovul Cioroiu (Lacul Neamțului), Insula Mocanu (Lacul Lung și Lacul Mare) la vest de canalul Sfântul Gheorghe, în dreptul legăturii cu fluviul și la vest de brațul Smârda (Lacul Ciobănașul).

Suprafața totală a luciului de apă este de 423 ha, reprezentând 8,54% din teritoriul administrativ existent.

Figura 4: Harta cantitații medii anuale de precipitații in regiunea Sud Muntenia

Pe teritoriul judetului indeosebi in zonele vaii Tarnavei Mici si Tarnavei Mari pot avea loc seisme de amplitudine intre 4 – 6 grade pe scara Richter.

Ca urmare a conditiilor geografice si geologice, in judetul Giurgiu nu exista pericolul real al manifestarii actiunilor distructive a unor cutremure de pamant, alunecari de teren si/sau dezastre complementare acestora.

Județul Giurgiu fiind situat in partea de sud a tarii si este supus efectelor unui tip de miscare seismica.

Zona seismică este o sursă activa si persistentă de cutremure de pamant cu caracter specific. În zona Vrancea există si focare seismice care produc cutremure de pamant normale, intracrustale, cu adancimi mai mici de 60 km .

Proiectia verticala a focarelor cutremurelor vrancene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidentiaza doua zone seismice:

o zona situata in scoarta terestra cu o grosime de 38 km si inclinatie 55 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi de 14-45 km,o zona situata in mantaua superioara cu o grosime de 44 km si inclinatie de 68 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi cuprinse intre 40-70 km. Exista si o lacuna seismica, o zona cu un minim de activitate la adancimi cuprinse intre 40-70 km .

Distribuția cutremurelor in timp cu magnitudinea M > 4 produse in zona Vrancea arată că cea mai importantă activitate seismică s-a observat in anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.

Analizând aceste perioade se poate concluziona că mișcarile seismice manifestă o tendință de a se produce in grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar in domeniul cutremurelor intermediare .

Magnitudinea maximă a cutremurelor produse in regiunea Vrancea este estimata pe baza unor date de observatie, considerațiilor seismtectonice; corelația dintre activitatea seismică si magnitudinea maximă observată.

Activitatea seismică posibilă este definită de catre indicele de seismicitate adică numărul mediu anual de cutremure de pamant cu activitate de risc si numărul mediu anual de cutremure cu magnitudinea care afectează unitatea de suprafață și indică valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea.

Zonarea seismica in România a fost realizata prin analiza critica a informațiilor macroseismice in ultimii 900 de ani si studii seismice efectuate in perioada 1960 – 1992 .

Conform unor studii pe teren am aflat că pe data de 6 aprilie 2006 a avut loc o alunecare de teren in Județul Giurgiu, alunecare de teren propriu zisa, de suprafată, pe o lungime de 150 metrii si latime de 60 metrii. Conform datelor furnizate de ISU au fost afectate 6 locuințe individuale , ulița satului pe o lungime de 150 metrii cu prodcerea unei falii si un stâlp de susținere a liniilor de alimentare cu energie electică.

Pe teritoriul județului indeosebi in zonele văii Târnavei Mici si Târnavei Mari pot avea loc seisme de amplitudine intre 4 – 6 grade pe scara Richter.

Ca urmare a condițiilor geografice si geologice, in județul Giurgiu nu există pericolul real al manifestării acțiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren sau dezastre complementare acestora.

Județul Giurgiu fiind situat în partea de sud a țării si este supus efectelor unui tip de miscare seismica.

1.3 Apele și sursele de alimentare cu apă

Rețeaua hidrografică este formată, în principal din râurile care traversează teritoriul județului. În această categorie regăsim râul Argeș cu afluenții săi principali, Dâmbovița si Sabar, și fluviul Dunărea care este colectorul principal.

Din întreaga suprafață a județului Giurgiu luciile de apă ocupă un procent de 2,72 % din totalul de 3.526 km2, având o lungime a rețelei hidrografice de 837 de kilometrii. Cea mai importantă sursă de apă a României, fluviul Dunărea este prezantă pe spațiul județului circa 75 de km, acest lucru însemnănd întreaga graniță de Sud. Județul prezintă un regim termic fără diferențe teritoriale semnificative, dar sunt și perioade de secetă care au un efect negativ asupra plantelor de cultură. Dunărea, pentru a se evita revărsările, este îndiguită pe tot parcursul ei, pe care îl are prin regiunea de câmpie. De exemplu, datorită îndiguirii complete, albia fluviului poate aduce și transporta pe teritoriul județului debite anuale cuprinse doar între 13.400 m3/s și 17.100 m3/s.

Cea de-a doua resursă importantă de apă din județ este râul Argeș care străbate 113 km pe suprafața județului Giurgiu. Râul este deasemenea îndiguit pe cursul său superior prin crearea bazinelor de retenție cu funcție hidroenergetică care oferă un control mai mare când vine vorba de inundații. În amonte, pe râul Argeș s-au efectuat amenajări hidrotehnice complexe , la sud de barajul de la Mihailești, dar s-au construit și baraje si lacuri de acumulare. Datorită măsurilor luate, debitul râului Argeș este de 20-25 m3/s fapt care permite alimentarea cu apă brută chiar si a capitalei București.

Figura 5

Lunca Dunării. Sursă:www.info-delta.ro

La nivelul comunei Ulmi, întâlnim două cursuri de apă care sunt totodată și afluenți ai râului Argeș. Menționez aici râul Sabar care străbate unul din cele opt sate ale comunei. Acesta poartă ape bogate în zile cu precipitații abundente, dar sărace in perioadele cu secetă pe un curs lin si sinuos cu o lungime de 85 de kilometrii. Acest râu delimitează lunca Sabar-Argeș pe o lungime pe peste 50 de kilometrii si are un debit mediu anual, înregistrat în comună de 2,13 m3/s. Celălalt curs de apă al comunei este un afluent al râului Sabar, Ciorogârla care a fost o viroagă și devenind o arteră hidrografică datorită unirii cu Dâmbovița. Acesta reprezintă mai mult o asimilare de mici arii lacustre sau zone mlăștinoase activate de ploi sau de revărsările râului Dămbovița. Ciorogârla prezintă o densitate medie pe teritoriul comunei de 0,24 km/km2.

Aceste resurse de apă ale comunei oferă o sursă importantă pentru activitațile agricole si creșterea animalelor. Majoritatea terenurilor agricole prospere sunt amplasate în apropierea sau pe malurile cursurilor de apă menționate, fapt ce duce la o întreținere mult mai ușoară si mai puțin costisitoare.

O altă sursă importantă hidrografică o reprezintă lacurile din județ, care sunt de două tipuri: naturale și artificiale.

Lacurile naturale au o importanță atât din punct de vedere al pisciculturii cât și din punct de vedere al turismului . De exemplu cel mai mare lac de acest tip al județului este lacul Balta Comana, care are o suprafață de 1180 de ha. Așezarea acestuia într-o regiune de pădure de foiase întinse prezintă un potențial foarte mare din ambele puncte precizate mai sus.

Pe teritoriul comunei Ulmi se întâlnesc câteva băți de mici dimensiuni folosite în activitățile economice ca extragerea de materiale de construcție sau pentru pescuit. La nivelul comunei este prezent un singur lac mai important, lacul Ciorogârla care își reduce foarte mult dimensiunile odată cu seceta, prin limitarea alimentării din râuri, precipitații și izvoare de adâncime.

Lacurile artificiale și iazurile din județul Giurgiu sunt formate prin bararea văilor cu scurgere temporară sau cu un debit mai redus cu scopul de păstra un volum de apa folosit pentru agricultură sau piscicultură. Pe suprafața județului există aproximativ 90 de iazuri pe văile unor cursuri de apă. Aceste acumulări sunt administrate de primăriile localităților respective sau sunt privatizate de anumiți agenți economici. Județul Giurgiu are un fond piscicol destul de impresionant și diversificat, spre exemplu acesta deține specii de pește românesc cum sunt: crapul, carasul sau știuca.

Conform site-ului www.primariagiurgiu.ro , accesat în data de 09- 06-2016, ora 14:00, pe raza județului există 28 de unități de producție în avacultură, care se întind pe o arie de 2444 ha. Existând trei asociații de pescuit sportiv și o asociație de pescari profesioniști pentru pescuitul comercial de pe fluviul Dunărea.

Carcateristici biogeografice și pedo-geografice

Evoluția și caracteristicile solului din județul Giurgiu sunt determinate de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici și de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale și solurile aluviale, formate în zona județului în condiții de pajiști mezohidrofile și păduri de șleau, unde materialul parental predominant îl constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite în general de structură.

Structura preponderentă aluvionară a solului de pe malul românesc al Dunării duce la formarea, în dreptul județului Giurgiu, de noi plaje care pot fi amenajate in sensul de a oferi puncte de atracție pentru localnici și turiștii aflați în tranzit.

Fauna si flora

În luncă, în timp a avut loc o dezvoltare a vegetației ierboase și lemnoase, iar cele mai numeroase specii sunt salcia și plopul. Pe terease se pot observa pădurile de stejar, dar și o vegetație de tranziție spre silvostepă.Pădurile de luncă sunt alcătuite din specii de lemnoase moi ca plopul și salcia,întâlnite mai ales pe suprafețele nisipoase mai înalte. În spațiile mlăștinoase sau inundate complet întâlnim specii ca stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, papura sau mătasea broaștei.

În bălțile luncii întâlnim o faună diversifictă cu specii de păsări precum rața sălbatică, lisita sau eretele alb.Întâlnim și specii termofile ca șoarecele pitic, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, ciocănitoare, privighetoare, gușterul sau șopârla de pădure.

Cele mai importante habitate de zone umede, precum și concentrarea de habitate cu un număr mai mare de specii protejate prin Convenții Internaționale ratificate în România (Convenția de la Berna-Legea 13/1993, Convenția de la Bon-Legea 13/1998, precum și cele două Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC și Directiva Păsări nr.79/409/EEC), sunt situate în lungul Dunării (ostroave, zone inundabile). În acest context, ostroavele Mocanu și Mocănașu reprezintă locuri de popas și cuibărit pentru o serie de specii protejate prin convențiile internaționale (Egretta garzetta-egreta mica,Motacilla flava feldeg-codobatura galbenă, Falco cherug-șoimul dunărean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb).

Figura 6: Vulturul Codalb

2.Dinamica populației după anul 1990

Populația indică numărul de locuitori de pe un anumit teritoriu la un moment dat. Valoarea populației este completă atunci când este însoțita de repartiția teritorială și de structuri ale populației, acestea fiind importante indicatoare pentru determinarea fenomenelor demografice.

Conform Strategiei de Dezvoltare, la 1 iulie 2011 , populația regiunii Sud Muntenia era de 3243268 de persoane,reprezentand 15,2 % din populația țării si situându-se pe locul 2 dupa regiunea Nord-Est. Analizând distribuția populației regiunii Sud Muntenia se observa faptul ca, la mijlocul anului 2011 , ponderea cea mai mare a populației era concentrată in județul Prahova,aceasta fiind de aproximativ 25 % din populația regiunii, iar ponderea cea mai mică este regăsită in județul Giurgiu unde era concentrată doar 8,6 % din populația regiunii.

În județul Giurgiu, conform Institutului Național de Statistică , in anul 1992, la 7 ianuarie se înregistra un număr de locuitori de 313.352 in scadere fată de numărul populației inregistrate la recensământul anterior din 1977. Populația a înregistrat in continuare o scadere, iar la 18 martie 2002, la următoarea evaluare a populației se regăsea un număr de 297.859 locuitori. Una din cauze pentru această scădere este de domeniul politic si social deoarece dupa revoluția din decembrie 1989 , foarte mulți romani au ales să părăsească țara sau județul pentru a merge fie in străinătate fie intr-un oras mult mai dezvoltat decat cel in care locuiau. Populatia a continuat un regres semnificativ si la ultima evaluare. Astfel la 20 octombrie 2011 , populația județului Giurgiu atingea cifra de 281.422 cu o scădere semnificativă fată de anul 2002.

În urma unui studiu realizat asupra numărului locuitorilor din județ , reiese ca populatia stabilă a județului este situata pe locul 37 in ierarhia județelor din România , asta însemnând ca județul Giurgiu se încadrează printre ultimele ca număr de locuitori din țară.

Figura 5: Evoluția populației in județul Giurgiu

Sursa: proprie

În figura de mai sus observăm ca începand din anul 1977 se constată o scădere a populației județului, scadere accentuată mai ales după 1999 când se constată o migrare accentuată a populației către marile centre urbane și mai ales scădere coroborata cu o rata a natalitătii semnificativ diminuata. Este clar că odată cu îndepărtarea regimiului comunist si odata cu eliminarea restrictivităților populația a ales o migrare semnificativă , lucru ce se observă foarte clar . Migrarea locuitorilor către marile centre si chiar alte tări, incepând cu anul 1990 , a făcut ca si forța de muncă a județului sa fie in scădere , mai ales ca majoritatea celor care au plecat au fost de sex masculin.

Conform strategiei de dezvoltare a comunei Ulmi în regiunea Sud Muntenia s-a păstrat tendința manifestată la nivel național, conform căreia populația a scăzut constant ca urmare a scăderii natalității și al migrării populației.

Declinul populației a fost mai accentuat în județele din sudul regiunii, respectiv în județul Teleorman cu 8,1%, Giurgiu cu 3,1% și Ialomița și Călărași cu 2,5%.

Sporul natural a fost negativ, încă din anul 2004 (-3.6%), fără să manifeste o tendință de

revenire în anul 2011(-4,5%), fiind de 1,7 ori mai mare decât media națională. În județul

Teleorman s-a înregistrat cea mai mare diferență între numărul de născuți vii și numărul

deceselor (-4015 persoane).

Mediile regiunii Sud Muntenia.

Din totalul locuitorilor din județ , 98 % au fost persoane prezente , iar restul de 2 % au fost persoane temporar absente. Asta inseamnă ca aproximativ 2800 de persoane din întreaga populație nu au fost inregistrate. Când vine vorba de mediile in care este împărțit județul , mediul urban reprezintă 27,9 % , iar restul de 72,1 % sunt locuitorii mediului rural.

Figura 6: Mediile regiunii Sud Muntenia

În anul 2011 din totalul populației de 3.243.268 de persoane a regiunii Sud Muntenia , 41,4 % locuia in mediul urban si 58 , 6% in mediul rural. La nivel interjudețean in acelasi an populația urbană era predominantă in județele Prahova cu 50,2 % si Argeș cu 47,6 / in timp ce populația rurală deținea ponderi ridicate in județele Dâmbovița cu 69,4 % si Giurgiu cu 68,8 % .

În municipiul Giurgiu au fost recenzați un număr de 54,655 de locuitori,reprezentând populația stabila , in orașul Bolintin Vale se numărau 11.829 de persoane , iar în orașul Mihăilești erau aproximativ 7.402 locuitori. Ca urmare a recenzării numărul gospodăriilor populației a rezultat o medie la nivelul județului de 2,87 persoane la o gospodărie, aceasta marime fiind mai mică în mediul urban decât in cel rural.

Cert este că in doar 9 ani , populația județului Giurgiu a scăuzut cu aproximativ 15.000 de locuitori. Conform statisticilor scăderea cea mai importantă se înregostrează în mediul rural , existând localități în care populația s-a redus chiar si cu 25 % in ultimii ani. Este de așteptat ca acest fenomen să se accelereze având in vedere ca majoritatea populației rurale este consituita de o populație imbătrânită cu persoane cu vârstă de peste 60 de ani.

Figura 7: Etnia populației din comuna Ulmi

Sursă proprie

Conform recesământului din 2011 populația din comuna Ulmi se ridică la 7818 locuitori,aflată in crestere față de evaluarea din 2002 când se înregistraseră 7.724 de locuitori. Din studiu reiese că majoritatea locuitorior sunt români cu un procent de aproximatic 97,66 %. Pentru 2,2 % din populație , aprtenența etnica este necunoscută.(Vezi figura 7 )

Analiza componenței etnice a populației relevă faptul că populația regiunii Sud Muntenia este relativ omogenă. Astfel, în anul 2011, conform datelor provizorii ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011, cea mai mare pondere în structura etnică a regiunii o dețineau românii cu 95,47% (2.862.966 persoane), urmați de populația de etnie romă 4,11% (12.3363 persoane), de maghiari cu 0,05% (1655 persoane), turci 0,03% (996 persoane), ruși–lipoveni 0,02% (490 persoane) și alte etnii declarate cu 0,32% (9168 persoane). Comparativ cu datele de la Recensământul Populației și al locuințelor din 2002, se observă o scădere a ponderii românilor cu 1,4% (de la 3.274.433 în 2002 la 2.862.966 în 2011), precum și o creștere a ponderii populației de etnie romă cu 1,2% (de la 98.538 persoane în 2002 la 123.363 în anul 2011).

Balanța pozitivă a migrației populaței in județ are ca explicatie o migrare de tip intern, in special către mediul rural datorat in mare parte reducerii activităților industriale in mediul rural reprezentat de cele doua orase ale judetului si municipiul Giurgiu, fapt ce orienteaza populația către o agricultură de subzistentă in mediul rural.

O altă explicatie rezidă in dezvoltarea cu precădere a zonelor limitrofe judeuțului Ilfov, respectiv zonele cele mai apropiate de Bucuresți si de linia de centura a acestuia, zona caracterizată de o infuzie de capital pe piata investițiilor imobiliare din anii trecutți, mulți dezvoltatori preferând această opțiune pentru a compensa valoarea crescută a terenurilor intravilane din județul Ilfov cu valoarea relativ scăzută a proprietaților in județul Giurgiu. Aceste tendinte sunt evidentiate in special in Mihțilesti si zona limitrofa acestuia, pe drumul national 5B, Adunații Copăceni pe drumul național 5 , fenomene similare având loc si in apropierea Municipiului Giurgiu.

Figura 8: Răspândirea teritorială a etniilor in regiunea Sud Muntenia

Răspândirea teritorială a etniilor este neuniformă pe teritoriul regiunii Sud Muntenia,

remarcându-se zone de concentrare a populației de etnie romă în județele Dâmbovița și Călărași, a maghiarilor în județul Prahova, a turcilor în județul Călărași, iar a rușilor-lipoveni în județul Ialomița. De asemenea, se constată faptul că în județul Teleorman este concentrată cea mai scăzută pondere a populației de etnie romă, numai 9%.

Din punct de vedere al etniilor, populația regiunii Sud Muntenia este relativ omogenă iar

în perioada analizată aceasta a fost caracterizată de o scădere a numărului românilor și o

creștere semnificativă a populației de etnie rromă. Răspândirea teritorială a etniilor este

neuniformă, în județele Călărași și Dâmbovița fiind concentrată cea mai mare parte a

populației de etnie rromă, în Prahova a maghiarilor și a turcilor în județul Călărași.

Figura 9: Evoluția populației dupa 2002 in Județul Giurgiu

Sursa: propie

Analizând graficul de mai sus putem spune ca populația a înregistrat cea mai mare scădere din istoria județului. Cifrele sunt ingrijorătoare pentru viitor, deoarece populația se afla intr-o drastică scădere. O cauză importantă după anul 2002 o reprezinta cultura si emanciparea mediului rural. După anii 2000 când nivelul de cultură a inceput să crească , populația de femei in principal a început să fie mai preocupată de cariera personală sau studii decât de rămâne casnica sau sa aibe grijă de copii. În acest fel ne preocupă si o îmbătrânire din ce in ce mai accentuată a județului , unde majoritatea populației este bătrâna , trecută de 50 de ani.

Migrația populației din județul Giurgiu

Sursa: Studiu Județul Giurgiu

În tabel se observă raporul dintre persoanle plecate si cele venite in județul Giurgiu. Putem să ne dăm seama ca populația a migrat spre mediul urban , înregistrăndu-se un minus de 365 de locuitori care au ales sa migreze.

Soldul migratoriu a avut o evoluție oscilantă în perioada analizată. Acesta a fost negativ încă din anul 2004, a revenit în perioada 2007 și 2008 când a devenit pozitiv apoi a scăzut continuu până în anul 2010, având o tendință de ușoară creștere în anul 2011 până la -2194 de persoane.

Distribuția pe sexe:

Repartiția pe sexe a populației in județul Giugiu

Sursă: Strategia de dezvoltare a regiunii Sud Muntenia

Distribuția pe sexe a populației regiunii Sud Muntenia în 2011 era în concordanță cu tendința de la nivel național, unde s-a înregistrat o pondere ușor mai crescută a femeilor în totalul populației (51,3%), comparativ cu ponderea populației de sex masculin (48,7%). Totodată, analizând distribuția populației pe sexe, se poate observa faptul că, cea mai ridicată pondere a populației de sex masculin s-a înregistrat în județul Prahova unde era concentrată 24,8% din populația de sex masculin a regiunii Sud Muntenia, la polul opus situându-se județul Giurgiu cu un procent de 8,6% din populația de sex masculin a regiunii.

În graficul de mai jos se poate observa, in intervalul de timp 2002-2008 , ca predomină populația de sex feminin în timp ce populația de sex masculina este in continua scădere.Dacă in anul 2002 populația feminină atingea aproximatic 150.000 , iar populația de sex masculin doar 142.000 , in anul 2008 ambele erau intr-o scădere destul de mare astfel populația feminină atingea 145.000 in timp ce populația masculină 138.000. Acest lucru se datorează faptului că populația din județul Giurgiu se află în scădere , iar semnalele pentru viitor sunt îngrijorătoare.

Figura 10: Repartiția populației pe sexe

Sursă proprie

Populația din regiunea Sud Muntenia pe categorii de vârstă:

Structura pe categorii de vârstă a populației regiunii Sud Muntenia poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalității, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere și creșterea numărului și, implicit, a ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste.)

Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migratoriu au avut ca efect scăderea constantă a populației regiunii de-a lungul perioadei analizate. Se observă faptul că în anul 2011, ponderea populației sub 25 de ani a fost de 27,5 % la nivelul regiunii, în scădere cu 3% față de valoarea înregistrată în anul 2004 (30,5%), în timp ce populația cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani a înregistrat o creștere cu 2,6% în anul 2011 față de anul 2004. Totodată, ponderea populației vârstnice de 65 de ani și peste a crescut cu 0,4% în 2011 față de anul 2004 piramida vârstelor pentru regiunea Sud Muntenia ,figura 11 în anul 2011 comparativ cu 2004, este în formă de urnă cu o îngustare a bazei piramidei ca urmare a scăderii natalității (ponderea grupei de vârstă 0-14 ani a ajuns la 165407 în 2011, față de 200559 în anul 2004), precum și o creștere a ponderii populației adulte, evidențiind o îmbătrânire demografică accentuată.

În anul 2011, ponderea cea mai mare a populației cu vârsta cuprinsă între 0-24 de ani era concentrată în județul Prahova (23,9%), în timp ce ponderea cea mai mică era

concentrată în județul Giurgiu (8,8%). În ceea ce privește populația cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani, cea mai mare pondere a populației era deținută de județul Prahova ( 25,7%), iar cea mai mică pondere a populației se regăsea în județul Giurgiu (8.5%). Referitor la populația vârstnică, cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în Prahova (24,1%), iar cea mai scăzută în județul Ialomița (8,6%).

Rata dependenței demografice indica faptul că, în anul 2011, în regiunea Sud Muntenia, la 100 de persoane potențial active reveneau 46 de persoane inactive (0-14 ani și peste 65 de ani).

Figura 11 : Piramida vârstelor pentru regiunea Sud Muntenia

Sursa: Strategia de dezvoltare comuna Ulmi

În perioada analizată, regiunea Sud Muntenia s-a confruntat cu fenomenul de îmbătrânire

demografică, ca urmare a scăderii natalității și a creșterii populației adulte. Fenomenul de

îmbătrânire demografică a fost mai accentuat în județul Prahova, unde era concentrată

peste 26% din populația adultă ( 25-64 de ani ) și peste 24% din populația vârstnică a

regiuni Sud Muntenia.

În județul Giurgiu, rata de dependență demografică a fost de 48 de persoane inactive la 100 de persoane active, în scădere cu 3 % față de anul 2010. Comparând datele cu celelalte județe din regiune, județul Giurgiu se află pe locul 3 dupa județele Ialomița care înregistra 49 de persoane inactive si după județul Teleorman care avea 53 de persoane inactive la 100 active.

Adâncind analiza la nivel județean , se poate observa faptul că în anul 2011, cea mai ridicată valoare a ratei dependenței demografice, în mediul urban, s-a înregistrat, în județul Prahova (38 de persoane inactive la 100 de persoane potențial active), iar cea mai scăzută în județul Argeș (31 de persoane inactive la 100 de persoane potențial active).

În ceea ce privește diferențierea pe medii de rezidență, în anul 2011, în mediul raportul de dependență demografică a fost de 34 de persoane inactive la 100 de persoane potențial active, în timp ce în mediul rural s-a atins valoarea de 55 persoane inactive la 100 de persoane potențial active.

Figura 12 :

Sursa: Strategia de dezvoltare a comunei Ulmi

Pe medii de rezidență, la nivel judetului Giurgiu, preponderentă este populația rurală (68,81%), iar cea urbana (31,19%). In regiunea Sud Muntenia, ponderea cu cea mai ridicata populatie din mediul rural o detine județul Giurgiu.

Din analiza structurii populației pe grupe de vârstă, anticipăm că în județul Giurgiu, se păstrează procesul de îmbătrânire demografică,deoarece procentele populaței tinere sunt scăzute . Populația între 0-14 ani reprezintă procentul de doar 15,5% iar populația cuprinsă între vârstele 15-19 ani reprezintă un procent 7,29%, pe fondul menținerii ponderii ridicate a populației din grupa de 65 ani si peste cu un procent de 19,52%.

Ce este interesant din datele obținute este că Grupele de vârstă între 0-14 ani și 65 ani și peste 65 au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban cu 0,99, respectiv cu 10,81 puncte procentuale. În schimb, grupa 30-64 ani are pondere mai mare în urban cu 7,36 % mai mult decât în mediul rural.

Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Național de Statistică pentru perioada 2003-2025 indică o tendință de îmbătrânire demografică, caracterizată printr-o reducere a populației. Această scădere se va datora menținerii unui deficit al nașterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migrației interne și externe.

Pe grupe mari de vârstă, îngrijorător este scăderea ce se constată în cadrul populației din grupa 0-14 ani, cu 32%(- 49,1 mii persoane). Dinamica populației județului Giurgiu, pe grupe de vârstă, a înregistrat evoluții diferite: efective în scădere pentru grupele 0-14 ani (cu 15,4 mii persoane) pentru grupa 15-64 ani (cu 19,3 mii persoane) și efective în scadere si pentru grupa de vârstă 65 ani și peste (cu 14,4 mii persoane).

Numărul persoanelor de peste 65 de ani scade cu 14.4%, în timp ce la nivelul regiunii Sud Muntenia scade cu 4,2%.

Analizând dinamica populației pe grupe de vârstă în județul Giurgiu, în intervalul 2003-2025, se constată că vor exista scăderi la toate grupele de vârste.

Proiectii pe grupe de vârstă pentru populație (0-14 ani/ 15- 64 ani/ peste 64 ani)

Populatia Judetului Giurgiu pe grupe de vârstă – 1 iulie 2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Dinamica și structura activităților economice în perioada 1990-2014

Agricultură: forme de proprietate și de exploatare a terenurilor; structura activităților agricole

Structura populației ocupate, pe activități ale economiei naționale, relevă diferențe în ceea ce privește numărul persoanelor ocupate în diferite ramuri de activitate.

Asa cum reiese din datele prezentate , cea mai mare pondere a populatiei ocupate in judetul Giurgiu este detinuta de agricultura, industrie, construcții, comert, administratie publica, sanatate si asistenta sociala precum si invatamant. Ponderi mai mici in totalul populatiei ocupate detin sectoarele : energie electrica si termica, hoteluri si restaurante, tranzactii imobiliare si activitati financiare.

În județelul Giurgiu, dinamica populației ocupate în principalele sectoare economice indică anumite diferențe.

În ceea ce privește agricultura, in județul Giurgiu, populatia ocupata in acest sector are tendința de scădere între anii 2000 si 2005, iar cu o usoara tendinta de crestere in anul 2006. De exemplu de la 50,2 mii persoane in anul 2005 la 50,7 mii persoane in anul 2006.

În comparație cu celelalte județe din regiunea Sud Muntenia, județul Giurgiu se află printre județele cu ocuparea în agricultură în scădere.

Producția agricolă a crescut valoric, în perioada 2001 – 2008, procentul de creștere numai în anul 2008 față de anul 2007 fiind de 74,3%. Producția vegetală a crescut în același an cu 174,7%, iar producția animală a scăzut cu 15,3%. Analizând evoluția producției agricole pe o perioadă mai lungă de timp, se observă fluctuații ale acestora în funcție de caracterul meteorologic și hidrologic general al anilor analizați.

În ceea ce privește populația ocupată în industrie, comparativ cu anul 2000, se constata o tendinta de scadere de la 10,8 mii persoane in anul 2000 la 9,6 mii persoane in anul 2006. Dinamica populației ocupate în principalele sectoare economice indică menținerea unui trend descrescător, reducerea mai accentuata înregistrându-se in agricultura de la 65.6 mii persoane in anul 2000 la 50.7 mii persoane in anul 2006, in industrie de la 10.8 mii persoane in 2000 la 9.6 mii persoane in 2006. În celelalte sectoare populația ocupată înregistreaza un trend crescător, in construcții de la 2.3 mii persoane in 2000 la 3.8 mii persoane in 2006, în comert de la 5.9 mii persoane in 2000 la 6.3 mii persoane in 2006, în administrație publică de la 2.0 mii persoane in 2010 la 2.7 mii persoane in 2006.

Numărul mediu al salariaților, in judetul Giurgiu

Număr șomeri înregistrați si rata șomajului la sfârșitul anului 2011

Alte activități economice și sociale:

Județul Giurgiu este un județ preponderent agricol, cu aproximativ 50 % din populație angrenată în acest sector. Datorită acestui lucru, dacă ne gândim că mai mult de jumătate din populație se preocupă de agricultură este nevoie de anumite măsuri pentru ca această ramură sa fie eficientă in continuare.

Transportul rutier este un factor determinant deoarece acesta are rolul de a face legatura in principal cu municipiul București, dar și cu restul țării. Județul dispune de un drum expres si drumuri naționale cu condiții acceptabile de drum. Portul din Giurgiu este și el o variantă destul de bună pentru transportul pentru mărfurile din portul din Constanța pe un posibil tronson Constanța Giurgiu si București. Ieșirea județului la Dunăre este un punct geostrategic foarte important pentru România deoarece prin acest punct se realizează una din legăturile importante cu Vestul Europei, Orientul Apropiat, în acest fel județul are un potențial foarte mare de dezvoltare.

Accesul direct la două coridoare europene ca de exemplu coridorul VII naval și coridorul IX rutier și feroviar oferă județului Giurgiu o pozitie favorabilă.

Județul Giurgiu dispune de importante resurse de muncă, calificate sau calificabile. Din totalul populației județului, resursele de muncă reprezinta 60,1%, iar raportat la totalul resurselor de muncă ale regiunii, cele din Giurgiu reprezintă 8,3%.

La începutul anului 2009, resursele de muncă din județul Giurgiu au fost de 169,8 mii persoane, reprezentând 60,1% din populația stabilă a județului. Cea mai mare pondere în resursele de muncă o reprezintă bărbații ( 52,4%).

Rata de activitate a resurselor de muncă ale județului este de 54,3%, mai scăzută față de media națională, ceea ce înseamnă că populația activă civilă din Giurgiu numără aproximativ 92,2 mii persoane, respectiv 7,3% din totalul Regiunii Sud Muntenia. Rata de ocupare a resurselor de muncă este de 51,8%, însemnând că 88,0 mii locuitori ai județului sunt ocupați într-unul din domeniile de activitate ale economiei județene. Raportat la persoanele active, populația ocupată reprezintă 95,4%.

Numărul mediu de salariați ai județului era la 31.12.2008 de 34.199 persoane, adică aproximativ 5,6% din totalul regiunii. În perioada 2006 – 2008, numărul de salariați a crescut cu 5,5% (1,8 mii persoane), evoluție pozitivă importantă reflectată și de scăderea ratei șomajului înregistrat (4,8% în ianuarie 2008, 4,6% în decembrie 2008) Șomajul este un capitol care, pentru judetul Giurgiu, a avut aspecte favorabile, comparativ cu județele Regiunii Sud Muntenia și cu media națională, pe tot parcursul perioadei 2000 – 2008.

Cea mai mare parte a salariaților societăților comerciale giurgiuvene activează în industrie (22,6%), cu precădere în industria prelucrătoare (14,2%). Un procent important (16,0%) din totalul salariaților, revine și comerțului, urmat de construcții (9,1%).

Resursele de muncă ale judetului Giurgiu au înregistrat, în perioada 2000 – 2008, o creștere cu 6,9 mii persoane, ceea ce reprezintă o modificare procentuală pozitivă de 4,2%, mai mare față de media regiunii. Din totalul populației județului, resursele de muncă reprezintă 60,1%. Resursele de muncă de sex feminin reprezintă 47,6% din totalul județului. Ponderea județului Giurgiu din totalul resurselor de muncă ale Regiunii Sud Muntenia este de 8,3%.

Din totalul resurselor de muncă, populația activă civilă reprezenta 54,1%.

Din totalul populației active civile, 87,6 mii persoane (95,5%) reprezentau populația activă ocupată și 4,1 mii persoane ( 4,5 %) erau șomeri.

Numărul mediu de angajați pe domenii de activitate

Sursa: INS, Cercetarea statistica privind costul forței de muncă

Elemente de prognoză privind evoluția spațiului rural analizat.

Bibliografie

Pentru obținerea datelor se consultă fișele statistice și datele de la recensămintele de populație.

Pentru recensământul din 2011 sunt disponibile date la adresa: http://www.buzau.insse.ro http://www.giurgiu.insse.ro

Se vor colecta date cât mai actuale (2014) legate de populație, structura utilizării terenurilor, activități agricole și agenții economici, de la Primărie, Direcția Județeană de Statistică, PUG-urile realizate în diferite perioade de timp.