Studiu de Geografie Rurala al Comunei Isverna
Studiu de geografie rurala al comunei Isverna
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I INFLUENTA CADRULUI NATURAL IN FIXAREA POPULATIEI,APARITIA SI DEZVOLTAREA LOCALITATILOR
1.1Pozitia geografica si limitele regiunii
1.1.1Pozitia geografica
1.1.2Limitele regiunii
1.2.Cadrul natural
1.2.1Relieful
1.2.2Clima
1.2.3Elemente de hidrografie
1.2.4Particularitatile bio si pedogeografice
1.2.5Pretabilitatea terenurilor pentru folosinte agricole
CAPITOLUL II GEOFRAFIE ISTORICA SI TOPONIMIE GEOGRAFICA
2.1Asezarile omenesti din cadrul comunei
2.1.1.Procesul popularii zonei
2.2Aspecte privind toponomia din cadrul comunei
2.2.1Toponomia asezarilor
CAPITOLUL III POPULATIA
3.1Caracteristici si tendinte ale populatiei comunei
3.1.1Evolutia numerica a populatiei si repartitia totala
3.1.2Dinamica populatiei
3.1.3Structura populatiei
CAPITOLUL IV ORGANIZAREA SPATIULUI SI AMENAJAREA TERITORIULUI
4.1Organizarea spatiului geografic
4.2Planul de amenajare teritoriala
4.3Spatiul ruraul-concept,caracteristici componente
4.3.1Clasificarea spatiilor rurale
4.4Modalitati de organizare,amenajare si optimizare a spatiului agricol
4.5Organizarea si amenajarea spatilui forestier
CAPITOLUL V BAZA ECONOMICA SI CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ASEZARILOR
5.1Baza econimica a localitatilor
5.1.1Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice-obiectiv principal al organizarii spatiului ruraul
5.1.2Structura fondului funciar
5.1.3Structura culturilor agricole
5.1.4Forta de munca in agricultura
5.2Transporturile si turismul
5.2.1Transpoturile-rolul cailor de comunicatii
5.2.2.Potentialul turistic si valorificarea sa
BIBLIOGRAFIE
I INFLUENTA CADRULUI NATURAL IN FIXAREA POPULATIEI,APARITIEI SI DEZVOLTAREA LOCALITATILOR
I1.1Pozitia geografica si limitele regiunii
Podișul Mehedinți este situat în sud-vestul țării, la vest de râul Motru și la poalele Munților Mehedinți, având ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunării la vest, Munții Mehedinți la nord și Podișul Getic la sud. Altitudinile sunt cuprinse între 400 și 600m.Varfurile de peste 600m se numesc Cornete.
Podișul Mehedinți reprezintă o treaptă scufundată a Carpaților, fiind o unitate de relief aparte.In secolele trecute,podisul mai era numit si Plaiul Mehedintenilor sau plaiul de munte.In literatura de specialitate,incadrarea a adus anumite pareri contradictorii,treptei colinare sau monane.Geograful francez Emm.de Martonee nu l-ar situa in zona dealurilor,deoarece altitudinea sa medie se afla intre 500 si 700 de metrii,crezand chiar ca aceasta este o regiune geomorfologica,parere sustinuta si generatiei de autori care face parte din ultimele decenii din secolul XX.
Vintila Mihailescu,spunea ca structura sa geologica il incadra in Carpati intr-o subunitate a Muntilor Banat fiind situat in cea mai joasa treapta.Pe o suprafata restransa Podisul Mehedinti prezinta o morfologie originala dar in acelas timp si complicata,vaile adanci si suprafetele valurite dandu-i denumirea de podis daca acesta este privit de pe Piatra Closanilor(1421 m) unde,se deschide pana dincolo de Dunare orizontul.Valea Bahnei,Valea Cosustei(la Isverna) Valea Brebinei si Valea Verde,se pot considera drept limita.Unde incepe sa apara sedimentarul orogen,podisul se opreste,pentru ca si localitatile sa ramana in interior,Balvanesti,Firizu,Schitu Topolnitei,Dalma,Pistrita,Branzeni si Paunesti,de la Sud de Gura Vaii la Est de Negoiesti.
Munții Mehedinți sunt o grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârful lui Stan, având 1.466 m.
Se află în partea sud-vestică a Carpaților Meridionali, în grupa Retezat – Godeanu. Au o orientare NE-SV și sunt mărginiți la vest și sud-vest de Valea Cernei, la nord-est de Valea Motrului și la est și sud – est de Podișul Mehedinți.
Partea podisului de sub munte se imparte in trei sectoare cu insusiri proprii:unul in nord,cuprins intre Motru si valea superioara a Topolnitei,numit Dealurile Isvernei,altul de sud-vest,care s-ar putea numii Dealurile Moisestilor si Malarischii,la sud de care se afla Depresiunea Bahnei.
Comuna Isverna este situata in nordul judetului Mehedinti,la limita dintre Podisul si Muntii Mehedinti,aproape de paralela de 45 de grade latitudine Nordica, care trece prin orasul Baia de Arama.la N-V este limitata de Valea Cernei,cu inaltele culmi ale Podisului si Muntilor Mehedinti ce domina restul teritoriului comunei,intre 500 si 1466 de metri altitudine-Varful lui Stan.
Se afla la 60 de km de Municipiul Drobeta Turnu Severin si la 20 de km de Orasul Baia de Arama,in nord se situeaza Muntii Mehedinti,in sud este marginita de comuna Bala,la est Obarsia Closani si Ponoarele,iar la vest comuna Balta.
Este compusa din 8 sate:Isverna,Seliste,Giurgiani,Draghiesti,Turtaba,Busesti,Nadanova si Cerna-Varf.Izverna e o asezare cuibarita la poalele Muntilor Mehedinti. Pornind de la Baia de Arama pe drumul ce duce la Severin, zarim de departe amfiteatrul calcaros care domina satul, numit de localnici Groapa lui Iorgovan. Numele vine de la Izvorna sau Iz verno (Izvorul sau poate Apa care vine din dreapta) si e slav, ca mai toate toponimele ca o muzica de pe aici: Malareca, Topolnita, Nadanova, Poiana Madvedului, Codrii Mohilii, Cerna, Belareca…
I.1.2Cadrul narural
1.2.1Relieful
Podisul Mehedinti este o unitate de podis alcătuită din șisturi cristaline și calcare acolo unde apar calcarele sunt prezente fenomenele carstice: chei, peșteri,vai, poduri naturale, cursuri subterane, sohodolurivăi seci, doline, polii; are aspectul de platou adânc fragmentat de ape Carstul Mehedințean reprezintă subregiunea mediană a acestui podiș și este dezvoltat în calcare jurasice (Jurasic Mediu și Superior, și sporadic apar depozite de vârstă Jurasic Inferior) și cretacice (Cretacic Inferior și Superior). Ca structură și relief este asemănătoare munților, iar ca altitudine este asemănătoare dealurilor.
Ca aspect geleral al reliefului,in acest podis se pot delimita trei parti,sub forma unor fasii variabile,orientate in lungul podisului adica NE-SV:
-unitatea deluroasa,in vecinatatea Muntilor Mehedinti(Dealurile Moisesti,Malarisca si Dealurile Isvernei)formate pe cristalinul panzei getice;
-unitatea mai larga cu aspect de podis(poduri interfluviale foarte dezvoltate,separate de vai adanci si versanti abrupti),situata in jumatatea estica,adica spre Dealurile Cosustei;
-un uluc depresionar,in cele doua unitati amintite anterior,intre Baia de Arama si Orsova,cu o portiune scurta intre Ciresu si Bahna in care acesta este suprimat cele doua unitati anterior mentionate,venind aici in contact direct,in sectoru Bahna-Orsova aspectul depresionar(depresiune deluroasa)este datorat sedimentarului tanar friabil(miocen)in timp ce in sectorul Ciresu-Baia de Arama,ulucul depresionar s-a format prin fenomene tectonice si carstice;
Podisul Mehedinti de Podisul Miroc este despartit de Dunare,pe o lungime de 10 km,in partea sudica,unitatile formandu-se si evoluand impreuna,valea fiind considerata un accident geologic.Panza Getica a plonjat din vest peste autohtonul danubian,in raport tectono-structural,apartinadu-i doua arii asezate SV-NE,denumit mai apoi Portile de Fier.Formatiunile proterozoice metamorfozate care intra in alcatuirea masivelor cristaline prealpine,alcatuiesc panza getica.In ansamblu cristalinul getic constituie unele structuri anticlinale si mezometamorfite:amfibolite,micasisturi,gnaise,gnaise cuarto-feldspatice.Cerna si Cosustea, doua zone compacte,sunt constituite datorita invelisului danubianului,incepand sa adune in noucarbonifer pana la transgresiunea din cenomanian.In Gura Vaii sunt formatiuni mezo si neojurasice.S-a conservat in Podisul Mehedinti,intre panza getica si tonul danubian,paraautohtonul de Severin.Dintr-o formatiune argiloasa trecand spre marne,argile si un complex de gresii este format flisul de Severin.Cu varsta tithonic-aptian si o mare raspandire intalnim flisul de Severin in estul podisului.Tectonic fragmentat intens,flisul de Severin din zona centrala,Valea Brebina, Ponoarele si Balta este asociat cu o neocretacica formatiune,formata dintr-un facies grezos-argilos.Klippe calcaroase se intalnesc in zona Valea Turcului-Brebina.
Din blocuri serpentinizate este alcatuit complexul ofiolitic,avand in compozitie roci metamorfice si bazalte.In zona din nordul podisului se intalnesc bazalte.In faza larmica,stabilirea panzei de Severin este rezultatul celui de-al doilea paroxism getic.Morfotectonica complexta este adusa in fata de vicisitudinile din perioada de fata,fiind generata de sinclinalul miocen Bahna-Balta-Baia de Arama,anticlinalul Ciresu si sinclinalul Bahnei,intarita de decrosarile Isverna-Ponoarele-Baia de Arama si Obarsia Closani-Brebina.Accidentele disjunctive,falia Motrului,au condus la importante reflexe in morfologia podisului.Intens faliat si avand o contributie in instalarea vailor subafluente si afluente ale Motrului,la avut cristalinul getic.Aparitia unor nivele care fac parte din pediplena carpatica,este data de vechimea si evolutia regiunii.Multe aspecte remarcabile si particulare sunt date de vechimea versantilor,unde s-au asezat multe localitati intre Ponoarele si Isverna,asezari mari,ondulate usor in versanti.Fata de alte plante orientate spre S si E sau intinderi cu redusa declivitate,cele din urma forme sunt impadurite si in zilele noastre.In functie de modul in care se folosesc suprafetele si aspectele morfologice populatia din zona se refera in mare parte la un deal,altul fata de cel propriu-zis ,cracul dealului si varful fiind folosit pentru fanete si pomicultura.
Numite si “scaune”ariile deluroare,care sunt mai coborate,sunt intalnite in mod special in nordul Podisului Mehedinti.Chiar daca podisul ocupa o suprafata destul de mica,respectiv 5%,personalitatea reliefului este influentata de relief,acesta fiind carstic,luand nastere in sedimentarul mezozoic,pe pachetul de calcare,care ajunge in satele Cerna-Varf si Busesti si ajunge pana la 600 de metrii.Podisul ocupa cateva zeci de km ,40 de km formand o bara calcaroasa ,iar aproape de Dunare ajunge pana la 100 de metrii.
Poliile aparute,luncile supraaluvionate iau nastere in urma trecerii barei calcaroase ,vaile ramanand seci iar raurile pierzandu-si apele.Aparitia unor terase de 10,25,50-60 m evidentiaza carstificarea unor terase.Unele lunci cu aspect de microdepresiuni,mari si care ajung la cativa kilometrii lungime sunt denimite astfel:Lunca Topolnitei,Petimea,Ponoratu,Balta,Branistea Gornovita,Gaurinti,Ponorelu.Lunca cu infatisare de depresiune inchisa carstica ,cel mai bine dezvoltata este realizarea raului Cosustea pana la Cerna- Varf,ea fiind puternic alimentata de izvoarelele carstice,infiltrarile in masa calcaroasa, nu fac ca acesta sa dispara.cele doua microdepresiuni Zaton si Ponoarele au fost nascute in urma sistemului hidrocarstic din podis.Unele lacuri cum sunt cele de la Gornovita,Zaton,Balta si Turcului sunt alimentate de raurile cu un debit variabil inundand luncile.
Formarea endocarstului a fost data de formarea apelor subterane,iar evolutia retelei hidrografice fiind influentata indirect,circuland de la NV spre SE.In bazinul Cosustei inferioare ajung indirect unele ape ale Cernei si contribuind la formarea lacului Gornovita in apropierea sateleor Prejna-Gornovita,scurgandu-se spre satul Balta in Valea Cosustei pe sub Cornetul Babelor,se nasc resurgentele din aval de Nadanova.O parte de se folosesc suprafetele si aspectele morfologice populatia din zona se refera in mare parte la un deal,altul fata de cel propriu-zis ,cracul dealului si varful fiind folosit pentru fanete si pomicultura.
Numite si “scaune”ariile deluroare,care sunt mai coborate,sunt intalnite in mod special in nordul Podisului Mehedinti.Chiar daca podisul ocupa o suprafata destul de mica,respectiv 5%,personalitatea reliefului este influentata de relief,acesta fiind carstic,luand nastere in sedimentarul mezozoic,pe pachetul de calcare,care ajunge in satele Cerna-Varf si Busesti si ajunge pana la 600 de metrii.Podisul ocupa cateva zeci de km ,40 de km formand o bara calcaroasa ,iar aproape de Dunare ajunge pana la 100 de metrii.
Poliile aparute,luncile supraaluvionate iau nastere in urma trecerii barei calcaroase ,vaile ramanand seci iar raurile pierzandu-si apele.Aparitia unor terase de 10,25,50-60 m evidentiaza carstificarea unor terase.Unele lunci cu aspect de microdepresiuni,mari si care ajung la cativa kilometrii lungime sunt denimite astfel:Lunca Topolnitei,Petimea,Ponoratu,Balta,Branistea Gornovita,Gaurinti,Ponorelu.Lunca cu infatisare de depresiune inchisa carstica ,cel mai bine dezvoltata este realizarea raului Cosustea pana la Cerna- Varf,ea fiind puternic alimentata de izvoarelele carstice,infiltrarile in masa calcaroasa, nu fac ca acesta sa dispara.cele doua microdepresiuni Zaton si Ponoarele au fost nascute in urma sistemului hidrocarstic din podis.Unele lacuri cum sunt cele de la Gornovita,Zaton,Balta si Turcului sunt alimentate de raurile cu un debit variabil inundand luncile.
Formarea endocarstului a fost data de formarea apelor subterane,iar evolutia retelei hidrografice fiind influentata indirect,circuland de la NV spre SE.In bazinul Cosustei inferioare ajung indirect unele ape ale Cernei si contribuind la formarea lacului Gornovita in apropierea sateleor Prejna-Gornovita,scurgandu-se spre satul Balta in Valea Cosustei pe sub Cornetul Babelor,se nasc resurgentele din aval de Nadanova.O parte din apele din amont de satul Selistea curg in Valea Bulbei,prin goluri carstice.Vodita-Topolnita si Cosustea sunt doua coridoare,cu pozitie longitudinala,transversala si diagonala.Pozitia vaii Bahna,subsecventa si sinclinala,dand o cuesta tipica anticlinalul Ciresu.
Avem vai structurale si antecedente(Bahna,Vodita,Topolnita,Balta)si vai penetrante(Topolnita si Cosustea).
Altitudinile cele mai mari se intalnesc in Dealurile Isvernei(885 m in varful Patriarhului,788 in varful Cuca Mare);in culuarul depresionat Bahna-Baia de Arama,altitudinile sunt intre 300 si 400 in m SV si 480 si 520 m in N si NE,depresiunile Bahna,Ciresu,Balta,Isverna,Nadanova,Obarsia Closani etc)sunt suspendate in spatele unor chei,unitatea estica are interfluviile la 600 si 650 m in N si NV si 400 si 500 m in S si SE
Dealurile Isvernei reprezinta portiunea cu relieful cel mai accidentat si inaltimule cele mai mari din cuprinsul podisului care culmineaza in Varful Paharnicului,887 m,de la vest de satul Gornovita.Unele dintre acestea au povarnisuri repezi pana la varf,iar altele reprezinta trepte intinse si ondulate larg,numite de localnici “sasturi”.Toate aceste dealuri sunt asimetrice:cu povarnisuri dinspre nord si nord-vest repezi,ajungand in unele locuri la 35-40°,iar cele dinspre est si sud-est domoale.Acest caracter dominant are urmari insemnate asupra topoclimatului,ca si a modului de folosire.Povarnisurile dintre nord,sau “dosurile”au ramas inca acoperite de padure(Dosu-al Mare,Dusul Ursului),iar cele sudice sunt acoperite de pajisti si culturi agricole(Fata Mare,Fata Icoanei).Apele principale din cuprinsul acestor dealuri,Topolnita si Cosustea cu afluentii lor,ca si Brebina si Motru Sec,curg de la nord-vest spre sud-est,pe vai largi,cu lunci intinse,astfel incat in lungul acestora sau in imediata lor apropiere sunt sate inconjurate de ogoare,finete si chiar livezi de pomi fructiferi.
Cadrul natural, reprezentat de formele de relief, ocupă o pondere foarte mare și are un mare potențial de atracție turistică. Casele, cu elemente create de meșterii locali, sunt presărate pe dealuri (sălașe) sau apropiate de vatra satului, acolo unde se află funcțiunile publice. Frumusețea elementelor naturale și arhitecturale trebuie valorificată și protejată de factorii pertubatori. Această necesitate poate fi îndeplinită prin implementarea unor reguli la nivel urbanistic, cultural și peisager, precum și prin promovarea meșteșugurilor.
Dezvoltarea comunei depinde și de intervenția imediată asupra clădirilor deteriorate, de conservarea celor care se află într-o condiție bună și de oferirea unui cadru în care se pot desfășura noi activități turistice. Comuna Izverna este situata la poalele Culmii Brazilor, pe valea Cosustei, intr-o zona foarte pitoreasca. Traseele care pornesc de aici se indreapta catre Poiana Beletina, Crovul Mare, Crovul Medved si culmea Pietrele Albe.
Cu o varietate mare de manifestari a factorilor fizico-geogarfici,originalitatea din Podisul Mehedinti a cadrului natural,a fosut sa fie declarate 17 rezervatii naturale.31 oglindesc diversitatea si varietatea conditiilor naturale aflate aici.O mare parte reprezinta rezervatiile botanice,ocrotind diferite plante rare.
Rezervatia de la Ponoarele cuprinde lacul Zaton,Podul natural(Podul lui Dumnezeu) si campuri cu lapiezuri.La nord de Baia de Arama,in rezervatia Cornetu Baii si Valea Manastirii este ocrotita padurea de gorun.Cunoscute prin dezvoltarea ecosistemelor de tip submediteranean sunt cunoscute,rezervatiile botanice,Piatra Incalecata si Cornetele Babelor.Una din cele mai stiute rezervatii prin serbarile de liliac si dezvoltarea liliacului este Padurea de liliac de la Ponoarele.
"Castrul mehedintean" se deschide asemenea unui amfiteatru care descinde spre Dunare, din inaltimile care strajuiesc Valea Cernei, fiind dominat de Piatra Closanilor si Virful lui Stan – Plaiul Closani, in partea sa dinspre munte, fiind un tinut cu o mare varietate de forme carstice.
Acest tarim de legenda este o adevarata "mina de aur", atit pentru speologi, cit si pentru iubitorii de drumetii si de natura.
In carstul Mehedintean sunt si multe sohodoluri(vai seci)la Gornovita si Busesti,dar sunt si izvoare carstice ca cele de la Bulba si Isverna.Acestea au avut o importanta mare in viata localnicilor,un debit mare si o temperatura constanta.In calcarele din podis sunt si numeroase pesteri,cele mai cunoscute fiind:Pestera Topolnitei,Pestera lui Epuran(amandoua rezervatii naturale),Pestera de la Pod,Pestera Zaton si altele cu o mai mica insemnatate.Lapiezurile se gasesc peste tot unde calcarul se afla la suprafata sau este acoperit de un start subtire de sol.Unele dintre acestea sunt umplute cu un strat argilos,de culoare rosie.
Cornetele Baii,Balutei,Cornetel,Sulita,Cerboanea(801,4m)Babelor,Mare al Baltii,Gramei,Bobic,terminandu-se cu Prosacu,Jupansti si Sohodol,Cornetul lui Creanga la S de Bunoaica sunt cele mai importannte din podis.
Cele mai inalte sunt intalnite pe flancul anticlinalului vestic asimetric,din punc de vedere morfostructural,identificandu-se un povarnis vestic mai abrupt,fata de cele in care asimetria este inversa in cornetele din V si SV satului Balta.”Cornatelele”sau”boldurile”intalnite la sub 500 de m altitudine sunt la Ponoarele,Gornovita,Nadanova etc.Comparandu-se din punct de vedere carstic Podisul Miroc,exista adevarate polii cu multe humuri si ciruite de doline.Festonarea carstica mult mai mica este scoasa in evideta la N de Dunare.
Structura geologica trebuie sa aiba in vedere regionarea podisului,in doua masive cristaline si care este identificata cu o zona mezozoica,conditionand evolutia reliefului.Dealurile Varciovora-Prejna,care se gasesc intre Dunare si isvoarele Cosustei,sunt o alta subunitate de langa Topolnita,Depresiunea colinara Ciresu-Balta-Ponoarele nascuta pe sedimentarul mezozoic si Portile de Fier la Cheile Motrului,Dealurile Jidostita-Pistrita.
Pe peticul cristalin de Bahna,exista partea vestica,formata din culmi boltite,cu altitudini de la sub 500 de m langa Dunare la 786 m intre Prejna si Isverna,in Cuca Inalta,iar in Varful Paharnicului din NV, 885,4m.Depresiunea de la Ogradea ajunge pana la Baia de Arama unde exista depresiunea cu orientare SV-NE centrala.Sinclinalul Varcirova-Balta-Ponoarele,constituie zona cea mai joasa,functionand intre bazinul pannonic si getic ca si un canal care face legatura,cand pe acest aliniament intre Baia de Arama si Balta,s-au instala argile,marne si piertrisuri.
Martorii calcarosi masivi,au inaltimi intre 600-800 iar luncile 400-500 m acestea fiind altitudinile cele mai mari din zona.Depresiunile Baia de Arama si Bahna prezinta arii de deprimare care au pozitie marginala si pot fi luate in considerare ca fiind unitati separate,cu precadere Depresiunea Orsovei.
Decupata de unele vai autohtone cu altitudini de pana la 400-500 m partea de E a Depresiunii Severinului si a Culuarului Mehedintean este despartita in culmi cu inaltimi ce coboara treptat.
In N satului Godeanu inaltimea cea mai inalta este de 721,6 m iar dupa in Valea Cosustei,Varful Nevatului cu o altitudine de 714,2 m.Culmea Branzenilor in sudul Baii de Arama depaseste 600 de m.
PESTERA ISVERNA
Aceasta este o pestera activa cu portiuni subfosile si fosile iar de aici porneste cel mai mare izvor carstic din judetul Mehedinti. Galeria principala este orientata nord-vest – sud-est si s-a dezvoltat pe un sistem de diaclaze prelucrate prin eroziunea apei.
Avand o suprafata de 2 ha Pestera Isverna este o rezervatie botanica,intalnita la V de satul Isverna.Este prezenta padurea de liliac,gorun,carpinita,de fag,cer si pin.Laleaua pestrita este una dintre speciile cele mai rare aceasta aflanduse in zona cu precadere.
Vipera cu corn,coloniile de lilieci si broasca testoasa,alaturi de fauna intalnita in padurile de munte sunt relarcate la Pestera Isverna.
1.2.2Clima
Particularitățile climatice ale Podișului Mehedinți sunt impuse de circulația maselor de aer sudice, sud- vestice și vestice (mai umede și mai calde) și de "adăpostul" pe care-l asigură Munții Mehedinți pe seama căruia circulația vestică determină înregistrarea fenomenului de foehnizare (încălziri rapide primăvara, reducerea umezelii, predominarea timpului senin).
Trasatura cea mai importanta a climei din Podisul Mehedinti este caracterul ei mai bland decat in alte regiuni deluroase ale tarii,ca urmare a influentelor submediteraneene,dar si a unor conditii create de ansamblul orografic;aici au loc in timpul anului si in deosebi in perioada rece invazii ale maselor de aer tropical-maritim mai umede si calde de origine mediteraneana si oceanica.
Media termica anuala este de 11,7°C la Turnu Severin iar la Baia de Arama de 9°C.In general precipitatiile sunt bogate,mentinandu-se ridicate in perioada calda a anului.
Din cantitatea medie anuală de precipitații (800 – 1000 mm) cele mai multe cad la sfârșitul primăverii, în mai – iunie (consecință a circulației vestice) și la sfârșitul toamnei, în octombrie- noiembrie (ca efect al mișcărilor ascensionale ale aerului umed sub acțiunea aerului rece ce pătrunde din est).
Temperatura medie anuală este de 9,5°C. În luna cea mai rece, ianuarie, se înregistrează temperaturi de cca -2,5°C, iar în luna cea mai caldă, iulie, temperatura este de cca 20°C. Iernile sunt blânde și durează numai 20 de zile.
Comuna Isverna in ceea ce piveste temperatura aerului,prezinta unele particularitati.Muntii Mehedinti constituie o bariera orografica,comuna fiind dispusa chiar la poalele lor.
Datorita pozitiei geografice particulare si altitudinilor mai mari comuna Isverna,are un topoclimat distinct unde intalnim temperaturi medii anuale de 9-10°C fata de orasul Drobeta Turnu Severin,unde temperaturile medii anuale sunt de 11,7°C.
Cea mai ridicata temperatura medie anuala a verii s-a inregistrat la statia meteorologica de la Baia de Arama,aflata in imediata proximitate la comunei Isverna,a fost de 38,5°C inregistrata la data de 27 iulie a anului 1900.
Temperaturile Podisului Mehedinti sunt net inferioare,in comparatie cu Depresiunea Severinului limitrofa.Temperatura inregistrata in luna ianuaria medie in centrul podisului este de -3°C-4°C,iar cu valori mult mai ridicate in luna iulie 18-20°C.
In regiune se intalnesc urmatoarele vanturi:
-Vantul Mare(impune seceta)
-Vantul de la Rasarit(care duce multe zapezi si ploi)
1.2.3Elemente de hidrografie
Podisul Mehedinti marginit la sud de Dunare si la nord de Motru este traversat de doua ape mari:Topolnita si Cosustea;Cosustea care la obarsii formeaza chiar limita intre munti si podis,dupa ce isi schimba directia de cateva ori prin depresiunea de la Nadanova,se indreapta spre SE,mentinandu-si aceeiasi directie pana la Ilovat,unde iese din podis;Valea Cosustei de la poalele muntilor si pana la Cernavarf este larga,dar de aici spre avale se ingusteaza brusc si se mentine astfel pana la iesirea din podis(avale de Cernavarf are chiar aspect de chei).
Topolnita cu Obarsia tot in munti,are cursul superior orientat tot de la V la E ca si la Cosustea,dar ajungand in depresiunea Baia de Arama-Ciresu se indreapta spre sud.
Multe remanieri,cu ajutorul fenomenelor carstice,imbinate cu cele de adancime au suferit cursurile raurilor.Paleo-Bahna spre Orsova si Paleo-Cosustea spre Baia de Arama sunt identificate de primii cercetatori Martonne si Murgoci,dupa ce apele din miocen s-au retras.
A dezorganizat si a intrat progresiv si Cosustea inferioara in Cosustea superioara a vechiului curs,astfel incat Cosustea din zilele noastre este valea care a intrat transversal in tot Podisul Mehedinti,prin unele captari succesive si peigeneza.
Carstoplena postcretacica a fost eliminata pe tot timpul pliocenului din cauza adancirii retelei hidrografice sub zonele din vestul si sudul Olteniei,dar in acelas timp ramanand cornetele cu altitudinile cele mai mari(700-800m).Intre Isverna si Nadanova,doar o parte adaptamdu-se la structura,Valea Cosustei nu ia in calcul tectonica podisului.Valea Topolnitei,care prima data era asezata in Balta-Vodita,a avut parte de schimbari semnificative.Traseul vaii Blta a impus o veche captare,dar inainte a merg catre Paleo-Cosustea-Paleo-Bulba,in acelat timp ele nu urmau intotdeauna sarniera Vodita-Baia de Arama deoarece sedimentele miocene erau eliminate la fel ca si la S de Balta,drenandu-se la vestul acestul element structural.Cand Cosustea avea cursul spre Bulba,Topolnita va fi luata de bazinul Cosustei.
Exista trei zone castice:Bazinul Topolnitei,Cosustei si Zaton-Ponoarele-Bulba.Intre satele Prejna si Marga,Bazinul Topolnitei arata anumite fenomene carstice,dar si la S de Balta.In complexul Topolnita-Epuran, sunt fosrmele carstice,cele mai evoluate,unde intalnim si pestera Topolnita,unde se gaseste si raul Topolnita,una din pesterile mari din Romania.Acolo intalnim si Cheile Sohodolului si Pestera lui Ciocardie.In pestera lui Epuran,Gaurinti si Gramei se pierd paraie afluente in bara calcaroasa.Langa satul Balta,la Pestera Mare de la Balta,Sfodea se gaseste un alt complex.De doline,lapiezuri si campuri,sunt prezentate formele exocarstice si se pod vedea din dealurile de la SV si S de Balta.Fenomenele carstice nu sunt asa de intalnite in bazinul Cosustei superioare,pentru ca indentificandu-se in bazinul din apropierea Topolnitei,carstul de platou cedeaza locul celorlate forme care i-au nastere pe cornete si anume lapiezurle.
Circulatia din sistemul hidrocastic,a format in acest loc pesterile Gaina,Ponoarele,Zaton,Bulba,ca si Podul natural de la Ponoarele,ele fiind 40 la numar in tot podisul.
Cosustea are izvoarele in regiunea calcaroasa a Muntilor Mehedinti(intr-un izvor carstic situat la altitudinea de 580 m),pana la Isverna valea sa este adanca de aproape 200 m.Inca din vatra satului Canicea,raul incepe a contrui lunca sa larga de 300-400m,peste care,se revarsa la viituri,punand in primejdie gospodariile localnicilor.de la Isverna directia sa se abate putin catre sud iar lunca sa capata o dezvoltare mare atingand 500-600 m largime si fiind supusa revarsarilor periodice de primavara si de toamna.
In Isverna intalnim si parauri lipsite de importanta,datorita debitelor reduse:Paraul Bartos,Sohodol,Raul Draghestilor si Turtabii.Paraul Polomelu,Dragobosta,Ogasul Rapei care se varsa in lacul de la Vlad din Busesti.
In zona bazinului vaii Cosustea, formele carstice se dezvolta numai in partea lui superioara, la nord de localitatea Cerna-Virf. Daca in bazinul Topolnitei se intilneste un carst de platou, in bazinul Cosustei formele carstice s-au dezvoltat preponderent pe creste de cornete si pe versantii acestora. Ca urmare, atit formele de suprafata cit si cele subterane sint de dimensiuni reduse si putine la numar. Astfel, pe dealurile Crivii, Cornetul Babelor si Cerboanic se gasesc lapiezuri si doline in diferite stadii de evolutie. intre localitatile Isverna si Cerna-Virf, pe 8 km lungime, Valea Cosustei, puternic aluvionata, cu o lunca plana, larga de citeva sute de metri, are aspect de polie (I. Ilie, 1970). Ea dreneaza partial apele din bazinul hidrografic vecin (Valea Prejnei), pe care le capteaza in zona de mlastina de la nord de corn. Balta. Punctele de resurgenta sint situate sub abruptul estic al dealului Cornetul Babelor.
Izverna scufundata exercita o fascinatie speciala. Apele de cristal, topografia galeriilor subacvatice care urca si coboara ca intr-un dans, culorile calcarului fac din ea un paradis pentru scufundatori. Faima ei a devenit repede internationala.
Isvoarele din Isverna apar in forme mai lasate afectandu-le in cea mai mare parte din an.Cele alimentate de o panza de apa curgatoare ce vine din munti si cornete au debit considerabil.Kilometrii intregi apa circula prin calcare fiind fiind filtrata si ajungand la suprafata cu o calitate ridicata.
Isverna la izvoare,in luncile din Poiana Cosustei-comorile Isvernei
Lacurile sunt reprezentate de lacurile artificiale de acumulare de la Porțile de Fier I și II, iar în zona Podișului Mehedinți se află câteva lacuri naturale cu caracter temporar: Zătonul Mare, Zătonu Mic, Ponoare, Gornovița și Balta.
Cel mai important lac din comuna Isverna este “Lacul fara fund”din Busesti care pornește de la baza poliei Buseștiului și urcă până în partea opusă, coborând pana la baza lacului. La suprafață este bogat în vegetație iubitoare de apă papură, sălcii, rachite, arini, stufăriș.
Lacul de la Vlad aflat intre Dosul lui Dinu si Dealul Bisericii din Busesti Sa format în partea vestică a depresiunii de “La Vad”.
II GEOFRAFIE ISTORICA SI TOPONIMIE GEOGRAFICA
Localitatea dateaza,din timpuri stravechi.A fost resedinta de comuna,formand un tot cu satele Canicea si Barglesca.A fost cuprins si satul Selistea care,a format si comuna separata cu satele Draghesti,Turtaba si Godeanu.S-au alaturat Isvernei si satele Nadanova,Busesti si Cerna Varf.Fiecare dintre aceste sate isi are o individualitate distincta si o viata sociala proprie.
Legenda spune despre vatra Isvernei, ca a fost la gura vaii Selistea,dar satul s-a despartit in trei parti:o parte cu numele Isverna,alta parte s-a urcat la poiana Ilii,din care a luat nastere Canicea,care s-a mutat pe dealul Cucuioava.Cea de-a treia parte,poarta numele de Selistea,pe Valea Seaca.Satul Selistea este mentionat cu numele de Selistea Isvernei,insemnand vatra Isvernei.La Cornetel,langa pestera a fost cimitirul Isvernei,fiind si o veche biserica de lemn,cimitirul Canicei,a fost in Cracu-Mezincului si al Selistii,langa vechea biserica a satului.
Isverna,pare sa fie de origine slava,ca si denumire,legata fiind de numele de isvor,locul unde iese apa.Denumirea este mult mai veche,caci locul a fost o veche asezare dacica.Toponimele de Daba Mare si Daba Mica,demonstreaza provenienta lor dacica.
Varful lui Stan a costruit un mare punct de semnalizare prin foc,din vechime.Daca era in pericol Drubeta,varful Chicioarei semnaliza prin foc si asa a aparut Piatra lui Stan,Varful Godeanu fiind un telefon veritabil.
Pozitia Pietrei lui Stan,te lasa sa zaresti cu ochiul liber spre Severin,pana dincolo de Targu Jiu sau Motru si Mehadia,fiind un punct de observatie natural.Poiana Beletinei a fost un centru haiducesc,un loc cu putine cai de acces.
Din timpuri stravechi regiunea a fost populata si a putut fi plasata inchegarea statala a primelor formatiuni voievodale,legate de neamul basarabilor.In sate ca Podeni,Prejna,Isverna sau Ponoarele,apar frecvent familii cu numele de Basarab sau Basaraba.S-au ridicat oameni de seama din Isverna,inca din vremurile vechi cu rangul de bani.
Formă alungită, ramificata, cu structura adecvată este o caracteristică specifică așezărilor comunei datorată condițiilor mediului geografic. Formele de relief nu au fost propice dezvoltării rețelelor localităților pe toate direcțiile. Pentru o mai bună folosire a reliefului, locuitorii au preferat așezarea în lungul apelor sau a poalelor dealurilor, muntelui, așezare identica cu cea a principalelor drumuri. Satele comunei au, un număr redus de străzi – cu gospodarii de o parte si de alta, având formă vetrei alungită.
Toate satele au intravilane, zone cu loturi individuale si locuinte parter cu anexe gospodăresti. Suprafata ocupată de această functiune este cuprinsă între 5,10 ha(Giurgiani) si 51,60 ha (Izverna), 95 si 83 de procente din intravilanele localitătilor. Gospodăriile sunt organizate, constructiile sunt bune, doar unele în stare proastă, datorită stării precare a locuitorilor.Locuintelor sunt construite din paianta si lemn, dar si din cărămidă. În vetrele satelor sunt amplasate, institutii publice si functiunile complementare zonei de locuit: grădinite, dispensare. Densitatea populatiei stagnează în medie la 1 locuitor la sase ha.
În Isverna, zonă publică ocupa 2,3 ha , 3,9% din intravilan ,fiind sustinută de câteva dotări: Primărie, scoala general, dispensar uman, sediu politie,cămin cultural, biblioteca- necorespunzătoare, 2 Biserici Ortodoxe – din care una este monument de arhitectură, oficiu P T T R – necorespunzător, oficiu CEC – necorespunzător.
Turtaba este un sat de origine dacica,consemnat in documentele mai vechi ca Tartaba sau Tortaba.Denumirea trebuie pusa in legatura cu cuvantul dacic Dava care are semnificatia de intaritura,asezare.Toponimele si hidronimele sunt un fel de acte de identitate si destainuie,o serie de particularitati care il individualizeaza pe scara geografica si istorica.Acestea demonstreaza continuitatea unei populatii pe teritoiul unde este atestata si constituie un fir conducator,un liant luminos pana la obarsia acestora.
Pamantul a generat cele mai multe pricini de judecata si pentru obtinerea lui se foloseau orice mijloace.
Dupa terminarea revolutiei de la 1821,a inceput impartirea hotarului nu numai in mosii mari,ci si in curele mai mici in sanul aceluias neam,ramanand totusi in devalmasie cele Trei Ape peste Straja Canicei,Varful Cunioavei,Pestera Pragsor,Zgau,Moara de Vant,Varful Tapii,Boldul lui Lazar,Camesa.Se stabilise ca hotarul se impartea intre patru mosii mari:neamul Surdu,Isverceanu,Mosnenii si Garmencii.
Umand firul soselei care pleca de la Baia de Arama prin Balta spre Drobeta Turnu Severin,dupa ce treci prin comuna Ponoarele,peste podul lui Dumnezeu,lasand in urma monumentele care au adus faima acestor comune(Pestera, Zatonul Mic si Zatonul Mare)si urcu panta numita La brazisori, care duce in satul Gheorghesti,coborand putin,parasesti teritoriul acestei comune intrand in comuna Isverna.
Primul sat care te intampina,doar prin cateva sate asezate pe marginea soselei,poarta numele de Turtaba.Satul este vechi asa cum arata si denumirea,cu rezonante dacice.Satul propriu-zis se ascunde undeva spre nord dominat de dealul Jitianului.Turtaba si Turtabita sunt mosii vechi.Aici se deschide o lunca ceva mai lata,pana la locul numit Piatra Incalecata,unde se tine in fiecare an la jumatatea lunii mai,sarbatoarea liliacului imediat dupa cea din Ponoarele.
De aici se desprinde un drum care merge spre nord catre centrul comunei si altul care urca spre sund in platoul Busestilor.Soseaua trece pe langa Cornetul Cerboaiei si strabatand satul Nadanova se indreapta spre Cornetul Babelor trecand spre Balta:’’Privite dinspre munte,dealurile rasar printre paacle ca psalmuiri ciudate:iata-semeata Cerboania,imensa claie de fan ce domina Nadanova;mai departe Cornetul Babelor,dinozaur culcat pe o parte,in a carui spinare costeliva mijesc coastele albe ale calcarului’’.
Trecand pe langa Cornetul Mare care atinge cota de 802 m,Cosustea intra in satul Cerna-Varf bine ascuns vederii.Drumul urmeaza firul apei care se indreapta spre sud formand cunoscutele Chei ale Cosustei.Relieful este format din mici portiuni de lunca situate pe langa ape si dealuri,cornete accoperite de arbusti si pasuni.
La Piatra Incalecata este un punct deosebit pentru ca aici se afla doua stanci sprapuse sub forma unei statui incalecate parca de o mana omeneasca.Stanca de la baza se constituie ca un adevarat soclu.Aici se afla o deschidere sub forma unei colibe.De aici de la Piatra Incalecata drumul o ia in partea de nors-vest spre Salistea si Isverna.Este un drum de tara pietruit si bine intretinut care merge nu departe de firul apei.Cornetul Nadanovei ramane in partea dreapta,iar in stanga dealurile mai micute se inlantuie ca niste spinari pana sub geana muntelui,care se zareste ca un zid despartind aceste locuri de Valea Cernei.Casele apar pe rand de la inceput mai departe si apoi tot mai aproape de drum asa cum se intampla de regula in asezarile de tip risipit specifice zonei de munte:’’Asezarile care ocupa versantii vailor au un grad pronuntat de rasfirare ca la Selistea,isverna,Turtaba,Draghiesti,Cerna-Varf.Unele ocupa locuri retrase pe vaile secundare’’.
In partea stanga a drumului pana la raul Cosustea,pe o distanta de 150-200 m,se intinde un teren de lunca cu o umiditate sporita folosit pentru fanete.Terenul este delimitat prin garduri de steze sau de sarma ghimpata.Probabil ca aceasta nu are un prea mare randament agricol cum de altfel nu au nici terenurile de pe dealuri care sunt si ele lasate pentru pasune.Tarlirea si lasarea terenurilor in parloaga sunt procedee stravechi pentru imbunatatirea structurii acestor terenuri fiind mentionate inca de Ion Ionescu de la Brad in Agricultura Jundetului Mehedinti.
Pe langa case se pot obserba mici portiuni de teren ingradite,folosite pentru cultivarea legumelor sau a unor cereale.Predomina insa terenurile ocupate cu pasuni si fanete.Toamna,pe aceste terenuri in apropierea caselor,se inalta claile de fan numite si patuiege.Dupa prezenta acestora,dar si a pasunilor si a fanetelor,ne putem da seama,ca ocupatia oamenilor de pe aceste locuri este cresterea animaleor.
Dupa posibilitati,sunt crescute pe langa casa pasarile necesare.Albinaritul este o veche traditie.La Nadanova exista putini crescatori de albine.Pentru locuitori,albinaritul era o preocupare,iar la Isverna in zilele noastre acesta a inceput sa fie apreciat.La targ la Baia de Arama se poate valorifica si orice alt produs si mierea de albine.Cei din Isverna vin aici in fiecare duminica cu carne de vita,porc sau oaie,lapte,branza,cartofi si cumpara cereale,porumb,grau,faina de malai sau tarate.
Zona nu este buna pentru culture cerealiere,este o zona pentru pomi si vita de vie,deoarece este o zona colinara.Padurile sunt o comoara pentru comuna,unde fondul forestier reprezinta,7085 ha.Fieraria este o meserie care se practica aproape in fiecare sat in trecut.Cu burette de dud,mar sau nuc se executa vopsitul.
Alta meserie care nu se mai practica astazi este cojocaritul,cojoacele fiind inlocuite cu flanelul mai gros.Cu torsul lanii,tesutul sau cusutul se ocupa femeile,unde in trecut era materialul de baza pentru confectionarea imbracamintii,ele fiind nedespartite de fus si furca.Canepa care se cultiva se folosea pentru imbracaminte in urma cu 60 de ani.
In fiecare casa se afla razboiul,unde stateau femeile primavera si dupa sarbatori.Se teseau macaturi,secuie,desagi,taisti sau scoarte.In Isverna nu este casa de unde aceste obiecte sa lipseasca,lana fiind foarte apreciata de oamenii de aici.In cadrul merstesugului casnic parul de capra s-a folosit frecvent in zona mehedinteana.
O preocupare pentru femei era torsul lanii,facand claci de tors.In scop ornamental sunt lucrate scoartele care prezinta diverse motive florale.In costumul popular intalnim tot aceeasi cromatica vie,impunandu-se prin varietatea modelelor.Ciupagul.poalele si cratul sunt sunt principalele piese ale costumului femeiesc.
Bilanțurile suprafețelor zonelor funcționale din intravilanele existente ale satelor componente
Sursa : Planul Urbanistic General al comunei Isverna
Izverna are un număr de gospodarii de 886 si 1221 locuinte. Sunt consemnati indici locuibili acceptabili, avându-se în vedere depopularea masivă din ultimii ani, dar si o scădere a populatiei în 2003 de 2563 loc. fată de 1992 când avea valori de 2764 loc, rămânând într-o gospodărie cu suprafata mare, suprafata locuibilă medie pe locuinta = 43 mp si suprafata locuibilă medie pe persoana =15 mp. De aici rezultă un număr de persoane pe locuinta de 2 în 1 persoane la 1 cameră. Se constată, o densitate scăzută la hectar, atât la gospodarii cât si la populatie, pentru că o gospodărie are în medie o suprafată de teren de 1500 mp.
În Isverna, zonă publică ocupa 2,3 ha , adică 3,9% din intravilan , fiind sustinută de câteva dotări: Primărie, scoala generală, grădinită, dispensar uman, sediu politie, magazine universal,cămin cultural, biblioteca, brutărie – necorespunzătoare, 2 Biserici Ortodoxe – din care una este monument de arhitectură, oficiu P T T R – necorespunzător, oficiu CEC – necorespunzător.
Infrastructura socială este una dintre componentele “soft” ale infrastructurii .Ea cuprinde : sistemul de sănătate, sistemul de învătământ si sistemul de protective socială.
Apa necesară se obtine din puturi si izvoare. Satul Isverna, are sisteme locale de alimentare cu apă rezultate prin captarea unui izvor, care se acumulează într-un bazin si apoi gravitational deserveste una sau mai multe familii.
Celelalte sate (Giurgiani, Selistea, Turtaba, Busesti, Drăghesti, Cerna-Vârf) nu au sistem central sau local de alimentare cu apă.
În comună Isverna nu se întâlneste un sistem centralizat de canalizare, aceasta fiind rezolvată individual, , prin intermediul haznalelor.
Sursa de alimentare cu energie electrică a comunei este statia 220-110-20 KW Drobeta Turnu-Severin. De acolo pleacă o linie LEA 2O KW ,pe stâlpi de beton care alimentează posturile de transformare: Isverna PTA -100 KWA,Selistea -PTA-63 KWA,Cerna-Vârf –PTA-63 KWA,Nadanova-PTA-100 KWA,Busesti-PTA-63 KWA,Drăghesti-PTA-63 KWA,Turtaba-PTA-40 KWA,Giurgiani- nu are post trafo.
Un rol important in viata satelor noastre a jucat religia,situandu-se pe primul plan ca asociata a conducerii laice de stat.Ortodoxia a fost apartenenta religioasa a isvercenilor.
Biserica de lemn poarta hramul Santului Nicolae.Nedeea satului este 14 octombrie(Vinerea Mare).Locul pe care s-a construit biserica a fost donat de Vuesti.Aproape de altar,in curtea bisericii,se afla un pin la radacina caruia a fost ingropat Vuescu Lapadat,feciorul cel mare al babei Vuia,mama Vuiestilor.In anul 1836 a fost construita biserica si sfintita in Duminica Mironositelor.
Biserica din Canicea a fost facuta de maistori ardeleni,odata cu cea din Nadanova.
In evul mediu asezarile rurale din Podisul Mehedinti erau satele libere si aservite.Cele mai raspandite sunt satele libere.In satul Busesti,padurea se impartea in cinci mosii,iar in Isverna erau patru mosii:Mosenii si Garmencii,Surzii si Isvercenii.
In muntii Mehedinti,satele sunt de tip rasfirat si risipit,casele sunt facute din lemn de stejar,din barne care se incheie si se cioplesc.Din gorun sunt facute in mare parte casele.Anumite sate din aceasta zona sunt specialiazate in mestesuguri populare.Moraritul si piuaritul se bucura de o insemnatate etnografica importanta.Morile satisfac nevoile satenilor,iar pivele le intalnim in special in campia Mehedintiului.
Datinile,obiceiurile si piesele folclorice,se gasesc tot aici pana la cantecele traditionale si cele din folclorul contemporan.
În 1947 la editura Tipografia comunală din Drobeta Turnu Severin, vedea lumina tiparului monografia “Dictionar geografic Istoric si Topografic al Judetului Mehedini”, cu semnătură lui C.Papacostea Pajură unde spunea de satul Busesti.
Isverna nu a fost mereu asa,componentele teritoriale ale acesteia evoluand separat din punct de vedere istoric si demografic.
Recensământul populatiei din secolul XX mai exact 19 decembrie 1912 arata ca Isverna cuprinde 185 de case, iar satul Canicea are 168 de case. Din 353 de locuinte, 80 sunt nelocuite. Comuna are 184 de locuitori si avea o scoală, ,un oficiu postal, un post de jandarmi si o bancă numită Culmea Bradului.
III POPULATIA
3.1Caracteristici si tendinte ale populatiei comunei
Zona Podisului Mehedinti din timpuri stavechi a fost locuita deoarece aici oameni gaseau lemnul si piatra pentru construirea adaposturilor de animale si locuintelor si ocupandu-se cu agricultura in luncile de langa rauri.Intre secolele XIII-XVII 42 de sate au existat in zona de N-V a podisului iar 30 dintre ele au disparut.
Satele au pastrat o stansa legatura cu Banatul si Severinul,construind un puternic avanpost al intregii zole de-a lungul vremii.
Au existat in aceasta zona sate vechi atestate chiar inainte de secolul al XV:Ilovita,Vodita,Prislop-Bala,podeni,Isverna,Prejna,Costesti,Marisesti.Pana la sfarsitul secolului al XVI-lea:Gornovita,Marga,Nadanova,Baluta,Sisesti,Baia de Arama,Siroca,Sfodea.
Pe teritoriul Isvernei,multe din aceste sate,cum ar fi Delantu,Zavoi sau Valcanesti,au disparut.
Depopularea localitatilor,era insa provizorie,prin prezenta unor culturi,a livezilor si viilor.Isverna,figureaza ca o localitate importanta redata cu insemnul bisericii,un sat risipit atat la inaltime,cat si la ses.Isverna are 171 de gospodarii si Selistea.
Lucrarea cea mai valoroasa despre judetul Mehedinti,prezinta amanuntit situatia agriculturii din judet:Isverna este o comuna de mosieni mare situata la poalele siantului Pregreda unde se gasesc cirese pana la Santa Marie.Pe inaltimi pietroase si in lunca Cosustei sunt locurile de hrana.Satele actuale ale comunei Isverna apartineau plaiului Cerna,formand comune separate fiind grupate astfel:
1.Isverna:Isverna,Canicea;
2.Busesti:Busesti,Nadanova;
3.Cerna Varf:Cerna Varf;
4.Silistea:Silistea,Draghiesti,Godeanu,Turtaba.
Busestiul este mentionat cu 150 de case si 760 de locuitori ,CernaVarful cu 90 de case si 300 de locuitori,iar Seliste cu 183 de case si 890 de locuitori.Despre populatia comunei datele sunt contradictorii,schimbandu-se des componenta acesteia de-a lungul vremii.
1722-Isvernia,sat megiesesc,9 familii(Selistea);
1831-Selistea Isvernei,Plaiul Closani 173 familii;
1835-Selistea Isvernei 133 familii;
1838-Saliste Plai Closani,48 de familii;
1845-Selistea Isvernei,Plai Closani,43 de familii;
1861-comuna cu Draghiesti si Turtaba,146 de familii.
Recesamantul general al populatiei din 19 decembrie 1912 Isverna,apare ca o resedinta de comuna,cuprinzand 185 de case,80 fiind nelocuite.Comuna cuprinde 1484 de locuitori,2 biserici,o scoala si un post de jandarmi.
La jumatatea secolului al XX-lea,Isverna are o scoala,un medic,2 biserici,moni minuscule pe Cosustea de tip scitic.
In 1970 avea 3550 locuitori si cuprindea toate satele pe care le are si astazi:’’Pe sate populatia era repartizata astfel:Isverna 29,7%,Busesti 12,7%,Cerna Varf 12,2%,Draghesti 7,7%,Giurgiani 3%,Nadanova 10,8%,Selistea 16,6% si Turtaba 7,3’’.Intre 1977 si 1992 populatia prezinta o scadere de 190 de locuitori insemnand un ritm mediu annual de 0,8%.
Se observa o scadere a numarului de locuitori intre 1930 si 1998,fiind permanenta si constatandu-se diferente mai mari intre 1977-1992.Acest lucru se explica printr-o scadere continua a natalitatii care intre 1994-1998 se prezinta astfel:
Natalitatea este in scadere pentru ca populatia a imbatranit,tinerii fiind plecati din satele comunei.Populatia cea mai numeroasa este cuprinsa intre 50 si 70 de ani.Analizand populatia pe categorii de varsta se poate observa structura acesteia pe ramuri si sate.
Numarul pensionarilor este destul de mic ca urmare a exploatarilor forfestiere si a restructurarilor din minerit.In 1999 avea 906 gospodarii cu o populatie de 2744 de locuitori.In 2000 populatia este de 2797 de locuitori.
Nivelul de scolarizare in 1997:
Isverna I Isverna II Seliste Draghesti
Nr. Specificare M F M F M F M F
1 Sub 4 clase 3 12 2 10 4 7 – –
2 4 clase 39 64 25 44 41 61 3 16
3 4-8 clase 159 91 71 59 127 132 67 79
4. Lic.agircol 1 – – – 2 – – –
5. Lic.neagricol 6 – 5 4 18 11 1 1
6. Sc.prof.neagric 8 – 3 1 1 – 2 –
7. Sc.prof.agr – – – – 2 – – –
8. Fac.Agr. 1 – – – – – – –
9. Fac.Neagr. – 1 1 1 4 1 – –
10. In curs de abs. 24 2 15 6 35 26 9 13
In comuna populatia este ocupata cu preponderenta in agricultura,fiind foarte mic numarul celor incadrati in alte ramuri si cu tendinta de scadere ca urmare a restrangerii activitatilor industriale, a intreprinderilor din zona.
Rata natalitătii în anul 1977 înregistra valori de 19.21‰. Până în anul 1992 a înregistrat o crestere ajungând la 19.06‰.Până în anul 2005, rata natalitătii a manifestat o usoară tendinta de crestere, aceasta fiind de 11,4‰. În anul 2011, rata natalitătii a scăzut înregistrând valori de 9,42‰. Scăderea populației s-a datorat migrării definitive a populației tinere spre mediul urban, populație cu fertilitate ridicată, si din cauza scăderii generale a indicelui de fertilitate.
Mortalitatea prezintă valori opuse natalitătii, în anul 1977 prezenta o valoare de 17,43‰. În 1992, rata mortalitătii a înregistrat valori de 15,46‰, iar în anul 1998 creste la 16,86‰ .În anul 2002 a scăzut ajungând la 16,52‰, apoi în 2005 a scăzut la 15,5‰. În anul 2011 s-a mentinut pana la 16,49‰. Aceste valori sunt rezultatul structurii populatiei în spatiul studiat. La valorile ridicate ale mortalitătii, grupa vârstnică este într-un număr mai mare, iar în perioada când mortalitatea prezintă valori mai mici, situatia este opusă. Această usoară crestere a mortalitătii este rezultatul îmbătrânirii demografice a populaiei.
În comuna studiata nu s-au înregistrat decese infantile majore aceste fiind de un nou născut decedat maxim doi în ani diferiti. Această statistică este una favorabila deoarece reziuduă într-o informare corectă a mamelor cu privire la sarcină si in în existenta unui personal medical specializat.
In anul 1977 acesta prezenta valori de 1,10‰ si s-a mentinut pozitiv până în 1993 când inregistra valori de 3,6‰.
Bilanțul natural negativ este un proces de depopulare a satelor, rezultat al procesului de îmbătrânire demografică a satelor componente comunei. Modificările care au intervenit în viața social – economică a țării după 1989 au influențat si comportamentul demografic al locuitorilor din acest areal.
Analizând situația mișcării migratorii de la nivelul anului 1989 se poate spune că Isverna a reprezentat un pol de emigrare din spațiul rural către mediul urban. In anul 1992 s-a înregistrat o rată a plecărilor de 20,14‰, în anul 1998 se observă o uSoară scădere ajungând la 17,9‰, mentinându-se constantă până în anul 2005. În anul 2011 rata emigrantilor a crescut usor ajungând la 18,85‰.
În anul 1977 bilantul migratoriu înregistra valori pozitive de 6,95‰ . După,atractivitatea locuiri în comună a scăzut treptat iar bilantul migratoriu a înregistrat valori negative până în prezent. In anul 1992 avea o valoare de -12,23‰, această valoare fiind maximă atinsă din cadrul intervalului studiat.
După, bilantul a continuat să crească ajungând în 2005 să prezinte valori de -10,39‰. În anul 2011 avea o valoare de -7,01‰. Valorile negative se explica printr-o emigrare intensă în căutarea unor conditii socio-economice superioare celor de aici .
Densitatea populatiei în Isverna prezenta valori de 20 loc/km2 în anul 1977 si 17 loc/km2 în 1992.În prezent aceasta este de 17 loc/km2.
Concentrările umane au apărut acolo unde conditiile naturale(relief,substrat geologic,climă,hidrografie,sol) au fost mai permisive construirii de locuinte.
„Sexul si vârsta reprezintă două dintre caracteristicile demografice de bază în analiza structurii populației. Necesitatea cunoașterii structurii populației după sex si vârstă este ușor de intuit, datorita importantei cunoașterii acestor caracteristici în definirea rolului si locului fiecărei persoane în procesul reproducerii populației, al activității economice si al organizării sociale.”
Evoluția natalității si mortalității, scăderea fertilității, creșterea duratei medii de viată a adus modificări ale structurii populației pe grupe de vârstă si sexe, crescând ponderea populației vârstnice si diminuarea ponderii populației tinere. La acestea se adăugă si alți factori ce influențează structura pe grupe de vârstă si sexe cum ar fi unii factori istorici, sociali si naturali care duc la scăderea numerică a populației.
Sursa : Direcția Județeană de Statistică Mehedinți
In anul 2002, grupa cuprinsă între 0-14 ani înregistra o pondere de 18,75‰ ,fată de cei vârstnici care aveau o pondere de 29,15‰. Vârstnicii au o pondere mai mare, remarcandu-se o îmbătrânire demografică venită pe fondul unei natalităti scăzute.
Conditiile dificile de muncă ale populatiei masculine, grijă de sine mai precară. au dus la o sperantă de viată mai mică a bărbătiilor fată de femei. Analiza sectoarelor de activitate în cadrul comunei Isverna atesta existenta a două ramuri principale agricultura si silvicultura. Agricultura prin subramura sa cresterea animalelor este dezvoltată la nivel de subzistentă în Izverna. Există si câteva exceptii: persoanele care detin ferme construite cu bani Europeni sau prin fonduri proprii. Silvicultura sa dezvoltat datorită existentei unui fond forestier bogat. Industria sau alte ramuri ale economiei, au o importantă aproape inexistentă.
Religia este expresia vieții spirituale a omului si un indiciu semnificativ al vieții culturale si morale a acestuia.
In anul 1992 ortodoxismul era religia majoritara, având o rată de 99,77% si alte religii precum baptistii, penticostalii cu un procent de 0.33%.
–
Sursa : Direcția Județeană de Statistică Mehedinți
Un loc propice perpetuarii si pastrarii elementului autohton,il reprezinta din toate punctele de vedere Podisul Mehedinti.Regiunea care cuprinde localitatile Selistea,Isverna,Turtaba,Bobaita si Bilvanesti,a fost tot timpul populata chiar din preistorie,acest lucru demonstandu-l descoperirile arheologice,avand o continuitate de locuire pana in zilele noastre.Aceasta larga si intensa locuire este data de diferitele harti si documente cartografice.
Populatia pe nationalotati arata o zonă omogena privind originea romană. Limba, graiul, obiceiurile, tradiții culturale, aspirații comune,sta la baza etniei fiind aranjate pe un teritoriu bine delimitat.
In anul 1992 cu un procent de 99,38%,il reprezinta romanii,iar romii 0,62%. În anul 2002 indicatorul romanilor era de 99,60 iar romii de 0.4%.100% din populatie este de etnie roma,in anul 2011,in schim pe parcursul anilor aceasta a scazut permanent,din cauza migratiilor,deoarece acestia isi inregistreaza copiii la nastere ca fiind romani.
Aproximativ 25 loc/km,in N 26-28,iar in S 20-22,este densitatea medie a populatiei,in afara orasului Baia de Arama.Secolele XIV-XV s-au remarcat si au pus in valoare printr-o complexitate de documente care atesta evolutia retelei de asezari.In mare parte asezarile s-au aflat intr-o continua schimbare incepand cu vatra in secolul XIX,dar marea majoritate existau inca din perioada aceea.
Procesul care nu a reusit sa se definitiveze nici pana in zilele noastre,prin impunearea de la ocarmuir,concentrarea asezarilor si ierirea la mal.
47 este cifra care sustine numarul satelor din podis,in afara asezarilor din Brebina si Bahna,care fac parte din terenurile muntoare propriu-zise.Pe Valea Motrului in N,satul cu cei mai multi locuitori este satul Negoiesti,dupa care pe urmatoarele pozitii sunt comunele Podeni cu 752 de locuitori si Isverna cu 742.Avand in vedere sa se afla doar 4 asezari care detin mai mult de 500 de locuitori,Selistea este cel din urma.
Resedintele de comuna care detin sub 400 de locuitori sunt Ponoarele,Balta si Balvanesti,iar satul Godeanu conform recensamantului din 2002,are cu putin de 200 de locuitori.Cu numarul cel mai mic de locuitori este Coada Cornetului(68 de locuitori)alaturi de mai mult de 10 sate.
Toate asezarile se afla in microdepresiuni carstice si pe vai dar in acelasi timp exista si unele care se gasesc pe culmi in N si NE.Versantul din lunca face parte de multe ori din asezare pentru ca este predominant satul rasfirat in Gornovita,Balta,Selistea,Ponoarele,Nadanova,etc.
In NE in special,in Baluta,Delureni,Pistrita si in S cu satul care este cel mai evidentiat Schitul Topolnitei,se gaseste satul de tip risipit.
In functie de forma vetrei,satele pot fi lineare(Cracul Lung,Paunesti),poligonal-tentaculare(Isverna,Cerna-Varf),poligonale(Godeanu,Costesti).Textura,care in general nu prea este regulata(Gornenti,Costesti),neregulata si in principiu care se afla biliniara se intalneste in Balvaesti si Siroca.
Foarte putine locuinte mai functioneaza si in ziua de azi din cele traditionale si vechi,cu 1-2 odai,insotite de vatra nelipsita de la mijlooc,alaturi de pivnita si prispa sunt abandonate si ruinate.Asezarile care sunt semipermanente,folosesc terenurile in mod aparte,evidentiate prin stane departe de sat,salse sau “conace de coasa”adaposturi pentru animale in conacele care nu erau permanente,cu fanete,din imprejurul satului,pe sasturi.
Satele Prejna,Podeni,Gornovita,Costesti si Malarisca,au in componenta conace ,care data erau casele gospodariilor taranesti, din secolul XIX,mutate in vatra de azi a satului.
CAPITOLUL IV ORGANIZAREA SPATIULUI SI AMENAJAREA TERITORIULUI
Lispsa mijloacelor de comunicare, stergerea asociatiilor agricole au facut ca populatia sa investeasca individual,populatia imbatranita si accesul necorespunzător la servicii,sanatate,educatie.
Infrastructura deficitara,locuirea mediocra si dependenta demografica crescuta,arata saracia existenta in locul rural,avand posibiliatea de a crea probleme in domeniul educational.Din cauza locurilor de munca inexistente saracia din mediul rural este foarte mare,fiind aratata de lipsa unui trai decent si al hranei si resurselor greu dobandite.
Pentru oamenii in varsta pensia lunara nu este suficienta ci mai de graba sub limita asteptarilor si nevoilor locuitorilor,iar cei tineri se descurca si ei de asemenea foarte greu,acestia cautandu-si locuri de munca prin strainatate sau departe de domiciliu.
Privind starea de sanatate a populatiei,unele boli precum reutatismul sau cresterea arteriala,afecteaza grav pe cei batrani,din cauza muncii si a conditiilor de categorie inferioara traite.In schimb cei tineri,din punc de vedere medical stau destul de bine.
Hora satului este singura activitate culturala existenta,in zilele de mare sarbatoare,foarte benefica pentru cei tineri,in scopul comunicarii si socializarii,dar si pentru celelalte categorii de varsta,grijile de zi cu zi fiind uitate chiar si pentru un timp scurt.
Relatiile matrimoniale au dus la o stare de rudenie foarte stansa si numeroasa intre locuitorii comunei si intre vecini.
Fondul funciar
In comuna Isverna sunt:1046 terenuri arabile,4868 de pasuni,634 fanete,54 de vii,totalul agricol 6458,6275 paduri,42 de ape,128 drumuri si cai ferate,85 de curti si constructii,1018 terenuri neproductive,7548 total neagricol,14006totatul.
Partea deluroasa si muntoasa este acoperita de paduri unde cel mai des este intalnit fagul.Frasinul,carpenul,mesteacanul si gorunul sunt cu precadere gasite in acel loc.Salcia si rachita se gaseste in Cerna-Varf si Nadanova,iar in zonele joase creste plopul.
Pe drumul care duce spre Balta,apa cuprinde tot in jurul ei,iar altitudile Varfului lui Stan sunt din ce in ce mai aproape.Imaginea este aparte,in inaltimea Pietri Incalecate,combinatiile de culori care pun in evidenta culoarea cerului,una aparte,reflectand lumini puternice.Ridicandu-se din ce in ce mai sus cu cornete inedite,muntii apar ca niste minuatii ale naturii magnifice.
Plaiul Closanului este un teritoriu carstic,foarte impresionant si unic in tara,cu piatra varoasa,cuprins de mister lasand imaginatia sa zburde la voia intamplarii,ascunzandu-si in adancuri bogatiile,care incanta orice privire.Viata care este formata din plante si animale,satele care sunt construite pe culmi si vai,reprezinta comori,care au fost nascute in trecut pe acest pamant zbuciumat.
De multe generatii,misterele se afla in adancurile Isvernei,sunt inca necunoscute cu adevarat,zona fascinanta,imbracata in minuatiile naturii,apa care are niste calitati inegalabile,pamantul care ascunde comori fabuloase,acest tot unitar gasindu-se la poale de munte.
CAPITOLUL V BAZA ECONOMICA SI CLASIFICAREA FUNCTIONALA A ASEZARILOR
Satul este colectivitatea unor oameni care s-au nascut acolo si iau parte la necazuri si bucurii comune.El isi are individualitatea proprie,asa cum se intampla si cu casele.Satele sunt asemenea oamenilor,mai mult sau mai putin conservatoare.Anumite reguli statornicite in timp exista la sat,de la care nu se mai pot sustrage oamenii.Satele comunei Isverna nu fac exeptie de la aceste reguli.Femeile depasite de o anumita varsta isi mai pastreaza portul popular,purtand catul si opincile.Marea lui bogatie este sufletul acestui om din Isverna.
La Turtaba,Nadanova si Isverna,in ziua de Sfantul Gheorghe,se merge cu oile la pascut pe lunca.La Cerna-Varf masuratul se face la inceputul lunii mai.La fel stau lucrurile si la Isverna,unde oamenii au voie sa duca oile in poienile din jurul varfului Pietrei lui Stan.Isvercenii fac o branza care se pastreaza la hardau,fiind bine sarata.De hrana animalelor depinde in mare masura calitatea.
La Canicea femeile aduceau branza in desagi.In tratarea diferselor boli spanzul era o planta mult folosita.
O practica cu caracter miraculos era cea cunoscuta sub numele de rascolitul vacii.Obiceiul pentru riltualul magic este interesant legat de stricarea laptelui.Laptele muls in in primele tri zile este un lapte crud,care nu se poate consuma decat fiert.Legata probabil tot de bogatia laptelui oul are si el o valoare magica precum si de adunarea lemnelor de pe ogas,legata de curgerea laptelui,asemenea apei.
S-au pastrat o serie de credinte vechi din mosi stramosi,legate de sarbatorile babesti,fiind cunoscute de femeile tinere si batrane.
Lasatul stramb este la fel de important,animalele nascandu-se cu deficiente daca atunci se lucra.Pe 26 martie cand se tine soborul nu se lucreaza,despre care se crede ca este rau pentru soborat.Pe tot parcursul anului exista asemea sarbatori,pana la barbura inainte de Sfantul Nicolae.Pe intreg Plaiul Closani,in perioada de toamna,exista un calendar precis,potrivit caruia in fiecare vineri se sarbatoreste o ciumarca.Aceasta mai este numita si vinerea ciumii,sarbatoare de post,care se tine pentru a preintampina o boala,mentioanata in timpul lui Caragea,facand ravagii.Prima vinere a ciumii in comuna Isverna,este sarbatorita in satul Busesti,inainte de Sfanta Paraschiva cu o vineri,apoi urmand in ordine:Turtaba,Draghesti si Nadanova. Vinerea ciumii la Seliste si Cerna-Varf,nu se tine,iar la Giurgiani,la Canicea si Isverna,in prima vineri de dupa Sfantul Ion,sarbatoarea de tine.
In satul Giurgiani si Cerna-Varf,sate izolate ale comunei,se mai crede inca in superstitii si descantece.
Sarbatoarea Craciunului este sarbatoarea cea mai importanta din anotimpul de iarna,aici in ziua ajunului avand loc colindetii.Locuitorii din satul Selistea se aduna seara,iar copiii vin cu traistute noi facute exact pentru acest eveniment,umplute cu mere,nuci si colaci, colinda confectionata din bat de alun afumat si trec pe la fiecare gospodar primind colaci.Colindetul este un moment special si unic,oferind bucuria imensa in asteptarea Craciunului.
In satul Nadanova,preotul vine din Cerna-Varf,colindetii avand loc mai tarziu in curtea bisericii,oamenii impartind colacii chiar si in biserica,daca vremea nu le permite.
La Turtaba colindetul are loc fara slujba,deoarece preotul nu poate ajunge,copiii adunandu-se si venind de acasa cu traistutele,pentru a primii colacii si merele.Primul copil care vine,primeste prescurea si cate o bomboana sau un cubulet de zahar.
Hora are loc la sfarsitul acestei sarbatori cu mare semnificatie si importanta,descriindu-se ca fiind petrecerea specifica satului.Intreaga colectivitate lua parte la hora,aceasta avand loc in centru satului Isverna.Toata noaptea aceasta avea loc,tinerii plecand la munca dis de dimineata direct de la hora satului.In Turtaba horele aveau loc in camin,iar la Cerna-Varf in fata caminului cultural.
Hora care are loc in aer liber este de o frumusete rara,semanand cu spectacolul antic ca si hora de pomana.
La Isverna,se mai pastreaza si acum hora,chiar daca aceasta nu mai este ca altadata.O sarbatoare care mai are loc si in zilele noastre este aceea de la Piatra Incalecata,sub numele de Sarbatoarea liliacului,acolo unde drumul merge spre Isverna si Seliste.Oamenii stau pe cornet,lautarii intinzandu-si taberele pe lunca intinsa,pretrecand pana tarziu cu mici si bere,acestia retragandu-se seara spre casa.
Momentele din viata omului botezul, nunta si înmormântarea au loc aici după ritualuri lăsate de generatiile trecute.
De altfel nasterea este momentul intrării unei finite în viată, moment de bucurie majoră, în special pentru familie si pentru colectivitate.
O femeie care este însărcinată, trebuie să indeplineasca anumite reguli : să nu fure, să nu pofteasca sau să nu tăinuiască sarcina. În mintea locuitorilor de aici soarta nu este un lucru întâmplător iar omul nu poate trece peste conditia data, satenii spunand diferite expresii:”a fost scrisa”,”asa a fost să fie”,”asta i-a fost soarta”.
Copilul are parte de trei femei,ursitoare:curmatoarea,depanatoarea si torcatoarea.Fiacare dintre cele trei are cate un scop: de a toarce caierul vietii, de a deapăna ca si un ghem si de a îl taia. Curmătoarea este asemanata cu moartea. Pentru acestea se aranjeaza o masă, aseazandu-se trei “turtite” care seamana cu niste pâini mici cu miere de albine si apă. Pe masă se pun si anumite obiecte deoarece ursitoarele aleg destinul copilului. ”Turtitele” erau date în ziua următoare la trei copii.
Nunta semnifica cel mai deosebit moment din viata, care prezinta intrarea omului în rând cu lumii. Înainte băiatul vine la fata pentru a o petii ,atunci fata le spune părintiilor din timp pentru a intampina părintii băiatului sau o rudă apropiată cu care vine băiatul la fată. Dacă ajung la un acord se planifica data nuntii, lăutarii si zestrea. Invitarea la nunta o face cumnatul de mâna cu o “ploscă” atent împodobită, cu o batistă cusută , busuioc, o crengută de brad si o floare care sunt legate la “plosca”.Ele trebuie să fie din partea ginerelui si sa purtand“peschir de borangic” si o batistă prinsă în piept.
Aceasta tine trei zile si are o serie de obiceiuri mostenite din străbuni pe care locuitorii le păstrează si astăzi cu strictete. Tinerii nu mai aleg sa faca nunta la tară, ci isi doresc cu totul altceva, ca acesta sa fie in oras într-o zi,renuntand la aproximativ toate obiceiurile din mosi stamosi.
Un alt moment semnificativ si care are un impact mare este înmormântarea,intristand astfel membrii celui care a trecut in nefiinta.Locuitorii de aici nu incalca anumite ritualuri,respectand fiecare detaliu al ritualurilor de inmormantare,tinand cont de soarta sufletului celui decedat.
In comuna, înmormântarea are loc a treia zi după deces. În prima zii trei femei în vârstă se aduna la casa persoanei trecute in nefiinta si canta “Zorile”.Ritualul se tine în cele trei zile înainte ca cei care sunt alaturi de familie sa porneasca catre locul in care decedatul va fii inmormantat.
Femeile care fac parte din familiei si unele rude , trebuie să plângă mortul si sa împarta colaci legati cu o fâsie albă care au o monedă cu papiotă. Oamenilor care s-au implicat in treburile pentru înmormântare li se dau prosoape si batiste. La terminarea procesului de inmormantare oamenii prezenti se indreapta spre “pomană”, spălandu-se pe mâini, deoarece se spune ca atunci te desprinzi de orice te leaga de moarte si de cel decedat.
Ispasul este sarbatoarea care are loc in joia din a sasea saptamana de dupa Paste, baietii si fetele aduna, florile de alun folosindule ca leac si pentru dragoste; vrajitoarele iau crengute de alun pentru ursit.
De sanziene se impletesc coronite si se arunca peste casa. Dupa o zi coronitele trebuie sa aiba un strat de roua. In functie de aceasta este suras norocul pentru maritis si insuratoare pe tot parcursul anului.
Sfantul Petru de Vara se tine trei zile in care se posteste si nu se munceste astfel beneficiind de binele adus de acest sfant: pe timpuri se spunea ca erai vindecat de boli daca respectari cu strictete aceste ritualuri fiind considerat patronul lupilor, stapan al gradinii.
Portul poputar din zona de nord a Mehedintiului prezinta îmbinarea utilului cu plăcutul, femeile din Mehedinti au creat adevărate opere prin costumele facute manual, au atasat pe costum cece era mai inedit din natură si potentialul muntelui. Specific zonei nordice a Mehedințiului îl prezinta opregul , un vâlnic numit si cret cu motive geometrice si florale impresionante.
Femeile sunt imbracate in ciupag, poale si oprege , legătura, brăciră si“vestuță. Ataseaza si haină de dimie iar în picioare opinci si ciorapi de lână.Iși împodobesc gâtul cu mărgele de diferite culori in general toate femeile. Costumul bărbătesc este alcatuit din ie, cioareci de dimie ,brăciră sau chimir, ciorapi , opinci, haina de dimie si căciula de miel. Vară,locuitorii merg desculți, fără opinci, opinci care sunt confortabile.
În judet de regula fetele nemăritate nu aveau capul acoperit, in schimb femeile căsătorite aveau capul acoperit.
Cand avea loc o casatorie,miresei îi era înlocuit voalul cu o legătura, punctand trecerea tinerei din rândul fetelor în rândul femeilor măritate, nascandu-se diferite îndatoriri.
Ele își impodomeau legăturile, tulpanele cu paiete devenind mai strălucitoare. Femeile trecute de o anumita vârstă purtau si un colț pentru a acoperi părul alb.
Cârpa de borangic sau borangicul, ales la sărbători, era mai mare decât alte acoperăminte,avand formă dreptunghiulară.
Iia se face din pânză de in sau borangic unde erau mai apoi adaugate o serie de modele geometrice si florale. Ciupagul se compune din două foi în fată si o foaie în spate, mâneci si guler.
Poalele au dantelă in partea de jos si la mânecile ciupagului .Opregul din lana sau mătase,compus din doua bucati. Cret este numit datorită pliurilor care sunt late sau înguste. Opregele sunt aranjate cu florale opregele femeilor tinere viu colorate iar opregele bătrânelor maiinchise la culoare.
(Costumul popular al femeii din zona de nord a Mehedintului)
Barbatii purtau cămasa, cioareci, dar in anotimpul de iarnă căciula era nelipsita, vestuța sau haina de dimie.
Cămașa era tesuta din cânepă, cu mâneci largi, guler simplu, un croi simplu si cămășile purtate la sarbatoare erau imbogatite cu șabace cusute cu ață alba.
Din dimie albă erau confectionati cioarecii,avand atasasu găici,purtați intotdeauna peste izmene. Oamenii mehedinteni pe toata perioada anotimpului friguros,nu ezitau sa îmbrăce baibaracul din dimie avand o lungime care ajungea până la genunchi.Purtau cojoace groase din piele de oaie cu lâna,cand gradele din termometru scadeau incontinuu.
Căciula de miel sau palaria era purtata cu mandrie de locuitorii comunei,iarna cand afara devenea din ce in ce mai frig.
Obelele si opincile alaturi de ciorapi de lana negrii sau albi,erau purtati indiferent de anotimp si de cate grade erau in termometre,in tot timpul anului,aceasta fiind incaltamintea lor cea de toate zilele.
(Costumul barbatesc )
(Opincile din Mehedinti)
In satele din Podisul Mehedinti ocupatia oamenilor de baza este cresterea animaleler,lucrul la padure si cultura pomilor fructiferi.50 % din suprafata podisului ocupa padurile,iar pe mari suprafete se extind in toate asezarile fanetele si pasunile,resprectiv 54,3%.
AGRICULTURA
O mare parte din asezari,este cuprinsa de agricultura,specificul ecomonic avand si economia forestiera.Din suprafata podisului aproximativ 50% este data de terenurile agricole,cresterea animalor practicandu-se in Muntii Mehedinti.Sursele de venit al satenilor sunt date de economia forestiera,cultura cerealelor si cresterea vitelor.Unii locuitori lucreaza la Ponoarele la exploatarile de cupru,iar o parte practica mestesuguri precum olaria si zidaria.
Din comunele Isverna,Balta,Ciresi,Podeni si Ilovita sunt completate de muncile sezoniere,in centrele forestiere la padure,prin culegerea porumbului si a viei la fermele agricole sau la coasa.
Se evidentiaza Podusul Mehedinti,o regiune de tranzitie,sub toate aspectele social-economice avand un caracter pronuntat agrar al regiunii.
In comuna, se cultivă cartoful care preferă terenurile racoroase si umede,anumite leguminoase si cu siguranta si porumbul.. Grâul, secara, orzul si ovazul sunt niste cereale mai pretentioase, care necesita mult soare si caldura si care nu se cultiva in aceasta zona,acestea preferand in schimb zona de campie,unde productia este mare.
Castraveți și ardeii,sunt cultivati de catre gospodari,in gradinile din jurul casei,iar in culturile de porumb si cartofi,cu o mai mare exindere,pe o suprafata cosiderabila fasolea.
Pentru a avea profit bun in ceea ce priveste vitele oamenii,au extis unele plante precum trifoiul si lucerna,ca animalele sa ofere lapte si carne de cea mai buna calitate.
O cultura relativ noua,care aduce cultivatorilor un mare profit,este cea a capsunului,care este forte pretentioasa,si necesita atentie deosebita,fiind neprietenoasa la conditiile de sol.
Cel mai mult in zona acesta de nord,oamenii se ocupa cu cresterea animalelor ,fiind cea mai importantat sursa de hrana si de venit,deoarece conditiile climatice nefavorabile,ii impiedica sa cultive terenurile ca si in alte zone geografice,cum este cea de campie.
Podisul Mehedinti se afla in zona de deal si de podis, cu soluri care nu prea sunt fertile si care au nevoie de ingrasaminte chimice. Bovinele si ovinele reprezinta cea mai mare parte din animalele intalnite dar si porcinele. Pomicultura are un punct forte si se remarca prin, ciresi, viticultura si silvicultura.
INDUSTRIA
Activitatea in domeniul industriei nu are loc,deoarece exista foarte putine locuri de munca.Aici nu se prelucreaza lemnul si nici nu sunt mori pentru ca locuitorii sa mearga sa macine cerealele.Exista insa in Isverna o statie de imbuteliere a apei,pentru moment fiind mica,Pestera Isverna este principala sursa si pentru un fosnd forestier mai mare,in curs de dezvoltarre este o fabrica de prelucrare a lemnului,care pe viitor va crea noi locuri de munca pentru oamenii din sate,asfel crescand si veniturile populatiei.
TRANSPORTURILE
La nivel rutier au loc transporturile in comuna.Legatura intre Isverna si judet,este data de drumul județean DJ 670.Alte drumuri iarna,datorita zapezii abundente,prezinta circutatie dificila si sunt neamenajate dar bine inteles folosite de populatie.
INVATAMANTUL
In Cerna-Varf,Turtaba,Draghesti si Busesti,exista scoli cu clasele I-IV,iar in Isverna o singura scoala generala cu clasele I-VIII.In restul satelor,datorita copiilor insuficienti,pentru a fosrma clasele,acestea s-au defiintat,elevii fiind transportati cu microbuzul.
O mica parte din populatie releva din datele statistice ca au sttudiat o scoala potliceala,un liceu sau invatamantul universitar.Educatia copiilor a fost perturbata,datorita veniturilor pe care populatia din zona le are,dezvoltarea economica fiind mica,copiii simtindu-se nevoiti sa mearga spre centre urbane,care le asigurau conditii mult mai inalte de scolarizare.
SISTEMUL SANITAR
Cele opt sate ale comunei,au un sistem sanitar precar,acesta functionand doar cu un medic primar si o asistenta medicala,urgentele fiind preluate de personalul specializat al ambulantei din Baia de Arama.
In trecut medicii de garda din comuna Isverna mergeau la pacientii bolnavi cu calul,conditiile nefiind tocmai moderne ca cele din ziua de astazi,dar asta nu se intampla foarte des deoarece isvercenii sunt oameni puternici si sanatosi datorita aerului curat din zona de munte si infrunta orice obstacoli optimisti.
Alimentatia oamenilor din nordul judetului,se bazeaza in special pe lactate si banzeturi,pe care si le procura singuri muncind din greu,mai ales barbatii care trebuie sa intretina familia,acestia avand o viata mai scurta decat a femeilor,fiind predispusi la boli.
Un singur dispensar infiintat in 1949 care exista si astazi,cuprindea un cabinet de consultatii pediatrice si pentru adulti si un salon de nasteri.O farmacie a mai fost deschisa in 2003 in comuna,dar aceasta in 2010 s-a desfiintat,mutandu-se in biblioteca din comuna.
TURISMUL
Cadrul natural impresionant determina motivatia primordiala pentru turism,printr-o remarcabila imagine data de aceasta zona.Piatra Incalecata ,Varful lui Stan,Cornetul,Stancile din Isverna Valea Cosustei,Padurea de liliac,Poiana Beletina,Turtaba,Pestera Isverna,Valea Cernei,sunt punctele de interes care atrac cei mai multi turisti dar si elementele folclorice,cele de arta populara si etnogarfica.
Evenimentele locale care se stabilesc in fiecare an in luna mai sunt nadeia anuala din fiecare sat,masuratul oilor,targul,sarbatoarea liliacului si expozitia de bovine de la Isverna.
Cei care doresc sa investeaza in minunata zona din Podusul mehedinti au numeroase facilitati:materia prima oferita(lapte,branza si carne),reteaua telefonica moderna,zona nevalorificata,infrastructura rutiera imbunatatita si forta de munca.
Sunt in desfasurare urmatoarele proiecte de investitii:reabilitarea caminelor culturale,executie reatea de alimentare cu apa,reabilitare sediu primarie,modernizare drumuri comunale-asfaltare.
Turismul ruraeste evidentiat avand un permanent caracter, aducand cresteri economice societătii rurale prin infiintarea unor locuri de muncă, avand o contributiela scăderea nivelului de sărăcie teritoriului rural respectiv.
Isverna delimitată la vest de Muntii Mehedinti, la nord de Obârsia Closani, la sud de comuna Balta, iar la est comuna Bala si comuna Ponoarele,este o microzona turistica a Mehedintiului.Nu detine valori turistice mari care ar putea-o încadra în fluxul turistic.
Turismul nu este foarte mult promovat, infrastructura incerta, managementul cu probleme pentru fondurile Europene care incetineste modernizarea spatiilor rurale.
Acum cu ajutorul fondurilor Europene pentru dezvoltarea rurală se tine cont de unii oameni ai comunei pentru innfiintarea anumitor pensiuni turistice care aduc noi locuri de muncă si dau veniturile persoanelor care fac parte din acest proiect.
Intoarcerea inspre obiceiurile de sărbătorile religioase a localnicilor este foarte cunoscută. Sărbătorile reprezinta un un punct important pentru stabilirea de către Primărie a unor intalniri care pun accent pe obiceiurile religioase ale zonei, transformandu-se intr-un eveniment care să cupinda satenii, dar si oamenii din orasele apropiate, turiștii veniti în vacanță.
Anumite evenimente culturale, întâlniri de afaceri, promovate in televiziune, pe internet sau prin recomandarea unor flaiere ale anumitor agentii de turism, asociații si administrații au ca si rezultat atragerea unei multimi de turisti care arata a fii interesati de minunatiile zonei lasate de Dumnezeu si create in special pentru a ne bucura inimile.
Agrementul, Calificarea si formarea profesională , diversificarea serviciilor,calitatea serviciilor,sunt importante pentru ca agentiile de turism sa detina rezultate pozitive si sa primeasca din ce in ce mai multi turisti.
Agentiile trebuie sa ofere turistilor interesati si gratuitati,pentru unele excursii locale anumite mijloace de transport,servicii,rezervari,ghid turistic,materiale care sa ii informeze in legatura cu ofertele si locurile care merita vizitate.
Manifestari sportive,culturale,gastronomice sau expozitii sunt alte tipuri de manifestari care se organizeaza,ceea ce difera in schimb fiind temele.
Potentialul natural cuprinde relieful care atrage prin diversitate si printr-un mozaic petrografic nemaivazut, prin detaliul peisajelor pe care le genereaza si pentru oportunitatile pe care le ofera de a pune in valoare turismul de categorie superioara.
Geologia Podisului Mehedinti este asemanatoare cu cea din Carpatii Meridionali, prin platouri, culmi si vai adanci, relief carstic cu multe chei, vai, podul de la Ponoarele, depresiunile Zaton si Balta.
Turistii care doresc sa exploreze oricand satele,vaile cadrului natural si pesterile Tinutului Closani intalnesc bogatiile acestul loc de nedescris punandu-si amprenta in mod pozitiv si indeplinid cu succes preferintele si dorintele asteptate de turisti.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Geografie Rurala al Comunei Isverna (ID: 147570)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.