Studiu de Fundamentare Privind Mediul Si Peisajul Pentru Pug Abrud, Judetul Alba
DEFINITII
activitate poluatoare – orice activitate care determina schimbari negative privind caracteristicile naturale ale calitatii mediului geologic;
aer înconjurator – aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de munca;
accident ecologic – eveniment produs ca urmare a unor mari si neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma de vapori sau de energie rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza sau se distrug ecosistemele naturale si antropice;
acord de mediu – act tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului; acordul de mediu reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punct de vedere al protectiei mediului;
arie/sit – zona definita geografic exact delimitata;
autorizatie de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia în functiune;
biodiversitate – variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor;
Contributii din surse naturale – emisii de poluanti care nu rezulta direct sau indirect din activitati umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, activitatile seismice, activitatile geotermale, incendiile de pe terenuri salbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosfera al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;
Compusi organici volatili COV – compusi organici proveniti din surse antropogene si biogene, altii decât metanul, care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot în prezenta luminii solare.
DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) – echipamentele electrice si electronice care constituie deseuri conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, inclusiv toate componentele, subansamblele si produsele consumabile, parte integranta a echipamentului în momentul în care acestea devin deseuri;
deseu reciclabil – deseu care poate constitui materie prima într-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri;
deseuri periculoase – deseurile încadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, în aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase;
deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
dezvoltare durabila – dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati;
echilibru ecologic – ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia;
ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza într-o unitate functionala;
efluent – orice forma de deversare în mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
Emisii fugitive – emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurator prin ferestre, usi si alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intra în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare;
Emisii din surse fixe – emisii eliberate în aerul înconjurator de utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, din activitatile de constructii, din alte lucrari fixe care produc sau prin intermediul carora se evacueaza substante poluante;
Emisii din surse mobile de poluare – emisii eliberate în aerul înconjurator de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere interna
Emisii din surse difuze de poluare – emisii eliberate în aerul înconjurator din surse de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specifice
gaze cu efect de sera – gazele prevazute în anexa nr. 2 la HG nr. 780/2006, modificata si completata cu HG nr. 133/2006: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC- uri), hexafluorura de sulf (SF6);
gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supervizarea acestor operatiuni si întretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;
habitat natural – arie terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;
habitat natural de interes comunitar – acel tip de habitat care:
-este în pericol de disparitie în arealul sau natural; sau
-are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorita
faptului ca în mod natural suprafata sa este redusa; sau
-prezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica;
habitate naturale prioritare – tipurile de habitate naturale aflate în pericol de disparitie, pentru a caror conservare [NUME_REDACTAT] are o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul [NUME_REDACTAT];
habitat al unei specii – mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici în care traieste o specie în oricare stadiu al ciclului sau biologic;
mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului;
microorganism – orice entitate microbiologica, celularasau necelulara, capabila de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii si celulele vegetale si animale în culturi;
monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia în vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se impun;
monument al naturii – specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;
Obligatia referitoare la concentratia de expunere – nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele daunatoare asupra sanatatii umane, care trebuie atins într-o perioada data;
Oxizi de azot – suma concentratiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) si de dioxid de azot, exprimata în unitati de concentratie masica a dioxidului de azot (micrograme/mc);
Obiectiv pe termen lung – nivelul care trebuie sa fie atins, pe termen lung, cu exceptia cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin masuri proportionate, cu scopul de a asigura o protectie efectivaca sanatatii umane si a mediului;
PM10 – particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 micrometri;
patrimoniu natural – ansamblul componentelor si structurilor fizicogeografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversiatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;
poluant – orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
poluare – introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizarii mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
prejudiciu – o schimbare adversa cuantificabila a unei resurse naturale sau o deteriorare cuantificabilaca functiilor îndeplinite de o resursa naturala în beneficiul altei resurse naturale sau al publicului, care poate sa survia direct sau indirect;
raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei în vigoare;
resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umana: resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili, regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile – energie solara, eoliana geotermala si a valurilor;
retea ecologica "Natura 2000" – reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de [NUME_REDACTAT] si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice
BIBLIOGRAFIE
Planul strategic de devoltare socio-economica a orasului Abrud, jud. Alba- [NUME_REDACTAT], Primaria orasului [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare a judetului Alba pentru perioada 2007 – 2013, Mediu, Faza a II- a finalã, IHS Romania SRL octombrie 2007
Rapoarte privind starea factorilor de mediu pe anul 2010 si 2011 în judetul Alba- Agentia pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de amenajare a teritoriului judetean Alba- SC [NUME_REDACTAT] SA, 2009
Planul urbanistic zonal zona industriala [NUME_REDACTAT]- SC [NUME_REDACTAT] SA, 2010
Raport de mediu pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] pentru Zona de [NUME_REDACTAT] S.C. ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION S.A. –S.C. AMEC Earth & Environmental S.R.L.
Studiu de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Solurilor- INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ȘI AGROCHIMIE
Sistem de colectare selectiva si amenajare statie de transfer pentru deseuri in zona turistica Abrud, [NUME_REDACTAT], Bucium, Ciuruleasa, judetul Alba- SC [NUME_REDACTAT] SRL
Masterplanul energetic al judetului [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT], cu asistența tehnică a SC [NUME_REDACTAT] SA
Planul urbanistic general al orasului Abrud- SC [NUME_REDACTAT] SA, 2002
Planul judetean de gestionare a deseurilor, judetul Alba- [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] local de actiune pentru mediu
Planul de analiza si acoperire a riscurilor judetul Alba- comitetul judetean pentru situatii de urgenta [NUME_REDACTAT] de dezvoltare al Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 – 2013
[NUME_REDACTAT] de Acțiune pentru Mediu (PRAM) – Regiunea 7 [NUME_REDACTAT] Județean de Gestionare a Deșeurilor – județul [NUME_REDACTAT] Regional de Gestionare a Deșeurilor – Regiunea 7 [NUME_REDACTAT] industriei miniere pentru perioada 2004 – 2010
Programul național de închidere a minelor și reconversia zonelor miniere. Schema de [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]
Adresa nr. 10406/12.12.2012 a APM Alba referitoare la date generale elaborare PUG Abrud
www.primaria-abrud.ro
www.wikipedia.org
http://arpmsb.anpm.ro/
http://arpmab.anpm.ro/
http://ibis.anpm.ro/
www.mmediu.ro
www.anpm.ro
http://natura2000.eea.europa.eu/#
CUPRINS
CUPRINS
CAP. I E L E ME N T E A L E C A D R U L U I N A T U R A L
Caracterizare generala
Abrud este un oraș în județul Alba, Transilvania, România.
Teritoriul administrativ al orasului Abrud este situat în partea de nord-vest a judetului Alba, în mijlocul muntilor Apuseni, în triunghiul aurifer cuprins între râurile Arieș, Mureș și [NUME_REDACTAT]. Este strabatut de paralela 46°17´ latitudine nordică și meridianul 23°04´ longitudine estică, la o altitudine de 606 m. Este traversat de râul Abrudel care împarte teritoriul orasului în aproximativ două parti egale
Localizarea orasului Abrud în judetul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] a Transilvaniei din 1769-1773, localitatea apare sub numele de „[NUME_REDACTAT]”. De-a lungul unei văi la 1-2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur.
Are în subordine administrativă localitățile Abrud-Sat, [NUME_REDACTAT] și Soharu.
localitatea Abrud cu localizarea satelor componente
[NUME_REDACTAT] are o suprafata de 3953 ha, ceea ce reprezinta 0,51% din suprafata totală a judetului Alba, și se învecinează cu:
la nord – comuna [NUME_REDACTAT],
la est si sud-est – comuna Bucium,
la sud-vest – comuna Ciuruleasa,
la vest – comuna [NUME_REDACTAT] actuală a orasului Abrud este rezultatul unei evolutii care s-a manifestat prin extensiune spatială determinată de cursul vaii Abrudului care strabate localitatea și de cadrul natural în care este amplasată.
Cantonat în lunca râurilor Abrudel și Cernita și a pantelor domoale ale dealurilor din jur, urbea are câteva caracteristici care o individualizeaza, și anume: constructiile de luncă (orasul vechi) sunt înghesuite și printre ele lasă loc la stradute înguste, iar cele de pe deal sunt risipite pe întinderi mari pâna aproape de crestele mai înalte (Stiurt, 943 m, Magura 1059 m, [NUME_REDACTAT] 873m, Serbarul 995m, [NUME_REDACTAT] 773m). Nici celelalte piscuri din bazinul Abrudului nu sunt prea înalte: Geamana 1367m, Vâlcoiul 1349m, Vâlcanul 1263m si Detunata 1256m. Toate aceste culmi închid între ele depresiunea Abrud, cunoscută sub denumirea de [NUME_REDACTAT].
Drumuri de acces
Pe raza localitatii Abrud se întâlnesc urmatoarele categorii de drumuri:
Drumuri de interes national:
DN 74- limita jud. Hunedoara- Ciuruleasa- Abrud- Zlatna- Metes- [NUME_REDACTAT] (DN1)
DN 74A – Abrud (DN 74) – DN 75 (Câmpeni)
Drumuri de interes judetean:
DJ 742 Abrud- [NUME_REDACTAT] care face legatura cu [NUME_REDACTAT], centru de exploatare a minereurilor neferoase și cu drumul de exploatare care face legatura cu [NUME_REDACTAT] a cuprului [NUME_REDACTAT],
DJ 107 I: Aiud – Râmet – Ponor – Mogos – Bucium – DN 74
Drumuri comunale:
DC 116: Abrud- [NUME_REDACTAT] legături rutiere operaționale cu orașele: [NUME_REDACTAT], Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați.
Localitatile cuprinse în teritoriul administrativ al orasului Abrud sunt legate prin cai de comunicatie, după cum urmează:
[NUME_REDACTAT] sat este situată în partea de nord-est a orasului Abrud, la 1 km de centrul orasului. Localitatea s-a dezvoltat în lungul pârâului Abrud, legatura cu centrul orasului facându-se prin drumul national DN 74A, Abrud-Câmpeni care traversează localitatea.
[NUME_REDACTAT] Cornei este situată la nord-est de orasul Abrud, în lungul pârâului Corna, la 3 km de centrul orasului. Accesul la drumul national DN 74 se face prin drumul judetean DJ 742 Abrud- [NUME_REDACTAT].
[NUME_REDACTAT] este situată în partea de sud-vest a orasului Abrud, în lungul pârâului Soharu, la 1,8 km de centrul orasului. Legatura cu orasul se face prin drumul comunal DC 116, DN 74-Soharu, în lungime de 6 km.
Rețeaua de căi ferate- linia ferată îngustă Abrud – Turda are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Traficul feroviar este oprit, deoarece linia ingusta “Mocanita” nu mai este functionala.
Amplasarea față de aeroporturi- orașul Abrud este amplasat la 140 km de aeroportul Cristian – Sibiu și 135 km de aeroportul Someșeni – [NUME_REDACTAT].
Transportul pe apă nu este posibil, apele curgatoare din zona avand albii mici.
Situația demografică
Numărul de locuitori (la 1 iulie 2006): 5611 locuitori
Densitatea populației : 1.42 loc/ha
1.2 RELIEF
[NUME_REDACTAT] este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], adică în estul a ceea ce se numește "[NUME_REDACTAT]". Înspre nord, Abrudul este străjuit de [NUME_REDACTAT] (872 m), [NUME_REDACTAT] (902 m) și [NUME_REDACTAT] (868 m), iar înspre sud de [NUME_REDACTAT] (899 m) și [NUME_REDACTAT] (941 m). În est, se înalță [NUME_REDACTAT] (830 m), [NUME_REDACTAT] (880 m) și [NUME_REDACTAT] (817 m). Se întinde pe o diferentă de nivel de 600 m de la 565 m în nord, în lunca Abrudelului, până la 1058 m în sud, în vf. [NUME_REDACTAT].
Zona studiată este dominată de coline și dealuri orientate E-V, corespunzătoare unor serii de corpuri dacitice cu caracter subvulcanic, aflate într-o secvență de formațiuni sedimentare de vârstă cretacică. Formele pozitive de relief sunt caracterizate de pante abrupte și de prezența unor văi în formă de “V” tăiate de mici cursuri de apă. Râurile mai mari din zonă, cum ar fi Abrudelul și Arieșul, taie văi în formă de “U”. Aceste văi, deși mai largi decât primele, nu măsoară mai mult de 500 de metri lățime în zonele cele mai deschise. Fundul văilor este acoperit cu lunci plate, relativ fertile.
Natura formelor de relief este determinată de diversitatea formațiunilor geologice din substratul zonei. Formațiunile vulcanice predomină, impunându-se printr-o serie de masive cum sunt: Cârnic, Cetate, Orlea, Curmătura cu altitudini de peste 1000 m. În restul teritoriului, altitudinile se situează sub 1000 m, coborând la 550-580 m, în depresiunea [NUME_REDACTAT].
I.3. CONDIȚII GEOLOGICE
Formele de relief existente în depresiune au suferit în decursul erelor geologice multe si profunde transformari. Rocile vulcanice din zonă prezintă puternice mineralizari auro-argintifere și cuprifere. Principala zestre mineralogica poate fi vazută la locul de extractie sau prelucrare de la [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] sau la muzeul Aurului din Brad.
Din punct de vedere geologic, teritoriul orasului Abrud se încadrează în [NUME_REDACTAT] care fac parte din ciclul tectono-magmatic prebalcanian și este reprezentat prin șisturi cristaline precambriene alcatuite din roci cristaline și sedimente paleozoice asociate cu produse ale activitatii magmatice.
În neocomian, bazinul Abrudelului reprezenta o fosă care a fost treptat sedimentată, rezultând depozite neojurasice dispuse în strate cu Aptychus de 5 – 10 cm grosime după care a urmat o perioadă de exondare apoi invadarea apelor în tortonian. Cimentarea nisipurilor de plajă a dus la formarea gresiilor iar argilele și marnele au format sisturile argilo-marnoase.
În această zonă, cea mai importantă a fost activitatea vulcanică, începând cu cretacicul superior. Eruptiile vulcanice neogene au dus la dezvoltarea unor roci precum andezitele, riolitele, bazaltele și aglomeratele vulcanice. Sunt mai bine reprezentate eruptiile neogene din ciclul 2 cu dacitele și andezitele de la [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT] si Arama și ciclul 3 cu bazaltele de la Detunate. În aceste edificii vulcanice se intâlnesc mineralizatiile auro-argentifere, care sunt dispuse pe două aliniamente: NV-SE (Corabia si Frasin) și N-S ([NUME_REDACTAT] – Contiu și Arama).
Partile nordice și sudice sunt alcatuite, în general, de masive de roci vulcanice, iar partea centrală din culmi domoale din ofiolite strapunse de neck-uri vulcanice sau martori de eroziune.
Activitatea vulcanica si-a pus amprenta asupra dezvoltarii unui relief vulcanic, caracterizat în general prin masivitate, alternanta înseuarilor cu vârfurile conice și martori de eroziune, bine acoperit de paduri, pasuni și fânete.
Relieful fragmentat de vai a imprimat asezarilor de vale o formă alungită, versantii povârniti fiind supusi unor alunecari de teren locale ce constituie un factor de risc asupra dezvoltarii acestora, în schimb asezarile de platou sunt risipite și se întind pe interfluvii largi la înaltimi de 700 – 900 m.
1.4. [NUME_REDACTAT] apă curgatoare care dreneaza teritoriul orasului Abrud este Abrudelul, afluent pe dreapta al Ariesului. Acest râu izvoraste din [NUME_REDACTAT] de la o altitudine de 1142 m, are o lungime de 24 km, panta medie de 12‰ si coeficentul de sinuozitate 1.42. Suprafata bazinului hidrografic este de 223 kmp, iar altitudinea medie de 931 m.
Pe teritoriul orasului primeste afluenti, mai importanti fiind cei de pe partea dreaptă: vaile Cornii și Saliste, iar pe partea stânga vaile Ciutei, Bâdea, Cernitei, Soharu, si Serbina. Dintre acestea, mai mare este [NUME_REDACTAT] pe lânga care coboară DN 74, care are o lungime de 12 km, izvoreste la o altitudine de 920 m, are panta medie de 28%, iar suprafata bazinului de 66 kmp.
Profilul transversal al vailor este în general în V, cu versanti abrupti și impaduriti, au un curs torential care uneori afectează prin revarsarile lor terenurile agricole sau fondul construit.
Nivelul pânzei freatice se află la mica adâncime în zona de luncă și terasă (1.5 – 2.5 m), iar în zona înaltă până la 5 m.
[NUME_REDACTAT] și Izbita, afluenti din bazinul superior, sunt poluate datorită scurgerilor din halda Muntari, respectiv haldele și minele vechi de la Izbita din comuna Bucium, care afectează negativ flora și fauna din aval până la Arieș.
Apele subterane din zona Bucium– Corna– [NUME_REDACTAT] ce strabat în circuitul lor subteran zone mineralizate, mai ales cele piritoase, scot din adâncuri cantitati mari de oxizi metalici, numite de localnici „galite”. Galita este un puternic poluant al pânzei freatice din lunca Abrudului. Reactivarea apelor care au fost blocate în subteran, odată cu închiderea minelor particulare în 1948, prin cercetarile facute de geologi au transformat râul Abrudel într-un „râu mort”.
1.5 SO L
Pe teritoriul orasului se intâlnesc urmatoarele tipuri de soluri:
soluri aluviale de luncă- au o textura luto-nisipoasă, sunt mai bogate în materie organică cu o fertilitate bună pentru culturi agricole.
soluri brune feriluviale și podzoluri scheletice- au o textură lutoasă sau luto-argiloasă, mai sarace în materie organică și fertilitate scazuta care se pretează pentru pasuni și fânete, dar și pentru unele culturi agricole.
soluri brune montane de padure caracterizate printr-un profil scurt scheletic, puternic debazeificate, scheletice, bogate in acizi, bune pentru pasuni și fânete.
1.6. CLIMA
Clima orasului Abrud este continental moderată. Regimul termic se caracterizează prin temperatura medie anuală de 60C, fiind situat în zona izotermei de iarnă de -4°C și cea de vară de 22°C.
Temperaturile medii lunare și anuale, în grade Celsius, din zona Abrudului (dupa Atlasul climatologic) sunt:
Iarna are o temperatură medie de -2,3°C; Primavara ajunge la 7,3°C. Vara urcă la o medie de 15,3°C și din nou scade toamna la 7,3°C.
Umiditatea relativa (conf. Atlas clim.) este de 88% în aprilie, 72% în iulie si 80%, în octombrie.
Numarul mediu de zile senine este de 80 iar numarul mediu de zile acoperite este de 160.
Precipitații atmosferice
În timpul iernii cad 170 mc precipitatii, primavara 180 mc, vara 270 mc, toamna 180 mc. Fiindca iarna e cel mai sarac anotimp în precipitatii, debitele izvoarelor si râurilor scad foarte mult. Cea mai bogata luna în precipitatii este iunie când se produc si cele mai mari inundatii.
Primele fenomene de înghet apar, de obicei, pe la mijlocul lunii septembrie si dureaza pâna prin a doua parte a lunii aprilie, uneori si mai târziu. Zapada începe sa cada din noiembrie pâna prin martie – aprilie.
Regimul vântului
Frecvențele medii multianuale ale direcțiilor vântului indică faptul că direcția principală este SV (frecvența 30,3 %), urmată de NE (frecvența 13,5 %) și V (frecvența 8,4 %). Direcția dominantă a vântului (SV) are cele mai mari frecvențe de apariție (31,5 – 38,4 %) între septembrie și martie, incluzând anotimpurile de tranziție și iarna. A doua direcție dominantă (NE) are cele mai ridicate frecvențe de apariție în timpul anotimpului cald.
Valoarea medie multianuală a frecvenței calmului atmosferic este de 17,7 %, cu valori maxime (de peste 20 %) înregistrate în ianuarie, iunie și august.
Fenomene meteorologice
Abrudul îndeplineste toate conditiile pentru instalarea inversiunii termice. Cei care coboară iarna de pe dealurile din jur simt cum se înteteste frigul pe masura ce se apropie de oraș. Ceata este un fenomen meteorologic frecvent peste Abrud. De pe crestele dealurilor din jur, în zilele cu ceată, totul seamană cu o mare, din care rasar insulele calcaroase ale Vâlcanului și Bradisorului, și abia când ceata s-a risipit, se zareste: Abrudul, [NUME_REDACTAT], Crâstea, Soharul, etc.
Nebulozitatea (gradul de acoperire a cerului cu nori)
Mediile lunare multianuale ale nebulozității indică perioada noiembrie-mai ca fiind intervalul cu gradul cel mai ridicat de acoperire cu nori (6,0 – 6,5 zecimi). Nebulozitatea medie multianuală în perioada analizată a fost de 5,8 zecimi. Cea mai scăzută valoare (4,5 zecimi) a mediei lunare multianuale a fost înregistrată în luna august.
Durata de strălucire a soarelui (insolația)
Cele mai scăzute valori medii ale duratei de strălucire a soarelui au fost înregistrate în perioada noiembrie-ianuarie (28,37-58,23 ore/lună). Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în perioada mai – august (197,13-233,34 ore-lună). Durata de strălucire anuală totală a variat între 1447,33 și 1830,85 ore, cu o medie multianuală de 1596,07 ore. Aceste valori încadrează zona în categoria celor cu durate relativ reduse de strălucire a soarelui.
CAP II CALITATEA AERULUI
Legea nr. 104/2011, privind calitatea aerului înconjurator, crează cadrul legal pentru reglementarea masurilor destinate mentinerii și îmbunatatirii calitatii aerului, pe baza obiectivelor pentru calitatea aerului, asigurând alinierea legislatiei nationale la standardele europene în domeniu și îndeplinirea obligatiilor României ca stat membru al [NUME_REDACTAT]. Aceasta lege transpune Directiva 2008/50/CE a [NUME_REDACTAT] și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurator și un aer mai curat pentru Europa.
Legea privind calitatea aerului înconjurator prevede masuri la nivel national privind definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului destinate să evite și să prevină producerea unor evenimente daunatoare și să reducă efectele acestora asupra sanatatii umane și a mediului dar și evaluarea calitatii aerului pe întreg teritoriul tarii pe baza unor metode și criterii comune, stabilite la nivel european.
Poluarea aerului reprezintă o mare provocare a ultimelor decenii, datorită agresivitatii asupra sanatatii umane, asupra tuturor componentelor de mediu (aer, apa, sol, vegetatie), în general asupra mediului natural sau construit.
Prin urmare, protectia atmosferei devine un domeniu de o mare importantă în asigurarea sanatatii umane și a protectiei mediului, în spiritul conceptului de dezvoltare durabila.
2.1. Presiuni asupra starii de calitate a aerului
În ultimii ani, în orasul Abrud s-a constatat o usoară îmbunatatire a calitatii aerului, datorată diminuarii activitatilor miniere. Poluarea aerului trebuie privita ca o problemă globală, datorită fenomenului de dispersie. Elementele poluante sunt transportate de curentii de aer la distante mari, de peste 100 km. Datorită particularitatilor geografice pe care le are Abrudul (localizarea în depresiune) gradul de poluare a aerului poate fi, în unele situatii, destul de ridicat.
Sursele principale de poluanți atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localităților, și anume:
surse de poluare a aerului generate de arderea combustibililor solizi (lemne, deșeuri lemnoase, deșeuri agricole) în sisteme casnice de încălzire și de preparare a hranei, în cele mai multe dintre localități. Poluanții principali asociați acestor surse sunt reprezentați de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuși organici volatili și condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substanțe cu potențial cancerigen).
surse de poluare a aerului generate de creșterea păsărilor și animalelor: metan (CH4) generat de fermentația enterică și de descompunerea dejecțiilor, amoniac (NH3) rezultat din descompunerea dejecțiilor;
culturi vegetale sezoniere și perene: compuși organici volatili nonmetanici, protoxid de azot, particule de proveniență naturală (particule minerale și vegetale), amoniac (NH3) în cazul utilizării îngrășămintelor chimice, componenți chimici generați de utilizarea pesticidelor, poluanți generați de utilizarea mașinilor agricole (NOx, N2O, CH4, compuși organici volatili nonmetanici, CO, CO2, SO2, particule încărcate cu Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, HAP);
surse staționare reprezentate de motoare cu ardere internă (pompe, generatoare etc.): NO, NO2, N2O, CO, CO2, SO2, particule încărcate cu metale grele, compuși organici volatili și condensabili (incluzând HAP și alți componenți potențial cancerigeni);
traficul rutier: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), SO2, CH4, compuși organici volatili nonmetanici, particule încărcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn);
unitățile industriale: poluanți specifici arderii combustibililor, particule, compuși organici volatili nonmetanici.
iazurile de decantare a sterilelor de procesare de la [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
Ansamblul surselor staționare de magnitudine redusă, situate în interiorul localităților, formează un agregat asimilabil unei surse de suprafață de înălțime joasă (înălțimea medie a clădirilor: aproximativ 4-5 m în sate și 6-7 m în Abrud). Principalele surse staționare din zonele rezidențiale au un caracter dirijat (cu coșuri de evacuare a gazelor de ardere).
Traficul rutier din interiorul localităților este de asemenea constituit din surse de suprafață de joasă înălțime (aproximativ 2 m), reprezentate de căile rutiere care alcătuiesc rețeaua de străzi.
În afara localităților, traficul rutier generează surse liniare de emisie, caracteristice fiecărui drum în parte.
Principalii poluatori ai atmosferei sunt urmatoarele domenii:
activitatile industriale din zona;
transporturile rutiere;
activitatile umane.
Activitatile industriale
Emisiile principalilor poluanti au scazut în general, mai ales dupa 1989, în urma transformarilor economice înregistrate. Reducerea pe scară largă a productiei din principalele zone industriale și închiderea multor instalatii poluatoare, au condus la reducerea semnificativă a emisiilor industriale. Fostele punctele de lucru ale exploatarilor de la [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] sunt situate la distante mari de Abrud.
La aceste surse se adaugă amplasamentele pe care s-au desfășurat activitățile miniere din cadrul C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva- [NUME_REDACTAT]. Astfel, datorită faptului că amplasamentele nu au fost reabilitate, acestea reprezintă suprafețe active expuse eroziunii eoliene și, deci, surse de particule. Dintre acestea, cele mai importante sunt iazurile de decantare, ale căror suprafețe uscate pot genera, în condiții de vânt cu viteze peste 3 m/s, niveluri mari de poluare a aerului cu particule.
La acestea se vor adauga sursele de poluare generate de functionarea obiectivelor din noua zonă industrială [NUME_REDACTAT], reprezentate în principal de emisii de CO, PM10, NO2 și SO2.
b.Transporturile rutiere
Traficul se face raspunzator de eliminarea în atmosfera a poluantilor gazosi și solizi (particule), dintre care cei mai importanti sunt: monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi (COV), dioxid de sulf (SO2). Odată ajunsi în atmosferă, în functie de conditiile meteorologice, acesti poluanti participă la o serie de reactii fotochimice, care contribuie la formarea ozonului de atmosferă joasă, una din noxele cele mai periculoase, producând dificultati de respiratie și afectiuni pulmonare. Concentratia acestor poluanti depinde de:
– intensitatea traficului și tipurile de autovehicule, respectiv numarul de porniri și numarul de stationari;
-configuratia terenului, vânturile dominante, înaltimea și omogenitatea cladirilor care-l marginesc;
-conditiile meteorologice care contribuie la dispersia poluantilor.
Activitatile industriale și de comert au condus la intensificarea transportului rutier, neexistând posibilitatea utilizarii altui tip de transport. Pe de alta parte, reteaua de drumuri este amenajată prin centrul orasului sau pe linia de centura, dar și traseul acesteia este la distante relativ mici de centrul urbei.
Se poate observa de multe ori, în zilele senine, din împrejurimile Abrudului (Dl. Selistei, Stiurt, Muncel, Serbina) cum deasupra Abrudului este un „nor” la joasa înaltime, nimic altceva decât fumul emanat prin esapamentele autovehiculelor.
c. Activitatile umane
Ca o completare la cele de mai sus, activitatile urbane au si ele o contributie însemnată la poluarea aerului. Este vorba în primul rând de utilizarea sobelor cu combustibil solid (lemne si carbuni) ca sursă aproape unică de încalzire, datorită lipsei retelei de gaz metan în zonă și a altor surse de încalzire. În orasul Abrud, datorită închiderii centralelor termice de cartier, la momentul actual fiecare locatar îsi rezolvă situatia încalzirii pe cont propriu, inclusiv în blocurile de locuinte. Astfel, încalzirea este rezolvată în cea mai mare parte cu combustibil lemnos, cu sobe instalate în locuinte, ceea ce duce la aparita unor multiple surse de emisii.
Gestionarea necorespunzatoare a gunoiului și resturilor menajere duc la poluarea aerului și a solului. Fosta halda de gunoi menajer, acum închisă și pentru care este realizat un proiect de ecologizare, este amplasată în apropierea locuintelor de pe [NUME_REDACTAT], generând disconfort pentru aproximativ 20 de familii.
În ceea ce priveste calitatea aerului monitorizata și înregistrată la nivelul orasului Abrud, dispunem de urmatoarele informatii (sursa Agentia de Protectie a [NUME_REDACTAT]):
Emisii de gaze cu efect acidifiant (SO2, NOx si NH3)
Evolutia emisiilor de SO2
Surse de emisie: arderi în industrii energetice, arderi în industrii de fabricare și constructii, arderi în surse stationare de mică putere.
Evolutia emisiilor de SO2 in perioada 2002-2011
Mentinerea nivelului scazut a concentratiilor de dioxid de sulf comparativ cu perioada 2001 – 2003 se datoreaza în principal scaderii activitatii industriale fata de acea perioada.
Valori limita pentru dioxid de sulf
Din monitorizarile efectuate de catre APM Alba, in perioada 2010-2011 nu s-au inregistrat situatii in care valoarea limita a concentratiei de SO2 sa fie depasita.
Emisii de oxizi de azot (exprimat în NO2)
Surse principale de emisie: arderi în industrii energetice, arderi în industrii de fabricare și constructii, arderi în surse stationare de mică putere, cresterea animalelor și managementul dejectiilor animaliere.
Evolutia emisiilor de dioxid de azot în perioada 2001- 2011, la nivelul judetului Alba, este prezentată în figura urmatoare:
Se constata o scadere semnificativă a emisiilor de dioxid de azot la nivelul anilor 2003 – 2011 datorită scaderii activitatii industriale.
Valori limita pentru dioxid de azot
Din monitorizarile efectuate de catre APM Alba nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limite orare referitoare la nivelulul concentratiei de NO2.
Emisii de amoniac (NH3)
Surse de emisie: arderi în surse stationare de mică putere, cresterea animalelor și managementul dejectiilor animaliere, colectarea, epurarea și stocarea apelor uzate.
Evolutia emisiilor de amoniac în perioada 2003-2011 este prezentata în graficul urmator:
Cantitatea mai mare a emisiilor de amoniac în perioada 2004- 2006 fată de anul 2003, se datorează inventarierii mai multor surse de emisie și a folosirii mai multor îngrasaminte chimice în agricultură. În anul 2007 a scazut cantitatea de îngrasaminte chimice utilizate în agricultură, ceea ce a dus la scaderea emisiilor de amoniac din acest sector. În anul 2011 cantitatile sunt comparabile cu anul 2010.
Conform situatiilor prezentate se observa că cea mai mare emisie de amoniac provine din sectorul agricol, mentinându-se la acelasi nivel în perioada 2007-2011.
Pulberi în suspensie- PM10
Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care unele sunt prezente pe tot parcursul anului– cum sunt activitatile industriale, traficul sau lucrari de constructii, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamnă- iarnă, respectiv arderea combustibililor solizi pentru încalzirea locuintelor sau activitatile agricole specifice perioadei de toamnă. De asemenea, o contributie majoră la cresterea concentratiei de pulberi în suspensie (PM10) o au și conditiile meteorologice cum sunt ceata sau calmul atmosferic, care îngreunează dispersia poluantilor în atmosferă.
Datele statistice arata că, pentru judetul Alba, în anul 2011 nu a fost depasită valoarea limită zilnică de 50 µg/mc. Valorile medii anuale, pentru determinarile gravimetrice, au fost cuprinse între 22,20 µg/mc și 26,12 µg/mc.(sursa –raport APM).
Monoxidul de carbon
Cele mai importante surse antropogene de oxid de carbon și de compusi organici sunt transportul auto, întreprinderile industriale, centralele termo-electrice, gospodaria comunală și agricultura.
Valori limita pentru monoxid de carbon:
Din datele inregistrate de APM Alba se constata că în perioada de toamnă-iarnă, valorile sunt mai ridicate, datorită acumularilor de CO determinate de influenta încalzirii rezidentiale și a conditiilor meteorologice specifice acestei perioade, fară a depasi însă valoarea limită.
Emisii de compusi organici volatili nemetanici NMVOC
Surse principale de emisie: cresterea animalelor și managementul dejectiilor animaliere, arderi în industrii energetice, arderi în industrii de fabricare și constructii, arderi în surse stationare de mică putere, emisii fugitive generate de combustibili și carburanti, degresare și curatare chimica, aplicarea vopselelor, surse naturale.
Evolutia emisiilor de NMVOC in perioada 2003-2011
Se observă o mentinere relativ constanta a emisiilor de compusi organici volatili nemetanici cu o usoara scadere in anul 2011.
Metale grele
Surse principale de emisie: arderi în industrii energetice, arderi în industrii de fabricare și constructii, arderi în surse stationare de mică putere, industria metalelor.
Evolutia emisiilor de plumb, 2001-2011
Valori limită pentru emisii de plumb
* Valoarea-limita trebuie respectata doar de la 1 ianuarie 2010 în vecinatatea imediata a
surselor industriale situate în siturile contaminate de decenii de activitati industriale.
Valori-tinta pentru arsen, cadmiu si nichel
Din monitorizarile efectate de catre APM Alba a reiesit ca nivelul concentratiei pentru plumb a fost sub valoarea limita iar pentru cadmiu, nichel si arsen sub valorile-tinta.
Benzenul- C6H6
Valori limita pentru benzen
Din monitorizarile efectuate de catre APM Alba în anul 2011 s-a constat că valoarea medie anuala pentru benzen și precursori organici ai benzenului (toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen si p-xilen) este sub valoarea limită.
Ozon – O3
Valori tinta pentru ozon
Nivelul pentru ozon nu a depasit valoarea limită pentru protectia sanatatii umane.
Gaze cu efect de sera
[NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT] consta în politici si reglementari care contribuie la realizarea angajamentelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG sau GES), în conformitate cu Protocolul de la Kyoto:
-cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de baza 1990;
-cu 20-40% pana în anul 2020, fata de nivelul din anul 1990;
-limitare cu 70% pe termen lung.
Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de sera” reprezintă cantitatile în tone/ an de CO2, CH4 și N2O, poluanti ce sunt reglementati prin Protocolul de la Kyoto. Toate tarile trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveste reducerea acestor emisii de gaze cu efect de seră.
Comparativ cu anul 2010, cantitatea totala de emisii gaze cu efect de sera în anul 2011 a fost mai mare. Această valoare s-a înregistrat în primul rând datorita relansarii economice la nivelul judetului.
Emisii anuale de dioxid de carbon
Principalele surse de emisii de CO2 le reprezintă arderile din sectorul energetic, instalatiile de ardere neindustriala, arderile din industria de prelucrare, la care se adaugă emisiile provenite din sectorul transport rutier.
Acest indicator structural de mediu are o evolutie descrescatoare în perioada 2004-2006 și o usoară crestere în 2007, respectiv mai accentuată în 2008.
În anul 2011 asistam la o evolutie ascendenta, cauza fiind cresterea economică dupa criza din anul 2010. Datele sunt comparabile la nivelul anului 2009.
2.2. Poluarea aerului și sanatatea
Influenta directă a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei constă în modificarile ce apar în organismul persoanelor expuse ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent în atmosferă.
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii pot fi directe și de lungă durată. Efectele directe, în ordinea gravitatii pot duce la mortalitati, cresterea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificari fizico-patologice, modificari fiziologice directe și/sau încarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti. Efectele de lungă durata sunt rezultatul acumularii poluantilor (de tipul poluantilor cumulativi – plumb) până la atingerea pragului toxic. Efectele de lungă durată apar prin expunerea prelungită la actiunea poluantului. Manifestarile patologice pot îmbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene alergice, efecte cancerigene, efecte mutagene și teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor îmbolnaviri cu etiologie multipla, în care poluantii să reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti ( boli respiratorii acute și cronice, anemii).
După tipul de actiune pe care o au asupra organismului, poluantii atmosferici sunt :
– cu actiune iritanta ( pulberi, SO2, NOx, ozonul și substantele oxidante, amoniacul, clorul) ;
– cu actiune asfixiantă ( CO );
– cu actiune toxică sistemică (plumbul);
– cu actiune fibrozantă (pulberile cu densitate mare, azbestul) ;
– cu actiune cancerigenă (hidrocarburile aromatice policiclice, azbestul, arseniul, cromul, cobaltul, seleniul) ;
– cu actiune alergizantă (pulberi minerale sau organice, substante provenite din insecticide, medicamente, s.a.);
– cu actiune infectantă (germeni patogeni din atmosferă).
La nivelul orasului Abrud, calitatea aerului urban este influentată de catre poluantii antropici:
-pulberi și gaze rezultate din consumul de energie bazat pe arderea combustibililor fosili în industrie, transporturi, sisteme de încalzire, arderea biomasei și a deseurilor vegetale;
– culturi agricole;
– zootehnia;
– insuficienta salubrizare stradala;
– depozitarea și transportul deseurilor menajere.
Calitatea aerului conditionează dezvoltarea urbană armonioasă a orasului Abrud. Autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie să acționeze pentru menținerea unor distanțe adecvate între amplasamentele industriale existente (în principal amplasamente pentru depozitare deseuri, statii de epurare, iazurile de decantare) și zone rezidențiale, clădiri și zone de utilitate publică, complexe comerciale, zone de servicii, căi principale rutiere, zone de recreere și zone protejate de interes și sensibilitate deosebite. Deasemeni, autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie să acționeze pentru interzicerea amplasării de obiective industrial noi, cu potential de poluare a aerului în apropierea zonelor rezidentiale existente.
Un rol important revine deasemeni autorităților de mediu cu rol în impunerea respectării legislației de mediu.
La reducerea riscului poluării cu pulberi în suspensie contribuie deasemeni înierbarea terenurilor virane, curătarea corespunzătoare a arterelor rutiere si amenajarea corespunzătoare a spatiilor verzi.
Din datele statistice prezentate se constată că, în perioada de toamna-iarnă, nivelul poluantilor este mai ridicat datorat influentei încalzirii rezidentiale și conditiilor meteorologice specifice acestei perioade, fară a depasi însă valoarea limită/țintă.
CAP III. CALITATEA APELOR
Apele continentale reprezintă o componentă importantă a mediului înconjurator prin formele diferite de existentă și de repartitie teritorială, mai ales pentru posibilitatile largi de valorificare.
O cerință esențială a [NUME_REDACTAT] Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (art. 4) și, implicit, dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Termenul pentru realizarea acestor obiective este anul 2015.
Atingerea obiectivelor de mediu cu privire la calitatea corpurilor de apă, până în 2015, include:
– pentru corpurile de apă de suprafață: atingerea stării ecologice bune și a stării chimice bune, respectiv a potențialului ecologic bun și a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale;
– pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune și a stării cantitative bune;
– pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislația specifică;
– nedeteriorarea stării apelor de suprafață și subterane.
Obiectivele de mediu sunt cuprinse în Planul de Management bazinal, care se reactualizează o dată la 6 ani.
Masurile de baza și masurile suplimentare, componente ale programului sunt:
prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafată și subterane;
– protectia, îmbunatatirea și restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafată, inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apă puternic modificate, precum și a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii starii bune pâna în anul 2015;
– protectia și îmbunatatirea corpurilor de apă puternic modificate și artificiale în vederea atingerii potentialului ecologic bun și a starii chimice bune până în anul 2015;
– reducerea progresivă a poluarii cu substante prioritare și încetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase în apele de suprafată prin implementarea masurilor necesare;
– reducerea tendintelor semnificative și sustinute de crestere a poluantilor în apele subterane;
– atingerea standardelor și obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitară.
Urmarirea obiectivelor de conservare, protectie și îmbunatatire a calitatii mediului, în conditiile utilizarii prudente și rationale a resurselor naturale, trebuie să se bazeze pe principiile precautiei și masurilor preventive. În primul rând, daunele asupra mediului trebuie rectificate la sursă iar poluatorul trebuie să platească.
3.1. Surse de poluare a apelor
Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultură. Azotul este element esential pentru viată și în ape suferă foarte multe procese chimice și biochimice. Apare mai ales ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compusi organici, grupe între care exista continuu transformari/ tranzitari, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglo- binemie la copii, cancer gastric, etc.
Sursele de azotati în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt precipitatii: oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere și de arderea combustibililor fosili; aportul prin spalarea din roci și cenusa de vegetatie arsă ajunsă în apă; nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas și notrosococcus) și a nitritilor (prin nitrobacter); izvoare în urma dizolvarii lor la adâncime în roci (nitratul având solubilitate crescuta în ape); eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" sunt adesea, indirect tot antropice, Surse antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversari de ape uzate continând azotati) și difuze, în principal azotatii proveniti din agricultură, din îngrasamintele chimice și din îngrasamintele naturale – gunoi de grajd – aplicate pe câmpuri, sau de la latrine.
Acidifierea apelor este produsa în principal de ploile acide. Cauza principală o constituie dioxidul de sulf și oxizii de azot degajati în atmosferă. Pe plan global, sursele naturale au aceeasi magnitudine cu cele antropice, care sunt în principal arderea combustibililor fosili dar care, în zone industriale le eclipseaza pe cele de origine naturală.
Mecanismul de formare al ploii acide constă în oxidarea în atmosferă a oxizilor de azot și sulf la acid azotic și sulfuric sau aerosoli de azotat și sulfat, prin procese complexe incomplet elucidate de oameni. Acizii ajung pe sol și în ape pe cale umedă sau uscată. Pe cale umedă ajung prin ploaie sau ninsoare sau prin ceată, chiciură, etc. Stationarea în atmosferă durează, în medie, mai multe zile, permitând astfel afectarea unor regiuni departate. Pe cale uscată ajung prin difuzie ca și gaze sau în particule de aerosoli, ca azotat de amoniu sau sulfat de amoniu. În aceste cazuri stationează putin în atmosferă, astfel că afectează mai mult regiunea înconjuratoare.
O altă sursă importanta de ape acide vine de la poluarea solului cu amoniu, pe care bacteriile îl nitrifică, rezultând însă și ioni de hidrogen, ce dau aciditate. De asemenea, din minerit pirita, expusă la aer și umiditate, eliberează H+, acidificând puternic apele.
Pot aparea acidifieri temporare "naturale" la topirea zapezilor, dar majoritatea sunt din cauze antropice. Scaderea pH-ului atrage o crestere a solubilitatii metalelor grele, toxice pentru viată, care sunt mobilizate din sedimente sau nu se mai sedimentează.
Poluarea cu compusi organici biodegradabili
Cea mai tipică poluare cu compusi organici biodegradabili este cea cu ape uzate orasenesti.
Poluarea cu metale grele – principalele surse de poluare a apelor cu metale grele sunt: surse geologice (naturale); industria minieră și prelucratoare de metale; utilizarile industriale și casnice ale sarurilor de metale grele, de exemplu cele de crom la tabacarii, cele de cupru și arsen în pesticide, sau plumbul în benzina; din excretiile umane și animale; din infiltratiile de la haldele de gunoi. Metalele grele includ plumbul, arsenul, mercurul, cadmiul, cobaltul, nichelul, seleniul, fierul, argintul, zincul, cromul, cobaltul, manganul, etc
3.2. Presiuni semnificative asupra resurselor de apa ale orasului [NUME_REDACTAT] zona studiată, calitatea apei este afectată de urmatoarele categorii majore de factori de stres fizici și chimici:
Evacuarea în mediul natural a unor ape uzate generate de exploatarea și prelucrarea minereurilor, cu aciditate ridicată și cu un conținut de poluanți relevanți: cupru, fier, mangan, arsen, cadmiu, nichel, plumb, mercur, seleniu, crom, sulfați, săruri dizolvate, etc.
Activitățile de exploatare și de procesare a minereurilor neferoase generează ape uzate cu caracter acid, cu concentrații ridicate de metale grele și de alți contaminanți. În mediu, acest tip de poluare este identificat sub formă de ape acide de mină.
Apele uzate rezultate de la Uzina de preparare [NUME_REDACTAT], care a funcționat până în mai 2006, erau evacuate neepurate direct în râul Abrud. Uzina a generat, de asemenea, sterile de procesare, care sunt stocate în iazul de decantare [NUME_REDACTAT].
Tipul de mineralizație al zonei conduce la apariția unor elemente în concentrații peste limitele admise de reglementările în vigoare privind calitatea apelor de suprafață sau subterane, constituind așa-numitele niveluri de concentrație de fond.
Alte surse punctiforme de poluare a apei sunt reprezentate de evacuările necontrolate de ape uzate menajere provenite de la locuințele colective sau individuale situate de-a lungul cursurilor de apă. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităților agricole și de creștere a animalelor. Este de mentionat faptul ca la nivelul orasului Abrud, nu exista statie de epurare ape uzate menajere, acestea fiind evacuate neepurate in paraul Abrud.
3.3 Principalele corpuri de apa de suprafata si subterane. [NUME_REDACTAT] de apă de suprafată este un element discret și semnificativ al apelor de suprafată: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape de tranzitie, o parte din apele marine litorale.
Un corp de apa de suprafata este format din: apa, patul albiei și zona riverană râului care este relevantă pentru flora și fauna acvatică.
Apele de suprafată, care sunt considerate ca resurse pentru locuitorii orasului Abrud sunt [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Regimul hidrografic al acestora este fluctuant, din cauza secetei sau a ploilor abundente, fiind un factor principal pentru alimentarea cu apă potabilă a orasului Abrud.
[NUME_REDACTAT] care traverseaza orasul Abrud este poluat de afluentii de pe [NUME_REDACTAT], Izbita și [NUME_REDACTAT], datorită apelor subterane din zonele unde au fost desfasurate activitati miniere. Apele acide care spală vechile galerii din zona amintită ajung în Abrudel, din aceasta cauza apele de suprafată sunt poluate. Apele uzate rezultate de la Uzina de preparare [NUME_REDACTAT], care a funcționat până în mai 2006, erau evacuate neepurate direct în râul Abrud.
[NUME_REDACTAT] reprezintă colectorul principal al apelor de suprafață provenite din perimetrele miniere Bucium și [NUME_REDACTAT]. Acest curs de apă reprezintă o exemplificare clară a impactului activităților miniere istorice și recente, în condițiile absenței totale a sistemelor de colectare, stocare și epurare a apelor de mină și a altor surse de contaminare specifice, din zonele pe care le traversează acest râu și din zonele adiacente. Apele acestui râu au, pe cea mare parte a traseului, un caracter acid și încărcări semnificative de poluanți specifici: arsen, cadmiu, seleniu și sulfați.
În zona [NUME_REDACTAT] s-a identificat afectarea calității apei din [NUME_REDACTAT] cu ape acide de mină care au o contribuție semnificativă la poluarea cu crom total și cu sulfați.
În general, apa din izvoare este de calitate bună. A fost identificat un izvor a cărui apă este contaminată cu cadmiu și cu seleniu.
Apele din fântâni, deși acestea sunt situate în zona de influență a pârâului, sunt slab acide sau neutre și prezintă o contaminare mai redusă (cu numai 10 – 60 % peste valorile limită) cu arsen, cadmiu, nichel, plumb și seleniu.
[NUME_REDACTAT] este străbătută de un pârâu care are ca obârșie zona unor lucrări miniere, din care rezultă ape cu caracter puternic acid și cu un grad de încărcare foarte ridicat de arsen, cadmiu, nichel, crom total, seleniu și sulfați. Existența unui număr mare de izvoare în sub-bazinul hidrografic al [NUME_REDACTAT] conduce la diminuarea acestei contaminări în aval, dar care se menține ridicată pentru arsen, cadmiu și seleniu până la confluența cu râul Abrud.
În zona [NUME_REDACTAT] sursa de ape uzate este reprezentată de deversarea de apă limpezită din iazul de decantare [NUME_REDACTAT] (iaz activ până în 2006) și de exfiltrațiile prin corpul barajului acestui iaz.
Apele din unele izvoare prezintă o calitate bună, în timp ce apele din alte izvoare sunt contaminate cu cadmiu și cu nichel. Apa din fântână este contaminată cu arsen, cadmiu, nichel și sulfați.
Concluzia este că evacuarea apelor decantate din iazul de decantare a avut un impact negativ asupra calității apei subterane din aval. Calitatea apei este foarte bună până la coada iazului, iar în aval de iaz aceasta devine contaminată, în special cu arsen, cadmiu, seleniu și sulfați.
3.4. Asigurarea necesarului de apă potabilă în orasul [NUME_REDACTAT] de captare pentru apa potabila distribuită în orasul Abrud sunt apele de suprafată și apele subterane (izvoare).
În prezent, orasul Abrud dispune de trei surse de alimentare cu apă potabilă:
[NUME_REDACTAT]
Acumularea de apă Mihoiesti este un lac artificial rezultat din construirea barajului de greutate pe râul Arieș, în amonte de orasul Câmpeni. Captarea propriu-zisă se face printr-un deversor lateral, lângă baraj, prevăzut și cu un deznisipator, cu rolul de a opri depunerile ce apar în timp.
Aducțiunea de apă brută- conducta de aducțiune este realizată din țeavă de oțel având Dn 600 mm și o lungime de 1900 m. Traseul conductei urmăreste malul drept al râului Arieș, subtraversând firul văii pe malul stâng, în apropierea stației de tratare. Pe acest traseu sunt două supratraversări prevăzute cu dispozitive de aerisire continuă a conductei.
Aducțiune apă către consumatori- primul consumator este orasul Câmpeni. Conducta coboară de la rezervor, fiind executată din oțel Dn 600 mm, pe o lungime de 4000 m. Pe acest tronson este prevăzută o supratraversare a râului Aries. Pe acest tronson se distribuie apă orasului Câmpeni. În apropierea podului peste Arieș, de la iesirea din Câmpeni, aducțiunea se bifurcă împărțindu-se în două tronsoane de conductă care transportă apa către SP Gârde, respectiv către gospodăria de apă [NUME_REDACTAT]. Ramura care urcă pe valea Abrudelului către gospodăria de apă [NUME_REDACTAT], are Dn 400 mm, fiind executată din oțel. Urmăreste malul stâng al râului Abrudel pe o lungime de 1900 m după care supratraversează râul, rămânând pe malul drept până în rezervorul gospodăriei de apă, lungimea totală fiind de 6500 m.
[NUME_REDACTAT], apa ajunge printr-o conducta din otel, cu Dn= 400 mm, până în statia de repompare de la [NUME_REDACTAT], într-un rezervor tampon de 100 mc de unde, este repompat un debit de cca 25 l/s (90 mc/h) cu ajutorul a 4 pompe (1 rezerva), la cele doua rezervoare existente ale orasului 2x 1000 mc. De la rezervoare, apa este distribuită gravitational spre orasul Abrud.
[NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] este o sursă de suprafață si tratarea apei se face pe 4 trepte prin coagulare, decantare, filtrare și clorinare. Captarea apei se face din barajul construit în acest scop. Datorită perioadelor secetoase, debitul pârâului Cernița scade considerabil ajungând la circa 2 l/s. Capacitatea maximă de tratare a stației Buninginea este de 55 mc/h, respectiv 15 l/s. Clorinarea apei se face în stație, utilizând un aparat de clorinare și butelii de clor cu capacitatea de 500 si 40 l.
Stația de tratare a apei Buninginea se află în comuna Ciuruleasa, la o distanță de 12 km de orasul Abrud. Aductiunea de la statia de tratare până la conducta de aductiune de la sursa Vâltori este din otel zincat de Dn=75mm.
3. [NUME_REDACTAT] este constituită din captarea a două izvoare din masivul Vulcan, debitul fiind între 10 mc/h – 75 mc/h, respectiv 2,7 l/s – 20 l/s, funcție de regimul precipitațiilor. Aductiunea de la captarea Vulcan este din teava de otel cu Dn = 275 mm, prin care apa de la această captare și de la captarea Buninginea ajunge gravitational la cele 2 rezervoare existente, 2× 1000 mc (pentru incendiu și compensarea variatiilor orare), ale orasului Abrud, amplasate la o cotă de altitudine superioară orasului, ceea ce asigură distribuirea gravitatională catre consumatori.
Retelele de distributie au un grad mare de uzură, având o vechime cuprinsă între 10 si 25 de ani. Din statia de tratare a apei situată in localitatea Buninginea apa pleacă ca „apă potabilă” dar datorită defectiunilor din retea poate ajunge în locuintele oamenilor ca „apă nepotabilă”.
Gospodariile izolate din cele 3 sate componente se alimentează cu apa din izvoare, puturi (stocate în bazine de dimensiuni mici) sau fântâni proprii, care deservesc una sau mai multe gospodarii. Beneficiari – circa 1960 locuitori.
La nivelul orasului Abrud gestionarea cantitatii și calitatii apei potabile furnizate în sistem centralizat este facută de catre societatea APA CTTA SA Alba.
În tabelul urmator este prezentată situatia detaliata privind reteaua de distributie apă potabilă administrată de SC APA C.T.T.A. SA Alba, la nivelul orasului Abrud, în anul 2011:
Calitatea apei potabile, administrată de catre SC APA CTTA SA Alba în orasul Abrud în anul 2011, este prezentată în tabelul urmator:
3.5. Sistemul de canalizare municipal și volumele de apă restituite
În orasul Abrud nu există statie de epurare a apelor uzate, apele uzate fiind evacuate neepurate în râul Abrudel, intens poluat atât chimic cat și microbiologic.
Reteaua de canalizare, are o lungime de 12 Km, o parte din strazile orasului Abrud nefiind racordate la reteaua publica de canalizare. Daca in zona blocurilor, reteaua de canalizare a fost reabilitata, în orasul vechi aceasta ar necesita schimbata (redimensionata si refacuta) in proportie de 50%.
Canalizarea în orasul Abrud este asigurata în sistem separativ.
Apele menajere ale localitatii sunt preluate de canalul colector principal din tuburi ovoide Dn 600/900 mm, care pleacă din zona [NUME_REDACTAT], trec prin ansamblul de blocuri de pe strada Republicii, de unde ajung în strada Detunata, apoi în [NUME_REDACTAT], strada Lt. [NUME_REDACTAT] și strada Salciilor. De aici, pe lânga pârâul Abrudel ajung în zona statiei de epurare ape menajere. Apele menajere sunt deversate în pârâul Abrudel, fără să treacă prin statia de epurare.
Apele pluviale sunt conduse prin tuburi de beton, cu Dn intre 200 mm și 400 mm, pe canalul spre pârâul Abrudel.
Statia de epurare se află amplasată la cca 900 m de localitate, pe malul pârâului Abrudel și a fost dimensionată pentru un debit Q max/zi = 65 l/s, respectiv 5.616 mc/zi.
Statia de epurare, conform proiectului realizat, cuprinde:
– statie de pompare
– gratar simplu, fix, cu un singur fir și curatare manuală
– deznisipator de tip orizontal cu două fire tehnologice
– separator de grasimi
– decantor primar longitudinal
– stabilizator de namol
– bazin de aerare cu aeratoare mecanice
– decantor primar longitudinal
– stabilizator de namol
– bazin de aerare cu aeratoare mecanice
– decantor longitudinal secundar
– statie pompare namol
– statie pompare ape epurate
– platformă de namol
– laborator și compartiment de suflante
Exista la nivelul [NUME_REDACTAT] al orasului Abrud proiectul „Alimentare cu apa, canalizare și statie de epurare Abrud” pentru rezolvarea problemelor la consumatori a apelor uzate menajere și trecerea acestora prin statia de epurare. Investitia a fost începută dar este nefinalizată.
Probleme identificate în sistemul de alimentare cu apă și canalizare
Datorita alimentarii discontinue cu apa potabilă datorată insuficientei resurselor de apa pentru orasul Abrud, apare o evacuare discontinuă și a apei menajere uzate, motiv pentru care au aparut frecvente colmatari ale conductelor și defectiuni ale retelelor interioare și exterioare. În timp, evacuarea apelor menajere și a fecalelor s-a efectuat în unele subsoluri de bloc, afectând:
– conductele de la subsoluri;
– structura de rezistenta a subsolurilor, respectiv a blocurilor aparând fisuri ale peretilor;
– calitatea aerului de pe casa scarilor, prin aparitia de mirosuri urâte și persistente, a țântarilor și, nu în ultimul rând, a pericolului de epidemii;
Evacuarea apelor din subsol se face greoi și numai cu mijloace mecanizate, întrucât, datorită diminuarii sectiunii conductei de canalizare, prin colmatari repetate, nu mai există o corelare dimensionala optimă între conducta de evacuare a apelor menajere și cea de canalizare. Mai mult, datorită functionarii discontinue a apei potabile, se crează vid în conductele de apa, vid care în caz de defectiuni la conducta de alimentare (spargeri, fisuri) poate antrena ape uzate și fecale descompuse pe conducta de alimentare cu apă a blocului respectiv. Astfel, în timp, pot aparea epidemii de infectii digestive, dizenterii sau chiar hepatită.
Refacerea conductelor de canalizare și a bransamentelor la blocurile aflate intr-o astfel de situatie este imperios necesară pentru eliminarea sau macar diminuarea efectelor negative amintite mai sus, prin redimensionarea conductelor și asigurarea unei scurgeri gravitationale a tuturor acumularilor nedorite din subsolurile blocurilor.
Concluzii:
Existenta și starea tehnica a infrastructurii serviciilor de utilitate publică, precum și posibilitatea populatiei de a avea acces la aceste servicii sunt neadecvate.
[NUME_REDACTAT] Locală administrează reteaua de distributie a apei și reteaua de canalizare prin [NUME_REDACTAT] din cadrul [NUME_REDACTAT].
Din cauza pierderilor masive din reteaua de distributie și a factorilor de mediu care influenteaza sursele de apa (ploi, seceta), locuitorii orasului Abrud au apă de la reteaua publică in medie, doar 6 ore pe zi, iar în anul 2012, din cauza secetei prelungite, au fost și zile când locuitorii au primit apă chiar mai putin de 1 h/zi.
Solutii propuse pentru îmbunatatirea alimentarii cu apă și a calitatii apei în orasul [NUME_REDACTAT] de apa
Principala sursa de apă pentru localitatea Abrud se propune a fi tot acumularea Mihoiesti de unde, în prezent, se alimenteaza doar 25 l/s iar conform breviarului de calcul, sursa trebuie sa asigure un debit de 58,3 l/s pentru orasul Abrud.
În afară de susa Mihoiesti, orasul Abrud mai dispune de sursa Buningina (cca 2 l/s la ora actuală) și sursa Vulcan (cca 4 l/s). Se propune extinderea acestor două surse (ca surse de rezerva) pentru un debit de cca 15 l/s.
Aductiuni, statii de pompare
Alimentarea cu apa a orasului Abrud se propune să se facă prin separarea sistemului de alimentare cu apa fată de cel existent pentru celelalte localitati din zonă si de cel al combinatului minier de la [NUME_REDACTAT], și anume: alaturat statiei de pompare și tratare Mihoiesti să se construiască o statie de pompare cu electropompe numai pentru orasul Abrud. De la statia de tratare și pompare Mihoiesti, se prevede o conductă de aductiune independentă pentru orasul Abrud, până la statia de repompare [NUME_REDACTAT], cu Dn 400 mm și L= 11 km (din care 8,5 km existentă).
Rezervoare de înmagazinare
La ora actuală, orasul Abrud dispune de două rezervoare 2x 1000 mc. Conform breviarului de calcul a rezultat necesitatea construirii a încă unui rezervor de 1000 mc lângă cele existente.
[NUME_REDACTAT] este inclusa în grupul comunitatilor asistate financiar pentru îmbunatatirea infrastructurii publice de apă prin Programul SAMTID– PHARE, program de dezvoltare a infrastructurii în orasele mici și mijlocii– faza pilot care vizează reabilitarea retelei de distributie a apei potabile.
Efectele apei poluate asupra starii de sanatate
Apa, element indispensabil vietii si activitatii omului, se constituie într-un important indicator al aprecierii gradului de civilizatie si al posibilitatilor de dezvoltare pe care o localitate le ofera locuitorilor sai.
Ca urmare, cercetarile privind conditiile de viata ale populatiei, pun un accent deosebit pe rolul apei în viata localitatilor și a oamenilor. În acest sens, relatia apa– calitatea vietii este evidentiată, din punct de vedere socio-economic, și prin intermediul unor indicatori, atât obiectivi, cât și subiectivi, care privesc: accesul localitatilor și al populatiei la sursele de apa, consumul de apă, calitatea apei, influenta apei asupra starii de sanatate a populatiei, perceptia populatiei privind alimentarea cu apă.
În conditiile nerespectarii normelor de igienizare a apei potabile, aceasta poate constitui un important factor de îmbolnavire pentru populatie.
Conform datelor transmise de catre Directia de [NUME_REDACTAT] Alba, în cursul anului 2011 nu s-au inregistrat neconformitati cu impact pe starea de sanatate datorata calitatii apei și nici epidemii hidrice.
CAP IV S OL U L
Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineste multe functii, este vital pentru activitatile umane și pentru supravietuirea ecosistemelor.
Principalele procese de degradare a solului sunt:
o eroziunea;
o degradarea materiei organice;
o contaminarea;
o salinizarea;
o compactizarea;
o pierderea biodiversitatii solului ;
o scoaterea din circuitul agricol ;
o alunecarile de teren și inundatii
Potentialele surse de poluare a solurilor sunt:
– depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale,
– emisii din diferite activități, autovehicule,
– stocarea și distribuția produselor petroliere si chimice.
4.1 Calitatea solului in orasul [NUME_REDACTAT] urmare a condițiilor de mediu (relief, litologie de suprafață, hidrografie-hidrogeologie, climă, vegetație), în zonă s-a format un înveliș de sol variat. Diversitatea lui apare mai pregnant la nivel de subtip, dar mai ales la nivel inferior, dată de asocierea caracteristicilor de sol și teren în arealele respective, condiționând legile răspândirii acestora. Aceste soluri sunt caracteristice unui relief cu altitudine joasă (600-800 m), slab-moderat accidentat, cu versanți scurți sau lungi, uniformi la neuniformi, moderat înclinați (pante de 12-25%). Materialul parental rezultă din sedimente argiloase cu marne argiloase, parțial șistoase și fliș argilo-grezos, al cărui ciment este slab calcaros.
Profilul de sol este bine dezvoltat, solurile având o grosime de la 51-75 cm (sol semiprofund), până la peste 1 m (sol puternic profund).
Actiunea factorului antropic asupra solurilor, intensificată de vremuri de restriste, când mineritul stagna sau când nu se puteau aduce suficiente cereale din zonele cerealiere, a dus la degradarea acestora. Prin despadurirea terenurilor cu panta accentuată s-a început eroziunea solurilor, lipsit de protectia stratului vegetal. Pasunatul animalelor și agricultura în care brazda a fost rasturnată în aceeasi directie, în jos, a facut ca o fâsie de sol egală cu latimea și grosimea brazdei să fie deplasata în aval, lasând în loc doar roca mamă. Treptat, solul subtire și putin fertil s-a adunat în „terase false” numite de moti “razoare”, care pot sa ajunga pâna la 2 m înaltime. Asemenea „terase” pot fi vazute peste tot în [NUME_REDACTAT]. Cu cât aceste „terase” sunt mai înalte cu atât s-a îngustat parcela fertila din amonte și s-a latit zona cu sol degradat și invadat cu vegetatie fară valoare sau chiar daunatoare animalelor.
Teritoriul administrativ al orasului Abrud se compune din orasul Abrud și localitatile: Abrud sat, [NUME_REDACTAT] și Soharu.
Suprafetele ocupate/bilantul teritorial este urmatorul:
4.2 Managementul siturilor contaminate din orasul [NUME_REDACTAT] România, un sit contaminat este considerat orice suprafață de teren sau apă, unde substanțele poluante se găsesc în concentrații ce pun în pericol imediat sau de lungă durată sănătatea omului sau a mediului.
În aceeași idee, un sit potențial contaminat este un sit adiacent (teren sau apă), unde operațiunile trecute și prezente pot fi cauza unui impact negativ asupra mediului.
Sit contaminat la nivelul orasului Abrud este declarată fosta rampă de deseuri, acum închisă și pentru care este în curs de realizare un proiect de ecologizare.
Deșeurile menajere și cele asimilabile acestora conțin un procent ridicat de materii organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora, direct pe sol, se produce acidifierea solului, în urma dezvoltării de procese fermentative și implicit, a generării de compuși cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi grași, H2S, etc.).
Deoarece conținutul de metale, atât în deșeurile menajere cât și a celorlalte tipuri de deșeuri ce intră în categoria deșeurilor municipale este redus, conținutul de metale grele ce ar putea avea impact asupra solului și subsolului este mult diminuat.
În plus, se mai pot mentiona:
Solul aferent iazurilor de decantare este poluat cu pulberi in a carui compozitie se găsesc componente chimice minerale, din compoziția rocilor și a minereurilor precum: Si, Al, Fe, Ti, Ca, Mg, Ni, K, Mn, Cu, Zn, Cd, Pb și chiar urme de metale prețioase. Pe lângă acestea este posibil ca solul situat de-a lungul drumurilor să fie poluat cu Pb provenit din arderea benzinelor în motoarele cu combustie internă. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifestă asupra vegetației prin depunerea sa pe aparatul foliar, generând închiderea parțială sau totală a stomatelor și perturbarea proceselor fiziologice și biochimice ale plantelor. În schimb, dacă praful este încărcat cu metale grele, pe solurile pe care acesta se depune, este posibil să se inițieze un proces de poluare cu astfel de elemente chimice. În fine, solul vegetal depus în stive intra într-un proces de degradare, ca urmare, a schimbării condițiilor fizico-chimice și în special, biologice.
In cazul inceperii exploatarii de zona industriala de pe teritoriul administrativ al comunei [NUME_REDACTAT] si al orasului Abrud, acesta va apare ca element modificator al conditiilor de sol, din cauza iazului de decantare [NUME_REDACTAT] care va ocupa în final o suprafață de 324 ha. Odată cu intrarea în funcțiune și cu atingerea cotei finale, vor fi acoperite 137,9 ha de soluri brune acide tipice, andice sau litice, în asociație cu litosoluri tipice și 168,2 ha cu soluri brune eu-mezobazice tipice, litice, în asociație cu litosoluri tipice. Aceste două tipuri dominante de sol reprezintă 43%, respectiv 52% din întreaga suprafață pe care o va ocupa iazul de decantare.
Din monitorizarile periodice efectuate pentru sol de catre APM Alba, in anii 2011 si 2010, nu s-au constat depasiri fata de pragurile de alerta ale solurilor, conform Ord.756/1997.
4.3. Solutii propuse pentru prevenirea poluarii solului
Pentru amplasamentele declarate situri contaminate se va proceda la refacerea acestora conform proiectelor de ecologizare realizate si monitorizare post-inchidere. Până la finalizarea ecologizarii și monitorizarii nu se vor prevedea nici un fel de obiective pe amplasament sau vecinatate.
CAP. V GESTIUNEA DEȘEURILOR
Una dintre problemele cele mai acute de protectie a mediului este reprezentata de gestiunea deseurilor. Datorită cresterii consumului în ultimii 10 ani, dar și a tehnologiilor și instalatiilor încă învechite din industrie, în România se genereaza anual milioane de tone de deseuri, din care peste 70% se depozitează, în principal pe teren descoperit. Exista astfel mari cantitati de deseuri stocate în depozitele de deseuri urbane și industriale, care ocupă mari suprafete de teren, nu sunt amenajate sau sunt exploatate deficitar și afectează calitatea mediului, în special a apelor subterane și de suprafată.
Deșeurile reprezintă orice substanță sau orice obiect, de care deținătorul se debarasează, are intenția sau obligația de a se debarasa, iar aruncarea lor reprezintă o pierdere de materiale și energie.
Fiecare activitate umană generează deșeuri, iar o dată cu creșterea nivelului de viață, cantitătile de deșeuri devin din ce în ce mai mari. Gestionarea eficientă a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere, devine o prioritate pentru toți: pentru instituțiile guvernamentale responsabile pentru acest domeniu, autorități locale, pentru societățile care presteză servicii în acest domeniu, pentru cei care generează deșeuri, cât și pentru organizațiile neguvernamentale de mediu.
Impactul depozitelor de deseuri industriale și urbane afecteaza factorii de mediu sol, ape de suprafată, ape subterane, aer, prin:
– depozitarea neconformă a unor deseuri industriale și menajere ;
– agenti poluanti (miros, gaze, pulberi) evacuati în atmosferă ;
– ape meteorice contaminate cu poluanti;
– transportul pulberilor de catre vânt ;
– infiltrarea în sol a apelor contaminate.
Datele prezentate arată o situatie necorespunzatoare, riscurile majore rezultate din depozitarea deseurilor, neaplicarea masurilor de eliminare sau de reducere a volumului acestora, apar mai evident în situatii de precipitatii puternice, viituri, care antrenează cantitati de deseuri de toate categoriile, producând poluarea apelor de suprafată, blocarea drumurilor de circulatie, a podurilor etc.
Volumul de deșeuri eliminat poate fi privit ca reprezentând un indicator de eficiență a utilizării resurselor într-o societate, deoarece generarea în exces a deșeurilor este legată de ineficiența proceselor de producție, durabilitatea scăzută a produselor puse pe piață și modele necorespunzătoare de consum.
Având în vedere că volumul de deșeuri depozitate în depozitele de deșeuri trebuie stabilizat sau redus, creșterea volumului de deșeuri evidențiază importanța asigurării de noi capacități de tratare a deșeurilor (reciclare, compostare, co-incinerare, etc.).
Pentru succesul tehnicilor de reciclare, este important să se obțină deșeuri colectate separat cât mai curate. Pentru aceasta trebuie organizată sortarea la sursă și colectarea separată a deșeurilor, o sarcină dificilă, care depinde în anumită măsură de comportarea și de gradul de conștiință ecologică al consumatorilor.
Stabilirea obiectivelor si țintelor precum și a măsurilor pentru reducerea cantităților de deșeuri generate, promovarea reciclării, reutilizării, a recuperării de energie sau a eliminării în condiții sigure pentru mediu și populație au fost stabilite ținându-se cont de strategia cuprinsă in [NUME_REDACTAT] a Mediului și Sănătății, în [NUME_REDACTAT] de Acțiune pentru Mediu și Sănătate, în [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], în [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], în [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și în [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT].
Directivele europene privind gestionarea deșeurilor se încadrează în patru grupe principale:
– legislația cadru privind deșeurile – Directiva cadru 2008/98/EC, care conține prevederi pentru toate tipurile de deșeuri, mai puțin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive și Directiva privind deșeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conține prevederi privind managementul, valorificarea și eliminarea corectă a deșeurilor periculoase;
– legislația privind fluxuri speciale de deșeuri: reglementări referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii și acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de dioxid de titan;
– legislația privind operațiile de tratare a deșeurilor- reglementări referitoare la incinerarea deșeurilor municipale și periculoase; eliminarea deșeurilor prin depozitare;
– legislația privind transportul, importul și exportul deșeurilor.
Strategia și [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor constituie instrumentele de baza prin care se asigură implementarea in Romania a politicii [NUME_REDACTAT] în domeniul deșeurilor.
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale, se aplică obiectivele strategice generale pentru gestionarea deșeurilor, la care se adaugă obiectivele specifice deșeurilor biodegradabile și deșeurilor de ambalaje. Aceste obiective sunt următoarele:
– armonizarea politicii și legislației naționale în domeniul gestionării deșeurilor cu politicile și prevederile legislative europene, precum și cu prevederile acordurilor și convenților internationale la care Romania este parte;
– integrarea problematicii de gestionare a deșeurilor în politicile sectoriale și de companie;
– creșterea eficienței de aplicare a legislatiei în domeniul gestiunii deșeurilor;
– asigurarea resurselor umane ca număr și pregătire profesională;
– crearea și utilizarea de sisteme și mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deșeurilor în condițiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul plăteste;
– promovarea unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru toate părtile implicate;
– obținerea de date și informații complete și corecte care să corespundă cerințelor de raportare la nivel național și european;
– maximizarea prevenirii generării deșeurilor;
– exploatarea tuturor posibilităților de natură tehnică și economică privind valorificarea deșeurilor;
– dezvoltarea activităților de valorificare materială și energetică;
– asigurarea deservirii unui număr cât mai mare de generatori de deșeuri de către sistemele de colectare și transport a deșeurilor;
– asigurarea celor mai bune opțiuni pentru colectarea și transportul deșeurilor, în vederea unei cât mai eficiente valorificări;
– promovarea tratării deșeurilor în vederea asigurării unui management ecologic rațional;
– eliminarea deșeurilor în conformitate cu cerintele legislației în domeniul gestiunii deșeurilor în scopul protejării sanătății populației și a mediului;
– reducerea cantității de deșeuri biodegradabile prin reciclare și procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluanților emisi prin levigat și gazul de depozit);
– creșterea gradului de reutilizare și reciclabilitate a ambalajelor;
– cresterea cantităților de deșeuri de ambalaje colectate precum și a eficienței colectării separate a acestora;
– crearea și optimizarea schemelor de valorificare materială;
– crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deșeurilor de ambalaje.
Autoritatile administratiei publice, conform prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, art 17, au urmatoarele obligatii:
Autoritatile administratiei publice au obligatia ca, începând cu anul 2012, să asigure colectarea separată pentru cel putin urmatoarelor tipuri de deseuri: hârtie, metal, plastic și sticla și să asigure spatiile necesare pentru colectarea separate a deseurilor și dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum și functionalitatea acestora.
Producatorii de deseuri și autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele îndatoriri:
Să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare și reciclare de minim 50% din masa totală a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticla provenind din deseurile menajere și, după caz, provenind din alte surse, în masura în care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere;
Să atingă până în anul 2020 un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare și alte operatiuni de valorificare materială, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizează deseuri pentru a înlocui alte materiale, de minim 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie și demolari, cu exceptia materialelor geologice natural definite la categoria 17 05 04 din HG 856/2002, cu completarile ulterioare.
Art. 59 (1) Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele obligatii:
a) asigură implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor asumate prin Tratatul de aderare a României la [NUME_REDACTAT];
b) urmaresc și asigură îndeplinirea prevederilor din PRGD si PJGD;
c) elaborează strategii și programe proprii pentru gestionarea deseurilor;
d) hotarasc asocierea sau cooperarea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale și cu alti parteneri sociali pentru realizarea unor lucrari de interes public privind gestiunea deseurilor, în conditiile prevazute de lege;
e) asigură și raspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deseurilor, inclusiv a deseurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale in vigoare;
f) asigură spatiile necesare pentru colectarea separată a deseurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecarui tip de deseu, precum și functionalitatea acestora;
g) asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deseurilor din cadrul localitatilor;
h) actionează pentru refacerea și protectia mediului;
i) asigură și raspund pentru monitorizarea activitatilor legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.
V.2. Tipuri de deseuri generate la nivelul orasului [NUME_REDACTAT] menajere
Compozitia deseurilor menajere este: hârtie și carton, sticlă, metale, materiale plastice, textile, organice, altele. Nu se practica colectarea separată a deseurilor.
[NUME_REDACTAT] întreaga cantitate de deseuri urbane colectată se elimină prin depozitare, acestea nefiind tratate înainte de depozitare.
Activitatea de salubrizare a localitatii Abrud este asigurată de [NUME_REDACTAT] de salubritate, înfiintat prin HCL 15/2009, aflat în subordinea [NUME_REDACTAT] Abrud.
Conform raportarilor primite de la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], în anul 2011 au fost colectate deseuri menajere de pe raza orasului Abrud și localitatile învecinate Ciuruleasa și Bucium:
308 tone deseuri menajere și asimilabile de la populatie și unitati economice,
27 tone deseuri municipale
După 16 iulie 2009, când depozitul municipal neconform din Abrud a fost închis, deseurile care erau eliminate pe acest depozit, sunt transportate la statia de transfer de la [NUME_REDACTAT]. De aici, deseurile menajere sunt livrate la statia de sortare SC [NUME_REDACTAT] Management SRL Orastie.
Fostul depozit de deseuri al orasului Abrud este amplasat în amonte de confluenta pârâului Soharu cu pârâul Cernita, între strada [NUME_REDACTAT] și pârâul Cernita, intravilan, învecinată drumului de acces și foarte aproape de case, total neconform. Terenul afectat de depozitarea deseurilor este neproductiv. Depozitul este în prezent închis și au fost initiate procedurile de ecologizare a acestuia și redare în circuitul productiv.
Cu toate că populatia urbană beneficiază de servicii de colectare a deseurilor menajere, încă multi din locuitorii orasului Abrud depozitează ilegal deseurile menajere, în locuri nedestinate acestui proces (albia râului Abrud) .
Deșeurile biodegradabile
Deșeurile biodegradabile sunt reprezentate atât de fracția biodegradabilă din deșeurile municipale cât și de fracția de deșeuri de hârtie și carton din deșeurile municipale și asimilabile din comerț și industrie care nu pot fi reciclate. În prezent, acestea sunt colectate amestecat cu cele menajere.
Datorită nivelului scăzut al dezvoltării tehnologiilor din domeniul gestiunii deșeurilor, soluțiile de viitor privind tratarea deșeurilor biodegradabile sunt:
compostarea (fermentarea aerobă);
descompunerea anaerobă cu producerea și colectarea de biogaz; tratarea mecano-biologică.
Deșeuri periculoase din deșeurile menajere
Deșeurile menajere periculoase sunt definite ca acele deșeuri care ar putea să accentueze proprietățile periculoase ale deșeurilor solide municipale, atunci când sunt depozitate, incinerate sau convertite în compost.
Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanțele de conservare a lemnului, bateriile uzate, tuburile fluorescente, medicamentele expirate, uleiuri și grăsimi, cosmeticele și unele dintre substanțele casnice de curățat sunt exemple de produse care pot conține solvenți, produși petrolieri, metale grele sau substanțe toxice chimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare, contaminează mediul.
Estimarea cantității generate a fost realizată pe baza de indicatori de generare statistici din alte țări europene, și anume de 2,5 – 3 kg/persoană/an în mediul urban. Pentru estimarea cantității de deșeuri generate s-a utilizat acest indicator, deoarece, la nivelul județului sau regiunii, nu sunt determinați prin măsurători sau înregistrări statistice, alți indicatori de generare specifici.
Tinând seama de acest indicator, cantitatea estimată de deșeuri municipale periculoase care se generează în prezent în orasul Abrud este de circa 15 t/an.
Cantitățile se vor determina practic odată cu introducerea colectării separate a deșeurilor periculoase municipale.
Deșeurile menajere periculoase din deșeuri menajere sunt o amenințare întrucât prezintă una sau mai multe din proprietățile: toxice, corosive, inflamabile, reactive.
Deșeurile menajere periculoase pot fi adesea identificate citind avertismentele de pe etichetele produselor. Dacă pe eticheta apare cuvântul „pericol" sau „avertisment", conținutul este probabil deșeu menajer periculos. „Atenție" poate indica prezența unui material periculos în componența produsului. Produsele etichetate de prudență „Atenție" pot dăuna mediului dacă sunt eliminate în mod necorespunzător în cantități mari.
În prezent aceste deseuri sunt colectate împreuna cu deseurile de tip menajer. Este necesară regandirea spatiilor de colectare astfel incat acestea sa include si facilitate pentru colectarea separată a acestor tipuri de deseuri.
Deșeuri de producție
Organizarea managementului deșeurilor de producție este responsabilitatea celor care le-au generat. Producătorii de deșeuri industriale își gestionează prin mijloace proprii colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor sau contractează serviciile respective cu firme specializate și autorizate conform legii.
Surse de deseuri din productie pe raza orasului Abrud:
SC CupruMin SA Abrud are sediul social in orasul Abrud dar activitatile desfasurate de aceasta societate se desfasoara pe amplasamente din alte localitati care nu fac obiectul PUG Abrud (Lupsa- Iazul de decantare [NUME_REDACTAT] , Halda de steril Geamăna, Halda de steril [NUME_REDACTAT], Bistra- Iazul de decantare [NUME_REDACTAT] I si II, Bucium- Halda de steril [NUME_REDACTAT]).
SC [NUME_REDACTAT] SRL a generat 950 tone deseuri lemnoase valorificate energetic in centrala termica si 35 tone deseuri nepericuloase,
SC Filatura de [NUME_REDACTAT] a generat cca 21 tone de deseuri, din care a valorificat 15 tone.
Depozite de deseuri industriale
Pe teritoriul orasului Abrud se află două halde de steril situate la limita dintre oras și comuna [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], acestea fiind surse de risc tehnologic și poluare. În prezent, iazul de la [NUME_REDACTAT] este în faza de închidere și ecologizare iar iazul de la [NUME_REDACTAT] este în faza de realizare proiect- obtinere avize/aprobari necesare începerii operatiei de ecologizare.
Pe întreaga perioadă prevazută pentru ecologizare, inclusiv pentru monitorizarea postînchidere, nu pot fi prevazute dezvoltari ale acestor zone.
Conform legii 211/2011 privind regimul deseurilor, responsabilitatea gestionarii deseurilor revine operatorului economic producator de deseuri care are obligatia efectuarii operatiunilor de tratare a deseurilor in conformitate cu prevederile legale specifice sau de a transfera aceste operatiuni unui agent economic autorizat.
Fluxuri speciale de deseuri
În categoria fluxuri speciale sunt urmarite lunar cantitatile de deseuri colectate și valorificate din urmatoarele categorii de deseuri: deseuri de ambalaje și altele din hârtie/carton, plastic (PET, PE, etc), sticlă, baterii și acumulatori, uleiuri uzate și cu continut de PCB/PCT, precum și deseurile lemnoase, deseurile spitalicesti, deseurile municipale care au fost deja prezentate în subcapitolele precedente.
Ambalaje și deșeuri de ambalaje
Una din cele mai mari provocări pentru managementul ambalajelor o reprezintă creșterea continuă a cantităților de deșeuri din ambalaje, ceea ce produce presiuni asupra capacitaților de tratare existente și face mai dificilă creșterea ratei de reciclare a deșeurilor.
Deșeurile de ambalaje pot proveni atât de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, precum și din activitățile industriale, comerciale și de la instituții.
Gestionarea ambalajelor și deseurilor din ambalaje, reglementata prin HG 621/2005 modificata si completata prin HG 1872/2006 si HG 247/2011, are ca scop prevenirea și/sau reducerea impactului acestora asupra mediului și se aplică în conditii de respectare a prevederilor specifice privind : siguranta, protectia sanatatii și igiena produselor ambalate.
La baza activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje stau urmatoarele principii:
– prevenirea producerii de deseuri de ambalaje ;
– reutilizarea ambalajelor ;
– reciclarea deseurilor de ambalaje ;
– alte forme de valorificare a deseurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantitatilor eliminate prin depozitare finala.
Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare a deseurilor de ambalaje se pot realiza individual sau prin delegarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat în acest sens.
Obiectivul global de recuperare sau incinerare în instalatiile de incinerare a deseurilor cu recuperare de energie, pentru anul 2010, este de 48%, iar obiectivul global de valorificare prin reciclare este de 42%. Obiectivele minime de valorificare prin reciclare pe tip de materiale sunt : 60% pentru hârtie/carton, 14% pentru plastic, 44% pentru sticlă, 50% pentru metale și 12% pentru lemn.
Deșeuri generate de activități medicale
Din activitățile de ocrotire a sănătății rezultă deșeuri periculoase. Cantitățile și tipul deșeurilor rezultate din activitatea medicală variază în funcție de: mărimea unității sanitare, specificul activității și a serviciilor prestate, numărul de pacienți asistați sau internați la un moment dat și perioada anului.
Tratarea si eliminarea finala a deseurilor spitalicesti periculoase se poate realiza prin sterilizare termica și prin incinerare. [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] detine un sterilizator, autorizat, dar care în anul 2010 nu a fost folosit datorită costurilor mari de întretinere și fondurilor insuficiente.
Deseurile spitalicesti periculoase precum și cele de la cabinetele medicale sunt transportate pentru eliminare finala prin incinerare la SC [NUME_REDACTAT] Clean SRL Timisoara sau SC SC IF Tehnologii SRL [NUME_REDACTAT], societati autorizate pentru acest tip de activitati.
În spitalul orasenesc Abrud sunt amenajate spatii de depozitare temporară a deseurilor medicale periculoase, în conformitate cu reglementarile specifice stabilite de [NUME_REDACTAT] pentru Sanatate.
Deșeuri de echipamente electrice și electronice
Prevenirea generării deșeurilor, precum și minimizarea impactului asupra mediului a deșeurilor de echipamente electrice și electronice sunt două acțiuni de bază în politica de gestionare a DEEE.
Directiva 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice este transpusă în legislația românească prin HG 1037/2010 și are ca obiective principale prevenirea producerii de deseuri, refolosirea, reciclarea sau alte forme de valorificare a acestora, precum și reducerea volumului de deseuri eliminate.
În judetul Alba existau la nivelul anului 2011, 4 agenti economici autorizati să colecteze DEEE: SC ALOREF SRL Alba- Iulia , SC G&E Invest 2003 Cugir, SC [NUME_REDACTAT] și SC [NUME_REDACTAT] SRL Blaj.
Vehicule scoase din uz
Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementata de HG 2406/2004, modificată și completată prin HG 1313/2006, HG 1633/2009 si cu HG 384/2012. Prevederile acestei hotarâri stabilesc masuri pentru îmbunatatirea din punct de vedere al protectiei mediului, a activitatii operatorilor economici implicati în ciclul de viata al vehiculelor, și în special a operatorilor economici direct implicati în tratarea vehiculelor scoase din uz.
În judetul Alba, pentru activitea de colectare și tratare a vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2011, exista 11 operatori economici autorizati pentru colectare/tratare VSU.
Deșeuri de baterii și acumulatori
Directiva 91/157/CEE privind bateriile și acumulatorii care conțin anumite substanțe periculoase este transpusă în legislația românească prin HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori. Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu și zinc-carbon. Aceste baterii conțin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalațiile de topire a metalelor neferoase. Aruncate, bateriile mici uzate, reprezintă surse majore de poluare, deoarece, prin degradare, infestează solul și apele cu metale grele, deosebit de nocive. Producătorii (importator, distribuitor,comerciant) de baterii și acumulatori portabili sau organizațiile colective care acționează in numele lor sunt obligați să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deșeurile de baterii și acumulatori portabili care să permită utilizatorilor finali să se debaraseze de aceste deșeuri la un punct de colectare accesibil, care să nu implice costuri pentru utilizatorii finali.
În judetul Alba și implicit orasul Abrud, conform raportarilor agentilor economici care detin parcuri auto, service-uri auto, bateriile si acumulatorii uzati sunt predati la agentii economici autorizati sa colecteze baterii si acumulatori auto uzati.
Uleiuri uzate
Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor reziduale este transpusă în legislația românească prin HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor și a stațiilor de carburanți. Uleiurile uzate colectate au fost valorificate prin regenerare în rafinării, prin co-incinerare în fabricile de ciment sau au fost reutilizate la întreținerea utilajelor din dotare. Unitățile comerciale și statiile PECO care vând uleiuri sunt obligate prin lege să asigure locuri special amenajate să preia uleiuri uzate în limita celor comercializate.
În judetul Alba exista un agent economic autorizat sa comercializeze, respectiv sa preia uleiuri uzate spre valorificare: SC Impuls OIL SRL Alba. Operatorii care genereaza din activitate uleiuri uzate sunt obligati sa incheie contracte de valorificare/eliminare cu agenti economici autorizati.
Deșeuri cu conținut de bifenili policlorurați și alți compuși similari
Prin termenul generic de PCB-bifenil policlorurați- se înțelege o familie de 209 compuși chimici, numiți derivați și având formula C12H10-nCln, în care n este mai mic sau egal cu 10. Asemenea substanțe sunt clasificate ca substanțe periculoase (N. CAS: 1336-36-3, N. CE: 215-648-1, N. EINECS: 602-039-00- 4, Xn "nociv", N "ecotoxic", Fraza R: 33 "Pericol de efecte cumulative", 50/53 "Toxicitate ridicată pentru organismele acvatice, poate provoca pe termen lung efecte negative pentru mediul acvatic", Fraza S: 2 "A se păstra la distanță de copii", 35 "Nu deschideți produsul și recipientul decât cu precauțiile necesare"). Asemenea substanțe sunt, în plus, caracterizate de o puternică persistență în mediu datorită bioacumulării de-a lungul lanțului alimentar.
Datorită non-reactivității și stabilității termice se utilizează ca dielectric în condensatori și transformatori electrici.
În vederea evitării efectelor negative asupra sănătății populației și asupra mediului înconjurător, bifenilii policlorurați și compușii similari sunt supuși unui regim specific de gestionare și control, stabilit prin HG nr. 173/2000 completată și modificată prin HG nr. 291/2005. Pentru echipamentele care conțin compuși desemnați PCB/PCT a fost realizată o reinventariere a lor, conform prevederilor HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și a altor compuși similari.
Echipamentele electrice cu conținut de PCB, trebuie eliminate prin firme autorizate, conform planurilor de eliminare care prevăd pentru cele scoase din funcțiune termenul limită anul 2010, iar pentru cele în funcțiune la sfârșitul existenței lor utile. Obligatia eliminarii acestora revine agentilor economici detinatori de astfel de echipamente.
Nămolul rezultat de la epurarea apelor uzate orășenești
Prelucrarea și valorificarea nămolului rezultat în procesele de epurare a apelor uzate este un proces foarte complex, deoarece în acest material s-au concentrat o serie de poluanți, care pot constitui un pericol deosebit pentru factorii de mediu și populația din zonă.
Cantitatea de nămoluri rezultată din epurarea apelor uzate orășenești se va mări odată cu creșterea eficienței tratării apelor uzate.
În prezent, până la finalizarea statiei de epurare, apele uzate rezultate de la locuintele și gospodariile din orasul Abrud sunt evacuate în pârâul Abrud. Dupa finalizarea statiei, pentru depozitarea finală a nămolului rezultat de la Statia de epurare se va folosi platforma de nămol.
În prezent singura metoda de eliminare este depozitarea, dar având în vedere restrictiile privind depozitarea deseurilor trebuie luate masuri de reciclare a acestuia în agricultura. Acest lucru presupune imbunatatirea calitatii namolului, prin reducerea surselor de metale grele sau compusi organici la intrarea în sistemul de canalizare și îmbunatatirea metodelor de tratare a namolurilor.
Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări
Deșeurile din constructii și demolari pot fi împartite în două mari grupe, și anume:
– deșeuri minerale inerte, care includ materiale rezultate în urma excavarii, deșeuri rezultate din constructia drumurilor, deșeuri din beton rezultate din demolarea cladirilor;
– deșeuri mixte, categorie în care sunt incluse deșeurile rezultate prin degradarea ambalajelor materialelor de constructii ambalate, deșeuri rezultate din dezafectarea amenajarilor interioare sau alte materiale rezultate din activitatile de renovare a locuintelor colectate în containere.
Deșeurile din construcții și demolări pot fi atât deșeuri nepericuloase, cât și deșeuri periculoase. Prin urmare, în momentul generării, deșeurile din construcții și demolări trebuie colectate separat și tratate sau valorificate corespunzător.
Conform raportarilor primite de la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], in anul 2011 a fost colectata o cantitate de 208 tone de deseuri din constructii si demolari.
În judetul Alba nu există instalatii de sortare/ tratare/ reciclare a deseurilor din constructii și demolari.
Principalele măsuri care se impun în gestionarea acestor tipuri de deseuri sunt urmatoarele:
– Colectarea separata de la locul de generare, pe tip de material și periculoase și nepericuloase;
– Promovarea reciclarii și reutilizarii deseurilor din constructii și demolari;
– Asigurarea de capacitati de tratare/sortare a acestora;
– Asigurarea depozitarii controlate a deseurilor care nu pot fi valorificate, conform reglementarilor în vigoare.
În prezent, in orasul Abrud aceste deseuri se utilizează ca material de umplutura pe terenurile indicate de Primarie.
V.3. Precolectarea, transportul și eliminarea deșeurilor municipal in orasul [NUME_REDACTAT] de salubrizare, în orasul Abrud este asigurata de catre [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT], subordonat [NUME_REDACTAT], care deserveste orasul Abrud și comunele din apropiere.
Colectarea selectiva și reciclarea deseurilor
În orasul Abrud, în ce priveste sistemul de colectare a deseurilor menajere, se practica metoda traditionala de colectare, în amestec.
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] a organizat puncte de colectare în localitatile deservite și le-a dotat cu containere și pubele.
Precolectarea deșeurilor municipale se realizează în eurocontainere cu capacități de 1100 l și 4000 l și în europubele cu capacitatea de 240 l.
În orasul Abrud functionează urmatoarele puncte de colectare:
12 puncte de colectare cu recipienti pentru colectare mixtă și fractiunea uscată, din care 6 în zona cu blocuri, 3 in parcari, 1 la primarie și 2 în piete,
48 de puncte de colectare selectivă cu câte 1 recipient pentru fractiunea uscata în zona cu case. Precolectarea deseului mixt se face în recipienti de 120 l.
cele 2 scoli și 3 gradinite sunt dotate cu câte 1 container de 1100 l pentru fractiunea uscata și 1 pubela de 120 l pentru deseul mixt.
Distributia punctelor de colectare
Transportul deșeurilor se efectuează cu ajutorul autogunoierelor compactoare, transportor containere, tractor cu remorcă.
Depozitarea deseurilor
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, în cazul localitatilor cu o populatie mai mică de 20.000 locuitori se realizează un depozit care să deservească mai multe localitati. În acest sens a fost realizată Statia de transfer de la Abrud care deserveste localitatile Abrud, Câmpeni, [NUME_REDACTAT], Sohodol, Ciuruleasa, Bucium, Bistra și Lupsa.
Statia de transfer Abrud functionează și detine autorizatia de mediu nr. 149/12.08.2009, administrată de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT].
Statia de transfer este amplasată în intravilanul comunei [NUME_REDACTAT], satul Carpinis, pe un teren proprietate a [NUME_REDACTAT]. Statia de transfer este prevazuta in [NUME_REDACTAT] de Gestionare a [NUME_REDACTAT] 7 centru și are scopul de a optimiza transportul deseurilor catre depozitul zonal.
În statia de transfer pot fi aduse deseurile colectate mixt cât și deseurile din punctele de colectare selectivă.
Accesul în statia de transfer se face printr-un racord din DN 74A [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT].
Tratarea deseurilor municipale
Nu se face nici un fel de tratare a deseurilor menajere în vederea valorificarii sau eliminarii prin depozitare finala.
Singura operatie la care sunt supuse deseurile menajere colectate în amestec este o compactare în mijloacele de transport specifice (autogunoierele compactoare), respectiv compactarea în cadrul statiilor de transfer pentru eficientizarea transportului.
Depozitarea deseurilor municipale
Depozitarea deseurilor reprezintă principala modalitate de eliminare a deseurilor generate în orasul Abrud.
Deșeurile sunt transferate de la stația de transfer Abrud și depozitate la unul dintre depozitele conforme, disponibile și autorizate corespunzător din zonă.
V. 4 Acțiuni desfășurate pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea activităților de gestionare a deșeurilor
Un proiect derulat în zonă de catre [NUME_REDACTAT] Alba este „Asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiei Sistemde management integrat al deseurilor în judetul Alba”, derulat prin [NUME_REDACTAT]. La nivelul orasului Abrud, acest proiect prevede realizarea urmatoarelor actiuni:
o Implementarea colectarii selective și a compostarii în gospodarie
o închiderea și reabilitarea depozitului urban de deseuri neconforme și urmarire postinchidere;
o Asistenta tehnica și supervizare a lucrarilor, incluzând masuri de publicitate și constientizare a publicului în vederea reducerii cantitatii de deseuri la sursă sau separarea materialelor reciclabile și a deseurilor biodegradabile la sursă.
V.5. PROPUNERI
Avand în vedere importanta și necesitatea care se impune în prezent și viitor privind protectia mediului, fiind creat un cadru legal adecvat prin aparitia OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006, dar și mai mult a Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor care stabileste atributii foarte clare la nivel de autoritati locale, consideram că problema deseurilor trebuie tratată foarte serios.
Precolectarea se va face prin strângerea reziduurilor menajere stradale și a celor de aceeasi categorie la locul de producere și depunerea acestora în recipienti (pubele, containere, tomberoane, etc) amplasati în conditii salubre, în spatii amenajate (camera, platforma, etc). Lângă fiecare punct de colectare se va amenaja în interior o platforma pe care se vor amplasa câte 4 containere tip de mica capacitate, câte unul pentru hârtie, plastic, sticla, metale.
Spatiile de colectare vor include facilitati pentru colectarea separată a deseurilor periculoase rezultate din gospodarii (baterii, cutii vopsea, antigel, etc).
Amplasarea puntelor de colectare se face în zone mai aglomerate și la minim 10 m de locuinte. Fiecare punct de colectare va fi prevazut cu drum de acces.
Pe cât posibil, se va da un aspect estetic platformelor de colectare- împrejmuire cu gard viu și acces facil pentru utilajele care vin la încarcat.
Colectarea și transportul reziduurilor menajere se face zilnic în zonele centrale și unitati mari (cantine, restaurant) și la cel mult 3 zile în celelalte zone iar iarna se face la cel mult 5 zile.
Pentru amplasamentele de pe teritoriul orasului Abrud aflate in curs de refacere/ ecologizare (fosta rampa de deseuri, halzile de steril de la [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], nu se vor prevedea amenajari prin PUG, decât dupa finalizarea perioadei de monitorizare, ulterioara închiderii amplasamentului.
Stabilirea unor trasee de transport pentru deseurile rezultate din activitatea miniera care se va desfasura pe locatia zona industrială [NUME_REDACTAT] care să ocoleasca zona locuită a orasului Abrud astfel încât să nu creeze disconfort locuitorilor, trasee care vor trebui avizate de catre Primarie.
CAP.VI ZGOMOTUL AMBIENTAL
Poluarea fonică reprezintă expunerea la sunete de nivele deranjante, stresante sau daunatoare. O parte din aceste sunete provin din natură dar cea mai mare parte se datorează urbanizarii astfel încât lumea a devenit zgomotoasă în mod cronic.
Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezentei simultane a mai multor sunete, în general, nearmonice, cu o intensitate, origine și durate diferite.
Un sunet este dat de vibratiile aerului, care sunt percepute de catre ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibratiile cuprinse între frecventele de 16-16.000 Hz.
Sursele de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezinta una din sursele cele mai importante de zgomot și vibratii din centrele populate. În blocurile de locuinte: lifturile, aparatele radio și televiziune, masinile electrocasnice, reprezintă tot atâtea surse de zgomot în cazul utilizarii nerationale. Nu în ultimul rând, la poluarea sonoră, participă zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales daca sunt la distantă mică de centrele de locuit.
6.1. CONTEXTUL LEGAL ȘI VALORI LIMITĂ
[NUME_REDACTAT] 2002/49/CE a [NUME_REDACTAT] și a Consiliului, are rolul de a stabili o abordare comună în vederea evitării, prevenirii sau reducerii, cu prioritate a efectelor nocive, inclusiv a disconfortului, provocate de zgomotul ambiental. Prevederile acestei Directive se aplică zgomotului ambiental la care oamenii sunt expuși, în special în anumite zone cu construcții, în parcuri publice sau în alte zone de liniște din aglomerații, în zonele liniștite din spațiile deschise, în apropierea școlilor, a spitalelor și a altor clădiri sau zone sensibile la zgomot.
Valori admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcționale din mediul urban, conform STAS 10009-88, sunt:
Conform monitorizarilor periodice efectuate de catre APM Alba rezultă că orasul Abrud se încadreaza în nivelele de zgomot admise.
Ca urmare a sistării activităților de extracție a minereului, principalale surse de zgomot și de vibrații au dispărut.
În prezent, principala sursă de zgomot și de vibrații din zonă este reprezentată de traficul rutier.
Obiectivele și masurile care se recomandă pentru atenuarea nivelului de zgomot și reducerea expunerii la zgomot a populatiei sunt:
-optimizarea transportului în localitatile urbane, in special pentru zonele rezidentiale traversate de mijloacele de transport;
-întretinerea corespunzatoare a parcului auto ;
-amenajarea de perdele de protectie vegetală, unde este posibil, între zona de locuit și cea de circulatie ;
-amenajarea de spatii verzi pe terenuri virane;
-reglementarea circulatiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferentiate pe categorii de vehicule, care sa evite zonele compacte de locuinte;
– însonorizarea cladirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calitati superioare.
6.2. Poluarea fonica si sanatatea
Modificarile organice ce apar datorită actiunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne care, repetate în timp, duc la surditate de perceptie (surditate profesionala). La intensitati egale, zgomotele cu frecventa mai înaltă sunt mai nocive decât cele cu o frecventa joasă. În afara urechii interne, alte sisteme și organe afectate vor genera tulburari cardiovasculare (vasoconstrictie cu cresterea rezistentei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseala generală, solicitare nervoasă, perturbare a somnului (insomnie precoce, agitatie nocturnă, somn profund neodihnitor), crestere a excitabilitatii neuromusculare și a schimburilor respiratorii, scadere a motricitatii gastrointestinale, crestere a activitatii glandelor endocrine, stări de iritabilitate.
În afara poluarii sonore, mai exista si poluare infrasonora, ultrasonora și cu vibratii mecanice. Poluarea infrasonora este produsa de masini de spalat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzina, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, miscari ale aerului, sub forma de vânt. Efectele asupra organismului sunt variate: cresterea rapida a oboselii, modificarile cardio-vasculare (scaderea tensiunii arteriale, cresterea frecventei cardiace), cresterea frecventei respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremuraturile membrelor și scaderea tonusului muscular.
CAP VII. BIODIVERSITATE.PEISAJ
7.1. Caracteristici generale
Secole după secole, lemnul a însemnat viata pentru locuitorii din zona Abrudului, constructiile gospodaresti, vase din lemn, podurile peste ape, materialul de încalzit, cereau sacrificarea padurilor pe care omul a facut-o fără chibzuinta și fără remuscari și o face și în prezent. Padurile actuale, sunt un amestec, format din: fag, carpen, mesteacan, conifere (brad, molid, pin). Stratul de arbusti este format din: alun, corn, soc, macies, paducel, porumbar, jneapan și ienupar. Stratul ierbos este format din mur, fraga, afin și ghiocei. Pe lunci creste vegetatie formată din salcii, anin, plop, rogoz, firută, teposică, iarba neagră, ciubotica cucului, coada calului, coada soricelului, crusinul, feriga, etc. multe fiind plante medicinale de mare valoare.
Perimetrul ce face obiectul proiectului propus, se regăsește într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversității. Vegetația este complet antropomorfizată, cu prezențe singulare pentru unele specii primare tipice.
Acest fapt se datorează interacțiunilor multiple și pe termen foarte lung dintre factorii de mediu și cei antropici. Dacă, pentru teritoriul României, factorii ce au impactat biodiversitatea s-au centrat pe activitățile agricole în cea mai mare proporție, impactul industrial resimțindu-se abia în cea de a doua jumătate a secolului XX, în zona [NUME_REDACTAT], se remarcă ambivalența acestui cuplu de impacte.
Existența unor minereuri valoroase de aur și argint în zona, a făcut ca în această zonă să se concentreze populații umane importante, la densități neobișnuite pentru localizarea altitudinală.
Importanța industrială a zonei a atras după sine necesitatea dezvoltării unei infrastructuri logistice deosebite, de la asigurarea necesarului pentru traiul zilnic (dezvoltarea agriculturii de subzistență și în special a unor ramuri a zootehniei) și până la ramurile conexe care au susținut activitățile miniere, cu un accent aparte asupra exploatării forestiere care a asigurat materialele necesare. Ca o consecință a exploatării unor specii lemnoase valoroase, în timp a apărut fenomenul de ocupare a zonelor forestiere de către specii pioniere, cu o importanță economică și ecologică redusă. Ca un rezultat al impactelor ample antropice asupra sistemelor forestiere este pe de o parte diversitatea scăzută de specii forestiere caracteristice etajului de vegetație, precum și numărul mic de trupuri bătrâne sau indivizi de arbori seculari.
Structura peisajului și a ecosistemelor a fost profund influențată de activitățile antropice, numărul habitatelor de interes din punct de vedere al conservării fiind astfel foarte scăzut. Este extrem de dificil a se identifica zone ce și-au păstrat o oarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre naturale funcționale.
Agricultura extensivă practicată a dus la eliminarea în totalitate a ecosistemelor naturale deschise, care se păstrează în cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, între care, valoroase din punct de vedere al biodiversității rămân fânețele secundare.
Zona proiectului poate reprezenta un exemplu clasic al interacțiunii factorilor naturali cu cei antropici ce și-au pus amprenta în mod pregnant, datorită unui proces de lungă durată, unic cel puțin la nivel național, ce continuă de secole să îmbrace forme deosebit de agresive prin coroborarea practicilor agricole cu cele industriale.
Ca urmare a dezvoltării fără precedent a ramurilor industriale în paralel cu cele agricole, se poate afirma că zona analizată este una dintre zonele cu cel mai puternic impact, indicii de biodiversitate purtând o puternică amprentă.
Datorită activităților antropice în relație cu exploatarea resurselor naturale încă din cele mai vechi timpuri, înainte chiar de cuceririle romane, este extrem de dificil a se identifica zone ce și-au păstrat integritatea naturală, care să mai păstreze echilibre naturale funcționale.
Activitățile practicate au dus la eliminarea în totalitate a ecosistemelor naturale deschise. Acestea apar în cea mai mare parte sub forma unor agrosisteme, între care, având o oarecare valoare din punct de vedere al biodiversității apar pajiștile secundare.
Prezența unor perimetre utilizate ca fânețe a permis păstrarea unor specii cu valoare aparte din punct de vedere științific, economic, etc., fără însă a exista populații care să ducă la fundamentarea unor decizii de management conservativ speciale.
Vegetatia este elementul care reflectă cel mai bine variatia altitudinală a reliefului și se etajează pe o diferenta de nivel de cca 600 m. Varietatea învelisului vegetal este determinată de expozitia versantilor, natura rocii și altitudine.
Etajele de vegetatie se succed începând cu cele mai mari înaltimi, astfel:
– paduri de molid (Picea excelsa), reprezentate de limita inferioară a etajului;
– paduri amestecate de fag, molid, brad (Abies alba), pe alocuri bradete și fagete pure pe suprafete mici;
– paduri de fag montan (Fagus silvatica);
– pajisti montane secundare, de regulă în locul padurilor de fag, molid și brad;
– pajisti montane secundare pe locul padurilor de gorun;
În zona de luncă și terase peisajul dominant este cel al terenurilor agricole, pe alocuri se întâlnesc specii hidrofile de rogoz (Carex humilis), trestie și papura pe terenuri cu exces de umiditate și graminee mezofile precum firuta (Poa partensis), iarba câmpului (Agrostis alba) sau pirul (Agrostis tenuis) în restul teritoriului.
Pe culmile mai înalte ale muntilor se intâlnesc padurile de fag (Fagus silvatica) în amestec cu bradul (Abies alba), dar și cu paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), frasinul (Fraxinus excelsior), apoi carpenul (Carpinus betulus), alunul (Corilus avellana) iar în partea inferioara gorunul (Quercus petraea).
Vegetatia ierboasă este alcatuita din pajisti și fânete naturale unde se întâlnesc graminee precum paiusica (Festuca supina), iarba vântului (Agrostis rupestis), firuta (Poa media), teposica (Nardus stricta) sau feriga (Driopterix filix-mas).
Prin padurile din jurul Abrudului pot fi culese urmatoarele ciuperci comestibile: galbiori, pastravi de fag, ghebe, palaria sarpelui, pita vacii, râscov, craite verzi, pâinisoara, bureti iuti, vinetica, etc.
Fauna, în evolutia ei, este în strânsă legatură cu vegetatia. Astfel, în această zonă sunt prezente elemente comune cum sunt: lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), caprioara (Capreollus capreollus), veverita (Sciurus vulgaris) și iepurele (Lepus europaeus). Dintre pasari întâlnim mierla (Turdus merula), pitigoiul de munte (Barus montarus) iar de-a lungul apelor, pescarelul negru (Cinclus cinclus aquaticus).
În râurile din zonă, deosebit de poluate, nu trăiesc pești.
7.2. Zone protejate
Situri Natura2000
[NUME_REDACTAT] 1964/2007 modificat de Ord. MMP nr.2387/2011, nici unul dintre habitatele identificate în zona de influență a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar”. Cea mai apropiata zonă declarată sit de importantă comunitară Natura2000 est situl ROSCI0339 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], amplasată la cca 3 km sud-vest de orasul Abrud și care nu are efect asupra PUG Abrud. Un alt sit de importanta comunitara in zona este ROSCI0235 Trascau amplasat la peste 12 km de orasul Abrud.
limitele siturilor Natura2000 cele mai apropiate
Rezervatii naturale
Cele mai apropiate rezervatii naturale de teritoriul administrativ al orasului Abrud, sunt:
În comuna Bucium: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], la 12 km de orasul [NUME_REDACTAT] comuna [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], la 11 km de orasul [NUME_REDACTAT] rezervatii/ monumente geologice nu fac obiectul analizei PUG Abrud fiind in afara teritoriului analizat.
[NUME_REDACTAT] de mediu pe anul 2011 al APM Alba se mentionează că starea biodiversitatii din judetul Alba este în general bună. În anul 2011, au fost înregistrate cresteri ale suprafetelor habitatelor de interes comunitar protejate în cele 20 situri Natura 2000 din judetul Alba, unul din acestea fiind inclusiv situl ROSCI0339 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].
Referitor la realizarea zonei industriale [NUME_REDACTAT], “Activitățile propuse a se desfășura în amplasamentul PUZ, coroborate cu măsurile specifice de prevenire/diminuare a impactului, vor determina forme de impact negativ asupra biodiversității, florei și faunei în etapele de construcție și de operare și forme de impact pozitiv în și după etapa de închidere/reabilitare, și anume:
• impact negativ în etapele de construcție și de operare prin: modificarea suprafețelor biotopurilor de pe amplasament și a categoriilor de folosință, modificări ale fondului forestier prin schimbări legate de vârstă, compoziție a speciei și de tipurile de pădure, pierderi și modificări de habitate, atenuate prin tăierea treptată a pădurii, evitarea defrișărilor în perioadele de cuibărit și gospodărirea corespunzătoare a zonelor de conservare, refacerea zonelor umede încă din etapa de construcție, conservarea clădirilor în care există colonii de lilieci, aplicarea, în pădurile de la periferia zonei proiectului, de practici pentru îmbunătățirea stării avifaunei, înființarea unei rețele ecologice compensatorii – impact pe termen lung manifestat pe arii relativ largi din amplasament, reversibil, după reabilitare, pe cea mai mare parte a suprafeței afectate.
• impact pozitiv în și după etapa de închidere/reabilitare, prin renaturarea zonei – impact pozitiv ireversibil, pe termen lung, manifestat pe cea mai mare parte a amplasamentului”.
Spatiile verzi
Spațiile verzi sunt o importantă componentă a organismului urban și reprezintă suprafețele de teren cu vegetație în general amenajată, la care se asociază o serie de construcții specifice pentru satisfacerea funcțiilor sociale, culturale, estetice și igienico-sanitare. Natura urbană are ca scop ameliorarea peisagistică și este compusă din arbori, arbuști, pomi fructiferi și legume, în gospodăriile individuale.
În orașe, construcțiile și suprafețele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate și o restricție a circulației aerului, ceea ce conduce la producerea așa-numitului efect de „insulă de căldură”. În contrast cu acesta, vegetația, prin efectul de umbră și de creștere a umidității aerului contribuie la crearea unui mediu mai confortabil. Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate și ariditate a oricărui mediu construit – mediu ce domină în orașe. Creșterea densității locuitorilor din zonele urbane produce o „foame” crescândă de spațiu.
Gradul de ocupare al intravilanului cu construcții, având diverse funcțiuni (rezidențiale, industriale, comerciale, instituții publice) este mare. În unele cartiere de locuințe spațiile verzi și zonele de agrement sunt aproape inexistente.
Creșterea suprafeței spațiilor verzi în mediul urban a devenit o necesitate recunoscută și de administrațiile locale. Creșterea suprafeței spațiilor verzi și menținerea/reamenajarea corespunzătoare a celor existente sunt obiective prioritare ale strategiilor de dezvoltare urbană.
Conform OUG nr. 114/2007, care modifică și completează OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, articolul II aliniatul (1), autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010 și de minimum 26 mp/locuitor până la 31 decembrie 2013; conform aliniatului (2) autoritățile administrației publice locale au obligația de a întocmi în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, un program în care vor fi evidențiate etapele de relizare a obligației prevăzute la aliniatul (1), cu indicarea termenelor propuse.
Precizăm că prin prevederile Legii 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, art. 3, spațiile verzi se compun din: spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii,spatii verzi publice de folosinta specializata: (i) gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale si de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ; (ii) cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire; (iii) baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta; spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si baze sportive; spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa; culoare de protectie fata de infrastructura tehnica; paduri de agrement; pepiniere si sere. În litera legii, parcurile sunt spații verzi care au o suprafață minimă de 1 ha, format dintr-un cadru vegetal specific si din zone construite, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie, scuarurile sunt spații verzi cu suprafață mai mică de 1 ha, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret ori în alte locații; gradina este un teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului; etc.
[NUME_REDACTAT] a Sănătății (OMS) apreciază că pentru desfășurarea în condiții optime a activităților umane ar fi necesari 50 mp zonă verde intravilană/locuitor și 300 mp zonă verde extravilană/locuitor.
În orasul Abrud, ca spatii verzi amenajate putem mentiona scuarul din zona centrală cu o suprafata de cca 5000 mp și un parc de 1,2 ha realizat de catre RMGC la intrarea în Abrud, dinspre [NUME_REDACTAT].
Celelalte spatii verzi care există pe teritoriul orasului nu sunt amenajate, acestea existând haotic în zona rezidentială atât cu locuinte individuale cât și în zona de blocuri.
Prezenta semnificativă o are cursul de apă și plantatiile pe toate lungimea teritoriului intravilan.
În orasul Abrud, suprafata cu destinatie de spatii verzi, sport, agrement, protectie este de 20,4 ha, ceea ce înseamnă cca 26,29 mp spatiu verde/cap locuitor. Aceste suprafete nu sunt însă uniform distribuite pe teritoriul orasului, existând și zone cu foarte putina vegetatie, compensate însă de împrejurimile “verzi”, cadrul natural în care este amplasat orasul Abrud.
[NUME_REDACTAT] natural este dominat și conditionat de prezenta reliefului vulcanic, caracterizat de culmi domoale, vârfuri montane conice, interfluvii largi dar și vai largi. Parcurgerea acestuia ofera vizitatorului imagini de ansamblu pentru spații mari, care pot cuprinde întreaga zonă depresionară situată în bazinul vaii Abrudelului, inclusiv culmile muntilor Auriferi. Pentru aceasta pot fi utilizate unele puncte de belvedere, care ofera o panoramă largă asupra zonei, acestea fiind situate în primul rând pe crestele structurii montane.
Cele mai interesante puncte de belvedere sunt:
dealurile Citera, [NUME_REDACTAT] și Lazarului pe partea vestică,
dealurile Baiesilor și Hebatului în nord,
dealurile Stiurt si Ciutei in partea sudica.
Alături de punctele de belvedere enumerate, peisajul zonei este completat cu o serie de elemente care întregesc imaginea zonei, conferindu-i frumusețe și spectaculozitate. În acest context amintim partea reliefului vulcanic, care domină peisajul prin formă, varietate și spectaculozitate.
Peisajul orasului [NUME_REDACTAT] ceea ce priveste realizarea PUZ zona industrială [NUME_REDACTAT], conform Raportului de mediu realizat, “Activitățile industriale din amplasamentul PUZ, coroborate cu măsurile specifice de prevenire/diminuare a impactului asupra peisajului vor determina forme de impact negativ semnificativ sau negativ nesemnificativ. Formele de impact se vor manifesta pe termen lung și pe perimetre largi din amplasamentul PUZ.
În sinteză, categoriile de impact vor fi:
• impact negativ semnificativ prin modificarea ireversibilă a peisajului la scară locală, determinată de modificarea permanentă a geomorfologiei reliefului, atenuat prin refacerea parțială a reliefului,
• impact negativ nesemnificativ prin implementarea măsurilor de diminuare a modificărilor peisajului la scară locală și regionalprin: recrearea peisajelor tradiționale prin replantări și prin reintroducerea unor forme asemănătoare de folosință a terenurilor, acolo unde va fi posibil, reacoperirea completă cu vegetație a amplasamentului, măsuri specifice de atenuare a impactului visual în toate etapele proiectului”.
Concluzii
– pe raza administrativă a orasului Abrud nu sunt declarate rezervatii natural de interes judetean, national sau comunitar.
– dezvoltarea centrelor comerciale și de serviciu nu este însoțită de amenajări peisagistice și de dezvoltare a zonelor verzi;
– tăierea excesivă a copacilor și lipsa unui plan de regenerare a acestora,
– majoritatea terenurilor libere de la periferie sunt de tip agrar și fragmentate de parcelări, unele din ele lăsate în paragină;
– existența între locuințele colective a unor suprafețe virane sau degradate;
– inexistența unei strategii coerente de dezvoltare cu programe detaliate de protejare și extindere a zonelor verzi,
– accesul nelimitat și necontrolat în pădure; existența a numeroase drumuri de căruță și tractor, neîntreținute având drept consecință favorizarea proceselor de torențialitate, ravenare, tasare;
– depozitarea de deșeuri menajere, casnice sau din construcții în diferite puncte, mai ales pe cursul Abrudului.
Reguli cu privire la conservarea biodiversitatii și organizarea spatiilor verzi
– Se vor identifica, proteja și păstra arborii importanți existenți având peste 4.00 metri înălțime și diametrul tulpinii peste 15.00 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alți 10 arbori în perimetrul unor spații plantate publice din apropiere;
– Terenul care nu este acoperit cu construcții platforme și circulații va fi acoperit cu gazon și plantat cu un arbore la fiecare 10 m;
– limitarea accesului necontrolat in padure,
– amenajarea de spatii verzi pentru picnic in zonele verzi limitrofe orasului, conform legii 54/2012,
– interzicerea reducerii suprafetei forestiere,
– Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau realizarii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia constructiilor, dupa cum urmeaza:
– pentru constructii agroturistice (pensiuni, case de vacanta), hoteluri, vor fi prevazute spatii verzi si plantate de minim 25% din suprafata totala a terenului; pentru constructiile si amenajarile sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate minim 30% din suprafata totala a terenului;
– pentru constructii cu functiunea de comert la parter vor fi prevazute spatii verzi si plantate cu rol decorativ si de agrement in exteriorul cladirii sau in curti interioare 2-5% din suprafata totala a terenului.
VIII. RADIOACTIVITATE
[NUME_REDACTAT] de Supraveghere a [NUME_REDACTAT] (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul [NUME_REDACTAT].
Starea radioactivității mediului rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice totale, precipitații atmosferice, ape, sol și vegetație.
Din analiza rezultatelor monitorizării efectuate de Agenția pentru Protecıia [NUME_REDACTAT], în judetul Alba, radioactivitatea factorilor de mediu studiați se situează constant în limitele fondului natural de radiații, neexistând evenimente de contaminare radioactivă a mediului. Radioactivitatea mediului nu influențează potentialul de dezvoltare durabilă a orasului Abrud.
IX. EFICIENȚĂ ENERGETICĂ. SCHIMBARI CLIMATICE
9.1. Alimentarea cu energie termica
În anul 1989, în orasul Abrud au existat un numar de 5 centrale termice inventariate, care asigurau încalzirea și prepararea apei calde. Încalzirea fondului de locuinte existent în blocuri s-a realizat prin 4 centrale termice cu functionare pe combustibil lichid usor. Asigurarea apei calde se realiza din cazane tip Metalica cu randament de 80%. Datorită randamentelor scazute ale centralelor termice și a scumpirii gigacaloriei, locuitorii de la blocuri au renuntat succesiv la încalzire, trecând la încalzire individuala pe teracote și alte sobe care functionează pe lemne. Astfel, s-a renuntat definitiv la centralele termice de cartier. Există, în sistemele de locuinte, și blocuri care nu au fost prevazute cu instalatie de încalzire centrală.
Transportul agentului termic pentru incalzire de la centralele termice la blocuri se realiza prin retele termice montate în canale de beton și prin subsolul blocurilor. Aceste retele sunt în prezent într-o stare de degradare totală.
Obiective din oras ca: hotelul, Grupul scolar industrial, Filatura de bumbac, cladirile centrelor de plasament, Spitalul orasenesc, [NUME_REDACTAT], Casa de copii școlari au centrale termice proprii. U.M. Militara are o centrală termică dotată cu cazane ALACS care asigură încalzirea unei hale. Restul obiectivelor au încalzire pe lemne cu sobe. Asigurarea combustibilului necesar se face prin depozite de combustibil proprii alimentate cu mijloace auto de la Câmpeni.
În acest context se poate concluziona ca eficienta termică a blocurilor de locuinte existente este extrem de redusă și necesită masuri de optimizare: termoizolarea blocurilor de locuinte și realizarea unor microcentrale termice de bloc, scara sau cartier care să functioneze cu combustibil lemnos, având în vedere că Abrudul nu beneficiază de retea de distributie gaze naturale.
9.2. Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrică a orasului Abrud se face prin 3 linii de 20 kV (Abrud 1, Abrud 2 și Abrud 3) ce pleacă din statia de transformare de 110/20 kV amplasată la [NUME_REDACTAT] și prin punctul de alimentare.
Posturile de transformare sunt alimentate de liniile de 20 kV, o parte în cabluri subterane (zona blocurilor) și o parte aerian pe stâlpi de beton.
Posturile de transformare din Abrud sunt atat de tip aerian cât și în constructie zidită.
Consumatorii industriali și cei casnici sunt alimentati prin retele de 0,4 kV aeriene iar în zona blocurilor, prin cabluri subterane.
S-a remarcat necesitatea revizuirii instalatiei electrice de medie și joasă tensiune și a iluminatului public din localitate.
9.3. Actiuni pentru atenuarea si adaptarea la schimbarile climatice
[NUME_REDACTAT], prioritaraă este eficienta energetică, tinând seama că suntem cea mai energofaga tară din UE, având pierderi energetice foarte mari.
În viitor, trebuie încurajati agentii economici pentru a investi în surse regenerabile, astfel încât, ponderea energiei electrice produse din aceste surse, să ajungă cât mai mare.
Acest tip de energie nepoluantaă este practic inepuizabila, pe termen mediu și lung, costurile sale fiind mai reduse (aproximativ 40% fata de sursele de energie conventionala), în conditiile în care pretul produselor petroliere este în continuă crestere.
Principalele surse de energie regenerabilă sunt: biomasa, energia solara, eoliană și energia geotermală.
La nivelul judetului Alba, există proiecte pentru promovarea energiilor regenerabile din care, abordabile de catre orasul Abrud, sunt:
– Programul CASA VERDE;
– Izolarea termica a blocurilor;
– Gospodarirea padurii în vederea conservarii stocurilor de carbon existente în masa lemnoasa vie, prin controlul defrisarilor, protejarea padurilor în rezerve, schimbari în regimul de recoltare, prevenirea incendiilor și controlul folosirii pesticidelor;
– Plantarea pomilor în zonele urbane.
CAP. X EXPUNEREA LA RISCURI
10.1. Aspecte generale
Riscul este estimarea matematică a probabilității producerii de pierderi umane și pagube materiale pe o perioadă de referință, respectiv viitoare și într-o zona dată, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale și valoarea pagubelor produse.
Riscurile naturale se referă la evenimente în cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi și ninsori abundente, variații de temperatură – îngheț, secetă, caniculă – furtuni și fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări și prăbușiri de teren. În acest context, activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscurile naturale a fost și rămâne o necesitate, concretizându-se în inițiative conjugate de reducere a vulnerabilității societății la nivel mondial ([NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT] – ISDR), european (Directiva privind inundațiile), regional (acorduri bilaterale, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, etc.) și național (strategia privind inundațiile, programul de reducere al riscului seismic etc).
Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauză depășirea măsurilor de siguranță impuse prin reglementări, ca urmare a unor acțiuni umane voluntare sau involuntare, defecțiunilor componentelor sistemelor tehnice, eșecului sistemelor de protecție, etc.
10.2. Identificarea riscurilor pentru zona orasului Abrud
10.2.1. Riscuri naturale
[NUME_REDACTAT] reprezinta mișcarea puternică și bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarței pământului, provocată de dislocări subterane, de erupții vulcanice ce poate duce la victime umane și distrugeri materiale.
În conformitate cu prevederile Normativului P100/2006- privind calculul seismic al construcțiilor, județul Alba este situat în zona F (grad 6) de protecție seismică.
Proiectarea construcțiilor se face si în funcție de clasificarea pe zone seismice, această activitate fiind controlată si de [NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT]. Pe teritoriul județului Alba, implicit orasul Abrud, nu au fost înregistrate activități seismice care să afecteze construcțiile.
Alunecări de teren
Alunecările de teren produse în orasul Abrud, nu au impus luarea unor măsuri deosebite și au fost generate de:
– precipitațiile punctuale, abundente;
– structura geologică a terenurilor;
– lipsa lucrărilor specifice de eliminare a excesului de umiditate;
– diminuarea fondului forestier în anumite zone
Prezenta sisturilor marnoase și argiloase a favorizat o permanenta dinamică a reliefului. Practic, versantii Abrudului de pe stânga și dreapta, au cunoscut o modelare veche, îndelungată prin intermediul alunecarilor de teren. Utilizarea actuala (padure, livezi, faneată) determina o evolutie lentă a suprafetelor cu pante mai scazute.
În conformitate cu legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național- Secțiunea a V- Zone de risc natural, se apreciază că potențialul de producere al alunecărilor de teren în orasul Abrud este „mediu”.
În conformitate cu documentul „Planul de analiza și acoperire a riscurilor” realizat de catre [NUME_REDACTAT] pentru Situatii de [NUME_REDACTAT], 2011, pe teritoriul orasului Abrud s-au identificat urmatoarele zone supuse acestui fenomen:
Cele mai expuse suprafete se află în stânga râului Abrud, sub nivelul drumului de centură și liniei de înaltă tensiune unde există un imens glacis de alunecare care este în cea mai mare parte despadurit. Râurile afluente au disecat puternic masa alunecată. În plus, construirea drumului ce ocoleste orasul propriu-zis a dus la ruperea echilibrului versantilor. Ca atare, materialul este deseori pus în miscare, fapt vizibil în aspectul drumului asfaltat. Casele și terenurile aflate deasupra și sub nivelul drumului de centură sunt într-un permanent pericol, în special în zona dinspre confluenta cu Ciuruleasa (intersectia drumului de centură cu soseaua modernizată spre Vulcan-Brad).
În plus, încep să apară noi constructii care, prin sapare de fundatii și drumuri de acces, vor influenta dinamica reliefului de alunecare. Dată fiind și prezenta drumului pentru intrarea în zonă este necesară executarea unor lucrari de drenaj și întretinere permanentă a celor existente; regularizarea torentilor (afluentilor) cu curgere temporară (torentială), construirea de ziduri de sprijin și replantare vegetatie forestieră.
Dezvoltarea longitudinală (în lungul râului Abrud și partial în lungul afluentilor acestuia: Ciuruleasa și Corna) a fost impusă de pantele mai înclinate ale interfluviilor care, în urma despadurii masive , au fost puternic afectate de alunecari de teren și torentialitate.
[NUME_REDACTAT] conformitate cu documentul „Planul de analiza si acoperire a riscurilor” realizat de catre [NUME_REDACTAT] pentru Situatii de [NUME_REDACTAT], 2011, pe teritoriul orasului Abrud s-au identificat urmatoarele zone cu risc de inundatii:
Orasul prezintă in intravilanul său un risc mare de inundabilitate în sectorul din amonte a râului Abrud (aval de [NUME_REDACTAT] până în sectorul deja canalizat, amenajat). De asemenea, sectorul din lungul vaii Ciuruleasa suportă pericolul inundabilitatii și transportul însemnat de aluviuni. În acest caz, apele invadeaza albia majoră și se produce erodarea malurilor sau bazei terasei inferioare, în special în concavitatile meandrelor.
Amonte de oras, începand de la [NUME_REDACTAT], râul Abrud are un curs mai meandrat în luncă care se largeste tot mai mult. Scaderea pantei determina iesirea apei din albia minora în cazul unor ploi însemnate cantitativ sau suprapuse topirii zapezilor. În acest caz, apele invadeaza albia majora și se produce erodarea malurilor sau bazei terasei inferioare, în special în concavitatile meandrelor.
De la [NUME_REDACTAT], pe cca 1,5 km, lunca largă de 150-200 m este considerată zona inundabilă, necesitând refacerea protectiei de maluri.
De remarcat că pericolul de inundabilitate se datorează cantitatilor de apă tranzitate de râul Abrud de unii afluenti, cum ar fi: Ciuruleasa (împreună cu afluentii sai, Soharu fiind cel mai activ), Cornea și Bidea.
Lunca pârâului Ciuruleasa, pe latimi de 80-125 m, se încadrează, pe teritoriul orasului Abrud, în categoria zonelor inundabile (cu pericol de inundabilitate crescută).
Lucrarile de combatere a inundatiilor trebuie să aibă în vedere: decolmatarea albiei Abrudului și afluentilor, lucrari de regularizare și îndiguire, lucrari de aparare maluri pentru stoparea eroziunii malurilor.
Conform situatiei prezentate in „Planul de analiza si acoperire a riscurilor, nu exista pe raza localitatii Abrud lucrări de apărare impotriva acestor riscuri de inundatie, cu exceptia lucrarilor realizate în anul 2008 când a fost realizat pentru aceste zone un proiect de combatere a eroziunii solului dar ale carui rezultate, conform monitorizarilor efectuate, se pare ca nu sunt suficient de eficiente.
În anul 2012 a fost initiat proiectul: Regularizare pârâu Abrud, în orasul Abrud, aflat încă în faza obtinerii de aprobari.
Caracteristicile proiectului: Scop- asigurarea protectiei asezarilor umane, asigurându-se posibilitatea de scurgere a debitelor de calcul în interiorul albiei minore, fără a se inunda malurile.
Lucrarile propuse vor fi amplasate în albia minoră a pârâului Abrud, în loc. Abrud, pe tronsonul de 1000 ml. Pe acest sector, o parte din zidurile de sprijin si pragul de fund s-au degradat, prabusindu-se în urma viiturilor. Se prevad urmatoarele lucrari: Recalibrare albie; Suprainaltare ziduri; Refacere ziduri; Subzidiri; Traverse de stabilizare talveg; Reparatii prag existent.
Apariția de noi zone inundabile este în strânsă legătură cu factorii de risc determinanți pentru producerea inundațiilor, dintre acestia în principal pe albiile cursurilor de apă neregularizate sau necurățate, obstacolele în calea viiturilor, cantitățile de precipitații înregistrate, zestrea de zăpadă si gradul de umectare a solului.
Monitorizarea principalelor cursuri de apă se realizează prin posturi hidrometrice amplasate pe cursurile de apă.
Datele privind datele inregistrate la posturile hidrometrice in zona orasului Abrud, cotele de apărare si debitele asigurate conform tabelului de mai jos:
Datele privind timpii de propagare între stațiile hidrometrice din zona orasului Abrud sunt în conformitate cu tabelul de mai jos:
Tabel cu probabilitatile de depăsire la statiile hidrometrice din orasul [NUME_REDACTAT] construcțiilor si a obiectivelor realizate în zone inundabile din orasul [NUME_REDACTAT] planificate a fi inundate controlat- in orasul Abrud nu există zone care să poată fi utilizate pentru inundare dirijată în situații deosebite.
Îngheț (poduri si baraje de gheață, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei).
Datorită perioadei îndelungate cu temperaturi negative se pot dezvolta fenomenele de iarnă pe cursurile de apă (gheață la maluri, sloiuri, pod de gheață cu ochiuri sau compact) pe majoritatea râurilor. Blocajele de ghețuri se produc de obicei odată cu încălzirea bruscă a vremii, încălzire însoțită de precipitații lichide, de dislocarea, transportul si depunerea formațiunilor de gheață în zone cu pante reduse, îngustări naturale sau în zone cu obstacole în albiile minore.
Zonele critice în care se pot produce blocaje de ghețuri în zona orasului Abrud este la nivelul râului Abrud, zona de intravilan.
Fenomenul de îngheț afectează în perioada de iarnă și anumite sectoare de drum de pe teritoriul județului ceea ce impune luarea de măsuri pentru gestionarea situațiilor generate de acest fenomen (poleiul).
Din evidența statistică, sectoarele de drum național sau județean pe care s-au executat cel mai frecvent acțiuni de combatere a poleiului sunt:
Prin producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje de gheață pe cursurile de apă pot fi afectate:
comunicațiile rutiere pe drumurile naționale datorită reducerii traficului sau a blocării acestuia precum si drumurile județene/comunale/sătesti și implicit localitățile din zonă în special cele montane.
obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activității, lipsa sau reducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce (eroziunea terenului, inundații).
Până în prezent, producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje/ poduri de gheață, nu au impus evacuarea populației dar au avut impact asupra activității socio – economice, fiind necesare măsuri pentru diminuarea efectelor fenomenelor.
Furtuni (vânt puternic, precipitații masive, căderi grindină)
Vântul prezintă direcții și viteze ce diferă în funcție de particularitățile circulației generale ale atmosferei și ale suprafeței active (punându-se în evidență și de aceastã dată rolul de baraj orografic al [NUME_REDACTAT] și al [NUME_REDACTAT]).
Având în vedere regimul eolian, relieful și factorii subiectivi (despăduriri, desființarea barierelor de protecție) existenți, zonele posibil a fi afectate de furtuni sau vânturi puternice cu aspect de vijelie au o ritmicitate ridicată dar nu sunt frecvente. Din evidențele statistice, Abrudul nu face parte din zonele afectate frecvent de vânturi puternice.
[NUME_REDACTAT] în prezent nu au fost înregistrate tornade pe teritoriul orasului Abrud. Posibilitatea producerii unor astfel de fenomene nu poate fi exclusă, în special datorită faptului că este un fenomen nou apărut pe teritoriul țării. În acest sens datele statistice nu furnizează informații cu zonele în care să existe posibilități de producere a tornadelor.
[NUME_REDACTAT] de secetă poate să apară pe teritoriul orasului Abrud, în perioadele de vară, având ca efecte scăderea nivelurilor și debitelor cursurilor de apă permanente și/sau secarea cursurilor de apă nepermanente. De asemenea, fenomenul de secetă poate produce limitarea rezervelor de apă din pânza freatică precum și uscarea vegetației.
[NUME_REDACTAT] de zăpadă- orasul Abrud nu a fost identificat ca fiind critic pentru producerea avalanselor de zăpadă.
Avalanse de pietre, grohotis
Zona orasului Abrud nu a fost identificată ca fiind critica pentru producerea avalanselor prin căderi de pietre (din evidența statistică).
10.2.2. Riscuri tehnologice
Conform definitiei, riscurile tehnologice sunt generate ca urmare a unor acțiuni umane voluntare sau involuntare, defecțiunilor componentelor sistemelor tehnice, eșecului sistemelor de protecție, etc.
Directiva SEVESO II 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore împlicând substanțe periculoase, amendată cu 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 se aplică obiectivelor în care sunt prezente substanțe periculoase în cantități suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major.
Accident major înseamnă producerea unei emisii importante de substantă, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatarii oricarui amplasament, care intră sub incidenta prezentei hotarâri și care conduce la aparitia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei și/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, și în care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase.
Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanțe periculoase și de a limita consecințele acestora pentru populație și mediu. Titularii de activitate au obligația să ia măsuri de preventie pe baza unor proceduri privind planificarea, inspecția, raportarea și accesul publicului la informații.
Directiva SEVESO II este transpusă în legislația românească prin HGR 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
Titularul activității are obligația de a furniza personalului propriu și persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv, informații asupra măsurilor de securitate în exploatare și asupra acțiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident.
Pentru a limita consecințele provocate de asemenea accidente este necesară conceperea unor planuri de urgență internă (PUI), respectiv externă (PUE), aplicabile amplasamentului industrial în cauză. Planul de urgență internă cuprinde măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului de către operator și angajații acestuia, iar planul de urgență externă cuprinde măsurile ce trebuie luate în exteriorul amplasamentului de către autorități.
Corelarea dintre informațiile cuprinse în PUE și instrumentele de planificare teritorială, devine și o modalitate de îmbunătățire a modului de gestionare a procesului permanent de amenajare teritorială.
Având un asemenea scop, PUE ar putea fi folosit ca element suport în planificarea amenajării teritoriale de către primării. Pe de altă parte, PUE poate fi folosit ca prim element, în absența altor suporturi și documente tehnice, în scopul identificării preliminare a tematicilor de interes pentru planificarea teritorială. In planificarea teritorială rezultatele extrase din planurile de urgență externe trebuie să fie corelate cu Planul de Urbanism/ amenajare teritoriala generală. Zonele de risc identificate constituie obiectul interesului autorităților. Conform prevederilor Legii nr. 481/2004, republicată, autorităților și operatorului economic le revin următoarele sarcini:
– obligația de a informa, înștiința, avertiza și alarma populația din zonele posibil a fi afectate despre natura eventualelor incidente, despre efectele acestora și despre felul în care vor trebui să se comporte și să țină cont de deciziile specificate în PUE.
În zona orasului Abrud, conform situatiei existenta la Primaria orasului Abrud, majoritatea obiectivelor care functioneaza au profil de comert si servicii, deci fara impact sau cu impact foarte redus asupra mediului. Dintre obiectivele cu caracter industrial,mentionam:
[NUME_REDACTAT] de analiza si acoperire riscuri Alba pe teritoriul orasului Abrud nu exista obiective cu risc inflamabil, si nici operatori cu risc chimic care sa intre sub incidența H.G. nr. 804 / 2007 sau a Legii nr. 937/2010.
O problema deosebită o prezinta iazurile de decantare [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] din zona administrativa a orasului Abrud, pentru care există proiecte de ecologizare:
La acestea se vor adauga, în cazul aprobarii si initierii PUZ zona industrială [NUME_REDACTAT], riscurile generate de iazul de decantare din [NUME_REDACTAT]. Acesta va fi construit pe etape și se va amplasa în [NUME_REDACTAT], la sud de amplasamentul uzinei de procesare. Iazul de decantare va avea, în prima fază, o înălțime a barajului de anrocamente de 79 m, urmând ca în faza finala înălțimea să fie de 185 m. Sterilele de procesare vor fi depozitate în iaz detoxificate și parțial deshidratate. Ultima înălțare a iazului va ajunge la aproximativ 840 m peste nivelul mării și este proiectat pentru a asigura o capacitate de 250 Mt de steril tratat. Iazul va asigura doar la început o capacitate de depozitare a apei care reprezintă volumul necesar inițializării producției.
Pe perioada exploatării, iazul va fi împrejmuit cu gard în toate zonele în care acesta se învecinează cu limita zonei industriale. Gardul se realizează din stâlpi de beton înalți de 2 m, cu 5 rânduri paralele de sârmă ghimpată și 2 rânduri în cruciș. Din 50 în 50 de metri, se montează plăcuțe avertizoare.
Protecția împotriva accidentelor impune să fie asigurate dotări corespunzătoare, centuri de salvare, corzi de alpinism, bărci ce nu se pot răsturna etc. și, totodată, la punerea în funcțiune se vor întocmi instrucțiunile specifice pentru fiecare iaz.
Barajul iazului va fi permanent supravegheat de un dispozitiv de pază și securitate, pe baza unui program strict. Sistemul de pază și securitate va trebui să fie aprobat de inspectoratul județean de apărare civilă
Analiza de risc realizată pentru acest iaz de decantare a concluzionat că probabilitatea de apariție pentru scenariile de rupere a barajului este prea mică (mai puțin de 1:100.000.000 ani) pentru a putea fi considerate ca fiind scenarii realiste. [NUME_REDACTAT] de Geotehnică a luat în considerare riscul asociat scenariilor mai plauzibile pentru a avea consecințe asupra mediului. S-a determinat faptul că cel mai mare risc (probabilitate de apariție) asociat unei nefuncționări plauzibile a barajului are o probabilitate de 1:1.000.000 ani.
Experții au estimat faptul că impactul fizic datorat acestor scenarii este o deformare a coronamentului barajului de aproximativ 5 până la 8 metri pe o lungime a crestei care să varieze între 100 și 200 m. Volumul de steril deversat a fost estimat, în mod moderat, a se încadra între 125.000 m3 și 250.000 m3 și pentru apă între 13.000 m3 și 26.000 m3 din apa contaminată pentru o perioadă de 24 de ore.
Restricții urbanistice pentru amplasamentele [NUME_REDACTAT] baza articolului 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, autoritățile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului trebuie să acționeze pentru definirea cerințelor minime de siguranță pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelelor care se supun prevederilor hotărârii mai sus menționate, în scopul limitării consecințelor accidentelor majore pentru populație și mediu și necesitatea menținerii unor distanțe adecvate între aceste amplasamente și zone rezidențiale, clădiri și zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere și zone protejate de interes și sensibilitate deosebite.
Art. 13 al Hotărârii de Guvern nr 804/2007, menționează trei ipoteze:
a) poziționarea noilor amplasamente;
b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile Art. 11 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007;
c) noile dezvoltări privind rețeaua de transport, clădiri și zone de utilitate publică și zone rezidențiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecințele unui accident major.
Primele două categorii a) și b) sunt în directă legătură cu amplasamentul/amplasamentele. Ĩn această situație, autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:
– Să verifice, cu participarea părților implicate, compatibilitatea teritorială și de mediu a noului amplasament sau modificările amplasamentului cu planul de urbanism/amenajare teritoriala pus în aplicare;
– Să promoveze modificarea planului de urbanism/amenajare teritorială, în cazul în care nu există compatibilitate, respectând criteriile minime de siguranță pentru controlul amenajării teritoriale.
Cea de-a treia situație (c) presupune un proces invers, în acest caz autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:
– Să cunoască în avans și cu participarea părților implicate, situațiile de risc ale amplasamentelor existente;
– Să țină cont de situația riscurilor actuale și posibilitatea de a face poziționare de noi amplasamente sau dezvoltări compatibile.
În planificarea teritorială rezultatele extrase din Planurile de [NUME_REDACTAT] trebuie să fie corelate cu Planul de [NUME_REDACTAT].
Administrația publică locală are obligația de a menține distanțe adecvate între entitățile care intră sub incidența [NUME_REDACTAT] II și zonele rezidențiale, zone publice utilizarea și zonele de sensibilitate interes natural specific sau, și, în cazul unităților existente, necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare, pentru a nu crește riscurile pentru populație.
Este unanim recunoscut faptul că un număr de alți parametri, pe lângă siguranță, afectează deciziile de amenajare a teritoriului, care, în plus, sunt adesea contradictorii. Dintre aceștia menționăm oportunitățile de angajare, importanța obiectivului economic pentru economia locală, beneficiile pentru comunitatea locală din funcționarea respectivului obiectiv economic. Toți acești parametri sunt mult mai de interes pentru comunitatea locală, care trebuie să găsească o soluție de compromis. Nevoile de dezvoltare și nevoia de terenuri pentru alte utilizări (recreere, rezidentiale, etc) sunt obiective de interes cu caracter local. Constrângeri de diferite tipuri și caracteristici sunt, de asemenea, prezente într-un context local. Nu în ultimul rând, părțile implicate, respectiv industria, autoritățile, angajații, populația și grupuri de interese aduc în actualitate priorități și valori diferite care trebuie luate în considerare în procesul de decizie.
Nu există, prin urmare, nici o îndoială că un cadru de decizie multicriterială este foarte util în special pentru o analiză a problemei în contextul comunității locale. Astfel, este nevoie de evaluarea unui nivel "adecvat" de protecție, a celui mai avantajos compromis între siguranță și exploatarea economică.
Referitor la legătura dintre PUZ și Planul de analiză și acoperire a riscurilor se precizează:
amplasamentul PUZ este afectat în prezent de riscurile naturale (inundații și alunecări de teren) identificate în Planul de analiză și acoperire a riscurilor și de riscurile tehnologice generate de poluarea apelor de către vechile lucrări miniere, identificate în plan;
planul de analiză și acoperire a riscurilor existent la nivelul judetului Alba nu include riscuri legate de activitățile propuse prin PUZ, deoarece acestea încă nu au fost implementate.
În legătură cu acest ultim aspect, se precizează:
planurile de analiză și acoperire a riscurilor au în vedere numai riscurile existente, nu și pe cele generate de o activitate viitoare.
conform legislației specifice în vigoare (Legea nr. 481/2004, HG nr. 642/2005, OM nr. 132/2007) planurile de analiză și acoperire a riscurilor se actualizează anual sau ori de câte ori pe raza teritoriului administrativ pentru care a fost elaborat planul, apar unul sau mai multe riscuri.
Ca urmare, după implementarea activităților propuse prin PUZ analizat, [NUME_REDACTAT] și Primăria orasului Abrud vor dispune identificarea eventualele riscuri asociate acestor activități și actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor pentru orasul Abrud.
Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din orasul Abrud se face din sistemul energetic național (SEN), prin stațiile de transformare alimentate prin liniile de transport de 220KV și de distribuție de 110 KV conform cu situația prezentată în următoarele tabele:
Pe teritoriul orasului Abrud, conform situatiei prezentate de SDFEE Alba, nu sunt înregistrate obiective în categoria principalilor consumatori de energie electrică.
Capacități de transport și depozitare produse periculoase
Rețeaua rutieră
Zona de circulație rutieră este formată din DN74 – [NUME_REDACTAT] – Abrud – Brad, DN 74A Abrud – Câmpeni, DJ 742 Abrud – Corna, DC 116 Abrud – Soharu.
Drumurile județene și comunale asigură legăturile rutiere de la drumurile naționale către majoritatea localităților din județ, accesul către acestea fiind completat cu drumuri sătesti.
Desfăsurarea fizică a drumurilor este cu o singură bandă de circulație pe sens. În acest context se poate aprecia că traficul este aglomerat, în anumite sectoare creându-se, în perioadele de vârf, si dificultăți în trafic.
Rutele de transport pentru materiale periculoase pe teritoriul orasului Abrud se desfăsoară pe drumurile naționale, pentru asigurarea legăturilor spre principalele direcții din țară: [NUME_REDACTAT], Sibiu, Brasov, Hunedoara, Rm. Vâlcea.
Transporturi periculoase
În perioada 2007- 2010, pe teritoriul județului Alba au tranzitat 5787 transporturi de mărfuri periculoase care au constat în principal în : transporturi deseuri transporuri deseuri – ulei uzat, transporturi deseuri adezivi si cleiuri cu conținut de solvenți organici, transporturi deseuri de vopsele si lacuri cu conținut de substanțe periculoase transporturi ambalaje pesticide, transporturi clor lichid, transporturi de clor lichefiat transporturi deseuri din activități medicale, transporturi explozivi transporturi materiale explozive s.a. Pentru tranzitarea județului, rutele de transport s-au desfăsurat pe drumurile naționale DN 1, DN 7, DN 14 B, DN 74, DN 75.
Transport aerian
Pe teritoriul județului Alba nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri, dar acesta este tranzitat de rute ce asigură comunicațiile aeriene între principalele aeroporturi din țară precum si tranzitarea de către aeronave militare si civile altele decît ale companiei naționale de transport aerian. Din acest punct de vedere, riscul producerii unui accident se poate datora ca urmare a prăbusirii aeronavelor.
Zonele critice în cazul prăbusirii aeronavelor sunt:
o Zonele locuite ale municipiilor, oraselor si comunelor dar în special cele cu aglomerări ale populației ([NUME_REDACTAT], Aiud, Blaj, Sebes, Abrud, Baia de Aries, Cîmpeni, Cugir, [NUME_REDACTAT], Zlatna, Teius).
o Zonele de amplasare a agenților economici mari si în special a agenților economici sursă de risc ([NUME_REDACTAT], Aiud, Blaj, Sebes, Abrud, Baia de Aries, Cîmpeni, Cugir, [NUME_REDACTAT], Zlatna, Teius)
o Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporții sau incendii în masă
Depozite / rezervoare, capacități de stocare
Riscuri nucleare
Pe teritoriul județului Alba nu sunt amplasate obiective generatoare de riscuri nucleare, dar acesta se află, în măsurare directă, la 400 km de Centrala nucleară de la Cernavodă, la 260 km de Centrala nucleară de la Kozlodui, 275 km de [NUME_REDACTAT] de Cercetare si Dezvoltare în Inginerie si [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”– Bucuresti – Măgurele si 165 km de SNC Pitesti – Mioveni. Astfel, din acest punct de vedere, se apreciază că la nivel județean se pot înregistra doar evenimente generate de efectele indirecte ale unor accidente, avarii, explozii, incendii la obiectivele menționate.
Riscuri de poluare a apelor
Principalele surse de poluare majoră (toxică) a apelor de suprafață din orasul Abrud sunt iazurile de decantare și haldele de steril.
În tabelul de mai jos este prezentata lista cu zone de risc de poluare a apelor de suprafață:
Folosința de apă din Abrud nu este identificată cu risc de poluare în caz de poluări accidentale.
În perioada 2009-2011 nu au fost semnalate poluari accidentale de nici un fel pe raza orasului Abrud.
Posibilități de apariție a poluarilor în zone noi- nu este exclusă, având în vedere dezvoltarea economică a orasului- in zona [NUME_REDACTAT] având în vedere noul PUZ pentru zona industriala.
Sunt identificate riscuri de accident legate de iazul de decantare datorate:
pierderi de soluții cu cianuri la transport sau prin deversări peste baraj,
ruperea barajului,
revărsarea apelor din iazul de decantare.
Masuri de prevenire:
– Proiectare și construire în conformitate cu standardele naționale și internaționale, Plan de pregătire pentru situații de urgență și deversări accidentale.
Prăbusiri de construcții, instalații sau amenajări
Factorii determinanți sau favorizanți pentru producerea prăbusirii (colaps) ale unor construcții si instalații sunt:
o furtuni puternice (tornade, viscole, grindină);
o vânt puternic;
o depuneri de gheață (chiciură);
o supraîncărcare cu zăpadă;
o modificări defavorabile efectuate în structura de rezistență;
o vibrații si socuri dinamice frecvente;
o structuri de rezistență avariate si neconsolidate;
o elemente portante nerezistente la înmuiere.
Din datele furnizate de către [NUME_REDACTAT] în [NUME_REDACTAT], rezultă că în [NUME_REDACTAT], se monitorizează pentru urmărirea comportării în exploatare următoarele obiective de construcții:
iazurile de decantare de la [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]
Energie termică
La nivelul orasului Abrud energia termica este furnizată de combustibil lemnos GLU, inclusiv în blocuri de locuinte. Sistemele de încălzire ce utilizează combustibil solid, pot afecta locuințele individuale și instituții publice, care nu dispun de instalații de încălzire și încălzirea se face local prin sobe.
Canalizare si epurare
[NUME_REDACTAT] nu dispune de statie de epurare, apele fiind evacuate nepurificate în râul Abrud.
Privitor la rețelele de canalizare și epurare, factorii determinanți ce pot conduce la esecul acestor utilități sunt: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a rețelelor, exploatarea necorespunzătoare a rețelelor, eroarea umană si nerespectarea normelor de securitate, acțiunea negativă asupra rețelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundații, îngheț înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren, avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea rețelelor, acțiuni cu caracter terorist.
Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Pe teritoriul județului nu au fost semnalate căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos dar riscul producerii unor astfel de fenomene nu poate fi exclus. Există riscul producerii în oricare zonă a județului prin căderea/prăbusirea unor meteoriți, sateliți sau componente spațiale, aeronave avariate, rachete sau alți vectori purtători spre țintă, care pot provoca iradierea sau contaminarea populației si mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSv/an (500 mrem/an), distrugeri si incendii.
Zonele critice în cazul căderilor de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt:
o Zonele locuite, în special cele cu aglomerări ale populației.
o Zonele de amplasare a agenților economici mari si în special a agenților economici sursă
de risc.
Zonele împădurite prin producerea de incendii de proporții sau incendii în masă.
Riscurile biologice
În conformitate cu H.G. nr. 2288/2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizații neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Direcția de [NUME_REDACTAT] gestionează îmbolnăvirile în masă- epidemiile, epizotiile/zoonozele și este implicată alături de celelalte ministere în gestionarea tuturor celorlalte riscuri generatoare de situații de urgență.
Riscul biologic presupune expunerea la bacterii, viruși, ciuperci, alte microorganisme și toxine asociate, reprezentând un potențial pericol pentru sănătatea publică. Apariția de agenți patogeni contagioși noi dată fiind viteza și amploarea traficului internațional, face posibilă răspândirea pe plan mondial în decurs de câteva ore și declanșarea de noi pandemii.
[NUME_REDACTAT] de risc determinanți si favorizanți pentru producerea îmbolnăvirilor în masă/ epidemiilor sunt:
o virusi, bacterii si alți agenți biologici;
o animale bolnave sau infectate – boli transmisibile la om;
o emisiile de noxe chimice si radioactive;
o apa infestată;
o alimente alterate, infestate sau provenite din resurse infectate ori bolnave;
o temperaturi extreme;
o colectivitate si aglomerări de persoane;
o igiena publică si sanitar veterinară;
o lipsa medicamentelor si a mijloacelor de protecție.
[NUME_REDACTAT] este identificat cu urmatoarele riscuri de epidemii:
o Zone locuite paupere: – Abrud risc de epidemie hidrica (populatie expusa 5757 locuitori);
Spitale de boli contagioase , inclusiv TBC (634 persoane expuse) si laboratoare de
analize microbiologice,
o Populația din zonele inundabile pe timpul producerii unor astfel de fenomene.
o Zone cu potențial de poluare a apelor
XI. PROPUNERI PENTRU IMBUNATATIREA CALITATII MEDIULUI IN CONTEXTUL NOULUI PLAN URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI ABRUD.
CONCLUZII
11.1. Optimizarea raporturilor om – mediu
Strategia de dezvoltare a orasului Abrud trebuie să urmărească fortificarea sistemului teritorial urban printr-o împletire și interrelaționare armonioasă a factorilor naturali cu cei antropici în spiritul dezvoltării durabile și al valorificării ecologice a spațiului. Rolul acestei strategii este de a asigura protecția și conservarea mediului, în speță, de a stabili limitele ecologice până la care este posibilă intervenția antropică asupra spațiului prin expansiune edilitară și derularea unor activități economice, astfel încât această intervenție să fie benefică pentru societate și să nu aibă repercusiuni negative.
În acest context conceptul de dezvoltare durabilă a orasului Abrud presupune dezvoltarea economică și socială pe termen lung, echitabil pentru toți locuitorii, fără dezechilibre teritoriale la nivel social și în condițiile unui mediu înconjurător de calitate. În acest sens, strategia de dezvoltare durabilă a orasului Abrud este necesar să se bazeze pe valorificarea eficientă și durabilă a cadrului natural de susținere, pe corelarea evoluției spațiale cu favorabilitatea și restricțiile impuse de suportul fizico-geografic, pe promovarea unor politici eficiente de protecția mediului în contextul dezvoltării economice, pe armonizarea zonării funcționale cu pretabilitatea spațiului pentru anumite destinații precum și pe promovarea unui management adecvat și eficient al terenurilor.
Analiza situației existente a cadrului natural al orasului Abrud a fost condusă spre evidentierea disfuncționalităților existente la momentul actual, cauzate de factori naturali a căror acțiune este accentuată pe un fond puternic antropizat și a avut ca scop reliefarea unor argumente geo-spațiale temeinic fundamentate care să stea la baza elaborării strategiei de dezvoltare urbană a orasului Abrud. În acest context sarcina noastră este de a propune unele măsuri de prevenire și diminuare a riscurilor naturale – geomorfologice și hidrologice, măsuri de conservare, protejare și reabilitare a condițiilor de mediu, în vederea unei valorificări echilibrate și durabile a potențialului natural.
11.2. Aspecte specifice pentru PUG Abrud
11.2.1. Prevenirea și diminuarea fenomenelor de risc geomorfologic
După cum s-a prezentat în capitolul referitor la cadrul natural, riscul geomorfologic este cauzat de agenții externi (înghețul/dezghețul, apa din precipitații, apa curgătoare) a căror acțiune prin procese geomorfologice actuale este exacerbată în contextul favorabilității substratului geologic și al utilizării actuale a terenurilor.
Frapează multitudinea și complexitatea fenomenelor de degradare, manifestate prin asociere pe complexe de procese, extinse pe suprafețe de diferite dimensiuni și dispersat la nivel teritorial. Preservarea în condiții optime a formelor de relief ca suport al structurii urbane și diminuarea efectelor negative ale proceselor geomorfologice actuale presupune următoarele măsuri:
– atenuarea intensității eroziunii liniare și în adâncime în bazinul hidrografic Abrud, la confluenta vaii Abrud cu [NUME_REDACTAT] prin lucrări de apărare a malurilor, diguri, regularizări de curs;
– colectarea eficientă a apelor de suprafață prin lucrări agrotehnice și hidrotehnice;
– îmbunătățirea drenajului natural al substratului prin lucrări hidroameliorative, pedoameliorative (nivelare, terasare) în arealele afectate de alunecări de teren de pe versantul drept DN 74 Abrud-Brad- la iesirea din Abrud, versantul drept DJ 74 in zona localitatii Corna, versantul stang al [NUME_REDACTAT] (in zona rezervor apa) și recomandăm fixarea alunecărilor prin înființarea unor plantații pomicole noi și extinderea celor vechi, sau împăduriri;
– interceptarea izvoarelor de terasă cu debit permanent și a celor de coastă prin lucrări de captare (puțuri, tubulaturi orizontale), canalizarea la baza teraselor sau a versanților din podiș;
– eliminarea excesului de apă de la nivelul podurilor de terasă, acolo unde este posibil, prin plantarea unei vegetații forestiere sau ierboase care prin consum și evapotranspirație să elimine supraumezeala;
– stoparea subminării malurilor prin lucrări de amenajare a versanților și malurilor și reabilitarea forestieră a suprafețelor împădurite;
– stoparea înaintării și extinderii alunecărilor prin realizarea unor ziduri de sprijin si contraforturi;
– însămânțarea cu specii cu talie mică și medie, care să compactizeze covorul vegetal ierbos și să reducă eroziunea în suprafață și eroziunea liniară;
– analiza oportunitatii realizarii construcțiilor pe versanții vulnerabili la alunecări de teren și torențialitate în zona malului stâng al raului Abrud.
11.2.2. Prevenirea și diminuarea fenomenelor de risc hidrologic
Perspectiva dezvoltării și evoluției spațiale durabile a orașului Abrud implică din ce în ce mai mult cunoașterea regimului hidrologic al suprafeței din limitele administrative, în extravilan ca arie de alimentare și degajare, dar mai ales în intravilan ca arie de recepție și transfer a fluxurilor hidrologice. Suprafața orașului se supune unui regim hidrologic natural prin rețeaua hidrografică care are un caracter convergent spre râul Abrud care traversează orașul în partea centrală a acestuia.
Existența unor suprafețe foarte puternic artificializate, a sistemelor de canalizare și transport urban, sunt elemente care impun cunoașterea regimului hidrologic al scurgerii, mai cu seamă în intravilan, unde suprafețele betonate, asfaltate și subdimensionarea rețelei de canalizare pot conduce la amplificarea scurgerii și autoinundarea spațiului urban.
În acest context se impune luarea unor măsuri de amenajare a cursurilor, de optimizare a scurgerii de suprafață, dar și a unor măsuri de îmbunătățire a drenării apelor din precipitații și a apelor urbane prin rețeaua subterană urbană și de diminuare a riscului hidrologic. În acest sens recomandările noastre vizează diminuarea riscului generat de procese hidrodinamice staționare cât și de cele active:
– interceptarea izvoarelor de terasă cu debit permanent și a celor de coastă prin lucrări de captare (puțuri, tubulaturi orizontale), canalizarea la baza teraselor sau a versanților din podis, executarea de canale de drenaj a suprafețelor plane cu exces de umiditate și reabilitarea celor existente; in zona DJ 74 Zlatna-Abrud (partea dreapta-zona fabricii de oxigen);
– lucrari de îndiguire și corectare a coronamentului în zona digurilor Zona de luncă a [NUME_REDACTAT] din zona centru nou până la [NUME_REDACTAT],
corectarea cursului și lucrari de ruperi de pantă pentru torentii din versantul estic al dealului [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] dealul Sturt.
– optimizarea scurgerii subterane prin redimensionarea canalizării în funcție de valoarea asigurată a ploii la care se adaugă consumul urban domestic și industrial;
– realizarea de canale marginale și sisteme de canalizare de suprafață (șanțuri, rigole), mai ales pentru străzile aflate în pantă, care să asigure transferul surplusului de debit spre colectori naturali sau spre canale colectoare subterane
– evitarea îngustării albiilor minore prin amplasarea de construcții și pastrarea limitei de siguranta, cf legii Apelor 107/1997 actualizata:
– realizarea unor parcuri – zăvoaie în lungul Abrudului care să exploateze și să redistribuie surplusul de apă din lunci și care să aibă și rolul unui culoar verde care traversează orașul;
– interzicerea depozitării deșeurilor menajere sau pământoase pe malurile Abrudului, care pot fi purtate în albie și, dincolo de poluare, pot genera blocaje ale scurgerii;
– evitarea subdimensionării podurilor și podețelor, care pot fi obturate și pot provoca fenomen de remuu, cu inundarea suprafețelor din amonte;
– interzicerea amplasării construcțiilor în lunca inundabilă a Abrudului.
11.2.3. Raportul natural – antropic reliefat în tipologia peisajului
În situația actuală a intentiei de extindere a zonei industriale în partea de est și sud-est a orașului, propunem eliberarea nucleului central al orașului de spațiile industriale, mutarea unităților industriale care încă funcționează din oraș la periferia acestuia și reconversia acestor spații prin amenajarea unor parcuri și grădini publice, care să constituie nucleele verzi ale unor cartiere aproape lipsite de verdeață și să sporească confortul ”verde” al orașului. De asemenea, amplasarea și dinamica zonei industriale necesită unele măsuri de izolare ”verde” cu perdele forestiere de protecție care să se desfășoare în lungul căilor de comunicație, precum și alternarea unităților industriale cu zone verzi care să confere ansamblului industrial o ambianță naturală.
11.2.4. Recomandări privind amenajarea eco – funcțională a spațiilor verzi și a suprafețelor forestiere
Ca urmare a acestui studiu, considerăm că se pot formula următoarele recomandări:
– pentru îmbunătățirea și aducerea la normele internaționale a suprafețelor de spații verzi, în viitor trebuie ca administratia locala să acorde un loc aparte pentru mărirea suprafețelor de spații verzi, locuri de joacă pentru copii;
– utilizarea principiilor ecologiei și tehnicilor reconstrucției logice ca un component de seamă în amenajările peisagere;
– educația populației pentru mediu trebuie să cuprindă și elemente de arhitectură peisageră și de comportament în spațiul în care trăim zilnic.
– integritatea și structura pădurii se cer menținute la un nivel cât mai mare de naturalitate.
– Se vor identifica, proteja și păstra arborii importanți existenți având peste 4.00 metri înălțime și diametrul tulpinii peste 15.00 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alți 10 arbori în perimetrul unor spații plantate publice din apropiere;
– Terenul care nu este acoperit cu construcții platforme și circulații va fi acoperit cu gazon și plantat cu un arbore la fiecare 10 m;
– limitarea accesului necontrolat in padure,
– amenajarea de spatii verzi pentru picnic in zonele verzi limitrofe orasului, conform legii 54/2012,
– interzicerea reducerii suprafetei forestiere,
– Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau realizarii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia constructiilor, dupa cum urmeaza:
– pentru constructii agroturistice (pensiuni, case de vacanta), hoteluri, vor fi prevazute spatii verzi si plantate de minim 25% din suprafata totala a terenului; pentru constructiile si amenajarile sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate minim 30% din suprafata totala a terenului;
– pentru constructii cu functiunea de comert la parter vor fi prevazute spatii verzi si plantate cu rol decorativ si de agrement in exteriorul cladirii sau in curti interioare 2-5% din suprafata totala a terenului.
11.2.5. Propuneri pentru reducerea și controlul poluării pe teritoriul administrativ al orasului [NUME_REDACTAT] toate că, după cum s-a prezentat în capitolele precedente, nivelul concentrației diverselor noxe în mediu nu depășește concentrația maximă reglementată prin standardele de mediu (conform datelor de monitorizare ale A.P.M. Alba), prezența diverselor categorii de agenți poluanți generează la nivel mai mult sau mai puțin localizat, disconfort care afectează atât populația rezidentă cât și pe cea care tranzitează orașul. Trebuie, de asemenea luată în considerare influenta noului PUZ zona industrială [NUME_REDACTAT] care va cuprinde localitatea [NUME_REDACTAT], administrativ componentă a orasului Abrud.
Măsuri propuse:
– stabilirea unor trasee de transport pentru utilajele grele de transport care sa nu traverseze zonele rezidentiale ale orasului,
– monitorizarea regulată a nivelelor de poluare din intersecțiile principale ale orașului, pentru cunoașterea valorilor existente, în scopul de a preveni eventuale acumulări de gaze periculoase pentru sănătatea umană,
– monitorizarea valorilor de trafic (zgomot, vibrații, emisii de gaze) pe arterele de circulatie,
– monitorizarea emisiilor din zonele industriale în conformitate cu datele din autorizațiile de mediu ale intreprinderilor, pentru a urmări eventuale valori de poluare cumulativă,
– asigurarea unui debit suficient pentru alimentarea cu apa a populatiei, astfel încât să poată beneficia de apă potabilă în cantitati suficiente, 24 h/zi.
– realizarea alimentarii cu apă în sistem centralizat și pentru cele 3 sate componente ale Abrudului,
– refacerea retelelor de distributie apă potabilă cu grad mare de uzură, și datorită carora apa ajunge în locuintele oamenilor ca „apă nepotabilă”desi de la sursă pleacă cu caracteristici de “apă potabilă”.
– racordarea tuturor gospodariilor din Abrud la sistemul de canalizare. Refacerea retelei de canalizare în orasul vechi (redimensionata si refacuta) .
– finalizarea statiei de epurare și refacerea sistemului de canalizare.
– realizarea rezervorului de apa suplimentar de 1000 mc, necesar
– monitorizarea efluenților proveniți de la stațiile de epurare ale întreprinderilor de pe raza orasului, pentru a se urmări respectarea normativelor tehnice de protecția apelor; în plus trebuie monitorizate acumulările de substanțe evacuate în canalizare sau rețea hidrografică de la întreprinderi cu activități similare situate în aceleși areale, în scopul anticipării unor poluări cumulate, care ar pune în pericol funcționarea stației de epurare.
– stabilirea corectă și monitorizarea atentă a emisiilor cu caracter poluant provenite din industria zootehnică, cu impact nu doar asupra mediului, ci și asupra posibilităților de locuire a zonei.
– implementarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor în toate zonele orasului.
– amenajarea locurilor de depozitare a containerelor din zonele cu locuințe colective și mascarea lor astfel încât să se reducă impactul estetic negativ al acestora,
– monitorizarea firmelor care gestionează deșeurile menajere, pentru a urmări modul de depozitare după recoltarea de la consumatorii casnici și industriali
– monitorizarea atentă a colectării de deșeuri periculoase, precum și modul lor de transport pe teritoriul orașului,
– controlarea, supravegherea și împiedicarea depozitărilor de deșeuri menajere ilegal (malul pârâului Abrud)
– rezolvarea problemelor derivate din acumularea de deșeuri spitalicești (de la spital dar și cabinetele medicale, stomatologice), prin verificarea predarii acestor deseuri operatorilor autorizati. Nu se recomandă realizarea unui incinerator în cadrul spitatului existent datorită amplasarii acestuia in apropierea zonei locuite a orasului.
11.2.6. Perimetrul construit
Adaptarea structurii funcționale urbane la condițiile de mediu – zonarea funcțională să fie echilibrată, să joace un rol activ în dinamica urbană, în conservarea și protecția mediului .
Direcții:
– creșterea ponderii spațiilor verzi din intravilan în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă și al creșterii gradului de ”confort verde” al populației;
– extinderea și diversificarea spațiilor verzi și accentuarea rolului de protecție împotriva poluării și a rolului de spații de agrement și recreere a populației;
– organizarea funcțională astfel încât să se atenueze discrepanța dintre zonele funcționale, mai ales discrepanța dintre condițiile de viață prin raportarea la spațiile verzi pe cap de locuitor;
Măsuri:
– amenajarea de aliniamente stradale verzi din interiorul intravilanului actual și popularea cu specii rezistente;
– amenajarea unor culoare verzi riverane, în lungul arterei hidrografice a pârâului Abrud;
– dezafectarea spațiilor industriale nefuncționale, strămutarea unităților industriale funcționale spre periferie și integrarea acestor spații în domeniul public prin amenajarea de parcuri și grădini pentru a spori suprafața de zonă verde pe cap de locuitor și valoarea naturală a peisajului urban,
– interzicerea amplasarii de locuinte în zonele încadrate ca zone industriale sau agrozootehnice ale orasului,
– nu se vor prevedea executarea de constructii in zonele aflate în reconstructie ecologica: rampa veche de deseuri, halzile de steril de la [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], până la finalizarea lucrarilor de ecologizare și a monitorizarii post-închidere.
– Realizarea termoizolarii blocurilor de locuinte și a obiectivelor sociale din Abrud. Analiza posibilitatii instalarii de surse alternative de energie (panouri solare) pe constructiile existente.
– Realizarea de centrale termice de cartier/ scara/ bloc pentru rezolvarea incalzirii blocurilor de locuinte.
– respectarea distantelor minime de protectie sanitară, recomandate între zonele protejate și o serie de unitati care produc disconfort și unele riscuri sanitare:
– Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete 200 m
– Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete 500 m
– Ferme de pasari, pana la 5.000 de capete 500 m
– Ferme de pasari cu peste 5.000 de capete si complexe avicole industriale 1.000 m
– Ferme de ovine 100 m
– Ferme de porci, pana la 2.000 de capete 500 m
– Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m
– Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m
– Spitale veterinare 30 m
– Grajduri de izolare si carantina pentru animale 100 m
– Abatoare, târguri de vite si baze de receptie a animalelor 500 m
– Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala 300 m
– Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în functie de marimea unitatilor zootehnice deservite 500 m
– Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m
– Statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete 1.000 m
– Cimitire de animale, crematorii 200 m
– Statii de epurare a apelor uzate orasenesti 300 m
– Statii de epurare a apelor uzate industriale 200 m
– Paturi de uscare a namolurilor 300 m
– Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m
– Câmpuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru fermentarea namolurilor 500 m
– Depozite controlate de reziduri solide 1.000 m
– Camere de tratate biotermica a gunoaielor 100 m
– Crematorii orasenesti de gunoi 1.000 m
– Autobazele serviciilor de salubritate 200 m
– Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m
– Cimitire 50 m
Pentru statia de transfer deseuri, distanta distanța până la zonele rezidențiale trebuie sa fie de min. 500 m.
11.3. Aspecte de mediu specifice Unitatilor teritoriale de referinta (UTR)
UTR 1- situata in partea de sud-est, la intrare dinspre [NUME_REDACTAT].
Are caracter predominant preurban, cu functiuni mixte care cuprinde:
– zona mixta
– zona rezidentiala cu cladiri P, P+1, cu subzonele:
– zona pentru institutii si servicii, cu subzonele:
– zona pentru unitati industriale si depozitare
– Zona pentru unitati agricole
– zona cai de comunicatie si constructiile aferente
– zona pentru spatii verzi amenajate, perdele de protective, sport, turism si agreement
– zona de gospodarire comunala-cimitir
– terenuri aflate permanent sub ape
Disfunctionalitati de mediu:
vecinatatea zonei industriale cu zona de locuit
lipsa echipare tehnico edilitara
Masuri specifice propuse
respectarea zonei de protectie a albiei minore a pârâului Abrud prin prevederea de interdictii de construire pe suprafata de protectie (vezi pct. 11.2.2),
Concentrarea unitatilor cu profil industrial în afara zonei locuite,
Respectarea zonei de protectie pentru constructia de locuinte care să respecte distantele minime prevazute de Ordinul 536/1997 pentru unitati industriale, agrozootehnice, cimitir (vezi pct. 11.2.6),
Stabilirea de trasee de transport pentru utilajele care vor deservi PUZ zona industrială [NUME_REDACTAT] care să ocolească zona locuită,
Refacerea sistemului de alimentare cu apa si canalizare cu evacuare în statia de epurare,
Anexele pentru cresterea animalelor se vor amplasa la minim 10 m de cea mai apropiată locuintă,
Se va da atentie aspectului peisagistic, împrejmuiri, perdele verzi de protectie, aliniamente stradale verzi.
Se vor amenaja spatii/platforme pentru colectarea selectivă a deseurilor de la populatie, amplasate la distanta de minim 10 m de ferestrele constructiilor, cu posbilitati de acces, dezinfectie, deratizare.
Executarea de lucrari de regularizare a apelor curgatoare, unde este cazul,
UTR 2 are caracter predominant industrial și include:
UTR 2*1- [NUME_REDACTAT]
Este zona propusă pentru schimbare de functiune din zona rezidentială în zona industrială și de protectie, cu functiuni conexe, compatibile cu zona industrială, fiind afectată de zona de dezvoltare industrială [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], necesitând stramutare-relocare. Se propune ca locuintele din [NUME_REDACTAT] până la intersectia cu drumul national să fie stramutate pentru a fi evitată orice problemă care poate aparea privind siguranta asezarii și locuitorilor.
Locuintele din zona de protectie se pot demola sau pot ramâne iar prin refunctionalizare vor fi folosite pentru alte activitati economice, functiunea de locuire transformându-se în cea de mică industrie și functiuni conexe, compatibile cu zona cu care se învecinează.
U.T.R.2*1 [NUME_REDACTAT] cuprinde:
– zona pentru unitati industriale și depozitare
-Zona pentru unitati agricole
-zona cai de comunicatie și constructiile aferente
– zona de protectie industrială
– zona pentru echiparea tehnico-edilitară
– terenuri aflate permanent sub ape
U.T.R.2*2– zona propusă pentru schimbare de functiune din zonă rezidentială în zonă industrială și de protectie cu functiuni conexe compatibile cu zona industrială, fiind afectată de zona de dezvoltare industrială [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], necesitând stramutare-relocare.
U.T.R.2*2 cuprinde:
– zona pentru unitati industriale și depozitare
-zona cai de comunicatie și constructiile aferente,
– zona de protectie industrială
– zona pentru echiparea tehnico-edilitară
Disfunctionalitati de mediu:
Lipsa echipare tehnico-edilitara
Generarea unor mari cantitati de deseuri industriale și din minerit, care vor necesita ocuparea unor suprafețe mari de teren și luarea unor măsuri constructive și de management foarte stricte pentru evitarea afectării mediului și a sănătății populației pe toată durata de viață a proiectului, precum și după închidere și reabilitare
Implementarea proiectului minier ce face obiectul PUZ poate genera cantități apreciabile de poluanți (în principal TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO) emise în atmosferă care, în lipsa sistemelor/măsurilor de diminuare/eliminare adecvate pot determina afectarea semnificativă a calității aerului ambiental din zonele cu receptori sensibili.
Implementarea proiectului minier presupune activități (pușcare, transport minereu, etc.) generatoare de vibrații ale căror intensități, în lipsa unor măsuri corespunzătoare de diminuare, pot afecta receptorii sensibili.
Implementarea proiectului ce face obiectul PUZ poate determina diferite forme de impact asupra biodiversității: direct, indirect, reversibil, parțial ireversibil, în funcție de etapa de implementare a acestuia.
Transportul unor cantități foarte mari de materiale implică utilizarea unor vehicule cu capacități mari, precum și o intensitate apreciabilă a traficului, în special pe drumurile tehnologice, ceea ce va determina un impact asupra calității aerului și asupra nivelurilor de zgomot și vibrații.
Implementarea proiectului va determina un impact semnificativ, la scară locală, asupra peisajului. În unele perimetre, modificarea peisajului va avea un caracter permanent.
Implementarea proiectului ce face obiectul PUZ va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului: fizic și mecanic, chimic, biologic, precum și modificări ale folosinței terenurilor.
Implementarea proiectului minier presupune funcționarea unei multitudini de surse de ardere a combustibililor fosili, având drept rezultat emisii de gaze considerate a contribui la încălzirea globală. Principalul gaz cu efect de seră care va fi emis va fi CO2, alte gaze cu potențial mai ridicat privind efectul de seră urmând a fi emise în cantități mult mai mici.
Modificarea folosinței terenurilor din amplasamentul iazului de decantare de pe [NUME_REDACTAT] și modificarea reliefului,
Impact asupra condițiilor hidrologice și hidrogeologice.
Poluarea apelor de suprafață și subterane cu ape acide rezultate din șiroiri de pe haldele de roci sterile.
Riscul poluarii apelor de suprafață și subterane ca urmare a evacuărilor de ape uzate cu conținut de cianuri.
Pierderi și modificări de habitate.
Modificări ale folosinței terenurilor și modificări ale structurii solului ca urmare a amenajărilor industriale.
Masuri propuse
Respectarea zonei de protectie a apei in functie de latimea albiei minore.
Concentrarea zonei industriale a orasului Abrud în aceasta zonă.
Realizarea de spatii verzi cu rol de protectie.
La realizarea obiectivelor cuprinse în PUZ se vor respecta masurile stabilite prin Autorizatiile de mediu, Sistemul de [NUME_REDACTAT], Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă, Directia de [NUME_REDACTAT], etc
Toate terenurile neocupate de obiective industriale vor fi plantate.
Regularizarea apelor curgatoare din intravilanul zonei.
Realizarea de constructii si amenajari care au drept scop limitarea riscurilor natural.
Existenta planului de reabilitare a terenurilor după închiderea activităților.
Proiectarea, construirea și operarea sistemului iazului de decantare în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.
Colectarea și epurarea apelor din perimetrele depozitelor.
Deseurile de tip municipal sau asimilabile, colectate în amestec (deșeurile asimilabil menajere) sau separat (deșeuri de ambalaje) generate în amplasamentul PUZ pot fi preluate la statia de transfer construită la Abrud.
– Pentru toate celelalte tipuri de deșeuri generate și care nu sunt acoperite de documentul de planificare aprobat la nivel județean ([NUME_REDACTAT] de Gestiune a Deseurilor judetul Alba), titularul PUZ va propune soluții tehnice care vor fi supuse avizării în cadrul procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului.
Lichidarea practicilor actuale de depozitare necontrolată a deșeurilor pe amplasament.
Amenajarea unui depozit temporar asigurat de deșeuri periculoase, prevăzut cu spații separate, bazine de retenție, sisteme de drenare care să împiedice amestecul de materiale incompatibile și să capteze eventualele scurgeri; deșeurile vor fi depozitate temporar în recipiente adecvate, dar nu mai mult de 3 ani în cazul tratării ulterioare sau de 1 an în cazul depozitării acestor deșeuri.
Devierea apelor meteorice neafectate și a apelor de suprafață din amonte de proiect în jurul perimetrelor miniere și evacuarea acestora în aval de barajele de gospodărire a apelor.
Prevenirea pierderilor accidentale, cuve și sisteme de retenție secundară, sisteme captare și recirculare, tehnologie în sistem închis, tratarea cianurii, bariere hidraulice, sisteme captare exfiltrații din iazul de decantare, cu repompare și recirculare în proces, sistem epurare suplimentară în lagune, iaz de decantare cu capacitate mare, sistem secundar de monitorizare a apei subterane în aval de iaz, care poate fi convertit în sistem terțiar de recuperare.
Bariere hidraulice la baza structurilor de acumulare, devierea șiroirilor în jurul haldelor, colectarea tuturor exfiltrațiilor și șiroirilor din halde, epurarea tuturor evacuărilor de ape poluate din văile Corna și Roșia.
Amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces, a uzinei de procesare și a altor facilitate.
Stabilirea și impunerea unor limitări de viteză pentru transportul utilajelor grele pe drumuri neasfaltate.
Instalarea de berme și diguri de pământ cu rolul de bariere acustice permanente pentru ariile sensibile din cadrul zonei industrial.
Monitorizarea zgomotului și vibrațiilor ambientale și inițierea de acțiuni de corectare acolo unde este necesar.
Amenajarea de spații betonate izolate, prevăzute cu sisteme de colectare a scurgerilor accidentale și, după caz, cu separatoare de ulei, pentru zonele de descărcare a substanțelor chimice/carburanților.
Tăierea treptată a pădurii, evitarea defrișărilor în perioadele de cuibărit.
Depozitarea solului vegetal decopertat și utilizarea acestuia pentru reabilitarea amplasamentului.
In ceea ce priveste Iazul de decantare [NUME_REDACTAT], acesta va include urmatoarele amenajari:
Pe perioada exploatării, iazul va fi împrejmuit cu gard în toate zonele în care acesta se învecinează cu limita zonei industriale. Gardul se realizează din stâlpi de beton înalți de 2 m, cu 5 rânduri paralele de sârmă ghimpată și 2 rânduri în cruciș.
Din 50 în 50 de metri, se montează plăcuțe avertizoare.
Barajul iazului va fi permanent supravegheat de un dispozitiv de pază și securitate, pe baza unui program strict.
Sistemul de pază și securitate va trebui să fie aprobat de inspectoratul județean de apărare civilă
Distanțele minime de protecție fata de zona industrială se vor stabili prin acordul de mediu astfel încât să se asigure condițiile de protecție a populației împotriva zgomotului, vibrațiilor mirosurilor și poluării.
Unitatea teritoriala de referinta U.T.R.3 cu caracter predominant urban, între preurban și zona centrală, cuprinde:
– zona mixtă
– zona rezidentială cu cladiri P, P+1, P+3-4
– zona pentru institutii publice si servicii,
– zona pentru unitati industriale, depozitare
-Zona cai de comunicatie și constructiile aferente
– zona spatii verzi, agrement, sport, turism, perdele de protectie,
– Zona cu destinatie specială
– terenuri aflate permanent sub ape
Disfunctionalitati de mediu
Depozitare necorespunzatoare a deseurilor menajere
Vecinatatea zonei industriale cu zona rezidentială
Masuri propuse
Amenajare zone verzi și de agrement,
respectarea zonei de protectie a albiei minore a pârâului Abrud prin prevederea de interdictii de construire pe suprafata de protectie (vezi pct. 11.2.2),
regularizare ape curgatoare din intravilan, unde este cazul,
Zona industrială amplasata la limita de separare a UTR 3 cu UTR 5, să aibă caracter de servicii , activitati compatibile cu zonele limitrofe preponderant rezidentiale. Nu se vor amplasa obiective pentru a caror functionare sunt necesare transporturi cu camioane, utilaje mari, activitati generatoare de mirosuri, zgomote, emisii peste cele admise de legislatia în vigoare. Zona se va amenaja și integra peisagistic în ambientul arhitectural al zonei (plantatii verzi, garduri vii).
Unitatea teritoriala de referinta U.T.R.4
Are caracter exclusiv rezidential predominant rural. Cuprinde:
– zona rezidentială cu cladiri P, P+1,
-zona cai de comunicatie și constructiile aferente
– terenuri acoperite în permanentă de ape
Disfunctionalitati de mediu:
Ape curgatoare neregularizate
Lipsa dotari publice
Cai de comunicatie nemordenizate care conduc la poluarea aerului cu pulberi, noxe.
Masuri propuse:
Respectarea zonei de protectie a apei (vezi pct. 11.2.2), cu interdictie de construire.
Regularizarea cursului apei din intravilan, unde este cazul.
Completare dotari publice de strictă necesitate
Refacerea strazilor si prevederea de aliniamente verzi de-a lungul zonei care traverseaza zona locuita.
Unitatea teritoriala de referinta 5- U.T.R.5
Are caracter predominant de zonă centrală cu valoare istorica și arhitecturală. Cuprinde:
– zone protejate cu monumente de istorie si arhitectura
– zona centrală
– zona mixtă
– zona rezidentială cu cladiri P, P+1, P+3-4,
– zona pentru institutii și servicii,
-Zona cai de comunicatie și constructiile aferente,
– zona de spatii verzi agrement, sport, turism, perdele de protectie,
– zona cu destinatie specială
– zona cu riscuri naturale,
– zona pentru gospodarire comunala,
– zona pentru echiparea tehnico-edilitară
– terenuri aflate permanent sub ape
Imagini din centrul orasului [NUME_REDACTAT] de mediu:
Amplasarea în zona centrală a autogarii- sursă de disconfort și poluare prin zgomot, praf, vibratii, aspect peisagistic,
Lipsa spatii verzi, aliniamente verzi,
Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor,
Retele electrice aeriene care deterioreaza peisajul unui oras declarat “Unitate administrativ- terioriala cu concentare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national”, conform Legii 5/2000.
Strazile inguste, inexistenta spatiilor de parcare amenajate, duc la poluarea zonei cu pulberi, noxe de gaze de esapament, zgomot, și la generarea unui aspect neplacut pentru centrul unei zone istorice.
Masuri propuse:
Amenajare platforme de colectare a gunoiului menajer, selectiv, pe categorii (hârtie, sticlă, plastic). Respectarea distantei minime de 10 m de amplasare platforme de colectare gunoi menajer fată de ferestrele constructiilor și de 70 m pentru platformele de colectare a gunoiului menajer fată de intrarea în cladiri.
Realizarea de aliniamente, plantatii verzi de-a lungul strazilor, unde este posibil,
Analiza devierii, pe cât posibil, a traficului auto în afara zonei istorice.
Realizarea de piste pentru biciclisti.
Prevederea în perspectiva de dezvoltare a zonei, a realizarii de retele de alimentare cu energie, în cablu, subterane,
Analiza mutarii autogarii în afara zonei centrale a orasului și stabilirea de trasee de transport care să nu tranziteze zona istorica,
Respectarea zonelor de protectie, privind regimul realizarii constructiilor, fată de râul Abrud, cimitir, alte obiective din zona,
Îndiguirea apelor curgatoare pe întreg cursul teritoriului intravilan al localitatii, pentru a se evita inundarea terenurilor și a constructiilor. Lucrari de aparare de mal.
Unitatea teritoriala de referinta U.T.R. 6
Are caracter predominant rezidential de tranzitie de la rural la urban și cuprinde:
Zona mixta
Zona rezidentială cu cladiri P,P+1
Zona pentru institutii publice și servicii
Zona cai de comunicatie și constructiile aferente
Zonă spatii verzi agreement, sport, turism, perdele de protectie
Zonă cu riscuri naturale
Terenuri aflate permanent sub ape
Disfunctionalitati de mediu:
Ape curgatoare neregularizate
Terenuri cu riscuri naturale- inundatii
Trafic greu în zona rezidentială care contribuie la poluarea zonei cu pulberi, noxe de la gaze de esapament, zgomot, vibratii.
Masuri propuse:
Respectarea zonei de protectie a apei. Realizarea unui traseu pentru biciclisti și pentru plimbari (spatiu verde) de-a lungul zonei de protectie.
Îndiguirea apelor curgatoare pe întreg teritoriul intravilan al localitatii pentru evitarea inundatiilor. Corectari de curs și lucrari de aparare de mal.
Interdictii de construire pentru zonele afectate de inundatii și în zona de protectie a râului Abrud.
Devierea traficului greu din zona rezidentială.
[NUME_REDACTAT] de referinta U.T.R. 7
Are caracter predominant residential, cu cladiri de tip rural, și contine:
U.T.R. 7*1- caracter rural
U.T.R. 7*2- caracter rezidential cu functiuni complementare
– zona mixtă
– Zona rezidentială cu cladiri P,P+1
– zona cai de comunicatie si constructiile aferente
– zona de protectie industrială afectată de zona de dezvoltare industrială [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], necesitând stramutare- relocare
– zona cu riscuri naturale
– zona pentru gospodarire comunală
– terenuri acoperite în permanentă de ape
Disfunctionalitati de mediu:
Strazi inguste și nemordenizate care conduc la un trafic greoi, generator de poluare fonică și a aerului,
Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor
Zone învecinate cu amplasamente industriale (zona industrială [NUME_REDACTAT] pentru UTR 7*1 și, respectiv, halda de steril [NUME_REDACTAT] pentru UTR 7*2)
Riscuri naturale: inundatii, alunecari de teren.
Masuri propuse:
Modernizare cai de transport. Devierea traficului greu în afara zonei rezidentiale.
Amenajarea punctelor/platformelor de colectare selectivă a deseurilor menajere,
Îndiguirea apelor curgatoare în intravilan pentru a se evita inundarea terenurilor și a constructiilor. Lucrari de corectare de curs, aparari de mal. Se impun interdictii de construire pentru terenurile afectate de inundatii și alunecari de teren.
Respectarea zonei de protectie a apei.
Respectarea zonei de protectie fată de zonele industriale cu prevederea de interdictii de construire, respectiv pentru:
– halda de steril [NUME_REDACTAT]- până la finalizarea operatiunilor de ecologizare și monitorizare post-închidere (UTR 7*2).
– zona industrială [NUME_REDACTAT] (UTR 7*1)
– Anexele pentru cresterea animalelor se vor amplasa la 10 m de cea mai apropiata locuintă,
– Prevederea de spatii verzi și aliniamente cu rol ornamental și de protectie, în zona cailor de comunicatie.
[NUME_REDACTAT] de referinta UTR 8
U.T.R. 8*1 – caracter preponderant rezidential de tip urban
U.T.R. 8*2- caracter preponderant rezidential de tip rural, compuse din:
– zona mixtă
– Zona rezidentială cu cladiri P,P+1
– Zona pentru institutii și servicii
– Zona cai de comunicatie și constructii aferente
– Zona cu echipare tehnico-edilitara
– Zona cu riscuri naturale
– Zona de terenuri acoperite în permanentă de ape
Disfunctionalitati de mediu:
Strazi inguste și nemordenizate care conduc la un trafic greoi, generator de poluare fonică și a aerului,
Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor,
Zone învecinate cu amplasamente industriale (halda de steril [NUME_REDACTAT] pentru UTR 8*1),
Lipsa dotari publice de stricta necessitate,
Statia de epurare în curs de realizare, nefunctionala.
Masuri propuse:
Modernizare cai de transport. Devierea traficului greu în afara zonei rezidentiale.
Amenajarea punctelor/platformelor de colectare selectivă a deseurilor menajere.
Amenajarea apelor curgatoare în intravilan
Respectarea zonei de protectie a apei în functie de latimea râului Abrud.
Respectarea zonei de protectie fată [NUME_REDACTAT]- până la finalizarea operatiunilor de ecologizare și monitorizare (UTR 8*1).
Asigurarea de spatii verzi corespunzatoare.
Îndiguirea apelor curgatoare în intravilan pentru a se evita inundarea terenurilor și a constructiilor. Lucrari de corectare de curs, aparari de mal.
Se impun interdictii definitive de construire pentru terenurile din zona de protectie a apelor și interdictii temporare de construire pentru terenurile din zona cu riscuri naturale-inundatii, până la regularizarea vailor care strabat teritoriul intravilan.
Realizarea alimentarii cu apă
Amenajare platforme de colectare a gunoiului menajer, selectiv, pe categorii (hârtie, sticlă, plastic). Respectarea distantei minime de 10 m de amplasare platforme de colectare gunoi menajer fată de ferestrele constructiilor și de 70 m pentru platformele de colectare a gunoiului menajer fată de intrarea în cladiri.
Respectarea zonei de protectie pentru statia de epurare care urmează să se finalizeze (vezi pct. 11.2.6). Protejarea perimetrului acesteia cu o “perdea verde” cu rol estetic si functional.
[NUME_REDACTAT] de referinta 9 UTR 9
Are caracter preponderent rezidential cu cladiri de tip rural și contine:
Zona rezidentială cu cladiri P,P+1
Zona pentru institutii și servicii
Zona protejată cu monumente de istorie și arhitectură
Zona pentru gospodarie comunala
Terenuri acoperite în permanentă de ape
Disfunctionalitati de mediu:
Lipsa dotari publice
Strazi înguste și nemodernizate care conduc la un trafic greoi, generator de poluare fonica și a aerului.
Masuri de mediu:
Modernizare cai de transport. Devierea traficului greu în afara zonei istorice.
Completare dotari publice de strictă necesitate
Îndiguirea apelor curgatoare în intravilan pentru a se evita inundarea terenurilor și a constructiilor. Lucrari de corectare de curs, aparari de mal.
Se impun interdictii definitive de construire pentru terenurile din zona de protectie a apelor și interdictii temporare de construire pentru terenurile din zona cu riscuri naturale-inundatii, până la regularizarea vailor care strabat teritoriul intravilan.
[NUME_REDACTAT] de Referinta 10, UTR 10
Are caracter predominant rezidential de tranzitie între urban și rural, și cuprinde:
Zona rezidentială cu cladiri P,P+1
Zona pentru institutii publice și servicii de interes general
Zona pentru unitati industriale și depozitare
Zona pentru unitati agricole
Zona cai de comunicatie șsi constructii aferente
Terenuri aflate permanent sub ape
Disfunctionalitati de mediu:
Lipsa dotari publice,
Strazi inguste și nemodernizate care conduc la un trafic greoi, generator de poluare fonica si a aerului,
Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Masuri de mediu:
Modernizare cai de comunicatie.
Amenajare ecologica a punctelor de colectare a deseurilor menajere. Colectare selectiva.
Amenajarea apelor curgatoare în intravilan.
Echiparea tehnico-edilitara a zonei.
Unitatea teritoriala de referinta 11, UTR 11
Are caracter predominant rezidential cu cladiri de tip rural, și contine:
Zona rezidentiala cu cladiri P, P+1
Zona cai de comunicatie si constructiile aferente
Terenuri aflate permanent sub ape
Disfunctionalitati de mediu:
Lipsa dotari publice
Cai de comunicatie nemordenizate care conduc la poluarea aerului cu pulberi, noxe
Masuri de mediu:
Modernizare strazi locale
Anexele pentru cresterea animalelor se vor amplasa la 10 m de cea mai apropiata locuinta.
Echiparea tehnico-edilitara a zonei.
Unitatea teritoriala de referinta 12- UTR 12
Are caracter predominant industrial și contine:
Zona rezidentiala cu cladiri P, P+1
Zona pentru institutii si servicii
Zona pentru unitati industrial si depozite
Zona pentru unitati agricole
Zona cai de comunicatie si constructiile aferente
Terenuri aflate permanent sub ape
Disfunctionalitati de mediu:
Cai de comunicatie nemordenizate care conduc la poluarea aerului cu pulberi, noxe
Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor- existenta fostei rampe de deseuri pe 3,5 ha.
Lipsa dotari publice.
Masuri propuse:
Se propune interdictie de construire pentru terenurile aflate in zona de protectie a apelor si fosta rampa de deseuri (până la finalizarea operatiunilor de ecologizare si monitorizare post-inchidere),
În zona cu functiuni pentru unitati agricole se vor respecta distantele de protectie fata de zonele protejate, rezidentiale, mentionate la pct. 2.6,
Amenajare punctelor de colectare selectivă a gunoiului menajer.
Echiparea tehnico-edilitara a zonei
.
ABREVIERI
APM- Agentia de protectie a mediului
CAZ- cota atentie zonala
CIZ- cota inundatie zonala
CEZ- cota evacuare zonala
CLU- combustibil lichid usor
CT- centrala termica
DEEE- deseuri de echipamente electrice si electronice
DJ- drum judetean
HG- hotarare de guvern
ISU- Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
NRPM- Norme de [NUME_REDACTAT]
Ord.- Ordin
OTU- Ordonanta de Urgenta
PCB- policlorura de bifenili
PE- polietilena
ppm- parti per milion
PRGD –planul regional de gestiune a deseurilor
PJGD- planul judetean de gestiune a deseurilor
PUZ- plan de urbanism zonal
PUG- plan de urbanism general
PUE- plan de urgenta externa
PUI- plan de urgenta interna
PSI- paza si securitatea contra incendiilor
PVC- policlorura de vinil
RIM- Raport de evaluare a impactului asupra mediului
RM- Raport de mediu
RMGC- [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]
RNSRM- [NUME_REDACTAT] de Supraveghere a [NUME_REDACTAT]
RVSU –vehicule scoase din uz
SGA- Sistemul de Gospodarire a Apelor
SR- standard roman
VLA- valoare limita admisbila
DEFINITII
activitate poluatoare – orice activitate care determina schimbari negative privind caracteristicile naturale ale calitatii mediului geologic;
aer înconjurator – aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de munca;
accident ecologic – eveniment produs ca urmare a unor mari si neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma de vapori sau de energie rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza sau se distrug ecosistemele naturale si antropice;
acord de mediu – act tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului; acordul de mediu reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punct de vedere al protectiei mediului;
arie/sit – zona definita geografic exact delimitata;
autorizatie de mediu – act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia în functiune;
biodiversitate – variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor;
Contributii din surse naturale – emisii de poluanti care nu rezulta direct sau indirect din activitati umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, activitatile seismice, activitatile geotermale, incendiile de pe terenuri salbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosfera al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;
Compusi organici volatili COV – compusi organici proveniti din surse antropogene si biogene, altii decât metanul, care pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot în prezenta luminii solare.
DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) – echipamentele electrice si electronice care constituie deseuri conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, inclusiv toate componentele, subansamblele si produsele consumabile, parte integranta a echipamentului în momentul în care acestea devin deseuri;
deseu reciclabil – deseu care poate constitui materie prima într-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri;
deseuri periculoase – deseurile încadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, în aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase;
deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
dezvoltare durabila – dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati;
echilibru ecologic – ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia;
ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza într-o unitate functionala;
efluent – orice forma de deversare în mediu, emisie punctuala sau difuza, inclusiv prin scurgere, jeturi, injectie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;
Emisii fugitive – emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurator prin ferestre, usi si alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intra în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare;
Emisii din surse fixe – emisii eliberate în aerul înconjurator de utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, din activitatile de constructii, din alte lucrari fixe care produc sau prin intermediul carora se evacueaza substante poluante;
Emisii din surse mobile de poluare – emisii eliberate în aerul înconjurator de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere interna
Emisii din surse difuze de poluare – emisii eliberate în aerul înconjurator din surse de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specifice
gaze cu efect de sera – gazele prevazute în anexa nr. 2 la HG nr. 780/2006, modificata si completata cu HG nr. 133/2006: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFC-uri), perfluorocarburi (PFC- uri), hexafluorura de sulf (SF6);
gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supervizarea acestor operatiuni si întretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile întreprinse de un comerciant sau un broker;
habitat natural – arie terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;
habitat natural de interes comunitar – acel tip de habitat care:
-este în pericol de disparitie în arealul sau natural; sau
-are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorita
faptului ca în mod natural suprafata sa este redusa; sau
-prezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica;
habitate naturale prioritare – tipurile de habitate naturale aflate în pericol de disparitie, pentru a caror conservare [NUME_REDACTAT] are o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul [NUME_REDACTAT];
habitat al unei specii – mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici în care traieste o specie în oricare stadiu al ciclului sau biologic;
mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului;
microorganism – orice entitate microbiologica, celularasau necelulara, capabila de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii si celulele vegetale si animale în culturi;
monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia în vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora, a evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se impun;
monument al naturii – specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;
Obligatia referitoare la concentratia de expunere – nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele daunatoare asupra sanatatii umane, care trebuie atins într-o perioada data;
Oxizi de azot – suma concentratiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) si de dioxid de azot, exprimata în unitati de concentratie masica a dioxidului de azot (micrograme/mc);
Obiectiv pe termen lung – nivelul care trebuie sa fie atins, pe termen lung, cu exceptia cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin masuri proportionate, cu scopul de a asigura o protectie efectivaca sanatatii umane si a mediului;
PM10 – particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 micrometri;
patrimoniu natural – ansamblul componentelor si structurilor fizicogeografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversiatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;
poluant – orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
poluare – introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizarii mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
prejudiciu – o schimbare adversa cuantificabila a unei resurse naturale sau o deteriorare cuantificabilaca functiilor îndeplinite de o resursa naturala în beneficiul altei resurse naturale sau al publicului, care poate sa survia direct sau indirect;
raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei în vigoare;
resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umana: resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili, regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile – energie solara, eoliana geotermala si a valurilor;
retea ecologica "Natura 2000" – reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de [NUME_REDACTAT] si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice
BIBLIOGRAFIE
Planul strategic de devoltare socio-economica a orasului Abrud, jud. Alba- [NUME_REDACTAT], Primaria orasului [NUME_REDACTAT] de Dezvoltare a judetului Alba pentru perioada 2007 – 2013, Mediu, Faza a II- a finalã, IHS Romania SRL octombrie 2007
Rapoarte privind starea factorilor de mediu pe anul 2010 si 2011 în judetul Alba- Agentia pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de amenajare a teritoriului judetean Alba- SC [NUME_REDACTAT] SA, 2009
Planul urbanistic zonal zona industriala [NUME_REDACTAT]- SC [NUME_REDACTAT] SA, 2010
Raport de mediu pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] pentru Zona de [NUME_REDACTAT] S.C. ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION S.A. –S.C. AMEC Earth & Environmental S.R.L.
Studiu de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Solurilor- INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ȘI AGROCHIMIE
Sistem de colectare selectiva si amenajare statie de transfer pentru deseuri in zona turistica Abrud, [NUME_REDACTAT], Bucium, Ciuruleasa, judetul Alba- SC [NUME_REDACTAT] SRL
Masterplanul energetic al judetului [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT], cu asistența tehnică a SC [NUME_REDACTAT] SA
Planul urbanistic general al orasului Abrud- SC [NUME_REDACTAT] SA, 2002
Planul judetean de gestionare a deseurilor, judetul Alba- [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] local de actiune pentru mediu
Planul de analiza si acoperire a riscurilor judetul Alba- comitetul judetean pentru situatii de urgenta [NUME_REDACTAT] de dezvoltare al Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 – 2013
[NUME_REDACTAT] de Acțiune pentru Mediu (PRAM) – Regiunea 7 [NUME_REDACTAT] Județean de Gestionare a Deșeurilor – județul [NUME_REDACTAT] Regional de Gestionare a Deșeurilor – Regiunea 7 [NUME_REDACTAT] industriei miniere pentru perioada 2004 – 2010
Programul național de închidere a minelor și reconversia zonelor miniere. Schema de [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]
Adresa nr. 10406/12.12.2012 a APM Alba referitoare la date generale elaborare PUG Abrud
www.primaria-abrud.ro
www.wikipedia.org
http://arpmsb.anpm.ro/
http://arpmab.anpm.ro/
http://ibis.anpm.ro/
www.mmediu.ro
www.anpm.ro
http://natura2000.eea.europa.eu/#
LEGISLATIE DE REFERINTA
Legea 265/1996 actualizata privind protectia mediului
OTU 152/2005 modificata si completata de legea 84/2006- privind prevenirea si controlul integrat al poluarii
Ordin 462/1993- pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare ;
Ordin 592/2002- pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator ;
HG 699/2003, actualizata, privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati ;
HG 332/2007- stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei
Hotarare nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase ;
Ordin 95/2005- privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri ;
HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje, modificata si completata prin HG 1872/2006
HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
HG 448/2005- privind deseurile de echipamente electrice si electronice
HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul [NUME_REDACTAT] 536/1997- pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
Hotararea 971/2011 pentru modificarea si completarea [NUME_REDACTAT] nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
STAS 10009-88- acustica urbana- limite admisibile ale nivelului de zgomot ;
STAS 12574-87- Conditii de calitate- aer in zone protejate ;
Normativ NTPA 002/2002- privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare aprobat de HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/2005;
OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata cu Legea 19/2008, modificata si completata de OUG 15/2009
Legea 105/2006 pentru aprobarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu
Legea 86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si la accesul in justitie
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata de legea 311/2004
[NUME_REDACTAT] 107/1996 modificata si completata cu Legea 310/2004 si legea 112/2006
Ordinul 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, modificata de Ordinul 592/2002
Ord. 1842/2001- pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora
Ord. 48/1999- privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobata cu legea 122/2002
Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
Legea 289/2006 Privind modificarea și completarea legii 350/2001
Legea 557/2001 privind aprobarea PATN, secțiunea a v-a, zone cu risc natural.
Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național
Legea 24/2007 Privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, actualizata cu legea 47/2012
Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurator
HGR 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 27/1999 privind zonele protejate si monumente ale naturii din judetul [NUME_REDACTAT] 54/2012- privind desfasurarea activitatilor de picnic
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Fundamentare Privind Mediul Si Peisajul Pentru Pug Abrud, Judetul Alba (ID: 2102)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.