Studiu de Fezabilitate Pentru O Investitie Privata la Societatea Comerciala Dinescu Prod Srl
Studiu de fezabilitate pentru o investiție privată la Societatea Comercială
Dinescu Prod SRL
CUPRINS
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – FINANȚAREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A FIRMELOR PRIN CREDITE BANCARE
1.1. Credite bancare și perioada de acordare a acestora
1.1.1. Mecanismul de obținere a creditelor bancare
1.1.2. Derularea creditului, rambursarea și costul acestuia
CAPITOLUL II – STUDIUL DE FEZABILITATE
2.1. Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate pentru investițiile finanțate cu asistența Uniunii Europene
2.2. Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate pentru investițiile finanțate cu asistența Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ: STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU REALIZAREA UNEI INVESTIȚII
3.1. Prezentarea sectorului în care își desfășoară activitatea agentul economic
3.2. Prezentarea generală a societății comerciale
3.3 Piața și comercializarea
3.3.1. Piața internă
3.3.2. Piața externă
3.3.3. Piața agentului economic
3.4. Evaluarea activității viitoare societății
3.4. Aspecte tehnice ale proiectului de investiții
3.5 Analiza economico-financiară a proiectului de investiții
3.5.1. Proiecția fluxului de numerar al proiectului de investiții
3.5.2. Proiecția surselor de finanțare a investiției
3.5.3. Analiza veniturilor și a costurilor actualizate
3.5.4. Rata internă de rentabilitate (RIR)
3.5.5. Pragul de rentabilitate (PR)
3.5.6. Analiza de senzitivitate și risc
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR
Tabelul 1. Principalii indicatori economico-financiari ai societății la 31.12.2014 – p. 20
Tabelul 2. Efectivele de păsări pe total și pe tipuri de rase de producție – p. 22
Tabelul 3. Fluxul de numerar net al proiectului de investiții – p. 32
Tabelul 4. Proiecția surselor de finanțare a investiției – p. 33
Tabelul 5. Analiza veniturilor actualizate și costurilor actualizate – p. 34
Tabelul 5a. Analiza veniturilor actualizate și costurilor actualizate (majorate cu 15% ) – p. 36
Tabelul 5b. Analiza veniturilor actualizate și costurilor actualizate (majorate cu 15% ) – p. 37
Fig. 1. Determinarea ratei interne de rentabilitate pe cale grafică – p. 38
Tabelul 6. Datele primare și calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) – p. 39
Fig. 2. Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate – p. 40
Tabelul 7. Datele primare și calculul pragului de rentabilitate (PR) – p. 41
INTRODUCERE
Unul dintre părinții Uniunii Europene, Jean Monnet, spunea la Paris în anul 1951 cu ocazia semnării Tratatului primei comunități economice europene: „Noi suntem aici pentru a realiza o operă comună, nu pentru a negocia avantaje, ci pentru a căuta avantajele noastre în avantajul comun”. De la 1 ianuarie 2007 România face parte din Confederația Uniunii Europene. În acest fel, din 2007, Uniunea Europeană este formată din 27 de state; cu circa 450 milioane locuitori. România, ca populație ocupând locul 7 și locul 9 ca suprafață, în cadrul Uniunii. Implicațiile aderării României la Uniune sunt multiple. Iată câteva dintre acestea
1. în plan politic:
consolidarea statului de drept și a modelului politic a democrației consensualiste în sensul angajării unui număr cât mai mare de cetățeni la luarea deciziilor atât la nivel național cât și la nivelul Uniunii;
în raportul dintre instituțiile confederației și statul român vor prima deciziile confederale. În acest cadru, se poate vorbi de o limitare pozitivă a suveranității naționale.
2. în plan economic:
afirmarea deplină a modelului economiei de piață;
creșterea investițiilor de capital străin în economia națională;
infuzie de fonduri ale Uniunii Europene care vor duce la o creștere economică anuală, pe termen mediu, de 5-6%.
3. în plan social:
creșterea constantă a nivelului de trai pe termen mediu și lung, nu numai din punct de vedere al salariilor și pensiilor, dar și din punct de vedere al protecției mediului, al infrastructurii care deservește cetățeanul;
afirmarea valorilor culturale, spirituale românești la nivel european.
Marele câștig al aderării este că România începe să conteze în mod semnificativ la nivel european, fiind parte la masa deciziilor și putând astfel, într-o oarecare măsură, să le influențeze. Acest lucru implică responsabilitate și cultură politică, maturitate civică și performanță în pregătirea fiecăruia dintre noi.
Problematica finanțării investițiilor din surse externe, atunci când cele interne sunt insuficiente, reprezintă pentru firme o mare provocare și obligă la asumarea a numeroase riscuri pentru a finaliza și rentabiliza investiția, pentru a putea restitui creditul și dobânda, iar firma să prospere și mai mult după aceea.
Tematica lucrării de diplomă pe care am ales-o, cu acordul și sub îndrumarea conducătorului științific, se înscrie tocmai în efortul pe care o firmă ce solicită un credit bancar pentru investiții, trebuie să-l facă pentru ca, prin studiul de fezabilitate ce trebuie realizat în perioada premergătoare creditului, să vadă cu luciditate și realism dacă investiția este rentabilă și merită asumarea riscului de creditare.
În economia de piață tot mai dinamică firmele românești, indiferent de domeniu și mărime, sunt nevoite să apeleze tot mai frecvent la credite bancare sau finanțări europene, pentru a ține pasul cu firmele concurente din spațiul european și nu numai. Studiile de fezabilitate și planurile de afaceri au devenit documente nu numai necesare dar și obligatorii pentru accesarea de surse externe de finanțare de către firmele românești.
Experiența firmelor europene din țările dezvoltate economic atestă că numai utilizând asemenea instrumente tehnico-economice și financiare (alături de alte instrumente specifice soluționării problemelor) se poate obține succesul scontat, nu se vor irosi resurse și nu se vor înregistra eșecuri în afaceri cu consecințe nefavorabile și pentru consumatori și ceilalți agenți economici.
În lucrarea de față ne-am concentrat în primul rând pe prezentarea elementelor fundamentale ale procesului de creditare bancară, cu focalizare pe rolul studiilor de fezabilitate în amplul și complexul demers pentru obținerea finanțării externe necesare.
Pentru că nu există un model unic și ideal de studiu de această factură, am considerat util să prezentăm 3 modele de asemenea studii: unul în accepțiunea B.I.R.D., altul în viziunea B.E.R.D. și al treilea potrivit practicii Băncii Centrale Europene (B.C.E.).
Cazul pe care l-am prezentat la o societate comercială privind conținutul studiului de fezabilitate potrivit exigențelor BERD pentru un credit de investiții derulat din aceste surse prin intermediul unei instituții financiare rezidente (BancPost) a fost selecționat pentru faptul că este unul mai puțin complex, a fost experimentat în multe finanțări de acest tip și a condus firmele solicitante la succesul scontat (ceea ce a fost cazul și firmei analizate care a finalizat apoi complexul avicol și a obținut până în prezent succese remarcabile).
CAPITOLUL I – FINANȚAREA ACTIVITĂȚII ECONOMICE A FIRMELOR PRIN CREDITE BANCARE
Finanțarea prin credite bancare este modalitatea cea mai indicată de apelare la surse financiare externe dacă nu se dorește imixtiunea în conducerea firmei din partea unor instituții sau terțe persoane.
Aceasta pentru că:
în cazul finanțării prin emisiune de acțiuni, are loc o împărțirea a proprietății asupra firmei cu noii acționari;
în cazul finanțării prin emisiune de obligațiuni există obligația controlului de către instituțiile statului și, în plus, procedura de emisiune este foarte anevoioasă.
Totuși, creditul bancar costă de aceea este indicat să nu se contracteze credit dacă se pot acoperi necesitățile de finanțare din surse mai ieftine, precum:
amânarea plății furnizorilor;
contracte de livrare a materiilor prime cu plata la termen;
amânarea plății dividendelor;
discounturi (rabaturi) acordate clienților fideli care achiziționează cu plată imediată.
1.1. Credite bancare și perioada de acordare a acestora
Băncile, ca instituții specializate, se ocupă de atragerea de depozite și acordarea de împrumuturi, obiectul lor de activitate fiind, în principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obținerea profitului bancar.
Cu toată că fiecare formă a managementului bancar își are propriile sale funcționalități, în general băncile îndeplinesc următoarele funcții:
atrag disponibilitățile monetare temporar libere ale diferiților agenți economici. În acest sens, instituțiile, firmele, populația și chiar statul apelează la bănci pentru a-și păstra veniturile, primind o anumită dobândă;
acordă credite diferiților agenți economici, la solicitarea acestora. Astfel, firmele își completează sursele de finanțare;
contribuie la formarea masei monetare în circulație – băncile emit moneda de cont; banca centrală, datorită poziției pe care o are în mecanismul economic, emite atât moneda de cont, cât și moneda de hârtie, pe care o pune în circulație. Principala activitate a unei bănci, cea de creditare, comportă o mulțime de aspecte rezultate din varietatea tipurilor de credite acordate. Acestea se diferențiază atât după perioada de acordare și după debitorul băncii, cât și în funcție de destinația ce li se dă sau de calitatea pe care o au.
Creditele ce se acordă firmelor se pot clasifica după mai multe criterii:
După proveniența instituțiilor care acordă credite, se disting:
credite interne – acordate de instituții din interiorul țării de proveniență a solicitantului;
credite externe – puse la dispoziție de instituții internaționale de profil.
După părțile contractante într-o relație de credit, se deosebesc:
credite guvernamentale (ce se negociază între state);
credite bancare (ce se contractează cu băncile);
credite comerciale (ce se manifestă între furnizori și clienți, între exportatori și importatori).
După durata pentru care se acordă creditele, se evidențiază:
credite pe termen scurt (până la un an);
credite pe termen mediu (1-5 ani);
credite pe termen lung (peste 5 ani).
Pentru creditele internaționale durata este mai mare (pentru creditele pe termen scurt, perioade de 12-18 luni; credite pe termen mediu – 5-7 ani; credite pe termen lung – peste 7 ani).
O bancă poate acorda credite firmelor pe termen scurt, mediu sau lung.
Creditele pe termen scurt se acordă pe o perioadă de cel mult 1 an. În cazul împrumuturilor pe termen scurt acordate firmelor sau în cazul creditelor de consum, rambursarea se face de obicei integral la scadență. Dobânda, care variază în funcție de destinația creditului, se plătește fie trimestrial, fie la scadență.
Creditele pe termen mediu au scadența de rambursare între 1 și 5 ani. Acestea se acordă pentru activitatea de import/export, pe bază de contracte ferme, sau pentru activitatea de investiții cu eficiență dovedită. Rambursarea poate fi făcută în tranșe lunare, trimestriale sau anuale, la care se adaugă dobânda, a cărei rată va fi mai mare decât cea a împrumuturilor pe termen scurt.
Creditele pe termen lung au scadența de rambursare mai mare de 5 ani. Ele se acordă pentru investițiile pe termen lung, cu durata de folosință îndelungată, cum ar fi cele pentru construcții de hale industriale, depozite etc. Rambursarea se face eșalonat: lunar, trimestrial, semestrial sau anual.
1.1.1. Mecanismul de obținere a creditelor bancare
În principiu, o solicitare pentru un credit presupune parcurgerea următoarelor etape:
discuția preliminară cu inspectorul de credite;
prezentarea documentației necesare;
analiza documentației;
derularea creditului;
rambursarea creditului.
În vederea obținerii creditului se poartă o discuție preliminară cu inspectorul de credite. Discuția cu inspectorul de credite are un caracter de informare documentară și vizează, cu precădere, activitățile prevăzute în actul constitutiv, necesarul de aprovizionare și posibilitățile de desfacere, cheltuielile și veniturile preliminare. În cadrul acesteia, sunt luate în considerare și de destinația creditului, se plătește fie trimestrial, fie la scadență.
Creditele pe termen mediu au scadența de rambursare între 1 și 5 ani. Acestea se acordă pentru activitatea de import/export, pe bază de contracte ferme, sau pentru activitatea de investiții cu eficiență dovedită. Rambursarea poate fi făcută în tranșe lunare, trimestriale sau anuale, la care se adaugă dobânda, a cărei rată va fi mai mare decât cea a împrumuturilor pe termen scurt.
Creditele pe termen lung au scadența de rambursare mai mare de 5 ani. Ele se acordă pentru investițiile pe termen lung, cu durata de folosință îndelungată, cum ar fi cele pentru construcții de hale industriale, depozite etc. Rambursarea se face eșalonat: lunar, trimestrial, semestrial sau anual.
1.1.1. Mecanismul de obținere a creditelor bancare
În principiu, o solicitare pentru un credit presupune parcurgerea următoarelor etape:
discuția preliminară cu inspectorul de credite;
prezentarea documentației necesare;
analiza documentației;
derularea creditului;
rambursarea creditului.
În vederea obținerii creditului se poartă o discuție preliminară cu inspectorul de credite. Discuția cu inspectorul de credite are un caracter de informare documentară și vizează, cu precădere, activitățile prevăzute în actul constitutiv, necesarul de aprovizionare și posibilitățile de desfacere, cheltuielile și veniturile preliminare. În cadrul acesteia, sunt luate în considerare și capitalul social de care dispune firma, creditele de care este nevoie și alte elemente necesare primelor concluzii. În această etapă nu se completează nici un act, inspectorul bancar își face doar o imagine globală asupra firmei și a necesităților reale de disponibilități. Discuția trebuie să evidențieze capacitatea firmei de a rambursa atât creditul obținut, cât și dobânda aferentă. Este important ca firma solicitantă să ofere cea mai bună imagine a dezvoltării anterioare și să dovedească fezabilitatea proiectelor de investiție. Este indicat să se arate băncii că există angajamente ferme cu clienții și că funcționează un management foarte bun al acestora. De asemenea, este important să se evidențieze că există un rulaj eficient al mărfurilor, că stocurile sunt temporare și că nu se blochează sume de bani importante în ele. Informațiile care se oferă investitorilor trebuie să fie veridice. Acestea pot fi verificate ulterior pe baza documentelor incluse în dosarul bancar.
În vederea obținerii unui credit sunt necesare o serie de acte. Dacă inspectorul băncii consideră că sunt îndeplinite condițiile preliminare pentru acordarea creditului, va trebui să se prezinte un număr de documente. Acestea vor constitui dosarul la bancă al firmei. În general, documentația cuprinde următoarele piese: cererea de acordare a creditului; dovada înregistrării la Registrul Comerțului; aprobarea Consiliului de administrație al firmei privind angajarea legală a creditului; garanția materială care se oferă; contractele care fac obiectul creditului; studiu de fezabilitate a societății pe ansamblu și a investiției care face obiectul creditului; certificat de bonitate privind situația economico-financiară; bilanțurile contabile pe ultimii cinci ani (dacă este cazul), vizate de organele bancare; situația contului de profit și pierdere; cash flow în valută pe perioada rambursării creditului.
Pe lângă documentele de mai sus, este posibil să se mai ceară (dacă este cazul): contractul de import sau de export; licența de import/export; textul scrisorii de garanție bancară solicitate, aprobat de Consiliul de administrație.
Banca acordă o atenție deosebită garanției materiale reale, oferite în contul creditului. Aceasta poate include: ipoteca; concesiunea încasărilor în lei sau valută pentru perioada de rambursare; poliția de asigurare a bunurilor cu care se garantează în favoarea băncii.
În general, firma trebuie să aibă contul deschis la banca unde se solicită creditul și să aibă dosarul juridic adus la zi.
Pentru credite de investiții, va trebui să se prezinte în plus băncii următoarea documentație: autorizația de construcție; devizul general al lucrării; planul de amplasare; principalii indicatori de eficiență economică; contractul încheiat cu constructorul; graficul de eșalonare a lucrărilor de investiție; alte acorduri și avize de protecție a mediului.
După depunere urmează analiza documentației prezentate în vederea acordării creditului. Inspectorul băncii trebuie să verifice legalitatea dosarului juridic al firmei și să analizeze datele din bilanțul contabil. Acest funcționar al băncii va urmări, în special, evoluția în timp a creditelor totale, curente și restante, deja contractate de firmă, a disponibilităților în conturile deschise la alte bănci, evoluția raportului dintre creanțe și datorii, precum și a beneficiilor și a pierderilor din anii anteriori. Inspectorul va calcula apoi situația netă a firmei (diferența dintre active și datorii), trezoreria netă (diferența dintre încasări și plăți în numerar) și bonitatea. El va verifica existența garanțiilor materiale reale și va analiza studiul de fezabilitate pentru a constata posibilitățile reale de rambursare integrală și la timp a creditului
1.1.2. Derularea creditului, rambursarea și costul acestuia
Banca acordă credite printr-un cont de disponibil de credit. Instituția percepe un comision de gestiune, cu un procent cuprins în general între 0,5% și 3%, din valoarea aprobată. Pe perioada derulării creditului, banca va urmări activitatea firmei, fiind interesată în special de regularitatea încasărilor. Dacă nu se utilizează împrumutul la datele stabilite în contract, firma va fi penalizată cu un comision de neutilizare a creditului de 3-5%.
Rambursarea împrumutului se va face la datele din contract, din conturile de disponibilități sau prin depunerea de numerar. Odată cu ratele de rambursare se plătesc și dobânzile aferente. Orice întârziere se înregistrează la credite scadente, iar banca va calcula în acest caz dobânzi majorate. Costul creditului bancar este unul destul de ridicat.
În general, în contractele de credit se stipulează că banca creditoare își rezervă dreptul să modifice rata anuală a dobânzilor pentru creditele angajate, în funcție de anumiți factori macroeconomici (de exemplu, rata inflației). Astfel, o rată a dobânzii de 10% în momentul contractării creditului poate fi modificată, în funcție de evoluția internă a pieței de capital, în sensul majorării (în cazul inflației în creștere) sau micșorării ei (în cazul unei oferte de capital ce depășește cererea).
Pentru o firmă costul explicit (net) al unui împrumut este acela care egalează încasările din fondurile împrumutate (intrări) cu valoarea actuală a plăților privind rambursările și dobânda viitoare (ieșiri). Costul explicit al unui împrumut reprezintă valoarea efectivă pe care o firmă o achită băncii împrumutătoare pentru capitalul împrumutat. Rambursările și dobânda viitoare sunt denumite anuități. Noțiunea ratei de rentabilitate a creditului bancar poate fi interpretată atât din punctul de vedere al firmei – ca rată internă de rentabilitate –, cât și din punctul de vedere al băncii – ca marjă de rentabilitate a investiției sale. Pentru firmă, rata de rentabilitate reprezintă profitul care se poate obține rulând banii împrumutați în perioada contractuală. Împrumutul este rentabil doar dacă rata de rentabilitate este mai mare decât dobânda pe care firma o plătește la creditul respectiv. Pentru a lua corect decizia contractării unui credit bancar se impune o profundă analiză a implicațiilor. Când se decide să se finanțeze proiectele printr-un credit bancar, este bine să se aibă în vedere următoarele implicații:
cifra de afaceri și profitul firmei sunt indicatori deosebit de importanți pentru bancă în luarea deciziei de acordare a creditului;
investitorul va trebui să se dovedească băncii că firma este în continuă evoluție și dezvoltare, că există un potențial deosebit și un viitor cert;
va exista obligația prezentării de garanții, precum valori imobiliare sau titluri de stat. Băncile cer aceste garanții pentru a fi sigure că, în cazul imposibilității rambursării creditului, vor avea ce vinde pentru a-și recupera banii împrumutați;
creditele bancare pot fi utilizate atât pentru achiziția de bunuri, cât și pentru finanțarea activităților curente, ce pot include servicii, salarii și alte cheltuieli, pe care un credit de leasing, de exemplu, nu le poate acoperi;
bunurile vor intra în patrimoniul firmei din momentul achiziționării lor (sau, după caz, din momentul achitării lor).
CAPITOLUL II – STUDIUL DE FEZABILITATE
Orice lucrare de investiții se materializează într-un obiectiv de investiții care în final participă la realizarea procesului de producție sub formă de capital fix. Scopul oricărei lucrări de investiții este, prin urmare, acela de a constitui substanța materială pe care se desfășoară viitoarea activitate preconizată, având, după caz, caracter productiv sau non-profit. De aceea, este firesc ca toate acțiunile premergătoare punerii în funcțiune a unui obiectiv de investiții și transformării sale în capital fix să fie subordonate mecanismului de a produce mărfuri de către acest capital fix, respectiv de a înlesni desfășurarea activităților non-profit. Întrucât acest mecanism trebuie să fie cât mai simplu, flexibil și eficient, atunci lucrările de investiții trebuie astfel organizate și realizate încât obiectivul rezultat – capitalul fix – să funcționeze la parametri optimi. În consecință, scopul final al creșterii eficienței economice a producției de mărfuri și servicii trebuie avut în vedere nu de la data punerii în funcțiune a capitalului fix, ci încă de la așezarea primei „cărămizi” a obiectivului de investiții și încă mai înainte, de la conceperea și proiectarea sa.
Întreaga această strategie de concepere și realizare a obiectivelor de investiții, în conexiune cu rezultatele economico-financiare ale viitoarei producții de mărfuri, este cuprinsă în studiul de fezabilitate al fiecărui obiectiv de investiții. Așadar, prin studiul de fezabilitate se înțelege ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice, desene, memorii de fundamentare, măsuri concrete de acțiune) privind necesitatea realizării viitorului obiectiv, sursele de aprovizionare cu materii prime, piețele de desfacere, asigurarea capitalului – lichidități și credite –, rezultatele scontate, amplasamentul etc.
În prezent, în țara noastră studiile de fezabilitate se întocmesc în concordanță cu metodologia elaborată de BIRD, Banca Mondială, BERD sau Banca Centrală Europeană.
În scopul sprijinirii și stimulării economice a diferitelor țări, mai cu seamă a celor în curs de dezvoltare, colectivitatea internațională și-a creat o instituție financiară adecvată care poartă denumirea de Fondul Monetar Internațional (FMI). Pe diferite segmente de activitate, această instituție financiară și-a constituit organisme specializare, care contribuie direct cu fonduri valutare, asistență tehnică de înalt nivel, transferuri de tehnologii performante etc. la impulsionarea creșterii economice a țărilor care au nevoie de un asemenea sprijin, în materie de investiții. Organismul specializat al FMI este Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), denumită în practica economică, împreună cu alte instituții internaționale de profil – Banca Mondială. După modelul acesteia a fost înființată o bancă similară care are ca obiectiv sprijinirea unor țări din Europa, respectiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În aceeași concepție acționează și cea mai recentă bancă – Banca Centrală Europeană.
Atragerea resurselor necesare finanțării ajutorului economic destinat țărilor în curs de dezvoltare se face pe diferite căi, specifice activității financiare, pe care le vom prezenta mai jos. În același timp, orientarea fondurilor disponibile către cele mai eficiente proiecte de dezvoltare economică se face pe baza unor calcule riguros elaborate, cunoscute sub numele de metodologia BIRD.
Aceste studii servesc drept bază (tehnică, economică sau comercială) pentru deciziile de investiții. Prin studiul de fezabilitate se analizează elementele esențiale ale investiției și ale procesului de producție, se evaluează eficiența economică a proiectului de investiții. Structura este identică cu cea a studiului de prefezabilitate, dar mai detaliată.
Spre exemplu, în cazul investițiilor finanțate de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), Structura studiului de fezabilitate este următoarea:
Date de identificare a societății comerciale;
Analiza diagnostic a stării actuale a societății comerciale;
Prognoza produselor, tehnologiilor, factorilor de producție;
Variante de dezvoltare și de restructurare;
Calculul eficienței economice a variantelor studiate;
Analiza incertitudinii, riscului și sensibilității variantei alese;
Formularea deciziei de investiție.
2.1. Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate pentru investițiile finanțate cu asistența Uniunii Europene
Studiul de fezabilitate reprezintă documentația care cuprinde caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai investiției, prin care se asigură utilizarea rațională și eficientă a cheltuielilor de capital și a cheltuielilor materiale, pentru satisfacerea cerințelor economice și sociale în domeniul respectiv. Acest studiu are următoarea structură:
Părțile scrise:
Date generale: Denumirea investiției; Elaborarea; Ordonatorul principal de credite; Autoritatea contractantă; Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul); Tema, cu fundamentarea necesității și oportunității avute în vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate (Memoriu tehnic); Descrierea funcțională și tehnologică, inclusiv memorii tehnice, pe specialități.
Date tehnice ale lucrării: Suprafața și valoarea juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitiv și/sau temporar) de lucrare; Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colt, natura terenului de fundare și presiunea convențională, nivelul maxim al apelor freatice); Caracteristicile principale ale construcțiilor (Pentru clădiri: deschideri, travee, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit; Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare etc.); 2.4. Structura constructivă (Pentru clădiri și rețele se descriu soluțiile tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare și condițiile de exploatare ale fiecărui obiect); Principalele utilaje de dotare a construcțiilor (cazane de abur sau apă fierbinte, hidrofoare, ascensoare etc.); Instalații aferente construcțiilor (descrierea soluțiilor adoptate pentru instalațiile de iluminat, forța, curenți slabi, apă, canalizare etc.; Utilități (se descriu modul de asigurare a acestora și soluțiile tehnice adoptate.
Date privind forța de muncă ocupată după realizarea investiției: Total personal (din care: Personal de execuție); Locuri de muncă nou-create.
Devizul general estimativ al investiției: Valoarea totală a investiției, cu detalierea pe structura devizului general, conform prevederilor legale.
PARTEA a II-a
1. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției: Valoarea totală (în prețuri-lună, anul), din care: – construcții montaj; Eșalonarea (INV/C+M): Anul I Anul II – …; Durata de realizare (luni); Capacități (în unități fizice) condițiile financiare de realizare a obiectului:
1. Valoarea investiției (Vi) = valoarea totală a proiectului fără TVA
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantități de produse, volumul producției, servicii) ținând cont de prețuri/tarife pe unitatea de măsură diferențiat pentru fiecare obiect de activitate (măsură/submăsură)
3. Cheltuielile de exploatare (Ce) = cheltuieli generate de derularea activității curente. Sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare și se calculează în funcție de domeniul de activitate, consumuri specifice pentru fiecare submăsură în parte.
4. Rezultatul din exploatare (Re) = rezultatul din activitatea curentă. Se calculează Re = Ve – Ce – trebuie să fie minim 10% din Ve
5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercițiului financiar (anual) din care s-a scăzut impozitul pe profit.
6. Durata de recuperare a investiției (Dr) = indicator ce exprimă durata de recuperare a investiției (exprimat în ani). Se calculează Dr = Vi / Pn mediu, unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoză. Dr – trebuie să fie maxim 7 ani.
7. Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) – trebuie să fie minim 5%.
8. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuieli cu dobânzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat.
9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = modul în care cheltuielile financiare (dobânzi bancare la creditele contractate) pot fi acoperite din rezultatul activității curente. Ga = Re/Cf – trebuie să fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp după încheierea investiției.
10. Rata îndatorării (RÎ) = total datorii/total active. Trebuie să fie maximum 60%.
11. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrări numerar/(dobânzi + plăți leasing + rambursarea datoriilor) RAFIN > 120% (pentru fiecare an de prognoză).
12. Valoarea netă actualizată (VNA)=∑FNi/(1+r)+FN5/r-Vi, VNA>0, i = 1
unde: r = rata de actualizare = 8%, r = rata dobânzii de refinanțare BCE (2%) + marja de risc pe țară (6%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsură ce condițiile Pieței monetare europene se schimbă. Se impune introducerea unei aproximări unitare.
2. Indicatorii se calculează în secțiunea economică din cererea de finanțare:
mașini și utilaje necesare în procesul tehnologic (lista cuprinzând principalele utilaje, echipamente și dotări cu indicarea capacității tehnice a acestora);
producția și desfacerea (lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică anuală, pe produse, durata proiectată pentru funcționarea capacității, pentru fiecare produs, prețul unitar pentru fiecare produs, prețul de vânzare al produselor similare fabricate în țară sau procurate din import);
materiile prime, materialele, combustibilii și energia consumate pentru fiecare produs și prețurile de procurare a acestora;
manopera (cu detalierea pe structura de personal);
cheltuieli generale ale unității (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii și/sau amortismente, cheltuieli de administrație și marketing etc.).
Se vor trece cantitățile avute în vedere, în funcție de tipul de acțiuni:
Servicii agricole (nr. de organizații, nr. persoane), turism rural (nr. paturi), alte tipuri de activități turistice în spațiul rural (nr. paturi), activități meșteșugărești (nr. artizani), acvacultură (tone/an), melci și broaște (tone/an), sericicultură (kg/an), apicultură (tone/an), ciuperci (tone/an), procesare fructelor de pădure și de arbuști fructiferi (tone/an), procesarea plantelor medicinale și aromatice) – se iau în considerare materiile prime, nu produsul final (tone/an).
– Finanțarea investiției: Din valoarea totală a investiției:
… mii lei din surse proprii, … mii lei din credite bancare, … mii lei din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local, … mii lei din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete, … mii lei din credite externe garantate sau contractate direct de stat etc.
– Avize și acorduri
Avizele și acordurile emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare, privind:
avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea și oportunitatea realizării investiției;
certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat și aprobat potrivit legii;
avizele privind asigurarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă, canal, telecomunicații etc.);
avizele pentru consumul de combustibil;
acordurile și avizele pentru protecția mediului și a apelor;
alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale.
Părțile desenate:
1. Planul de amplasare în zonă (1:25.000 – 1:5.000)
2. Plan general (1: 5.000 – 1:5.000)
3. Planuri de arhitectură – planurile nivelurilor, fațade, vederi, secțiuni pentru principalele obiecte de construcții.
2.2. Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate pentru investițiile finanțate cu asistența Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
1. Rezumat: Ipoteze; Proiecția rezultatelor așteptate.
2. Sectorul în care își desfășoară activitatea agentul economic: Scurt istoric; Organizarea subramurii; Capacitate și perspective de dezvoltare.
3. Prezentarea agentului economic: Scurt istoric; Prezentarea generală entității economice: denumirea, sediul, domeniul de activitate, consiliul de administrație (structura de profesii; în anexă se va prezenta lista membrilor Consiliului de Administrație, însoțită de curriculum vitae pentru fiecare); Prezentarea modului de constituire a regiei autonome sau societății comerciale; Caracterizarea stării tehnice și tehnologice a dotării agentului economic; Patrimoniul agentului economic în momentul constituirii, inclusiv estimarea valorii de piață a activelor. Capitalul social subscris și vărsat; Managementul și organizarea agentului economic: organigrama; caracterizarea forței de muncă; tipul de management practicat.
4. Piața și comercializarea: Piața internă: producție / ofertă: volumul și structura pe principalii producători; prețuri practicate de concurență; consumul și estimarea cererii actuale: volum și structură; balanța generală a cererii și ofertei; prognoza cererii și ofertei.
4.2. Piața internațională: volumul și structura producției, consumului, exportului și importului mondial, pe țări și principalele firme; prețurile internaționale.
4.3. Piața agentului economic: piața internă (contracte încheiate, relații tradiționale și prețuri practicate, segmente de piață vizate); piața externă (contracte încheiate, relații tradiționale și prețuri practicate, segmente de piață vizate); rețeaua de distribuție internă și externă (structura existentă, mobilitate, evoluție previzibilă).
5 – EVALUAREA ACTIVITĂȚII VIITOARE A AGENTULUI ECONOMIC
5.1. Orientări și domenii de activitate. Definirea obiectivelor viitoare.
5.2. Tehnologii și procese tehnologice (căi de realizare: modernizare, reutilare, construcție, dezvoltare sau construcție de noi obiective).
5.3. Capacități de producție, sortimente, calitate: descrierea detaliată a programului de producție; prezentarea pentru fiecare produs a specificațiilor de calitate, cantităților anuale de realizat, graficului de producție (lansare, etape intermediare, capacitate totală); analiza prognostică a produselor; durata de viață a proiectului.
5.4. Materii prime și utilități;
5.5. Necesar de personal și de instruire a acestuia;
5.6. Implicații ecologice. Efecte cuantificate asupra mediului înconjurător, în prezent și viitor: evidențierea deșeurilor și noxelor care se tratează sau nu; caracteristicile emisiilor poluante; mijloacele de tratare – estimarea costurilor tratării emisiilor.
5.7. Etapizarea și fundamentarea realizării activităților viitoare în baza documentațiilor întocmite în acest scop.
6 – ASPECTE TEHNICE ALE PROIECTULUI
6.1. Planul general al proiectului: prezentarea datelor necesare pentru pregătirea planului general al proiectului: program de producție, program de aprovizionare, tehnologia, echipamentul, lucrările de construcții, condiții locale; pregătirea și descrierea variantelor de plan general; selectarea și descrierea detaliată a planului general optim, prezentarea argumentelor pentru selectare, prezentarea planului general optim prin desene corespunzătoare.
6.2. Tehnologia: prezentarea datelor necesare pentru tehnologiile ce vor fi utilizate; descrierea variantelor tehnologice; selectarea și descrierea detaliată a tehnologiei optime; estimarea costurilor: costul de investiție, plățile globale, costul de producție (exploatare).
6.3. Echipamentul: prezentarea datelor privind echipamentul; selectarea și descrierea detaliată a echipamentului optim; descrierea echipamentului selectat: cantitate, tip, specificații, capacitate, sursă; estimarea costurilor: investiție, producție, auxiliar, servicii, stocuri, piese de schimb etc.
6.4. Lucrările de construcții: enumerarea lucrărilor de construcții; descrierea lucrărilor de construcții: cantitate, tip, specificații; estimarea costurilor pentru lucrările de construcții: costurile de investiții (pregătire teren, clădiri și lucrări speciale, lucrări exterioare), costurile de întreținere (menținere incintă, clădiri și lucrări speciale, lucrări exterioare).
6.5. Costuri estimate și surse de finanțare pentru activitățile viitoare: volumul și structura costurilor de producție și investiții; sursele de finanțare (proprii și atrase, împrumutate, subvenții etc.).
6.6. Forța de muncă: prezentarea structurii de organizare, strategiile și obiectivele manageriale pentru funcționarea unității, cerințele de calificare și nivelul de instruire a forței de muncă, disponibilul de forță de muncă, estimarea costurilor anuale ale forței de muncă; personalul de conducere, strategiile și obiectivele manageriale pentru administrarea și exploatarea unităților.
7 – ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
7.1. Fluxul de numerar al proiectului de investiții.
7.2. Proiecția surselor de finanțare a investiției.
7.3. Analiza venituri actualizate, costuri actualizate.
7.4. Rata internă de rentabilitate.
7.5. Pragul de rentabilitate.
7.6. Analiza de sensibilitate și risc.
7.7. Graficul privind restituirea creditului și a dobânzii aferente către bancă.
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ: STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU REALIZAREA UNEI INVESTIȚII
Studiul de caz prezentat reprezintă un studiu de fezabilitate pentru o investiție la o societate comercială finanțată de BERD și derulată prin intermediul BancPost.
S.C. Dinescu Prod S.R.L. reprezintă o întreprindere de interes local importantă din județul Dambovița, care desfășoară activitatea principală în domeniul comerțului cu ridicata al fructelor și legumelor proaspete (cod CAEN 5131). Totodată societatea comercializează în același sistem și combustibili lichizi și reziduuri petroliere pentru centrale termice.
Societatea Comercială Dinescu Prod S.R.L. a închiriat infrastructura pentru un complex avicol de la S.C. D&N-2010 S.R.L. În urma acestei achiziții și pe baza investiției care urmează a fi realizată, S.C. Dinescu Prod S.R.L își propune să desfășoare activitate și în domeniul creșterii puilor pentru carne.
Principalii indicatori economico-financiari atinși de Dinescu Prod S.R.L. la 31.12.2014 pe vechiul său profil de activitate sunt prezentați în tabelul 1.
Tabelul 1. Principalii indicatori economico-financiari ai societății la 31.12.2014
În luna martie 2014 S.C. Dinescu Prod S.R.L. a solicitat un credit de 48.000 EURO pe o durată de 4 ani pentru cumpărarea unei instalații de creștere a puilor de carne, cu care va fi dotat complexul recent închiriat (4 hale). În urma acestei investiții se dorește creșterea accentuată a cifrei de afaceri, a profitului, diversificarea activității, ridicarea calității produselor, fructificarea unei importante oportunități de afaceri. Principalele implicații ale acestei investiții sunt prezentate în cadrul studiului la punctul 7, care se referă la analiza economico-financiară și proiecțiile activității societății pe următorii 4 ani.
3.1. Prezentarea sectorului în care își desfășoară activitatea agentul economic
Societatea a decis să se implice în afaceri și în domeniul creșterii puilor pentru carne. România, în acest domeniu a avut până în 1989 o experiență bogată, o producție ce permitea un export masiv de astfel de produse. În urma trecerii la economia de piață și privatizării sectorului agricol (inclusiv cel al creșterii păsărilor) s-a înregistrat un recul important al acestui gen de producție, multe combinate desființându-se sau restrângându-și activitatea. La declinul acestui sector a contribuit și importul masiv de produse de acest tip din țări ale Uniunii Europene, sprijinul foarte modest acordat de stat acestei producții, costurile ridicate ale firmelor autohtone la produsele derivate din creșterea păsărilor, nivelul redus al calității și diversificării gamei sortimentale.
În ultimii ani asistăm la o revigorare a unor astfel de capacități, cu deosebire în sectorul privat, ca urmare a cumpărării unora dintre ele de către investitorii români sau străini sau inițierii, de către investitorii autohtoni a unor afaceri total noi în creșterea păsărilor. Mulți din acești investitori au reușit să restructureze fundamental sau să inițieze în stil modern creșterea păsărilor și să se alinieze la standardele europene și mondiale în domeniu, pentru a putea penetra cu astfel de produse și pe piața externă.
Din punctul de vedere al investitorului, printr-un efort concertat al statului român și al agenților economici reprezentativi, această ramură are perspective reale de redresare, chiar în condițiile unei concurențe puternice exercitate de producători de referință din Uniunea Europeană și Statele Unite
3.2. Prezentarea generală a societății comerciale
Societate comercială a fost înființată în anul 2014, are sediul în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița și a închiriat o hală de la S.C. D&N-2010 S.R.L. pentru dotarea cu aparatură modernă pentru creșterea puilor de carne.
În anul 2013 societatea a înregistrat o pierdere de 3.045 lei, având ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al legumelor și fructelor proaspete (Cod CAEN-5131), iar pe un plan secundar același tip de comerț al combustibililor lichizi și al produselor derivate (Cod CAEN-5151).
Opțiunea pentru acest nou profil de activitate (creșterea puilor pentru carne) a fost făcută pe baza următoarelor argumente economice majore:
deținerea de către unul din asociații societății a terenului și utilităților necesare desfășurării unei astfel de activități;
experiența managerului (care este și asociatul principal al societății) dobândită în gospodăria personală în creșterea păsărilor și animalelor;
existența unui număr de specialiști remarcabili în creșterea păsărilor, cu care asociații firmei se află în relații mai vechi de colaborare;
acordarea unei subvenții de 0,5 lei/kg carne pui.
Organul suprem de conducere a S.C. Dinescu Prod S.R.L este adunarea generală a asociaților, formată din 2 membri.
Informațiile principale despre asociați și manager sunt prezentate în partea de date generale a planului de afaceri.
Societatea a închiriat de la S.C. D&N-2010 S.R.L. 4 hale pentru creșterea puilor care urmează să fie dotată cu aparatură modernă de profil. Procesul de producție din domeniul avicol în spațiul precizat anterior mai necesită, pentru ca afacerea să demareze și apoi să poată fi extinsă, investiții totale de 64.000 EURO, din care 16.000 EURO sunt din surse proprii, iar 48.000 EURO din credit bancar (de la BancPost), sume care urmează a fi folosiți pentru achiziționarea unui set de echipamente de producție moderne în valoare de 64.000 EURO. Activul net al societății a crescut de la o valoare inițială de 10 mii RON (valoare egală cu capitalul social subscris și vărsat la înființare) la o valoare de 1.360.840 RON la 31.12.2014. Capitalul social al firmei a fost menținut ca la înființare la 10.000 RON, fiind divizat în 100 părți sociale, fiecare având valoare de 10 RON. Organigrama actuală a societății cuprinde în prezent 20 de angajați, dintre care doi sunt și asociații firmei. Conducerea executivă a societății este asigurată de un manager (care este și asociatul majoritar al firmei) care are o vârstă respectabilă și o bogată experiență în afaceri și practică un management flexibil, participativ, cooperant cu celălalt asociat și cu ceilalți parteneri de afaceri (furnizori, clienți, bănci, alte entități).
3.3 Piața și comercializarea
3.3.1. Piața internă
În perioada 2008-2014, conform Anuarul Statistic al României), efectivele de păsări în general și pe tipuri de rase de producție în special a înregistrat evoluția prezentată în tabelul 2.
Tabelul 2. Efectivele de păsări pe total și pe tipuri de rase de producție
lei
Sursa: Anuarul Statistic al României: www.insse.ro.
(*Estimare pe baza datelor colectate la nivel de ramură
Din datele prezentate se desprind următoarele concluzii mai importante:
descreșterea producției totale de păsări în perioada 2008 – 2011, urmată de o ușoară creștere între anii 2011 – 2014, în acest ultim an al perioadei analizate atingându-se producția de 70076 mii capete;
creșterea continuă a producției de păsări în sectorul privat în dauna celui de stat (care a condus la situația ca ponderea sectorului privat să crească de la 66% în 2008 la 97% în 2014);
sporirea aproape continuă (cu excepția reculului de producție din 2008) a producției de păsări ouătoare în defavoarea păsărilor de carne (procentul a evoluat de la 52% în 2008 la 58% în 2014.
În ultimii ani piața produselor agricole și alimentare (inclusiv cea a cărnii de pasăre) s-a caracterizat prin următoarele coordonate:
reducerea ofertei de carne și preparate din carne;
importarea unor însemnate cantități de carne de pasăre, conserve, preparate din carne și alte produse alimentare;
practicarea unui sistem incorect de protecție a produselor autohtone;
prețuri necompetitive în raport cu concurența externă;
costuri de producție ridicate la aceste produse în raport de cele ale partenerilor europeni similari;
nivelul redus al calității și diversificării gamei sortimentale;
absența unor sisteme adecvate de marketing în ceea ce privește rețeaua de distribuție și politica de preț.
3.3.2. Piața externă
În ultimii ani exportul românesc de produse agricole și alimentare (inclusiv cel de carne de pasăre) a înregistrat o continuă și sensibilă tendință de scădere, ca urmare a câtorva cauze esențiale:
scăderea producției la majoritatea subramurilor agricole (inclusiv creșterea păsărilor);
lipsa de competitivitate a produselor românești de această factură pe piețele externe sub aspectul prețurilor și costurilor;
existența unor capacități de producție învechite și ritmul lent de înnoire, modernizare a unora dintre ele;
incapacitatea de a ne alinia, în toate privințele la standardele de calitate, fito-sanitare și de altă natură, cerute de Uniunea Europeană.
În condițiile în care România era recunoscută în întreaga lume ca o țară cu vocații și tradiție pentru exportul de produse agricole și alimentare, este de așteptat ca această situație să nu se mai perpetueze în viitor. Astfel, prin măsuri guvernamentale înțelepte de politică agricolă (inclusiv subvenții cum procedează și alte state din Uniunea Europeană și Statele Unite) această ramură (în care producția de carne de pasăre și ouă ocupă un loc important) se poate relansa cât mai rapid spre beneficiul economiei naționale și al nivelului de trai al populației din țara noastră.
3.3.3. Piața agentului economic
Societatea Comercială analizată, deși demarează în premieră activitatea în domeniul creșterii puilor de carne are importante șanse de reușită având în vedere infrastructura existentă (care necesită dotări cu utilaje moderne) și experiența anterioară a asociaților în creșterea păsărilor și animalelor în fermă agricolă la nivel de menaj.
Societatea va căuta să se situeze în privința prețurilor și calității la un nivel comparabil cu cel al altor societăți cu acest profil din zona București și județul Ilfov, având în vedere că dorește să comercializeze produsele prin societăți avicole, care au instalații de abatorizare sau către alte persoane juridice și fizice interesate.
Drept concurenți mai importanți în zonă sunt de menționat următoarele unități: S.C. Avicola București și S.C. Avicola Crevedia.
Societatea va trebui să țină foarte serios seama și de produsele din carne de pasăre ce vor continua să se importe din țări membre ale Uniunii Europene, sau din alte zone geografice ori organizații economice, produse care vor fi tot mai competitive și vor avea prețuri mai avantajoase pentru cumpărătorul autohton.
În același timp conducerea societății trebuie să considere și ipoteza nefavorabilă a reducerii sau a anulării în viitor a subvenției la carnea de pasăre sau la alte facilități semnificative acordate de stat crescătorilor din acest domeniu agricol.
3.4. Evaluarea activității viitoare societății
Orientări și domenii de activitate. Definirea obiectivelor viitoare
În paralel cu menținerea și extinderea vechiului obiect de activitate (acela de comercializare cu ridicat al combustibililor lichizi și al produselor derivate) precum și al legumelor și fructelor proaspete care va asigura importante surse proprii de finanțare și pentru noua activitate, S.C. Dinescu Prod S.R.L va iniția acest nou gen de afacere, punând accentul pe creșterea puilor pentru carne.
Tehnologii și procese tehnologice utilizate
Investiția constă în dotarea cu un set de echipamente specializate pentru creșterea puilor de la firma germană LAE-Anlagenbau Gmbh, care sunt de o calitate foarte ridicată, moderne și foarte performante.
Capacități de producție, sortimente, calitate
Echipamentul specializat în creșterea puilor, care reprezintă unul din componentele investiției prezintă următoarele date de bază:
Număr de hale pentru pui – 4 hale;
Numărul de păsări ce pot fi îngrijite de un sistem – 54000 buc. a 2 kg bucata;.
Zona în care sunt crescuți puii are o suprafață de 75 m x 10 m;
Sistemul de ventilație are o capacitate de 121500 m3/h pe hală;
Sistem de hrănire – constă în 2 linii de tip SPIRAL pentru fiecare hală;
Sistemul de alimentare cu apă se compune din 3 linii de tip NIPPLE pentru fiecare hală;
Sistemul funcționează pe bază de energie electrică de 220 V și 380 V, are termen de garanție de cel puțin 1 an, dar nu mai mult de 15 luni din momentul începerii activității, iar prețul unui sistem este de 64.000 EURO.
ELEMENTE PRIVIND COSTURILE LEGATE DE CREȘTEREA PUILOR DE CARNE
se vor achiziționa pui de o zi de la ferma de profil S.C. Avicola Călărași S.A.;
prețul de achiziție la pui de o zi este de 1,15 RON/bucata;
perioada de atingere a greutății optime (2,2 kg) pentru vânzare la pui este de 42 zile;
prețul de vânzare a unui kg carne de pui înainte de abatorizare – 7,5 RON fără TVA;
consum de furaje pe cap de pasăre = 115-120 g/zi (ceea ce echivalează cu aproximativ 0,06 RON/zi).
Materii prime și utilități
Hrana va consta în porumb, grâu, șroturi de floarea soarelui, soia și calciu. Sursa de aprovizionare și costurile de achiziție estimative pentru aceste furaje sunt următoarele:
porumb și grâu – din surse proprii și de la fermieri individuali – la prețul de 185 $/t;
șroturi de floarea soarelui – de la Fabrica de ulei „Solaris” din București – la prețul de 0,62 RON/kg;
șroturi de soia – de la Fabrica de ulei de soia din Urziceni – la prețul de 1,25 RON/kg;
calciu – de la o unitate de profil din Constanța – la prețul de 0,23 RON/kg.
În afară de materiile prime și materialele consumabile menționate în paragraful anterior, pentru desfășurarea activității de creștere a puilor mai sunt necesare următoarele genuri de consumuri și utilități:
proteine, vitamine și minerale – care vor fi achiziționate de la IBNA și Institutul Cantacuzino, la prețul de 2,50 RON/kg;
medicamente pentru păsări – care se vor cumpăra de la Romvac București;
energie electrică – de la SDFEE Muntenia Nord la prețul de aproximativ 0,53 lei/KWh (fără TVA);
apă – din cele două puțuri deja forate în incinta actualei ferme;
combustibil – calor asigurat de la rafinăria Vega, jud. Prahova la prețul de 1,20 lei/l.
Necesarul de personal și de instruire a acestuia
Noua investiție va necesita majorarea numărului de angajați cu șase persoane, astfel: un administrator; un veterinar; un electrician; un mecanic și doi îngrijitori.
Personalul nou (cu excepția veterinarului și electricianului, a căror instruire strict necesară se va face de către firma germană furnizoare de echipament tehnologic de profil) nu va avea nevoie de o instruire specială în noua activitate.
Implicații ecologice
Atât pe timpul pregătirii investiției și dării ei în funcțiune, cât și ulterior, în procesul de producție propriu-zis, Societatea va respecta toate exigențele de mediu și de sănătate solicitate de creșterea păsărilor și va obține toate avizele legale de la organele abilitate în acest sens.
Etapizarea și fundamentarea realizării activității viitoare
Primirea echipamentului – până la 15 aprilie 2015.
Montarea echipamentului – până pe 15 mai 2015.
Popularea halelor cu pui de o zi – până la 30 mai 2015
Obținerea primului lot de pui de carne – până la 15 iulie 2015.
Se poate concluziona că aceste hale destinate creșterii puilor vor funcționa la întreaga lor capacitate începând cu 15 mai 2015.
Șansele de viabilitate a investiției în condiții concurențiale
Considerăm că investiția are șanse reale să reziste concurenței interne și externe de pe piața produselor avicole și să obțină profit, dacă va respecta cel puțin următoarele condiții:
să exploateze halele la capacitatea optimă permisă de echipamentul tehnologic;
să respecte cu strictețe exigențele legate de hrănirea, adăparea, asigurarea temperaturii, aerisirii și tratarea cu medicamente și celelalte minerale și proteine, pentru a ajunge în timp scurt la greutatea cerută pentru valorificare, iar mortalitatea să fie minimă;
să achiziționeze pui de rasă la un preț cât mai avantajos;
să identifice, pe lângă piețele menționate în studiu, și alți clienți din alte centre urbane din țară și să negocieze cu aceștia prețuri cât mai avantajoase pentru crescătorul de pui.
3.4. Aspecte tehnice ale proiectului de investiții
PLANUL GENERAL AL PROIECTULUI
Halele închiriate de agentul economic vor fi dotate cu un set de echipamente pentru creșterea puilor, de la firma germană LAE-Anlagenbau Gmbh, la prețul de 64.000 euro. Suma va proveni astfel:
48.000 euro – din credit bancar de la BancPost
16.000 euro – din resurse proprii ale societății.
ECHIPAMENTUL ȘI TEHNOLOGIA FOLOSITĂ
Este reprezentat de un sistem integrat ultramodern caracterizat, printre altele de:
Caracteristicile sistemului de control al ventilației și temperaturii:
capacitatea de ventilație – 121500 m3/h la 30 Pa.;
motorul – 1,1 KW în 3 faze;
sistem central de reglare a valvelor;
sistem de control a temperaturii și umidității (cu senzori specifici pentru aceasta);
sistem de alarmă în caz de defectare a sistemului.
Sistemul de transport al hranei pentru pui este dotat cu benzi transportoare de 24 mm dotate cu cupe din PVC și are o capacitate orară de 1500 kg;
Sistemul de alimentare cu apă are următoarele caracteristici:
prezintă trei linii de adăpători;
deține o unitate centrală de distribuire a apei (dotată cu senzor de nivel, reductor de presiune, manometru, filtru de apă, pompă de dozare a medicamentelor etc.);
conține 1080 elemente de adăpare situate la o distanță de 200 mm.
Sistemul de încălzire are drept caracteristici majore:
este plasat în zona de creștere a puilor;
aerul cald este direcționat spre interiorul zonei de creștere a puilor;
capacitatea de încălzire – 100 KW;
parametrii curentului electric – 230/400 V 50Hz
LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII
Amplasarea noului sistem de creștere a puilor nu necesită construcții noi, ci doar montarea instalațiilor de creștere a puilor.
FORȚA DE MUNCĂ
Personalul care va fi angajat în mod suplimentar se ridică la șase persoane. Situația acestora pe profesii și salariul lunar se prezintă astfel:
– 1 administrator – 1 x 1700 RON = 1700 RON;
– 1 veterinar – 1 x 1400 RON = 1400 RON;
– 1 electrician – 1 x 1100 RON = 1100 RON;
– 2 îngrijitori – 2 x 950 RON = 1900 RON;
– 1 mecanic – l x 950 RON = 950 RON.
Cheltuielile suplimentare totale lunare = 7050 RON.
Cheltuielile privind CAS (22%), fond sănătate (7%), fond de șomaj (3%), fond de risc și accidente (0,5%) și comision ITM (0,75%) se ridică lunar pentru toți noii salariați la suma de aproximativ 2.344 RON.
Cheltuielile cu noul personal pentru un an de zile se situează la suma de 112.728 RON.
NOTĂ DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR LA PUI PE PRIMUL AN DE PRODUCȚIE (INCOMPLET) 2015
Necesarul de material biologic pentru popularea halei de producție pentru pui pentru prima dată: 54.000 pui/serie.
Un ciclu de producție durează 42 zile, la care se adaugă 2 săptămâni pauză pentru curățenie și aerisire hale, în total 56 zile.
Primul ciclu de producție se estimează că va începe în jurul datei de 15 mai 2015. Până la finele anului 2015 se pot derula 4 cicluri de producție (având în vedere că în luna decembrie se face o pauză de 31 zile).
Greutatea maximă ce trebuie atinsă de pui pentru a fi sacrificați este de 2,2 kg.
Subvenția ce se primește la 1 kg carne pui – 0,5 RON/kg
Pierderile naturale sunt de circa 5%.
Veniturile ce se vor obține din vânzarea acestora în vederea abatorizării.
Venituri din vânzarea puilor pentru sacrificare
54.000 pui – 5% x 54.000 pui (mortalitatea) = 51.300 pui
51.300 pui x 4 cicluri complete/an = 205.200 pui
205.200 pui x 2,2 kg/puiul = 451.440 kg carne pui (înainte de abatorizare)
451.440 kg carne pui înainte de abatorizare x 7,50 RON/kg la vânzare (fără TVA) = 3.385.800 lei
451.440 kg. carne x 0,50 RON/kg subvenția = 225.720 lei
Total venituri = 3.611.520 lei
PREVIZIUNEA CHELTUIELILOR LEGATE DE CREȘTEREA, ABATORIZAREA ȘI COMERCIALIZAREA PUILOR ÎN 2015
1. Cheltuieli cu achiziția puilor de o zi:
54.000 buc./serie x 4 serii/până la finele anului 2015 x 1,15 RON/buc. = 248.400
2. Cheltuieli cu furajele:
54.000 buc./serie x 3,800 kg furaje/pui x 1,25 RON/kg x 4 serii/până la finele anului 2015 = 1.026.000 RON
3. Cheltuieli materiale sanitare, dezinfectante și medicamente:
– 6.000 RON/an x = 3.279 RON
4. Cheltuieli pentru utilități:
– energie electrică: 180 KWh/zi x 4 hale x 200 zile x 0,53 RON/KWh = 76.320 RON
– combustibil – 12002 lei/an x = 6.558,47
TOTAL CHELTUIELI PENTRU UTILITĂȚI = 82.879
5. Cheltuieli cu salariile personalului:
112.728. RON/an x = 62627
6. Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe:
2.140 lei/an x = 1.170 RON/an
7. Cheltuieli de transport pentru aprovizionare:
3.500 lei/an x = 1.913 RON
TOTAL CHELTUIELI = 2.483.739,32
TOTAL VENITURI DIN VÂNZAREA PUILOR = 3.611.520 lei
TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCȚIE ȘI VÂNZARE = 2.483.739,32 RON
TOTAL PROFIT DIN CREȘTERE PUI = 1.908.626,67 lei
RATA DE RENTABILITATE = 1.908.626,67 = 31,22%
3.611.520
NOTĂ DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR LA PUI PE ANUL COMPLET 2016
Necesarul de material biologic pentru popularea halei de producție pui: 54.000 pui/serie.
Un ciclu de producție durează 42 zile, la care se adaugă 2 săptămâni pauză pentru curățenie și aerisire hală, de unde rezultă în total 56 zile.
Aceasta înseamnă că într-un an se pot derula 6,5 cicluri de producție (6 cicluri complete).
Greutatea maximă ce trebuie atinsă de pui pentru a fi sacrificați este de 2,2 kg.
Subvenția ce se primește la 1 kg carne pui – 0,5 RON/kg
Pierderile naturale sunt de circa 5%.
Veniturile la pui rezultă din vânzarea acestor în vederea abatorizării.
Venituri din vânzarea puilor pentru sacrificare
54.000 pui – 5% x 54.000 pui (mortalitate) = 51.300 pui
51.300 pui x 6 cicluri complete/an = 307.800 pui/an
307.800 pui/an x 2,2 kg/puiul = 677.160 kg carne pui (înainte de abatorizare)
677.160 kg carne pui înainte de abatorizre x 7,5 RON/kg = 5.078.700 RON
677.160 kg carne x 0,5 RON/kg subvenție = 338.580 RON
Total venituri = 5.417.280 lei
CHELTUIELI LEGATE DE CREȘTEREA, ABATORIZAREA ȘI COMERCIALIZAREA PUILOR ÎN 2016
1. Cheltuieli cu achiziția puilor de o zi:
54.000 b/serie x 6 serii/an x 1,15 RON/bucata = 372.600 lei
2. Cheltuieli furaje pui:
54.000 b/serie x 3,800 kg furaje/pui x 1,25RON/kg furaje x 6 serii/an = 1.539.000 lei
3. Cheltuieli materiale septice, dezinfectante și medicamente: = 6.000 lei
4. Cheltuieli utilități:
– energie electrică: 180 KWh/zi x 4 hale x 270 zile x 0,53 lei/KWh = 76.320 lei
– combustibil – 12.002 lei
Total cheltuieli utilități = 88.322 lei
5. Cheltuieli cu salariile personalului = 51.522,46 lei
6. Cheltuieli amortizare mijloace fixe: = 1.169,39 lei/an
7. Cheltuieli transport pentru aprovizionare: = 1.912,56 lei
TOTAL CHELTUIELI = 2.060.526,41 lei
TOTAL VENITURI VÂNZARE PUI = 5.417.280 RON
TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCȚIE ȘI VÂNZARE PUI = 2.060.526,41 RON
TOTAL PROFIT DIN CREȘTERE PUI = 3.356.753,59 RON
RATA DE RENTABILITATE = 3.356.753,59 = 61,96%
5.417.280
3.5 Analiza economico-financiară a proiectului de investiții
3.5.1. Proiecția fluxului de numerar al proiectului de investiții
Elementele care au stat la baza fundamentării prognozei fluxului de numerar pentru cele 12 luni ale primului an și pentru cei 4 ani cât durează restituirea creditului sunt:
Estimarea unui procent al încasărilor din totalul veniturilor încasabile, cuprinse între 75% și 95% (cu o medie anuală de 83%);
Estimarea unui procent al plăților efective din totalul cheltuielilor plătibile, cuprinse între 75% și 95% (cu o medie anuală de 86%).
Estimarea unor avansuri foarte reduse plătite de clienți (un procent situat în jurul a 8% din totalul veniturilor încasabile);
Solicitarea unor împrumuturi foarte mici din partea asociaților, numai în situații de disfuncții în cazul soldului de casă;
Utilizarea cu predilecție a încasărilor și plăților prin virament (în proporții cuprinse între 87% și 90%) și recurgerea la minimum la numerar;
Achitarea cu regularitate și integral a obligațiilor constând din impozite și taxe față de bugetul de stat;
Restituirea, conform graficului, a ratelor la credite și a dobânzilor aferente față de BancPost;
Achitarea obligațiilor salariale față de angajați și față de alți furnizori de utilități (energie, combustibili, comunicații etc.).
Graficul privind restituirea creditului și a dobânzii aferente către instituția creditoare este prezentat în anexa 1.
Prognoza fluxului de numerar al proiectului de investiții pe întreaga perioadă de exploatare este prezentată în tabelul 3.
Tabelul 3. Fluxul de numerar net al proiectului de investiții
RON
3.5.2. Proiecția surselor de finanțare a investiției
Proiecția surselor de finanțare a investiției este prezentată în tabelul 4.
Tabelul 4. Proiecția surselor de finanțare a investiției
RON
Pe baza proiecțiilor fluxului de numerar și a surselor de finanțare, coroborate cu elementele prevăzute în proiectul tehnic și în notele de fundamentare, s-a procedat la determinarea indicatorilor de eficiență a proiectului de investiții, prezentați în paragrafele subsecvente.
3.5.3. Analiza veniturilor și a costurilor actualizate
Analiza veniturilor și a costurilor actualizate, considerate în scenariul de bază este prezentată în tabelul 5.
Tabelul 5. Analiza veniturilor actualizate și costurilor actualizate
Lei
Compararea încasărilor ce se vor obține pe întreaga durată de funcționare a proiectului cu eforturile totale ale beneficiarului în vederea obținerii producției preconizate se realizează cu ajutorul a doi indicatori:
– Venitul net actualizat (VNA)
– Raportul beneficii totale actualizate – costuri totale actualizate (B/C)
– Venitul net actualizat (VNA) exprimă aportul de avantaj economic al proiectelor de investiții, în valoare absolută, pe care investitorul îl obține ca recompensă pentru capitalul avansat. De aici derivă importanța deosebită a indicatorului, în raport cu ceilalți indicatori de evaluare a eficienței, orice investitor fiind interesat, în primul rând, de câștigul obținut în valoare absolută.
Valoarea netă actuală se determină ca sumă a fluxurilor de numerar net actualizate și cumulate pe durata eficientă de funcționare, după relația:
Dacă valoarea indicatorului este nulă sau negativă, proiectul nu este acceptat, rentabilitatea acestuia fiind mai mică decât rata de actualizare folosită.
Mărimea VNA este influențată decisiv de nivelul ratei de actualizare, ceea ce obligă la o atenție deosebită în fundamentarea nivelului acesteia. Rata de actualizare se stabilește pe baza costului de oportunitate al capitalului și reprezintă rentabilitatea potențială a șansei alternative la care s-a renunțat prin plasarea investiției în proiectul analizat. Rata de actualizare minimă este rata de rentabilitate sub nivelul căreia proiectul nu va fi admis și se consideră la nivelul ratei dobânzii percepute la creditul primit. Pe lângă rata dobânzii, nivelul ratei minime de actualizare mai include, dacă este cazul, și un coeficient de inflație și altul de risc.
Relația de calcul al indicatorului este:
sau
unde:
VNA – venitul net actualizat;
Vh – valoarea încasărilor totale anuale;
Ch – valoarea plățrilor totale anuale de prestații și de exploatare înregistrat prin funcționarea obiectivului;
Ih – investiția anuală;
h – anul de referință (h = 1, 2, … ,d, …, D).
Pentru proiectul analizat,
Întrucât VNA > 0, proiectul este considerat rentabil, generând valori actuale nete apreciabile: 1.905.389 lei, la o rată de actualizare de 10%, respectiv de 1.647.742 lei în cazul considerării unei rate de actualizare de 15%. Vaoarea pozitivă a VNA reflectă posibilitatea ca, prin activitatea economică desfășurată să se degaje o valoare superioară capitalurilor investite, precum și generarea adecvată de numerar, asigurând proiectului capacitatea de rambursare a creditului și dobânzilor la termenele stabilite.
– Raportul beneficii totale actualizate – costuri totale actualizate (pe scurt, raportul beneficii/costuri). Cele două elemente ale raportului sunt actualizate la momentul începerii lucrărilor de execuție, după relația de calcul:
unde:
B/C – raportul beneficii totale actualizate – costuri totale actualizate;
Bh – beneficiile aferente anului h;
Ch – cheltuielile de exploatare din anul;
Ih – investițiile alocate în anul h;
Indicatorul este foarte sugestiv în exprimarea eficienței, întrucât, spre deosebire de VNA, care este un indicator de volum, el stabilește sporului efectului net actualizat ce se va obține pe unitatea de spor de efort total actualizat. Totuși, ierarhizarea proiectelor pe baza acestui indicator poate să determine o decizie de investiție eronată. Dacă sensul major al managementului financiar al firmei este maximizarea valorii afacerii, prin considerarea cu predilecție a indicatorului B/C în raport cu VNA, ar putea fi eliminate acele proiecte care, deși antrenează costuri de operare și venituri relativ ridicate, au o capacitate mai mare de a crea bogăție decât cele al căror raport B/C este superior.
Pentru proiectul analizat,
lei încasări la un leu investit
lei încasări la un leu investit
Întrucât valoarea , proiectul este considerat rentabil, la valori ale ratei de actualizare suficient de ridicate în comparație cu rata dobânzii la creditul angajat, pentru a considera că acestea acoperă de o manieră rezonabilă riscurile inerente activității de investiții
În vederea aprofundării analizei prin evaluarea riscului potențial al creșterii costurilor, am procedat la analiza scenariilor creșterii costurilor cu 15%, respectiv cu 20%. Datele primare și calculele în acest sens sunt prezentate în tabelele 5.a și 5.b.
Tabelul 5a. Analiza veniturilor actualizate și costurilor actualizate (majorate cu 15% )
Lei
Pentru scenariul creșterii costurilor cu 15% valorile indicatorilor considerați sunt:
lei încasări la un leu investit
lei încasări la un leu investit
Deși creșterea costurilor este una importantă, se poate observa faptul că proiectul se menține rentabil, având în continuare capacitatea de a genera fluxuri pozitive.
Tabelul 5b. Analiza veniturilor actualizate și costurilor actualizate (majorate cu 20%)
lei
Pentru scenariul creșterii costurilor cu 20% valorile indicatorilor considerați sunt:
lei încasări la un leu investit
lei încasări la un leu investit
În scenariul creșterii costurilor cu 20%, proiectul devine nerentabil, fluxurile financiare generate fiind negative. Totuși, posibilitatea materializării practice a unui asemenea scenariu este extrem puțin probabilă și, drept urmare, poate fi considerată mai degrabă ca exercițiu de testare a limitelor proiectului.
3.5.4. Rata internă de rentabilitate (RIR)
Indicatorul exprimă acea rată de actualizare, care utilizată pentru calculul valorii prezente a fluxurilor de numerar net și de investiții determină egalitatea celor două categorii, cu alte cuvinte, este rata de actualizare pentru care VNA este zero. Rata internă de rentabilitate (RIR) nu trebuie confundat cu rata de rentabilitate financiară folosită la noi în analiza activității societăților comerciale, care se calculează ca raport între profitul anual și costurile anuale de producție.
Calculul ratei interne de rentabilitate se poate face pe cale analitică, grafică, sau, asemenea tuturor celorlalți indicatori BIRD mai înainte amintiți, utilizând funcțiile specializate din programele de calcul tabelar (Excel – Microsoft, Open Calc – Sun Microsystems, Lotus – IBM).
Analitic, indicatorul se determină după relația:
unde:
amin, amax – rata minimă și rata maximă de actualizare;
VNA(+) – venitul net actualizat corespunzător ratei minime de actualizare;
VNA(–) – venitul net actualizat corespunzător ratei maxime de actualizare.
Practic calculul RIR se face prin tatonări succesive. Se calculează fluxurile financiare actualizate pentru un număr de rate luate arbitrar, iar RIR se va găsi prin metoda interpolării care constă în stabilirea unei valori aflată între o rată minimă ce determină un VNA(+) și o rată maximă care determină un VNA(–). Ținând seama de faptul că, de fapt valorile VNA, în funcție de rata de actualizare a se înscriu pe o curbă convexă și nu pe o dreaptă, rezultă că interpolarea induce o anumită eroare de calcul, după cum se observă în graficul 7.1. Pentru limitarea acestei erori, este necesar ca diferența maximă admisă între cele două rate de actualizare să fie de maximum 5%.
Stabilirea nivelului RIR se poate face și prin reprezentare grafică (fig. 1).
În calculul analitic, pe abscisă se fixează cele două niveluri ale ratei de actualizare. La intersecția dreptei care unește limitele celor două valori ale VNA, corespunzătoare celor două rate, cu abscisa se găsește RIR.
În raport cu costul capitalului împrumutat, RIR trebuie considerat ca rată maximă a dobânzii la care poate fi acceptat împrumutul necesar finanțării investiției.
Deși RIR are o capacitate ridicată de exprimare a eficienței, acest indicator trebuie utilizat în relație cu ceilalți indicatori de evaluare a eficienței.
Datele primare și calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) pentru proiectul analizat sunt prezentate în tabelul 6.
Tabelul 6. Datele primare și calculul ratei interne de rentabilitate (RIR)
lei
Utilizând programul de calcul tabelar Open Calc se obține o valoare a RIR egală cu 16,31%, diferența poate fi considerată acceptabilă, ținând seama de aspectele mai sus amintite.
Întrucât RIR este considerabil mai mare decât rata dobânzii practicate de bancă la creditele destinate investițiilor pentru lucrări de dezvoltare agricolă, proiectul poate fi considerat rentabil.
În comparație cu VNA, rata internă de rentabilitate financiară prezintă unele limite, ca urmare a faptului că fluxurile anuale sunt actualizate la o rată care nu exprimă costul de oportunitate al capitalului. De aceea, considerăm că în analiza eficienței investițiilor RIR trebuie să aibă doar un rol de restricție în acceptarea proiectelor, iar varianta aleasă să fie hotărâtă de nivelul VNA. Rolul RIR devine precumpănitor doar în condițiile în care proiectele se caracterizează prin valori apropiate ale VNA.
3.5.5. Pragul de rentabilitate (PR)
Eficiența investițiilor depinde într-o măsură importantă și de modul de organizare a producției pe perioada de exploatare a obiectivului, mai exact de maniera în care este folosită capacitatea de prestații proiectată. În lucrările de specialitate editate sub egida Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare se atrage atenția asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacităților de prestații nu poate coborî, deoarece obiectivul ar intra în zona pierderilor iar investiția nu s-ar mai putea recupera. De aceea se impune, în special la obiectivele mari, să se efectueze o analiză cu privire la stabilirea gradului minim de folosire a capacității proiectate, astfel încât obiectivul să obțină profit. Pragul de rentabilitate reprezintă punctul critic al nivelului prestațiilor exprimat prin procentul de folosire a capacității proiectate pentru care nivelul profitului este zero.
Cunoașterea pragului de rentabilitate permite luarea unor masuri în cazul diminuării producției vândute astfel încât sa se asigure rentabilitatea activității desfășurate.
Pentru a stabili pragul de rentabilitate, așa cum rezultă și din figura 2, este necesară cunoașterea cheltuielile fixe, a celor variabile ca și valoarea anuală estimată a prestațiilor (cifra de afaceri).
,
unde:
PR – pragul de rentabilitate;
CF – cheltuieli fixe;
CV – cheltuieli variabile;
CA – valoarea estimată anuală a prestațiilor (cifra de afaceri).
Datele primare și calculul pragului de rentabilitate (PR) pentru proiectul analizat sunt prezentate în tabelul 6.
Tabelul 7. Datele primare și calculul pragului de rentabilitate (PR)
lei
Pragul de rentabilitate este invers proporțional cu gradul de rentabilitate al companiei; astfel, cu cât compania este mai rentabila, cu atât pragul de rentabilitate se stabilește la un nivel mai scăzut, deoarece profitul realizat la produsele fabricate si vândute acoperă un volum mai mare de cheltuieli fixe aferente producției nerealizate.
3.5.6. Analiza de senzitivitate și risc
Referitor la noua activitate de creștere a puilor pentru carne unul din riscuri se referă la posibilitatea contractării unor boli specifice păsărilor (unele cu consecințe deosebit de grave cum ar fie de exemplu, gripa aviară) care să determine mortalitate în proporție foarte mare, ca urmare a unor erori în administrarea hranei sau medicamentelor conform rețetelor sau cumpărării unor asemenea produse de slabă calitate sau cu vicii de fabricație. Un alt risc, de natură economică îl constituie intensificarea concurenței pe piața acestor produse ale domeniului avicol și eventuala creștere a costurilor totale și unitare care pot diminua nepermis de mult profitul și reduce posibilitățile viitoare de continuare a procesului investițional în domeniu.
Pe baza analizei veniturilor și costurilor actualizate rezultă că dacă în perioada 2015-2019, chiar și în condițiile unei creșteri a costurilor cu până la 15% față de situația proiectată, firma ar continua să obțină profit în condițiile unor rate de actualizare de 10% și 15%. Dacă însă costurile s-ar majora cu o valoare ce tinde către 20% atunci s-ar înregistra pierderi. În concluzie, este dezirabil ca evoluția defavorabilă a costurilor față de proiecția efectuată să nu depășească 15-20% pentru a menține firma în zona profitabilității.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În proiectul de față am încercat să prezint eficiența unei investiții private de anvergură medie, realizate în anul curent în domeniul creșterii pilor pentru carne, investiție ce urmează a se desfășura în județul Dâmbovița. Planul în sine prevede achiziționarea unui echipament în valoare de 64.000 EURO pentru creșterea puilor de carne de la firma LAE Anlagenbau Gmbh din Germania pentru dotarea complexului avicol achiziționat de la o altă firmă. Pentru achiziția echipamentului se va apela la finanțarea din surse proprii, în sumă de 16.000 euro și un credit de la BancPost în valoare de 48.000 euro. Afacerea va consta în achiziționarea de pui de o zi pentru a fi crescuți pentru carne, hrănirea până ating greutatea pentru a fi vânduți pentru carne (1,9 kg) și comercializarea acestora.
Furnizorul puilor de o zi va fi S.C. Avicola Călărași S.A. Furajele, proteinele, medicamentele și alte utilități vor proveni astfel: porumb și grâu – din surse proprii și de la alte persoane fizice din zonă; sroturi de floarea soarelui – de la Fabrica de ulei Solaris București; soia – de la fabrica de ulei din soia de la Urziceni; calciu – de la o unitate de profil din Constanța; proteine, vitamine și minerale – de la IBNA și Institutul Cantacuzino; medicamente – de la ROMVAC București.
În privința modului de asigurare cu utilități a complexului avicol, acestea sunt: pentru energie electrică – Societatea de Distribuție care deține rețeaua din localitate, iar apa necesară adăpării păsărilor și celorlalte nevoi interne se va asigura din puțuri proprii deja existente. Procesul de creștere a puilor de carne nu necesită racordarea fermei la conducte de gaze naturale.
Capacitățile de producție preconizate vor fi atinse astfel: Primirea echipamentului – până la 15 aprilie 2015; montarea echipamentului – până la 15 mai 2015; popularea halelor cu pui de o zi – până la 30 mai 2015; obținerea primului lot de pui de carne – până la 15 iulie 2015.
Montarea noilor echipamente nu necesită modificări semnificative la clădirile existente, ci doar unele ajustări și modificări interioare de amploare redusă. În structura și numărul de personal angajat, Noua investiție va necesita mărirea numărului actual de personal cu 6 salariați: un administrator; un veterinar; un electrician; un mecanic; doi îngrijitori (specializați în îngrijirea păsărilor).
Investiția respectă toate standardele europene referitoare la protecția mediului, fapt atestat de obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare în acest sens, respectiv: Ministerul Administrației și Internelor (Grupul de pompieri militari); Ministerul Sănătății (Direcția de Sănătate Publică); Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor (Direcția de Sănătate-veterinară) Ministerul Apelor și Protecției Mediului (Inspectoratul județean de protecția mediului); Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (Inspectoratul teritorial de muncă).
Din analiza indicatorilor specifici de evaluare a eficienței proiectului de investiții, a rezultat că acesta reprezintă o investiție viabilă, calculele realizate pe baza datelor estimate prin planul de afaceri oferind premisele necesare pentru recuperarea capitalurilor avansate, restituirea creditelor și a dobânzilor aferente.
Abordând problematica finanțării proiectelor prin apelul la instituții financiare specializate, trebuie arătat că firma care solicită un credit bancar trebuie să țină seama de riscurile la care se expune și, ca urmare, trebuie să manifeste o prudență ridicată atunci când examinează viabilitatea afacerilor noi, sau care vor fi extinse în urma investiției ce urmează a fi realizată.
Procesul de obținere a unui credit bancar pentru investiții obligă firmele solicitante la o temeinică și solidă cunoaștere a procedurilor specifice adoptate de fiecare bancă în acest sens, în scopul conformării la regulile instituite în vederea obținerii finanțării necesare.
Procedurile impuse și documentele cerute de bănci cu prilejul solicitărilor de credite, deși par greoaie, numeroase și de durată, se înscriu în experiența națională și internațională în domeniu, care atestă că și aceste instituții, odată cu acordarea de credite pentru investiții se expun la riscuri apreciabile. Ca urmare, este firesc să își considere precauțiile necesare și toate măsurile asigurătorii în sensul minimzării riscurilor ce țin de rambursarea creditului și a dobânzilor aferente, urmate de executare silită a garanției,.
Experiența îndelungată a numeroaselor instituții financiare a statuat între practici și pe aceea de a se solicita, între documentele de creditare și studiile de fezabilitate. Un asemenea document este unul complex, ce presupune capacitate de predicție pe baze cât mai realiste, dar care conferă mai multă siguranță, certitudine că investiția va fi sau nu viabilă.
Fiecare bancă a optat pentru o anumită structură a studiului de fezabilitate, pentru a se asigura cât mai bine cu putință, pe baza experienței internaționale în domeniu, că nu va eșua în alegerea proiectelor de investiții cele mai posibile tehnic, legal permise și fezabile financiar.
În modelele de studii prezentate în capitolul doi al lucrării de diplomă se pot observa, pe lângă unele elemente specifice și foarte multe elemente comune, mai ales în ceea ce privește întocmirea proiecțiilor financiare și calcularea indicatorilor de eficiență.
Structura oricărui studiu de fezabilitate obligă firma investitoare să furnizeze un set complex de informații trecute, prezente și viitoare, pentru a oferi posibilitatea finanțatorului (banca) să examineze cu atenție fiecare proiect de investiții și să le selecteze pe cele cu șanse sporite de reușită.
Elaborarea unui studiu de fezabilitate temeinic necesită apelarea la firme sau cabinete de profil, care, folosind echipe mixte de specialiști (ingineri, juriști, contabili, analiști financiari etc.) să reușească să acopere întreaga plajă a problematicii și să ofere un document credibil, demn de a se situa la baza deciziei de creditare.
În final, dar nu în cele din urmă, exprimăm opinia asupra posibilității de extindere a componentei reprezentate de studiile de fezabilitate și planurile de afaceri în aria problematică a disciplinelor universitare și a stagiilor de practică, inclusiv prin participarea la realizarea de asemenea lucrări ca reprezentanți ai părții solicitante de credit sau ai finanțatorului . Astfel, într-o perioadă în care finanțările europene în special reprezintă o componentă marcantă pentru creșterea economică și dezvoltarea socială a țării, studenții ar avea posibilitatea de acumulare a unor deprinderi de nivel înalt în acest sens, ca modalitate practică de corelare a abilităților viitorilor absolvenți cu cerințele de pe piața muncii.
BIBLIOGRAFIE
Adochiței M., Adochiței A., Finanțele întreprinderii în economia de piață, Tipografia „Mitrea”, Piatra Neamț, 1994.
Adochiței M., Antoniu N. și colectivul, Finanțele întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.
Anghelache G., Dardac N. și Stancu I., Piețe de capital și burse de valori, Editura Adevărul, București, 1992.
Anghelache G., Vintilă G., Politica de dividend, Revista Finanțe, Credit, Contabilitate nr.1-2/1996, București.
Băileșteanu, Gh., Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, ediția a III-a Editura Mirton, , 2005.
Bistriceanu Gh., Adochiței M., Negrea E., Finanțele agenților economici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Blidaru, Gh., Eficienta investițiilor, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2007
Bran P., Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 2001.
Dardac N., Moșteanu T., Vintilă G., Metodologii de diagnosticare financiar-bancară a întreprinderilor, Buletin Economic Legislativ nr. 9/1996, Tribuna Economică, București, 1996.
Dumitru M., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 2009.
Feleagă N., Ionașcu I., Contabilitate financiară, vol. 1-4, Editura Economică, București, 2002.
Gittinger, J. P., Economic analysis of agricultural projects. Economic Development Institute (EDI), Press, , 1982.
Halpern, P., Weston, F., Brigham, E., Finanțe manageriale – modelul canadian, Editura Economică, București, 2001.
Juravle V., Vintilă G., Fiscalitate, Editura A.S.E., București, 2001.
Management financiar, Rantrop & Straton, București, 2010.
Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V., Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994.
Mărgulescu D. și colectivul, Analiza economico-financiară a societăților comerciale, Ediția a II-a, Supliment la Revista Tribuna Economică, București, 1994.
Mieilă, Mihai, Managementul investițiilor, Editura Cartea Studențească, București, 2009.
Oprea, D., Bazele managementului proiectelor. Suport de curs, Editura Universitatea Alexandru Ioan Cuza, , 2009.
Stancu, , Finanțe, vol. II, Investiții directe și finanțarea lor, Editura Economică, București, 2003.
Teodorescu, Mihaela, Badea, L. Finanțele întreprinderii, Editura Cartea Studențească, București, 2007.
Vasilescu, I., Gheorghe, Al., Cicea, C., Dobrea, C., Eficiența și Evaluarea Investițiilor, Editura EfiCon Press, București, 2004.
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii. Concepte, Metode, Tehnici, Studii de caz, Universitatea Independentă „Titu Maiorescu”, Facultatea de Științe Economice, București, 1996.
Vintilă G., Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000.
Revistele:
Tribuna economică – 2009-2015.
Finanțe, credit, bănci – 2009-2015.
Contabilitate, expertiza și auditul afacerilor – 2009-2015.
ANEXE
ANEXA NR. 1
Graficul privind restituirea creditului și a dobânzii aferente către instituția creditoare
– RON –
ANEXA NR. 2
SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PROGNOZATE AFERENTE PROIECTULUI DE INVESTIȚII (B.V.C.I.)
lei
ANEXA NR. 3
SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PROGNOZATE PE TOTAL ACTIVITATE PE PERIOADA DE CREDITARE (B.V.Ct.)
lei
BIBLIOGRAFIE
Adochiței M., Adochiței A., Finanțele întreprinderii în economia de piață, Tipografia „Mitrea”, Piatra Neamț, 1994.
Adochiței M., Antoniu N. și colectivul, Finanțele întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993.
Anghelache G., Dardac N. și Stancu I., Piețe de capital și burse de valori, Editura Adevărul, București, 1992.
Anghelache G., Vintilă G., Politica de dividend, Revista Finanțe, Credit, Contabilitate nr.1-2/1996, București.
Băileșteanu, Gh., Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, ediția a III-a Editura Mirton, , 2005.
Bistriceanu Gh., Adochiței M., Negrea E., Finanțele agenților economici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Blidaru, Gh., Eficienta investițiilor, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2007
Bran P., Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 2001.
Dardac N., Moșteanu T., Vintilă G., Metodologii de diagnosticare financiar-bancară a întreprinderilor, Buletin Economic Legislativ nr. 9/1996, Tribuna Economică, București, 1996.
Dumitru M., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 2009.
Feleagă N., Ionașcu I., Contabilitate financiară, vol. 1-4, Editura Economică, București, 2002.
Gittinger, J. P., Economic analysis of agricultural projects. Economic Development Institute (EDI), Press, , 1982.
Halpern, P., Weston, F., Brigham, E., Finanțe manageriale – modelul canadian, Editura Economică, București, 2001.
Juravle V., Vintilă G., Fiscalitate, Editura A.S.E., București, 2001.
Management financiar, Rantrop & Straton, București, 2010.
Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V., Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994.
Mărgulescu D. și colectivul, Analiza economico-financiară a societăților comerciale, Ediția a II-a, Supliment la Revista Tribuna Economică, București, 1994.
Mieilă, Mihai, Managementul investițiilor, Editura Cartea Studențească, București, 2009.
Oprea, D., Bazele managementului proiectelor. Suport de curs, Editura Universitatea Alexandru Ioan Cuza, , 2009.
Stancu, , Finanțe, vol. II, Investiții directe și finanțarea lor, Editura Economică, București, 2003.
Teodorescu, Mihaela, Badea, L. Finanțele întreprinderii, Editura Cartea Studențească, București, 2007.
Vasilescu, I., Gheorghe, Al., Cicea, C., Dobrea, C., Eficiența și Evaluarea Investițiilor, Editura EfiCon Press, București, 2004.
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii. Concepte, Metode, Tehnici, Studii de caz, Universitatea Independentă „Titu Maiorescu”, Facultatea de Științe Economice, București, 1996.
Vintilă G., Diagnosticul financiar și evaluarea întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000.
Revistele:
Tribuna economică – 2009-2015.
Finanțe, credit, bănci – 2009-2015.
Contabilitate, expertiza și auditul afacerilor – 2009-2015.
ANEXE
ANEXA NR. 1
Graficul privind restituirea creditului și a dobânzii aferente către instituția creditoare
– RON –
ANEXA NR. 2
SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PROGNOZATE AFERENTE PROIECTULUI DE INVESTIȚII (B.V.C.I.)
lei
ANEXA NR. 3
SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PROGNOZATE PE TOTAL ACTIVITATE PE PERIOADA DE CREDITARE (B.V.Ct.)
lei
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Fezabilitate Pentru O Investitie Privata la Societatea Comerciala Dinescu Prod Srl (ID: 147565)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.