Studiu DE Fezabilitate Pentru O Infrastructura DE Cercetare la Sc

CUPRINS

LISTA TABELELOR

Tabel 1 Situatia contului de profit si pierdere 13

Tabel 2 Principalii indicatori economico-financiari 14

Tabel 3 Echipa de proiect 28

Tabel 4 Activitatile principale ale proiectului 29

Tabel 5 Activitatile si costurile, eligibile si neeligibile, ale proiectului 31

Tabel 6 Costuri estimative proiectare si constructii 33

Tabel 7 Lista activitati si costuri utilaje cu montaj 34

Tabel 8 Lista activitati si costuri utilaje fara montaj 34

Tabel 9 Cheltuieli pentru plata cotelor legale 34

Tabel 10 Costuri achizitie mijloace fixe 35

Tabel 11 Cheltuieli pentru probe tehnologice, teste și predare la beneficiar 35

Tabel 12 Cheltuieli pentru active necorporale 35

Tabel 13 Cheltuieli pentru achiziția de aplicații informatice, licențe, brevete, mărci, know-how (aplicatii informatice si licente pentru gestionarea institutiei) 38

Tabel 14 Cheltuieli cu achiziție de servicii 39

Tabel 15 Cheltuieli cu achiziționarea de publicații, abonamente și cotizații 39

Tabel 16 Cheltuieli pentru informare, comunicare și publicitate (publicitate pentru proiect) 40

Tabel 17 Bugetul proiectului 41

Tabel 18 Finantarea investitiei 43

Tabel 19 Plan de realizare a investitiei 44

Tabel 20 Structura cheltuielilor 2017 vs. 2007 48

Tabel 21 Estimarea fluxurilor de venituri si cheltuieli în varianta optimistă 50

Tabel 22 Estimarea fluxurilor de venituri si cheltuieli în varianta pesimista 50

Tabel 23 Estimarea fluxurilor de venituri si cheltuieli în varianta medie 51

Tabel 24 Sustenabilitatea financiară a investiției – scenariul optimist 52

Tabel 25 Sustenabilitatea financiară a investiției – scenariul pesimist 52

Tabel 26 Sustenabilitatea financiară a investiției – scenariul mediu 53

Tabel 27 Indicatorii de performanță – scenariul pesimist 54

Tabel 28 Indicatorii de performanță – scenariul optimist 55

Tabel 29 Indicatorii de performanță – scenariul mediu 55

Tabel 30 Analiza de senzitivitate 56

LISTA FIGURILOR

Figura 1 Repartitia personalului pe grade stiintifice 9

Figura 2 Repartitia personalului pe categorii de varsta 9

Figura 3 Organigrama INCD ECOIND 11

Figura 4 Harta proceselor 12

Figura 5 Evolutia veniturilor 13

Figura 6 Evolutia profitului 14

Figura 7 Fluxul descrierii necesitatii/eficientei/fezabilitatii noii investitii in infrastructura de cercetare-dezvoltare a organizatiei de cercetare 21

Figura 8 Graficul GANTT al desfasurarii proiectului 29

Figura 9 Schema de implementare a proiectului si sistemul de management bazat pe Balanced Scorecard 37

Figura 10 Balanced Scorecard-ul atasat Proiectului cu obiectivele strategice. 38

Figura 11 Graficele de finantare a investitiei, de elaborare a cererilor de rambursare, de plata a TVA si contributii proprii 46

1 Prezentarea INCD ECOIND

1.1 Forma juridica

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOIND București este persoană juridică română, cu sediul în șos. Panduri nr. 90-92, sectorul 5, București, aflată în coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului.

In anul 1978, la initiativa Ministerului Industriei Chimice a fost infiintat Institutul de Cercetare-Proiectare pentru Epurarea Apelor Reziduale – ICPEAR, cu sediul in Bucuresti, Sos. Panduri 90-92, avand ca profil de activitate principal elaborarea solutiilor tehnice de epurare a apelor uzate industriale provenite din industria chimica si petrochimica. De la inceput institutul a avut o sucursala, fara personalitate juridica, la Timisoara, un grup integrat cu cercetarea universitara din Politehnica Timisoara, Catedra de Tehnologia Apei. In anul 1982, s-a adaugat institutului o sucursala fara personalitate juridica la Rm. Valcea, cu activitate de cercetare destinata controlului si reducerii poluarii pe platforma industriala valceana (Oltchim, Govora, Vilmar). In anul 1991 sectorul de proiectare al institutului s-a transformat in SC IPROMED SA.

Sectorul de cercetare si-a extins continuu profilul, trecand de la ape uzate la aspecte complexe de poluare apa, aer, sol, de la industria chimica la alte ramuri industriale si domenii ale activitatii economice, iar in 1999, urmare a unui audit extern care a remarcat multidisciplinaritatea si complexitatea domeniilor studiate, conform procedurii nationale a Ministerului Cercetarii, institutul a fost acreditat, prin HG 261/1999, ca Institut National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – INCD ECOIND, sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor (actualul Minister al Economiei si Finantelor).

1.2 Obiect de activitate

Obiectul de activitate al institutului național cuprinde, în principal, activități de cercetare-dezvoltare în domeniul propriu de activitate pentru realizarea programelor de cercetare finanțate din fonduri publice și/sau private, precum și pentru realizarea programelor de cercetare europene sau internaționale, în condițiile legii1. Institutul național poate desfășura, cu aprobarea ministerului coordonator și cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare și, după caz, cu autorizarea instituțiilor abilitate, activități conexe activității de cercetare-dezvoltare, precum și activități comerciale sau de producție.

Domeniul de activitate: cercetare si servicii in domeniul protectiei mediului: control, evaluare, prevenire, reducere, combatere poluare, provenita in special din activitati industriale (cod CAEN 7310 / 7219).

Directii principale de cercetare

Control poluare (apa, aer, sol, deseuri, namoluri)

cercetare analitica pentru elaborare, validare/implementare metode/tehnici analitice noi, chimice, biochimice, biologice, microbiologice;

asimilare/implementare norme, standarde europene, internationale;

evaluarea biodegradabilitatii si ecotoxicitatii pentru ape/ape uzate/substante/ preparate;

organizare/participare scheme interlaboratoare nationale/internationale pentru stabilire performante metode/laboratoare;

control/monitorizare poluare pentru factori de mediu, inclusiv identificare substante prioritare/prioritar periculoase;

consultanta pentru organizare si dotare laboratoare de mediu, proiectare/ documentare, implementare sistem de management de calitate conform SR EN ISO/CEI 17025;

instruire pentru metode noi de control, asigurare si control calitate conform ISO 17025, principiile BLP

Evaluare, monitorizare poluare mediu

studii si investigatii privind starea de poluare a agentilor economici in vederea evaluarii conformitatii cu legislatia de mediu, a impactului activitatilor antropice si riscului ecologic;

studii privind managementul deseurilor industriale si incadrarea acestora conform legislatiei in vigoare;

elaborare documentatii de mediu pentru obtinere acord /autorizatie de mediu: studii de impact, bilant de mediu, evaluare de risc ecologic, documentatii specifice obtinerii autorizatiei integrate;

elaborare norme tehnice pentru avize si autorizatii de gospodarire a apelor.

Tehnologii de mediu

cercetari experimentale pentru fundamentarea aplicarii procedeelor moderne de indepartare avansata a unor poluanti organici si anorganici, inclusiv substante periculoase si prioritar periculoase din ape, ape uzate, soluri, deseuri, namoluri;

elaborare tehnologii noi si/sau optimizare tehnologii existente pentru tratare ape potabile, ape de proces, epurare ape uzate industriale si domestice;

elaborare solutii tehnice pentru conditionare/prelucrare namoluri, deseuri si valorificare componente utile;

studii de fezabilitate, proiecte tehnice in domeniul tratarii/epurarii apelor;

asistenta tehnica pentru expertiza/implementare tehnologii de mediu la faza pilot/industriala.

D. Managementul calitatii, mediului, sanatatii si securitatii in munca

consultanta pentru proiectarea, constructia si implementarea sistemelor de management;

instruirea personalului in domeniile respective;

auditul sistemelor de management implementate in vederea pregatirii certificarii lor.

1.3 Activitatea de cercetare

Aceste directii principale se constituie intr-un ciclu al activitatii de cercetare/ dezvoltare/asistenta care corespunde problematicilor de mediu ale agentilor economici/potentialilor poluatori:

controlul poluarii emise pe principalii factori de mediu,

evaluarea conformitatii starii de poluare constatate cu prevederile legislatiei,

elaborare de metode/tehnici/tehnologii/metodologii pentru control poluare si conformitate cu cerintele de mediu,

generarea de proceduri de tinere sub control a aspectelor de mediu prin implementarea unor sisteme integrate de calitate/mediu,

instruire personal pentru controlul, reducerea si combaterea poluarii.

Pentru realizarea acestor obiective multiple si complexe institutul are o dotare umana plurispecializata care permite abordarea competitiva a cercetarilor de mediu in interconexiunea disciplinelor tehnico-stiintifice implicate si o dotare tehnica de aparatura, echipamente, instalatii de laborator si pilot, precum si birotica necesare pentru sustinerea studiilor respective.

Activitatea de cercetare si servicii este sustinuta economic prin contracte directe cu agentii economici si din fonduri publice pe proiecte obtinute in competitii in programe nationale sau bilaterale/internationale.

Institutul are implementat un sistem de calitate SR EN ISO 9001 certificat de BVQI; laboratoarele de incercari sunt acreditate RENAR, in conformitate cu SR EN ISO 17025 si sunt autorizate de Ministerul Sanatatii pentru monitorizarea de control a apei potabile; testele de ecotoxicitate letala sunt atestate BLP de catre Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP).

Institutul este atestat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru elaborarea de documentatii de mediu (bilanturi de mediu, studii de impact) si a documentatiei pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor.

Institutul face parte din numeroase asociatii profesionale de profil nationale si internationale.

1.4 Conceptul organizational al institutului

Institutul are sediul central in Bucuresti si doua filiale fara personalitate juridica. Una din filiale functioneaza la Timisoara in cadrul Universitatii Politehnice sub forma unui grup integrat de cercetare – invatamant superior cu activitate de mediu acoperitoare pentru zona de vest a tarii iar cealalta filiala isi desfasoara activitatea in Ramnicu Valcea, pe platforma OLTCHIM SA cu activitate privind poluarea industriala pe platforma industriala OLTCHIM, judetul Valcea si bazinul raului Olt.

Structura organizatorica actuala cuprinde trei sectoare de baza: cercetare, tehnic – administrativ si economic – financiar, cea mai importanta si dezvoltata fiind componenta de cercetare.

Organizarea sectorului de cercetare corespunde domeniilor de activitate ale institutului si cuprinde:

Departamentul de tehnologii fizico – chimice si biologice, evaluare poluare si management de mediu

Departamentul de control al poluarii cu componentele apa, aer, sol

Laboratorul de cercetari ecotoxicologice

Specificul si cresterea activitatilor in domeniul programelor internationale, care se realizeaza in toate compartimentele institutului, a impus organizarea unui colectiv dedicat managementului proiectelor internationale, colectiv care este in formare.

Filialele sunt organizate ca laboratoare cu activitate complexa care acopera domeniile: controlul poluarii, evaluare poluare si combaterea poluarii (tehnologii de mediu).

Pentru a raspunde domeniului de activitate specific, unic la nivel national – controlul, evaluarea si combaterea poluarii industriale – dar deosebit de complex si multidisciplinar – institutul are cercetatori cu specialitati diverse: chimisti, ingineri chimisti, biologi, ingineri biotehnologi, biochimisti, ecologi, geografi, pedologi, geologi, fizicieni. Activitatea de cercetare presupune o componenta experimentala esentiala astfel ca structura de personal cuprinde cercetatori, tehnicieni, laboranti si operatori. Atestarea profesionala se realizeaza conform reglementarilor in vigoare.

Figura 1 Repartitia perso laborator si pilot, precum si birotica necesare pentru sustinerea studiilor respective.

Activitatea de cercetare si servicii este sustinuta economic prin contracte directe cu agentii economici si din fonduri publice pe proiecte obtinute in competitii in programe nationale sau bilaterale/internationale.

Institutul are implementat un sistem de calitate SR EN ISO 9001 certificat de BVQI; laboratoarele de incercari sunt acreditate RENAR, in conformitate cu SR EN ISO 17025 si sunt autorizate de Ministerul Sanatatii pentru monitorizarea de control a apei potabile; testele de ecotoxicitate letala sunt atestate BLP de catre Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP).

Institutul este atestat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru elaborarea de documentatii de mediu (bilanturi de mediu, studii de impact) si a documentatiei pentru obtinerea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor.

Institutul face parte din numeroase asociatii profesionale de profil nationale si internationale.

1.4 Conceptul organizational al institutului

Institutul are sediul central in Bucuresti si doua filiale fara personalitate juridica. Una din filiale functioneaza la Timisoara in cadrul Universitatii Politehnice sub forma unui grup integrat de cercetare – invatamant superior cu activitate de mediu acoperitoare pentru zona de vest a tarii iar cealalta filiala isi desfasoara activitatea in Ramnicu Valcea, pe platforma OLTCHIM SA cu activitate privind poluarea industriala pe platforma industriala OLTCHIM, judetul Valcea si bazinul raului Olt.

Structura organizatorica actuala cuprinde trei sectoare de baza: cercetare, tehnic – administrativ si economic – financiar, cea mai importanta si dezvoltata fiind componenta de cercetare.

Organizarea sectorului de cercetare corespunde domeniilor de activitate ale institutului si cuprinde:

Departamentul de tehnologii fizico – chimice si biologice, evaluare poluare si management de mediu

Departamentul de control al poluarii cu componentele apa, aer, sol

Laboratorul de cercetari ecotoxicologice

Specificul si cresterea activitatilor in domeniul programelor internationale, care se realizeaza in toate compartimentele institutului, a impus organizarea unui colectiv dedicat managementului proiectelor internationale, colectiv care este in formare.

Filialele sunt organizate ca laboratoare cu activitate complexa care acopera domeniile: controlul poluarii, evaluare poluare si combaterea poluarii (tehnologii de mediu).

Pentru a raspunde domeniului de activitate specific, unic la nivel national – controlul, evaluarea si combaterea poluarii industriale – dar deosebit de complex si multidisciplinar – institutul are cercetatori cu specialitati diverse: chimisti, ingineri chimisti, biologi, ingineri biotehnologi, biochimisti, ecologi, geografi, pedologi, geologi, fizicieni. Activitatea de cercetare presupune o componenta experimentala esentiala astfel ca structura de personal cuprinde cercetatori, tehnicieni, laboranti si operatori. Atestarea profesionala se realizeaza conform reglementarilor in vigoare.

Figura 1 Repartitia personalului pe grade stiintifice

Figura 2 Repartitia personalului pe categorii de varsta

Managementul de varf si personalul INCD ECOIND au constientizat faptul ca implementarea unui sistem de management a devenit o necesitate in conditiile concurentei acerbe si cresterii exigentei clientilor in ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor prestate. Accentul trebuie pus pe managementul strategic bazat pe satisfacerea clientilor, motivarea si satisfactia personalului, munca bine facuta, eficacitatea demersului spre excelenta si nu doar exclusiv pe aspectele tehnice care sa demonstreze concordanta cu specificatiile.

In cadrul INCD ECOIND este implementat, mentinut si imbunatatit continuu un Sistem Integrat de Management al Calitatii bazat pe standardele SR EN ISO 9001:2001 si SR EN ISO.CEI 17025:2001.

1.5 Organigrama si inter-relatiile structurilor ei

Sistemul de management al INCD ECOIND a luat in considerare abordarea procesuala si sistemica, coreland-o cu specificul organizatiei si cu structura sa organizatorica.

Structura organizatorica a INCD ECOIND este documentata prin Organigrama (vezi figura 3), Fisele postului si Regulamentul de Ordine Interioara.

Sistemul de procese (vezi figura 4) este conceput astfel incat pe de o parte sa se indeplineasca cerintele clientilor, iar pe de alta parte sa se realizeze un rezultat financiar pozitiv.

Principalele categorii de procese desfasurate in organizatie sunt:

Procese cheie. INCD ECOIND considera acele procese care sunt initiate si derulate pentru clienti ca fiind „procese cheie” ale organizatiei. Fiind o firma prestatoare de servicii, procesul cheie este cel de cercetare (proiectare si dezvoltare)

Procese suport. Aceste procese asigura conditiile cadru pentru desfasurarea proceselor cheie. Ele cuprind urmatoarele procese principale:

Procese de management, prin care se reflecta angajamentul managementului pentru calitatea produselor si serviciilor

Procese de management a resurselor, care au la baza asigurarea diferitelor categorii de resurse (umane, materiale si financiare), asigurarea infrastructurii si a mediului de lucru necesare realizarii conformitatii produselor si serviciilor, dintre care cel mai important este procesul de instruire, competenta si constientizare a salariatilor. Managementul de varf al INCD ECOIND este constient ca in conditiile actuale accentul trece de pe valorile tangibile (activele tangibile) ale organizatiei catre valorile intangibile (activele intangibile) in cadrul carora cele legate de personal prezinta cea mai mare importanta

Procese de realizare a produsului, care vin sa sustina desfasurarea proceselor cheie, procese suport din care se mentioneaza procesul de analiza a cererii de oferta, a ofertei, comenzii si contractului precum si procesul de aprovizionare

Procese de masurare, analiza si imbunatatire, care sunt orientate spre satisfactia clientului, analiza datelor, controlul produsului neconform, monitorizarea si masurarea proceselor si produselor

Figura 3 Organigrama INCD ECOIND

Figura 4 Harta proceselor

1.6 Situatia economico – financiara

Institutul național funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în regim economic și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum și ale regulamentului de organizare si functionare.

Tabel 1 Situatia contului de profit si pierdere

Figura 5 Evolutia veniturilor

RON

Din datele prezentate in tabelul 1 si figura 1 rezulta o crestere cu 41% a veniturilor din exploatare in anul 2006 comparativ cu 2005 si o crestere cu 32% a in 2007 fata de 2006. Veniturile din cercetare reprezinta cea mai mare pondere in cadrul veniturilor de exploatare (95% in 2005, 94% in 2006, respectiv 93% in 2007). Considerand capacitatea de cercetare existenta a institutului se apreciaza o crestere modesta dar constanta a veniturilor acestuia in urmatorii ani.

Figura 6 Evolutia profitului

RON

In ceea ce priveste profitul din exploatare acesta a inregistrat o crestere de 165% in 2006 comparativ cu 2005 si cu 158% in 2007 comparativ cu 2006. Profitul net a crescut cu 196% in 2006 comparativ cu 2005 si cu 170% in 2007 fata de 2006.

Tabel 2 Principalii indicatori economico-financiari

Analizând situația economică și capacitatea de cercetare a institutului, în condițiile actuale se apreciaza ca nu este posibila o acumulare de fonduri la nivelul cerut de o investitie intr-o infrastructura moderna de cercetare. In acest sens INCD ECOIND va solicita pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare sprijinul Programului Operational Sectorial – Cresterea Competitivitatii Economice.

2 Prezentarea investitiei – noua infrastructura de cercetare

2.1 Viziunea, tintele si asteptarile proiectului

Profilul de activitate al institutului se refera la cercetare si servicii in domeniul protectiei mediului cu directiile principale: control poluare (apa, aer, sol, deseuri), evaluare poluare, tehnologii de mediu, management de mediu/calitate si securitatea muncii, asistenta si instruire in domeniile mentionate.

Acest profil s-a dezvoltat in timp pentru a corespunde nevoilor pietii interne de cercetare in domeniu si tendintelor pe plan european si mondial privind protectia mediului, cu accent pe controlul integrat, prevenirea si combaterea poluarii antropice industriale.

In acest context, conform strategiei institutului si in acord cu sistemul de calitate integrat implementat, respectiv certificat/acreditat in institut, viziunea si misiunea institutului reflecta aceste elemente de cerinte interne/tendinte externe si accentueaza aspectele de excelenta stiintifica si inovare.

2.1.1 Viziunea asupra pozitiei viitoare a institutului

2.1.2 Misiunea institutului

imbunatatirea continua a activitatii pentru obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice deosebite si consolidarea pozitiei in topul cercetarii si serviciilor de mediu si in aria romaneasca a cercetarii, pentru atingerea excelentei stiintifice recunoscuta pe plan international si cresterea vizibilitatii institutului;

cresterea contributiei la nevoia de inovare prin asigurarea transferului catre economie de metode, tehnici, tehnologii, metodologii, servicii inovative specifice domeniului, demonstrand dinamism si flexibilitate in satisfacerea clientilor;

aplicarea unui management financiar performant care sa confere atractivitate clientilor si sa asigure cresterea continua a soliditatii institutului;

dezvoltarea resurselor tehnice de dotare si personal favorabile competitivitatii, creativitatii, atractivitatii si dezvoltarii carierelor performante, extinderii colaborarii in proiecte si programe internationale.

2.1.3 Obiectivele politicii de dezvoltare tehnico-stiintifica si institutionala a INCD ECOIND

Conform dezideratelor de mai sus, pentru intarirea pozitiei in ARC si pentru a accede la integrarea in ERA, obiectivele sunt:

➤ Dezvoltarea continua a capacitatii generale a institutului prin:

dezvoltarea infrastructurii de cercetare pentru a asigura un nivel de dotare la nivelul comparativ cu cel al institutelor din UE;

diversificarea structurii calitative a personalului pentru a raspunde nevoilor de multidisciplinaritate ale domeniului cercetarii de mediu si cresterea corespunzatoare a numarului de cercetatori;

➤ Orientarea activitatii tehnico-stiintifice a institutului spre domeniu/directii de varf

dezvoltarea pe domeniile existente abordate in institut a unor directii noi care pot deveni de interes si nise pe piata cercetarii de mediu in Romania;

continuarea aplicarii in programe nationale/sectoriale pentru coordonarea/ realizarea unor proiecte complexe cu impact asupra performantei in domeniul tehnologiilor de mediu;

continuarea indeplinirii anuale a obiectivelor din proiectul Centrului de Excelenta in domeniul controlului, evaluarii si combaterii poluarii realizat in Programul CEEX;

dezvoltarea retelei laboratoarelor acreditate pentru incercari de mediu;

imbunatatirea prezentei si participarilor in platforme tehnologice specifice privind managementul si asigurarea calitatii apei si chimiei durabile;

accederea in retele europene specializate.

➤ Cresterea vizibilitatii activitatii institutului

organizarea, participarea la actiuni specifice interne si externe de diseminare, prezentare, promovare a rezultatelor institutului;

➤ Imbunatatirea transferului in economie a metodelor, tehnicilor, tehnologiilor inovative rezultate din cercetarea institutului

desfasurarea unor actiuni sistematice de cunoastere si prospectare a nevoilor de cercetare si serviciilor de mediu ale agentilor economici, operatorilor apa-canal, etc.;

diversificarea si inovarea tehnologiilor/serviciilor realizate pentru agentii economici;

initierea formarii unor consortii integrate cu universitatile si agentii economici pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare tehnologica ale acestora din urma.

Obiectivele proiectului care se refera in principal la:

realizarea unei infrastructuri noi de cercetare;

extinderea si imbunatatirea dotarii prin achizitionarea de aparatura, echipamente de cercetare performante, de ultima generatie, instalatii de laborator/micropilot si pilot

permit realizarea unor tinte stabilite prin strategia si politicile de dezvoltare a institutului:

asigurarea unui nivel de dotare competitiv cu cel al institutiilor de profil din UE;

dezvoltarea pe domeniile existente care corespund cerintelor generale privind poluarea industriala, a unor directii noi de impact, care pot deveni de interes si nise pe piata cercetarii de mediu in Romania si in regiune;

elaborarea unor aspecte teoretice de varf ale tematicii de mediu care sa permita intarirea pozitiei in comunitatea stiintifica de profil interna si internationala ;

diversificarea structurii calitative de personal in institut pentru asigurarea raspunsului la multidisciplinaritatea domeniului;

dezvoltarea unor centre de competenta, de excelenta pe tematici de varf si nisa, care sa permita coagularea capabilitatilor nationale si regionale in retele si platforme tehnologice de profil, premise ale plusului de valoare si cunostinte in domeniu.

2.2 Activitati desfasurate cu ajutorul investitiei

Obiectivele proiectului care se refera in principal la:

realizarea unei infrastructuri noi de cercetare (constructia unei cladiri noi);

achizitionarea de aparatura si echipamente pentru cercetare, urmartindu-se extinderea si cresterea performantei infrastructurii existente de cercetare (aparatura si echipamente de cercetare, instalatii de laborator/micropilot si pilot)

permit realizarea unor tinte stabilite prin strategia si politicile de dezvoltare a institutului:

asigurarea unui nivel de dotare competitiv cu cel al institutiilor de profil din UE (lista echipamentelor in Anexa 1)

dezvoltarea pe domeniile existente care corespund cerintelor generale privind poluarea industriala, a unor directii noi de impact, care pot deveni de interes si nise pe piata cercetarii de mediu in Romania si in regiune (lista noilor compartimente create in structura organizatorica a INCD ECOIND in Anexa 2);

elaborarea unor aspecte teoretice de varf ale tematicii de mediu care sa permita intarirea pozitiei in comunitatea stiintifica de profil interna si internationala (portofoliul de proiecte de cercetare care vor fi abordate si dezvoltate pe baza noii infrastructuri in Anexa 3);

diversificarea structurii calitative de personal in institut pentru asigurarea raspunsului la multidisciplinaritatea domeniului (lista personalului atras in activitatea de cercetare ca urmare a realizarii investitiei si diversificarii activitatii de cercetare in Anexa 4);

dezvoltarea unor centre de competenta, de excelenta pe tematici de varf si nisa, care sa permita coagularea capabilitatilor nationale si regionale in retele si platforme tehnologice de profil, premise ale plusului de valoare si cunostinte in domeniu.

2.3 Date tehnice ale investitiei

2.3.3 Tema cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii

In anul 1977 la initiativa Ministerului Industriei Chimice a fost infiintat prin decretul nr. 112 Institutul de Cercetare – Proiectare pentru Epurarea Apelor Reziduale (ICPEAR), unitate cu personalitate juridica sub autoritatea Ministerului Industriei Chimice.

In anul 1983, ca urmare a expertizarii cladirii din Dudesti, in care au functionat sectorul de cercetare si compartimentul administrativ, institutului i-a fost atribuit un nou sediu in Sos. Panduri nr. 90-92 pe baza protocolului incheiat intre Ministerul Educatiei si Invatamantului si Ministerul Industriei Chimice.

ICPEAR a continuat sa functioneze in sediul din Sos Panduri pana in anul 1999 cand prin HG nr. 261/02.04.1999 a fost infiintat Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Ecologie Inustriala (INCD ECOIND), prin reorganizarea acestuia, iar imobilul, anexele si terenul aferent au trecut in administrarea INCD ECOIND.

In perioada 1990-2004 INCD ECOIND (respectiv ICPEAR) a efectuat mai multe demersuri la Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Economiei si Comertului pentru clarificarea situatiei cladirii; s-au initiat si doua proiecte de Hotarare de Guvern cu sprijinul Ministerului Economiei si Comertului, pentru trecerea definitiva in administrare a cladirii, demersuri respinse de Ministerul Educatiei si Cercetarii, motivul fiind autonomia universitara.

In urma dobandirii de catre Universitatea Bucuresti a dreptului de proprietate a cladirii si terenului aferent din Sos Panduri nr.90-92 (actualul sediu al institutului) in conformitate cu Legea Invatamatului nr. 84/1995, in data de 08.01.2007 INCD ECOIND a primit Notificarea nr.73 prin care aceasta solicita eliberarea imediata a imobilului de la adresa de mai sus, considerand ca acesta este ocupat abuziv. Ca o consecinta a acestei Notificari in data de 02.03.2007 INCD ECOIND a primit citatia prin care Universitatea a solicitat evacuarea imediata.

In prezent, in urma demersurilor conducerii INCD ECOIND, acesta functioneaza la adresa din sos. Panduri nr.90-92, in baza unui contract de inchiriere cu Universitatea, incheiat pe o perioada de un an.

2.3.2 Zona si amplasamentul investitiei

Proiectul de investiții este amplasat în Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, municipiul București. Investiția se va realiza pe un teren care se afla in proprietatea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – INCD ECOIND, situat în București, Drumul Podu Dambovitei nr. 71-73, sector 6, compus din teren intravilan liber de constructii, in suprafata de 1000 mp.

2.3.3 Statutul juridic al terenului

Terenul se afla in proprietatea privata a institutului in baza unui contract de vanzare-cumparare cu incheiere de autentificare nr. 1285/02.10.2007.

2.3.4 Componentele investitiei

Investitia are urmatoarele componente:

construirea pentru INCD ECOIND a unei cladiri noi cu o suprafata desfasurata de cca. 3200 mp (S+P+5E) cu o amprenta la sol de cca. 500 mp, in vederea asigurarii conditiilor necesare continuarii si diversificarii cercetarii stiintifice in domeniul ecologiei industriale si valorificarii in plan stiintific si economic a experientei acumulate in cei peste 30 de ani de activitate intr-un domeniu de o deosebita importanta pentru Romania ca tara membra a Uniunii Europene

amenajarea ecologica a spatiului din jurul cladirii

asigurarea unui numar de 12-20 locuri de parcare

achizitionarea de aparate si instalatii pentru extinderea si diversificarea cercetarilor in domeniul ecologiei industriale

achizitionarea de echipamente de calcul si software specializat pentru prelucrarea datelor experimentale.

achizitionarea de echipamente de calcul si software specializat pentru intarirea capacitatii administrative/manageriale.

achizitionarea de mobilier pentru crearea conditiilor de lucru pentru cei 150 de angajati ai institutului

2.4 Obiectivul studiului de fezabilitate

În Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 au fost stabilite 7 priorități strategice de dezvoltare, printre care se afla si creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere.

Prin HG 497/2004 a fost desemnat Ministerul Economiei și Comerțului ca autoritate de management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Creșterea Competitivității Economice si Dezvoltarea Economiei Bazate pe Cunoastere, având responsabilitatea managementului, implementării și gestionării asistenței financiare alocate acestui program.

Prin HG 1179/2004 au fost desemnate instituțiile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaționale sectoriale. Ministerul Educației și Cercetării, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, a fost desemnat organism intermediar pentru Programul Operațional Sectorial – Creșterea Competitivității Economice, axa prioritara 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare.

Studiul de fezabilitate iși propune urmatoarele obiective:

Să evalueze necesitatea, oportunitatea si fezabilitatea realizării unei investiții în construirea unei cladiri noi si dotarii cu aparatura si instalatii tehnologice necesare dezvoltarii si diversificarii activitatii de cercetare in domeniul ecologiei industriale, un domeniu de maxima importanta pentru industria romaneasca si protectia mediului, dar si pentru Romania ca nou membru al Uniunii Europene, prin prisma obiectivelor Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) – axa prioritara 2: Creșterea competitivității economice prin cercetare-dezvoltare și inovare;

Să evalueze eligibilitatea și competența beneficiarului în derularea proiectului de investiții;

Să analizeze variantele posibile de realizare a investiției;

Să realizeze o estimare realistă a costurilor și riscurilor implicate în realizarea investiției;

Să evalueze fezabilitatea economică a proiectului;

Să analizeze posibilele scenarii privind funcționarea și durabilitatea obiectivului de investiții, după punerea în funcțiune.

Realizarea Studiului de fezabilitate s-a facut cu respectarea cerintelor impuse prin Pachetul de informatii IMPACT 2006 si Ghidul solicitantului pentru dezvoltarea infrastructurii publice de cercetare-dezvoltare existente si crearea de noi infrastructuri – Operațiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii CD existente și crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de excelență).

In baza acestor cerinte, dar si a cerintelor stabilite prin HG 28/09.01.2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, a fost elaborata o schema de analiza a organizatiei si a investitiei, astfel incat sa poata fi evidentiate atat componentele esentiale ale investitiei, cat si elementele tehnice, economice si stiintifice cele mai importante care fundamenteaza investitia.

Figura 7 Fluxul descrierii necesitatii/eficientei/fezabilitatii noii investitii in infrastructura de cercetare-dezvoltare a organizatiei de cercetare

In baza acestei scheme:

au fost intocmite tabele cu aparatele, utilajele si/sau tehnologiile care urmeaza sa fie achizitionate in cadrul proiectului

a fost intocmit un Proiect tehnic pentru SF referitor la realizarea noii constructii a institutului, in vederea estimarii costurilor de realizare ale acesteia (Proiectul Tehnic si Detaliile de executie vor fi realizate in prima parte a proiectului propriu-zis de investitie)

au fost intocmite tabele cu portofoliul de proiecte de cercetare ce vor putea fi abordate ca urmare a realizarii proiectului de investitie

au fost intocmite tabele cu noile locuri de munca ce se vor crea, cu specialitatile noi atrase in cadrul echipelor de cercetare, necesare atat exploatarii superioare a noii infrastructuri de cercetare, cat si realizarii proiectelor de cercetare propuse a fi abordate pe baza acesteia.

De asemenea au fost evidentiate problemele stiintifice, economice si sociale pe care organizatia de cercetare le poate rezolva in domeniul sau de activitate prin extinderea si aprofundarea unor proiecte de cercetare cu ajutorul noilor aparate, echipamente si/sau tehnologii achizitionate in cadrul proiectului de investitii.

2.5 Ipotezele de lucru. Riscuri

Analiza riscurilor asociate proiectului de investiții a luat în considerare pe de o parte riscurile asociate realizării investiției iar, pe de altă parte, riscurile potențiale ce pot apărea după punerea în funcțiune a acesteia. Unele din aceste riscuri sunt comune oricărui proiect de investiții, altele sunt specifice domeniului cercetării-dezvoltării.

2.5.1 Riscuri potențiale pe parcursul construirii institutului

Riscuri financiare – în această categorie intră riscuri legate de lipsa lichidităților la momentul efectuării plăților către furnizori, datorate:

eșalonării incorecte a calendarului de finanțare a investiției;

subestimării prețurilor de achiziție a echipamentelor și lucrărilor;

rambursarii cu intarziere a cheltuielilor efectuate;

rambursarii cu intarziere a TVA;

insuficientei garantiilor necesare pentru contractarea de credite pentru acoperirea cheltuielilor in perioadele cu cash-flow negativ.

Acest tip de risc poate fi minimizat prin elaborarea adecvată a strategiei de contractare și estimarea cât mai exactă a planului de finanțare a investiției. De asemenea se conteaza pe existenta unor conditii avantajoase de creditare, pe baza acordurilor dintre ANCS si bancile comerciale din Romania, prin care dobanda poate fi cu 5-6 puncte procentuale mai mici decat dobanta curenta a pietei.

Riscuri comerciale – legate de:

modificarea prețurilor de achiziție a echipamentelor – fiind vorba de piața produselor de înaltă tehnologie, riscul scumpirii echipamentelor este redus, tendința fiind în general de ieftinire ca urmare a uzurii morale rapide.

modificarea tarifelor lucrărilor de constructie – a fost luat în calcul prin includerea unei marje de 10% în prețul estimat al lucrărilor

neîndeplinirea obligațiilor contractuale de catre furnizorii de echipamente și servicii – cum ar fi de pildă întârzierile în livrarea echipamentelor și în executarea lucrărilor – care pot afecta semnificativ calendarul de realizare a investiției

Riscuri legale – legate de:

modificarea regimului plații si rambursarii TVA de catre unitățile publice de cercetare-dezvoltare.

2.5.2 Riscuri potențiale asociate funcționării noului institut

Risc de piață – acest tip de risc este strict legat de specificul activității institutului, și va fi influențat de:

evoluția activităților de cercetare-dezvoltare si serviciilor de ecologie industriala în România; amplificarea concurenței pe piața cunoștințelor științifice în domeniu va putea influența veniturile institutului în următorii ani, prin creșterea ofertei de cunoștințe și/sau servicii si din partea altor unitati de cercetare-dezvoltare sau a unor organizatii/firme din tari ale Uniunii Europene.

evoluția pozitiva din punct de vedrere ecologic a proceselor tehnologice si a sistemelor de producție în România; dacă primul criteriu are în vedere oferta pe piața cunoștințelor științifice, acest criteriu analizează riscurile prin prisma evoluției cererii – atât de tehnologii de masura si control ale gradului de poluare industriala si de impact asupra mediului inconjurator, inclusiv cel social, cât și de servicii propriu-zise de evaluare si diminuare a cauzelor si efectelor poluarii industriale. Acest risc a fost luat în calcul în stabilirea ariei temelor de cercetare, selectând domeniile industriale prioritare și pe cele cu potențial de dezvoltare, ce vor contribui la creșterea competitivității economice

Riscuri specifice legate de activitatea institutului – aceste riscuri au în vedere atât calitatea activităților de cercetare, cât mai ales, calitatea și utilitatea practică a rezultatelor cercetării; ținând cont de competențele științifice și manageriale ale Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala, de colaborările interne și internaționale, precum și de experința anterioară în domeniul cercetarii, proiectarii si transferului de tehnologie, acest risc este considerat minim.

Riscuri financiare – în această categorie intră:

riscuri legate de estimarea incorectă a costurilor de funcționare (risc de subevaluare) și/sau a veniturilor rezultate din activitatea institutului (risc de supraevaluare);

riscuri de lichiditate – determinate de întârzieri la plată ale debitorilor pentru serviciile prestate de catre institut

Riscuri economice – principala categorie de risc economic este inflația, motiv pentru care costurile de funcționare și veniturile viitoare ale institutului au fost estimate în EUR;

Riscul uman – este probabil cel mai important tip de risc, având în vedere specificul domeniului vizat; în domeniul cercetării, resursa umană este factorul determinant, de a cărui calitatea depind în mod esențial rezultatele obținute; riscul uman include:

capacitatea profesională scăzută a celor noi angajați si perimarea cunostintelor angajatilor existenti, ca urmare a unui efort redus in pregatirea continua de specialitate

randament scăzut al cercetătorilor

dificultatea sau chiar imposibilitatea atragerii de personal atestat de valoare

fluctuatie mare a personalului – în principal a angajaților tineri care, odată ce dobândesc experiență, încep să-și caute locuri de muncă mai bine plătite sau care oferă oportunități mai mari.

Toate aceste tipuri de risc pot fi diminuate printr-o politică de recrutare extrem de exigentă și printr-o salarizare și motivare corespunzătoare a angajaților, care sta la indemana conducerii institutului.

Riscuri comerciale – legate de modificarea costurilor de funcționare ale institutului – a prețurilor de achiziție a materiilor prime: substanțe si instrumentar de laborator, a tarifelor serviciilor de întreținere, a salariilor etc – prin alinierea la prețurile de pe piața europeană. Aceste creșteri de preț au fost luate în calcul prin includerea unei marje de 3-5% în calculul costurilor anuale de funcționare; pe de altă parte, o creștere a costurilor ca urmare a alinierii acestora la standardele europene implică o modificare corespunzătoare a veniturilor și deci, nu constituie în esență un risc real.

Riscul de marketing – implică o cerere scăzută față de serviciile și tehnologiile oferite, datorate lipsei de vizibilitate a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala. Acest risc poate fi minimizat prin elaborarea unei strategii adecvate de promovare a institutului încă din faza de realizare a investiției.

2.6 Analiza si selectia alternativelor optime

În estimarea dezvoltarii viitoare a institutului după punerea în funcțiune, au fost luate în considerare și evaluate 3 criterii, in baza carora au fost stabilite 3 scenarii/alternative. În analiza alternativelor au fost luate în considerare:

Criteriul 1. Scenariile posibile privind evoluția calității și volumului activităților de cercetare în noua configurație a infrastructurii de cercetare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – respectiv dacă (i) investiția va crea valoare adăugată activităților de cercetare în sensul creșterii calității acestora și a vizibilității cercetătorilor sau dacă (ii) investiția va contribui la amplificarea activităților de cercetare exclusiv prin extinderea infrastructurii de cercetare, fără a crea plusvaloare.

Criteriul 2. Scenariile posibile privind evoluția activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul ecologiei industriale în România – amplificarea concurenței pe piața cunoștințelor științifice în domeniu va putea influența considerabil veniturile institutului în următorii ani. Evoluția concurenței prezintă relevanță atât în estimarea veniturilor provenite din programe de cercetare, cât și a celor realizate din servicii.

Criteriul 3. Scenariile posibile privind implementarea și evoluția unor servicii specifice Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – dacă criteriul al doilea are în vedere oferta pe piața cunoștințelor științifice, cel de-al treilea criteriu analizează scenariile posibile de evoluție prin prisma cererii si ofertei de servicii.

Totodată cel de-al treilea criteriu este important pentru evaluarea contribuției efective a proiectului de investiții la creșterea competitivității economice. De fapt, el reprezintă indicatorul ultim al creșterii competitivității economice.

Dacă în ceea ce privește primul criteriu, se poate miza pe o evoluție pozitivă – având în vedere competențele științifice ale cercetătorilor și rezultatele anterioare ale acestora – celelalte două criterii depind exclusiv de evoluțiile la nivel macroeconomic. Ele nu pot fi influențate, însă au fost luate în calcul în evaluarea scenariilor posibile privind funcționarea institutului, precum și în analiza economico-financiară a investiției.

Cele 3 scenarii analizate sunt:

I. Scenariul pesimist

În ceea ce privește primul criteriu, scenariul pesimist pornește de la ipoteza că eficiența marginală a noilor facilități de cercetare-dezvoltare create – sub aspectul calității activităților de cercetare – se situează la nivelul celei existente în prezent, fără a contribui la creșterea performanțelor în cercetare și la creșterea semnificativă a veniturilor. În aceste condiții, ipoteza pesimistă a fost evaluată prin calcularea trendului costurilor și veniturilor din ultimii 3 ani, cu luarea în considerare a creșterii numărului de cercetători angajați și, implicit, a capacităților de cercetare. În această variantă, creșterea veniturilor este proporțională cu creșterea numărului de angajați, respectiv cu cresterea volumului activităților de cercetare. Cresterea volumului serviciilor catre terti se pastreaza intr-un ritm de crestere lent.

Referitor la cel de-al doilea criteriu, scenariul pesimist pornește de la premisa amplificării activităților de cercetare-dezvoltare în domeniu, ceea ce va avea drept rezultat o diminuare a veniturilor institutului prin intensificarea concurenței.

În ceea ce privește ultimul criteriu, scenariul pesimist pornește de la ipoteza unei dezvoltări lente a tehnicilor si sistemelor de masurare, evaluare si control al elementelor poluatoare si al efectelor poluante ceea ce, la rândul său, va afecta veniturile viitoare ale institutului.

II. Scenariul optimist

În privința primului criteriu, scenariul optimist preconizează atât amplificarea activităților de cercetare, cât mai ales, creșterea calității acestora și contribuția la creșterea competitivității economice, ca urmare a dotării performante, a competențelor cercetătorilor și a caracterului interdisciplinar al cercetării.

În ceea ce privește cel de-al doilea criteriu, scenariul optimist pornește de la premisa unei dezvoltări lente a activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnicilor de masurare si control al poluarii din mediile industriale; în această situație, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala va beneficia de un avantaj competitiv ca urmare a realizării investiției, ceea ce va contribui la sporirea semnificativă a veniturilor din cercetare, dar si din servicii.

În scenariul optimist, ultimul criteriu estimează o evoluție pozitivă a cerintelor si obligatiilor in domeniul asigurarii unor performante ecologice ridicate pentru procesele tehnologice si sistemele de producție din industria romaneasca; aceasta va contribui la sporirea veniturilor institutului din serviciile de cercetare-proiectare, dar si de masurare, evaluare si control prestate catre terti.

III. Scenariul mediu

S-a obținut prin calcularea mediei primelor 2 scenarii. Necesitatea evaluarii acestui scenariu este impusă de criteriile avute în vedere în analiza scenariilor posibile – respectiv de evoluțiile cu probabilitatea cea mai mare de a se realiza. Astfel, în ceea ce privește criteriile 2 și 3, evoluțiile cele mai probabile sunt acelea de dezvoltare atât a activităților de cercetare-dezvoltare, cât și a celor de prestari de servicii. După cum s-a observat, evoluția activităților de cercetare-dezvoltare și cea a activităților prestari de servicii au efecte opuse asupra fluxurilor de venituri viitoare ale institutului și implicit, asupra rentabilității. De aceea, am considerat necesară calcularea unui scenariu mediu.

3. Durata de realizare a investitiei. Etape principale

3.1 Proiectul de investitii

Proiectul de investitii se va realiza prin trei activitati:

3.1.1 Construirea unei noi cladiri pentru INCD ECOIND

Tema de proiectare pentru constructie:

Noua cladire pentru Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala va fi dimensionata pentru 150 de persoane. Va avea demisol, parter si un numar de cinci etaje necesare sa deserveasca functiunile solicitate prin tema (birouri directie, birouri functionale, laboratoare, sali de conferinta, arhiva, utilitati, etc.).

Instalațiile aferente clădirii trebuie sa asigure:

1. Alimentarea cu energie electrica:

Putere instalata: 300 kw, din care:

la 220V: 230 kw;

la 380V: 70 kw;

Putere consumata: 250 kw, din care:

la 220V: 200 kw;

la 380V: 50 kw.

Ca sursa de alimentare alternativa, se va prevedea un grup electrogen pentru următoarele puteri consumate:

220V: 5,5kw;

380V: 5,5 kw.

2. Alimentarea cu apa potabila, inclusiv contorizare: 600 mc/luna, 30 mc/zi, 10 mc/h. La demisol va fi montata gospodăria de apa, care va asigura rezerva de apa si presiunea in rețeaua interioara a clădirii.

3. Alimentarea cu gaze naturale, inclusiv contorizare: debit mediu-3000 Nmc/luna, debit maxim-7500 Nmc/luna. Incălzirea clădirii va fi realizata centralizat, de la centrala termica cu funcționare automata amplasata la demisol. In laboratoare va fi asigurata alimentarea becurilor de gaz cu gaze naturale.

4. Panouri solare pentru prepararea apei calde menajere: 300 mc/luna, 15mc/zi.

5. Aer condiționat: in toate laboratoarele si birourile.

6. Aer purificat: in doua incaperi (lab. pești, ICP) cu volumul V= 250 mc fiecare.

7. Ventilație centralizata: nu.

8. Sistem de canalizare in regim separativ (ape reziduale menajere, ape chimic impure).

Pe canalizarea de ape chimic impure se va prevedea o stație de neutralizare(Q= 10 mc/h) cu componenta: vas neutralizare cu agitator (material PP/PE, Vutn=2,5 mc, N= 0,37 kw), recipient stocare agent neutralizare-solutie NaOH (material PP/PE, V= 100 1), pompa dozatoare cu comanda automata, bucla de reglare automata a pH-ului cu senzor de pH.

După neutralizarea apelor chimic impure, cele doua fluxuri de ape reziduale se unesc si pleacă gravitațional la canalizarea urbana. Pe fluxul general de ape reziduale se va monta un debitmetru, intr-un cămin vizitabil, in zona pubelelor de gunoi.

9. Sistemul de colectare si dispersie pe cladire aer impurificat de la nisele din laboratoare.

Cladirea va fi dotata cu un un sistem de detecție fum, cu alarmare, in conformitate cu normele PSI.

Perimetrul amplasamentului si compartimentul BDS va fi protejat printr-un sistem de alarmare la incercari de intrare neautorizate.

Sarcina pentru dimensionarea structurii de rezistenta a clădirii: 500 kg/mp (locuinte, birouri).

Proiectul respecta cerintele din tema privind functiunile cerute, dispunerea acestora, suprafetele cerute si fluxurile de circulatie. Exista doua noduri de circulatie verticala formate din scara si ascensor de 6-8 persoane corespunzatoare acceselor principal si secundar. Scarile vor avea ventilatie naturala prin doua luminatoare prevazute in planseul ultimului etaj si sunt dimensionate conform normativ P118-99. Alaturi de scara secundara se afla o camera de serviciu de unde se permite deversarea gunoiului la ghena de gunoi – printr-o trapa. Ghena de gunoi ajunge pana la parter, de unde se face ridicarea printr-o usa metalica cu aerisire.

La demisol se vor amplasa spatiile tehnice: centrala termica aerisita natural, aproape de calea de evacuare, depozite, arhive, statie neutralizare ape uzate, grup social dotat cu vestiare si grupuri sanitare cu dus separat pe sexe, etc.

La parter se vor afla spatiile destinate birourilor – directorat, contabilitate, secretariat, centrala telefonica.

La etajele superioare se afla spatiile de lucru – laboratoarele si grupuri sanitare dotate cu dus. Personalul angajat poate accede in cladire utilizand accesul principal, apoi se deplaseaza la vestiarele de la demisol si apoi, utilizand scara secundara accede in laboratoarele de la etaje unde se desfasoara activitatea de cercetare. La plecare se reface traseul in sens invers.

La toate nivelele cu exceptia demisolului se prevede cate un grup sanitar special pentru persoanele cu handicap. La etaje exista cate un balcon care se va utiliza ca loc de fumat.

Accesul persoanelor cu handicap la toate nivelurile este posibil prin intermediul rampelor de la parter si al ascensoarelor iar circulatia pe orizontala a acestor persoane este posibila prin intermediul coridorului care are latimea libera de 1.70 m.

Intreaga investitie se va realiza pe durata a 31 luni.

Valoarea totala a constructiei, fara TVA, a fost evaluata la 21.949.508 RON (6.271.288 Euro).

3.1.2 Achizitia de echipamente si active necorporale necesare procesului de cercetare-dezvoltare

In cadrul proiectului de investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare a INCD ECOIND pentru extinderea si diversificarea cercetarilor in domeniul ecologiei industriale vor fi achizitionate aparate de o complexitate si tehnicitate deosebit de ridicate, cu ajutorul carora vor fi dezvoltate si aprofundate noi teme de cercetare.

In Anexa 1 sunt prezentate pricipalele caracteristici tehnico-functionale ale aparatelor, cu precizarea operatiilor/functiilor care vor fi exploatate pentru noile proiecte de cercetare. De asemenea sunt prezentate cateva date de gabarit (dimensiuni), precum si preturile orientative de achizitionare si potentialii furnizori.

Foarte multe din rezultatele cercetarilor sunt conditionate de complexitatea si acuratetea unor calcule, folosind seturi de date din masuratori si experimente. Aceste activitati reclama ca fiecare cercetator sa dispuna de echipamente de calcul performante, cu un software de aplicatie adecvat.

Avand in vedere valoarea mare a echipamentelor, acestea au fost grupate in 4 categorii astfel:

Categoria 1: Echipamente/utilaje/instalatii de Cercetare-Dezvoltare

Categoria 2: Mijloace fixe si obiecte de inventar ateliere si PSI

Categoria 3: Echipamente de calcul de birotica pentru activitatea de cercetare-dezvoltare

Categoria 4: Achizitii active necorporale necesare laboratoarelor de cercetare-dezvoltare.

Prima categorie de echipamente este divizata in 16 loturi, avand in vedere caracteristicile tehnice, functionalitatea si procedura de achizitie a echipamentelor, functie de valoarea lor unitara. De subliniat ca in lista de echipamente au fost incluse numai acelea care au pret individual mai mare de 10.000 Euro, institutul, prin activitatea sa stiintifica si de prestare de servicii de cercetare avand capacitatea financiara de a achizitiona produse cu valori individuale mai mici. Este un semn de sanatate financiara, care demonstreaza capacitatea de a sustine functionarea institutului, de a mobiliza resurse financiare pentru punerea in functiune, operarea si intretinerea echipamentelor si utilajelor care fac obiectul proiectului de investitii propus.

Valoarea estimativa totala a aparatelor este de 9.863.000 RON (2.818.000 Euro).

3.1.3 Managementul proiectului

Proiectul va fi coordonat in calitate de director de proiect de catre Directorul General al institutului – chim. Margareta Nicolau. Pe durata realizarii investitiei, in echipa de management si implementare a proiectului sunt incluse persoane din cadrul INCD ECOIND, care se vor ocupa de derularea investitiei pentru constructia noii cladiri, a procedurilor de achizitie a echipamentelor/aparatelor si software-lui de aplicatie.

Pe durata realizarii lucrarilor de constructie a noii cladiri va fi angajata o persoana cu atributii de diriginte de santier.

Prezentarea echipei si a responsabilitatilor in proiect este data in tabelul 3.

Tabel 3 Echipa de proiect

3.2 Graficul de realizare al investitiei

Investitia se va realiza in termen de 36 de luni (figura 8). In acest interval vor fi desfasurate activitatile din tabelul 4.

Tabel 4 Activitatile principale ale proiectului

Avand in vedere numarul si complexitatea aparatelor de achizitionat, precum si valoarea acestora, se apreciaza ca aplicarea prevederilor legale si respectarea procedurilor privind achizitiile publice va necesita multa atentie si un efort deosebit din partea beneficiarului de proiect. Acestea vor determina o perioada destul de lunga pentru procesul de achizitie, acesta desfasurandu-se in mai multe etape, care tin cont si de duratele de livrare a aparaturii specifice.

Avand in vedere aceste considerente, atat pentru pregatirea spatiului tehnologic, cat si pentru a se permite “absorbtia” noilor tehnici si tehnologii, graficul GANTT de realizare a proiectului de investitie si esalonarea activitatilor si implicit a platilor se propune a fi ca in figura de mai jos.

Figura 8 Graficul GANTT al desfasurarii proiectului

3.3 Strategia de contractare

Activitățile de derulare a achizițiilor publice și de contractare se vor realiza pe fiecare categorie de echipamente în parte; în cadrul acestei etape se va intocmi documentația tehnică pentru toate categoriile de echipamente necesare însă, datorită avansului de 50-60% solicitat de cea mai mare parte a furnizorilor în momentul contractării, în aceasta etapă vor fi contractate loturi de dimensiuni/valori mici, pentru că resursele financiare nu permit contractarea întregii aparaturi: în momentul demararii proiectului de investiții, beneficiarul primeste în avans doar 15% din valoarea acestuia, fiind nevoit sa se incadreze cu cheltuielile în această limită pe tot parcursul realizării proiectului; cu alte cuvinte, întrucât valoarea avansului pentru echipamente depășeste valoarea avansului primit de la autoritatea contractantă, beneficiarul va trebui sa esaloneze platile în limita avansului disponibil; de aceea, activitățile de negociere și contractare se vor derula pe tot parcursul desfăsurarii proiectului, astfel încât beneficiarul să se incadreze în resursele financiare disponibile.

Aceasta etapa cuprinde următoarele activități specifice:

întocmirea documentației tehnice și derularea procedurii de cerere de ofertă – pentru contractele de achiziție de echipamente al căror cost estimat fără TVA este situat între 10.000 – 75.000 EUR, in limita sumei totale de 20% din valoarea totala a dotarilor (echipamente, mijloace fixe si obiecte de inventar);

întocmirea documentației tehnice pentru contractele de achiziție de echipamente a căror valoare depășește 75.000 EUR în vederea organizarii licitatiilor publice în etapele ulterioare;

4. Costul estimativ al investitiei

4.1 Componente majore ale proiectului

Proiectul are urmatoarele componente majore (activitati si cheltuieli eligibile majore), valoarea totala eligibila a investitiei fiind de 32.885.474 RON (9.395.850 Euro), repartizata astfel:

Tabel 5 Activitatile si costurile, eligibile si neeligibile, ale proiectului

1 EUR = 3,5 RON

Singura cheltuiala neeligibila este TVA, costul total al investitiei cu TVA fiind de 38.759.490 lei (11.074.155 Euro).

4.2 Constructia noii cladiri a institutului

Valoarea investitiei este mare (3.823.427 Euro fara TVA), pentru o suprafata construita totala desfasurata (SCD) de 3265 mp si nu poate fi decontata de beneficiarul de proiect catre constructor intr-o singura transa.

Derularea proiectului de construire a noii cladiri presupune desfasurarea unor activitati in paralel (constructie, instalatii, echipamente). Decontarea lucrarilor se face pe etape fizice de executie, consemnandu-se in procese verbale periodice (de regula la fiecare 2 luni) situatia fizica a lucrarilor executate.

4.2.1 Proiectare si constructii

Tabel 6 Costuri estimative proiectare si constructii

Se va apela la o procedura si o practica des intalnita si acceptata in constructii si anume consemnarea progresului in realizarea investitiei si incheierea de procese verbale periodice care sa consemneze stadiul lucrarilor fizice. In fiecare din aceste procese verbale se va consemna situatia fizica la zi a realizarii constructiei, a instalatiilor si finisarilor. Aceste procese verbale vor constitui documente valabile pentru emiterea de facturi de catre constructor si efectuarea de plati de catre beneficiarul de proiect. Aceste documente se vor constitui in documente valabile pentru intocmirea si transmiterea cererilor de rambursare a cheltuielilor catre Organismul de plata.

4.2.2 Achizitionarea de utilaje, echipamente tehnologice si functionale

Tabel 7 Lista activitati si costuri utilaje cu montaj

Tabel 8 Lista activitati si costuri utilaje fara montaj

din care:

Tabel 9 Cheltuieli pentru plata cotelor legale

4.2 Achizitionarea de echipamente

Dotari (achizitia de mijloace fixe si obiecte de inventar, lista loturilor si componenta lor este data in Anexa 1).

Tabel 10 Costuri achizitie mijloace fixe

Tabel 11 Cheltuieli pentru probe tehnologice, teste și predare la beneficiar

4.3 Achizitia de active necorporale

Tabel 12 Cheltuieli pentru active necorporale

4.4 Managementul de proiect

Echipa de management al proiectului isi va desfasura activitatea pe toata durata sa, avand in vedere in primul rand:

Derularea investitiei in conformitate cu graficul stabilit

Asigurarea fondurilor necesare efectuarii platilor in conformitate cu clauzele contractelor de achizitie

Aplicarea si administrarea procedurilor de achizitie publica, in functie de valoarea aparatelor, fie prin cereri de oferta, fie prin licitatii publice. Avand in vedere faptul ca o mare parte a aparatelor este produsa de firme din strainatate care nu au reprezentanta in Romania, licitatiile vor trebui publicate si in Monitorul Oficial de la Bruxelles

Organizarea de reuniuni periodice cu toti membrii echipei in vederea evaluarii progresului proiectului si luarea de masuri corective in cazul devierilor de la termenele stabilite prin Studiu.

Verificarea respectarii prevederilor legale in redactarea si derularea contractelor de achizitie (un jurist va fi implicat partial in procesul de contractare sau in caz de litigii cu furnizorii).

In cadrul Proiectului se va apela la un sistem de management bazat pe Balanced Scorecard – BSC (in varianta dedicata dezvoltarii durabile). Comunicarea intre membrii echipei de proiect si urmarirea indeplinirii obiectivelor din BSC se va face atat prin contact direct, intalniri de lucru, cat si folosind intensiv resursele IT.

Avantajele BSC constau, intre altele in:

impactul asupra „public relations”. Schema de mai sus poate fi comunicata public, ea ilustrand acoperirea echilibrata, atat a celor 4 perspective – componente de baza ale succesului in afaceri cat si preocuparea, la fel de echilibrata, pentru cele 3 directii fundamentale ale dezvoltarii durabile.;

comunicarea rapida intre membrii echipei de Proiect care au acces, dintr-o singura privire asupra ansamblului si structurii acestuia. Fiecare membru al echipei de Proiect va putea analiza imediat si la obiect cu ceilalti membrii, mersul activitatilor, referindu-se la BSC.

Suport pentru decizie. Pe masura avansarii in proiect, fiecarui obiectiv din BSC ii vor fi atasate nivele de realizare, ceea ce usureaza factorilor decizionali evaluarea progresului proiectului si identificarea imediata a punctelor nevralgice care necesita interventia manageriala.

Reducerea la minim a necesarului de intalniri, de sedinte de coordonare, etc. Literatura de specialitate indica un necesar mediu de numai 20 minute pe luna pentru coordonarea proiectelor.

BSC nu exclude recurgerea la instrumente specifice de management de proiect (de ex., grafice GANTT, programarea liniara sau grafuri de fluenta), ci le integreaza intr-o viziune unitara, acordand in permanenta aceeasi atentie tuturor componentelor dezvoltarii durabile.

INCD ECOIND are deja o experienta anterioara de 6 ani de zile de aplicare a BSC, sistemul fiind acceptat si adesea chiar impus ca metoda de management de proiect in cadrul poiectelor nationale CDI.

Figura 9 Schema de implementare a proiectului si sistemul de management bazat pe Balanced Scorecard

Figura 10 Balanced Scorecard-ul atasat Proiectului cu obiectivele strategice.

Sunt indicate si conexiunile cu obiectivele generale (OG)/ specifice ale Proiectului (OS1-OS7)

Tabel 13 Cheltuieli pentru achiziția de aplicații informatice, licențe, brevete, mărci, know-how (aplicatii informatice si licente pentru gestionarea institutiei)

Tabel 14 Cheltuieli cu achiziție de servicii

Tabel 15 Cheltuieli cu achiziționarea de publicații, abonamente și cotizații

4.5 Promovarea produselor

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala este si trebuie sa ramana un institut de referinta pentru cercetari in domeniul protectiei mediului, in special datorita functionarii defectuoase si cu procese tehnologice invechite a intreprinderilor industriale, dar si interventiei necontrolate a omului asupra mediului inconjurator. De aceea este necesar ca potentialul sau de cercetare, dar si de oferire de servicii sa fie facut cat mai bine cunoscut, astfel incat sa atraga un numar cat mai mare de clienti atat pentru studii si cercetari stiintifice, cat si pentru servici de masurare, evaluare si control a indicatorilor de mediu, precum si de management al activitatilor care au ca obiectiv reducerea poluarii industriale si protectia mediului.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala a identificat deja grupurile tinta carora tehnicile si serviciile oferite le sunt de mare folos in economia concurentiala de piata.

Activitatile care se deruleaza in cadrul INCD ECOIND si vor fi continuate si in noul sediu, se adreseaza in principal urmatoarelor trei grupuri tinta:

1) Agenti economici care desfasoara activitati cu impact asupra mediului si solicita efectuarea de studii de mediu (bilanturi de mediu, studii de impact asupra mediului, studii pentru obtinerea Autorizatiei integrate de mediu) sau monitorizarea calitatii mediului. Pana in prezent au fost efectuate astfel de lucrari pentru un numar de peste 500 agenti economici cu profiluri de activitate care acopera majoritatea sectoarelor din economia romaneasca (industria chimica, industria petrochimica, extragerea si rafinarea titeiului, industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria materialelor de constructie, industria electrotehnica, industria usoara, industria alimentara, etc.

2) Institute de cercetare si unitati economice care au in componenta Laboratoare de Mediu, prin asigurarea consultantei tehnice in vederea obtinerii acreditarii conform standardului SR ISO EN 17025. Relevante pentru acest grup tinta sunt urmatoarele exemple: Laboratorul de Mediu de la SIDEX Galati, Laboratoarele Statiilor de epurare de la R.A. AQUASERV Tg. Mures si S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea, Laboratoarele Statiilor de tratare de la R.A. AQUASERV Tg. Mures si S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea,Laboratoarele de incercari de la S.C. RULMENTUL S.A. Brasov si S.C. GENMAR S.R.L., Laboratorul Central al S.C. POBAC S.A. Bacau si trei Laboratoare de Mediu al unor societati din Varna-Bulgaria (consultanta pentru acreditare acordata impreuna cu firma AGRIFOR – Belgia ).

3) Personalul care desfasoara activitati curente in Laboratoare de Mediu sau in orice laborator din domeniul chimiei analitice, prin instruiri si consultanta tehnica in domeniul Asigurarii si Controlului Calitatii QA/QC, precum si in domeniul implementarii de noi metode si tehnici analitice. Pana in prezent au fost organizate numeroase cursuri de instruire si perfectionare a personalului din grupul tinta mentionat.

Tabel 16 Cheltuieli pentru informare, comunicare și publicitate (publicitate pentru proiect)

4.6 Bugetul proiectului

Bugetul proiectului a fost intocmit in conformitate cu recomandarile facute in “Ghidul Solicitantului pentru dezvoltarea Infrastructurii Publice de CD si crearea de noi infrastructuri”, publicat pe site-ul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

Proiectul de investitii nu are activitati si cheltuieli neeligibile, cu exceptia TVA.

Bugetul a fost calculat in Euro, avand in vedere volatilitatea cursului de schimb, dar si tendintele de instabilitate economica (oscilatii periculoase ale ratei inflatiei, variatii mari de la an la an pentru cresterea economica si a PIB) care pot influenta dramatic rata de schimb euro/leu in viitorii ani. In plus, ajutoarele nerambursabile sunt de asemenea exprimate in moneda unica europeana (Euro). Pentru evaluarile in lei s-a folosit rata recomandata de schimb de 3,5 lei/euro.

Tabel 17 Bugetul proiectului

4.7 Planul de finantare al investitiei

Finantarea investitiei trebuie sa tina cont de urmatoarele premize:

proiectul va beneficia de un avans de 15% din valoarea sa eligibila, acordat in una sau mai multe transe

rambursarea cheltuielilor efectuate se va face, in medie, la 3 luni de la data solicitarii

din rambursari se retine cate 20% din valoarea avansului, pana la recuperarea integrala a acestuia

TVA reprezinta o suma considerabila (1.678.306 Euro) si este cheltuiala neeligibila, dar recuperabila conform legislatiei in vigoare.

Planul de finantare trebuie sa tina cont si de posibilitatile financiare ale beneficiarului. Din acest motiv a fost determinata o schema de derulare a activitatilor si de efectuare a platilor astfel incat beneficiarul sa disponibilizeze o suma minima din fonduri proprii pentru plata facturilor. Acest lucru tine cont de faptul ca beneficiarul investitiei, desi detine o pozitie buna pe piata cercetarii stiintifice si serviciilor asociate in domeniul ecologiei industriale, nu are posibilitatea de a mobiliza resurse financiare (din beneficiu si din profitul obtinut din activitati complementare celei de cercetare) pentru plata unor servicii referitoare la derularea investitiei.

Prin acest plan se stabileste dimensiunea optima a unui contract de creditare, instrumentul de creditare propus fiind cardul de credit. Utilizarea acestui instrument bancar va asigura suma necesara acoperirii unor plati lunare pentru care nu exista lichiditati temporare (inclusiv plata TVA), putandu-se beneficia de perioade de gratie pentru returnarea creditului si de un cuantum minim al dobanzii, care se aplica cotei de credit utilizat, dar numai pe durata care depaseste perioada de gratie si pana la rambursarea cheltuielior de catre autoritatea contractanta (intre 45 si 60 de zile, in functie de regulamentele bancilir creditoare).

Tinand cont de graficul GANTT de realizare a proiectului, calendarul platilor (finantarea investitiei) se va face in conformitate cu tabelul 17 (numerotarea coloanelor s-a facut cu respectarea numerotarii capitolelor de cheltuieli stabilite prin HG 28/09.01.2008).

Tabel 18 Finantarea investitiei

Planul de realizare a investitiei a fost realizat pe baza unui algoritm propriu, in care s-a avut in vedere determinarea momentelor de timp la care sa fie intocmite si transmise cererile de rambursare, precum si valoarea acestora, astfel incat beneficiarul investitiei sa aiba un cash-flow sanatos si sa aiba un sold preponderent pozitiv pentru fondurile nerambursabile primite ca avans sau ca rambursare a cheltuielilor efectuate. Pentru acoperirea unor plati din fonduri propri se determina valoarea acestei contributii.

Prin acest algoritm, beneficiarul investitiei este atentionat ori de cate ori soldul coboara sub un prag reprezentand 60% din valoarea avansului primit sau reintregit (algoritmul are posibilitata de a modifica acest prag si de a simula realizarea investitiei pentru fiecare caz in parte; in urma unor simulari succesive acesta a fost stabilit la valoarea mentionata). Mesajul “RAMBURSARE” indica faptul ca trebuie intocmita documentatia pentru rambursarea cheltuielilor efectuate de la ultima cerere de rambursare.

Planul de finantare a investitiei evidentiaza in mod distinct valoarea TVA ce trebuie platita lunar, astfel incat sa se poata face o mobilizare din timp a resurselor, in conditiile in care se estimeaza ca rambursarea sa se va face in maxim 3 luni de zile de la solicitarea de rambursare.

Au fost evidentiate separat cheltuielile de regie ale institutiei (92.914 Euro), precum si cele neprevazute (684.558 Euro). Cele neprevazute vor fi mobilizate doar atunci cand vor apare devieri de la Planul de realizare al finantarii ca urmare a modificarii unora dintre valorile prevazute, aparute prin manifestarea situatiilor de risc prezentate in studiu.

Tabel 19 Plan de realizare a investitiei

EURO

In continuare sunt prezentate diagrame care ilustreaza, pentru durata celor 3 ani (36 de luni) ai proiectului, cheltuielile lunare, momentele optime pentru emiterea cererilor de rambursare catre Organismul de plata, valoarea lunara a TVA si valoarea care trebuie asigurate din fonduri propri (mobilizate sau contractate prin credite).

Figura 11 Graficele de finantare a investitiei, de elaborare a cererilor de rambursare, de plata a TVA si contributii proprii

5. Evolutia previzionata a costurilor de operare

5.1 Ipoteze in evaluarea alternativelor

Institutul are o nevoie vitala de construire a unui nou sediu, intrucat cel in care iai desfasoara activitate a fost revendicat si trebui, conform legii sa-l paraseasca. Pe de alta parte, cei peste 30 de ani de ctivitate stiintifica au contribuit atat la acumularea si producerea de noi cunostinte in domeniul ecologiei industriale, cat si in cel al dotarii cu echipamente de laborator.

In actualele conditii, in care protectia mediului reprezinta o prioritate mondiala, aceasta resursa de cunoastere si cercetare nu trebuie lasata sa se iroseasca.

In aceste conditii pot fi definite 2 ipoteze de lucru si anume:

proiectul de investitie se realizeaza, si atunci sunt conditii pentru atingerea obiectivelor stiintifice si economice intrucat probabilitatea de a se crea evenimente care sa impiedice realizarea cu succes a proiectului este nesemnificativa,

proiectul de investitii nu se realizeaza, si atunci institutul va trebui sa faca eforturi financiare si umane pe care nu si le permite in acest moment, ceea ce va conduce la o evidenta stagnare a dezvoltarii si implicit o ramanere in urma fata de ceilalti competitori din piata de cercetare in domeniul ecologiei, dar si al serviciilor de calitate pentru tot ceea ce inseamna protectia mediului din Romania.

Proiectul se deruleaza in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si al ajutorului financiar nerambursabil pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre Romania si celelalte tari membre ale Uniunii. Suma de aproape 19 miliarde de euro pe care o va acorda Uniunea Europeana in perioada 2007-2013 prin aprobarea si semnarea Cadrului National Strategic de Referinta reprezinta un moment de oportunitate pentru imbunatatirea infrastructurii de cercetare a institutelor si societatilor romanesti care activeaza in domeniul cercetarii stiintifice. In acest context nu exista alternative: unitatile de cercetare trebuie sa se gandeasca in aceasta perioada la viitorul lor stiintific si economic, trebuie sa-si defineasca strategiile de dezvoltare si sa formuleze proiecte viabile, cu cerere pe piata. Orice alta abordare condamna institutiile la stagnare tehnologica, diminuarea drastica a numarului si calitatii resurselor umane si implicit disparitia treptata de pe piata cercetarii.

Prezenta propunere de proiect vine din partea unui institut de cercetare intr-un domeniu de mare actualitate, cu o viziune clara asupra viitorului si cu un colectiv de specialisti prin care se garanteaza reusita manageriala si stiintifica, inclusiv de piata, a proiectului.

În estimarea costurilor și veniturilor viitoare ale obiectivului de investiții după punerea în funcțiune, au fost evaluate 3 alternative.

5.2 Evolutia previzionata a costurilor de operare

In primii doi ani de realizare a investitiei se considera ca nu vor fi realizate cheltuieli referitoare la investitie, in afara celor prevazute in bugetul proiectului. Institutional se vor realiza venituri si cheltuieli la nivelul anilor precedenti. Din anul al treilea se vor lua in calcul cresteri semnificative ale cheltuielilor induse de noua investitie (cladire, echipamente) in special in ceea ce priveste consumul de utilitati, materii prime, materiale consumabile si telecomunicatii. De asemenea vor fi inregistrate cheltuieli suplimentare cu personalul, atat prin angajarea de specialisti in conformitate cu necesitatile noilor proiecte de cercetare (anexa 4), cat si datorita cresterii medii a salariilor in activitatea de cercetare ca urmare a necesitatii alinierii acestora la salariile europene si integrarii in Spatiul European de Cercetare.

Ponderea capitolelor de cheltuieli in ansamblul cheltuielilor se va mentine in mare in aceleasi limite in perioada 2007-2017, un plus pentru utilitati ca urmare a alinierii preturilor interne la energie cu cele din Uniunea Europeana:

Tabel 20 Structura cheltuielilor 2017 vs. 2007

În estimarea costurilor de operare pentru anii de funcționare pana in 2017 au fost luate în calcul și analizate următoarele categorii de cheltuieli:

5.2.1 Cheltuieli de personal

Prin extinderea facilităților de cercetare, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala își propune creșterea numărului de angajați cu 13 noi specialisti, care sa poata contribui la realizarea proiectelor de cercetare propuse pentru anii consecutivi finalizarii investitiei, concomitent cu creșterea salariilor personalului atestat. Creșteri semnificative ale cheltuielilor de personal se vor înregistra în anii 1 si 2 ca urmare a angajarilor, iar ulterior datorita cresterilor salariale anuale ale intregului personal.

Numărul optim de noi angajați în cadrul centrului este estimat la aproximativ 13 cercetători, care se adauga celor existenti. Estimarea a avut în vedere: dimensiunile institutului – respectiv suprafața spațiului, volumul infrastructurii de cercetare și al dotărilor, precun și portofoliul temelor de cercetare propuse – respectiv complexitatea, varietatea și caracterul interdisciplinar al acestora.

5.2.2. Utilități

O creștere a cheltuielilor cu utilitățile va avea in special datorita corelarii preturilor de productie si livrare cu cele din Uniunea Europeana, corespunzător unei creșteri medii anuale de 1.05- 1.1 ori.

5.2.3. Materii prime

În estimarea costului materiilor prime, s-a considerat o rată anuala de creștere de 5-6%, ca urmare a creșterii volumului activităților de cercetare; această rată de creștere acoperă și eventualele scumpiri ale materiilor prime. Indicele anual de creștere a costului materiilor prime astfel determinat este de 1.04-1.07.

5.2.4. Telecomunicatii

Amplificarea activităților de cercetare nu antrenează o creștere proprțională a costului telecomunicațiilor; pornind de la trendul manifestat în perioada 2002-2006, creșterea anuala a costului telecomunicațiilor a fost estimata intre 4-8%.

5.2.5. Consumabile

Ca si in cazul telecomunicațiilor, amplificarea activităților de cercetare nu antrenează o creștere proprțională a costului materialelor consumabile. Pentru perioada analizata, indicele de creștere este de 1.05-1.07 ori anual.

5.2.6. Promovare

Cheltuielile de promovare – atât a activității de cercetare a centrului cât și a produselor și serviciilor oferite – vor înregistra o creștere importanta, cheltuielile înregistrand o tendință de creștere lentă – de 6-7% pe an.

5.2.7. Deplasări

Cheltuielile pentru deplasări interne vor înregistra o creștere spectaculoasa fata de situatia actuala, datorita in special cresterii cererii pentru servicii de masurare, dar si colaborarii stiintifice de mai mare anvergura cu centrele de cercetare de specialitate din tara

Cheltuielile pentru deplasări în străinătate vor înregistra de asemenea o creștere semnificativă, ca urmare a impactului noilor facilități asupra cheltuielilor și veniturilor institutului, dar si dezvoltarii relatiilor de cooperare stiintifica internationala. În urmatorii 9 ani, cheltuielile vor înregistra o creștere de aproximativ 3-5% pe an.

6. Evolutia previzionata a veniturilor

Sursele principale de venit ale institutului vor fi:

Programe interne de cercetare

Programe internaționale de cercetare

Prestare de servicii de cercetare in domeniul ecologiei industriale

6.1 Scenariul optimist

Se apreciaza ca veniturile vor inregistra o crestere mai accentuata, ca urmare a punerii in functiune a investitiei, iar cheltuielile se vor pastra la un nivel mai redus de crestere, ca urmare a unei strategii manageriale de control mai riguros al fiecarui capitol de cheltuieli:

Tabel 21 Estimarea fluxurilor de venituri si cheltuieli în varianta optimistă

Euro

6.2 Scenariul pesimist

In scenariul pesimist s-a considerat o crestere mai puternica a cheltuielilor si o crestere moderata constanta a veniturilor in fiecare an ca urmare a manifestarii unor riscuri enuntate si evaluate anterior (cresterea concurentei pe piata serviciilor de ecologie industriala, pierderea de resurse umane de cercetare valoroase fie datorita „brain drain”-ului in grupul tinerilor cercetatori, fie pensionarii celor cu varste inaintate).

Tabel 22 Estimarea fluxurilor de venituri si cheltuieli în varianta pesimista

Euro

6.3 Scenariul mediu

Se considera o evolutie a veniturilor si cheltuielilor, prin realizarea unei medii aritmetice simple intre valorile scenariilor anterioare

Tabel 23 Estimarea fluxurilor de venituri si cheltuieli în varianta medie

Euro

Comparativ, in anul 2018 fata de anul 2008 nu se preconizeaza modificari substantiale ale ponderii diferitelor tipuri de venituri in venitul total. Activitatea de cercetare va ocupa in continuare ponderea cea mai mare in activitatea institutului.

7. Sustenabilitatea financiara a investitiei

Realizarea investitiei este o necesitate, dar asigurarea conditiilor pentru mentinerea ei in functiune este o obligativitate. Discutiile avute cu beneficiarii studiului si analizele economice, financiare si de marketing au reliefat existenta unor premize favorabile pentru asigurarea veniturilor care sa acopere cheltuielile de exploatare/operare a investitiei. S-au avut totusi in vedere cele trei scenarii mentionate anterior, pentru asigurarea unei analize si deci a unor concluzii cat mai obiective referitoare la rentabilitatea investitiei din fonduri structurale.

Tabel 24 Sustenabilitatea financiară a investiției – scenariul optimist

EURO

Tabel 25 Sustenabilitatea financiară a investiției – scenariul pesimist

EURO

Tabel 26 Sustenabilitatea financiară a investiției – scenariul mediu

EURO

7.1 Analiza cost – beneficiu

Într-o analiză de tip cost-beneficiu se au în vedere următoarele categorii de costuri:

• Costuri directe (exemplu: costul proiectului, costul consultanței, costul terenului, costul construcției, costul tehnologiei, costuri de exploatare, costuri de management, training, costul finanțării etc.);

• Costuri indirecte din externalități care pot fi la rândul lor abordate din punctul de vedere al:

a) Prețului de piață (descreșterea valorii proprietății, costuri de reabilitare ecologică, costuri de prevenire a poluării (CP), costuri de reciclare, costuri de transmutare sau reașezare a

populațiilor, costuri de sănătate cauzate de poluare sau mediu ostil, costuri de înlocuire (CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultură etc.);

b) Prețului umbră (pierderi de specii de floră și faună, afectarea imagisticii, dispariția habitatelor naturale unice – delte, rezervații, estuare, mangrove etc.).

Aceste tipuri de costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi:

♦ Beneficii directe grupate în:

a) Beneficii financiare (Profit) – venituri din vânzări de bunuri și servicii;

b) Beneficii economice (dezvoltarea economică, locală, regională, națională – în special la proiectele de dezvoltare a infrastructurii, economii de resurse utilizate in producție, imaginea de marcă și consolidarea poziției pe piața internă și externă față de clienți și funizori);

c) Beneficii sociale (creșterea numărului de locuri de muncă și stabilitatea socială cu efecte în stabilitatea economică și politică).

♦ Beneficii indirecte din externalități grupate în:

d) Preț de piață (creșterea valorii proprietății, beneficii de sănătate – scăderea cheltuielilor cu sănătatea populației, beneficii din educație și calificare ecologică, evitarea costurilor de prevenire a poluării, creșterea productivității unor sectoare ca: turism, agricultura, piscicultura, economia

din costuri realizată de micșorarea nivelului taxelor ecologice);

e) Prețului umbră (conservarea mediului și a eco-sistemului, reducerea poluării prin zgomot, emisii și efluenții; conservarea imagisticii naturale, conservarea locurilor istorice, culturale și recreaționale, creșterea calității serviciilor publice și private etc.).

Avand in vedere cele de mai sus se poate aprecia ca proiectul propus de INCD ECOIND prezinta valori pozitive de apreciere pentru beneficiile directe din categoria beneficiilor economice si beneficiilor sociale, asa cum au fost ele analizate si prezentate pe parcursul studiul de fezabilitate. Desi la o scara mai redusa, proiectul aduce si beneficii indirecte, in special prin contributia pe care cercetarea o va putea aduce la imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, protejarea faunei si florei, cresterea fradului de confort si siguranta pentru cetateni.

In ceea ce priveste costurile, prezentul proiect nu implica costuri indirecte din externalitati de natura celor mentionate mai sus care sa afecteze major proiectul de investitie.

Ramane ca fezabilitatea investitiei sa fie analizata prin prisma costurilor directe si a beneficiilor directe de natura financiara.

Prezenta secțiune integrează costul eligibil total al investiției, costurile și veniturile anuale de operare, precum și valoarea reziduală a investiției, în vederea determinării indicatorilor de performanță – rata internă a rentabilității (RIR) și valoarea actualizată netă (VAN).

În conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru noua perioadă de programare 2007-2013, orizontul de timp vizat pentru realizarea analizei financiare a fost stabilit la 10 ani; estimarea a ținut cont de durata normală de funcționare a echipamentelor, de valoarea proiectului, precum și de sectorul vizat. În calcularea indicatorilor de performanță s-a utilizat o rată de actualizare de 5%, pornind de la rata de actualizare recomandată pentru Romania de către Comisia Europeană în cadrul aceluiași ghid.

7.2 Indicatori de performanta. Justificarea necesitatii finantarii FEDR

Tabel 27 Indicatorii de performanță – scenariul pesimist

VAN: -3,456,342 Euro

RIR: -6.43 %

Tabel 28 Indicatorii de performanță – scenariul optimist

Tabel 29 Indicatorii de performanță – scenariul mediu

VAN: -2,528,673 Euro

RIR: – 2.57 %

7.3 Analiza de senzitivitate

Analiza de senizitivitate este menită să identifice variabilele critice – care influențează în mod semnificativ indicatorii de performanță ai proiectului. Conform Ghidului Comisiei Europene privind metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu, sunt considerate variabile critice acei parametri ai modelului a căror modificare independenta de 1% – fie în sensul creșterii, fie al scăderii – determină o modificare de minim 1% a RIR sau de minim 5% a VAN.

Au fost selectate următoarele variabile, în vederea determinării impactului asupra RIR și, respectiv VAN:

Rata de actualizare

Costul anual de operare: costuri de personal; costuri utilitati; cheltuieli cu materia prima; cheltuieli de capital

Venituri anuale: venituri din programe de cercetare.

Pentru fiecare din variabilele selectate s-a aplicat in mod independent o modificare cu 1% a valorii initiale stabilite in cadrul studiului si s-au calculat noile valori pentru RIR si VAN dupa modelul (metodologia) utilizata in capitolul anterior. Prin comparatie cu valorile determinate initial au fost calculate influentele procentuale asupra celor doi indicatori.

In tabelul 30 se prezinta datele sintetizate pentru cele 6 variabile:

Tabel 30 Analiza de senzitivitate

În urma analizei de senzitivitate, in conformitate cu recomandarile Ghidului Comisiei Europene, au fost identificate drept variabile critice (marcate cu rosu) ale modelului:

Costurile anuale de personal si cheltuielile de capital și, implicit, costurile de operare anuale totale

Veniturile din programele de cercetare și, implicit, veniturile anuale totale.

Cheltuielile de personal detin in acest moment o pondere importanta in bugetul institutului (46.7%) si vor creste la 54.86 % in 2017, ceea ce face ca orice devieri ale acestor cheltuieli de la valorile previzionate pot provoca dezechilibre financiare, capabile, prin efect cumulativ necontrolat, sa genereze o instabilitate generala a institutului, cu efecte dintre cele mai imprevizibile.

Cheltuielile de capital sunt o cheltuiala sensibila deoarece detin o pondere importanta in ansamblul cheltuielilor anuale (25.9 %), dar si datorita noii investitii vor scadea treptat pana in anul 2017 (18.2 %). Prognoza este una pozitiva, dar conducerea institutului trebuie sa acorde multa atentie in fiecare an prioritatilor din domeniul investiilor.

Veniturile din programele de cercetare și, implicit, veniturile anuale totale.

Veniturile vor cunoaste o crestere mai mare in primii ani de dupa punerea in functiune a investitiei, dar va reveni la un nivel moderat in ultima parte a decadei. Ca si pana acum va trebui sa se desfasoare intensa de marketing al cercetarii, pentru identificarea prioritatilor si cerintelor pietei, dar si pentri identificare de noi clienti pentru servicii, atat din tara, cat si din strainatate.

8. Concluzii

În urma studiului de fezabilitate a rezultat că proiectul întrunește toate condițiile necesare pentru a beneficia de finanțare din partea Fondului European de Dezvoltare Regională:

Obiectivele proiectului sunt bine identificate în termeni economico-sociali, sunt coerente și concordante; obiectivele pe care și le propune proiectul sunt realizabile efectiv prin implementarea acestuia;

Obiectivele proiectului de investiții sunt concordante cu cerințele politicii regionale – și în particular, ale FEDR – precum și cu alte politici și priorități ale UE în sectorul vizat; proiectul respectă principiul egalității de șanse, inclusiv prin construirea unor rampe de acces, lifturi si alte dotari speciale pentru persoanele cu handicap locomotor, și principiul dezvoltării durabile – în ceea ce privește impactul asupra mediului.

Proiectul este în măsură să contribuie la creșterea competitivității economice prin cercetare-dezvoltare și inovare: aria temelor de cercetare pe care și le propune Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala a fost stabilită prin corelare cu obiectivele POS CCE, vizează domeniile prioritare și domeniile cu potențial ridicat de dezvoltare, și este orientată în același timp, către cerințele pieței. Ținând cont de aceste considerente, apreciem că investiția este în măsură să contribuie nu doar la dezvoltarea cunoștințelor fundamentale privind tehnicile si metodele de protectie a mediului, ci și la crearea unui sistem inovativ de aplicare a acestor tehnici si metode.

Din punct de vedere tehnic, investiția este bine fundamentată: noua cladire vine sa rezolve o problema locativa, dar si una de dezvoltare si diversificare a activitatii de cercetare, iar echipamentele ce urmează a fi achiziționate vin să completeze fluxul de cercetare din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala. De asemenea, toate propunerile de achiziție și de constructie sunt justificate prin necesitatea și utilitatea în derularea temelor de cercetare propuse; spațiul alocat este adecvat – ca locație, suprafață, dotare cu utilități, permițând derularea de cercetări la parametri optimi. Aceste considerente ne îndreptățesc să afirmăm ca investiția este fezabilă din punct de vedere tehnic.

Analiza economico-financiară realizată – cu luarea în considerare a 3 scenarii posibile – a evidențiat faptul că investiția este fezabilă din punct de vedere economico-financiar; in același timp, estimările privind funcționarea institutului demonstrează capacitatea acestuia de a asigura durabilitatea financiară a investiției, cu luarea in considerare a recomandarilor rezultate din analiza de senzitivitate;

In fine, proiectul răspunde unei cerințe esențiale pentru finanțarea din FEDR: obiectivul de investiții are nevoie de finanțare – această condiție stipulează că Fondurile nu se implică în finanțarea proiectelor care sunt rentabile din punct de vedere financiar, ci doar a acelor proiecte pentru care FNPV<0 (respectiv FRR < rata de actualizare);

Costul total al realizării proiectului de investiții este de:

Costul va fi finantat după cum urmează:

9 Bibliografie

Guvernul Romaniei, HG 261/1999 privind infiintarea Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND Publicat in M.O. nr.164/19.04.1999

Guvernul Romaniei, HG 961/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND București

INCD ECOIND, Regulamentul de Organizare si Functionare aprobat prin HG 961/2005

Guvernul Romaniei, Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare

Guvernul Romaniei, HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale Publicat in M.O. nr. 346/20.04.2004

Guvernul Romaniei, HG nr. 1179/2004 pentru modificarea și completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale Publicat in M.O. nr. 690/30.07.2004

Guvernul Romaniei, Hotararea nr 918 din 12 iulie 2006 pentru aprobarea Programului de stimulare a cercetării, dezvoltării și inovării – IMPACT, Publicata in M.O. nr.. 631 din 21 iulie 2006

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica , Pachetul de Informatii IMPACT 2006, www.ancs.ro

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Ghidul solicitantului pentru dezvoltarea infrastructurii publice de cercetare-dezvoltare existente si crearea de noi infrastructuri, www.fonduri-structurale.ro/document_ Files//competitivitate/00000028/21pl6_ Ghidul_ Solicitantulu i_axa _2.pdf

Guvernul Romaniei, HG 28/09.01.2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții. Publicata in M.O. nr. 48 din 22 ianuarie 2008

Guvernul Romaniei, Documentul de Politica Industriala a Romaniei 2005-2008 aprobat prin HG nr.1172/2005

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Planul Sectorial în Domeniul Cercetării-Dezvoltării din Industrie 2006-2008, aprobat prin Ordinul Ministrului 693/2006

Conf. univ.dr.Cristian Silviu BANACU, Sinergetica sistemelor tehnico-economice de eco-management si capital intelectual: http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=327&idb

Comisia Europeana, Guidance on the Methodology for Carrying out Cost-Benefit Analysis, Working Document no.4, august 2006

Comisia Europeana, Guide to Cost Benefit Analysis of Investment Projects, DG Regional Policy, European Commission, 2002

Anexa 1 Lista echipamentelor, instalatiilor, mobilierului, mijloace fixe si obiecte de inventar atelier si PSI, birotica si calculatoare electronice, active necorporale necesare completarii dotarii laboratoarelor de cercetare-dezvoltare

Echipamente / instalatii / mobilier CD

Mijloace fixe si obiecte de inventar atelier si PSI

TOTAL Mijloace fixe si obiecte de inventar atelier si PSI = 12 000 Euro

Birotica si calculatoare electronice necesare completarii dotarii laboratoarelor de cercetare-dezvoltare

TOTAL Costuri birotica si calculatoare – 83 000 EURO

Active necorporale necesare laboratoarelor de cercetare-dezvoltare

Total active necorporale – 183 000 Euro

Anexa 2 Lista compartimentelor nou create prin noua infrastructura de cercetare

Anexa 3 Noi teme de cercetare ce urmeaza a fi realizate in noua infrastructura (Portofoliul de proiecte de cercetare)

Anexa 4 Personal atras in activitatea de cercetare dezvoltare in noua infrastructura

TABEL CU SPECIALITATILE

CE VOR FI ATRASE PENTRU REALIZAREA TEMELOR PROPUSE