Studiu de Fezabilitate la Pensiunea Turistica Rapa Ursului

Cuprins

Introducere

1. Fonduri europene- prevederi generale

2. Capitolul 2 Istoricul întreprinzătorului

2.1 Ideea de afacere

2.2 Forma juridică

2.3 Motivația intrării în afacere

3. Capitolul 3 Descrierea zonei turistice

3.1 Județul Suceava- prezentare generală

3.1.1 Tipuri de turism

3.1.2 Structuri de primire turistică

3.1.3 Atracții turistice

3.2 Programul de dezvoltare strategică a turismului în județ

3.2.1 Principii pentru realizarea unui turism competitiv și durabil

3.2.2 Obiective strategice de dezvoltare a turismului in judetul Suceava

3.3 Turismul rural al Bucovinei

4. Capitolul 4 Studiul de fezabilitate

4.1 Parți scrise

4.1.1 Date generale:

4.1.2 Descrierea proiectului

4.1.3 Date tehnice ale investiției

4.2 Anexele B- Proiecții financiare și indicatori financiari

4.2.1 Prognoza veniturilor

4.2.2 Prognoza cheltuielilor

4.2.3 Proiectia contului de profit si pierdere

4.2.4 Indicatori financiari

5. Capitolul 5: Concluzii

6. Bibliografie

Introducere

Turismul este considerat a fi una dintre cele mai profitabile ramuri ale economiei la nivel mondial, înregistrând creșteri impresionante de-a lungul timpului. Totodată locurile de muncă dispuse de acest domeniu reprezintă 5% din întreaga forță de muncă a Uniunii Europene. Contextul economic actual face ca acestă ramură să se dezvolte continuu. Astfel în cadrul legislației europene sunt prezente diverse măsuri de sprijinire și de ajutor financiar pentru a se putea realiza acest lucru. Tot în cadrul politicii Uniunii se află și obiectivul de eliminare a diferențelor economice dintre statele membre, iar pentru susținerea acestui lucru, țările primesc ajutor financiar nerambursabil, în vederea dezvoltării regionale, în acestă categori înregistrându-se și turismul rural.

România are un potențial turistic impresionant, având toate tipurile de relief, de o frumusețe aparte. Datorită faptului că urbanizarea nu este excesivă, s-a putut păstra autenticitatea cadrului natural, a locuințelor, a oamenilor și a tradițiilor vechi de câteva mii de ani. Acest lucru împreună cu gradul de dezvoltare al economiei fac din țara noastră o oportunitate de inovare și promovare a resurselor și patrimoniului acesteia. Fiind stat membru al Uniunii Europene și România beneficiază de accesul la fonduri structurale nerambursabile.

Acestă lucrare are ca scop înființarea unei pensiuni turistice pentru a promova turimul din zona Bucovinei, de a readuce în atenție tradițile și obiceiurile specifice, de a participa la creșterea economică a comunei Todirești din județul Suceava și de a crea noi locuri de muncă și venituri suplimentare localnicilor.

Tema este accesarea de fonduri europene structurale nerambursabile în vederea îmbunătățirii calității serviciilor turistice, dezvoltării turismului durabil și protejării mediului, a creșterii competitivității sectorului turistic, diversificării economiei rurale și creșterii adaptării la condițiile de mediu.

Astfel, în vederea elaborării acestei lucrări s-a ținut cont de pașii necesari accesării fondurilor structurale, de legislația națională și europeană în vigoare, de condițiile mediului economic, de gradul de absorție a fondurilor la nivel de România, de strategia de dezvoltare a turismul în județul Suceava și de studiile subsemnatei în domeniul administrării de afaceri în servicii de ospitalitate.

„Râpa Ursului” este o pensiune turistică amplasată într-un cadrul natural deosebit, care beneficiază de existența în zonă a unui patrimoniu cultural-istoric impresionant, a tradițiilor și datinilor unice atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Prin acest proiect se dorește obținerea de un ajutor financiar nerambursabil în vederea construirii unui loc ce păstrează și promovează tradiția bucovineană, ce contribuie la dezvoltarea turismului durabil, la creșterea economică a comunei Todirești din județul Suceava și care participă activ la circuitul turistic național.

Fonduri europene- prevederi generale

România, țară carpato-danubiano-pontică, a aderat din anul 2007 la Uniunea Europeană. Printre beneficiile acestei aderări amintim:

Libera circulație a persoanelor;

O piață liberă cu o monedă care facilitează și eficientizează comerțul;

Crearea de locuri de muncă;

Ameliorarea drepturilor angajaților;

Promovarea unui mediu mai curat.

Mai mult principalul obiectiv al UE este acela de a deveni o economie dinamică axată pe cunoașterea la nivel international. Statele membre primesc ajutor și sprijin pentru schimburile comerciale, pentru lupta împotriva sărăciei, pentru promovarea dezvoltării durabile și îmbunătățirii funcționării pieței unice. Între cele 25 de state membre UE ce cuprind 254 de regiuni există o serie de diferențe, precum: dotările infrastructurii, calitatea mediului, șomajul și forța de muncă necesare dezvoltării ulterioară, diversitatea și marimea mediului de afaceri și diferențele de tehnologizare.

Cu scopul de a elimina decalajele economice și sociale dintre regiuni, adică de a se realiza coeziune economică și socială s-au creat o serie de intrumente financiare ce poartă denumirea de fonduri structuale. Acestea au la bază patru principii, conform cărora se sporește eficiența folosirii lor:

Principiul concentrării, care se referă la faptul că activitatea de finanțare legată de politica regională se concentrează asupra acelor regiuni ce întâmpină probleme destul de mari;

Principiul întocmirii de programe, care presupune faptul că fondurile se alocă pe baza unor programe elaborate cu atenta consultare a guvernelor statelor membre și care respectă criteriile stabilite de Comisia Europeană;

Principiul adiționalității, conform căruia fondurile suplimentează finanțarea națională a fiecărei țari pentru a dezvoltarea regională;

Principiul parteneriatului, ce presupune că autoritățile locale, regionale, Comisia și Guvernul au o implicare activă în activitatea de planificare, decizie și implementarea a fondurilor.

Acestă politică de coeziune se poate realiza cu ajutorul a trei instrumente structurale, alimentate din Bugetul Uniunii, în conformitate cu Titlul XVII al Tratului Uniunii Europene, care este baza legală a politicii de dezvoltare regională. Acestea sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European(FSE), Fondul de Coeziune(FC). Fondurile complementare sunt Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(FEADR) și Fondul European pentru Pescuit(FEP).

Fondul European de Dezvoltare(FEDR), principalul instrument al politicii regionale a Comunității a fost înființat în 1975, iar mai apoi a fost reglementat de Regulamentul nr 1080/2006 al Consiliului UE. Acesta „susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii, precum cercetarea și dezvoltarea tehnologică, inovarea și antreprenoriatul, societatea informațională, IMM-uri, protecția mediului, turism, energie.” (Florescu,2012:21-22). Fondul European de Dezvoltare Regională este orientat spre caracteristici specifice teritoriale pentru a atenua problemele mediilor urbane. Spre exemplu, zonele ultraperiferice, cele muntoase, insulare sau cu o mica densitatea a populației sunt privilegiate, tocmai din acest motiv. Acțiunile acestuia intervin pentru a sprijini obiective de politică regional precum: convergnță, competitivitate regional și ocuparea forței de muncă și cooperarea teritorială europeană.

Fondul Social European(FSE), este instrumentul social al Uniunii Europene. Acesta pune accentul pe realizarea de politici sociale și de ocupare a forței de muncă, pe creșterea și îmbunătățirea forței de muncă, a accesului acesteia pe piața muncii, pe integrarea grupurilor vulnerabile, pe înlăturarea discriminărilor și participarea activă a categoriilor defavorizate precum femei, imigranți, tineri sau vârstnici. Acțiunile sprijinite de fond pentru a crește gradul de ocupare al forței de muncă sunt cele referitoare la educație și formare profesională în mod continuu, la investițiile în resursa umană, la noi metode și tehnici de organizare a muncii, îmbunătățiri ale siguranței locului de muncă, ale domeniului sănătății, modernizare instituțiilor pentru angajare și acces la locul de muncă, reforme ale sistemului educational, conectarea centrelor de învățămînt superior cu cele de cercetare și inovației, de tehnologie și cu întreprinderi pentru creșterea capacității de a corespunde standardelor profesionale axate pe cunoaștere, educație și formare profesională pe întreg parcursul vieții.

Astfel, în România, programele prin care se implemenatează Fondul Social European sunt: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane(POS DRU) și Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative(PO DCA).

Fondul de Coeziune(FC) , a fost creat pentru a susține și finanța mediul, energia si rețelele de transport transeuropene. Deosebirea principală față de Fondurile Structurale este aceea că prin acest fond nu se co-finanțează diferite programe sau proiecte, ci se oferă finanțare directă acelor proiecte individuale clar identificate. Singura excepție, în care apare co-finanțare, o constituie realizarea de proiecte gigant referitoare la mediu și retele de transport trans-european, permițând neperturbarea bugetelor interne ale statelor, satisfacerea standardelor Uniunii și conformarea cu normele europene în domeniul economic și monetar. Astfel, decizia de a finanța îi revine Comisiei, pe când de administrarea proiectelor este o sarcină realizată de autorități naționale, supervizată de un Comitete de Monitorizare. Proiectele care pot accesa acest tip de fond sunt cele care urmăresc îmbunătățirea traficului aerian și rutier, dezvoltarea transportului urban și european, dezvoltarea durabilă a mediului( energie regenerabilă, căi ferate, transport înafara coridoarelor europene, transport fluvial, maritime, urban și transport public ecologic).

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(FEADR) înființat în 1958 pentru a sprijinii complementar politica agricolă comună a Uniiunii Europene și pentru a finanța dezvoltarea rurală în acele regiuni mai puțin sau slab dezvoltate. Acest fond are ca și scop eficientizarea structurilor de producție, de procesare și de marketing ale produselor forestiere și agricole și dezvoltarea zonelor rurale și a potențialului lor. Acțiunile finanțate prin FEADR sunt cele referitoare la: instruire profesională, investiții în holdinguri agricole, sprijin pentru tinerii fermieri si pentru scheme de pensionare anticipate, măsuri de agro-mediu, alocații pentru zonele dezavantajate, procesarea și marketingul produselor agricole, măsuri pentru adaptarea și dezvoltarea zonelor rurale și forestiere. Astfel Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală are 4 axe de investiții:

Axa 1: Cresterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

Sunt sprijinite acțiuni pentru a îmbunătății cunoștințele și pentru a consolida potențialul uman; pentru restructurarea și dezvoltarea capitalului fizic (adică modernizarea și tehnologizarea exploatațiilor agricole și forestiere); pentru îmbunătățirea calității producției și produselor; și acțiunile ce au în vedere măsurile tranzitorii ce vizează ajutor pentru înființarea de grupuri de producători, pentru exploatațiile agricole care fac obiectul restructurării. Așadar este sprijinită dezvoltarea durabilă și competitivă a sectorului agro-alimentar prin modernizarea și îmbunătățirea intruirii profesionale a producătorilor agricoli și a infrastructurii în vederea obținerii unei valori adăugate mai mari a materiilor prime și a produselor agricole.

Axa 2: Îmbunătățirea mediului și a peisajului natural

Agricultorii și silvicutorii sunt sprijiniți pentru a aplica metode de gestiune a terenurilor ce contribuie la dezvoltare durabilă a mediului natural și de a îmbunătății și conserva resursele naturale și piesajele. Astfel acțiunile trebuie să țină cont de biodiversitate, de protecția apei și și dezvoltarea capitalului fizic (adică modernizarea și tehnologizarea exploatațiilor agricole și forestiere); pentru îmbunătățirea calității producției și produselor; și acțiunile ce au în vedere măsurile tranzitorii ce vizează ajutor pentru înființarea de grupuri de producători, pentru exploatațiile agricole care fac obiectul restructurării. Așadar este sprijinită dezvoltarea durabilă și competitivă a sectorului agro-alimentar prin modernizarea și îmbunătățirea intruirii profesionale a producătorilor agricoli și a infrastructurii în vederea obținerii unei valori adăugate mai mari a materiilor prime și a produselor agricole.

Axa 2: Îmbunătățirea mediului și a peisajului natural

Agricultorii și silvicutorii sunt sprijiniți pentru a aplica metode de gestiune a terenurilor ce contribuie la dezvoltare durabilă a mediului natural și de a îmbunătății și conserva resursele naturale și piesajele. Astfel acțiunile trebuie să țină cont de biodiversitate, de protecția apei și a solurilor și de atenuarea schimbărilor climatice. Practicile agricole trebuie să asigure protecția mediului și a terenului agricol prin adoptarea agriculturii ecologice, păstrarea practicilor tradiționale, menținerea diversității și măsurile pentru evitarea eroziunii solului și poluării apelor. Dezvoltarea silvică sustenabilă și protecția unor zone cu înaltă valoare naturală, precum și îmbunătățirea condițiilor de mediu se realizează prin gestionarea durabilă a pădurilor, prin extinderea suprafeței de pădure și prin protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

Axa 3: Îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural și încurajarea diversificării economiei rurale

Diversificarea economiei rurale include măsuri ce se referă la diversificarea spre protejarea, valorificarea și gestionarea patrimoniului natural, îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și punerea în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare. Astfel această axă este importantă deoarece acțiunile susținute sunt creatoare de noi locuri de muncă în spațiul rural, se preocupă de creșterea productivității sectorului agricol și de absorbția forței de muncă eliberată în acest sector.

Axa 4: Leader

Sprijinul din cadrul acestei axe oferă oportunitatea de a folosi o abordare teritorială integrată de la bază spre vârf a dezvoltării rurale. Finanțarea se realizează pentru acțiuni ce sprijină parteneriatul public-privat și strategiile locale de dezvoltare a teritoriilor rurale ce îndeplinesc obiectivele uneia dintre cele 3 axe, dar și grupuri de acțiune locală ce pun în aplicare proiectele de cooperare interteritorială sau transnațională.

Fondul European pentru Pescuit(FEP) reunește acele instrumente care susțin dezvoltarea resurselor acvatice vii, protejarea mediului marin, modernizarea ambarcațiunilor de pescuit, dezvoltarea și implemenatarea de stategii durabile în zonele de coastă și comercializarea produselor piscicole. Investițiile pot cuprinde construcții, extinderi ale acestora, achiziția de echipament și de modernizare a instalatiilor de producție. Proiectele trebuie să indeplinească standardele comunitarea de mediu, sănătate umană, igienă umană, sănătate și bunăstare animală, de calitate a produselor și de reducere a impactului negative asupra mediului.

Structura acestui tip de fond se realizează pe cinci axe: adapatarea flotei de pescuit a Comunității; acvacultura, pescuitul intern, procesare și marketing; măsuri de interes comun; dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit; asistență etnică.

Astfel Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ajută țăril în implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) a tuturor statelor membre.

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Fondurile Structurale și de Coeziune alocate României sunt în valoare de 19,668 milioane de Euro. Pot fi accesate în baza Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 și a Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

Programul Național de Dezvoltare Rurală aliniază politica națională de dezvoltare prin promovarea stimulilor socio-economici durabili la nivel European și are ca obiectiv general creșterea competitivității sectorului forestier, a celui agro-alimentar, de îmbunătățire a mediului și a calității vieții în spațiului rural, de diversificare a economiei rurale și de demarare și funcționare a inițiativelor de dezvoltare locală. Astfel PNDR sprijină persoanele care desfășoară activități în sectorul forestier și agro-alimentar; susține fermele de semi-subzistență să pătrundă pe piață și să își modernizeze exploatațiile agricole, să își crească adaptarea la condițiile de mediu; sprijină industria agroalimentară, îmbunătățirea gestiunii forestiere și a produselor silvice; susține activități agricole durabile ce mențin viabilitatea spațiului rural.

Implementarea PNDR se face prin autoritățile responsabile care sunt desemnate conform prevederilor art. 74 al Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală prin FEADR. Sistemul de administrare, control și implementare în România este format din Autoritatea de Management, Agenția de Plăți acreditată și Organismul de Certificare. Autoritatea de Management are funcție de implementare și management al Programului și este reprezentată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale- Direcția Generală de Dezvoltare Rurală (DGDR- AM PNDR). Funcția de plată o are Agenția de Plăți acreditatăcare este reprezentată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit (APDRP). De certificare veridicității, integralității și acurateții conturilor Agenșiilor de Plăți acreditate se ocupă Organimul de Certificare reprezentat de Autoritatea de Audot de pe lângă Curtea de Conturi a României. Însă la noi în țară funcționează două agenții de plăți pentru derularea fondurilor comunitare, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit pentru FEADR și FEP și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură FEGA(Fondul European de Garantare Agricolă), ceea ce a dus la constituirea Organismului de Coordonare, ce funcționează ca intermediar al celorlalte agenții cu Comisia Europeană.

Astfel cerințele generale ale Planului Național de Dezvoltare Rurală se mulează pe cele 4 axe ale Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(FEADR). Aferent Axei 1: Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier, durata de implementare a programului este de 89,27% sprijin public. Pentru Axa 2: Îmbunatațirea mediului și a spațiului rural îi este eferent 85,68% din sprijinul public și pentru Axa3: Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale 85,72%.

Din Axa 3 fac partea măsurile:

312: „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi„

322: „Renovarea , dezoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”

341: „Dobândirea de competențe, animare și implementarea strategiilor de dezvoltare locală”

313:„ Încurajarea activităților turistice”, care face obiectul acestei lucrări, și reprezintă ghid în elaborarea proiectului și al studiului de fezabilitate.

Astfel Axa 3 sprijină întreprinzătorii în activități de lărgire și promovare a gamei de servicii, în activități non-agricole productive, oferind totodată rezolvare la problema șomajului viitor. Sprijină activitatea turistică, care la noi în țară este un sector cu un potențial de dezvoltare foarte mare, este o sursă alternativă de locuri de muncă pentru populația rurală. Așadar se accentuează diversificarea activităților proprietarilor de exploatații sau gospodării rurale, oferind oportunitatea desfășurării de activități secundare care vor implica și femeile. De asemenea este încurajată achiziția de echipamente pentru producerea de energie din surse regenerabile, reprezentând rezolvarea problemei schimbărilor climatice. Mai mult este sprijinită crearea de rețele locale și de promovare a turismului competitiv, a agro-turismului și implicarea activă din partea femeilor și a tinerilor. Astfel se crează o conexiune directă cu oferta pentru produse alimentare tradiționale, ecologice și naturale. Din punct de vedere al atractivității zonelor rurale, este încurajată modernizarea infrastructurii, a serviciilor de bază și a patrimoniului rural pentru a obține dezvoltare economică și socială durabilă a cestor zone.

Astfel, această măsură contribuie la crearea identității și capacității comunității locale prin asigurarea unei infrastructurii adecvate, prin suținerea micilor întreprinzători și prin păstrarea patrimoniului tradițional, cultural și natural.

Măsura 313

Măsura 313: „Încurajarea activităților turistice” are ca și principal obiectiv dezvoltare activităților turistice în zone rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Obiectivele specifice sunt cele referitoare la:

Crearea și menținerea de locuri de muncă prin activități turistice, în special pentru femei și tienri;

Creșterea valorii adăugate în activitățile turistice;

Crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și a serviciilor turistice;

Creșterea numărului de turiști și a duratei lor de ședere/vizită.

Obiectivele operaționale fac referire la:

Creșterea și îmbunătățirea unităților de primire turistică la scară mică;

Dezvoltarea de sisteme de promovarea și informare turistică;

Crearea de facilități de recreere în vederea asigurării accesului în zonele naturale de interes turistic.

Cei ce pot beneficia de fondurile nerambursabile acordate prin măsura 313 sunt:

Persoanele fizice

Micro-întreprinderile

Comunele

ONG-urile.

Persoanele fizice sunt neînregistrare ca agenți economici, dar se angajează în obținerea statutului minim de Persoană Fizică Autorizată(PFA), până la data semnării Contractului de finanțare, și în funcționarea ca micro-întreprindere. În condițiile în care se modifică ulterior autorizării reprezentantul legal al proiectului, atunci trebuie depuse documentele care atestă transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare juridică. Această modificare nu trebuie să afecteze criteriile de eligibilitate și selecție ale Cererii de Finanțare.

Micro-întreprinderile sunt societățile comerciale cu capital privat, adică Societate pe Acțiuni, Societate cu Raspundere Limitată, Societate în Comandită Simplă și Societate în Nume Colectiv, incluzând și societățile cooperative de grad 1 meșteșugărești și de consum care au prevăzute în actul constitutiv obiectivul de desfășurare de activități ce vizează turismul rural. Acestea trebuie sa fie înființate conform legislației naționale în vigoare: Legea nr.1/2005 privind funcționarea și organizarea cooperativei cu modificările și completările ulterioare.

Comunele ,prin reprezentanții lor legali și asociațiile de dezvoltare intercominutară realizate doar între comune și înființate conform legislației naționale în vigoare.

Criterii de eligibilitate pentru acordarea sprijinului

Dintre condițiile obligatorii pentru acordarea sprijinului cea mai importantă o constituie spațiul rural eligibil. Potrivit acestei Axe 3 și a măsuri 313 din acest spațiu fac parte comunele și satele componente, iar satele ce aparțin de orașe și zone periurbane nu sunt considerare a fi eligibile. În continuare sunt detaliate celelalte criterii:

Micro-întreprinderile existente sau start-up-urile, persoanele fizice, comunele prin reprezentații legali și ONG-urile trebuie să fie înregistrare iar activitatea propusă în proiect trebuie desfășurată în spațiul rural, incluzând sediul social, și punctul de lucru;

Beneficiarul investiției agricole în agroturism sau membrul gospodăriei trebuie să desfășoare o activitate agricolă în momentul aplicării, și trebuie să demonstreze viabilitatea acestei investiții;

Structurile de primire trebuie să fie în conformitate cu normele de clasificare;

Investițiile noi, modernizarea și extinderea structurilor de cazare turistică rurală, diferite de cele agrturistice, trebuie să asigure standardul de calitate de minim 3 margarete/stele prin nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse;

În cazul structurilor de primire agro-turistice nivelul de confort și calitatea serviciilor trebuie să atingă standardul de minim o margaretă/stea;

Dacă zona este dezvoltată din punct de vedere turistic, atunci se permite doar modernizarea și extinderea structurilor, exceptând modificare unei locuințe în structură de primire agroturistică;

Construcția, modernizarea și extinderea clădirlor trebuie să păstreze arhitectura locală specifică și prevederile Planului Urbanistic General;

În cazul investițiilor noi în structuri de primire turistică, suprafața terenului aferentă structurii de primire turistică trebuie să corespundă prevederilor legislației naționale în vigoare, pentru a se evita supraaglomerarea și fragmentarea excesivă a peisajului natural;

Beneficiarul trebuie să își ia angajamentul că va introduce în circuitul turistic obiectivul investițional;

Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect trebuie să dovedească faptul că deține aptitudini manageriale sau de marketing sau în acord cu activitatea propusă în proiect sau să dobândească până la efectuarea ultimei plăți;

Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizațiile de mediu și acordurile necesare investiției, să dovedească dreptul de proprietate al terenului sau dreptul de folosință pe o perioadă de 10 ani;

Beneficiarul trebuie să asigure cofinanțarea proiectului și să declare pe proprie răspundere acest lucru.

Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere faptul că ajutorul public nerambursabil accesat nu depășește suma de 200.000 de Euro pe o perioadă de 3 ani fiscali.

Valoarea fondurilor nerambursabile

Cuantumul pentru fiecare proiect în parte depinde de natura investiției. Astfel sprijinul public nerambursabil pentru investițiile în interes public negeneratoare de profit este de până la 100% din total cheltuielilor eligibile și nu poate depăși valoarea de 200.000 Euro/proiect, iar pentru investițiile generatoare de profit intensitatea ajutorului este de:

50% din totalul cheltuielilor eligibile în limita a 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investiții în turismul rural;

85% din totalul cheltuielilor eligibile în limita a 200.000 Euro/proiect pentru proiectele de investiții în activități recreaționale;

85% din totalul cheltuielilor eligibile în limita a 200.000 Euro/proiect pentru proiectele de investiții în agro-turism.

Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este de 5.000 de Euro, iar valoarea maximă este de 200.000 de Euro pentru fiecare beneficiar pentru o perioadă de 3 ani fiscali.

Criterii de selecție ale proiectului

Componentele pentru selectarea proiectului sunt:

Investiții în infrastructura de primire turistică

Investiții în activități recreaționale

Investiții în infrastructura la scară mică în centre de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc

Dezvoltarea și/sau marketingul serviciilor legate de turismul rural.

Astfel pentru primele două componente criteriile sunt următoarele:

Aplicantul nu a mai primit sprijin pentru investiții similare din alte fonduri comunitare în ultimii 3 ani;

Proiectele în zonele cu potențial turistic ridicat insuficient dezvoltate din acest punct de vedere;

Proiecte care generează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro de investiții prin activitatea propusă;

Proiectele care sunt derulate de femei sau de tineri cu vârsta până în 40 de ani, inclusiv la data depunerii proiectului;

Proiectele ce au ca scop activitășile recreaționale;

Proiectele care au ca și componență investiții în producerea de energie din surse regenerabile utilizate în activitățile propuse;

Proiectele a căror activitate presupune păstrarea și promovarea culturii tradiționale;

Proiectele ce ce au ca scop investițiile în agro-turism.

Pentru componentele „Investiții în infrastructura la scară mică” și „Dezvoltarea și /sau marketingul serviciilor turistice rurale” criteriile sunt:

Proiectele incluse în strategii de promovare la nivel național/regional/județean sau local;

Proiectele care are minim 15 acțiuni/ investiții de turism și acoperă o zonă formată din cel puțin 3 comune;

Proiectele care au ca scop promovarea tradițiilor culturale.

Toate aceste criterii au punctaje cuprinse între 5 și 50 de puncte, cele mai multe, fiind acordate pentru proiectele de vizează investiții sau promovează arii naturale protejate precum parcuri naționale sau rezervații naturale(50) și pentru proiectele care acoperă o zonă formată din 3 comuune și unde sunt minim 15 acșiuni/ investiții de turism(40). Punctajul minim ce trebuie realizat pentru primele două componente este de 20 de puncte, iar pentru ultimele componente tot 20 de puncte. Așadar în urma sistemului de punctate a criteriile de selecție trebuie să obținem minim 40 de puncte. În eventualitatea în care există proiecte cu același punctaj, departajarea se face ținând cont de valoarea eligibilă a proiectului, exprimată în ordine crescătoare în Euro. Dacă în urma aplicării acestor criterii vor mai exista proiecte cu același punctaj și valoare atunci toate acestea vor primii finanțare.

Tipuri de invesții și cheltuielile eligibile și neeligibile

Investițiile și chetuielile eligibile sunt cele referitoare la infrastructura de cazare turistică, la activitățile recreative, la infrastructura la scară mică și la dezvoltarea serviciilor turistice rurale.

Astfel eligibilitatea investițiilor în infrastructura de cazare turistică se referă la:

Construcție, modernizare, extindere și dotare a structurilor de cazare turistică de până la 15 camere;

Atingerea standardului de calitate de minim 3 stele/margarete prin investiții în alte structuri de primire decât cele agroturistice în nivelul de confort și calitate a serviciilor;

Atingerea standardului de calitatea de minim o margaretă prin investiții în agroturism, structuri de primire turistică, calitatea serviciilor și nivelul de confort;

Tipurile de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare eligibile acestei măsuri sunt: vilele, cabanele turistice, pensiunile turistice, pensiunile agroturistice, bungalow-urile, satele de vacanță, campingurile, popasurile turistice, spașiile de campare și căsuțele de tip camping;

Suprafața de teren aferantă noilor construcții de structuri de primire turistică să fie de cel puțin 1000 mp, iar pentru pensiunile turistice și agroturistice să se respecte suprafața menționată în legislația din domeniul turismului;

Tipurile de structuri cu funcțiuni de alimentație eligibile sunt restaurantele dependente sau independente de structurile de primire turistică, a căror nivel de calitatea a serviciilor și confort să atingă standardul de minim trei stele

În cazul investițiilor în activități recreaționale, eligibilitatea se referă la investițiile private realizate pentru infrastructura turistică de agrement dependentă sau independentă de structurile de primire precum: amenajarea de ștranduri, piscine, achiziția de mijloace de transport, etc;

Dintre investițiile în infrastructură la scară mică următoarele sunt considerate a fi eligibile:

Construcția, modernizarea și dotarea de centre locale de informare pentru promovarea, prezentarea și vizitele turistice;

Conectarea structurilor de primire turistică rurale la sistemele regionale și naționale prin dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare;

Amenajare de refugii turistice, de marcaje turistice, etc;

Investițiile ce au ca scop refacerea traseelor de cale ferată, a amenajărilor complementare lor și recondiționarea utilajelor și echipamentelor;

Investițiile legate de înființare și amenajare de trasee tematice.

Dezvoltarea și/sau marketingul serviciilor turistice rurale presupune elaborarea de materiale promoționale, precum broșuri de prezentare, panouri de informare, hărți, planuri ale localităților, ghiduri turistice, CD-uri, DVD-uri, postere, website-uri de informare sau promovare, care vor fi inscripționate cu textul „Acest material promoțional se distribuie gratuit.”.

Din punct de vedere al Art. Nr. 55 din Regulamentul(CE) nr.1974/2006 vor fi susținute următoarele cheltuieli pentru toate tipurile de acțiuni:

Achiziția de echipamente, utilaje, harware, soft-uri, achiziția în leasing și costurile de montaj și instalare;

Costuri legate de întocmirea proiectului precum: taxele eliberarea certificatelor, pentru arhitecți, consultanți, Studii de Fezabilitate, avize și autorizații.

Cheltuielile care nu sunt eligibile prin măsura 313 sunt:

Taxe și impozite fiscale;

Costurile operaționale(întreținere, chirie);

Comisioanele bancare și costurile garanțiilor;

Achiziția de echipamente second-hand;

Investiții realizate în cazul activitatea de bază este pescuitul și/sau acvacultura;

Achiziția de cai pentru competiții și curse;

Cheltuielile generate de activități de creșterea cailor;

Achiziția terenului sau a clădirii;

Achiziția de mijloace de transport de uz personal;

Achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport ca activitatea principală;

TVA-ul, cu excepția TVA-ului nedeductibil , când persoana impozabilă/beneficiarul suportă în mod real și definitiv TVA-ul;

Costurile produse ce schimbul valutar, taxele și pierderile ocazionate de schimburile valutare;

Contribuția în natură;

Costurile aferente unui contract de leasing- taxa de management, dobânzi, primă de asigurare, etc;

Costurile realizate înainte de aprobarea proiectului, exceptând studiile tehnice, planurile de afaceri și studiile de fezabilitate;

Costurile privind închirierea de utilaje, mașini, instalații și echipamente.

Capitolul 2 Istoricul întreprinzătorului

Ideea de afacere

Scopul acestui proiect este realizarea unei investiții în infrastructura de primire turistică rurală, respectiv construcția și dotarea unei peniuni turistice de 3 margarete, conform normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică, situată în satul Todirești, județul Suceava. Această idee a pornit în urmă cu ceva timp, când am descoperit că zona de unde provin, Bucovina, este bogată în tradiții și obiceiuri unice, recunoscute la nivel internațional, însă destul de slab promovate și cunoscute la nivel de țară. Astfel mi-am propus să pornesc o afacere care are la bază acest amalgam de unicitatea și tradiție , prin care să promovez cultura tradițională, culturală și patrimoniul natural al zonei, creând o cale de cunoaștere și întoarcere spre tradiție și spre cultura locală.

Pentru întărirea ideei de unicitate se vor folosi în construcția și amenajare clădirii stilul arhitectural local, elemente decorative achiziționate de la meșteri populari care dețin carte de meșteșugar sau declarație de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activități tradiționale artizanale. Dintre acestea amintim:

Lada de zestre, care este cel mai recunosc mobilier din casele tradiționale;

Țesăturile tradiționale, care sunt folosite ca elemente decorative pentru perete, pat, masă, geamuri sau pentru uz casnic: țol de cordele, scorțuri, fețe de masă, ștergare, cuverturi,etc;

Oalele de lut folosite pentru a servi masa și pentru a găti;

Damingeana de țuică din nuiele împletite, în care se păstrează bauturile alcoolice.

Pe lângă aceste elemente tradiționale se întâlnesc și elemente noi, tehnologii de ultimă generație precum panourile solare și elemetele de comunicație.

Astfel prin acest proiect este sprijinită dezvoltarea turismului rural, a activităților recreative și a serviciilor turistice rurale.

Forma juridică

Forma juridică aleasă este Societate cu Răspundere Limitată, SRL, cu unic asociat, ce poartă denumirea de SC BDE SRL. Domeniul de activitate al acesteia îl constituie turismul și prestarea de servicii turistice de cazare și masă, iar activitatea principală o constituie facilitățile de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, respectiv codul CAEN 5520.

Am ales acest tip de societate deoarece este ușor de întreținut, costurile aferente înființări sunt relativ mici, de aproximativ 600 de RON, iar capitalul social minim obligatoriu este de 200 de RON. Politica de impozitare este dată de legislația națională în vigoare, care presupune faptul că la înființarea unei noi societăți acesta devine microîntreprindere plătitoare de impozit de 3% pe venit, atâta timp cât ne încadrăm într-o cifră de afaceri de până la 65.000 de Euro. Un alt aspect important îl reprezintă răspunderea pentru ogligațiile asumate, care se oprește la capitalul social al societății, neafectând bunurile personale ale asociatului.

Printre dezavantajele acestui tip de societate se numără procedurile de radiere complicate, necesitatea contractării unui contabil autorizat pentru a se ocupa de contabilitatea firmei și costul aferent acestuia, politica de impozitare a dividendelor asociatului unic de 16% pe profit, în cazul în care acesta nu mai este angajat și în altă parte și neconstituirea de aport la capitalul social al prestațiilor în muncă și servicii.

Analiză SWOT a întreprinderii

Motivația intrării în afacere

Deschiderea pensiunii este motivată de dorința de pasiunea de la presta servicii în interesul oamenilor și de a face parte din industria turismului, industrie a zâmbetelor. Anii de facultate și experința obținută în acest domeniu m-au făcut să i-au decizia de a dechide o pensiune unde pot primii prieteni și oaspeți, unde se găsește liniște, aer curat și tradiții unice. Astfel pe viitor îmi doresc să se poată realiza visul meu de a avea o pensiune turistică în aproprierea locului unde am copilărit pentru a putea oferii atmosferă, sinceritate, emoție și satisfacție clientului. Tot pentru viitor îmi propun să dezvolt din punct de vedere economic zona, respectiv satul bunicilor mei, să aduc oameni doritori să cunoască tradițiile locului și să îmbunătățesc infrastructura zonei.

Îmi voi da seama că am succes datorită faptului că pe lângă timpul și banii investiți adaug o doză mare de nebunie și pasiune, necesare pentru a desăvârși încrederea în propriile forțe și în afacere. Mai mult la acest succes contribuie cunoștințele obținute în domeniu, putearea de muncă și optimismul. Punctul meu de plecare în această afacere îl reprezintă deținerea unui cont de investiții, absolvirea unei facultăți cu profil de administrare de afaceri în servicii de ospitalitate și spiritul antreprenorial înnăscut și dezvoltat ulterior prin diverse cursuri.

Printre punctele mele forte se enumeră energia de care dau dovadă, încrederea în sine, responsabilitatea, optimismul, spiritul de echipă, hotărârea și implicarea, mai ales dacă este vorba despre ceea ce îmi place să fac. Punctele slabe sunt orgoliul, impulsivitatea, încăpățânarea, dorința de a avea mereu dreptate și faptul că sunt o perfecționistă, ceea ce denotă petrecerea unui timp suplimentar în vederea realizării activităților/acțiunilor.

Resursele pe care le dețin sunt experiența în lucrul cu oamenii, cunoștințele, aptitudinile și competențele acumulate până acum și un cont în Euro de care dispun pentru investiții. Din experiența avută pe piața muncii am învățat faptul că fiecare persoană este diferită și unică, acest lucru reprezentând frumusețea fiecăruia, dar și dificultatea în lucrul cu oamenii și caracterul diferit al cerințelor și nevoilor fiecăruia. Pentru a îndeplinii obiectivele stabilite mă bazez foarte mult pe calitățile mele, pe dorința de perfecționare și studiu continuu, pe ajutorul și consultanța unui mentor-antreprenor și pe curiozitate. Unicitatea mea constă în faptul că îmi plac lucrurile bine făcute, unice, ieșite din tipare ce creează atmosferă, senzații, emoții puternice și amintiri de neuitat. Acestea împreună cu un zâmbet sincer reprezintă sursa mea de motivare în această afacere.

Analiză SWOT a beneficiarului

Capitolul 3 Descrierea zonei turistice

Județul Suceava- prezentare generală

Județul Suceava este localizat în nord-estul României, ocupând aproximativ 4% din teritoriul țării și fiind considerat al doilea ca și mărime, după județul Timiș. Dintre vecinii acestuia fac parte Ucraina, județul Botoșani, Iași, Neamț, Harghita, Mureș, Bistrița Năsăud și Maramureș. Relieful este caracterizat printr-o varietatea de forme ale munților, iar din punct de vedere al suprafeței ocupate de fiecare formă se observă faptul că în proporție de 53% este zona de munte, 30% zona de podiș și 17% zona de luncă. Dintre acestea amintim: Munții Călimani, Suhard, Bistriței, Stânișoarei, masivele Giumalău, Rarău, Obcinele Mestecăniș, Feredu și Obcina Mare, Depresiunea Dornelor, Câmpulung Moldovenesc, podișul Sucevei, valea Siretului, Moldovei și a Sucevei. Reșeaua hidrografică este formată în mare parte de râurile Moldova,care are cel mai întins bazin, drenând cu afluenții săi 35% din suprafața județului, Bistrița, Suceava și Siret, dar și din izvoarele minerale predominante in Despresiunea Dornelor. Resursele naturale sunt destul de variate datorită condițiilor naturale destul de complexe. Astfel solurile favorizează agricultura și în special cultura cartofului, a porumbului și a cerealelor păioase. Printre resurse subsolului se numără zăcămintele de mangan, izvoarele de ape minerale, materialele de construcții extrase din masivele calcaroase, zăcămintele de sare, carierele de gresie. Din punct de vedere al faunei, 52% din suprafașa judeșului este acoperită de padure, reprezentând peste 7% din potențialul silvic al României. Dintre speciile floristice protejate amintim loarea de colț, bujorul de munte, brusturul negru, papucul doamnei,etc. Fauna județului este formată din numeroase specii cu valoare cinegetică: cerbul și ursul carpatin, vulpea, râsul, cocoșil de mesteacăn, vulturi, bufnițe și specii rare de pești precum lostrița, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul și scobarul.

Din punct de vedere demografic 51% din populația județului locuiește în mediul rural și 43% în mediul urban. Denistatea populației este de 82 locuitori/km2, însă datorită zonelor muntoase existente în peste jumătate din suprafața totală a Sucevei, în unele locuri acesta este mult mai mică. Din punct de vedere administrativ, județul este compuss din 5 municipii, 11 orașe, 97 de comune având 379 de sate. Populația județului reprezintă 20% din totalul populației Regiunii Nord-Estice.

Infrastructura asigură accesul între localitățile județului și cu cele vecine. Transportul rutier este reprezentat prin 2482 km de drumuri publice (drumul european E85-București-Bacău-Suceava-Cernăuți), transportul feroviar totalizează 526 de km (magistrala europeană București-Bacău-Suceava-Vicșani-Moscova), iar cel aerian este reprezentat de aeroportul de la Salcea și alte 5 heliporturi, asigurându-se astfel legătura la nivel național și internațional.

Tipuri de turism

Existenței formelor de relief variate pe întreg teritoriul județului, a climei și a potențialului turistic ridicat facilitează practicarea multor tipuri de turism, dinre care amintim: turismul montan, balnear, cultural, religios, ecoturismul, turismul rural și agroturismul și turismul de afaceri și evenimente.

Turismul montan este favorizat de Munții Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard, de Obcinele Bucovinei și de Munții Bistriței Aurii și Bistriței Mijlocii, care este cea mai mare grupare de munți cristalini. Aici se pot practica diverse activități, precum: drumeții, alpinism, ecaladă, vânătoare, echitație, pescuit, diverse sporturi de iarnă și zboruri cu parapanta sau mountain bike. Drumețiile montane sunt susținute prin existența a peste 24 de trasee turistice amenajate în masivele Rarău și Giumalău. Sezonul pentru escaladă și alpinism începe în luma mai și se sfârșește în luna octombrie, cu posibilitatea practicării alpinismului și în sezonul rece. Cele mai cunoscute locuri de desfășurare sunt: Pietrele Doamnei în Masivul Rarău, Stânca Ruscă în Masivul Giumalău și Moara Dracului, aflată în Defileul Zugreni. Turismul ecvestru sau de echitație se poate realiza îndeosebi în Parcul Național Călimani, unde există o serie de trasee cu diferite grade de dificultate, accesibile atât începătorilor cât și profesioniștilor. Sporturile de iarnă sunt cel mai bine reprezentate prin schi, în județul Suceava existând 6 pârtii. De asemenea se poate practica schiul de fond, de tură în mai multe zone. Mountain bike este un sport extrem în plină expansiune în această zonă, practicându-se în special în lunile iulie și august, datorită inaccesibilități anumitor pasuri care se află la peste 2000 de metri înălțime unde zăpada persistă până în lunile mai-iunie. Zborul cu parapanta se poate practica în special în Munții Suhardului, Vârful Oușorului, care este considerat a fi unul dintre cele mai prielnice locuri pentru practicarea acestui sport. Tot în plină dezvoltare se află și river raftingul pe râurile Dorna și Bistrița, având lungimi de 12,5-14 km și nivele de dificultate variate.

Turismul balnear este recunoscut pentru păstrarea sau redobândirea sănătății. Județul Suceava dispune de suficiente resurse pentru tratarea diferitelor boli în special în Complexul Balnear Dorna și Hotelul Călimani, care cumulează o capacitate de 4500 de proceduri terapeutice zilnice, precum: băile în cadă cu ape minerale, împachetări cu nămol și parafină, masaje, saună, electroterapie, gimnastică medicală, chinetoterapie și cure interne cu apă minerală.

Turismul cultural este compus din patrimoniul cultural-istorc al zonei, datinile, tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile străvechi. Pe tot parcursul anului întâlnim diverse manifestări artistice care atestă valoare tradițională a locului și care readuc în atenția publicului autenticitatea bucovineană. O importantă componentă a acestui tip de turism este cel religios, care este considerat a fi unul din principalele motive de vizită în județ. Sunt apreciate aceste obiective cultural-relioase datorită arhitecturii, construcției, valorii, conținutului de obiecete de artă și a semnificațiilor spirituale. Cele mai înlâlnite forme ale turismului religios rămân pelerinajul și vizitarea lăcașurilor sfinte.

Ecoturismul presupune o formă de vizitare care are ca obiectiv observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor legate de aceasta. Toate activitățile întreprinse sunt realizate cu scopul de a conserva și proteja natura, astfel încât impactul negativ asupra mediului să fie minim. Acest tip de turism este într-o fază incipientă datorită nepopulării excesive a munților, dar și datorită exploatărilor din diferite zone care reprezintă o amenințate directă din partea omului. Preocuparea actuală este aceea de refacere a ecosistemelor pentru a se promova și dezvolta acestă formă de turism.

Turismul rural și Agroturismul reprezintă tipurile de turism cu cea mai mare posibilitatea de dezvoltare datorită cadrului natural favorabil, cu potențial cultural-istoric ridicat. Astfel acest tip de turism promovează o întoarcere la un mod de viată simplu, cu activități în natură, realizate preponderent în casele localnicilor sau în aproprierea acestora. La dezvoltarea turismului rural un factor decisiv îl constituie relieful deluros și muntos, calitatea aerului, frmusețea aparte a zonei și calitatea produselor obținute aici.

Turismul de afaceri și evenimente este acea ramură a turismului care aduce cele mai mari încasări pentru industria hotelieră. În ultima perioadă se observă o migrare a turiștilor dintre centrele urbane spre centrele rurale. Astfel turismul rurală vine cu soluții din ce în ce mai competitive pentru programe de teambuilding, reuniuni și întâlniri de afaceri de până la 30 de partiticipanți. Mai mult este o formă prin care se reduce sezonalitatea cererii turistice, crescând turismul de weekend sau de extra sezon, indiferent de condițiile climatice.

Structuri de primire turistică

Din punct de vedere statistic se poate observa faptul că pensiunile au un ritm de creștere destul de bun pentru județul Suceava. În ceea ce privește structurile de primire cu funcțiuni de cazare în perioada 2000-2007, numărul pensiunilor turistice rurale a crescut de la 10 la 120, înregistrând un ritm de creștere mai mare decât cel al segmentului hotelier.

Tabelul 3.1. Structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Pentru perioada următoare ritmul de creștere este mai mare datorită ajutoarelor primite din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea turismului rural durabil și eficient. Un astfel de sprijin este foarte important datorită investiției nerambursabile care se realizează, astfel stilul de viață putând să ajungă la nivelul european, iar serviciile prestate să fie în vigoare cu legisația în vigoare.

În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică, putem menționa ca ritmul de creștere este același ca și în cazul structurilor de cazare. Potrivit Direcției Județene de Statistică Suceava în perioada 2000-2007 numărul de locuri în pensiunile turistice rurale a înregistrat un tren ascendent, pornind de la 116 locuri și ajungând la 1627. Din totalul locurilor de cazare în anul 2007, pensiunile au deținut un procent de 23,81%, spre deosebire de hoteluri, care se află pe primul loc și deține cota de 39,20%. Indicele de utilizare a capacității e cazare în funcțiune pentru pensiunile turistice rurale a înregistrat o creștere de la 6,5% în anul 2000 la 15,5 în anul 2007.

Tabelul 3.2. Capacitatea de cazare turistică existentă- număr de locuri

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

De asemenea, pentru perioada următoare atât pensiunile cât și hotelurile vor înregistra creșteri semnificative, însă capacitatea de cazare a hotelurilor v-a fi cu mult mai mare față de cea a pensiunilor datorită reglementărilor privind numărul de camere a pensiunilor turistice rurale și a dezvoltării puternice a sectorului de turism de afaceri. Pentru anul 2008 capacitatea de cazare se prezintă astfel: 49,2% hoteluri, iar pensiunile turistice rurale 17,1%.

În ceea ce privește numărul de turiști, acesta a crescut cu 4,65%, de la 1188 până la 25547, reprezentând 11,29% din numărtul total de turiști cazați în anul 2007 în județul Suceava. Din total de 226277 de turiști cazați, 184531 reprezentând 81,55% îl dețin turiștii români, iar restul de 18,45% este format din turiștii străini.

Tabelul 3.3 Numărul de turiști cazați

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Pentru anul 2008 numărul de sosiri turistice a crescut cu 3,9 % față de anul 2007, numărul românilor a crescut cu 8%, iar număeul turștilor străini a înregistart o scadere de 17,3%.

Atracții turistice

Potențialul turistic al județului Suceava se află în strânsă legătură cu monumentele de cult și arhitectură, rezervațiile naturale, patrimoniul cultural-istoric și religios. Aici întâlnim atât atracții naturale, cât și obiective turistice unicate la nivel național și internațional.

Patrimoniul cultural-istoric este format din mănăstiri, muzee și case memoriale:

Mănăstirea Pătrăuți, Râșca, Dragomirna, Bogdana, Slatina, Bălinești, Chilia lui Daniil Sihastru;

Mănăstiri aflate în Patrimoniul UNESCO: Probota, Arbore, Mănăstirea Humorului, Moldovița, Sucevița, Voroneț, Putna;

Muzeul Etnografic al Bucovinei(Hanul Domnesc), Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul Arta Lemnului, Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Istorie(Sala tronului-unică în România);

Casa Memorială Simion Florea Marian, Casa Memorială Ciprian Porumbescu, Casa Memorială Nicolae Labiș, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Casa Memorială Eusebiu Camilar, Casa Memorială Ion Grămadă;

Cetatea de Scaun a Sucevei, Curtea Domnească, Cetatea Șcheia;

Centru de Ceramică Neagră de la Marginea.

Rezervații mixte: Rezervația 12 Apostoli, Pietrele Doamnei-Rarău, Cheile Zugrenilor- Dorna, Salina Cacica;

Rezervații geologice: Piatra Țibăului, Piatra Pinului, Piatra Șoimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului.

Programul de dezvoltare strategică a turismului în județ

Principii pentru realizarea unui turism competitiv și durabil

Conform Strategiei de Dezvoltare a turismului în județul Suceava, principiile care trebuiesc urmărite în vederea realizării unui turism competitiv și durabil sunt:

Abordare globală și integrată- analizarea impactului acțiunilor și activităților asupra mediului și al societății;

Planificare pe termen lung- protejarea nevoilor generașiei actuale și viitoare;

Ritmul de dezvoltare- nivelul, ritmul și forma dezvoltării trebuie să coincidă cu nevoile și resursele destinațiilor;

Implicarea părților interesate- participare activă a tuturor stakeholderilor în procesul de luarea a deciziilor;

Utilizarea cunoștințelor disponibile- folosirea informașților actuale despre tendințele și efectele turismului și a competențelor și experiențelor;

Reducerea și gestionarea riscurilor- măsuri de prevenire și evitare a efectelor negative asupra mediului și societății;

Repercutarea efectelor asupra costurilor- reflectarea costurilor reale pentru societățile generatoare de activități de consum , dar și de producție;

Stabilirea și respectarea limitelor- cunoașterea gradului maxim de dezvoltare al turismului și capacitatea maximă de primire fizică și ecologică a mediului;

Monitorizarea continuă- înțelegerea efectelor și a vigilenței turismului durabil. (Strategie de dezvoltare a turismului în județul Suceava, 2008:166-167).

Obiective strategice de dezvoltare a turismului in judetul Suceava

Pentru perioada 2011-2020 în vederea dezvoltării turismului durabil în Suceava s-au stabilit o serie de obiective strategice:

Valorificarea poziției județului Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin eliminarea diferențelor economice și sociale naționale și europene, precum și a discrepanțelor mediului urban și rural din cadrul județului.

Valorificarea ecologică și durabilă a patrimoniului natural al județului Suceava.

Creșterea competitivității economice prin diversificare economică și promovarea turismului, în vederea creării de noi locuri de muncă, cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației.

Dezvoltarea capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței. (Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava,2010:138)

Turismul rural al Bucovinei

Noțiunea de turism rural se referă la întoarcerea în cadrul natural, departe de zonele puternic urbanizate și industrializate, realizând o serie de activități în aer liber în locuri special amenajate de fermieri, țărani sau locuitorii satelor cu scopul de a atrage turiști și de a genera venituri suplimentare. Acest tip de turism s-a dezvoltat ca și răspuns la degradarea și restrângerea mediului natural datorate urbanizării excesive, a poluării și a glomerațiilor umane. Astfel într-un cadru extrem de strict, plin de stres turismul rural vine cu propunerea de relaxare a omului modern într-un spațiul rural natural bogat din punct de vedere tradițional. Pintre elementele specifice acestui tip de turism se numără cererea spre activități de genul, un cadru natural deosebit, existența ofertei de servicii de cazare și masă și a unor căi și mijloace de acces, precum și un cadrul legislativ bine conturat în vederea sprijinirii practicării turismului rural.

Din punct de vedere coloristic, turismul rural este considerat a fi turism verde, datorită cadrului în care se desfăsoară majorotatea acțiunilor și activităților: natura. Așadar la acest cadru natural se adaugă tradițiile locale, patrimoniul istorico-cultural și dotările turistice, precum și implicarea localnicilor, făcând posibilă delimitarea față de turismul de lumini, respectiv cel urban, turismul alb, de iarnă și turismul albastru,de vară.

În România turismul rural se practică de multă vreme, însă abia în anul 1972 începe să îi fie recunoscută valoarea, când s-a început identificarea acelor localități considerate a fi reprezentative pentru satul românesc și care pot fi promovate pentru turism, printre care se numără Fundata-Brașov, Sfântul Gheroghe și Crișan- Tulcea, Bogdan Vodă- Maramureș, Poiana Sărată-Bacău și Vatra Moldoviței din Suceava. Până în anul 1990 dezvoltarea turismului rural a fost îngreunată de interzicerea cazării străinilor în locuințele localnicilor, însă după acestă perioadă crește mult interesul pentru acest tip de turism. Astfel se înființează asociații și organisme care au ca și obiectiv promovarea satului rural românesc. Spre exemplu Asociția Națională de Turism Ecologic și Cultural care desfășura activități în gospodăriile țăranilor, a reușit să atragă 3500 de turiști străini din totalul de 18500 în anul 1995. Un alt factor care a contribuit la creșterea și evoluția turismului rural se referă la sezvoltarea excesivă a tehnologiei și a căilor de comuncație. Acest lucru a dus la o mai bună cunoaștere și promovare la nivel național și chiar internațional.

Din punct de vedere economic, satul românesc împreună cu cadrul natural favorabil, respectiv agricultura contribuie cu aproximativ 25% la PIB, ocupând 35% din forța de muncă activă. Cu posibilitatea unei creșteri importante se numără și comerțul obiectelor de artizanat și a suvenirurilor realizate de meșteri populari și de localnici. Astfel este accentuală tradiția locală și obiceiurile populare. Un alt aspect este cel referitor la șomaj și la scăderea procentajului acestuia la nivel de sat, prin angrenarea localnicilor în astfel de activități turistice. Acest lucru aduce și venituri suplimentare ce ajută la îmbunătățirea și modernizarea gospodăriilor, a fermelor și a stilului de viață. Din punct de vedere al costurilor de investiție, turismul rural are printre cele mai reduse valori datorită existenței unor dotări și echipamente simple, în comparație cu cele folosite în mediul urban. Tarifele percepute pentru acest tip de turism sunt relativ mici, iar satisfacția este foarte mare.

La nivel național turismul rural este predominant în zona montane și deluroasă, din care face și județul Suceava. Bucovina, binecunoscută pentru mănăstirile construite de domnitorii moldoveni Alexandra cel Bun, Ștefan cel Mare, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu și Mușatinii, este reprezentativă din punct de vedere al coloristicii sale. Predomină verdele pădurilor existente, acesta fiind și motivul pentru care habsburgii au denumit-o „Țara Fagilor”, urmat de albastru de Voroneț, roșu de Humor și galben de Moldovița.

În Țara de Sus, (Bucovina), regiune care este formată din orașul Suceava, Câmpulung Moldovenesca, Rădăuți și Cernăuți-ul vecinilor ucraineni, cadrul natural este unic și de o frumusețe rară. Aici este locul unde tradițiile au rămas vii de sute și chiar mii de ani. Astfel ceea ce recomadă acest locul este peisajul natural, obiectivele turistice religioase și datini unice în lume.

Bucovinenii considerați a fii cei mai ospitalieri dintre români, dețin gospodării frumoase, unde întălnim produse alimentare naturale, sau altfel spus, cum se făceau odată. Dintre preparatele tipice acestui loc amintim sarmalele în foi de viță de vie, ciorba rădăuțeană, scrijele(chips-uri naturale), plăcintele poale-n brâu, tochitura, tocineii, răcituri, învârtită(cozonac bucovinesc), etc.

Un alt element distinctiv este considerat a fi portul popular care a fost premiat la nivel internațional. Însă ceea ce caracterizează cel ma bine acet ținut este tradiția și păstrarea obiceiurilor vechi până în zilele noastre pline de tehnologie și agitație. Dintre cele mai importante tradiții amintim:

Încondeierea sau închistrirea ouălelor de Paște;

Colindele de Crăciun;

Urătorii și jocul caprei de Anul Nou;

Sfințirea apelor de Bobotează;

Șezătorile.

Evenimentele care se organizează an de an sunt în strânsă legătură cu tradițiile mai sus menționate:

Târgul de Sânziene 22-24 iunie, de Zilele Sucevei;

Festivalul Național al Păstrăvului, Ciocănești;

Festivalul de Artă Medievală, august la Cetatea de Scaun Suceava;

Crăciun în Bucovina;

Paște în Bucovina (Târgul Meșterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Ouălor Încondeiate);

Pelerin în Bucovina, 15 august la Cacica și Putna;

Serbările Zăpezii, februarie -Pârtia Parc,Vatra Dornei.

Capitolul 4 Studiul de fezabilitate

Parți scrise

Date generale:

Denumirea/ Numele solicitantului si date deidentificare ale acestuia:

Firma: SC BDE SRL

Sediul social: sat Costâna, comuna Todirești, nr. 25, judetul Suceava

Cod Unic de Inregistrare: 251139XX din data de 12.05.2014

Nr. de ordine in registrul comertului: J12/320/12.05.2014

Activitatea principala: Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata – 5520 (cod CAEN)

Punct de lucru: sat Todirești , com.Todirești, nr.59, jud. Suceava

Scurt istoric al solicitantului:

Societatea SC BDE SRL a fost înființată la data de 12 mai 2014, cu scopul de a desfășura activități turistice de cazare și recreere. Pensiunea Râpa Ursului este situată într-o zonă liniștită, în imediata apropriere a pădurii Toderești, din satul cu același nume, județul Suceava. Până la data curentă societatea nu a desfășurat activitate economică și are un acționar unic, pe domnișoara Buculei Diana Elena.

Obiecte de activitate ale solicitantului:

Activitatea principală o constituie facilitățile de caazre pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, respectiv codul CAEN 5520. Pentru aceasta solicitanta deține certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comerțului, care îi atenstă desfășurarea respectivelor activități.

Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Societatea nu deține mijloace fixe în proprietate, însă deține un teren în suprafața de 5100 mp, situat în Comuna Todirești, satul Todirești, numărul 59.

Descrierea proiectului

Data realizarii studiului de fezabilitate: 12.05.2014

Curs de schimb: 1€ = 4,4328 lei

(curs B.N.R: http://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2014.html )

Denumirea investiției: Pensiune turistică „Râpa Ursului” (D+P+E), situată în comunca Todirești, nr, 59, județul Suceava

Amplasamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea)

Regiunea: 1 Nord-Est (Suceava)

Judetul: Suceava

Localitatea: Todirești (comuna)

Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect,

respectiv investitii in infrastructura de primire turistica; investitii in activitati recreationale; dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. (pentru modernizari se va descrie succint si situatia existenta)

Prezentul proiect este unul integrat, care combină acțiuni din componentele a), b) si d) respectiv:

a) investiții în infrastructura de primire turistică;

b) investiții în activitâți recreaționale;

d) dezvoltarea și / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Pentru componenta “a) investiții în infrastructura de primire turistică”, se dorește construcția și dotarea unei structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare de tip pensiune turistică rurală, ce va avea un număr de 8 camere duble și un apartament dotat cu bucătărie proprie, destinat familiilor cu copii mici, persoanelor vârstnice sau persoanelor cu handicap. Nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect sunt la standardul de calitate de 3 margarete.

Pentru componenta “b) investiții în activități recreative”, dorește realizarea unei investiții în infrastructura turistică de agreement, ce constă în dotarea spațiului situat la demisolul pensiunii, denumit “sala hobby”, având o suprafata de 215 mp., cu masă de tenis, masă de biliard, darts, jocuri de societate (șah, table, remy, carți de joc, etc.) și mobilier necesar petrecerii în mod placut a timpului liber.

Pentru componenta “d) dezvoltarea și / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural”, se dorește elaborarea de materiale promoționale în scopul promovării activităților turistice: brosuri de prezentare.

De asemenea, în component proiectului se află și o investiție în vederea producerii de energiei din surse regenerabile, respectiv un sistem de producere a apei calde compus din panou solar și un boiler pentru înmagazinarea acesteia. Apa caldă produsă va fi utilizată în scopul desfășurării activității turistice, la baă și la bucătărie.

Proiectul prevede prin activitatea propusă păstrarea și promovarea culturii tradiționale prin achiziționarea unui război de țesut certificat ca fiind produs tradițional de marcă, în vederea amenajării unui spațiu dedicat în cadrul structurii de primire turistice și a obiectelor decorative tradiționale precum veselă de lut și țesături.

Fundamentarea necesității și oportunității investiției:

Amplasarea se realizează în comuna Todirești, aflată în nord estul județului Suceava. Este formată din satele Costâna, Părhăuți, Soloneț și reședința Todirești și se află la 17 kilometrii de orașul Suceava spre Siret, la jumătatea distanței spre celebra Salină Cacica. Vecinii acesteia sunt comuna Grănicești și orașul Cajvana în partea la Nord, comuna Dărmănești la Est, comuna Șcheia la Sud-Est, comunele Bălăceana și Stroiești la Sud, iar la Vest comuna Comănești. În Est este trversată de râul Suceava. Din punct de vedere al infrastructurii, comuna este străbătută de DJ 178 A(Șcheia-Cacica-Păltinoasa), DJ 209D (Dărmănești-Stroiești-Păltinoasa), DJ 178 D (Soloneț-Cajvana-Arbore) și de calea ferată Suceava-Dărmănești-Cacica-Păltinoasa.

Suprafața pe care se întinde este de 5989 ha, intravilan 891 ha și extravilan 5092ha și este alcătuită din 2101 locuințe, 2050 gospodării , 4 grădinițe și 4 școli.

La ultimul recensământ, din anul 2011, populația toală era alcătuită din 5259 de locuitori, dintre care 98,14% români. Din perspectiva religioasă, din întreaga populație 91,82% sunt ortodocși, 3,94% adventiști și 1,94% penticostali.

Din punct de vederea al reliefului, comuna este amplasată în centrul Podișului Sucevei, având altitudinea maximă de 424 m în Dealul Osoi și altitudinea minimă de 300 m în Lunca Sucevei. Tipurile de relief întâlnite aici sunt:

• Relief sculptural-structutal, care este reprezentat prin platourile structurale(Osoi, Dealul Muncel), cueste(Imaș, Sârghești), văi ale apelor curgătoare și torenți(Râpa Boului, Râpa lui Didilă);

• Relief acumulativ-sculptural, de origine fluviatilă, reprezentat de terasele formate în urma coborării râurilor Suceava și Soloneț;

• Relief acumulativ, care este cel mai tânăr tip fe relief din zină și este reprezentat de luncile râurilor Suceava și Soloneț;

• Relief antropic, creat de om, a cărui modificări au avut ca scop agricultura și infrastructură.

Din punct de vedere al ocupațiilor locuitorilor, cea mai întâlnită activitate specifică zonei este agricultura, urmată de creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, comerțul și procesare produselor agricole. Fiind o zonă rurală toate aceste activități sunt în strănsă legătură cu viața satului. De asemenea, pe raza comunei se află 15 sonde pentru forajul gazului metan, 2 mori de grâu și porumb, o fermă destinată creșterii păsărilor și 850 de ha de pădure ce constituie un factor important de dezvoltare economică.

Din punct de vedere turistic comuna nu este foarte dezvoltată, însă poziționarea ei este favorabilă datorită aproprierii de principalele obiective turistice ale zonei, precum Salina Cacina, Mănăstirea Arbore, Centru de meștușug de la Marginea. Printre obiectivele comunei se numără:

Biserica de lemn „Sfinții Mihail și Gavril” , ce datează din 1782;

Biserica „ Tuturor Sfinților”, din Părhăuți, ce datează din 1522;

Rezervația naturală de la Bidigan unde crește Laleaua pestriță.

Din punct vedere cultural cel mai important eveniment local este Festivalul „Laleaua Pestriță”, din luna mai, urmat de Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă. Viața intensă a satului a dus la crearea fanfarei „Crai bucovinean”, a Ansamblului de dansuri „Plaiurile Solonețului” și Ansamblul de dansuri „Gelu Constantin”, care au primit numeroase distincții pentru activitate, unicitate și în special pentru frumusețea portului popular. Previziunile realizate pentru acestă comună se referă la dezvoltarea turismului rural și a fermelor agroturistice, datorate situării colinare favoravile, a stilului arhitectural neafectat de modernizarea excesivă urbană sau de efectul de copiere al modelelor din străinătate.

Printre cele mai importante proiecte de investiții se numără realizarea fabricii de încălțăminte ”Ateliere meșteșugărești de păstrare a tradițiilor în Bucovina”.

Datorită poziționării avantajoase cu posibilitatea de a ajunge la cele mai importante obiective turistice din zonă în mai puțin de 1 oră, a cadrului natural de o frumusețe aparte, a oamenilor binevoitori și ospitalieri, a investițiilor puternice în dezvoltarea economică și a activităților realizate în mod traditional, face ca acestă comună, respectiv satul Todirești, să fie o zonă de amplasare bună. Mai mult considerând faptul că principala concurență nu este dezvoltată din punct de vedere calitativ la standarde de 3 margarete, îi lipsesc serviciile profesioniste și studiile în domeniul turismului, considerăm acestă zonă ca fiind de un real interes în vederea implementării unei pensiuni turistice rurale, care să ajute la dezvoltarea și promovarea tradițiilor, locului și sprijinul localnicilor în vedere obținerii de venituri suplimentare și de soluționare a problemei șomajului în rândul tinerilor localnici.

Piața de aprovizionare/ desfacere, concurența și strategia de piață ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului:

Concurența este slab dezvoltată în satul Todirești, din punct de vedere cantitativ existând o singură unitate de primire turistică,Pensiunea Simona, iar din punct de vedere calitativ serviciile acesteia sunt sub standardul de 3 margarete, lipsindu-i politica de promovare și strategii de piață și cunoașterea în domeniul turismului.

Strategia de piață pe care beneficiara proiectului o prevedere este structurată în următorii pași:

Cazare

Pensiunea „Râpa Ursului” va dispune de 7 camere duble, cu o capacitate de 14 locuri și un apartament cu bucătărie, având capacitatea de 4-6 persoane. Structura va funcționa la standardul de 3 margarete, conform legislației naționale în vigoare.

Masa

Alimentația se va realiza pe cont propriu în apartament și prin personalul autorizat al bucătăriei. Specificul este traditional bucovinean, dar la cerere se pot realiza și preparate cu specific national și international. Se oferă un meniu de mic dejun format din două ouă fierte/prăjite, brânză de oaie, preparate din carne de porc afumată, mămăligă și la cerere smântână, pâine, băuturi racoritoare. Meniul traditional este format din preparate specific precum ciorba rădăuțeană, tochitură, brânză cu mămăligă, borș de sfeclă, colțunași, tocinei, răcituri, carne cu hrean, tocăniță de hribi cu smântână, ciulama de pui cu prune uscate, alivancă, găluște cu bureți, învârtită, turte cu povirlă și brânză de oaie, poale-n brâu, zamă de gâină, pomana porcului,etc. La cerere se pregătesc și meniuri de post, vegetariene. Dintre băuturile tradiționale oferite amintim: samahoancă, rachiu de prune, bere de cicoare, must de mere, socată. Pe timp de iarnă se organizează taierea porcului, la care participă și turișii doritoi.

Recreere

Pentru recreere și divertisment sunt puse la dispoziție un spațiu de primire și relaxare, o zonă de servit masa, terasă exterioară acoperită, piscină în aer liber- doar pe timp de vară, sala de hobby dotată corespunzător.

Particularități

Printre elemente de diferențiere se numără standardul calitativ de 3 margarete, produsele ecologice realizate din materie primă obținută de localnici, implicarea turiștilor în realizarea activităților gospodărești, plimbări cu sania pe timp de iarnă, drumeții prin pădure pe timp de vară, piscină esterioară cu vedere la pădure, cadru natural pentru relaxare și posibilitatea petrecerii timpului liber în natură.

Cultura tradițională este promovată prin elementele decorative precum războiul de țesut, veselă de lut, țesături realizate de localnici, și prin activități tipice regiunii precum tăiatul porcului, participarea la obiceiurile de iarnă, la încondeierea ouălelor de Paște, agricultură și participarea la sărbătorile religioase.

În vederea creșterii gradului de ocupare în extrasezon turistic se vor realiza oferte promoționale pentru aniversări, pentru vacanțele elevilor și studenților, pentru turiști fideli și pentru localnici. Serviciile suplimentare oferite sunt drumeții prin pădure, plimbări cu trăsura și sania, program de folclor, foc de tabără, organizarea de șezători cu localnicii, cursuri de gătit cu bucătăresele din sat, vizite în rezervația de lalea pestriță.

Segmentul țintă

Grupul țintă este format din persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de ani, care doresc să se reconnecteze cu natura și să experimenteze viața într-o curte bucovineană; grupuri de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani care sunt doritori să cunoască viața la sat, activitățile gospodărești zilnice și originile lor; grupuri de strâini care doresc să aibă parte de o experiență tradițional bucovineană unică, de o atmosferă de comuniune a omului cu natura; familii cu copii care doresc să își petreacă timpul în natură; românii care au nevoie de atmosferă și senzație tipică bucovineană și clienții de tip corporate în vedere organizării de teambuilding, socializare și relaxare.

Promovare

Partea de promovare a pensiunii „Râpa Ursului” se realizează prin încheierea de contracte cu agenșii de turism și tour opearatori, publicitate în mass-media locală, și națională, site web, cont de Facebook, participarea la diverse târguri de profil și expoziții turistice, editarea și distribuirea de pliante promoționale.

Politica de preț

Capacitatea de primire turistică este 7 camere duble și un apartament, totalizând 18 locuri. Astfel prețul pentru o cameră dublă este de 180 de RON, iar pentru apartament prețul este de 300 de RON pe noaptea de cazare. Prețul meniului tradițional este de 40 de Ron/persoană. Pentru turiștii care nu sunt cazați în pensiune prețul pentru meniu de mic dejun este de 20 RON/Persoană, iar pentru accesul la piscina exterioară preșul este de 20 RON/persoană/zi.

Din categoria de servicii gratuite fac parce parcarea, spațiul de recreere, cazarea copiilor sub 10 ani.

Date tehnice ale investiției

Date generale

Obiectul investiției este situat în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 17 km față de municipiul Suceava.

Zona și amplasamentul

Regiunea: 1 Nord-Est (Suceava)

Județul: Suceava

Localitatea: Todirești (comuna)

Investiția va ocupa o suprafata de 5100 mp, terenul aflându-se în proprietatea privată a firmei SC BDE SRL și fiind liber de sarcini.

Caracteristicele principale ale construcțiilor

Construcția pensiunii turistice „Râpa Ursului” se realizează pe o suprafață de 615,00 mp. Acesta este formată din construcția propriu zisă și din terasa acoperită.

Cladiri

Suprafețe:

Suprafața construită -424,44 mp

Suprafața utilă -899,25 mp

Suprafața desfășurată -1235,48 mp

Numar de niveluri: 3 (demisol, parter si etaj)

Parcari: 12 locuri cu o suprafata desfasurata de 150 mp

Repartiție funcțională propusă:

Demisol

Parter:

Etaj

Principalele utilaje de dotare ale construcțiilor

Utilajele necesare dotării construcției sunt centrala termică pentru asigurarea încălzirii, hidroforul pentru alimentarea cu apă, panourile solare pentru încălzirea apei calde menajere, microstația de epurare care asigură colectarea și epurarea apelor menajere. Instalațiile aferente construcțiilor sunt cele de iluminat, de alimentare cu energie electrică, termice, sanitare și instalație împotriva tensiunilor accidentale. Instalația sanitare este formată din instalația de canalizare și grupurile sanitare, care sunt dotate astfel: la demisol 2 lavoare și 2 vase de toaletă; la parter 5 lavoare, 4 vase de toaletă și un pișoar, la bucătărie chiuvetă, mașină de spălat vase; la etaj fiecare baie conține lavoar, bideu, vas de toaletă și cabină de duș, bucătăria aparatamentului conține o chiuvetă.

Situația existentă a utilităților și analiza acestora

În zonă există o rețea de utilități la care se racordează și construcția noastră: electricitate, apă și energie electrică.

Avize și acorduri

Avizele și acordurile necesare sunt emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare sunt:

avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;

certificatul de urbanism;

avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc.);

acordul de mediu;

alte avize si acorduri de principiu specifice.

Caracteristici tehnice și funcționale ale utilajelor/ echipamentelor tehnologice/ echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect.

Dotări parter și etaj:

Dotări demisol- spațiu recreațional

Durata de realizare

Durata de execuție a obiectivelor propuse va fi de 24 de luni, iar etapele sunt sintetizate în graficul de eșalonare a învestiției de mai jos:

Lipsaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.

Costul estimativ al investiției

Pentru calcularea Devizului General Totalizator al investiției s-a folosit cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Bancii Naționale Românești http://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2014.htm de la data intocmirii studiului de fezabilitate, 12.05.2014, 1 euro = 4.4328 lei. În continuare este detaliat Devizul General conform HG 1179/2002.

Finanțarea investiției

Valoarea totală a investiției este de 2.202.599 RON, iar ajutorul public nerambursabil este de 886.560 RON, finanțarea realinzându-se din surse proprii și conform legislației naționale.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției sunt:

Valoarea totală eligibilă a proiectului, fără TVA: 1.773.120 RON

Valoarea totală neeligibilă a proiectului, fără TVA: 958.103 RON

Valoarea totală a proiectului, inclusiv TVA : 2.731.223 RON

Durata de realizare

Durata de implementare a proiectului se întinde pe 24 de luni începând de la data semnârii contractului cu FEADR și terminându-se cu data primirii ultimei tranșe de bani.

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati- lipsa!!!!!!!!

Date privind forța de muncă

Personalul existent al societății este format dintr-o singură persoană, însă prin realizarea acestei investiții și prin legislația în vigoare, numărul personalului nou angajat va fi de 8 persoane.

Anexele B- Proiecții financiare și indicatori financiari

Prognoza veniturilor

Prognoza cheltuielilor

Proiectia contului de profit si pierdere

Indicatori financiari

Capitolul 5: Concluzii

Bibliografie

Cărți:

Florescu, D.(2012), Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Editura C.H.Beck, București

Fuck,B., Pizzati,L.(2003), European Integration,Regional Policy and Growth.Lessons and prospects, World Bank Publications,Washington D.C.

Zlatian,R. Tabacu, O. (2010), Cererea de finanțare, Editura Aius, Craiova

Badea, M Lupu, M. (2010), Proiecte eligibile cu fonduri europene, Editura Pământul,Pitești

Bocancea, M. Bocancea, M. (2013), Comuna Todirești-Județul Suceava, Editura George Tofan, Suceava

Talabă, I. Talpas, J. Ungureanu, D. Gățan, D Stoian, M. (2007), Turism rural românesc , Editura Performatica

Talabă, I. Talpas, J. Ungureanu, D. Haller A. (2008), Turism rural românesc. Actualitate și perspective, Editura Performatica

Pagini web:

***http://www.fsenordest.ro/ManualdesprepoliticadeCoeziuneEconomicășiSocialăînUE.pdf.

***http://www.euractiv.ro/Despre-instrumentele-structurale-ale-Uniunii-Europene.html

***http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l60032_ro.htm

*** http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf

*** http://www.primaria-todiresti.ro/

*** http://www.comunatodiresti.ro/

Bibliografie

Cărți:

Florescu, D.(2012), Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Editura C.H.Beck, București

Fuck,B., Pizzati,L.(2003), European Integration,Regional Policy and Growth.Lessons and prospects, World Bank Publications,Washington D.C.

Zlatian,R. Tabacu, O. (2010), Cererea de finanțare, Editura Aius, Craiova

Badea, M Lupu, M. (2010), Proiecte eligibile cu fonduri europene, Editura Pământul,Pitești

Bocancea, M. Bocancea, M. (2013), Comuna Todirești-Județul Suceava, Editura George Tofan, Suceava

Talabă, I. Talpas, J. Ungureanu, D. Gățan, D Stoian, M. (2007), Turism rural românesc , Editura Performatica

Talabă, I. Talpas, J. Ungureanu, D. Haller A. (2008), Turism rural românesc. Actualitate și perspective, Editura Performatica

Pagini web:

***http://www.fsenordest.ro/ManualdesprepoliticadeCoeziuneEconomicășiSocialăînUE.pdf.

***http://www.euractiv.ro/Despre-instrumentele-structurale-ale-Uniunii-Europene.html

***http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l60032_ro.htm

*** http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf

*** http://www.primaria-todiresti.ro/

*** http://www.comunatodiresti.ro/