Studiu de Fezabilitate [604553]

Studiu de Fezabilitate

Fabrica de lactate
S.C. Natura S.R.L.

Masterand: [anonimizat] 2
CUPRINS

CAPITOLUL I : S.C. NATURA S.R.L
1.1. Prezentarea generală societății
1.2. Diagnostic comercial
1.2.1. Produsele și serviciile oferite
1.2.2. Piața de desfacere
1.2.3. Furnizorii de materie primă
1.2.4. Evaluarea activității de vânzare
1.2.4.1 Descrierea evoluției vânzărilor
1.2.4.2 Descrierea situației concurențiale în domeniul de activitate al societății comerciale
CAPITOLUL II Analiza proiectului de investiții
2.1. Diagnosticul financiar
2.1.1. Analiza poziției financiare
2.1.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului
2.1.3. Analiza performanțelor financiare pe baza contului de profit și pierdere
2.2. Previziunea bilanțului și a contului de pro fit și pierdere
2.2.1. Contul de profit și pierdere
2.2.2. Previziunea bilanțului
2.3. Sinteza diagnosticării. Analiza S WOT

Studiu de fezabilitate Page 3
2.4. Fundamentarea cheltuielilor de investiție
2.5. Analiza proiectului de investiții în mediu cvasi -cert
2.6. Analiza proiectului de investiții în mediu incert
2.6.1. Analiza de sensibilitate
2.6.2. Tehnica scenariilor
2.7. Finanțarea proiectului de investiții
Concluzii

Studiu de fezabilitate Page 4
CAPITOLUL I

1.1. Prezentarea generală a societății

S.C Natura S.A a luat fi ință în 201 7 in comuna Nucsoara, judetul Arges.
Societatea este o firmă cu capital integral privat. Pr incipalul obiect de activitate al societății este prel ucrarea și
comercializarea laptelui și a produselor lactate ce poartă marca „Natura ”, fiind cea mai mare fabrică de prelucrare a laptelui
din județ . În prezent capacitatea de prelucra re a fabricii este de peste 220. 000 hl lapte/an. Societatea dispune de o capacitate
de prelucrare efectiv utilizată de 35.000 litri de lapte pe zi .
Îndustrializarea laptelui operează în domeniul colectării, industrializării, depozitării și comercializării laptelui și
produselor lactate , încadrându -se în catego ria producătorilo r de talie mică .Produsele sunt distribuite în pr incipal în județ ele
din sudul țării și în m unicipiul București,
1. Fabrica va fi amplasată în comuna Nucsoara, judetul Arges

Studiu de fezabilitate Page 5

2. Amplasarea fabricii se va face pe un singur nivel cu excepția tancurilor de depo zitare a laptelui in vederea prelucrării și a
tancurilor de zer, care se vor amplasa la etajul 1.

Studiu de fezabilitate Page 6

3. Fabrica dispune de un demisol folosit pentru conducte (coridoare tehnice), diverse magazii (de ambalaje),
vestiare,bazine colectare ape glaciare etc;
4. Clădirea va dispune de doua rampe:
– una de recepție a laptelui orientată în direcția SE ;

Studiu de fezabilitate Page 7
– una de expediție orintata în direcție opusă (sau lateral dupa flux);
5. Cladirea va fi protejata impotriva intemperiilor cu sarpanta de n=2k+1;
6. Laptele va fi pr imit în proporție de 59% dimineața iar restul seara;
7. Descărcarea laptelui se va face în maxim 2,5 ore;
8. Din totalul laptelui primit zilnic, 55% va fi folosit pentru fabricarea branzei telemea, iar restul pentru fabricarea
cascavalului Olanda;
9. Depoz itele de maturare vor fi dimensionate dupa necesitatile tehnologice, iar cele de produse finite sa poata prelua
productia pe 45 zile;
10. Tancurile de depozitare a laptelui vor avea o capacitate de cel mult cantitatea de lapte colectata pe o zi;

Studiu de fezabilitate Page 8

11. Microc limatul din spatiile de productie si depozite sunt cele indicate in tehnologia de fabricatie;
12. Sectia funcționeaza în două schimburi complete. În schimbul 3 nu se fac manipulari de marfa.
13. Fabrica dispune de toate utilitățile necesare in cantitati suficiente (curent electric, apa, canal, etc).

Studiu de fezabilitate Page 9
2.1. Diagnosticul comercial

1.2.1. Prod usele și serviciile oferite
Principalele pr oduse oferite de societate sunt, pe categorii:
– laptele de consum
– produsele lactate proaspete
– untul
– brânzeturile
Produsele oferite sunt recunoscute și b ine apreciate de către consumatori, iar firma se bucură de în credere d in partea
partenerilor de afaceri. Obiectivele de dezvoltare pe termen scurt ți n de dezvoltarea gamei de sortimente.
1.2.2. Piața de desfacere
SC Natura este o companie ce își propune să ofere oricărei familii d in România produse lactate de cali tate. Astfel
produsele sub marca Natura sunt distribuite în majoritatea județ elor d in țară și în marile rețele de hypermarketuri prezente
pe piața românească.
Societatea desface între aga producț ie pe piața internă , respectiv pr in:
– supermarketuri și hip ermarketuri (Metro, XXL, Cora, Hiproma, Mega Image, Pic, M ini Max Discount, Kaufland. )
– distribuție directă că tre sectorul en detail
– distribuț ie prin intermediari din sectorul en gros
– unități bugetare (spitale, unități militare, școli, gră dinițe)
– societăți comerciale
Pentru anu l școlar 2017 – 2018 societatea a distribuit lapte către unitățile ș colare d in județul Arges , în cadrul
programului ,,L apte și corn”.
Produsele sunt prezente în Arges , dar cel mai mare volum de desfacere se realizează pe pi ețele d in: București , Dolj,
Prahova, Buză u.

Studiu de fezabilitate Page 10

Ponderile grupelor de produse în totalul producț iei rea lizate pe ultimii trei ani sunt prezentate in Tabelul nr. 3 din
Anexa 1.

În anul 2017 , distribuția produselor lactate este prezentată în graficul atașat:

Distribuția produselor lactate
25, 25%
54, 54%5, 5%16, 16%
Lapte de consum Prod.lactate proaspete Unt Brânzeturi

Căile de distribuț ie utilizate sunt distribuția directă cu mij loace le auto ale societăț ii,

1.2.3. Furnizorii de materie prim ă

Sunt în pr incipal fermele și microfermele care livrează aproximativ 60% d in laptele materie primă prelucrat de
societate , dar ș i oamenii din zona rurală care se ocupă cu creșterea vacilor î n gospodarie. Achiziționarea de lapte se face pe
bază de contracte încheiate între societate ș i furnizor
Principalii furnizori de materiale sunt:

Studiu de fezabilitate Page 11
– Greiner S.A. Sibiu – ambalaje din plastic
– Mecpimni S .R.L. Timișoara – folie din polietilenă ;
– MTC România SRL Cluj Napoca – culturi selecț ionate, stabilizatori și cheag;
– EURO PACK CARTON – ambalaje din plastic
– GAMA SERV – culturi.
Colectarea se face de la puncte le de colectare aparț inând fabric ii, unde sunt asigurate toate condițiile igienice de
colectare ( apă curentă rece și caldă , stație de ră cire și de menți nere a materiei prime la o temperatură cuprinsă între 2 și 8 °C,
laborator de analiză ), conform normelor Uniunii Europene.
Fabrica mai este dotată și cu un parc de auto -izoterme -frigorifice dest inat colectă rii materiei prime și totodată
distribuț iei produselor f inite că tre dest inatari (magaz ine) și autoturisme dest inate agenților de dist ribuție . Stocu rile de
materie primă ș i materiale a sigură desfășurarea normală a activității societăț ii.
1.2.4. Evaluarea activității de vânzare

1.2.4.1 Descrierea evoluției vânză rilor

În ultima perioada s-a pă truns pe pieț e noi, care s -au dovedit permi sive ca urmare a stra tegiilor aplicate cu
consecvență . Produsele societăț ii sunt prezente în Arges , București, Brașov, Buzău , Piteș ti, etc. Structura pe cat egorii de
clienț i s-a conturat în creșterea ponderii vânzărilor că tre supermarketuri și distribuito ri en -gros, care deți n circa 50 % d in
volumul vânză rilor, tendința care se va menți ne și în următoarea perioadă.

1.2.4.2 Descrierea situației concurențiale în domeniul de acti vitate al societății comerciale

Studiu de fezabilitate Page 12
Piața produselor lactate este relativ fragmenta tă, un n umăr de 10 jucă tori, pr intre care se numără și S.C. Natura S.R.L .,
dețin peste trei sferturi d in volumul și valoarea vânză rilor.1 Principalii concurenți ai societăți i sunt Friesland și Napolact,
Danone, Covalact, Albalact, Prodlacta., LaDorna.
Firma nu prez intă un grad mare de dependență față de un client sau un grup de clienț i, însă variația cantitativă a
materiei prime de la un a notimp la altul impune o anumită ciclicitate a activității societăț ii și apare nece sitatea constituirii de
stocuri în perioada iernii.
Pe piata locală , fabrica deține, în raport cu concurența , o poziț ie de lider înregistrâ nd în anul 2017 o cotă de piaț a de
aproximativ 58% d in totalul pieț ei produselor lactate, această cotă fiind diferențiată pe sortimentele de produse. Gra ție
acestei concure nțe autohtone puternice , firma urmărește găs irea unor surse de apovizionare cu materii prime mai ieft ine, dar
și pătrunderea pe noi piețe ți nând cont de faptul că piaț a lactatelor este unul d intre segmentele cu ce a mai rapidă devoltare
din industria alimenta ră, înregistrâ nd în ultimii ani creș teri de peste 30 %, iar consumul de iaurt s -a dublat în ultimii 3 ani
depași nd pragul de 6 kg pe cap de locuitor.2
La nivel național, SC Natura nu este un competitor de calibru, având o cotă de pia ță sub 1%, întrucât marile bătălii se
dau între competitorii cu renume, cum ar fi Fabrica Bradet, Danone, Friesland sau Napolact. Distribuția cotelor de piață pe
piața lactatelor este rep rezentată în graficu l atașat:

1 A.Buzilă , Articol ziarul Piața, din 18/aprilie 2006, ,,Piața lactatelor’’
2 V.Năstase, Articol Ziarul Financiar 9 aug 2007, ,,Piața laptelui este în fierbere’’

Studiu de fezabilitate Page 13

Cote de piață
20%
12%
50%2%5%2%9% 0%
Friesland Napolact Danone Covalact Albalact Prodlacta LaDorna Alții

Studiu de fezabilitate Page 14
CAPITOLUL II
Analiza proie ctului de investiții

2.1. Diagnosticul financiar

Analiza financiară a întreprinderii are scopul de a prezenta în problemele de fundamentare a deciziei , informații cât
mai corecte în ceea ce privește situația cu care se confruntă firma.
Fundamentarea an alizei financiare cons tă nu în aplicarea mecanică a unui set de formule (oricum în continuă
schimbare în viața reală), ci în studierea și explicarea datelor disponibile.
Analiza echilibrului financiar are ca obiect evaluarea politicii financiare a î ntreprinderii într -o perioadă trecută și
facilitarea luării în cadrul acesteia a unor decizii viitoare. Echilibrul financiar al întreprinderii se apreciază în cea mai mare
parte utilizând datele din bilanțul întreprinderii.
Bilanțul nu poate oferi întotdeauna o imagine extrem de clară a stării de echilibru sau dezechilibru financiar, astfel
analiza elementelor de bilanț realizându -se sub forma procentelor , așa cum se poate observa în Tabelul nr. 1 din Anexa 2.

2.1.1. Analiza poziției financiare

Pe baza analizei bilanțului se observă că:
 Rata activelor permanente = Ap/AT . Nivelul ei este ridicat datorită ponderii mare a dotărilor tehnice, echipamente,
utilaje și instalații.
 Rata activelor tem porare = At/AT este satisfăcător pentru domeniul de activitate al firmei.

2.1.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului

Acest tip de analiză î și propune identificarea stării de echilibru la nivelul firmei analizate. Echilibrul financia r este
apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradul de exigibilitate a elementelor pasivului.

Studiu de fezabilitate Page 15
Pentru anul 2017 , situația financiară a î ntreprinderii trebuie analizată din două puncte de vedere fundamentale: pe de o
parte , se po ate remarc a influența sectorului de activitate în care firma acționează, iar pe de altă parte, cea a ansamblului
economiei în care funcționează.

Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizați indicatori de echilibru financiar:
 FR (fondul de rulment ) – reprezintă marja de securitate care pune întreprinderea la adăpost de evenimente
neprevăzute.
FR = Ppermanente – Apermanent

După cum se observă în Tabelul nr. 3 din Anexa 1 FR este pozitiv, ceea ce implică o stare de echilibru între resursele
permanen te și alocările permanente. Acest indicator poate fi înțeles și ca un fond de rezervă pentru finanțarea nevoilor
temporare după finanțarea în întregime a celor permanente.

Structura fondului de rulment:
1) FR PROPRIU – partea din CPR care depășește valoarea imobilizărilor nete și care sunt destinate finanț ării activelor
circulante (apreciază cuantumul participării CPR la finanțarea activelor circulante); această parte trebuie să dețină pondere a
majoritară în FR și să manifeste o permanentă tendință de creștere.
FR PROPRIU = CPR – Active permanente

În urma calculelor din Tabelul nr. 3 din Anexa 1 FR propriu este egal cu FRP, ceea ce înseamnă c ă firma nu a
contractat împrumuturi pe termen lung.

2) FR ÎMPRMUTAT – reprezintă p artea din datoriile pe termen mediu și lung care depășesc valoarea imobilizărilor nete
și care sunt destinate fina nțării activelor circulante (pune în evidență participarea împrumuturilor pe termen mediu și lung la
finațarea activelor circulante).
FR IMPRMU TAT = FR – FR PROPRIU

Studiu de fezabilitate Page 16
FR ÎMPRMUTAT este egal este 0 în toți anii întrucât acest indicator are aceea și valoare cu datoriile pe TL, care în cazul
nostru sunt egale cu 0.

 NFR (necesar de fond de rulment) – investița realizată de firmă pentru finanțarea activ ității curente
NFR= (Atemporare -Atrezorerie ) – (Ptemporare -Ptrezorerie )

NFR reprezintă partea din activele de explo atare care nu poate fi acoperită de resursele atrase de la partenerii de
afacere ai întreprinderii î n procesul de exploatare. Un necesar de fond de rulment mare poate fi explicat printr -o creștere a
nivelului activităț ii.

 TN (trezoreria netă ) – reprezintă disponibilitățile bănești rămase la dispoziția firmei rezultate din activitatea
desfășurată pe parcursul unui exercițiu financiar
TN = FR – NFR

TN reprezintă numerarul rămas la dispoziția î ntreprinderii la un moment dat, după plata datoriilor sca dente. În 2017 ,
TN este ridicată datorită valori i mari a FR, însă comparativ cu CA este sufi cientă pentru echilibru l financiar al întreprinderii.
Însă pentru ca TN să se ap roprie de o valoare optimă tipului de activitate al societății , firma ar trebui să realizeze investiții.
În 2018 , valorile înregi strate se încadrează î n categoria celor caracteristice sectorului de activi tate al firmei, respecti v
unui nivel normal al indicatori lor. În ceea ce privește FR, acesta evoluează la un nivel mai mare decât î n anul 2017 , din
cauza politici de reinvest ire a pro fitului practicat de către firmă . Însă există î n continuare o stare de echilibru a resurselor ș i a
alocă rilor permanente.
NFR are valoare o valoare pozitivă în 2018 , adic ă active le circulante au o valoare mai mare decât datorii le de
exploatare.
TN î nregistrează niveluri pozitive î n 2018 , ceea ce se constituie ca un semnal al realiză rii ech ilibrului financiar la
nivelul î ntreg ii firme . TN are o valoare destul de mare , de a ceea recomandăm firmei niș te investiț ii.

Studiu de fezabilitate Page 17
2.1.3. Analiza performanțelor financiare pe baza contului de profit și pierdere

Stuctura contului de profit și pierdere pe cele trei t ipuri de activități (de exploatare, financiară, excepțională) permite
degajarea unor solduri de acumulări bănești potențiale, denumite solduri intermediare de gestiune. Soldurile intermediare de
gestiune reprezintă, de fapt, paliere successive în formarea rezultatului final, fiecare sold intermediar reflectând rezultatul
gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.
 MC ( marja comercială ) – reprezintă indicatorul principal pentru aprecierea gestiunii unei întreprinderi comerciale.
MC = venituri din vanz.mf – cheltuieli cu mf.

Marja comercială cuantifică nivelul de performanță financiară înregistrat de o firmă din activitatea comercială, având
un nivel satisfăcător în cazul firmei analizate. De asemenea, acest indicator reprezintă un rezultat pr imar al activității firmei .
 PE (producția exercitiului) – reflectă valoarea bunurilor și serviciilor realizate de firmă în cadrul exercițiului financiar
curent cu scopul de a fi vândute sau utilizate în scopul firmei.
PE = Q vandută + Q stocată + Q imobil izată
 VA (valoarea adaugată) – exprimă creșterea de valoare rezultată din activitatea desfășurată .
VA = Marja Comercială + Producția exercițiului – Consum extern

 EBE (excedent brut de exploatare) – reprezintă acumularea brută din activitatea de expoatar e, exprimând capacitatea
potențială de autofinanțare a investițiilor, de achitare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a investitorilo r
de capital.
EBE = VA + Subvenții de expl – Chelt cu salariile +
Impozite și
taxe d e expl + Alte ven din expl – Alte chelt din
expl

Este indicatorul cel mai relevant pentru analiza procesului de exploatare, exprimând speranța de numerar generată de
activitatea de exploatare.

Studiu de fezabilitate Page 18
 EBIT (rezultat de exploatare) – exprimă mărimea absolută a r entabilității activității de exploatare normală și curentă a
firmei, obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatării.
EBIT = EBE + Ven din expl nemonetare – Chelt de expl nemonetare

 EBT (rezultatul curent) – reprezintă rezultatul tuturor operațiilor curente ale firmei
EBT = EBIT + Ven financiare – Chelt financiare

Conform Tabelului nr. 4 din Anexa 1 Rezultatul curent este determinat prin luarea în considerare a rezultatului
financiar, permițând aprecierea impactului politicii f inanciare.
 RB (rezultat brut) – rezultatul obținut din operațiuni excepționale, care nu sunt legate de evoluția normală a activității
RB = EBT + Ven excepționale – Chelt excepționale

Având în vedere că SCIL Dâmbovița nu a înregistrat venituri și cheltuiel i extraordinare, RB are aceleași valori ca și
EBT.
 PN (REZULTATUL NET) – exprimă, în valori absolute, rentabilitatea netă sau pierderile aferente activității firmei,
după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale și a impozitului pe profit afere nt exercițiului financiar. PN este
masura absolută a rentabilității financiare a capitalului propriu

Conform Tabelului nr. 4 din Anexa 1 rezultatul net a înregistrat creșteri ușoare în cei 3 ani analizați.
 CAF (capacitatea de autofinanțare) – reflectă pot ențialul financiar de creștere economică a firmei.

CAF poate fi determinată prin două metode:
a) Metoda direct ă
b) Metoda indirect ă

Conform celor două tabele din Anexa 1, Tabelul nr. 5 și Tabelul nr. 6, capacitatea de autofinanțare , reflectă resurs ele
potențiale de finanțare create de întreprindere din gestiunea afacerii sale, o parte din acestea putând fi folosite în finanțarea
activității viitoare. Aceste valori ne arată că firma are potențial de creștere.

Studiu de fezabilitate Page 19

Între cei doi ani s e observă o CAF mai ma re în 2018 față de 2017 ; principalul factor care influențează acest lucru este
creșterea RN , care se datorează în principal creș terii VA prin utiliz area factorilor de producție mai eficient decât î n anul
anterior .

2.2. Previziune a bilanțului și a contului de profit și pierdere pentru 2007 -2011

2.2.1. Contul de profit și pierdere

Printr -o promovare indiv iduală a produselor sale pe pieț ele pe care firma este deja prezentă și prin deschid erea de noi
piețe, firma va reuș i să-și mărească propria cotă de piață, î n detrimen tul celorlalți agenți prezenți. Asemenea condiții
favorabile, precum si creșterea î nregis trată anterior, vor duce la o creș tere a cifrei de aface ri din ce în ce mai accentuată în
urmă torii 5 a ni. A stfel, vom considera o creș tere treptată de 5%, 7 % respectiv 10% î n fiecare d in ultimul an ai previziunii,
procente pe care le aplicăm asupra datelor din contul de profit și pierdere evidențiat în Tabelul nr. 1 din Anexa 3.
În ceea ce priveș te cheltuielile cu personalul, acestea s -au menț inut la 12% din cifra de afaceri în con dițiile unei
creșteri a acesteia din urmă mult ma i mare decat vom presupune noi în previziune. În consecinț ă, pon derea acestora va fi
considerată constantă pe toata perioada urmatoare.
În perioada pentru care di spunem de date, amor tizarea creș te ca pondere din CA de la 1,6% până la 2,8%. Pentru a
susține creș terea de cifră de afaceri , firma va mai mări numă rul de ut ilaje, deci vom presupune o creș tere a amortiză rii.Luând
în considerare performanț ele bune p revizionate pentru perioada urmă toare, firm a nu va avea nevoie de fonduri împrumutate,
deci dobanzile vor rămâ ne nule.
Pornind de la premisele enumerate mai sus, am realizat previziunea pe 5 ani a CPP, prez entată în Tabelul nr. 2 din
Anexa 3.

Studiu de fezabilitate Page 20
2.2.2. Previziunea bilanțului pentru

Pentru a extinde capacita tea de producț ie se fac i nvestiții în imobiliză ri în urmă torii 2 ani î n sumă egală anuală de
500.000, după care nivelul acestora ră mâne constant.
Pentru previzionarea stocurilor se presupune d urata de recuperare a acestora î n cifra de afaceri constantă pe perioada
urmă toare.
În cazul creanț elor se va folosi aceeaș i metodă a duratelor constante, însă valoarea folosită este de 32 zile .
Disponibiltăț ile au cunoscut un nivel aproape constant , situație considerată optimă în desfă șurarea activității firmei,
care derivă din tipu l gamei de produse. Î n cont inuare, acestea se previzionează la nivelul de 1.900.000 RON .
Valorile mobiliare oscilează în jurul sumei de 100.0 00 RON , nivel previzionat constant în viitor datorită importanței
scăzute pe care managementul o acordă acestor plasamente .
Datorită reinvestirii profitului și pentru că firma nu a dispus de resurse împrumutate la care să platească dobânzi, o
parte considerabilă din resurse a fost re partizată către investiții pe termen lun g în plan financiar.
Politica de divid end a firmei , în viitor , presup une o reinvestire a profitului în proporție de 60% în primii doi ani, având
în vedere nevoia de resurse pentru dezvoltar e. Apoi, firma va recompensa acționarii, distribuid că tre aceș tia 70% din
rezultatul net.
În cazut previziunii datoriilor curente, vom folosi metoda duratelor constante, cu o valoare a duratei medii de 60 de
zile.

2.3 . Sinteza diagnosticării. Analiza SWOT

A. Capacități sau puncte forte
Punctele fort e și cap acitățile fi rmei, SC Natura , pe care le are la momentul actual îi dau acesteia posibilitatea să
funcțio neze și să obțină rezultate optmie . Aceste puncte forte sunt:
 existența unor contracte avantajoase cu principalii furnizori și clienți ai firmei;
 conducerea este b ine pregătită profesional, fermă și doritoare de succes;

Studiu de fezabilitate Page 21
 acoperirea întreg ii game de produse lactate ;
 nivelul de independență a firmei și rentabilitatea economică și financiară bune sunt
premise favorizante pentru obținerea de credite în vederea dezvoltări i;
 personalul este bine pregăt it, formând un colectiv energic, cu inițiativă, adaptat
rapid la rigorile economiei d e piață ;
 volumul mare al disponibilităților;
 firma nu a re datorii pe termen lung;
 reuși ta de penetrare pe noi piețe î n ultim a perioada
 firma nu prezintă un grad mare de dependență față de un client/furnizor sau un
grup de clienț i/furnizor i;
 firma reușește să își achite datoriile către furnizori în urma încasării creanțelor ;

B. Constrângeri sau puncte slabe
 uzura mare a parcului auto din cauz a căreia se fac costuri suplimentare de
întreținere și reparații;
 dotare tehnica învechită ;
 capacitate de producție mică fața de cererea de produse lactate de pe piață ;
 din an aliza poziței financiare se obs ervă trezoreria netă care este prea mare î n fiecar e an, deci firma nu își folosește
eficient volumul mare al disponibilităților din fiecare an ;
 variația cantitativă a materiei prime de la un anotimp la altul impune o
anumită ciclicitate a activității societății ;
 firma desface deocamdată întreaga producție doar pe piața internă ;

C. Oportunități sau elemente favorizante
 perfecționarea pregătirii personalului și a stabilității acestuia în unitate;
 existența unei piețe interne cu cereri bune pentru întreaga gamă de activități;
 intrar ea pe piețe noi inclusiv cea st răină;
 mărimea cotei de piața prin acapararea ei de la concurenți ;

Studiu de fezabilitate Page 22

D. Amenințări provenite din mediul de funcționare al firmei
 apariția unor firme cu tehnologii mai moderne și cu tarife mai mici;
 concurența pe piața internă și externă din partea unor mari companii de profil ;

2.3. Fundamentarea cheltuielilor de investiție

Scopul proiectului de investiț ii este modernizarea fabricii de produse lactate pr in dezvol tarea capacită ții de prod ucție
a iaurtului ambalat în sticle PET de 250 ml.
Investiția constă în achiziț ionarea unei l inii de ambalat cont inuu în recipienț i rigizi tip LAR 1000/1500.
Valoarea totală a investiț iei – valoarea liniei de ambalare produse lactate ce include montajul, a sistenț a tehnică la
montaj, a sistența tehnică la punerea în funcț iune, instruirea personalului ș i piesele de schimb pentru perioada de garanț ie este
de 124.500 EUR. La aces ta se mai adau gă cheltuieli de punere în funcț iune a l iniei de ambalare de 500 EUR . Astfel valoarea
totală a investiț iei este de 125. 000 EUR . Având în vedere că datele financiare ale firmei sunt exprimate în lei, acest lucru
fiind esențial în contabilizarea cât mai coerentă a firmei, datorită evitării influențelor de curs valutar, vom aplica un curs
mediu RON/EUR în 2017 de 3,35, astfel valoarea investiției ridicându -se la 418.750 RON .
Necesarul de f inanțare cuprinde strict costul investiției și cheluieli de punere în funcțiune.
Finanț area poiectului se va realiza integral din veniturile proprii ale întreprinderii.

2.4. Analiza proiectului de investiții în mediu cvasi -cert

Pentru calculul cash-flow-urilor disponibile generate de investiție s -a folosit o cifră de afaceri previzionată pornind de
la ipoteza că valoarea maximă a capacității de producție, respectiv 1500 pahare /h, va fi atinsă în mai multe etape, odată cu

Studiu de fezabilitate Page 23
întărirea poziției produsului în coșul de consum al pieței. Astfel, producția orară a investiției va evolua în anul 2017 de la
500 pahare/h în la 700 pahare/h în 2018 ,
Utilajul va funcționa de luni până sambă tă, într -un singur schimb de 8 ore pe zi, în timp ce duminică utilajul va
funcțion a doar 4 ore. Calculul a fost fă cut pentru 52 de săptămâni anual, la un preț al pieței de 1,15 RON/pahar.
Cuantumul cheltuielilor variabile în cifra de afaceri a fost stabili t constant la 65%, cu 5 procente mai mic decât media
stabilită la nivelul firmei. Această reducere de costuri apare din cauză că utilajul face parte din ultima generație de utilaje de
ambalat. Cheltuielile fixe ale utilajului sunt 12,5% din cifra de afacer i a primului an. Valoarea utilizată este cea calculată pe
baza valorilor înregistrate anterior de firmă.
Amortizarea utilajului se va face liniar, pe o perioadă de 5 ani, iar dobânzile gen erate de investiție vor fi 0 datorită
autofinanțării investiției rea lizate.
Pentru calculul activelor circulante nete s -a folosit valoarea duratei acestora in cifra de afaceri pe care am obținut -o în
analiza firmei pe baza de rate și pe care am considerat -o constantă. Valoarea duratei de rotație este 58,82 zile.
Pentru a urmări performanța unui proiect de investiții, se apelează la calculul mai multor indicatori. Dintre aceștia, cel
mai utilizat, dar și cel mai indicat în cele mai multe cazuri, este Valoarea Actuală Netă (VAN). Prin intermediul acestui
indicator, se poate evidenția dacă un proiect de investiții trebuie adoptat sau nu din punctul de vedere al perfor manțelor
financiare. VAN exprimă diferența dintre valoarea actuală a fluxurilor viitoare actualizate și valoarea actuală a cheltuielilor
cu investiția3:
VAN=
nn
iii
kVR
kCFDI) 1() 1(10


În vederea obținerii unei valori cât mai corecte pentru VAN, vom avea nevoie de o rată de actualizare a cash-flow-
urilor fundamentată cât mai realist. Pentru că nu dispunem de rata cerută de finanțatorii proiectului, iar firma nu este c otată
la bursă ne vedem nevoiți să ne folosim de valoarea ROE , calculată în Tabelul nr. 8 din Anexa 1.

În ceea ce privește utilajul, am considerat ca la finalul celor 5 ani aferenți proiectului de investiție, acest echipament
va fi casat, întrucât acesta va fi depășit din punct de vedere tehnic, datorită evoluției tehnologice înregistrată în acest
domeniu. Asftel, valoarea reziduală a obiectului proiectului de investiție este 0.

3 DRAGOTĂ V., ”Management Financiar”, vol. 2, Ed. Economică, 2003

Studiu de fezabilitate Page 24

Observăm că pentru o rată de rentabilitate de 14,96% obținem o valoare VAN mu lt peste 0 , așa cum se poate observa
în Tabelul nr. 5 din Anexa 3. În asemenea situație ne întrebăm firesc: care este rentabilitatea maximă pe care o poate oferi
proiectul? Pentru a răspunde, vom calcula rata internă de rentabilitate (RIR). Această rată se obține din formula VAN
prezentată mai sus, pentru situația VAN = 0. Din calcule se obțin e RIR = 55 ,21%.

În graficul de mai jos, este evidențiată evoluția VAN în funcție de RIR.

RIR
-500,0000500,0001,000,0001,500,0002,000,000
0% 10% 20% 30% 40% 55% 60% 70% 80% 90% 100%
RIRVANVAN

Pe lângă performanțele economice ale proiectului, pentru investi tor este important să cunoască ș i durata în care se
recuperează fondurile pe care le -a investit. Pentru calculul termenului de recuperare actualizat și neactualizat , se vor folosi
cash-flow-urile disponibile actualizate și neactualizate, ce se vor cumula pentru st abilirea intervalului de timp în care se va
recupera investiția. Recuperarea în termeni reali se va face mai greu din cauza in tervenției ratei de actualizare, așa cum se
poate observa în Tabelul nr. 6 din Anexa 3.

Studiu de fezabilitate Page 25
Pentru că în calculul valorii actuale net e nu se ține cont de efortul investițional realiz at de întreprindere pentru proiect ,
se va calcula indicele de profitabilitate ce exprimă câștigul net obținut pentru o unitate monetară investită. Indicele de
profitabilitate se va calcula pe baza formulei:
Ip =
1
0IVAN

Din calcule se obține
112,3Ip , ceea ce înseamnă că, pentru fiecare RON investit, se vor câștiga 3,112 RON

2.5. Analiza proiectului de investiții în mediu incert

2.6.1. Analiza de s ensibilitate

Pe lângă analiza făcută în mediul cert, se pot lua în considerare o serie de factori care în realitate variază în jurul
valorii considerate anterior. Aceștia pot influența indicatorii de eficiență ai proiectului fie în sensul creșterii (Numar Or e Pe
Săptamână), fie în sen sul diminuării valorilor obținute (Costuri Fixe, etc.). Analiza de sensibilitate presupune observarea
influenței modificării unui singur factor, ceilalții fiind menținuți la valorile de bază.

Factori i de influență ce pot varia sunt prezentați în tabelul a tașat:
Factor Scenariu
Pesimist Scenariu
Optimist
1 Numar Ore Pe
Saptamână scade 5% creste 5%
2 Costuri Variabile devin 70% Devin 60%
3 Costuri Fixe devin 20% Devin 15%

Studiu de fezabilitate Page 26
4 Durata De Rotație
ACR Nete devine 65 zile devine 50 zile
5 Politica De Amortizar e Degresiv

Modificarea indicatorilor , ca urmare a influenței modificării cifrei de afaceri în scenariul pesimist , este evidențiată în
Tabelul nr. 7 din Anexa 3. Dacă pornim de la premisele evidențiate în scenariul optimist, indicatorii ce se modifică la
creșterea CA cu 5% sunt prezentați în Tabelul nr. 8 din Anexa 3.
Impactul modificării costurilor variabile în scenariul pesimist este evidențiat în Tabelul nr. 9 din Anexa 3, iar în cazul
scenariului optimist, datele modificate se regăsesc în Tabelul nr . 10 din Anexa 3.
Modificarea proporției costurilor fixe în cifra de afaceri în cele două scenarii abordate, pesimist și optimist, este
reflectată în Tabelele nr. 11 și 12 din Anexa 3.
Impactul modificării variației ACR nete în scenariul pesimist este evid ențiat în Tabelul nr. 13 din Anexa 3, iar pentru
scenariul optimist, în Tabelul nr. 14 din Anexa 3.
Modificarea politicii de amortizare în scenariul opti mist este evidențiată în Tabelul nr. 15 din Anexa 3.
Pentru a evidenția impactul fiecărei variabile as upra indicatorilor de performanță ai proiectului vom calcula
coeficienții de elasticitate ce exprimă modificarea relativă a indicatorului la modificarea cu 1% a variabilei:
bayăi
iibază
factor indicator
factorfactorindicatorindicator
e
/

Conform Tabelului nr. 16 din Anexa 3, se observă că VAN e ste influențat ă în cea mai mare proporție , în sens negativ ,
de ponderea co sturilor variabile în cifra de afaceri. La o modificare de 1% a ponderii costurilor , VAN scade cu 5 ,74%. O
influență considerabilă , în sens pozitiv , asupra VAN o are numărul de ore d e lucru pe saptămână. Modificarea VAN este de
1,42 ori mai mare decât a factorului considerat.
În urma calculului elasticității pentru RIR , evidențiat în Tabelul nr. 17 din Anexa 3, o influență notabilă se remarcă în
cazul costurilor variabile. La scădere a costurilor variabile , RIR va resimți o creștere amplificată de 3 ,71 ori. Situația este
benefică , încadrându -se într -un scenariu optimist.

Studiu de fezabilitate Page 27
Din analiza tabelelor pentru termenul de recuperare (Tabelul nr. 18 din Anexa 3) și indice le de profitabilitate (Tabelul
nr. 19 din Anexa 3) se constată o sensibilitate redusă a indicatorilor la evoluția factorilor considerați anterior.
Totuși , în condiț iile scenariilor create , este de notat impactul major deținut de costurile variabile , ceea ce conduce la
apariț ia nec esității de a reduce efectele negative ale acestora prin reducerea lor de -a lungul orizontului de previziune.

2.6.2. Tehnica scenariilor

Pentru o imagine de ansamblu cât mai corectă, trebuie luată în calcul și probabilitatea de apariție a acestor situaț ii
simulate. Astfel vom utiliza tehnica scenariilor ce ia în considerare tipurile de evoluție a variabilelor pentru cele mai
probabile stări economice ce pot apărea.
Luând în considerare diverse probabilită ți de realizare a scenariilor previzionate și mări mile valorilor actuale nete
corespunzatoare scenariilor , se po ate determina mărimea estimată a valorii actuale nete , ca masură a rentabilității unui
proiect investițional , evidențiată în Tabelul nr. 20 din Anexa 3.
Cifrele obținute pentru VAN în fiecare d in cele trei stări economice se vor pondera cu cu probabilitățile obținute din
legea de distribuție normală a probabilităților. Rezultatul va fi valoarea medie VAN , care ne va fi de folos mai departe în
calculul riscului proiectului de investiți e. Din calc ule, obținem E(VAN) = 624.013, 08 lei.

Riscul se notează cu σ ș i este rădăcină pătrată din abaterea medie pătratică a indicatorului VAN.
  
 3
12) (
ii i VANE VANp

Din calcule obținem σ = 642.113, 52 lei.

Având la dispoziție valorile E(VAN) și σ , vom ca lcula raportul celor două , raport foarte relevant pentru analiza
riscul ui ce caracte rizează proiectul, și obținem 1, 03.
Valoarea raportului arată că fiecărei unități a VAN îi revin 1 ,03 unități de risc. Pentru că valoarea limită superioară a
acestui rapor t astfel încât un proiect să nu fie declarat riscant este 0 ,6, putem spune că proiectul avut în vedere este riscant.

Studiu de fezabilitate Page 28
2.6. Finanțarea proiectului de investiții

Finanțarea liniei de ambalare a laptelui în pahare se realizează integral din surse proprii. Astfe l, firma beneficiază de o
serie de avantaje oferite de modalitatea de finanțare aleasă , avantaje pe care , dacă ar fi optat pentru fi nanțare din surse
externe , nu le -ar fi avut. Este vorba aici de meținerea independenței și autonomiei financiare , pentru că nu se creează
obligații suplimentare ca în caz ul contractării unui credit bancar , respectiv dobânzi ori garanții. Apoi , se păst rează
capacitatea organizației de a contracta credite pentru alte scopuri și , în plus , finanțarea din sur se interne constituie un mijloc
mai sigur de acoperire a necesităților financiare ale întreprinderii. Trebuie menționat faptul că aceste surse nu pot fi retrase
chiar dacă situația financiară a firmei se deteriorează , deși nu există semnale la nivelul indicatorilor de pozițe fina nciară în
acest sens , iar pierderea ar fi suportată de întreprinzător.
„Această modalitate de finanțare asigură deci flexibilitate , siguranță și independență. Totodată , în perspectiva atragerii
de surse de finanțare exterioare firmei , angajarea unor fondur i proprii reprezintă o garanție a motivației întreprinzătorului
pentru asigurarea succesului afacerii.’’4 Totuși , prin autofinanțare , proprietarii dispun de resurse mai reduse pentru a putea
investi în alte activități mai profitabile decât activitatea care generează excedentul financiar determinat.
Societatea analizată poate adopta acest proiect de investiții din perspectiva finanțării din surse interne , mărimea
fondurilor proprii permițând acoperirea costurilor investiției în condițiile în care disponibil itățile bănești asigură buna
funcționare a activității de producție.

4 Articol publicat pe www.plandeafacere.ro , ‚,Plan de afacere’’

Studiu de fezabilitate Page 29
Concluzii

În condi țiile concuren ței și ale existen ței propriet ății private , investi țiile, privite ca o economie a resurselor de consum ,
trebuie s ă fie cheltuite în așa fel încât s ă asigure o eficien ță maxim ă, un nivel cât mai ridicat al efectelor pe unitatea de efort.
Decizia de investi ție trebuie s ă se bazeze pe determin ări cantitative și calitative care s ă asigure orientarea efortului investind
spre cele mai bune variante de proiect. De aceea , eficienț a economic ă și indicatorii eficienței economice a investi țiilor
ocupă un loc central în organizarea general ă a studiului de fezabilitate.
Funcție de criteriu de selecție a proiectului o îndeplinește în primul rând c riteriul valorii actuale nete , valoare care , în
cazul de față , indică un excedent considerabil între cash-flow-urile generate de investiție. La acest nivel al VAN -ului,
fezabilitatea este susținută și de mărimea relativă creată de investiție la nivelul înt reprinderii exprimată prin valoarea
indicelui de profiabilitate. Valoarea superioară a ratei interne de rentabilitate , precum și durata recuperării investiției ce este
mai redusă decât durata de amortizare a costurilor aferente acesteia evidențiază caract erul promițător al proiectului. Toate
acestea se întâmplă în mediul cert. Însă introducerea incertitudinii și a riscului în raționamentul selecției investiției con duce
la apariția unor efecte negative la nivelul indicatorilor , firma putându -se afla în situa ția de a nu beneficia de eficiența
maximă pe care o poate oferi adoptarea ace stei decizii de implementare a proiectului , nivelul raportului dintre rentabilitatea
medie și riscul aferent proiectului fiind subunitar . Însă, din punctul meu de vedere, consider că nu se pot înregistra pierderi
de pe urma deciziei de adoptare a proiectului de investiții . Valorile înregistrate de indicatorii eficienței economice a
proiectului susțin recomandarea adoptării investiției de către întreprindere.

Studiu de fezabilitate Page 30
BIBLIOGRAFIE

 DRAGOTĂ V .,”Management Financiar”, vol. 2, Ed. Economică, 2003
 A.Buzilă, Articol ziarul Piața, din 18/aprilie 2006 , ,,Piața lactatelor’’
 V.Năstase, Articol Ziarul Financiar 9 aug 2007, ,, Piața laptelui este în fierbere’’
 Stoica(Vintila), Nicoleta ; Stancu, Ion, cond. st. Evaluarea proiectelor de investitii in mediu incert , A.S.E., 2007
 Vintila, Nicoleta, dir. proiect Modele de evaluare a proiectelor de investitii in mediu incert : … A.S.E., 2004
 Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele intreprinderilor . Analiza s i gestiunea financiara – Stancu I., Editura
Economica, Bucuresti, 1997
 Finante : Suport de curs : vol. 2 : Investitii directe si finantarea lor – Stancu I. , Ed. Economica, Bucuresti, 2003
 Finante : Suport de curs: vol. 3 : Gestiunea financiara a intreprinderii – Stancu I., Armeanu D. , Editura
Economica, Bucuresti, 2003
 Relatiil e financiar -bancare ale societatii comerciale – Bran P., Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1994

ANEXA NR. 1

Studiu de fezabilitate Page 31

Tabel nr. 1 – Ponderea grupelor de produse în total producție
Denumire 2017(RON) %
CA 2018
(RON)
Lapte de consum 5,155,900 29% 5,796,283
Produse lactate
proaspete 7,656,800 43% 11,043,171
Unt 917,100 5% 1,478,284
Brânzeturi 2,823,800 16% 3,252,262
Alte produse 1,164,288 7% 1,400,146
Total 17,717,888 100% 22,970,146

Figura nr. 1 – Distribuția produselor lactate

Studiu de fezabilitate Page 32

Distribuția produselor lactate
Lapte de consum
23%
Produse lactate
proaspete
49%Unt
5%Brânzeturi
14%Alte produse
9%

Figura nr. 2 – Cote de piață pe segmentul industrializării laptelui

Studiu de fezabilitate Page 33

Cote de piață
Friesland, 20%
Napolact, 12%
Danone, 48%Covalact, 2%Albalact, 5%Prodlacta, 2%LaDorna, 9%Alții, 2%

Tabelul nr. 2 – Indicatori privind analiza pozi ției financiare

2017 (RON) 2018 (RON)
FR 3,775,606 1,262,702
FRpropriu 3,775,606 1,262,702
FRÎ – –
NFR 658,859 1,006,716

Studiu de fezabilitate Page 34
TN 3,116,747 255,986

Tabelul nr. 3 – Indicatori privind analiza performanțelor financiare

2017 2018
RON RON ∆%
MC 236,312 372,572 158%
PE 16,186,350 20,657,670 128%
PE(n+1)/PE(n) termeni
nominali – 128%
PE(n+1)/PE(n) termeni
reali 118%
VA 5,872,299 7,292,207 124%
EBE 3,872,735 4,287,423 111%
EBIT 1,925,610 1,924,748 100%
EBT 2,058,181 1,949,775 95%
RB 2,058,181 1,949,775 95%
PN 1,500,576 1,644,9 48 110%

Studiu de fezabilitate Page 35
Rata inflației 9%

Tabelul nr. 4 – CAF prin metoda direct

2017
(RON) 2018
(RON)
EBE 3,872,735 4,287,423
+ Alte Venituri de
exploatare 75,181 281,167
– Alte Cheltuieli de
exploatare 1,409,422 2,245,518
+ Venituri din Dobânzi 133,671 99,147
+ Alte Venituri financiare 92 1,598
– Cheltuieli financiare 1,192 75,718
– Impozitul pe Profit 557,605 304,827
CAF 2,113,460 2,043,272

Studiu de fezabilitate Page 36

Tabelul nr. 5 – CAF prin metoda indirect

2017
(RON) 2018
(RON)
PN 1,500,576 1,644,948
– Venitur i din provizioane 5,100 317,100
+ Cheltuieli cu amortizarea 300,884 365,424
+ Cheltuieli cu provizioanele 317,100 350,000
CAF 2,113,460 2,043,272

Tabelul nr. 6 – Anali za Cash flow-urilor de trezorerie

2018
(RON) 2018
(RON)
Profit Net 509,846 1,781 ,866
Amortizare 362,384 849,816
Dobânzi 0 0
Cfgestiune 872,230 2,631,682
– ∆Imob 5,043,873 287,756
– ∆ACRnete -2,502,854 1,352,973
Cfdisponibil -1,668,789 990,953

Tabelul nr. 7 – Calcul ROE
2018
(RON)
PN 1,760,602

Studiu de fezabilitate Page 37
CPR 11,768,593
ROE 14.96%

Tabelul nr. 8 – Duratele elementelor bilanțiere (număr de zile)

2017 2018 Medie
Stocuri 19 25 22
Creanțe 29 31 32
Datorii curente 38 75 60

Tabelul nr. 9 – Ratele de rentabilitate ale întreprinderii

Indicatori de
eficiență 2004 2005 Medie
Rata profitului net 8.47% 7.16% 7.16%
Rentabilitate
economică 15.98% 11.12% 12.44%
Rentabilitate
financiară 19.48% 16.07% 16.84%
Rotația activelor 53.01 64.43 58.26

Studiu de fezabilitate Page 38

ANEXA NR. 2

Studiu de fezabilitate Page 39
Tabelul nr.1 – Bilanțul contabil al SC Natura SRL

ACTIV
2017 2018
Active imobilizate 41.83% 60.63%
Stocuri 9.77% 10.78%
Creante 15.08% 13.11%
Cheltuieli in avans 0.13% 0.13%
Disponibilitati 31.06% 14.06%
VMP 2.13% 1.28%
Activ total 100.00% 100.00%
PASIV
2017 2018
CPR 78.66% 66.80%
Datorii financiare 0.00% 0.00%
Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 3.38% 2.37%
Datorii curente 17.97% 17.23%
Venituri in avans 0.00% 13.61%
Credite de trezorerie 0.00% 0.00%
Pasiv total 100.00% 100.00%

Studiu de fezabilitate Page 40

ANEXA NR . 2

Tabelul nr.1 – Contul de Profit și pierdere

2017
(RON) 2018
(RON)
CA 17,717,888 22,970,146
Ch Mat 12,295,468 16,750,501
Ch Pers 1,999,564 3,004,784
Amo 293,765 362,384
Dob 0 0
Ch Fixe 2,245,518 2,245,518
Profit
Brut 883,573 606,959
Impozit 141,372 97,113
Profit Net 742,201 509,846

Studiu de fezabilitate Page 41
Tabelul nr.2 – Previziunea Contului de Profit și pierdere

2017 2018
CA 31,541,344 33,749,238
Ch Mat 22,078,941 23,624,466
Ch Pers 3,784,961 4,049,909
Amo 946,24 1,181,223
Dob 0 0
Ch Fixe 2,245,518 2,245,518
Profit Brut 2,485,684 2,648,121
Impozit 397,709 423,699
Profit Net 2,087,974 2,224,422

Tabelul nr.3 – Bilanțul
ACTIV
2017 2018
Imobilizări 3,929,011 8,972,884

Studiu de fezabilitate Page 42
Stocuri 917,790 1,595,622
Creanțe 1,428,530 1,960,477
Disponibilități 2,916,903 2,080,357
VMP 199,844 189,794
Total ACTIV 9,392,078 14,799,134
PASIV
2017 2018
CPR 7,704,617 10,235,586
Datorii
financiare 0 0
Datorii curente 1,687,461 4,563,548
Credite de
Trezorerie 0 0
Total PASIV 9,392,078 14,799,134

Studiu de fezabilitate Page 43

Tabelul nr.4 – Previziunea bilanțului

ACTIV
2017 2018
Imobilizări 9,760,64
0 10,260,6
40
Stocuri 1,927,52
7 2,062,45
3
Creanțe 2,803,67
5 2,999,93
2
Disponibilități 1,900,00
0 1,900,00
0
VMP 100 100
Imobilizări
financiare 1,602,76
2 2,392,34
4
Total 18,094,6
03 19,715,3
70
PASIV
2017 2018
CPR 12,837,7
13 14,090,4
97
Datorii financiare 0 0
Datorii curente 5,256,89 5,624,87

Studiu de fezabilitate Page 44
1 3
Credite de
Trezorerie 0 0
Total 18,094,6
03 19,715,3
70

Tabelul nr.5 – Previziunea cashflow -urilor disponibile

An 2007 2008
Cifra Afaceri 1,554,800 2,176,720
C. Variabile 1,010,620 1,414,868
C. Fixe 272,090 272,090
Ch. Reclama 46,644 65,302
EBE 225,446 424,460
Amortizare 83,750 83,750
EBIT 141,696 340,710
Dobanzi – –
Profit Brut 141,696 340,710
Impozit/Profit 22,671 54,514
Profit Net 119,025 286,197
ACR Nete 254,037 355,652
∆ACR Nete 254,037 101,615
Cashflow
Disponibil (51,262) 268,332
ROE 14.58%
Cashflow
actualizat (44,591) 203,038

Studiu de fezabilitate Page 45
Valoarea inițială
a investiției 418.750
VAN 884.474