Studiu de Fezabilitate

Beneficiar

SJS* C^fStA BftOT SlRlILî,

IwȘmnwm toc. marin, m 20, comuna crasna, m. saiaj

COLECTIV DE ELABORARE:

Sef. Proiect Ing. GEORGETA

Arhitectura: CZINCEER GAVRIL

Rezistenta: Ing. GEORGETA CEELE Plan de Afaceri: Ec. PÎNTBA RÂMONA

Fa 2 a S/F.

S

tudiu de Fezabilitate

CONSTRUIRE BRUTĂRIE, AMENAJARI INCINTA, ÎMPREJMUIRE TEREN SI ACHIZIȚIE ECHIPAMENTE IA

S.O CRiSIA BROT S.R.L PRIN SCHEMA 01 AJUTOR M STAT MII, N5T8/aO09, AFERENTA MASOR» lTi

Măsura 123 „Creșterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere"
Schema de ajutor de stat

„Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea
produselor agricole si forestiere in vederea obținerii de produse neagricole nr.
N578/2009".

STUDIULUI DE FEZABILITATE

Denumirea investiției

CONSTRUIRE BRUTĂRIE, AMENAjARI INCINTA, ÎMPREJMUIRE TEREN SI ACMZITIE DE ECHIPAMENTE LA S.C. CRISIA BROT S.R.L. PRJN SCHEMA DE AJUTOR DE STAT NR. N578/2009, AFERE]^ MĂSURII 123

Denumirea solicitantului

S.C. CRISIA BROT S.R.L

Amplasament

Loc. Marin, nr. 20, Comuna Crasna, Județul Sala]

STUDIULUI DE FEZABILITATE

I. Părțile scrise 1. Date generale

Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia S.C. CRISIA BROT S.R.L

Sediu: Loc. Marin, nr. 20, Comuna Crasna, Județul Salaj

C.U.1.27975805

N.O.R.C. :J31/42/02.02.2011

Scurt istoric al solicitantului

S.C. CRISIA BROT S.R.L. a fost infiintata in data de 02.02.2011, de către unicul asociat d- ra Crisan Georgiana.

S.C. CRISIA BROT S.R.L. este inregistrata la Registrul Comerțului Salaj sub numărul J31/42/02.02.2011, cu cod unic de inregistrare 27975805, atribut fiscal R, avand activitatea principala: Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor si a produselor

proaspete de patiserie, cod CAEN 1071.

S.C. CRISIA BROT S.R.L. are in prezent sediul social in localitatea Marin, nr. 20, comuna Crasna, județul Salaj.

Solicitantul intenționează construirea unei brutarii si achiziționarea de echipamente specifice, necesare desfășurării actovitatii, cu sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala- Măsura 123 „Creșterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obținerii de produse neagricole nr. N578/2009.

Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comerțului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)

S.C. CRISIA BROT S.R.L. are activitatea principala conform codificării (ordin 337/2007) -Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor si a produselor proaspete de patiserie -COD CAEN -1071

Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului proprietății), construcții, utilaje si echipamente, animale,etc.

2. Descrierea proiectului

Denumirea investiției

CONSTRUIRE BRUTĂRIE, AMENAJARI INCINTA, ÎMPREJMUIRE TEREN SI ACHIZIȚIE DE ECHIPAMENTE LA S.C. CRISIA BROT S.R.L. PRIN SCHEMA DE AJUTOR DE STAT NR. N578/2009, AFERENTA MĂSURII 123

Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

-STUDIU DE FEZABILITATE-

S.C. CONSTRUCT PROGET S.R.L. ZALAU,

CUI RO 16230936 N.O.R.C. J31/168/2004

Cod CAEN 7112-„Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea”

-PLAN DE AFACERI-

S.C. CONSTRUCT PROGET S.R.L. ZALAU ,

CUI RO 16230936 N.O.R.C. J31/168/2004

Obiectivele investitiei/prioritati- se va descrie ce se dorește sa se realizeze y

proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de producție eficiente si competitive66^, * produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente? productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor comunitare etc. Se^gSM#^ descrie conformitatea obiectivelor investiției urmărite prin proiect cu obiectivele Schemei de ajutor de stat si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investiției.

Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra construcției existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desființarea parțiala/ lucrări de reparații, precum si finalizarea construcțiilor a căror execuție a fost întrerupta înainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrărilor.

A. OBIECTIVE GENERALE:

S.C. CRISIA BROT S.R.L. isi propune construirea unei brutarii, in localitatea Marin, nr. 20, comuna Crasna, județul Salaj, si achiziționarea de echipamente specifice pentru desfasurarea activității propuse.

Clădirea va fi o construcție in regim de inaltime: parter si mansarda avand dimensiunea in plan de 16.85m x 26.10m, cu următorii indici spațiali:

arie utila ( Au ) : 382.37 mp

arie construita parter ( Acp ) : 421.53mp

arie construita mansarda ( Acm ) : 89.88mp

arie desfasurata totala (Adt): 511.41mp

număr de nivele: P+M ;

inaltimea libera parter : 3.20 m

Construcția „Brutărie" a fost conceputa pentru a asigura condiții optime de munca, punandu-se accent pe siguranța muncitorilor. Astfel angajații vor beneficia de vestiare filtre, sala pentru servirea mesei, grupuri saniatre prevăzute cu antecamere. întreaga linie de producție este conceputa pentru utilizarea optima a resurselor si creșterea productivității, fapt ce va conduce la o creștere a valorii adaugate per produse.

Linia de producție va fi formata din următoarele utilaje:

Cuptor cu coacere pe vatra:

-4 camere de coacere; -3 usi/camera;

-produse procesate: pâine, produse de panificație si patisserie cu greutatea intre 0.1-2kg/buc; -suprafața de coacere: 14.9 mp -dimensiune camera de coacere :2000xl860mm

Banda incarcare: -dimensiuni 580x2300mm

Cărucior din otel inox pentru transport benzi incarcare cuptor:

-nr. rafturi: 12

Framantator automat cu braț spiral si cuva extractibila -capacitate aluat :160 kg, -capacitate faina:100 kg Cuva mobila

-capacitate aluat: 160kg, -structura din otel inox Cemator faina

-capacitate: lOOkg faina cernuta/5 min Mașina conica de modelat rotund -capacitate: max 2000 buc/h -greutate bucata aluat procesat:100-1000g/buc Panouri solare

-15 tuburi; -vas expansiune; -electropompa circulație; -controller pentru panou cu presiune; -boiler cu 2 serpentine; -supapa de siguranța;

-agent termic concentrate pentru panouri;

Mașina de modelat lung

-capacitate:2000buc/h

-greutate produs prelucrat:100-900gr/buc

Predospitor inox

-capacitate: 222 alveole, 189 alveole utile, 74 rânduri alveoli;

-fotocelule la intrarea si Ia ieșirea din utilaj;

-programare nr. de bucăți si oprire automata

Dospitor final inox

-capacitate :2 cărucioare de cuptor

-agregat independent pt. temperature/umiditate; -cu ventilație Mașina de feliat pâine

-lung, max. a pâinii: 43 cm; -grosime felie : 8,10,12,14,16 mm Dozator pt. apa

-temperatura max. apa:5-55°C, -capacitate de lucru la 1 bar si 25°C: 151/min

– capacitate de lucru Ia 5 bar si 25°C: 401/min Mașina Semiautomata de divizat aluat

-nr. portionari: 30-130g, -greutate bucata aluat divizat :90-530g/buc -pentru divizare orice fel de aluat

B. OBIECTIVE SPECIFICE:

-Introducerea si dezvoltarea tehnologiilor si procedeelor pentru obținerea de produse alimentare prin achiziționarea unei linii de producție, pentru fabricarea pâinii pe vatra. Linia de producție va fi formata din următoarele utilaje:

Cuptor cu coacere pe vatra :

-4 camere de coacere; -3 usi/camera;

-produse procesate: pâine, produse de panificație si patisserie cu greutatea intre 0.1-2kg/buc; -suprafața de coacere:14.9 mp -dimensiune camera de coacere :2000xl860mm

Banda incarcare:

-dimensiuni 580x2300mm

Cărucior din otel inox pentru transport benzi incarcare cuptor:

-nr. rafturi: 12

Framantator automat cu braț spiral si cuva extractibila

-capacitate aluat :160 kg

-capacitate faina: 100 kg

Cuva mobila

-capacitate aluat:160kg

-structura din otel inox

Cemator faina

-capacitate: lOOkg faina cernuta/5 min Mașina conica de modelat rotund -capacitate: max 2000 buc/h -greutate bucata aluat procesat:100-1000g/buc Panouri solare

-15 tuburi; -vas expansiune; -electropompa circulație; -controller pentru panou cu presiune; -boiler cu 2 serpentine; -supapa d siguranța;

-agent termic concentrate pentru panouri;

Mașina de modelat lung

-capacitate:2000buc/h, greutate produs prelucrat: 100-900gr/buc Predospitor inox

-capacitate: 222 alveole, 189 alveole utile, 74 rânduri alveoli;

-fotocelule la intrarea si la ieșirea din utilaj;

-programare nr. de bucăți si oprire automata

Dospitor final inox

-capacitate :2 cărucioare de cuptor

-agregat independent pt. temperature/umiditate; -cu ventilație Mașina de feliat pâine

-lung, max. a pâinii: 43 cm; -grosime felie: 8,10,12,14,16 mm Dozator pt apa

-temperatura max. apa:5-55°C, capacitate de lucru la 1 bar si 25°C: 151/min – capacitate de lucru la 5 bar si 25°C: 401/min Mașina Semiautomata de divizat aluat

-nr. portionari: 30-130g, greutate bucata aluat divizat :90-530g/buc -pentru divizare orice fel de aluat

– Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat si in cea de distribuție a produselor obținute prin achiziționarea unei autoutilitare de transport marfa care sa asigure transportul produselor in cele maiexigente condiții de igiena.

Construcția „Brutărie" a fost conceputa pentru a respecta standardele in faza de procesare prin: amplasarea sifoanelor de pardoseala in paviment, pardoseala propusa va fi din material ușor de curatat si dezinfectat, care nu permite alunecarea, zidurile interioare, in hala de producție, vor fi placate cu faianța pana

\ RO 27975805

la inaltimea de 1.50m, este prevăzut circuit funcțional distinct pentru prima. Pentru accesul angajaților in brutărie este conceput un circuit distinct care prevede accesul acestora prin vestiarul negru, dus, vestiar alb si abia apoi in sala de producție.

-Imbunatatirea competitivității intreprinderilor sprijinite.

S.C. CRISIA BROT S.R.L. va deveni competitor pe piața prin calitatea produselor oferite, obținute in condiții de calitate prevăzute de normele sanitare si sanitar veterinare in vigoare.

Solicitantul va prezenta pentru desfacere renumitele pâini ecologice, pentru care, in prezent, nu exista concurenta pe piața locala.

De asemenea, construcția propusa spre a fi realizata cu sprijin nerambursabil, respecta normele in vigoare, asigurând cele mai bune condiții de munca.

– Creșterea calitatii produselor obținute, a siguranței alimentare;

Calitatea produselor obținute va fi garantata de către producător, intrucat intreg procesul de fabricație si distribuție va fi atent supravegheat.

– Creșterea siguranței ocupationale si protejarea mediului.

Construcția „Brutărie" a fost conceputa pentru a asigura condiții optime de munca, punandu-se accent pe siguranța muncitorilor. Astfel angajații vor beneficia de vestiare filtre, sala pentru servirea mesei, grupuri saniatre prevăzute cu antecamere. întreaga linie de producție este conceputa pentru utilizarea optima a resurselor si creșterea productivității, fapt ce va conduce la o creștere a valorii adaugate per produse.

Pe toata durata procesului de fabricație se va avea in vedere asigurarea protecției mediului

Descrierea investițiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea imitații la standardele specifice) .

Nu este cazul.

Fundamentarea necesității si oportunității investiției.

Painea pe vatră este un produs tradțional și se referă la produsul obținut dintr-un amestec de făină de grâu, drojdie, sare și apă potabilă și copt în cuptor pe vatră. Tradiționalitatea producției de pâine și de specialități de panificație, în zona Munților Meseș – Plopiș și pe dealurile și depresiunile Silvaniei se pierde în istorie. Pâinea tradițională se producea și se produce și în prezent în gospodăriile populației prin coacere în cuptoare de pământ sau de cărămidă cu vatră încălzită prin arderea lemnelor pe vatră. Cuptoarele moderne mențin vatra și produc căldura în afara cuptorului.

Afanarea tradițională a aluatului se făcea și se face în zone mai izolate cu sălbatică obținută din spuma de la fermentare a fructelor și care a fost înlocuită cu drojdie de cultură selecționată.

Aroma și prospețimea pâinii tradiționale era dată și este dată de folosirea bașului (un cocuț de aluat păstrat de la o coacere la altă coacere) și al maielelor.

Revoluția tehnică a făcut ca tehnologia tradițională de producere a pâinii și produselor de panificație în gospodăriile populației să fie copiată, mecanizată și automatizată și care a dus la înlocuirea muncii manuale cu utilaje performante. Rețetele care au stat și stau la baza fabricării pâinii și a specialităților de panificație au fost culese și sunt culese de către brutari, de la gospodine, iar brutarii le îmbunătățesc, le transmit din generație în generație, și, oferă apoi produse tradiționale românești.

Unicitatea, tradiționalitatea fiecărui produs se evidențiază prin forma, mărimea, aspectul, locul de origine al rețetei.

Modelările și împletiturile specifice cu valoare de simbol date de tradiția locală, de ingeniozitatea fiecărui brutar, de cerințele consumatorilor și altele, dau specificitate și unicitate produsului tradițional de panificație.

Oportunitatea investiției

Oportunitatea investiției este confirmata de următorii factori:

-Costul redus al forței de munca;

-Dezvoltarea produselor agroalimentare tradiționale si ecologice; -Dezvoltarea sectorului de producție.

De asemenea oportunitatea investiției este confirmata de posibilitatea accesării Fondurilor Europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, măsură 123 Măsura 123 „Creșterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea produselor agricole si forestiere in vederea obținerii de produse neagricole nr. N578/2009. Aceasta măsură prevede acordarea de fonduri nerambursabile de pana la 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investiția deservește majoritatea membrilor acesteia (jumătate plus unul din membrii), conform prevederilor fiselor masurilor.

-Nu este cazul

Piața de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piața ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului

Piața de aprovizionare

Aprovizionarea cu materii prime si materiale (faina, drijdie, sare, combustibili realizează pe baza analizării cererilor, in cantitățile necesare. Aprovizionarea se va face direct de la distribuitori pentru a evita costurile suplimetare.

Piața de desfacere:

La nivelul localității Marin, solicitantul nu are nici un concurent direct, iar la nivelul județului Salaj exista un singur concurent direct reprezentat de Ciupe Grup.

Prin definiție, strategia consta in specificarea abordării fundamentale pentru obținerea avantajului competitiv urmărit de firma, ce furnizează contextul acțiunilor de intreprins in fiecare domeniu funcțional.

In practica multor planuri strategice sunt liste ale fazelor de acțiune, fara o articulare clara cu avantajul competitiv ce se urmărește a se realiza si a modalităților de utilizat.

In accepțiunea solicitantului, prin strategie se intelege ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen lung, principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obținerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizației.

Principalele caracteristici ale strategiei aplicata de S.C. CRISIA BROT S.iv.u. sunt: – intotdeauna strategia are in vedere, in mod implicit si explicit , realizarea unor scopuri bine determinate, specificate sub forma de misiune sau obiectiv;

strategia vizeaza perioada viitoare din viata firmei, 3-5 ani, de aici, si gradul ridicat de risc si incertitudine ce-i este asociat, cu toata gama consecințelor in procesul operationalizarii;

sfera de cuprindere a strategiei este organizația in ansamblu. Chiar si atunci când se refera direct doar la anumite domenii (tehnic sau comercial) ea are la baza luarea in considerare a problemelor de ansamblu ale firmei;

conținutul strategiei se rezuma la elementele esențiale, concentrandu-se asupra evoluțiilor majore ale firmei, indiferent ca acestea reprezintă sau nu schimbări fata de perioada anterioara;

– strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizației si mediului in care-si desfasoara activitatea. Prevederile strategiei au in vedere realizarea unei interfețe cat mai eficace intre firma si mediu, reflectata in performantele organizației.

prin strategie se are in vedere prefigurarea unui comportament competitiv pentru organizație pe termen lung, tinind cont atat de cultura firmei cat si de evoluțiile contestuale;

obținerea unei sinergii cat mai mari constituie intotdeauna scopul demersului de elaborare a strategiei; expresia sa economica o constituie generarea unei valori adaugate cat mai substanțiale, recunoscute prin cumpărare de către clienții firmei;

prin modul cum este conceputa strategia este necesar sa aiba in vedere si sa favorizeze defasurarea unui intens proces de invatare organizationala;

la baza abordării strategiei se afla principiul echifinalitatii, conform caruia exista mai multe modalitati sau combinații de resurse si acțiuni, prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv

strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite a stakeholderilor, negociere bazata pe descoperirea de multidimensiuni, care sa nu fie total opuse;

in firma noastra strategia are un caracter formalizat, imbracand forma unui

Factorii cheie sunt:

-se acorda discount in funcție de cantitatea cumparata; -se accepta plata la termen a clienților fideli;

-se oferă produse de calitate .lucru ce tine piept concurenților.

Pentru a face cunoscute produsele ce vor fi obținute, solicitantul va opta pentru următoarele metode:

Pliante: Pliantele se vor distribui in imprejurimi inclusiv Direcției

Agricole pentru a stimula alți potențiali investitori;

Cârti de vizita: Se vor tipări cârti de vizita pentru responsabilul legal al proiectului, unde vor fi menționate toate datele de contact;

Bannere: Pe site-urile de internet specializate;

Panouri: Va fi amplasat panou pe drumul principal ce duce către amplasament, unde vor fi menționate informații referitoare la programul prin care se derulează investiția, denumirea, valoarea proiectului;

Pagina de internet: Se va realiza un website care sa ofere toate informațiile necesare, incluzând descrierea procesului tehnologic si a caracteristicilor principale ale produselor, cat si preturi, modalitati de plata, galerie foto cu produsele oferite;

3. Date tehnice ale investiției

Date generale

Zona și amplasamentul (regiunea, județul, localitatea) investiției, suprafața și situația juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitive și/sau temporar) de lucrare.

Zona și amplasamentul

Din punct de vedere administrativ, Marinul face parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud-est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu satul Bănișor, la sud-vest cu satele Ban și Fizeș, la vest cu Valcău de Jos, iar la nord cu cătunul Ratovei și cu satul Huseni. Marinul se găsește la 3 km de localitatea Bănișor, 7 km față de Crasna și 4 km față de Valcău de Jos. Cele mai apropiate gări CFR sunt la Șimleu-Silvaniei (22 km), Zalău (29 km) și Ciucea (30 km). Drumul Marin – Crasna este situat de-a lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. în perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor.

Agricultura este cea mai veche ocupație a locuitorilor de pe meleagurile satului Marin. Aceasta rezultă și din primul document istoric, "Vechiul privilegiu al libertății din 1539", care face referire specială la Marin. "Privilegiul" sau "libertatea" colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. în următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre

Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că,

la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. MărinaniiTe și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de cereale care nu le asigurau necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedo-climatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor.

In prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se înfășișează ca o imensă livadă de prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar sporadic, predominând hibrizii producători direcți.

Conform datelor furnizate de A.P.I.A. Crasna (ing. Aurel Hosu) structura culturilor în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan – arabil: 645,37 ha; fânețe – 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure.

Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri.

Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a serviciilor. Populația activează în general în domeniul prelucrării lemnului, construcțiilor, amenajărilor interioare, instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De altfel, zidarii și lemnarii apar în Marin și în recensămintele de la finele secolului XIX.

In ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. în cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă.

în ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj.

Amplasamentul construcției este situat in intravilanul localității Marin.

Accesul la amplasament se realizează pe latura nordica prin drumul comunal.

Terenul in suprafața de 4300,0 mp, are un front la strada principala de 20.79 m, lungime de 122.21m pe latura estica, 53.00m pe latura sudica si 190.85 m pe latura vestica;

Imobilul cu CF 50781 comuna Crasna, cu număr cadastral 103, in suprafața de 4300 mp, se afla in proprietatea S.C. CRISIA BROT S.R.L. prin cumpărare conform incheierii de autentificare nr. 307/09.02.2011.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investiția o impune

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat este situat pe un teren plan cu o ușoara panta locala, terenul este stabil, fara alunecări de teren active.

In conformitate cu prevederile STAS 6054-77, adancimea de inghet in zona studiata este de 0.80m.

Conform STAS 11000/1/93, amplasamentul studiat se incadreaza in macrozona cu grad de seismincitate VI. In conformitate cu prevederile normativului P100-1-2006, zona localității Pria se incadreaza in zona de seismicitate de calcul „F" cu valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag=0.08g si perioada de colt Tc—0.7 secunde.

Amplasamentul construcției este situat in intravilanul localității Marin.

Accesul la amplasament se realizează pe latura nordica prin drumul comunal. Terenul in suprafața de 4300,0 mp, are un front la strada principala de 20.79 m, lungime de 122.21m pe latura estica, 53.00m pe latura sudica si 190.85 m pe latura vestica;

Imobilul cu CF 50781 comuna Crasna, cu număr cadastral 103, in suprafața de 4300 mp, se afla in proprietatea S.C. CRISIA BROT S.R.L. prin cumpărare conform încheierii de autentificare nr. 307/09.02.2011.

Terenul se prezintă intr-un platou cu panta nordica, conform măsurătorilor topografice executate pe amplasament.

Caracteristicile principale ale construcțiilor

3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit.

Clădirea « Brutărie « va fi o construcție in regim de inaltime: parter si mansarda avand dimensiunea in plan de 16.85m x 26.10m, cu următorii indici spațiali:

arie utila ( Au ) : 382.37 mp

arie construita parter ( Acp ) : 421.53mp

arie construita mansarda ( Acm ) : 89.88mp

arie desfasurata totala ( Adt): 511.41mp

număr de nivele: P+M ;

inaltimea libera parter: 3.20 m

volum parter: 1.348,89 mc

volum mansarda: 224,7 mc

(Uiiati

fț CRISIA

împrejmuirea terenului proprietate particulara se va face cu un gard la străin realagat J din fundație din beton, cu stâlpi din beton finisați cu placaj umitatie de p i atr a\jj) rofifiJ metalice.

Stâlpii vor avea o inaltime de l,80m de la cota terenului, împrejmuirea laterala se va realiza din stâlpi din țeava 0100, cu plexiglas.

Stâlpii vor avea o inaltime de l,90m de la cota terenului.

împrejmuirea la strada are o lungime de 20.79 ml iar imprejmuirea laterala se realizează pe latura estica, cu o lungime totala de 43.00 ml.

BAZIN VIDANJABIL

Apele uzate menajere se vor evacua in bazin betonat etanș, V=24,00 mc, vidanjabil la statia de epurare oraseneasca, cu respectarea HGR 188/2002, modificata si completata cu HGR 352/2005, NTPA 002. Bazinul vidanjabil este format dintr-o cuva realizata din beton armat monolit carosabil,realizata dintr-un radier de 15cm grosime,pe un strat filtran .respectiv umplutura compactată. Adâncimea cuvei este de -0.2 Om cu rampe de intrare si ieșire cu pante de 5%.

Alei carosabile si pietonale de incinta.

Accesul rutier in incinta se realizează direct din drumul comunal, iar accesele pietonale sunt asigurate din aceeași cale de circulație.

In incinta obiectivului sunt necesare aleile carosabile si pietonale deaorece asigura circulația către zonele de incarcare si descărcare auto si relația angajaților cu vestiarele. Accesul pietonal si auto, in incinta proprietății, se va realiza direct din drumul comunal, adiacent limitei nordice a terenului.

Aleile pietonale vor fi dispuse perimetral construcției si se vor realiza din criblura, iar aleile carosabile vor fi pavate cu pavele vibropresate rezistente la trafic, montate pe un strat de nisip de 3 cm.

In imediata apropiere a accesului auto se vor amenaja 2 locuri de parcare cu dimensiunile specifice pentru autoturisme 2.50 x 5.0m, precum si doua locuri de parcare pentru autoutilitarele ce vor fi achiziționat prin proiect.

încadrările trotuarelor se vor face cu borduri de 15 x 25 cm (pe fundație de 15x30cm din beton C8/10) cu denivelare de 8 cm.

Detalii structura:

Structura alei carosabile:

-pavele vibropresate-8 cm;

-strat de nisip-3 cm;

-strat de balast-25 cm;

-strat de balast amestec optimal-12 cm;

-strat de pamant compactat 98%.

Structura alei pietonale:

-strat de criblura sort 8-16 mm-10 cm;

-strat de nisip-5 cm;

-strat de pamant compactat 98%.

Structura borduri:

-borduri de 15×25 cm pe fundație de beton C8/10 de 15x30cm.

Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare etc.

AI IIVIFNTARF A CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a imobilului, se va realiza din rețeaua de distribuție LEA 0,4KV existenta. Branșamentul va avea o lungime de 5.5.ml Alimentarea se va realiza, printr-un branșament trifazic aerian, cu montarea unei firide de tip BMPT 100 A (bloc de măsură si protecție trifazic), in punctul de delimitare patrimoniala.

Executarea branșamentului, se va face cu respectarea soluției date de furnizorul de energie electrica si a fisei tehnologice de executare a branșamentelor.

ALIMENTAREA CU APA SI CANALIZAREA

Alimentarea cu apa potabila a construcției se face din rețeaua publica amplasata pe strada, printr-un branșament realizat cu țeava de polipropilena (PP) -Dn= 50 mm, Pn=10 atm si cămin de apometru montat la limita de proprietate. Rețeaua de alimentare cu apa, din căminul de apometru pana la construcție, se va realiza cu țeava din PP-Dn= 50 mm, Pn= 10 atm, montata subteran sub adancimea de inghet (0,8 m). Țeava va fi protejata in profilul sântului in strat de nisip de 20 cm grosime, L=8.5ml. Prin aceasta conducta se vor alimenta consumatorii din interiorul construcției (grupurile sanitare, bai). Pentru alimentarea cu apa rece a consumatorilor din bai si grupuri sanitare , se vor realiza rețele cu țeava din PP avand Dn= 20 mm si Dn= 16 mm cu Pn=10 atm, montate aparent si mascat in ghene de protecție.

Colectarea apelor uzate menajere din instalațiile de canalizare interioare, se va face printr-o rețea exterioara, realizata cu țeava de canalizare de tip greu PVC -Dn= llOmm, si cămine de canalizare amplasate in punctele de schimbare a direcției. Aceasta rețea de colectare, se racordează la bazinul vidanjabil propriu, propus in incinta.

Rețeaua de canalizare exterioara se va realiza subteran, sub adancimea de inghet (0,8m), țeava se va monta protejata in strat de nisip (de 25 cm), in profilul sântului. L=10.00ml

3.2.3. Pentru clădirile care se modernizează se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra construcției existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevăd modemizarea/consolidarea/ extinderea/ desființarea parțiala/ lucrări de reparații, precum si finalizarea construcțiilor a căror execuție a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora.

-Nu este cazul

Structura constructivă

Construcția este proiectata pe structura cu pereți portanți din zidărie de caramMaRo27975805 intarita cu stalpisori din beton armat cu bare inglobati in zidărie, la colturi, intersecn^^s^/ si ramificații, combinata cu stâlpi si grinzi din beton armat monolit, in cazul suprafatelor mari deschise, astfel, impreuna cu centurile de sub placa de planseu vor contribui la rezistenta si stabilitatea construcției.

Fundațiile construcției vor fi fundații directe continue sub ziduri, din beton armat monolit pentru a putea ancora armatura din stalpisori si stâlpi in fundație, cu centuri de tasare la partea superioara si inferioara

Conformarea spațiala a structurii de rezistenta, asigura rezistenta si stabilitatea clădirii la acțiuni verticale si orizontale normate pentru clădiri civile , precum si la acțiuni seismice.

Planseele clădirii sunt din placi din beton armat monolit Șarpanta este din lemn, iar invelitoarea din țigla ceramica culoarea maro.

Tamplaria exterioara si interioara se va realiza din PVC cu geam termopan.

Finisajele exterioare se vor realiza cu tencuiala minerala baumit bej-piersica si placaj imitație piatra maro-inchis la partea de soclu.

Finisajele interioare sunt adecvate destinației fiecărei incaperi si constau in tencuieli driscuite si gletuite zugrăvite cu vopsea lavabila, faianța in bai si bucătărie.

Pardoseala va fi funcție de destinația incaperii din parchet si gresie.

NORMATIVE DE REFERINȚA: care se vor respecta la realizarea lucrării -Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcțiilor de louinte, social – culturale, agrozootehnice si industriale P100-1-2006 -Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in construcții

-Legea nr. 50/91 republicata, cu modificările si completările ulterioare – Lege privind regimul autorizării construcțiilor

-HGR 766/97 – Anexa 1 – Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in construcții – Anexa 2 – Regulament privind controlul de stat al calitatii in construcții – -Anexa 3 – Regulamentprivind stabilirea categoriei de importanta a construcțiilor — Anexa 4 – Regulament privind urmărirea comportării in exploatare, intervențiile in timp si postulizarea construcțiilor – Anexa 5 – Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in construcții.

-HGR 273/94 – Regulament privind recepția lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora. Norme privind intocmirea cârtii tehnice a construcției, intocmirea, pastrarea si completarea jurnalului evenimentelor.

-NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa -P 118 – 99 Normativ de siguranța la foc a construcțiilor ;

-C 17/82 – Instrucțiuni tehnice privind compoziția si prepararea mortarelor de zidărie si tencuieli

-NE 012 – 2007 Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat

STANDARDE DE REFERINȚA : prescripții care au stat la baza dimensionării elementelor structurii

•SR EN/1990:2004/NA :2006 Acțiuni in construcții. Clasificarea si gruparea acțiunilor pentru construcții civile si industriale

SR EN/1990:2004/NA :2006 Acțiuni in construcții. Clasificarea si grir acțiunilor pentru construcții civile si industriale

STAS 10101/1 – 78 Greutati tehnice si incarcari permanente

NP-082-04 încărcări date de vânt

CR1-1-3-2005 încărcări date din zapada

SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton

CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat.

CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidărie.

NP 057-02 Normativ pentru proiectarea clădirilor de locuințe.

STAS 3300/2 – 85 Calculul terenului de fundare in cazul fundării directe.

STAS 9824/1-87 – Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale si agrozootehnice.

STAS 9602-90 – Beton de referința. Prescripții pentru confecționări si incercari.

STAS 1667-76 – Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianți minerali.

STAS 438/1-89 – Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mărci si condiții de calitate.

STAS 10101/1 – 78 Greutati tehnice si incarcari permanente

NP-082-04 Incarcari date de vânt

CR 1-1-3-2005 Incarcari date din zapada

SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton

CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat

CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidărie

NP 057-02 Normativ pentru proiectarea clădirilor de locuințe

STAS 3300/2 – 85 Calculul terenului de fundare in cazul fundării directe

STAS 9824/1-87 – Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcțiilor civile, industriale si agrozootehnice.

STAS 9602-90 – Beton de referința. Prescripții pentru confecționări si incercari.

STAS 1667-76 – Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianți minerali.

STAS 438/1-89 – Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mărci si condiții de calitate.

MASURI DE PROTECȚIA MUNCII SI MASURI P.S.I.

In timpul execuției se vor respecta prevederile "Regulamentului privind protecția si igiena muncii in construcții" aprobat de MLPAT cu ordinul 9/N/1993.

-Norme specifice de protecție a muncii, aprobate de MLPAT, cu ordinele nr. 73/N si 74/N-1996;

-I.M. 006-1996 pentru lucrările de zidărie si finisaje ;

-I.M. 007-1996 pentru lucrările de cofraje, beton armar, etc.

In cursul proiectării s-au respectat prevederile "Normelor tehnice de proiectare si realizare a construcțiilor, privind protecția la acțiunea focului – indicativ P 118-83 ”.

CONTROLUL CALITATII LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE

Pentru obținerea unei lucrări de calitate corespunzătoare este investitorul, executantul si utilizatorul sa respecte următoarele cerințe;

sa soluționeze impreuna cu proiectantul problemele aparute pe parcursul lucrării, precum si neconcordantele constatate in proiect;

sa respecte proiectul precum si realizarea nivelului de calitate prin utilizarea produselor si procedeelor prevăzute in proiect;

toate materialele puse in opera se vor procura numai pe baza buletinelor de calitate emise de producător ;

fazele procesului de execuție a lucrărilor de beton si beton armat sa fie consemnate in procese verbale de lucrări ascunse; nu se admite trecerea la o noua faza de execuție inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta;

execuția lucrărilor se va face cu o firma specializata in lucrări de construcții ;Toate aceste cerințe reprezintă exigentele minime cerute prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, care impreuna cu regulamentele anexe constituie «sistemul calitatii in construcții», in vigoare la ora actuala.

Principalele utilaje de dotare ale construcțiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

Principalele utilaje si echipamente, aflate in dotarea construcțiilor care fac obiectul proiectului sunt:

Cuptor cu coacere pe vatra:

-4 camere de coacere; -3 usi/camera;

-produse procesate: pâine, produse de panificație si patisserie cu greutatea intre 0.1-2kg/buc; -suprafața de coacere:14.9 mp -dimensiune camera de coacere :2000xl860mm

Banda incarcare:

-dimensiuni 580x2300mm

Cărucior din otel inox pentru transport benzi incarcare cuptor:

-nr. rafturi: 12

Framantator automat cu braț spiral si cuva extractibila

-capacitate aluat: 160 kg

-capacitate faina:100 kg

Cuva mobila

-capacitate aluat: 160kg

-structura din otel inox

Cemator faina

-capacitate: lOOkg faina cernuta/5 min Mașina conica de modelat rotund -capacitate: max 2000 buc/h -greutate bucata aluat procesat:100-1000g/buc

Panouri solare

-15 tuburi; -vas expansiune; -electropompa circulație; -controller pentru panou cu presiune; -boiler cu 2 serpentine; -supapa d siguranța;

-agent termic concentrate pentru panouri;

Mașina de modelat lung

-capacitate:2000buc/h, greutate produs prelucrat:100-900gr/buc Predospitor inox

-capacitate : 222 alveole, 189 alveole utile, 74 rânduri alveoli;

-fotocelule la intrarea si Ia ieșirea din utilaj;

-programare nr. de bucăți si oprire automata Dospitor final inox -capacitate :2 cărucioare de cuptor

-agregat independent pt. temperature/umiditate; -cu ventilație Mașina de feliat pâine

-lung, max. a pâinii: 43 cm; -grosime felie: 8,10,12,14,16 mm Dozator pt apa

-temperatura max. apa:5-55°C, capacitate de lucru la 1 bar si 25°C: 151/min – capacitate de lucru la 5 bar si 25°C: 401/min Mașina Semiautomata de divizat aluat

-nr. portionari: 30-130g, greutate bucata aluat divizat :90-530g/buc -pentru divizare orice fel de aluat

-Centrala termica pe combustibil solid.

Instalații aferente construcțiilor

1 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a construcției, este realizata realizata din rețeaua de distribuție LEA 0,4KV existenta.

Alimentarea se va realiza, printr-un branșament trifazic aerian, cu montarea unei firide de tip BMPT 100 A (bloc de măsură si protecție trifazic), in punctul de delimitare patrimoniala. Executarea branșamentului, se va face cu respectarea soluției date de furnizorul de energie electrica si a fisei tehnologice de executare a branșamentelor.

INSTALAȚIA ELECTRICA INTERIOARA

Alimenterea tabloului general de distribuție se va realiza, printr-o coloana de alimentare, cablu de tip ACYABY 3X50+25mmp, direct din blocul de măsură si protecție. Cablul va fi montat subteran in profil de sânt h=500mm, l=200mm, protejat in strat de nisip la aproximativ 20cm si semnalat ca prezenta prin folie avertizoare pe toata lungimea sântului.

Tabloul de distribuție general, se montează in parterul construcției, se va echipa cu siguranțe automate trifazice de 63A pentru 8 circuite. Din tabloul general, sunt alimentate tablourile secundare de pe fiecare nivel al fiecărei construcții, prin coloane secundare

realizate cu conductor MYF (conductor de cupru flexibil) MYF 5X10mmp,

PVC O 32mm montat sub tencuiala.

Tabloul de distribuție general se leaga la pamant, printr-o priza de pamant executata din otel lat zincat 40x5mm lungime de 20 m si 4 electrozi din țeava zincata, cu Dn=2" si lungime de 1,5 m.Valoarea prizei de pamant trebuie sa fie obligatoriu sub 4 D, in vederea asigurării protecției circuitelor, la atingeri directe.

Tablourile de distribuție secundare, sunt echipate cu siguranțe automate si au fost dimensionate cu circuite de prize si iluminat, funcție de numărul si tipul consumatorilor din imobilul proiectat.

Circuitele de priza sunt protejate in tablourile de distribuție secundare cu siguranțe automate de 25A, iar circuitele de iluminat sunt protejate cu siguranțe automate de 16A.

Circuitele de prize si iluminat sunt executate sub tencuiala, protejate in tuburi PVC O 16mm pentru circuitele de prize si in tub PVC O 13mm pentru circuitele de iluminat. Secțiunea conductoarelorde cupru (MYF) prevăzute de normative sunt de 2,5 mm2 pentru circuitele de prize si de 1,5 mm2 pentru circuitele de iluminat.

Legaturile electrice se vor realiza in doze de derivație cu cleme de legătură iar aparatajele vor fi de tip S.T. (sub tencuiala) montate in doze de aparat.

Pentru protecția contra tensiunilor accidentale de atingere s-a recurs la protecția prin legare la nul, toate circuitele de prize fiind prevăzute cu conductori de pamantare, funcție de prevederile normativului si destinația de utilizare a spatiilor din imobil.

Protecția contra tensiunilor accidentale, se va face prin executarea unei prize de pamant, la care se vor lega tablourile de distribuție si prin acesta conductorul de legare la pamant a aparatajelor si consumatorilor de energie electrica.

Circuitele de iluminat exterior se vor realiza cu cablu MYF 5×10 mmp, montate subteran si vor fi alimentate tot din tabloul de distribuție general.

Materialele utilizate si gradul de izolare sunt cele prevăzute de normativ ( I 7/2001) corelate cu materialele din care se executa construcția.

INSTALAȚII EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA SI DE EVACUARE A APELOR UZATE

Alimentarea cu apa utilizata in scopuri menajere si tehnologice se va realiza printr-un branșament la rețeaua de alimentare existenta in zona. Rețeaua de distribuție se va realiza din PEHD 0=5Omm; Ltotal =5.5ml.

Prin aceasta conducta se vor alimenta consumatorii din incinta (grupurile sanitare, bai).

Pentru alimentarea cu apa rece a consumatorilor din grupurile sanitare si vestiare, se vor realiza rețele cu țeava din PP avand Dn= 20 mm si Dn= 16 mm cu Pn=10 atm, montate aparent si mascate in ghene de protecție.

Colectarea apelor uzate menajere din instalațiile de canalizare interioare, se va face printr-o rețea exterioara, realizata cu țeava de canalizare de tip greu PVC -Dn= HOmm, si cămine de canalizare amplasate in punctele de schimbare a direcției. Aceasta rețea de colectare, se racordează la bazinul vidanjabil etanș din incinta V=24.0mc.

Rețeaua de canalizare exterioara se va realiza subteran, sub adancimea de inghet (0,8m), țeava se va monta protejata in strat de nisip (de 25 cm), in profilul sântului.

INSTALAȚII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

INSTALA TII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

Rețeaua de distribuție interioara, se realizează in sistem ramificat avand in vedere criteriul economic si funcțional.

In acest sistem pe fiecare ramura se prevăd robineti de trecere, in caz de defecțiuni sa nu fie afectata instalația.

Obiectivul proiectat este dotat cu grupuri sanitare, care sunt echipate cu obiecte sanitare, conform planurilor anexate. Obiectele sanitare sunt din porțelan sanitar, echipate cu robineti de închidere si manevra cromate, respective din inox. Sursa de apa calda sunt doua cazane pe combustibil solid prin care se asigura si agentul termic pentru incalzire.

Alimentarea cu apa rece si calda a obiectelor sanitare se face prin distribuitoare montate in nise, respectiv prin conducte montate in tuburi de protecție amplasate in sapa de egalizare, sub pardoseala.

Pentru preluarea dilatărilor se prevăd compensatoare de dilatare intre doua puncte

fixe.

Coloanele de alimentare cu apa se realizează din țeava de polipropilena, cu Dn 25 mm.

La trecerea țevilor prin plansee sau pereți se montează tuburi de protecție. Conductele de alimentare a consumatorilor se realizează cu țeava de polipropilena, pe pereți cu ajutorul brățărilor special confecționate. Conductele de legătură la obiectele sanitare, se montează aparent cat si sub tencuiala avand diametrul de 12 mm.

Montarea obiectelor sanitare se va face numai după ce s-au făcut probele de presiune a instalațiilor si terminarea lucrărilor de finisaje din incaperi.

INSTALA TII INTERIOARE DE CANALIZARE

Evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare se va face prin coloanele de scurgere proiectate cu țeava PVC DN=110mm si țeava PVC DN=50mm de la obiectele sanitare.

Coloanele de scurgere vor fi scoase peste acoperișul clădirii pentru realizarea admisiei de aer pentru evacuarea apelor uzate. Colectarea apelor uzate menajere se face prin conducte de canalizare exterioare din PVC de DN=110 mm care vor fi racordate la bazinul vidanjabil etanș din incinta V=24.0mc.

Executarea lucrărilor se va face cu respectarea prescripțiilor tehnice ale normativului I 9/94.

INSTALAȚII DE ÎNCĂLZIRE CENTRALA

Alegerea sistemului de incalzire s-a făcut in funcție de destinația spațiului si se recomanda sa se realizeze cu incalzire centrala, folosind ca agent termic apa calda la temperatura maxima de 90° C si aparate de incalzire statice-corpuri de incalzire tip radiator.

Alegerea schemei de distribuție se face astfel incat sa se asigure:

*alimentarea corpurilor de incalzire;

*functionarea concomitenta a acestora dar si posibilitatea funcționarii parțiale a instalației;

*stabilitatea hidraulica a instalației, la variații de debit; *posibilitatea reglării instalației la schimbarea condițiilor nominale.

Situația existentă a utilităților și analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora și soluțiile tehnice adoptate.

Alimentarea cu apa si canalizarea

In prezent exista rețea de apa potabila la care sa fie branșat imobilul analizat.

Rețele electrice

In prezent pe amplasament exista o rețea electrica de joasa tensiune in gestiunea S.C. ELECTRICA SA Din aceasta instalație beneficiarul este alimentat cu acordul S.C. ELECTRICA S.A. Branșamentul existent se va desființa si se va realiza un branșament nou cu bloc de măsură si protecție.

Avize și acorduri

Avizele și acordurile emise de organele în drept, potrivit legislației în vigoare, privind:

certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat și aprobat potrivit legii;

alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozițiilor legale.

Conform certificatului de urbanism nr. 21 din 11.03.2011, eliberat de Primăria Comunei Crasna, S.C. CRISIA BROT S.R.L. va obține următoarele avize si acorduri:

Fisa Tehnica pentru alimentarea cu energie electrica:

Aviz privind Protecția Mediului;

Aviz privind Sanatatea Populației;

Aviz Direcția Sanitar Veterinara;

Aviz Direcția Securitatea la Incendiu;

Luare in evidenta a Inspectoratului in Construcții Salaj.

Regimul juridic: imobilul este situat in intravilanul localității Marin, la nr. 20, jud. Salaj, si este proprietate privata conform extras CF 50781.

Regimul economic:

-destinația zonei:rezidentiala cu clădiri de tip urban, semirural si rural cu anexe gospodărești, construcții de cult, construcții comerciale/servicii;

-utilizări permise: locuințe individuale cu anexe gospodărești, activitati complementare; -interdicții permanente: unitati industriale si agricole.

Regimul tehnic: POT max 35%, CUT max 50%

Caracteristici tehnice si funcționale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmeaza a fi achiziționate prin proiect si prezentarea tehnica a construcțiilor in care urmeaza a fi amplasate

utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numărul valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziționate, cu fundamentarea necesității acestora (utilizați formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA PÂINE PE VATRĂ (Alba, Semialba, si Neagra)

Recepția cantitativă- constă în verificarea unităților de ambalaj de transport prin numărare și cântărire conform avizului de expediție sau facturii.

Recepția calitativă- constă în verificarea datelor inscripționate pe etichetele ambalajelor pentru identificarea produselor și a documentelor de atestare a calității materiilor prime și auxiliare. Recepția calitativă constă în admiterea la procesare a materiilor prime și a materiilor auxiliare cu următorii parametrii;

La făină:

Proprietăți organoleptice

Proprietăți fizice si chimice

Drojdia comprimată pentru panificație- .

-Aspect-masă compactă cu suprafața netedă, nelipicioasă

Culoare—cenușie, brun-deschis cu nuanță gălbuie, uniformă în masă; se suprafață un strat de maxim 1 mm grosime cu nuanță mai închisă.

Gust- caracteristic produsului, fără gust amar sau străin.

Miros- caracteristic, fără miros de mucegai, de putrefacție sau alte mirosuri

Corpuri străine – lipsă, – Umiditate- % max. 75

Capacitate de dospire în aluat- 90 minute maxim

Sare comestibilă –

Gust- sărat, fără gust străin, Mirosul- fără miros, Culoarea- albă cu slabe nuanțe cenușii, Corpuri străine- lipsă;

Apa potabilă:- să fie fără culoare, gust și miros

Depozitarea materiilor prime și auxiliare

Făina – se depozitează în saci clădiți pe grătare (paleți) pe date de fabricație, caliăți, în magazia de faina, uscata, curata și aerisită. La așezarea stivelor se asigură distanță între pereți și stive. Drojdia se păstrează în spații curate și răcite la 2 – 10 QC. Sarea se păstrează în saci așezați în stive pe paleți.

Pregătirea materiilor prime și auxiliare

Amestecarea făinii – se face în cazul existenței în depozit a făinurilor cu calități diferite de panificație.

încălzirea făinii- are drept scop aducerea ei la temperatura de peste 15-20 gC. Ceea ce permite utilizarea la frământarea aluatului a apei cu temperatura de cca 409C. Folosirea de apă mai caldă duce la pierderea oxigenului din apă și la cuagularea unei părți din substanțele proteice a făinii.

Cernerea făinii- cu scopul de afânare, aerare și îndepărtarea unor corpuri străine ajunse întâmplător în făină după măciniș.

Pregătirea drojdiei- la drojdia comprimată se elimină ambalajul și se desface apoi în apă caldă la 30 – 35 QC. transformându- se în suspensie. înainte de introducerea suspensiei în malaxor se strecoară prin tifon sau sită.

Pregătirea apei- constă în încălzirea apei la temperatura de 25 – 35 eC. în funcție de temperatura făinii. Temperatura apei se calculează astfel:

Ta = 47 – 0,7 Tf -pe timp de vară și Ta = 49 – 0,7 Tf – pe timp de iarnă,

In care: Ta- temperatura care trebuie să o aibă apa în eC.

Tf- temperatura făinii, în -C.

Pregătirea sării – se dizolvă sarea într-o găleată cu apă caldă, se lasă să se sedimenteze impuritățile, la introducerea în malaxor se filtrează și se îndepărtează sedimentele prin decantare

Prepararea aluatului

Prepararea aluatului din făină de grâu se face prin două metode:

metoda indirectă; metoda direct

Metoda indirectă de preparare a aluatului- constă în prepararea semifabricat intermediare (prospătură și maia prin metoda trifazică sau numai cu maia prin metoda bifazică) din care apoi se prepară aluatul. Prepararea maielei și a prospăturii are ca scop înmulțirea drojdiei cât și de obținere a produselor secundare de fermentare, în special a acidului lactic care îmbunătățește aroma și gustul pâinii și care dă tradiționalitatea produsului. Metoda trifazică se aplică la făinurile de calitate slabă..

Cantitatea de făină utilizată la prepararea prospăturii și maielei (impreună) reprezintă următoarele proporții față de făina totală utilizată pentru prepararea aluatului; 55 – 60% în cazul fainii de calitate foarte bună;

45 – 50% în cazul făinii de calitate bună;

30 – 40% în cazul făinii de calitate slabă.

Metoda directă de preparare a aluatului- constă dintr-o singură fază (metoda monofazică) în care se amestecă deodată toată cantitatea de făină, apă, drojdie și sare destinate preparării unei anumita cantități de aluat. Se folosește pentru anumite produse de panificație, pâinea preparată astfel are gustul fad.

Dozarea materiilor prime si auxiliare

Cantitățile de materii prime și auxiliare pentru principalele sortimente de pâine la 100

Aceste cantități se recalculează pentru fiecare cuvă folosită în funcție de volumul cuvei în care se prepară aluatul

Făina se dozează în funcție de volumul cuvei de frământare, socotindu-se o cantitate de cca 40% față de acest volum pentru făina neagră și semialbă și cca 35% în cazul făinii albe.. Repartizarea făinii pentru prospătură și maia se face conform pct.5.1.

Apa se dozează volumetric cu ajutorul unei găleți gradate și se repartizează volumetric (din total apă necesară) pentru prospătură, pentru maia, pentru dizolvarea sării și pentru drojdie.

Sarea se dozează prin cântărire

Drojdia se dozează prin numărare pachetelor, fiecare pachet având greutatea marcată. Frământarea aluatului

Materiile prime și auxiliare, dozate cum s-a arătat mai sus, conform rețetei de fabricație, se introduc în cuva malaxorului și se frământă mecanic cu ajutorul malaxoarelor (inclusiv prospătura și maiaua.)

Frământarea aluatului durează 8-12 minute (în funcție de turația malaxorului).

Sfârșitul frământării se consideră atunci când aluatul este omogen, bine legat (consistent), uscat la pipăit, elastic și se dezlipește ușor de pe brațul malaxorului și de pe pereții cuvei de frământare.

Fermentarea aluatului

Fermentarea aluatului are loc în fazele de : prospătură, maia, frământare, după frământare precum și la prelucrarea aluatului (după divizare), apoi în faza finală sau, dospirea după modelare, precum și în cuptorul în faza de coacere.

Concomitent cu fermentarea alcoolică (cu producție de alcool și bioxid de carbon), în aluat are loc și fermentații secundare nedorite datorită activității unor bacterii care prin activitatea lor produc acid lactic, acid acetic și acid butiric. Acidul lactic mărește elasicitatea aluatului, produce umflarea glutenului și dă gust și aromă plăcută pâinii. In schimb fermentația acetică și butrică dau gust acru și gust și miros neplăcut produsului. Pentru evitarea neajunsurilor se conduce fermentarea semifabricatelor prin controlul temperaturilor ( să fie sub 35eC și al duratei fermentării (sub 5-6 ore), condiții care nu favorizează fermentația acetică și butirică.

Prelucrarea aluatului-constă în parcurgerea unor faze:

Divizarea aluatului- reprezintă divizarea aluatului în bucăți de greutate constantă, ținându- se seama de pierderea în greutate care are loc prin coacere și răcirea produsului, care variază de la 8% la 23% în funcție de sortiment.

Divizarea se face manual prin tăiere cu gripca din masa de aluat din cuvă sau răsturnat pe masa de modelat, apoi se ajustează până la greutatea finală cu ajutorul cântarului.

Modelarea aluatului – Modelarea constă în rotunjirea bucăților de aluat, modelarea sub formă alungită,rularea acestora sub formă de corzi și apoi împletirea lor sau amestecul de modele prin asamblare conform tradiției pentru specialități.

Modelarea manuală se face prin prelucrarea bucăților de aluat de către muncitorul modelator pe masa de modelare. In timpul modelării se efectuează și o frământare a bucăților de aluat, în scopul eliminării golurilor mari formate prin fermentare, determinând uniformizarea porozității. La modelare se folosește faina pentru presărat, în cantitate de 0,5 – 0,7% față de făina prelucrată pentru evitarea lipirii aluatului. După modelare și asamblare, unele sortimente se pot introduce în forme.

Modelarea mecanică se execută cu ajutorul mașinilor de rotunjit, alungit sau rulat.

Dospirea intermediară și finală a bucăților de aluat – în scopul refacerii structurii aluatului distrusă prin divizare și formare, bucățile de aluat sânt trecute la dospirea intermediarare constă în lăsarea acestuia în repaus timp de cca 5 – 8 minute pe masa de modelat sau se pune direct panacoadele căruciorului de dospire cu stelaje.

După ce benzile căruciorului au fost umplute cu aluat, acesta se introduce în camera de dospire finală. Aceasă cameră este amenajată lateral de cuptorul de coacere, căldura degajată prin pereții cuptorului sau prin serpentinele cu apă caldă amenajate pe pereții camerei, realizează în camera de dospire o temperatură de 35 – 40SC. La final bucățile de aluat sânt bine crescute iar la pipăit sânt moi și elastice.

Coacerea pâini

Operații premergătoare – La finalul dospirii, cărucioarele cu aluat sânt aduse în fața cuptorului de coacere. Inaite de introducere în cuptor se execută:

umezirea aluatului pentru formarea luciulului la coajă, pentru a da extensibilitate și elasticitate cojii și pentru prevenirea apariției rupturilor și crăpăturilor de suprafață la pâine;

crestarea bucăților de aluat (dacă e cazul) pentru a evita crăpăturile și rupturile cojii în timpul coacerii deoarece în timpul creșterii în volum a pâinii suprafața bucății se desface la locul crestăturii ; adâncimea crestăturii depinde de gradul de dospire a aluatului – la aluat insuficient dospit crestăturile se fac mai în profunzime cu cuțitul cu lamă subțire umezit în apă, la aluatul dospit se fac mai la suprafață; stanțarea aluatului se face pentru identificarea fabricantului.

Coacere – după pregătirea aluatului, acesta se introduce în cuptor cu ajutorul panacoadelor acținate manual sau hdraulic sau cu ajutorul lopeții cu coadă iar prin acținarea unui buton care pune în funcțiune pulverizatorul de apă se produce umezirea aluatului, după care se închide cuptorul. Cuptoarele de coacere sânt încălzite electric sau cu produse lichide sau gazoase și au sistem automat de reglare a temperaturilor de lucru și de umezire semiautomată a aluatului.

Aluatul se coace la 220….260QC. Durata coacerii este determinată de : mărimea (greutatea) , forma produsului (este mai mare la mărimi mai mari), modul de coacere (în forme durata

este mai mare) de compoziție (se prelungește la produsele cu grăsimi, lapte și (W^șFlîâ tipul cuptorului. Pentru durată se folosesc releie de timp cu sonerie sau indicatoareN^^

Depozitarea pâinii

După coacerea pâinii, se aduc cărucioarele pe rotile tip stelaje în fața cuptorului, se scoate pâinea din cuptor și se pune pe stelajele cărucioarelor. Prin împingere, cărucioarele cu pâine se transportă în magazia de produs finit unde pâinea fie că se lasă pe căruciare sau se pun pe rafturile din magazie, După răcire se ambalează sau (se feliază dacă e cazul) se preambalează și se ambalează în ambalaje de transport

înainte de scoatere din cuptor, prin sistemul semiautomat de pulverizare a apei în cuptor se umezește pâinea. In cazul în care sistemul de pulverizare este defect, pulverizarea se face manual cu un pulverizator sau cu o parie umezită în apă după scoaterea pâinii 02 din cuptor.Umezirea formează luciul cojii și reduce scăzămintele produse prin evaporarea apei în timpul răcirii.

Depozitul de pâine este cu ventilație naturală. Pâinea este răcită când temperatura cojii are 30…35QC., în minim 6 ore.

Ambalarea pâinii

Ambalarea se face în lăzi de lemn sau din material plastic. înainte de ambalare, pâinea se poate felia și ambala în ambalaje de desfacere (folie de hârtie sau material plastic) și apoi se ambalează în ambalaje de transport. Atît ambalajele individuale cât și cele de transport se marchează prin etichetare sau litografiere.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA

COZONAC

Ingrediente

Aluatul: 500 g faina, 100 g unt, 250 ml smantana, un plic cu zahar vanilat, coaja rasa de la o lamiie si o portocala, 1/2 lingurița sare, 8 gălbenușuri, 100 g zahar, 40 g drojdie.Umplutura: 8 albușuri, 300 g nuci sau 400 g mac, 300 g zahar, 20 ml rom.

Mod de preparare

Se freaca drojdia cu zaharul, pana cind se lichefiază, se adauga untul moale, smantana, gălbenușurile, sarea, coaja rasa de lamaie si portocala, apoi faina. Aluatul se amesteca, apoi se framinta 10 minute, lasindu-1 sa creasca la cald, cca 30 minute, pina cind isi dublează volumul. Se ung cu margarina solida (mai moale) formele lungi si inguste de cca 35/6 cm, din tabla inoxidabila, speciale pentru cozonaci. Se ia jumătate din cantitatea de aluat,., i se da forma de dreptunghi, presind ca sa aiba aceeași grosime si marginile drepte. Apoi, se intinde in foaie subțire de cca 2 mm, incepand de la mijloc spre margini, ca sa aiba o latura cit lungimea formei (35 cm) si cealalta, cit iese (cca 60 cm). Aluatul, fiind gras si elastic, se intinde ușor. Albușurile se bat spuma, se adauga tot zaharul tos si romul si, apoi, se bate

RO 27975805

spuma in continuare, pana când se intareste din nou. Se pune nuca macinata sauS%jg.^> macinat si se amesteca ușor, prin răsturnare, de jos in sus, pina cind se incorporează in albuș. Jumătate din cantitatea de umplutura se asaza cu in grămezi pe foaia intinsa si apoi se nivelează. Foaia se taie in jumătate pe latura cea mai lunga si se ruleaza de la tăietură spre margine.Se obțin doua rulouri care, apoi, se rostogolesc direct in forma așezata cu deschizătură spre ele. Se lașa sa creasca in forma cca 10 minute, apoi se ung cu ou. Formele se asaza in tava apoi, se introduce in cuptor. Se coc 50-60 minute. După ce s-au copt, cozonacii se lașa sa alunece lateral pe o planșeta, se acopera bine si se lașa sa se raceasca, pana a doua zi.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA
PATEURI

Produsele din patiserie constituie alimente ce se pot consuma zilnic alături de celelalte produse alimentare, cu o valoare nutritive ridicată, ce îi furnizează organismului uman o parte din substanțele necesare activității vitale.

Aceste produse au o tehnologie specifica in funcție de grupa de aluat de patiserie din care fac parte atat aluatul nedospit cat si cel dospit, aluat simplu sau cu adaos; din grupa produselor de patiserie cu adaos fac parte si produsele din foietaj, alaturi de cele din aluat fraged sau opărit.

Produsele din foietaj sunt produse complexe ce se obțin prin combinarea foietajului crud sau copt cu materii prime sau semipreparate diferite; in urma procesului de finisare, rezulta preparate cu valoare nutritive mare, cu aspect exterior atragator, cu suprafața lucioasa, cu foietajul bine desprins in foi, cu gustul dulce si plăcut, iar mirosul caracteristic umpluturilor utilizate.

Preparatele din foietaj, după umplutura folosita, se pot fabrica intr-un număr mare de sortimente, respectiv cu branza, legume si fructe, crema de vanilie, gem sau marmelada.

Produsele se prezintă sub diferite forme, toate avand o valoare energetica ridicata, datorita conținutului ridicat de glucide, protide, lipide, vitamine si săruri minerale.

Preparatele din foietaj cu umplutura din branza sunt apreciate atat ca valoare energetica ridicata furnizata de foietaj cat si pentru valoarea nutritiva datorata proteinelor in branza, la care se adauga si calitatile gustative deosebite si posibilitatea de a putea fi servite atat ca gustare cat si desert.

Sunt preparate din foietaj si umplutura.

Foietajul ( unt 280g, otet 5ml, sare 5g) preparatul se intinde in grosime de 0,5cm. Se indeparteaza surplusul de faina si se taie cu cutitul incalzit direct la flacara, in 10 dreptunghiuri de 6x6cm. In mijlocul flecarei bucăți se aseaza umplutura.

Se impatureste foietajul in doua, realizând pateul. Se aseaza pe tava stropita cu apa, se ung cu oul (lbuc) la suprafața, si se coc la 250 C.

Umplutura se obține omogenizând branza telemea (lOOg), cu grisul (50g fiert si temperat) sau cu branza dulce de vaci (50g) si un ou.

Umplutura se pregătește cu puțin timp inainte de utilizare, potrivind consistenta cu 15g faina.

Prelucrarea aluatului: sa se faca in camere speciale, cu temperature de 15-17 C. Aluatul sa se cresteze după omogenizare si sa se lase suficient in repaus, acoperit cu un prosop umed. Aluatul sa se intinda in forma de romb, avand mijlocul mai gros, grăsimea sa aiba aceiași consistenta cu aluatul, sa i se inlature complet apa si sa fie modelat cu ajutorul fainii in forma de paralelipiped.

După prepararea aluatului urmeaza divizarea in bucăți de maxim lkg, pentru a ușura procesul de turare. Aluatul divizat se modelează in forma rotunda, prin framantare normala.

Creșterea: fiecare bucata de aluat se crestează' la suprafața cu ajutorul cuțitului (in forma de X). Se acopera (pentru a nu prinde crusta) si se lașa in repaus pentru a-si recapata elasticitatea necesara procesului de prelucrare ce urmeaza. Repausul dureaza 20-30 minute (când cedeaza cu ușurința la intindere). Sub acțiunea enzemelor de faina, gluentul devine elastic.

Adaugarea de grăsimi: aluatul se intinde in forma de romb, lasandu-i mijlocul mai gros. Deasupra se aseaza grăsimea, care are aceiași consistenta cu aluatul.

împachetarea: colturile de romb se pliaza din sensuri opuse, acoperind grăsimea, fara a se lașa porțiuni neacoperite.

Turarea: aluatul format din coca si grăsime se presează ușor cu medeneaua, pentru repartizarea grăsimii in strat uniform in interiorul aluatului, timp in care se si subtiaza. Se intinde apoi cu merdeneaua sau se introduce la laminar pana se asigura grosimea de lcm.

Foaia obtinuta se perie bine cu borfașul la suprafața, indepartand surplusul de faina folosit la intindere si apoi se impatureste in patru (efectuând astfel prima turare).

Se lașa la rece minimum 30 minute, la temperature de 0-4 C, după care se repeta operația de intindere si împăturire in patru inca de trei ori la intervale de 30 minute, asa incat fiecare bucata de aluat sa fie întinsa de patru ori si impaturita de fiecare data in patru.

Portionarea aluatului: indiferent de preparatul Ia care se utilizează, se face cu cutitul bine incalzit direct la flacara, pentru a asigura topirea grăsimii din aluat si taierea uniforma.

Modelarea: se realizează manual, in funcție de natura preparatului, asezandu-se direct pe tava stropita cu apa rece.

Stropirea tăvii cu apa are ca scop:

grăbirea procesului de desprindere a foii;

menținerea dimensiunilor preparatelor.

Coacerea: se realizează la inceput la temperatura de 220-250 C pentru a asigura gelificarea rapida a amidonului coagularea proteinelor aflate la exteriorul preparatului, menținând in felul acesta grăsimea in interiorul preparatului si formarea rapida a vaporilor necesari procesului de desprindere in foi. Se reduce apoi temperatura la 180 C, asigurând coacerea uniforma.

5. Costul estimativ al investiției

</9?S8(k

^SĂl^

6. Finanțarea investiției

Din valoarea totală a investiției de 542.233 Euro, ajutorul public nerambursătr 221.102 Euro.

Pentru a se verifica încadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevăzute in fisa măsurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate.

Curs Euro/leu 4,1420 din data de 04.04.2011 Procent finanțare publica = 50%

Intensitatea bruta a ajutoarelor de stat acordate pentru IMM-uri in cadrul prezentei scheme este de:

-50% din totalul cheltuielilor eligibile aferente proiectelor ce se realizează in regiunea de dezvoltare Nord- Vest.

7. Date privind forța de muncă:

Total personal existent 0

din care personal de execuție 0

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Locuri de muncă nou-create-8

Prin investiția propusa se vor crea un număr de 8 locuri de munca, cu norma intreaga, după cum urmeaza:

-2 șoferi pentru autoutilitarele ce se vor achiziționa;

-6 brutari ce vor lucra pe doua schimburi, deci 3 brutari pe schimb.

Responsabil legal (nume, prenume, funcție in cadrul organizației, studii si experiența profesionala) , relevante pentru proiect

Responsabil legal :CRISAN GEORGIANA Funcția: reprezentant legal-administrator

Studii: Superioare :Universitatea Tehnica Cluj Napoca, Facultatea de Construcții Civile II. Părțile desenate

Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000)

Plan general (1:5.000-1:500)

Plan de situație cu amplasarea retelor de utilități, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500)

Planuri de arhitectură – planurile nivelurilor,.

Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

III. Proiecții financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru întreprinderi individuale si întreprinderi familiale) pentru îndeplinirea obiectivului de creșterea viabilității economice

Proiecii financiare persoane juridice (Anexe B)

Prognoza veniturilor.

ajVanzarea de produse de panificație-VANZAR1 FIZICE

VANZAR1 VALORICE

Previziunile se bazeaza pe pastrarea capacitatilor de producție neschimbate pe toti cei 5 ani de analiza.

Venituri din subvenții investiții:

■S Include venituri din subvențiile fondurilor nerambursabile, in urma implementării. Veniturilor din subvenții au fost determinate astfel:

-valoare investiției fara TVA=1.848.174, care este supusa amortizării

Prognoza cheltuielilor

Prognoza cheltuielilor se detaliaza atat pentru activitatea propusa, bazandu-se pe pe următoarele categorii de cheltuieli:

Cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 7287281ei/an-includ cheltuieli cu faina, drojdie si sare

Alte cheltuieli materiale -.100.000 lei/an-includ cheltuieli cu motorina si pungile pentru ambalaje

Alte cheltuieli din afara: 3000 lei/an-includ cheltuieli cu apa si electricitate Cheltuielile cu amortizarea: 133763 Ron/an – includ amortizarea construcției respectiv amortizarea utilajelor achiziționate prin proiect.

Alte cheltuieli de exploatare :24.000 lei/an, includ alte servicii executate de terti (întreținere, reparații,)

Costurile cu forța de munca includ plata a 8 salariați cu norma intreaga pentru activitatea propusa totalizând 57.600 Ron/an, si taxele aferente 16.608 Ron.

Proiecția contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere s-a intocmit pe baza prognozei veniturilor si cheltuielilor.

In cazul contului de profit si pierdere, ipotezele sunt completate de veniturile si cheltuielile financiare, care se regăsesc sub forma dobânzilor plătite. Societatea previzioneaza sa contracteze un credit bancar pentru a acoperi procentul de co- finantare pentru proiect precum si cheltuielile neeligibile.

Estimarea cheltuielilor cu dobânzile s-a realizat in cadrul contrului de profit si pierdere, pentru a cuantifica totalitatea cheltuielilor si veniturilor societății, si pentru a prognoza profitul realizat de societate.

Ipotezele aferente profitului s-au bazat pe activitatea propusa prin proiect.

Cheltuielile cu materiile prime si cu personalul reprezintă aproximativ 1/2 din totalul încasărilor, deoarece producția se realizează exclusiv din utilizarea materiilor prime. Scopul contului de profit si pieredere este de a calcula care este rezultatul exercițiului financiar al societății. Veniturile si cheltuielile au o evoluție si o intensitate diferita, dar inregistrarea unui rezultat pozitiv la sfârșitul perioadei arata o profitatbilitate crescută.

Bilanț sintetic previzionat

Ipotezele care au stat la baza intocmirii bilanțului sintetic sunt: v' Creșterea activului cu valoarea construcțiilor ce se vor realiza si a echipamentelor ce vor fi achiziționate prin proiect;

•S Valoarea casei in lei si a conturilor la banei s-a inregistrat pe baza calculatiilor efectuate in fluxul de numerar;

S Datoriile pe termen scurt si lung sunt calculate prin estimarea datoriilor fata de furnizori, dar si a creditului ce va fi contractat in vederea acoperirii cheltuielilor de cofinantare si a cheltuielilor neeligibile.

✓ In anul 1 si 2 s-a înregistrat ajutorul FEDR. Se estimează întocmirea a plata;

S Capitalul social nu se va modifica, iar rezervele sunt crescătoare pe parcursul celor 5 ani de analiza.

Flux de numerar

S Fluxul de numerar este rezultatul tuturor operațiunilor ce vor avea loc, care sunt reflectate in valoare monetara. In cadrul fluxului de numerar sunt cuprinse plățile către furnizori, colaboratori, incasarile de Ia clienți, subvențiile primite de la FEADR, aferente activitatii propuse.

S Fluxul de numerar este pozitiv, fapt ce arata ca societatea va avea capacitatea de a acoperi cheltuielile de exploatare, dar si cele aferente proiectului care va fi implementat.

S In estimarea fluxului de trezorerie s-au avut in vedere următoarele ipoteze:

S Contractarea unui credit bancar pe termen lung pentru a acoperi cheltuielile cu co-finantarea proiectului si cheltuielile neeligibile;

S In estimarea valorilor incasate s-a luat in considerare incasarile de la clienți. In ceea ce privește plățile către furnizori, estimarea s-a făcut pe baza achizițiilor propuse.

Indicatori financiari

-Indicatorii financiari au raportat următoarele concluzii:

S Valoarea investiției este de 1848174 Ron exclusiv TVA;

■S Veniturile si cheltuielile din exploatare sunt indicatori ce arata profitabilitatea societarii;

S Rata rezultatului din exploatare este mai mare de 10 % pe toti cei 5 ani de analiza, fapt ce arata ca activitatea va fi una profitabila.

S Investiția se va recupera in maxim 11,6 ani;

S Rata rentabilității capitalului investit arata ca intreg capitalul investit va fi folosit in mod rentabil, aducand o sursa de venit societarii, ducând la creșterea calitatii produselor oferite;

S Rata acoperirii prin fluxul de numerar este la limita datorita cheltuielilor cu creditul bancar ce va fi contractat.

întocmit,

Ec. PINTEA RAMONA-DIANA

ACTIVITATEA DE INVESTIT» SI FINANȚARE

A. | Total intrări de lichidități din: (A1+A2+A3+A4)

A1. Aport la capitalul societății (imprumuturi de la

actlonari/asociati)

|A2. Vanzari de active, inclusiv TVA

A.3.1 împrumut – cofinantare la proiect A 3.'2..AfefG[ed:. e termen mediu si lung,

lleasinguri, alte datorii financiare

' 4. Ajutor nerambursabil FEADR (inclusiv avans)

!B1 Achiziții de active fixe corporale, inclusiv TVA j B2. Achiziții de active fixe necorporale, inclusiv TVA I B3. Creșterea investițiilor in dure C. jTotal ieșiri de lichidități prin finanțare (C1+C2)

C. 1.1 Rate la împrumut – cofinantam la proiect C.12 Rate la alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

C.2.1 La împrumut – cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung,

Flux de lichidități din activitatea de investita si ' finanțare (A-B-C)

. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

"Total plați, exclusiv cele aferente exploatării

X DE LICHIDITĂȚI ((

AGENȚIA DE PLAȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT

Anexa B9