Studiu de Caz S.c Romighe S.r.l
CUPRINS
CAPITOLUL I
Prezentarea firmei S.C. TIPOTRANS S.R.L.
Statut
Obiect de activitate
Capital social
Structura organizatorică
Indicatori economico – financiari
CAPITOLUL II
Prezentarea mărfurilor și a ambalajelor
2.1. Stocuri
2.1.1. Generalități
2.1.2. Definiție, delimitări și structură
2.1.3. Evaluarea curentă a stocurilor
2.1.4. Evidența operativă, sintetică și analitică a stocurilor
2.2. Stocuri aflate la terți
2.2.1. Generalități
2.2.2. Conturi utilizate
2.3. Mărfuri
2.3.1. Generalități
Contabilitatea mărfurilor
Conturi utilizate
2.5. Ambalaje
2.5.1. Generalități
2.5.2. Contabilitatea ambalajelor
Conturi utilizate
2.6. Ajustări pentru deprecierea stocurilor
2.6.1. Generalități
2.6.2. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor
2.6.3. Conturi utilizate
CAPITOLUL III
Studiu de caz
CAPITOLUL IV
Concluzii și propuneri
Anexe
Bibliografie
CAPITOLUL I
Prezentarea firmei S.C.TIPOTRANS S.R.L.
Noțiunea de comerciant are în vedere persoana fizică sau juridică a cărei profesie este comerțul. Potrivit codului comercial, sunt comercianți cei care exercită acte de comerț și fac din acestea profesia lor obișnuită. Astfel, pentru a fi considerat comerciant, un agent economic trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
să facă acte de comerț ;
să realizeze asemenea acte în mod obișnuit, ceea ce implică repetabilitatea operațiunilor respective ;
să transforme realizarea actelor respective în profesia sa de bază sau accesorie ;
să acționeze în numele său personal.
Statut
S.C. TIPOTRANS S.R.L. este o societate cu răspundere limitată (SRL) și s-a înființat prin opțiunea asociatului unic în anul 1992 la Registru Comerțului Neamt sub nr. J27/1945/1992 având codul fiscal RO 2864828.
Este o societate cu activitate permanentă și continuă, și face parte din categoria firmelor mijlocii cu un număr de personal respectiv 100 salariați.
Documentele de atestare a societății sunt: copie după statut, copie după certificatul unic de înregistrare (CUI) și încheierea judecătorească.
Societatea a fost înregistrată cu atributul R ceea ce înseamnă că este plătitoare de T.V.A., având dreptul să deducă și să colecteze taxa pe valoarea adăugată. Ca impozitare este platitoare de impozit pe profit cota unica 16%.
Obiectul de activitate
Are ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al bauturilor cod caen 4634- mărfuri alimentare și nealimentare ( lactate, produse de panificație, legume și fructe, pește, carne, dulciuri, cafea, tutun, băuturi alcoolice, băuturi nealcolice, detergenți și cosmetice, ect.) și bunuri de larg consum.
Cumpărarea mărfurilor de la furnizori se face în părți relativ mari și revânzarea lor la consumatorii finali în cantități relativ mici potrivit necesarului fiecărui consumator.
Activitatea societății se desfășoară în 4 spații amenajate și dotate de tip : depozite,o brutarie,4 magazine vanzare cu amanuntul si o tipografie.Toate spatiile
sunt proprietate.Activitatea in judetul Neamt se desfasoara cu certificare ISO 9001,partenere T.U.V.Germania,constand in :distributii,tipografie,transporturi,
brutarie,magazine proprii,organizari spectacole,proiecte pentru formarea profesionala.
Capitalul social
Având în vedere că este o societate cu răspundere limitată la data înființării capitalul social era în valoare de 200 de lei,ulterior s-a majorat la 188.820 ron.
Principalele articole contabile privind capitalul social sunt :
Subscrierea capitalului
456 „ Decontări cu acționarii/asociații = 1011 “Capital subscris nevărsat”
prinvind capitalul”
Vărsarea capitalului social în bancă
5121 “Conturi la bănci în lei” = 456 „ Decontări cu acționarii/asociații
prinvind capitalul”
Trecerea capitalului subscris nevărsat în vărsat
1011 “Capital subscris nevărsat” = 1012 “Capital subscris vărsat”
Pe întreaga perioada de desfășurare a activității se constată că valoarea capitalu-
lui social s-a majorat si a ajuns la valoarea de 188.820 ron.
Structura organizatorică
În această societate funcția de conducere o deține administratorul, care conduce activitatea zilnică de organizare, aprovizionare, desfacere și controlul plăților asupra furnizorilor de mărfuri. Toți ceilalți participanți la activitatea zilnică a societății îndeplinesc funcția de execuție a operațiilor de aprovizionare, desfacere și vânzare a mărfurilor aflate în magazin. Pentru activitatea de vânzare a mărfurilor din cadrul firmei avem două compartimente activate de bază și anume :
~ contabilitatea și gestiunea mărfurilor aflate în magazin și
~ vânzarea mărfurilor prin salariați calificați care servesc clienții cu mărfurile dorite.
Organigrama societății S.C.TIPOTRANS S.R.L. poate fi reprezentată grafic ca fiind o organigramă verticală, prezentată de sus în jos pe niveluri superioare care au autoritate și o răspundere mai mare față de magazin, clienți și furnizori.
Firma S.C. TIPOTRANS S.R.L are în componența ei peste 100 angajați, împarțiți în două ture și au ca program de activitate de : luni – vineri 08.00-17.00, iar sambata 8.00-13.00.
Schema nr. 1 “Organigrama societății TIPOTRANS”
Indicatori economico-financiari
Pentru a prezenta situația economico-financiară a firmei S.C. TIPOTRANS S.R.L. am recurs la analiza principalilor indicatori în perioada 2011-2013 pe baza situațiilor financiare anuale, în special bilanțurile.
Tab. nr. 1 „Prezentarea elementelor patrimoniale”
Indicatorii utilizați în analiza financiară a întreprinderii sunt:
Tab. nr. 2 „Indicatori economico-financiari”
Nivelul indicatorului lichiditate curentă a întreprinderii este supraunitar în cei trei ani de analiză. În anul 2008 se constată o mică diminuare față de anul 2007 însă în anul 2009 se majorează atat față de anul 2008 cât și de 2007. Însă se observă că deținerea de întreprindere a unui volum ridicat de stocuri, conduce la înregistrarea unui nivel necorespunzător al lichidității imediate. Astfel, pe termen scurt, întreprinderea nu are posibilitatea să realizeze datoriile scadente decât într-o proporție foarte redusă.
Acest lucru poate fi constatat și cu ajutorul indicatorului solvabilitate. În anii 2007 și 2008 întreprinderea are potențialul de a-și plăti obligațiile din resurse proprii în proporție de 25%. Însă în anul 2009 solvabilitatea poate fi apreciată, întreprinderea având posibilitatea să-și finanțeze în proporție de 56% obligațiile de plată, dublu față de anii precedenți. Însă se și contată că datoriile sunt în proporții mai mici.
Având în vedere faptul că valoarea capitalului social a rămas aceeași, profitabilitatea poate fi apreciată în funcție de profitul brut obținut. Acest indicator a fost calculat și analizat doar pentru anul 2007 și 2008 deoarece în anul 2009 întreprinderea prin activitatea desfășurată a obținut pierdere. Astfel, în anul 2008 profitul brut a crescut cu aproximativ 14.000 lei față de anul 2007 și în mod direct a crescut și rata rentabilității capitalului social în 2008 față de 2007 cu 70%. Și în cazul rentabilității capitalului propriu se poate observa o creștere în anul 2008 față de 2007 insă într-o proporție mai redusă și anume de 20%.
În ceea ce privesc indicatorii de activitate se constată o viteză de rotație a stocurilor mare. Acest lucru se datorează valorii mari de stoc. În primii doi ani analizați nivelurile vitezei de rotație sunt aproximativ la aceeași valoare însă în anul 2009 crește considerabil ajungând la o viteză de 9,50. Acest lucru reprezintă o consecință nefavorabilă asupra diminuării profitului ajungând în anul 2009 pe pierdere.
Se observă că nivelul vitezei de rotație a debitelor este foarte mic datorită obiectivului de activitate și anume comerț cu amănuntul astfel că valoarea soldului mediu clienți este mică față de ponderea cifrei de afaceri.
Nivelul vitezei de rotație a creditelor se menține constant în primii doi ani analizați deoarece și soldurile medii furnizori nu au crescut în proporții relativ mari. Totuși, în anul 2009 nivelul indicatorului se diminuează față de anii precedenți datorită diminuării soldului mediu furnizori.
Viteza de rotație a activelor imobilizate precum și a activelor totale se majorează de la an la an.
Gradul de îndatorare în funcție de datoriile pe termen lung este zero deoarece situația financiară a întreprinderii nu prezintă datorii pe termen lung. Din punct de vedere al datoriilor totale raportate la capitalul propriu, gradul de îndatorare este scăzut în cei trei ani analizați demonstrând ponderea mică deținută de datorii în resurse proprii.
CAPITOLUL II
Prezentarea mărfurilor și a ambalajelor
2.1. Stocuri
2.1.1. Generalități
Activitatea economică constă în forma fundamentală a activității umane, prin care se făuresc condițiile materiale necesare desfășurării altor activități precum și bazele structurii sociale.
Viața economică este un sistem de activități ale tuturor agenților economici. Întreprinderile sau firmele cuprind toate unitățile instituționale a căror funcție constă din producerea și vânzarea de bunuri comerciale și servicii nefinanciare destinate pieței. Ele alcătuiesc sectorul productiv al economiei. Veniturile lor provin din vânzarea producției, iar scopul activității îl constituie obținerea de profit.
Activitățile economice constituie cauza tranzacțiilor. Există trei mari categorii de operații:
a) operații cu bunuri și servicii, care privesc producția, schimbul și consumul;
b) operații de repartiție (investiție), prin care se efectuează formarea și distribuirea veniturilor legate de producție;
c) operații financiare (comerciale), care privesc modificarea volumului activelor sau pasivelor.
Activitatea de producție presupune existența a 3 factori de producție:
Munca,
Natura,
Capitalul care, la rândul lui poate fi:
c1)capital fix și
c2)capital circulant.
Un activ deținut de o entitate economică este considerat activ circulant atunci când:1
a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității;
b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.
1 Articolul 147.- (1) din OMFP nr. 3055/2009
Tab. nr. 3 „Recunoașterea unui element de activ circulant1 „
2.1.2. Definiție, delimitări și structură
Stocurile sunt bunuri materiale din categoria activelor circulante (curente) având următoarele caracteristici:2
a) deținute de entitate cu scopul de a fi vândute în aceeași stare sau după prelucrarea lor în procesul de producție pe parcursul desfășurării normale a activității;
b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității;
c) sub formă de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
În cadrul stocurilor se cuprind:3
a) mărfurile, respectiv bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și care se regăsesc în produsul finit, integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;
c) materialele consumabile (materiale auziliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
d) materiale de natura obiectelor de inventar;
1 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Tehnopress 2008, pag. 270
2 Nicolae Balteș, Contabilitate financiară, Univ. L. Blaga Sibiu 2007, pag. 90
3 Nicolae Balteș, Contabilitate financiară, Univ. L. Blaga Sibiu 2007, pag. 91
e) produse, respectiv:
~ semifabricate, produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o anumită fază de fabricație și care trec într-o altă fază de fabricație sau se livrează ca atare terților;
~ produse finite, care au parcurs în întregime fazele de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților;
~ produse reziduale, reprezentând rebuturile, materialele recuperabile sau deșeurile;
animalele și păsările;
ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute;
producția în curs de execuție, respectiv producția care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic.
În cadrul stocurilor intră și bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți, care se înregistrează în contabilitate distinct, pe categorii de stocuri.
Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare ( grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare din PGC)1.
2.1.3. Evaluarea curentă a stocurilor
Potrivit reglementărilor contabile românești, evaluarea stocurilor se face la următoarele momente: la intrare, la inventariere, la prezentarea elementelor în bilaț și la ieșire.
Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu
Stocurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate în funcție de sursele de proveniență, după cum urmează:
Stocurile cumpărate (materii prime, materiale consumabile, mărfuri,
ambalaje etc.) se evaluează la costul de achiziție care are următoarea structură:
Preț de cumpărare negociat
+ Cheltuielile accesorii :
~ cheltuieli de transport-aprovizionare;
~ cheltuieli de asigurare pe durata transportului;
~ cheltuieli de manipulare, încărcare-descărcare;
~ comisioane intermediarilor
1 Articolul 154.- (3) din OMFP nr. 3055/2009
Conform IAS 2 „Stocurile”, ele trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.
+ Impozite și taxe nerecuperabile:
~ comisioane vamale, taxe vamale și accizele ( în cazul importurilor), TVA la unitățile neplătitoare;
~ TVA atunci când nu există drept de deducere a acestora
– Reducerile de preț cu caracter comercial primite de la furnizori.
b) Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc.) se evaluează la costul de producție, format din:
Costul de achiziție a materiilor prime și materialelor consumabile directe
(+) alte cheltuieli directe
(+) o cotă parte din cheltuielile indirecte de producție
(+) dobânzile bancare la creditele obținute pentru producția cu ciclu lung de fabricație.
c) Stocurile dobândite cu titlul gratuit se evaluează la valoarea justă, care reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părți aflate în conștiința de cauză, în cadrul unei tranzacții, cu prețul determinat obiectiv.
d) Stocuri intrate ca aport în natură pentru capitalul social se evaluează la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării, în funcție de prețul pieței, utilitatea, starea și amplasarea acestora.
Evaluarea stocurilor la inventar
Cu ocazia inventarierii patrimoniului de la sfârșitul exercițiului, stocurile sunt evaluate la valoarea de inventar (valoare actuală), denumită valoare realizabilă netă.
Aceasta reprezintă prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității utilizatorului stocurilor, mai puțin costurile estimate pentru finalitatea bunurilor, atunci când este cazul, și a costurilor estimate necesare vânzării stocurilor respective.1
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenței potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Cu acest prilej se stabilesc:
~ diferențe cantitative în plus sau în minus dintre situația faptică stabilită la
inventariere și situația scriptică din contabilitate;
~ diferențe valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă ( de intrare) și valoarea actuală ( de inventar).
1 Articolul 56.- (3) din OMFP nr. 3055/2009
Evaluarea stocurilor la prezentarea elementelor în bilanț
În situațiile financiare, stocurile trebuie să fie înregistrate la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă și valoarea de inventar. Astfel, dacă se constată că:
1. Valoarea de inventar > Valoarea contabilă, se va înregistra un plus la inventariere, iar în bilanț se va înscrie valoarea contabilă;
2. Valoarea de inventar < Valoarea contabilă, se va înregistra un minus de inventar (precum și o ajustare pentru deprecierea stocurilor), iar în bilanț se va înscrie valoarea de inventar. Pentru diferența dintre valoarea contabilă și valoarea de inventar se calculează ajustări pentru deprecierea stocurilor.
Evaluarea stocurilor la ieșire din patrimoniu
Ieșirea stocurilor din gestiune se face, în principal, prin vânzare și consum. Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV a Comunităților Economice Europene stocurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare, utilizându-se următoarele metode1:
1. Metoda identificării specifice (IS) – constă în evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare). Se poate folosi în cazul produselor de folosință îndelungată, care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achiziție.
2. Metoda CMP (costului mediu ponderat) – constă în calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic, fie după fiecare intrare.
De obicei, se recomandă a fi folosită în cazul în care bunurile materiale de natura stocurilor sunt cumpărate la prețuri diferite, iar în contabilitate, acestea nu sunt individualizate în funcție de costul de achiziție al fiecărui lot.
a) CMUP (cost mediu unitar ponderat) – determinat la sfârșitul perioadei
unde:
Vsi – Valoarea stocului inițial Vi – Valoarea intrărilor
Csi – Cantitatea existentă în stocul inițial Ci – Cantitățile intrate
b) CMUP (cost mediu unitar ponderat) – determinat după fiecare intrare
1 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Tehnopress 2008, pag. 274
unde:
Vsi – Valorea stocului înainte de ultima intrare
Csi – Cantitatea existentă înainte de ultima intrare
Vui – Valoarea ultimei intrări și Cui – Cantitatea ultimei intrări .
3. Metoda FIFO ( prima intrare – prima ieșire) – potrivit acestei metode stocurile ieșite din gestiunea depozitului se evaluează la costul de achiziție (producție) a primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (producție) al lotului următor, în ordine cronologică.
4. Metoda LIFO (ultima intrare – prima ieșire) – potrivit acestei metode stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (producție) al ultimei intrări. Stocurile ieșite din gestiune sunt considerate ca aparținând ultimului lot intrat în depozit și evaluate la costul acestuia. În continuare, ieșirile de bunuri se consideră ca aparținând lotului imediat precedent.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență de la un exercițiu financiar la altul. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stoc, trebuie să prezinte în notele explicative motivul schimbării metodei și efectele sale asupra rezultatului.
În funcție de specificul activității, se mai pot folosi următoarele metode de evaluare a stocurilor1 :
a) Costul sau prețul standard – ia în considerare nivelurile normale ale consumurilor de materiale și de manoperă, de eficiență și de utilizare a capacităților de producție. Aceste costuri trebuie actualizate periodic și ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile existente la un moment dat.
Diferențele dintre costul standard și costul efectiv – de achiziție sau de producție se înregistrează distinct în contabilitate, recunoscându-se în costuri pe măsura consumului productiv sau vânzării bunurilor respective.
Diferențele de preț se repartizează asupra valorii bunurilor ieșite cu ajutorul
Standardul IAS 2”Stocurile” nu permite utilizarea metodei LIFO din cauza lipsei sale de încredere reprezentativă pentru fluxurile de stocuri. Este posibilă doar în scopuri contabile.
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 11
unui coeficient (k) care se calculează astfel:
unde:
Sid – Sold inițial al diferențelor de preț
Dpi – Diferențele de preț aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la începutul exercițiului financiar până la finele perioadei de referință
Sis – Soldul inițial al stocurilor la preț de înregistrare
Vi – Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preț de înregistrare, cumulat de la începutul exercițiului financiar până la finele perioadei de referință.
a) aprovizionare de mărfuri
371 „Mărfuri” = 401 “Furnizori” 100
b) vânzarea mărfurilor
411”Clienți” = 707 “Venituri din vânzari de mărfuri” 150
c) scoaterea din gestiune a mărfurilor
607”Cheltuieli prinvind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 100
Acest coeficient se ponderează cu valoarea bunurilor ieșite la cost standard, obținându-se diferențele de preț aferente bunurilor ieșite, care se repartizează asupra costurilor.
b) Preț cu amănuntul – este folosit în comerț cu amănuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje de adaos comercial similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. Costul stocurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.
2.1.4. Evidența operativă, sintetică și analitică a stocurilor
Evidența operativă a stocurilor
Operațiile care privesc stocurile, respectiv intrarea și ieșirea stocurilor sunt consemnate în documente primare.
Pentru intrările de stocuri se pot utiliza următoarele documente1:
~ Avizul de însoțire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor și servește
ca documentar pentru eliberarea și scăderea din depozit a stocurilor, ca document
de însoțire a bunurilor pe timpul transportului, ca document pentru întocmirea facturii și ca document de încărcare a gestiunii primitorului.
1 Ordin MEF nr. 3.512 din 27 nov. 2008 privind documentele financiar contabile
~ Factura fiscală, care se întocmește în momentul livrării bunurilor, cu sau fără aviz de însoțire a mărfii. Factura reprezintă actul justificativ pentru decontarea livrărilor care sunt efectuate.
~ Nota de recepție și constatarea de diferențe, care se întocmește la primirea și recepția bunurilor, în cazurile când există diferențe la recepție, când sunt depozitate în mai multe locuri și când sunt refuzate la plată, fiind ținute doar în păstrare.
Acest document servește la:
recepția bunurilor intrate în gestiune;
intrarea bunului în recepție;
act probatoriu în justiție;
document de înregistrare în contabilitatea sintetică și analitică.
~ Bon de predare-transfer-restituire – document folosit atât la consemnarea depozitării unor bunuri provenite din producție proprie, cât și pentru transferul lor între magazii sau restituirii la locurile de depozitare inițiale.
Intrarea bunurilor în gestiune se realizează prin procesul de recepție a stocurilor, proces care presupune parcurgerea anumitor etape:
recepția transportului pe baza documentului denumit proces-verbal de constatare;
recepția cantitativă, urmând ca pe baza constatărilor gestionarul să întocmească nota de recepție și constatarea de diferențe;
recepția calitativă, realizată de către specialiști, tehnologi.
În cazul decalajelor între etapa de aprovizionare și etapa de recepție a stocurilor se procedează astfel:
bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât de locul de depozitare cât și în contabilitate pe baza recepției și a celorlalte documente însoțitoare,
bunuri sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune.
Pentru urmărirea realizării contractelor de aprovizionare cu bunuri se întocmesc următoarele documente de evidență operativă: Registrul de comenzi și Fișa de urmărire a executării contractelor.
În condițiile în care se impune urmărirea sosirii transporturilor și plata facturilor se utilizează ca și documente de evidență operativă Registrul de comenzi și Fișa de urmărire executării contractelor.
Pentru ieșirea de stocuri se pot folosi următoarele documente:
~ Dispoziția de livrare, avizul de însoțire a mărfii și factură fiscală, pentru ieșirile în afara unității patrimoniale.
~ Bonul de consum, pentru materii prime și materiale date în consumul productiv. Bonul de consum poate fi Bon de consum individual sau Bon de consum colectiv. Bonul de consum este un document care servește ca:
document de eliberare din magazie pentru consum;
document justificativ de ieșire a bunurilor din stoc, respectiv de descărcare de gestiune;
document justificativ de înregistrare a ieșirilor din stoc în contabilitatea analitică și sintetică.
~ Fișa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvența mare a ieșirilor din magazie.
~ Bon de vânzare, utilizat pentru vânzarea de mărfuri prin unitățile cu amănuntul.
În situația decalajelor între procesul de vânzare și momentul livrării bunurilor, acestea se înregistrează ca ieșiri din unitate astfel:
bunurile vândute și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în contabilitate se înregistrează în conturi extrabilanțiere;
bunurile livrate și nefacturate se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la locurile de depozitare cât și în contabilitate, pe baza documentelor aferente.
Documentul de evidență operativă la depozit este fișa de magazie. Aceasta se conduce la locurile de depozitare a stocurilor și se deschide pentru fiecare sortiment care este depozitat. Operațiile economice se consemnează în fișa de magazie numai cantitativ.
În funcție de specificul activității mai pot fi întocmite și alte documente de evidență operativă cum ar fi:
~ Raportul de gestiune (zilnic sau periodic), cu ajutorul căruia se ține evidența operativă a mărfurilor și ambalajelor în unitățile de desfacere cu amănuntul;
~ Registrul stocurilor, care este utilizat ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale și de verificare a concordanței înregistrărilor din fișele de magazie cu cele din contabilitate;
~ Bon de primire în consignație, utilizat pentru descrierea obiectelor primite în consignație, menționându-se pe acestea și prețul de vânzare;
~ Borderoul de primire a obiectelor în consignție, borderoul de ieșire a obiectelor din consignație, cu ajutorul cărora se centralizează intrările și mișcările obiectelor primite spre vânzare în consignație;
~ Borderou de predare a documentelor.
În general, documentele de evidență a stocurilor evidențiază intrările, ieșirile și existentele de la un moment dat și pentru un anumit loc de depozitare. De asemenea, ele reprezintă sursele de informații pentru controlul operativ și contabil.
Evidența analitică a stocurilor
Legea contabilității nr.82/1991 republicată și Reglementările contabile conforme cu Directivele europene aprobate prin OMFP 3055/2009 prevăd că valorile materiale se evidențiază în contabilitate cantitativ și valoric sau numai valoric.
Din punct de vedere analitic se poate organiza folosind una din următoarele metode, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii ale entității1:
Metoda operativ-contabilă (pe solduri);
Metoda cantitativ-valorică (pe fișe de cont analitic);
Metoda global-valorică.
Metoda operativ – contabilă
Utilizarea acestei metode presupune desfășurarea următoarelor activități:
– evidența cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare, iar în cadrul acestora, pe categorii de stocuri, cu ajutorul fișelor de magazie, iar în contabilitate, a evidenței valorice organizată pe gestiuni, și în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, după caz. Controlul dintre înregistrările locurilor de depozitare și cele din contabilitate se realizează lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative din fișele de magazie în registrul stocurilor. Fișele de magazie se întocmesc zilnic, pe baza documentelor de intrare și a documentelor de ieșire;
– preluarea documentelor de intrare – ieșire în contabilitate. La cel mult o săptamână după înregistrarea lor în fișele de magazie, documentele de intrare și ieșire se preiau de contabilitate, ocazie cu care se efectuează controlul înregistrărilor din fișele de magazie. Preluarea documentelor se face pe baza borderoului de predare a documentelor;
– întocmirea registrului stocurilor la sfârșitul perioadei, în care se înscriu:
~ cantitățile de stocuri preluate din fișele de magazie;
~ valorile stocurilor calculate prin înmulțirea cantităților cu prețurile de facturare;
~ totalurile valorilor pe pagini, pe grupe, subgrupe, magazii, conturi sintetice;
Valorile stabilite în registrul stocurilor se compară cu situația din conturile sintetice care se întocmesc de către contabilitate. Se observă că în cazul acestei metode, registrul stocurilor înlocuiește balanța analitică.
– pentru ușurarea depistării unor erori, la contabilitate se folosește fișa centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de bunuri.
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 115
b) Metoda cantitativ – valorică
Are la bază evidențierea cantitativă a bunurilor deținute (pe feluri) la locul de depozitare, iar în contabilitate evidența se realizează cantitativ-valoric. În cazul acestei metode, contabilitatea stocurilor se desfășoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora, pe feluri de bunuri. Etapele care se parcurg în evidența stocurilor în cazul acestei metode sunt:
– înregistrarea cantitativă a intrărilor și ieșirilor de stocuri în fișele de magazie;
– prelucrarea documentelor de intrare și ieșire de către contabilitate pe baza borderoului de predare a documentelor;
– înregistrarea documentelor în fișele de cont analitice pentru valori materiale;
– verificarea concordanței înregistrărilor din fișele de magazie cu cele din fișele de cont analitice;
– verificarea concordanței înregistrărilor din fișele de cont analitice cu situația din fișele de cont sintetice cu ajutorul balanțelor de verificare analitice.
c) Metoda global – valorică
Asigură evidența valorică atât la locurile de depozitare, cât și în contabilitate. Controlul între concordanța înregistrărilor din evidența depozitului cu cea de contabilitate se realizează periodic. Această metodă se aplică, în general, pentru evidența mărfurilor și ambalajelor gestionate în unități de desfacere cu amănuntul, precum și pentru alte bunuri cu ajutorul fișei de cont pentru operațiuni diverse și raportul de gestiune, după caz.
Evidența sintetică a stocurilor
Din punct de vedere practic metodele de organizare a contabilității sintetice sunt următoarele:
a) Metoda inventarului permanent
Atunci când inventarul se realizează permanent, fiecare intrare și ieșire de bunuri se înregistrează valoric în conturile de stocuri specifice. Această înregistrare se face la nivelul contului sintetic, cantitățile evaluându-se la costul de achiziție sau de producție și , mai rar, la prețul pieței.
Utilizarea acestei metode de inventar permite cunoașterea în permanență a cantităților și valorilor existente în stoc.
Potrivit acestei metode:
Vsf = Vsi + I – E unde,
Vsf – Valoarea stocului final I – Valoarea intrărilor
Vsi – Valorea stocului inițial E – Valorea ieșirilor
Metoda inventarului permanent, deși presupune un volum mare de muncă, asigură o cunoaștere mai riguroasă a mărimii stocurilor și un mai bun control al integrității patrimoniului.
b) Metoda inventarului intermitent
Această metodă constă în inventarierea la sfârșitul perioadei de gestiune a diferitelor stocuri, iar existențele cantitative, constatate faptic, sunr evaluate
printr-un calcul extracontabil.
În acest caz, ieșirile se determină astfel:
E = (Vsi + I) – Vsf
Concepția de bază a metodei inventarului intermitent este cea potrivit căreia bunurile materiale nu sunt aprovizionate în scopul stocării, ci al consumului, astfel încât, în momentul aprovizionării lor, bunurile intrate în patrimoniu nu se reflectă în conturile de stocuri, ci direct în conturile specifice de cheltuieli.
Această metodă presupune parcurgerea următoarelor etape:
~ la începutul lunii se preia ca stoc inițial stocul final al lunii precedente;
~ acest stoc inițial este trecut în contul de cheltuieli corespunzător;
~ toate intrările de stocuri din lună se contabilizează direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare;
~ la sfârșitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere și se înregistrează în conturile de stocuri corespunzătoare, concomitent cu micșorarea cheltuielilor.
Acest sistem este preferat în principal de unități mici și mijlocii care nu utilizează un nomenclator variat de active circulante materiale.
2.2. Stocuri aflate la terți
2.2.1. Generalități
Procesele economice și financiare ce au loc într-o unitate patrimonială ori în cadrul relațiilor ce se stabilesc între acestea și terți pot conduce la situații în care valorile materiale, proprietatea unității, nu se regăsesc faptic în patrimoniu, ele aflându-se la terți pentru diferite scopuri sau din anumite cauze (trimise spre prelucrare, lăsate în custodie, predate spre vânzare, depozitate temporar la aceștia, în curs de aprovizionare etc.)1.
Totodată, se înregistrează și bunurile:
achitate și nesosite;
– s-au primit documentele justificative, înaintea sosirii bunurilor înscrise în aceste documente;
– recepționate de către delegatul unității cumpărătoare la furnizor.
Evaluarea stocurilor aflate la terți se face la prețurile de înregistrare utilizate pentru stocurile respective aflate în depozitele unității.
2.2.2. Conturi utilizate
Contabilitatea stocurilor aflate la terți se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I, cu funcție contabilă de activ:
351 Materii și materiale aflate la terți
354 Produse aflate la terți
356 Animale aflate la terți
357 Mărfuri aflate la terți
358 Ambalaje aflate la terți
2.3. Mărfuri
Pentru a-și realiza obiectul de activitate în vederea obținerii de profit, orice întreprindere cu activitate comercială efectuează în mod curent tranzacții de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii.
Operațiile curente de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii dau conținut funcției comerciale a unei firme și se efectuează pe baza politicilor de cumpărări și vânzări stabilite de managerii firmei.
În cadrul societăților comerciale cu obiect de activitate comercializarea mărfurilor la preț cu amănuntul, numărul tranzacțiilor de cumpărări și vânzări este nelimitat în cursul unei perioade de gestiune luată în considerare, deoarece mărfurile sunt acele elemente de stocuri care se achiziționează în vederea revânzării fără a suferi modificări sau cu modificări neesențiale.
1 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Tehnopress 2008, pag. 329
2.3.1. Generalități
Mărfurile sunt bunuri achiziționate din afara entității pentru a fi vândute în aceeași stare, fără vreo prelucrare suplimentară. Sunt asimilate mărfurilor :
~ stocurile achiziționate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale, obiecte de inventar etc.) ;
~ stocurile provenite din producția proprie, care se vând prin magazinele proprii (semifabricate, produse finite etc.).
Contabilitatea mărfurilor
Contabilitatea sintetică a stocurilor de mărfuri se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Contabilitatea analitică a stocurilor de mărfuri se poate organiza după una din următoarele metode:
~ metoda cantitativ-valorică, specifică comerțului en-gros sau cu ridicata;
~ metoda global-valorică, specifică comerțului en-detail sau cu amănuntul.
În comerțul en-gros sau cu ridicata mărfurile se evaluează la unul din următoarele costuri:
~ costul de achiziție efectiv, format din prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile (taxe vamale, comisioane, accize), cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru intrarea lor în gestiune;
~ prețul standard (prestabilit sau planificat), stabilit pe baza unor prețuri medii din perioada anterioară;
~ prețul de vânzare en-gros (cu ridicata), format din costul complet al bunurilor vândute, adaosul comercial (profitul producătorului sau comerciantului) care se stabilește în funcție de nivelul prețurilor pe piață.
Circulația cu ridicata constă în achiziționarea de mărfuri în cantități mari de la producători sau alți furnizori în scopul revânzării acestora către alte entități
economice, îndeosebi celor specializate în comerț cu amănuntul.
În comerțul en-detail sau cu amănuntul mărfurile se evaluează la prețul de vânzare cu amănuntul format din: costul de achiziție, adaosul comercial și taxa pe valoare adăugată.
Circulația cu amănuntul constă în vânzarea mărfurilor consumatorilor individuali, precum și unor entități economice pentru consum propriu.
Tab. nr. 4 Formarea costurilor și prețurilor1
Obs. Adaos comercial Rabat comercial; adaosul comercial se aplică în momentul achiziționării mărfurilor asupra costului de achiziție la comerțul cu ridicata, pe când rabatul comercial este o reducere comercială ce se aplică în momentul scoaterii din gestiune a mărfurilor vândute asupra prețului de vânzare a mărfurilor.
Reduceri comerciale
Reducerile comerciale care influențează în mod direct, mărimea valorii nete a facturilor și se individualizează sub forma:
~ Rabat – reprezintă reduceri excepționale practicate asupra prețului de vânzare negociat (convenit în prealabil), atunci când se constată diferențe de calitate sau abateri de la standardele pentru mărfurile ce fac obiectul tranzacției.
~ Remiza – reduceri practicate în mod obișnuit asupra prețului de vânzare, avându-se în vedere volumul vânzărilor.
~ Ristur – reprezintă reduceri de preț calculate asupra ansamblului de operații efectuate cu același cumpărător în timpul unei perioade de gestiune.
1 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Ed. Tehnopress 2008, pag. 342
Metodologia specifică de calcul a reducerilor necesită cunoașterea anumitor reguli și anume:
– în conformitate cu OMFP nr. 3055/2009 reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate, contul 609 „Reduceri comerciale primite” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă; după conținut economic este cont de pasiv, iar în creditul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se înregistrează valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (401), respectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența reducerilor comerciale acordate ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă; după conținut economic este cont de activ, iar în debitul contului 709 “Reduceri comerciale acordate” se înregistrează valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (411).
– reducerile comerciale premerg reducerilor financiare;
– mai întâi se calculează rabaturile și apoi remizele și risturnurile;
– reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra valorii nete determinate anterior;
– taxa pe valoare adaugată se calculează la ultima „netă” stabilită și se adună cu valoarea netă pentru a obține valoarea totală a facturii.
acordare reducere comercială clienților
709 “Reduceri comerciale acordate” = 411 “Clienți”
b) primire reducere comercială de la furnizori
401 “Furnizori” = 609 “Reduceri comerciale primite”
În practica comercială este posibil ca reducerile comerciale să fie acordate și ulterior, prin facturi distincte, deci după derularea operației vânzare-cumpărare. Asemenea facturi sunt foarte întalnite pentru risturnuri (datorită naturii lor), destul de frecvente pentru rabaturi, ca urmare a reclamațiilor primite de la clienți și destul de rare, în cazul remizelor.
Conturi utilizate
Contabilitatea mărfurilor se realizează cu ajutorul grupei 37 „Mărfuri” care cuprinde conturi sintetice de gradul I1 :
~ 371 „ Mărfuri”
~ 378 „Diferențe de preț”
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 155
a) În cazul utilizării inventarului permanent1
Contul 371 „ Mărfuri” – după conținut economic este cont de active circulante materiale, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența existenței și mișcării mărfurilor.
– valoarea mărfurilor achiziționate (401,408,446,542,453);
371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori”
371 “Mărfuri” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”
371 “Mărfuri” = 446 “Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate ”
371 “Mărfuri” = 542 “Avansuri de trezorerie”
371 “Mărfuri” = 453 “Decontări prinvind interesele de participare”
– adaosul comercial aferent mărfurilor achiziționate și a celor constatate în plus la inventariere (378);
371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”
– TVA neexigibilă aferentă mărfurilor achiziționate și a celor constatate în plus la inventariere (4428);
371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă”
– valoarea mărfurilor constatate în plus la inventariere (607);
371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”
– valoarea materialelor și produselor transferate la mărfuri (301,302,303,341,
345,346);
371 “Mărfuri” = 302 “Materiale consumabile”
371 “Mărfuri” = 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”
371 “Mărfuri” = 301 “Materii prime”
371 “Mărfuri” = 341 “Semifabricate”
371 “Mărfuri” = 345 “Produse finite”
371 “Mărfuri” = 346 “Produse reziduale”
– valoarea mărfurilor primite cu titlul gratuit (7582);
371 “Mărfuri” = 7582 “Venituri din donații primite”
– valoarea aportului social de mărfuri (456);
371 “Mărfuri” = 456 “Decontări cu acționari/asociați privind capitalul”
– valoarea mărfurilor aduse de la terți (357);
371 “Mărfuri” = 357 “Mărfuri aflate la terți”
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 156
– valoarea mărfurilor primte de la unitate sau subunitate (481,482).
371 “Mărfuri” = 481 “Decontări între unitate și subunități”
În credit se înregistrează :
– valoarea mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere (607);
607 “Cheltuieli prinvind măfurile” = 371 “Mărfuri”
– valoarea mărfurilor donate (6582) sau distruse de calamități (671);
6582 “Donații acordate” = 371 “Mărfuri”
671 “Cheltuieli privind calamitățile” = 371 “Mărfuri”
– adaosul comercial aferent mărfurilor vândute, donate, distruse și a celor constatate lipsă la inventariere (378);
378 “Diferențe de preț la mărfuri” = 371 “Mărfuri”
– TVA neexigibilă aferentă mărfurilor vândute, donate, distruse și a celor constatate lipsă la inventariere (4428);
4428 “TVA neexigibilă” = 371 “Mărfuri”
– valoarea mărfurilor trimise la terți (357);
357 “Mărfuri aflate la terți” = 371 “Mărfuri”
– valoarea mărfurilor livrate societăților din cadrul grupului (4511) sau din
cadrul entității (481,482).
4511 “Decontări între entitățile afiliate” = 371 “Mărfuri”
481 “ Decontări între unitate și subunități” = 371 “Mărfuri”
482 “Decontări între subunități” = 371 “Mărfuri”
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea stocului de mărfuri existent în patrimoniu evaluat la preț de înregistrare.
Contul 378 „Diferențe de preț la mărfuri” – după conținut economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, care ține evidența adaosului comercial aferent mărfurilor existente în gestiunea entității.
În credit se înregistrează:
– adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune sau constatate în plus la inventariere (371);
371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”
În debit se înregistrează:
– adaosul comercial aferent mărfurilor vândute, donate, constatate lipsă la inventariere, distruse de calamități, depreciate (371).
378 “Diferențe de preț la mărfuri” = 371 “Mărfuri”
Soldul creditor al contului reprezintă adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc.
b) în cazul inventarului intermitent1
Contul 371 „Mărfuri”
În debit se înregistrează:
– la sfârșitul perioadei, valoarea la preț de înregistrare a stocurilor finale de mărfuri stabilite la inventariere (607).
371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”
În credit se înregistrează:
– la începutul perioadei, valoarea stocurilor inițiale de mărfuri inventariate la sfârșitul perioadei precedente (607).
607 “Cheltuieli prinvind măfurile” = 371 “Mărfuri”
Soldul debitor reprezintă valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor existente în stoc.
Contul 378 „Diferențe de preț la mărfuri”
În credit se înregistrează:
– la sfârșitul perioadei, cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc.
371 “ Mărfuri” = 378 “ Diferențe de preț la mărfuri”
În debit se înregistrează:
– la începutul perioadei, cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârșitul perioadei precedente.
378 “Diferențe de preț la mărfuri” = 371 “Mărfuri”
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 157
2.5. Ambalaje
2.5.1. Generalități
Ambalajele sunt bunuri folosite în scopul protecției materialelor, produselor, mărfurilor etc. împotriva agenților naturali pentru evitarea deteriorării și a conservării pe timpul transportului, a manipulării depozitării, precum și pentru menținerea proprietăților în vederea utilizării lor. Ele mai au și rolul de prezentare estetică a mărfurilor în vederea comercializării.
2.5.2. Contabilitatea ambalajelor
Din punct de vedere contabil, ambalajele pot fi1:
a) dupa posibilitățile de folosire:
– ambalaje refolosibile – care sunt redate circuitului economic după anumite operații: spălare, recondiționare etc.;
– ambalaje pierdute (de unică folosință) – care nu mai pot fi utilizate pentru un nou proces de circulație, dar pot fi valorificate ca și deșeuri.
b) după durata de utilizare:
– ambalaje de natura imobilizărilor;
– ambalaje de natura activelor circulante care la rândul lor pot fi :
b.1. ambalaje de natura obiectelor de inventar;
b.2. ambalaje de transport sau de circulație;
b.3. materiale de ambalat, al căror cost se suportă de către magazin sau de către cumpărător.
c) după modul de facturare și decontare:
– ambalaje de transport facturate distinct, indiferent că sunt de natura imobilizărilor sau activelor circulante. Ele se folosesc pentru depozitare, transportul intern al bunurilor, dar uneori se pot folosi și pentru livrare la terți. Aceste ambalaje se oglindesc în contabilitate în conturi de imobilizări sau de materiale.
– ambalaje de trasport al căror preț este inclus în prețul mărfurilor, care, după golire, fie se restituie către furnizorul de la care s-au primit mărfurile, fie se valorifică către alți clienți sub formă de produse reziduale.
d) după modul de circulație și recuperare:
– ambalaje care circulă și se recuperează prin vânzare-cumpărare, fiind facturate separat;
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 173
– ambalaje care circulă prin restituire;
– ambalaje care circulă la schimb, când se înregistrează doar mărfurile, făcându-se abstracție de ambalajele care circulă în regim „plin-gol”.
Conturi utilizate
Contabilitatea mărfurilor se realizează cu ajutorul grupei 38 „Ambalaje”, care cuprinde conturile 381 „Ambalaje” și 388 „Diferențe de preț la ambalaje”.
Contul 381 „Ambalaje” – după conținutul economic este un cont de active circulante materiale, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența existenței și mișcării ambalajelor1.
În debit se înregistrează:
– valoarea ambalajelor achiziționate (401,408,446,542);
381 „Ambalaje” = 401 „Furnizori”
381 „Ambalaje” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”
381 „Ambalaje” = 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
381 “Ambalaje” = 542 “Avansuri de trezorerie”
– valoarea ambalajelor aduse ca aport la capitalul social (456);
381 “Ambalaje” = 456 “Decontări cu acționari/asociați privind capitalul”
– valoarea ambalajelor aduse de la terți (358);
381 “Ambalaje” = 358 “Ambalaje aflate la terți”
– valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor primite de la entități afiliate, entități legate prin interese de participare (451,453);
381 “Ambalaje” = 451 “Decontări între entitățile afiliate”
381 “Ambalaje” = 453 “Decontări privind interesele de participare”
– valoarea mărfurilor primite de la unitate sau subunitate (481,482);
381 “Ambalaje” = 481 “Decontări între unitate și subunități”
381 “Ambalaje” = 482 “Decontări între subunități”
– valoarea ambalajelor primite gratuit (7582);
381 “Ambalaje” = 7582 “Venituri din donații primite”
– valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor constatate plus la inventar (608);
381 “Ambalaje” = 608 “Cheltuieli privind ambalajele”
1 Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitatea financiară românească, Ed. Intelcredo 2009, pag. 175
– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reținute în stoc (4091);
381 “Ambalaje” = 409.1 “Furnizori – debitori pentru cumărpri de bunuri de natura stocurilor”
– valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor realizate din producție proprie și reținute ca ambalaje (345)
381 “Ambalaje” = 345 “Produse finite”
În credit se înregistrează:
– valoarea ambalajelor vândute și constatate lipsă la inventariere (608);
608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalajele”
– valoarea ambalajelor vândute ca atare (371);
371 “Mărfuri” = 381 “Ambalajele”
– valoarea ambalajelor trimise la terți (358);
378 “Ambalaje aflate la terți” = 381 “Ambalajele”
– valoarea ambalajelor donate (6582), distruse de calamități (671);
6582 “Cheltuieli cu donații” = 381 “Ambalajele”
671 “Cheltuieli privind calamitățile” = 381 “Ambalajele”
– valoarea ambalajelor trimise unității sau subunitățiilor (481,482).
481 “ Decontări între unitate și subunități” = 381 “Ambalajele”
482 “ Decontări între subunități” = 381 “Ambalajele”
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea ambalajelor existente în stoc la sfârșitul perioadei.
Ambalajele care circulă după principiul vânzare-cumpărare1 – acestea provin prin cumpărare de la furnizori sau din producție proprie; se facturează clienților separat de mărfuri; se recuperează de la clienți la prețurile stabilite de părți; pot fi evaluate la cost de achiziție când se procură de la furnizori sau cost de producție când se obțin din producție proprie; acestea devin prețurile de înregistrare ce fac obiectul contului 381 „Ambalaje”; mai pot fi evaluate la preț standard ce face obiectul înregistrării lor la contul 381 „Ambalaje”, iar diferențele până la costul efectiv se înregistrează la contul 388 „Diferențe de preț la ambalaje”; în cazul acestor ambalaje se recomandă utilizarea metodei inventarului permanent pentru organizarea contabilității.
1 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Ed. Tehnopress 2008, pag. 360
411 ”Clienți” = %
371 “Mărfuri”
381 ”Ambalaje”
Ambalajele care circulă pe principiul restituirii1 – se cuprind în facturile furnizorilor dar nu se decontează și ele se restituie de client furnizorilor; la furnizori ambalajele se consideră că circulă în regim de consignație și fac obiectul contului 419 „Clienți creditori”; la clienți, de asemenea, ambalajele se consideră că circulă în regim de consignație și fac obiectul contului 409.1 „Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii, dar și valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401); după conținut economic este cont de activ, în debit se înregistrează valoarea ambalajelor facturate de furnitori, iar în credit valoarea ambalajelor restituite furnizorilor și cele degradate insă și cele nerestituite, reținute în stoc.
ambalaje achiziționate de la furnizori
409.1 “Furnizori – debitori” = 401 “Furnizori”
ambalaje restituite furnizorilor
401 “Furnizori” = 409.1 “Furnizori – debitori”
ambalaje degradate
608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 409.1 “Furnizori – debitori”
ambalaje nerestituite
381 “Ambalaje” = 409.1 “Furnizori – debitori”
Contul 388 „Diferențe de preț la ambalaje” – după conținutul economic este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a ambalajelor, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența diferențelor de preț nefavorabile (în plus) sau favorabile (în minus) dintre costul de achiziție și prețul standard al ambalajelor.
În debit se înregistrează:
– diferențele de preț nefavorabile (în negru) sau favorabile (în roșu) aferente ambalajelor achiziționate (401,408,542,451,453).
381 “Diferențe de preț privind ambalajele” = 401 „Furnizori”
381 “Diferențe de preț privind ambalajele” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”
1 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Ed. Tehnopress 2008, pag. 360
381 “Diferențe de preț privind ambalajele” = 542 „Avansuri de trezorerie”
381 “Diferențe de preț privind ambalajele” = 451 „Decontări între entitățile afiliate”
381 “Diferențe de preț privind ambalajele” = 453 „Decontări privind interesele de participare”
În credit se înregistrează:
– diferențele de preț nefavorabile (în negru) sau favorabile (în roșu) aferente ambalajelor ieșite din gestiune (608).
608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 „Diferențe de preț privind ambalajele”
Soldul debitor al contului reprezintă diferențele de preț nefavorabile (în negru) sau favorabile (în roșu) aferente ambalajelor intrate în gstiune.
2.6. Ajustări pentru deprecierea stocurilor
2.6.1. Generalități
Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a stocurilor reprezintă o constatare a diminuării valorii unui stoc, în condițiile în care natura ajustării este clar precizată, dar incertă în ceea ce privește mărimea sau realizarea sa, pe care evenimentele survenite sau în curs o fac previzibilă la data stabilirii situațiilor din conturi (de regulă, la sfârșitul anului).
2.6.2. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea la care se pot obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere1.
2.6.3. Conturi utilizate
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor se realizează cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I și gradul II, cu funcție contabilă de pasiv2:
– 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
1 Nicolae Balteș, Contabilitate financiară, Univ. L. Blaga Sibiu 2007, pag. 126
2 Marius Dumitru Paraschivescu, Managementul contabilității financiare, Ed. Tehnopress 2008, pag. 360
– 3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți
– 3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți
– 3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți
– 3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți
– 3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți
– 3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți
– 3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți
– 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
– 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
Conturile din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor” încep prin a se credita, înregistrându-se valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor, constituite sau suplimentate, pe feluri de ajustări și se debitează prin înregistrarea sumelor reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor.
Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite, la sfârșitul perioadei.
CAPITOLUL III
Studiu de caz
Procesul de vânzare a mărfurilor este un proces complex și totodată de mare responsabilitate pentru conducerea societății. Societatea în calitatea sa de intermediar între producător și consumatorul final, își asumă o serie de sarcini economice și sociale menite să contribuie, pe de o parte, la accelerarea și totodată, la reducerea costurilor procesului circulației, iar pe de altă parte, la satisfacerea cerințelor pentru mărfuri ale populației. Aceste sarcini se înfăptuiesc prin activitatea de vânzare a mărfurilor, care constituie însăși obiectul de activitate a firmei, reflectându-se în volumul desfacerilor de mărfuri.
Având în vedere importanța economică și socială a procesului de vânzare a mărfurilor, conducerea unității , prin toate verigile sale organizatorice, trebuie să urmărească, să controleze această activitate.
Ca punct de vânzare, societatea are un magazin cu expunere a mărfurilor combinate, la raft cu vânzător. Clientul achită contravaloarea produselor și primește de la vânzător bonul fiscal.
Modul de evaluare a cererii de mărfuri de către angajații societății se realizează cu ajutorul populației în funcție de produsele dorite, calitatea și prețul care sunt dispuși să îl achite. La baza solicitărilor de mărfuri zilnice către furnizori stau următoarele criterii :
volumul solicitărilor de produse de către clienții fideli și de clienții ocazionali;
ritmul de vânzare zilnic pentru care se apreciază cantitatea de marfă aprovizionată;
perioadele din zi când sunt solicitate mai intens anumite produse, cum ar fi : dimineața persoanele care locuiesc în zona magazinului cumpără cel mai frecvent produse de panificație și produse lactate, elevii cumpără cafea și sucuri.
preferințele clienților pentru o anumită marcă de produs, preț și calitate.
Mărfurile sunt ambalate în următoarele tipuri de ambalaje :
preparatele din carne sunt aduse de către furnizori și păstrate în camerele frigorifice în navete de plastic;
produsele de panificație sunt ambalate de furnizori în folii de plastic pentru asigurarea igienii produselor și sunt transportate în navete de plastic cu regim de retur și sunt depozitate în magazin în rafturi special amenajate
băuturile alcoolice sunt ambalate în recipiente de sticlă, acestea fiind transportate în navete de plastic 12/20 sticle în locașe cât și în cutii de carton special confecționate;
alte băuturi alcoolice sunt ambalate în recipiente tip doză dar și în sticlă ambalate în folie de plastic tip bax de diferite dimensiuni;
băuturile răcoritoare sunt ambalate în sticle de plastic, doză sau recipiente de sticlă și sunt transportate în baxuri de diferite dimensiuni sau navete cu locașe;
dulciurile cum ar fi : ciocolata, înghețata, snaksuri, ect. și produsele nealimentare : detergenți, cosmeticele sunt transportate în cutii de carton;
produsele lactate sunt ambalate în pungi (lapte) sau cutii de plastic sau sticle de plastic și sunt transportate în navete de plastic sau cutii tip navetă de carton.
În general ambalajele au un regim de circulație de la furnizor – client și retur, funcționând pe principiul restituirii. Ambalajele în general nu se facturează deoarece societatea și furnizorii au incheiat un contract de colaborare, dar fac excepție recepientele de sticlă de la băuturile alcoolice.
Aprovizionarea cu mărfuri la S.C.Romighe S.R.L.
Aprovizionarea constituie o importantă funcție a societății.
De modul în care este aprovizionată societatea cu cantitățile și sortimentele cerute de populație, în timp potrivit, de la furnizorii cei mai indicați, depind în bună măsură eficiența autogestiunii firmei, calitatea activității acesteia.
Aprovizionarea cu marfă a unității se face în conformitate cu planul circulației mărfurilor. Organizarea procesului de aprovizionare cu mărfuri se bazează pe contractele economice încheiate cu furnizorii. În contracte sunt prevăzute, printre altele, cantitățile de mărfuri ce urmează a fi livrate societății, sortimentul și calitatea produselor, termenul de livrare, termen de plată, forme de aprovizionare ect.
Având în vedere complexitatea procesului de aprovizionare, intrările de mărfuri sunt analizate din mai multe puncte de vedere și anume :
în raport cu planul de aprovizionare;
după formele de aprovizionare folosite;
în raport cu sortimentele noi contractate;
în raport cu caracterul desfacerilor;
din punct de vedere al ritmicității aprovizionării societății.
Aprovizionarea societății se face de la depozitele întreprinzătorilor comerciali cu ridicata, precum și direct de la firmele producătoare. Alegerea formelor de aprovizionare practicate de firmă urmărește diminuarea cheltuielilor de mișcare a mărfurilor de la producator la consumator. Modalitățile de negociere a condițiilor de aprovizionare se realizează cu administratorul societății, vânzătorul de mărfuri și furnizor.
Cantitatea mărfurilor se face în funcție de volumul cererii produsului/produselor pe oră/zile/sezoane, cantitatea de stoc aflată în ziua în care se realizează comanda și alți factori.
Transportul se realizează pe cheltuiala furnizorului (pe cât posibil) și trebuie efectuat în condiții optime de transportare a mărfurilor. Deteriorizarea produselor prin transportarea lor în condiții neadecvate sunt suportate de furnizori, iar produsele se pot refuza de către vânzător la recepția lor. Asigurarea mărfurilor este suportată de furnizor în proportie de 50% pentru vicii ascunse, ect.
Analiza costului de achiziție și preț standard – adaos comercial
Pentru calculul adaosului comercial am ales să îl calculez pe categorii de produse pe baza documentelor de intrare și anume factura și nota de recepție.
Astfel, pentru produse alimentare – mezeluri – Anexa nr. 1 și anexa nr. 2
Tabel nr. 5 “Factura produse alimentare – mezeluri”
Se constată faptul că adaosul comercial practicat de societate la produsele alimentare – mezeluri – este de 35%.
Pentru produse alimentare – băuturi răcoritoare – Anexa nr. 3 și anexa nr. 4
Tabel nr. 6 “Factura produse alimentare – băuturi răcoritoare”
Se constată faptul că adaosul comercial practicat de societate la produsele alimentare – băuturi răcoritoare – este de 40%.
Pentru produse alimentare – dulciuri – Anexa nr. 5 și anexa nr. 6
Tabel nr. 7 “Factura produse alimentare – dulciuri”
Se constată faptul că adaosul comercial practicat de firmă la produsele nealimentare este de 28%.
Pentru produse nealimentare – uz casnic – Anexa nr. 7 și anexa nr. 8
Tabel nr. 8 “Factura produse nealimentare – uz casnic”
Se constată faptul că adaosul comercial practicat de firmă la produsele nealimentare – uz casnic – este de 33%.
Pentru produse nealimentare – uz personal – Anexa nr. 9 și anexa nr. 10
Tabel nr. 9 “Factura produse nealimentare – uz personal”
Se constată faptul că adaosul comercial practicat de firmă la produsele nealimentare – uz personal – este de 33%.
Astfel, analizând aceste adaosuri comerciale putem constata că cel mai mare adaos se aplică băuturile răcoritoare ținând cont de sezon precum și produselor alimentare datorită nevoile zilnice personale ale consumatorilor – mezeluri.
În ceea ce privește evaluarea curentă a stocurilor am analizat situația acestora la fiecare moment. Perioada pe care am ales-o pentru analiză este luna decembrie 2009.
Primul moment conform teoriei contabile îl reprezintă intrarea în patrimoniu a stocurilor. Acestea sunt evaluate la costul de achiziție deoarece în cadrul întreprinderii există doar stocuri cumpărate.
Costul de achiziție este format doar din prețul de cumpărare negociat și în unele cazuri, reduceri comerciale. Nu există cheltuielile accesorii și impozite și taxe nerecuperabile.
Astfel pe perioada analizată costul achizițiilor este în valoare de 39.297,60 lei – conform anexei nr. 11.
În ceea ce privește evaluarea la inventar se face la valoarea de inventar. Pe baza fișei de inventar – anexa nr. 12 am constatat că nu există diferențe cantitative sau valorice.
În aceste condiții, evaluarea la prezentarea elementelor în bilanț sunt înregistrate conform rezultatului inventarului și anume la valoarea lor contabilă (sau de inventar deoarece sunt egale).
Evaluarea stocurilor la ieșire din patrimoniu am analizat-o prin cele patru metode potrivit Reglementărilor Contabile conforme cu Directiva a IV a Comunităților Economice Europene, pe baza anexelor nr. 11 și anexa nr. 13.
A) Metoda identificării specifice – IS – această metodă este asemănătoare cu cea de intrare deoarece se evaluează la valoarea de intrare (cost istoric). În cazul acestui studiu prin această metoda mărfurile și ambalajele sunt evaluate la costul de achiziție și anume în valoare de 32.297,60 lei.
~ la data de 01/12 se evaluează astfel:
1.424.40 lei
~ la data de 02/12 se evaluează astfel:
1.630.15 lei
~ la data de 03/12 se evaluează astfel:
721.70 lei
~ la data de 04/12 se evaluează astfel:
1.506.74 lei
~ la data de 05/12 se evaluează astfel:
347.20 lei
~ la data de 07/12 se evaluează astfel:
3.133.90 lei
~ la data de 08/12 se evaluează astfel:
1.321.30 lei
~ la data de 09/12 se evaluează astfel:
2.681.10 lei
~ la data de 10/12 se evaluează astfel:
3.187.66 lei
~ la data de 11/12 se evaluează astfel:
1.875 lei
~ la data de 12/12 se evaluează astfel:
395.40 lei
~ la data de 14/12 se evaluează astfel:
3.039.60
~ la data de 15/12 se evaluează astfel:
1.508.10 lei
~ la data de 16/12 se evaluează astfel:
858.30 lei
~ la data de 17/12 se evaluează astfel:
425.60 lei
~ la data de 18/12 se evaluează astfel:
2.506.30 lei
~ la data de 21/12 se evaluează astfel:
4.586.25 lei
~ la data de 22/12 se evaluează astfel:
2.974.70 lei
~ la data de 23/12 se evaluează astfel:
2.355.40 lei
~ la data de 27/12 se evaluează astfel:
788.20 lei
~ la data de 28/12 se evaluează astfel:
601.60 lei
~ la data de 29/12 se evaluează astfel:
1.113 lei
~ la data de 30/12 se evaluează astfel:
315.60 lei
IS presupune individualizarea fiecărui articol de marfă atât în momentul intrării cât și al ieșirii. În practică este greu să se identifice în cazul ieșirilor lotul din care face parte ieșirea și în consecință valoarea de intrare individuală. Astfel în practică se utilizează mai mult celelalte metode exemplificate mai jos.
B) Metoda costului mediu ponderat – CMP – conform teoriei se poate calcula prin două procedee:
CMUP la sfârșitul perioadei = = 14,02 lei/buc
CMUP după fiecare intrare – anexa nr. 14
= 23,45 lei/buc – aferentă primei intrări a lunii
= 3,54 lei/buc – aferentă ultimei intrări a lunii
C) Metoda prima intrare-prima ieșire – FIFO –
Potrivit acestei metode mărfurile ieșite din gestiune se prezintă astfel:
~ la data de 01/12 se evaluează astfel:
84 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.980 lei
~ la data de 02/12 se evaluează astfel:
84 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.980 lei
~ la data de 03/12 se evaluează astfel:
83 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.960 lei
~ la data de 04/12 se evaluează astfel:
84 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.970 lei
~ la data de 05/12 se evaluează astfel:
84 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.980 lei
~ la data de 06/12 se evaluează astfel:
39 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 900 lei
~ la data de 07/12 se evaluează astfel:
83 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.960 lei
~ la data de 08/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.500 lei
~ la data de 09/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.490 lei
~ la data de 10/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.480 lei
~ la data de 11/12 se evaluează astfel:
61 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.450 lei
~ la data de 12/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.470 lei
~ la data de 13/12 se evaluează astfel:
32 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 750 lei
~ la data de 14/12 se evaluează astfel:
62 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.460 lei
~ la data de 15/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.480 lei
~ la data de 16/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.490 lei
~ la data de 17/12 se evaluează astfel:
61 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.450 lei
~ la data de 18/12 se evaluează astfel:
62 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.460 lei
~ la data de 19/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.470 lei
~ la data de 20/12 se evaluează astfel:
32 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 750 lei
~ la data de 21/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.480 lei
~ la data de 22/12 se evaluează astfel:
63 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.490 lei
~ la data de 23/12 se evaluează astfel:
85 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.990 lei
~ la data de 24/12 se evaluează astfel:
85 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.990 lei
~ la data de 27/12 se evaluează astfel:
34 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 780 lei
~ la data de 28/12 se evaluează astfel:
51 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 1.190 lei
~ la data de 29/12 se evaluează astfel:
33 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 790 lei
~ la data de 30/12 se evaluează astfel:
21 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 500 lei
~ la data de 31/12 se evaluează astfel:
21 buc. La un preț de 23,51 lei / buc. = 490 lei
Se poate constata pe baza raportului de gestiune faptul că valoarea stocului inițial este mai mare decât valoarea ieșirilor de stocuri. Astfel, prin metoda FIFO de evaluare a stocurilor, mărfurile care ies din gestiune sunt cele inițiale. In acest caz toate intrările de mărfuri ramân pe stoc.
Valoarea stocului final este:
Valoarea Si + Valoarea Intrărilor – Valoarea Ieșirilor =
45.000 + 39.297,60 – 41.140 = 43.157,60 lei
Din punct de vedere cantitativ valoarea stocului final este:
1.914 + 3.934 – 1.748 = 4.100 buc.
D) Metoda ultima intrare – prima ieșire – LIFO –
Potrivit acestei metode ieșirile de mărfuri din gestiune se prezintă astfel:
~ la data de 01/12 se evaluează astfel:
31 buc. la un preț de 5,63 lei/buc. = 174,60
50 buc. la un preț de 1,16 leibuc. = 58,20
36 buc. la un preț de 13,22 leibuc. = 476,00
30 buc. la un preț de 3,40 leibuc. = 101,20
35 buc. la un preț de 17,01 leibuc. = 425,40
18 buc. la un preț de 3,00 leibuc. = 54,00
11 buc. la un preț de 12,27 leibuc. = 135,00
24 buc. la un preț de 23,51 leibuc. = 555,60
1.980,00
~ la data de 02/12 se evaluează astfel:
20 buc. la un preț de 12.30 lei/buc. = 249,00
9 buc. la un preț de 16.22 lei/buc. = 146,05
14 buc. la un preț de 6.37 lei/buc. = 189,20
65 buc. la un preț de 4.25 lei/buc. = 276,30
18 buc. la un preț de 18.30 lei/buc. = 326,40
23 buc. la un preț de 10.24 lei/buc. = 235,60
12 buc. la un preț de 12.80 lei/buc. = 153,60
18 buc. la un preț de 3.00 lei/buc. = 54,00
15 buc. la un preț de 23.51 lei/buc. = 359,85
1.990.00
~ la data de 03/12 se evaluează astfel:
4 buc. la un preț de 17.00 lei/buc. = 68.00
17 buc. la un preț de 15.12 lei/buc. = 257.20
18 buc. la un preț de 3.00 lei/buc. = 54.00
– 3 buc. la un preț de 8.30 lei/buc. = -24.90
44 buc. la un preț de 8.30 lei/buc. = 367.40
53 buc. la un preț de 23.51 lei/buc. = 1238.30
1.960.00
~ la data de 04/12 se evaluează astfel:
20 buc. la un preț de 13.40 lei/buc. = 268.20
17 buc. la un preț de 35.11 lei/buc. = 597.00
31 buc. la un preț de 9.61 lei/buc. = 298.40
16 buc. la un preț de 10.50 lei/buc. = 172.14
12 buc. la un preț de 3.00 lei/buc. = 36.00
11 buc. la un preț de 12.27 lei/buc. = 135.00
20 buc. la un preț de 23.51 lei/buc. = 463.26
1.970.00
~ la data de 05/12 se evaluează astfel:
36 buc. la un preț de 9.64 lei/buc. = 347.20
69 buc. la un preț de 23.51 lei/buc. = 1632.80
1.980.00
~ la data de 06/12 se evaluează astfel:
39 buc. la un preț de 23.51 lei/buc. = 900.00
900,00
~ la data de 07/12 se evaluează astfel:
98 buc. la un preț de 20.06 lei/buc. = 1.960.00
1.960.00
~ la data de 08/12 se evaluează astfel:
40 buc. la un preț de 9,80 lei/buc. = 392,30
46 buc. la un preț de 7,20 lei/buc. = 331,20
32 buc. la un preț de 4,07 lei/buc. = 130,40
15 buc. la un preț de 3,52 lei/buc. = 52,80
20 buc. la un preț de 11,34 lei/buc. = 226,80
11 buc. la un preț de 12,27 lei/buc. = 135,00
12 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 36,00
20 buc. la un preț de 0,84 lei/buc. = 16,80
9 buc. la un preț de 20,06 lei/buc. = 178,70
1.500,00
~ la data de 09/12 se evaluează astfel:
50 buc. la un preț de 4,25 lei/buc. = 214,50
10 buc. la un preț de 12,90 lei/buc. = 129,00
20 buc. la un preț de 15,30 lei/buc. = 303,90
22 buc. la un preț de 21,32 lei/buc. = 469,10
12 buc. la un preț de 14,83 lei/buc. = 173,80
26 buc. la un preț de 7,79 lei/buc. = 199,70
1.490,00
~ la data de 10/12 se evaluează astfel:
35 buc. la un preț de 20,24 lei/buc. = 708,70
9 buc. la un preț de 25,13 lei/buc. = 226,20
8 buc. la un preț de 24,10 lei/buc. = 192,80
27 buc. la un preț de 7,20 lei/buc. = 194,66
18 buc. la un preț de 8,23 lei/buc. = 148,20
1.480,00
~ la data de 11/12 se evaluează astfel:
4 buc. la un preț de 15,30 lei/buc. = 61,00
36 buc. la un preț de 7,51 lei/buc. = 270,60
23 buc. la un preț de 29,78 lei/buc. = 685,00
20 buc. la un preț de 23,84 lei/buc. = 476,80
1.450,00
~ la data de 12/12 se evaluează astfel:
41 buc. la un preț de 9,64 lei/buc. = 395,40
11 buc. la un preț de 12,27 lei/buc. = 135,00
14 buc. la un preț de 13,40 lei/buc. = 192,60
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
10 buc. la un preț de 16,54 lei/buc. = 165,40
20 buc. la un preț de 16,25 lei/buc. = 325,10
16 buc. la un preț de 12,30 lei/buc. = 202,50
1.470,00
~ la data de 13/12 se evaluează astfel:
40 buc. la un preț de 12,30 lei/buc. = 492,00
18 buc. la un preț de 12,30 lei/buc. = 218,80
13 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 39,20
750,00
~ la data de 14/12 se evaluează astfel:
109 buc. la un preț de 13,44 lei/buc. = 1.460,00
1.460,00
~ la data de 15/12 se evaluează astfel:
18 buc. la un preț de 4,00 lei/buc. = 72,00
54 buc. la un preț de 7,14 lei/buc. = 386,00
56 buc. la un preț de 1,23 lei/buc. = 69,20
40 buc. la un preț de 4,72 lei/buc. = 189,00
23 buc. la un preț de 25,48 lei/buc. = 586,10
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
20 buc. la un preț de 0,84 lei/buc. = 16,80
9 buc. la un preț de 12,27 lei/buc. = 106,90
1.480,00
~ la data de 16/12 se evaluează astfel:
15 buc. la un preț de 7,79 lei/buc. = 117,20
14 buc. la un preț de 8,67 lei/buc. = 121,40
2 buc. la un preț de 13,50 lei/buc. = 27,00
16 buc. la un preț de 22,85 lei/buc. = 365,60
26 buc. la un preț de 4,58 lei/buc. = 119,10
36 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 108,00
2 buc. la un preț de 12,27 lei/buc. = 24,54
6 buc. la un preț de 13,44 lei/buc. = 80,64
42 buc. la un preț de 8,02 lei/buc. = 341,20
23 buc. la un preț de 8,02 lei/buc. = 185,32
1.490,00
~ la data de 17/12 se evaluează astfel:
11 buc. la un preț de 15,96 lei/buc. = 175,60
23 buc. la un preț de 4,34 lei/buc. = 100,00
6 buc. la un preț de 16,54 lei/buc. = 96,40
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
18 buc. la un preț de 18,02 lei/buc. = 144,36
32 buc. la un preț de 10,53 lei/buc. = 337,00
50 buc. la un preț de 2,61 lei/buc. = 130,50
33 buc. la un preț de 4,00 lei/buc. = 132,00
23 buc. la un preț de 7,16 lei/buc. = 164,80
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
5 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 15,00
6 buc. la un preț de 7,20 lei/buc. = 46,34
1.450,00
~ la data de 18/12 se evaluează astfel:
12 buc. la un preț de 19,57 lei/buc. = 234,90
57 buc. la un preț de 4,25 lei/buc. = 241,20
18 buc. la un preț de 5,14 lei/buc. = 92,50
7 buc. la un preț de 15,30 lei/buc. = 103,00
29 buc. la un preț de 27,21 lei/buc. = 788,40
1.460,00
~ la data de 19/12 se evaluează astfel:
3 buc. la un preț de 27,21 lei/buc. = 81,63
22 buc. la un preț de 13,44 lei/buc. = 294,00
31 buc. la un preț de 9,61 lei/buc. = 298,50
11 buc. la un preț de 12,27 lei/buc = 135,00
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
17 buc. la un preț de 10,75 lei/buc. = 182,40
31 buc. la un preț de 7,20 lei/buc. = 223,20
24 buc. la un preț de 7,79 lei/buc. = 191,27
1.470,00
~ la data de 20/12 se evaluează astfel:
10 buc. la un preț de 7,79 lei/buc. = 77,90
12 buc. la un preț de 6,25 lei/buc. = 75,00
36 buc. la un preț de 12,80 lei/buc. = 460,80
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
5 buc. la un preț de 17,45 lei/buc. = 82,30
750,00
~ la data de 21/12 se evaluează astfel:
40 buc. la un preț de 37,00 lei/buc. = 1.480,00
1.480,00
~ la data de 22/12 se evaluează astfel:
60 buc. la un preț de 12,30 lei/buc. = 741,70
12 buc. la un preț de 5,53 lei/buc. = 66,40
18 buc. la un preț de 38,86 lei/buc. = 681,90
1.490,00
~ la data de 23/12 se evaluează astfel:
105 buc. la un preț de 5,80 lei/buc. = 611,70
7 buc. la un preț de 17,00 lei/buc. = 120,00
21 buc. la un preț de 7,31 lei/buc. = 153,60
32 buc. la un preț de 7,15 lei/buc. = 229,00
28 buc. la un preț de 7,79 lei/buc. = 221,20
18 buc. la un preț de 18,25 lei/buc. = 328,60
40 buc. la un preț de 0,84 lei/buc. = 33,60
24 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 72,00
23 buc. la un preț de 9,64 lei/buc. = 220,30
1.990,00
~ la data de 24/12 se evaluează astfel:
16 buc. la un preț de 9,64 lei/buc. = 154,24
20 buc. la un preț de 10,75 lei/buc. = 209,30
7 buc. la un preț de 38,86 lei/buc. = 272,02
30 buc. la un preț de 16,51 lei/buc. = 495,50
13 buc. la un preț de 12,30 lei/buc. = 159,20
33 buc. la un preț de 12,30 lei/buc. = 401,20
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
11 buc. la un preț de 12,27 lei/buc. = 135,00
3 buc. la un preț de 37,00 lei/buc. = 109,36
1.990,00
~ la data de 27/12 se evaluează astfel:
16 buc. la un preț de 12,62 lei/buc. = 202,00
9 buc. la un preț de 15,30 lei/buc. = 135,00
50 buc. la un preț de 8,02 lei/buc. = 397,20
15 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 45,80
780,00
~ la data de 28/12 se evaluează astfel:
31 buc. la un preț de 10,75 lei/buc. = 334,00
24 buc. la un preț de 8,90 lei/buc. = 213,60
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
3 buc. la un preț de 3,00 lei.buc. = 9,00
16 buc. la un preț de 37,00 lei/buc. = 579,40
1.190,00
~ la data de 29/12 se evaluează astfel:
32 buc. la un preț de 18,26 lei/buc. = 584,40
22 buc. la un preț de 8,93 lei/buc. = 195,60
780,00
~ la data de 30/12 se evaluează astfel:
21 buc. la un preț de 5,31 lei/buc. = 111,60
53 buc. la un preț de 2,80 lei/buc. = 150,00
18 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 54,00
14 buc. la un preț de 8,93 lei/buc. = 125,02
20 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 59,38
500,00
~ la data de 31/12 se evaluează astfel:
4 buc. la un preț de 3,00 lei/buc. = 12,00
11 buc. la un preț de 12,27 lei/buc. = 135,00
9 buc. la un preț de 37,00 lei/buc. = 343,00
490,00
Prin această metodă de evaluare a mărfurilor se poate constata că mărfurile care ies din gestiune sunt atât din cele inițiale cât și din cele intrate în gestiune.
Valoarea stocului final este:
Valoarea Si + Valoarea Intrărilor – Valoarea Ieșirilor =
45.000 + 39.297,60 – 41.140 = 43.157,60
Din punct de vedere cantitativ valoarea stocului final este:
1.914 + 3.934 – 3.755 = 2.093 buc.
Analizând aceste metode de evaluare se poate constata că valoarea soldului final valoric atât prin metoda FIFO cât și prin metoda LIFO este aceeași. Acest lucru se datorează faptului că societatea ține evidența intrărilor și ieșirilor prin metoda global valorică, conform Registrului de stocuri periodic anexa nr…..
Însă evaluând după cantitate se poate constata o diferență majoră între cele două metode. Acest lucru se datorează modului de calcul al fiecărei metode însă în acest caz datorită valorii mari de stoc inițial.
Evidența operativă a mărfurilor și ambalajelor este consemnată în:
Primirea și recepționarea mărfurilor – primirea mărfurilor de la furnizorii firmei se realizează prin factură, prin comanda facută de vânzător către firma furnizoare și în unele cazuri cum sunt preparatele din carne, lactatele, ouă, băuturile la dozator se va primi certificatul de calitate (termenul de valabilitate, analiza substantelor ect.). Anexele 1, 3, 5, 7 și 9.
Recepționarea mărfurilor se face prin numărarea și bifarea faptică a fiecărei poziții (produs) din factură, verificarea prețului (dacă prețul de pe factură coincide cu prețul relatat de către agentul de vânzări pentru produsul sau produsele din factură), a cantității comandate și a calității produselor (ambalare). După ce s-a verificat factura cu marfa adusă de către firma furnizoare, vânzătorul care a realizat recepția mărfurilor va semna factura și o va ștampila. După semnare vânzătorul întocmește o notă de recepție cu marfa primită în mod faptic. Eventualele diferențe la marfa în plus sau minus se vor achita sau se vor imputa furnizorului. Mărfurile care nu corespund standardelor cerute referitor la calitatea și ambalajul produselor, se vor refuza. În cazul refuzului de marfă de către vânzător se va efectua o adresă de refuz către firma furnizoare.
Trecerea mărfurilor în sala de vânzare – magazinul întocmește o notă de recepție a mărfurilor în magazin. Marfa de pe rafturile magazinului vor conține adaosul comercial și T.V.A. practicat de societate. În eventualitatea unor pierderi a produselor se vor întocmi procese verbale de scădere ce se vor suporta din perisabilitățile legale ale societății. Anexele 2, 4, 6, 8 și 10.
Vânzarea propriu-zisă și banii – la achiziționarea mărfurilor de către client, acesta va achita contravaloarea prețului sau a prețurilor pentru mărfuri, va primi bonul fiscal de la casa de marcat și un eventual rest la suma platită.
La sfârșitul zilei casa de marcat emite un Raport Z al casei care reprezintă valoare încasată de vânzător pe parcursul zilei de la clienți pentru produsele cumpărate de aceștia. Valoarea din Raportul Z trebuie să coincidă cu banii existenți în sertarul casei de marcat. Pe baza Raportului Z se întocmește monetarul de către șeful de tură, în două exemplare.
La sfârșitul lunii casa de marcat emite un raport lunar care reprezintă însumarea zilelor calendaristice de 1-30/31 zile ale lunii respective.
Evidența analitică a stocurilor se evidențiază prin Raportul de gestiune – anexa nr. 11 reprezentând metoda operativ- contabilă și anume cea global valorică.
Am parcurs totodată și evidența sintetică a stocurilor prin cele două metode.
Metoda inventarului permanent:
Vsf = 45.000 + 39.297,60 – 41.140
Vsf = 43.157,60
Metoda inventarului intermintent
E = (45.000 + 39.297,60) – 43.157,60
E = 41.140
Pe lângă evaluarea mărfurilor și ambalajelor am efectuat o prezentare a înregistrărilor contabile, a operațiunilor efectuate de întreprindere în luna aprilie 2010.
Pe baza Registrului jurnal întocmit lunar am evidențiat următoarele operațiuni.
Jurnal achiziți – Documente – Intrări mărfuri
Tabel nr. 10 “Jurnal achiziții”
% = 401 “Furnizori” 121.413,43
371 “Mărfuri” 101.735,31
4426 “T.V.A. deductibilă” 19.329,70
409.1 “Furnizori – debitori” 348,42
371 “Mărfuri” = % 33.380,77
378 “Diferențe de preț la mărfuri” 11.807,62
4428 “T.V.A. neexigibilă” 21.573,15
401 “Furnizori” = 409.1 “Furnizori – debitori” 348,42
401 “Furnizori” = 5311 “Casa in lei” 1.358,79
Jurnal Reduceri comerciale
Analizând documentele de achiziție am constatat că în această lună, aprilie întreprinderea a beneficiat de reduceri comerciale de la diferiți furnizori. Astfel :
Tabel nr. 11 “Jurnal reduceri comerciale primite”
Primire reduceri comerciale total în luna aprilie:
401 “Furnizori” = 609 “Reduceri comerciale primite” 1.144,84
Jurnal Vânzări
Tabel nr. 12 “Jurnal vânzări”
4111 “Clienți” = % 137.898,76
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 115.881,32
4427 “T.V.A. colectată” 22.234,96
Jurnal cumpărării – pentru utilități firmă
Tabel nr. 13 “Jurnal utilități”
% = 401 „Furnizori” 5.399,67
371 „Mărfuri” 4.449,48
4426 „T.V.A. deductibilă” 830,19
401 „Furnizori” = 609 “Reduceri comerciale primite” 120
La sfârșitul lunii situația se prezintă astfel:
607 “Cheltuieli cu mărfurile” SFD de 106.184,79
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” SFC de 115.881,32
609 “Reduceri comerciale primite” SFD de 1.144,84
401 “Furnizori” SFC de 123.841,05
Prin închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se obține:
121 “Profit si pierdere” SFC de 10.841,37
CAPITOLUL IV
Concluzii și propuneri
Pe baza acestei teme am pus în practică teoria menționată mai sus.
Pe baza studiului realizat la societateaS.C Romighe S.R.L. se poate constata că operațiunile desfășurate sunt în conformitate cu reglementările contabile stabilite de organele împuternicite.
În ceea ce privește evaluarea mărfurilor și ambalajelor întreprinderea utilizează la momentul de intrare a stocurilor metoda costului de achiziție, la inventar se evaluează la valoarea de inventar, la prezentarea elementelor din bilanț sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă și valoarea de inventar, iar la ieșire prin metoda CMP.
Pe baza datelor am aplicat și am evaluat mărfurile și ambalajele prin toate metodele de evaluare la ieșire. Se constată diferențe între metoda FIFO și LIFO așa cum am precizat și mai sus datorită stocului inițial ce are o valoare mare.
Aceasta din cauză că sunt greu vandabile, totodată acest lucru se poate datora populației care își schimbă orientările datorită apariției produselor similare, datorită scăderii puterii de cumpărare, a șomajului din domeniul privat, a crizei financiare în care se află economia.
Astfel, pe baza acestui studiu se poate menționa că întreprinderea s-a achiziționat cu mai mult decât trebuie. Acest lucru are o influență nefavorabilă asupra situației financiare a întreprinderii. Acest lucru se observă și pe baza metodei de evaluare FIFO deoarece din gestiune ies doar mărfurile inițiale încât cele intrate rămân întreaga lună pe stoc.
Satisfacerea cerințelor mereu sporite ale populației cu mărfuri alimentare și nealimentare depinde, pe de o parte, de existența unui fond de mărfuri corespunzător ca volum, structură, sortiment ect., iar pe de altă parte, de capacitatea rețelei comerciale de a satisface aceste cerințe la un nivel superior de servire.
Procesul neîntrerupt al desfacerilor trebuie asigurat prin intrările succesive de mărfuri pe măsura epuizării stocurilor, urmărindu-se asigurarea fondului de marfă necesar satisfacerii cererii de mărfuri a populației.
În ceea ce privește evaluarea operativă și sintetică a stocurilor în contabilitatea societății se regăsesc documentele reglementate de Ordinul MEF nr. 3.512 din 27 nov. 2008 privind documentele financiar contabile și anume factura fiscală, nota de recepție, bon de consum – utilități firmă, bon de vânzare, raport de gestiune periodic. Celelalte documente specificate în Ordinul MEF nr. 3.512 din 27 nov. 2008 privind documentele financiar contabile nu apar în contabilitatea societății deoarece nu deține o magazie sau un depozit, iar mărfurile și ambalajele aprovizionate intră direct în magazin.
În ceea ce privește planul de aprovizionare trebuie să se ține seama ca intrările de mărfuri să complecteze periodic stocurile în vederea asigurării continuității procesului de vânzare a mărfurilor.
Stabilirea lotului optim de mărfuri cu care trebuie să se aprovizioneze firma trebuie să ia în considerare o serie de factori și anume: necesarul de aprovizionat, cheltuielile de aprovizionare, care sunt independente de mărimea lotului, precum și de cheltuielile de păstrare a mărfurilor care sunt direct proporționale cu timpul și cu cantitățile păstrate în stoc. Astfel, diminuând cheltuielile cu aprovizionarea scad și datoriile față de furnizori.
Din punct de vedere al evaluării sintetice a stocurilor, întreprinderea desfășurând comerț cu amănuntul întocmește această evaluare prin metoda global – valorică – conform anexei nr. 11.
Pe baza Registrului Jurnal analizând operațiunile contabile, deși principala problemă a situației financiare a societății este mărimea stocului se poate constata că în luna analizată, aprilie, societatea reușește să obțină profit în comparație cu luna decembrie când societatea era pe pierdere.
În ceea ce privește adaosul comercial practicat de întreprindere se constată pe baza Registrului jurnal a fi de 22% însă analizând pe categorii de produse se poate constata a fi mai mare și anume pentru produsele alimentare – mezeluri de 35%, pentru produsele alimentare – băuturi răcoritoare de 40%, pentru produse alimentare – dulciuri de 28%, pentru produse nealimentare – uz casnic de 33% și pentru produse nealimentare – uz personal de 33%.
Pe baza acestui studiu se poate afirma că societatea a înregistrat din punct de vedere contabil toate evenimentele și tranzacțiile ce afectează întreprinderea în relațiile sale cu mediul extern și intern, în conformitate cu principiile și cerințele legale stabilite, înregistrând și evaluând periodic activitatea de exploatare prin care redă imaginea fidelă.
Bibliografie
„Bazele contabilității”, Nicolae Balteș, Ed. Universitară „L. Blaga” Sibiu 2009
„Contabilitate financiară”, Nicolae Balteș, Ed. Universitară „L. Blaga” Sibiu 2007
„Managementul contabilității financiare”, Marius D-tru Paraschivescu, Ed. Tehnopress Iași 2008
„Contabilitatea financiară românească”, Iacob Petru Pântea, Ed. Intelcredo Deva 2009
„Bazele contabilității”, Adela Brener, Ed. Eftimie Murgu Reșița 2008
„Bazele contabilității”, Victor Troacă, Ed. Universitară Craiova 2008
„Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Mihai Ristea, Ed. Universitară București 2006 (ASE)
„Contabilitate financiară”, Nicolae Todea, Ed. Aeternitas Alba-Iulia 2006
„Bazele contabilității”, Victor Troacă, Ed. Maiestria Targu-Jiu 2008
„Calculația și managementul costurilor”, Mihai Ristea, Ed. Teora 2002
11. „Contabilitate financiară”, Dumitru Matiș, Ed. Alma Mater București 2007
12. „Bazele contabilității”, Mihai Ristea, Ed. Universitară București 2006 (ASE)
Legislație
13. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu directivele europene
14. Ordinul MEF nr. 3.512 din 27 nov. 2008 privind documentele financiar contabile
15. Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV a Comunităților Economice Europene
16. Legea contabilității nr.82/1991 republicată
17. Standardele Internaționale de Contabilitate
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Caz S.c Romighe S.r.l (ID: 147541)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.