Studiu de Caz S.c. Romferchim S.r.l
Cap 1. Aspecte teoretice privind legislația muncii în România
Contractul individual de muncă
Contractul individual de muncă este definit în Codul muncii, „ca fiind un contract in temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu.” Inițial noțiunea de contract individual de muncă a fost reglementată în articolul 1470 pct. 1 din Codul civil alături de contractul de antrepriză și cel de transport, ca una din felurile de locațiune a lucrărilor și anume : aceea prin care persoanle se obligă a pune lucrările lor în serviciul altora.
„Clauzele contractului individual de muncă nu pot conține prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.”
Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedetermintă însă prin excepție, se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile prevăzute de lege.
Se poate încheia contract individual de muncă cu următoarele persoane : persoane fizice care dobândesc capacitatea de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani, însă persoana fizică poate încheia un contract individual de muncă în calitate de salariat și la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională.
„Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Aceasta este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Înainte de a începe activitatea, contractual individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectorului territorial de muncă, iar angajatorul este obligat să înmâneze salariatului un exemplar din contracul individual de muncă. Munca pe care angajatul o prestează în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.”
Înaintea încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării. Obligația de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adițional, după caz. „Persoana selectată în vederea angajării sau salariatul, dupa caz, va fi informată cu privire la cel puțin urmatoarele elemente:
identitatea părților;
locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
sediul sau, după caz, domicilul angajatorului;
funcția sau ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
riscurile specifice postului;
data de la care contractul urmează să își producă efectele;
în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
durata perioadei de probă. „
„La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia și surprinde în contract o clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, în schimul unei indemnizații de neconcurență lunară pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență. Această clauză de neconcurență nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deține.”
Conform Codului muncii o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci, dacă nu se respectă, aceasta va atrage nulitatea contractului individual de muncă. „ Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea, iar pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.”
Timpul de muncă și timpul de odihnă
Conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale. Durata normală a timpului de muncă pentru salariații angajați cu normă întreagă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, iar pentru tinerii în vârstă de până la 18 ani este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă,de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus consecutive, dar în funcție de specifiul unității repartizarea timpului de muncă poate să fie inegală, însă cu condiția de a se respecta durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depășii 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, însă există o excepție când durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate să depășească 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristce să nu depășească 48 de ore pe săptămână.La stabilirea perioadelor de referință nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual și situațiile de suspendare a contractului individual de muncă. Potrivit art.115 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii „pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore pe zi, însă durata zilnică a timpului de muncă de 12 oreva fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.” Munca suplimentară este munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, însă nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră pentru lucrări urgente destinate pevederii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident. Acesta se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, iar în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut, în luna următoare, munca suplimentară va fi compensată prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Acest spor se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă și nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de bază.
Munca de noapte se prestează între orele 22.00-6.00.„Salariații de noapte beneficiază:
de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;
de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.”
Conform Codului muncii „ Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operațiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condițiile unor procese tehnologice și de muncă determinate.Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfășurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă.” Aceasta „ se exprimă, în funcție de caracteristicile procesului de producție sau de alte activități ce se normează, sub formă de norme de timp, norme de producție, norme de personal, sferă de atribuții sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activități. ”
Potrivit Codului muncii în zilele de sărbătoare legală nu se lucrează. „ Acestea sunt:
1 și 2 ianuarie;
24 ianuarie;
prima și a doua zi de Paști;
1 mai;
prima și a doua zi de Rusalii;
15 august- Adormirea Maicii Domnului;
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrtotitorul României;
1 decembrie;
prima și a doua zi de Crăciun;
două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanlele aparținând acestora. ”
Acordarea zilelor libere se face de către angajator. De asemenea se pot stabili și alte zile libere, prin contractul individual de muncă.
În ceea ce privește dreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. Durata minimă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic și de regulă este de 20 de zile lucrătoare, nefiind incluse în sărbătorile legale și în zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil.Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an, iar în perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu care nu poate fi mai mică decât salariul de bază. Această indemnizație de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimile 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu și se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.În timpul unui an calendaristic, angajatorul va programa concediile astfel încât fiecare salariat cu zile de concediu neefectuate să beneficieze de cel puțin zece zile de concediu neîntrerupt. Doar în situații excepționale concediul de odihnă nu va fi efectuat integral într-un an, iar zilele rămase se vor reporta până la finalul anului următor. „ Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârșitul anului următor, tuturor salariaților care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. ”
Angajatorul poate stabili, prin contract colectiv de muncă sau regulament intern, obligația salariaților de a efectua concediul de odihnă fie integral în anul în curs, fie până la o anumită dată în următorul an, pentru a nu exista riscul ca angajații să acumuleze un număr mare de zile de concediu de odihnă neefectuate. Totodată, prin aceste documnete interne se poate stabili foarte clar în ce situații salariatul poate să nu își efectueze concediul de odihnă conform programărilor și, implicit, reporta zilele rămase. Pe lângă concediile de odihnă există și alte tipuri de concedii:
Concediu medical: medicul de familie nu poate acorda mai mult de 14 zile de concediu medical într-o etapă, iar într-un an acesta nu poate depăși 45 de zile pentru un salariat. Medicul curant din spital poate acorda până la 30 de zile. Incepând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli .
Concediu de formare profesională: conform articolului 154, alin. (2), concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. Salariații pot face cerere către angajatori, cu cel puțin o lună înainte, de efectuare a concediului, cu precizările, cu data începerii stagiului de formare profesională,domeniul și durata acesteia, precum și denumirea instituției de formare profesională.
Concediu fără plată: conform art. 153, din Codul Muncii se pot lua zile libere pentru rezolvarea unor situații personale, salariații au dreptul la concedii fără plată. Durata concediului fără plată se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Concediu de maternitate: concediul se acordă femeilor care au cel puțin o lună de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat în ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcină/lăuzie. Asta înseamnă că odată ce au devenit salariate, chiar și dacă numai cu o lună în urmă, gravidele vor beneficia de indemnizația de concediu prenatal și/sau postnatal în valoare de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni.
Potrivit OUG 158/2005, concediul de maternitate este format din:
concediu de sarcină (cunoscut sub numele de concediu prenatal) se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere în exclusivitate pentru sarcină, și nu pentru afecțiuni ce pot interveni pe parcursul sarcinii și fără legătură cu sarcina;
concediu de lăuzie (cunoscut sub numele de concediu postnatal) se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile după naștere (legea presupune efectuarea unui concediu postnatal obligatoriu de 42 zile).
Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav: Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.
Concediul paternal: Beneficiar al acestui concediu este tatăl copilului nou-născut care participă efectiv la îngrijirea acestuia, indiferent dacă copilul este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat de acesta. Durata concediului paternal este de 5 zile lucrătoare plătite și se acordă la cerere în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, fiind justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată a petiționarului.
Concediu plătit pentru evenimente familiale deosebite: „ în cazul unor evenimente familiale deosebite salariații au dreptul la zile libere plătite care nu sunt incluse în durata concediului de odihnă, după cum urmează:
căsătoria angajatului: 5 zile;
căsătoria unui copil : 2 zile;
decesul unui membru de familie ( soț, copil, părinți, socri, frați, surori ) : 3 zile;
decesul bunicilor, nepoților : 1 zi;
mutarea într-o altă locuință în aceeași localitate : 2 zile;
donatorii de sânge: 1 zi;
pentru rezolvarea problemelor militare, angajatul are dreptul la concediu suplimentar
plătit, conform prevederilor legale.”
Concediu pentru carantină: se acordă un concediu personalului prin care se interzice continuarea prestării de servicii către angajator, din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.
Concediu de risc maternal: se acordă la orice salariată care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare.
Acordarea tichetelor de masă
Tichetele de masă se acordă salariaților din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome, celor din sectorul bugetar, precum și celor din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator. „Salariații din cadrul societății comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă. Tichetele de masă sunt emise fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic, sunt destinate exclusiv alocației individuale de hrană reglementate de prezenta lege și sunt suportate integral pe costuri de angajator. ” Angajatorul are libertatea de a decide dacă acordă tichete de masă, iar în caz pozitiv sub ce formă le acordă, dar nu înainte de a se consulta cu salariații, prin organizațiile sindicale legal constituite sau prin reprezentanții salariațiilor după caz. Tichetele de masă se emit numai de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice. „ Fiecare tichet de masă pe suport hârtie este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă și dacă cuprinde, cel puțin, următoarele mențiuni:
numele și adresa emitentului;
valoarea nominală a tichetului de masă;
date referitoare la perioada de valabilitate;
interdicția de a fi utilizat pentru achiziționarea de țigări sau de produse alcoolice;
spațiu pentru înscrierea numelui și a prenumelui salariatului care este în drep să utilizeze tichetul de masă;
spațiu destinat înscrierii datei și aplicării ștampilei unității la care tichetul de masă a fost utilizat. ”
În ceea ce privesc tichetele de masă emise pe suport electronic pot fi alimentate exclusive cu valoarea nominal a tichetelor de masă acordate de către angajator și pot fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare.Aceste tichete de masă pe suport electronic nu permit însă efectuarea de operațiuni de retragere de numerar. „ Unitățile emitente de tichete de masă pe suport hîrtie și/sau pe suport electronic sunt obligate să deschidă conturi sau subconturi de plăți distincte, prin care se vor derula sumele reprezentând încasările și plățile aferente valorii nominale a tichetelor de masă, astfel încât să permită o evidență clară a sumelor utilizate în temeiul contractelor încheiate cu angajatorii și unitățile de alimentație publică, magazinele alimentare, cantinele-restaurant și bufetele. ” Potrivit art. 3 din Legea nr. 142 din iulie 1998 privind Legea tichetelor de masă, „ contractul pentru achiziționarea tichetelor de masă, încheiat între angajator și unitățile emitente, cuprinde cel puțin următoarele clauze, în funcție de suportul utilizat pentru emiterea tichetelor de masaă, referitoare la:
necesarul anual, semestrial sau trimestrial de tichete de masă și eșalonarea pe luni a acestuia;
costul imprimatului reprezentând tichetul de masă;
condițiile în care tichetele de masă neutilizate de către salariați se restituie unității emitentă de către angajatori;
unitățile de alimentație publică utilizate de unitățile emitente, la care salariații pot folosi tichetele de masă;
condițiile privind responsabilitățile părților și rezilierea contractului;
alte clauze considerate necesare de către părți.”
Tichetul de masă are valabilitate în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepția tichetului emis în perioada 1 noimbrie- 31 decembrie, care poate fi utilizat până la data de 31 decembire a anului următor. Un salariat poate să primească un singur tichet de masă pe zi, iar în cazul în care își efectuează concediul de odihnă, beneficiază de zile libere plătite, dacă sunt delegate sau detașați în afara localității în care își au locul permanent de muncă și primesc indemnizație zilnică sau lunară de delegare sau de detașare sau se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenți de la locul de muncă ori se află în alte situații stabilite de angajator împreună cu organizațiile sindicale ori, după caz, cu repezentanții salariațiilor, nu primește tichet de masă, deoarece aceste perioade nu sunt considerate zile lucrătoare. În ceea ce privește utilizarea tichetelor de masă, pot fi utilizate doar de salariații care au primit tichete de masă nominale, în exclusivitate pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare și pe baza actului de identitate sau a legitimației de serviciu, vizată la zi. Obligațiile salariatului referitor la utilizarea tichetelor de masă „ se interzice:
solicitarea și/sau primirea unui rest de bani la tichetul de masă pe suport hârtie, în cazul în care suma corespunzătoare produselor alimentare solicitate este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de masă;
comercializarea tichetelor de masă în schimbul unor sume de bani și/sau altor bunuri și/sau servicii;
utilizarea tichetelor de masă în magazine, locații, unități, piețe de orice fel, care nu vând produse alimentare și nu au afișată la intrare autocolante special ale unității emitente;
utilizarea tichetelor de masă pentru achiziționarea altor produse decât cele alimentare. ”
Salariatul mai are și obligația de a restitui angajatorului, la finele fiecărei luni, precum și la încetarea contractului individual de muncă, tichetele de masă neutilizate, în cazul tichetelor de masă pe suport hârtie, sau valoarea corespunzătoare tichetelor de masă neutilizate, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic.
. Valoarea nominală a unui tichet de masă, se indexează semestrial cu indicele prețurilor de consum, înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică.
CAP 2. Impozitul pe venit
2.1. Noțiuni generale privind impozitul pe venit
2.1.1. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Potrivit Codului fiscal, art. 41 categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt următoarele:
venituri din activități independente;
venituri din salarii;
venituri din cedarea folosinței bunurilor;
venituri din investiții;
venituri din pensii;
venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
venituri din premii și din jocuri de noroc;
venituri din transferul proprietăților imobiliare;
venituri din alte surse.
„Venituri din activități independente acestea cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.” Din categoria veniturilor comerciale fac parte veniturile din fapte de comerț ale contribuabiilor, din prestări de servicii și din practicarea unei meserii.
Le considerăm venituri din profesii libere veniturile care sunt obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasamente în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii, iar veniturile din drepturi de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și comerț, procedee tehnice, know-how ( orice informație cu privire la o experiență industrială, comercială sau științifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent și a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizația persoanei care a furnizat această informație ), din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea. Exercitarea unei activități independente presupune desfășurarea acesteia în mod obișnuit, pe cont propriu și urmărind un scop lucrativ.
„Veniturile din salarii sunt toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individuale de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.”
„Venituri din cedarea folosinței bunurilor sunt venituri, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente. ” Tot în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor se încadrează și veniturile obținute de către proprietar din închirierea camerelor aflate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5 camere inclusiv.Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
„Veniturile din investiții cuprind:
dividende;
venituri impozabile din dobânzi;
câștiguri din transferul titlurilor de valoare;
venituri din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare;
venituri din lichidarea unei persoane juridice. ”
„Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat. ” Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie, a următoarelor:
contrubuții sociale obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică;
suma neimpozabilă lunară de 1.000 lei;
deducerea specială pentru credite.
Această deducere specială pentru credite se acordă și în cazul moștenitorilor care au preluat prin novație credite restructurate, precum și garanțiilor care au preluat prin novație credite restructurate și care realizează venituri din pensii, în situația în care sunt îndeplinite condițțile de acordare a facilității.
Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură :
„Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din:
cultivarea produselor agricole vegetale;
exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;
creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.
Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, precum și cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole. ”
„Veniture din premii și din jocuri de noroc
Veniturile din premii cuprind veniturile din promovarea produselor / serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. ” În ceea ce privesc materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor nu sunt venituri impozabile.
Veniturile din jocuri de noroc sunt acele câștiguri realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot ( profit mare obținut într-un timp scurt ) .
„Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrărilor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și al terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contrubuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:
a) pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv. ”
„Venituri din alte surse – în această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii;
câștiguri primite de la societăți de asigurări, ca urmare a constractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare;
venturi, sub forma diferențlor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzlor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
venituri primite de persoanle fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
venituri obținute din valorificarea prin centrale de colectarea deșeurilor de metal, hârtie, sticlă și altele asemenea;
venituri obținute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 46 / 2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare;
veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asocative de proprietate . ”
Veniturile din alte surse sunt orice venituri indentificate ca fiind impozabile, însă altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu, iar în ceea ce îi privește pe contribuabilii care obțin venituri din alte surse nu au obligații de completare a Registrului de evidență fiscal și de conducere a evidenței contabile.
În condițiile Codului de procedură fiscal, orice venituri constatete de organle fiscale, a căror sursă nu a fost identificată se impune cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabilii cuantumul impozitului și al accesoriilor.
2.1.2. Cotele de impozitare și perioada impozabilă
„Nerezidentii care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a plati impozit conform prezentului capitol și sunt denumiti in continuare contribuabili. Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit in continuare impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, se aplica asupra veniturilor brute impozabile obtinute din Romania. ”
Potrivit Codului fiscal cota de impozitare este de 16% și se aplică venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
activități independente;
salarii;
cedarea folosinței bunurilor;
investiții;
pensii;
activități agricole, silvicultură și piscicultură;
premii;
alte surse.
Perioada impozabilă este de anul fiscal care corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Însă în cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaritic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.
2.2. Venturi din salarii
Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă, precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă.
„Venituri considerate asimilate salariilor:
indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
indemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate portivit legii;
indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorlor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este actionar majoritar, precum și la regiile autonome;
remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandate conform prevederilor legii societăților comerciale;
remunerația primită de președintele asociațiai de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandate, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;
sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;
sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de adminstrație, membrii directorului și ai consiliului de supraveghere, precum și în comisia de cenzori;
sumele primite de reprezentații în organsime tripartite, potrivit legii;
indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii încrise în declarația de asigurări sociale;
indemnizația și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice. Aceste prevederi se aplică și în cazul salariaților reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice straine;
indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării și detașării, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru țara de rezidentă a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;
indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutive sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;
sume reprezentând salarii, diferențe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile;
indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;
orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori assimilate salariilor în vederea impunerii. ”
Avantajele în bani și în natură sunt toate acele foloase primite de salariat de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relații contractuale între părți, după caz.
În ceea ce privește stabilirea venitului impozabil se au în vedere și avantajele primite de persoana fizică, iar aceste avantaje conform art. 55 alin.(3) din Codul fiscal sunt :
folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;
acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, chereste, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică și altele;
abonamentele la radio și televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;
cadourile primite cu diverse ocazii;
contravaloarea folosinței unei locuințe în scop personal și a cheltuielilor conexe de întreținere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică și termică și altele;
cazarea și masa acordate în unități proprii de tip hotelier;
contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridical sau de o altă entitate, pentru angajații proprii, precum și pentru alți beneficiari, cu excepția primelor de asigurare obligatorii potrivit legislației în materie;
tichetele cadou acordate potrivit legii.
Sunt scutite de impozit pe venit, acele venituri pe salarii enumerate anterior,dar numai acelea care sunt realizare de către persoane fizice cu handicap grav sau accentuat.
Potrivit Codului fiscal art.55, alin.(4), există anumite sume carenu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:
ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamității natural, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusive transportul pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractual de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice oczie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei. Nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi special și finanțate din buget, nu sunt incluse în veniturile salariale.
drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;
contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificației activității prin cadrul normative specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consular și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;
contravaloarea ehipamentelor tehnice, a ehipamentului individual de protective și de lucru, a alimentației de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;
contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contrvaloarea chiriei, conform legii;
indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în strainătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare; „ Cuantumul indemnizației zilnice de delegare și detașare privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului, cu modificările și completările ulterioare, se majorează la 17 lei. ”
indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanle fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respective delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative special aplicabile acestora, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilit raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării și detașării, în România, în interesul serviciului, în limita nivelului legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru țara de rezidență a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură data, la încadrarea într-o unitate situate într-o altă localitate decăt cea de domiciliu, în primulan de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor special, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivt legii, în care își au locul de muncă;
veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de program pentru calculator;
sumele sau avantajele primite de pesoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, însă fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situația n care România are drept de impunere;
cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;
costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, incusiv cartelele elefoncie, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării acestora;
diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practică pe piață, pentru credite și depozite.
Referitor la avantajele primite în bani și în natură și imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
În legătură cu „deducerea pesonală, aceasta se acordă pentru persoanle fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusive, astfel :
Tabel 2.1. Prezentarea deducerilor personale:
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Codului fiscal actualizat
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice, însă pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală. Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilul sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.”
Potrivit legii, deducerea peronală determinată nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în strainătate.
Conform OUG 46 / 2014, prevederile referitoare la deducerea specială pentru credite restructurate se aplică pentru drepturile reprezentând venituri din salarii sau pensii aferente lunilor cuprinse în perioada ianuarie 2016 – decembrie 2017.
Pentru a se aplica deducerea specială pentru credite trebuie ca restructurarea să îndeplinească mai multe condiții care semnifică modificarea condițiilor de rambursare. Aceste condiții, potrivit Codului fiscal art. 56, alin. (1) sunt:
să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 de zile;
să conducă la diminuarea cu cel mult 35 % a obligațiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maximum 2 ani;
să asigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se dimunuează obligațiile de plată;
sumele reprezentând dimunuările ratelor lunare de plată, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a fost cordată diminuarea obligațiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă;
împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau, după caz, marja de dobână, pentru creditele cu dobândă variabilă, sau alte costuri aferente creditului și nici nu poate impune alte costuri, astfel decât era prevăzut în contract la data restructurării.
Această deducere specială pentru credite se acordă lunar la locul unde se acordă și deducerea personală pentru contribuabilii care obțin venituri din salarii la funcția de bază, însă dacă contribuabilul se mută în cursul unei luni la un alt angajator, deducerea specială pentru credite se acordă numai la primul angajator pentru luna respectivă, iar în cazul celui detașat pentru care plata veniturilor din salarii se efectuează de enitatea la care a fost detașat, deducerea respectivă se acordă la această enitate.Dacă contribuabilul realizează venituri atât din salarii, cât și din pensii, deducerea specială pentru credite se acordă la stabilirea bazei impozabile pentru venitul realizat de la o singură sursă desemnată de contribuabil.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca difernță între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convențiilor / acodurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, și următoarele:
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
deducerea specială pentru credite;
cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
contribuțiile la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislația în materie, la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entitățile autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 de euro.
Pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16 % asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convențiilor / acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte.
Referitor la veniturile din salarii și / sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, al dobânzilor acordate în legătură cu acestea, precum și acutalizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății pentru veniturile realizate în afara funcției de bază și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.
Activitatea dependentă reprezintă orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitat dependentă dacă îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:
beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectiv condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;
în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv apații cu îzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;
plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activitășii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delagare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;
plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
În cazul reconsiderării unei activități ca activitate dependentă, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate solidar de către plătitorul și beneficiarul de venit, însă în acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcției de bază.
Activitatea dependentă la funcția de bază reprezintă orice activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcție de bază de către angajat, iar în cazul în care activitatea se desfășoară pentru mai mulți angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază.
Activitatea independentă reprezintă orice activitate defășurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă.
„Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Prin excepție de la acestea, impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculate și reținut la data efectuării plății acestor venituri, se virează, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrial pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii și venituri asimilate salariilor:
asociații, fundații sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepția instituțiilor publice, care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro și au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariați exclusiv;
persoanle fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice care exercită profesii libere și asocierile fără personalitate judiciară constituie între persoane fizice, care au , potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.”
Obligația plătitorilor de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitului este să completeze și să depună declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat. Pe lângă aceasta mai are obligația și să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat și reținut.
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale conform Codului fiscal art. 60, alin. (1), contribuabilii care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum și persoanelor fizice române care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol, oricare dintre aceștea are obligația de a declara și de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal.
2.3. Contribuții
Contribuții și impozite aferente salariului
Angajatorul are obligația de a calcula și vira lunar, contribuțiile pe care le datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la asigurați. Plata contribuțiilor sociale de asigurări datorate de angajator și de asigurați se efectuează cu ordin de plată la trezoreriile județene, respectiv trezoreriile sectoarelor municipiului București, în conturile prevăzute de lege, până la data de 25 a lunii următoare pentru luna precedentă.
Neplata contribuțiilor la termenele stabilite prin lege atrage după sine obligația angajatorului de a plăti majorări de întârziere.
Reținerea de către angajator de la salariați a contribuțiilor datorate bugetelor de asigurări sociale și nevirarea la termenele stabilite constituie infracțiune și se pedepsește de lege.
Cumulul de funcții nu exclude calculul și plata contribuțiilor aferente drepturilor salariale, datorate atât de asigurat cat și de angajator.
„Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt:
persoanle fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice international la care România este parte;
persoanle fizice nerezidente, care realizează veniturile evidențiate la punctul anterior, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice international la care România este parte;
pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei;
persoanle fizice și juridice, care au calitatea de angajator, precum și entitățile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activități dependente, atât pe perioada amintită anterior, cât și pe perioada în care acestea beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
instituțiile publice care calculează, rețin, plătesc și după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuții sociale obligatorii, în numele asiguratorului.
orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor”
Cotele de contribuții sociale obligatorii sunt următoarele:
1.Pentru contribuția de asigurări sociale:
Tabel 2.2 Prezentarea CAS
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Codului fiscal actualizat
2.Pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate:
Tabel 2.3 Prezentarea CASS
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Codului fiscal actualizat
3. Pentru contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate:
Tabel 2.4 Prezentarea contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Codului fiscal actualizat
4.Pentru contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj:
Tabel 2.5 Prezentarea contribuției la bugetul asigurărilor de șomaj
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza Codului fiscal actualizat
5.Pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, diferențiate în funcție de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator este între 0,15 % și 0,85 %.
6.Fondul de garantare a salariilor
Prin acest fond se va asigura plata creanțelor care privesc salarizarea. Modul de constituire și utilizarea a acestui fond se vor reglementa prin lege specială.Contribuția pentru fondul de garantare este de 0,25 %.
„Baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii, în cazul persoanelor fizice rizidente,care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice international la care România este parte repectiv a persoanlelor nerezidente, reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte. ”
Conform reglementărilor în vigoare, persoanele fizice autorizate sunt obligate să plătească contribuții de asigurări sociale (pensii) și contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Persoanele fizice autorizate pot să opteze dacă plătesc sau nu contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuția pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale și contribuția pentru concedii și indemnizații (FNUASS).
Ținând cont de faptul că valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 este de 2.415 le, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale (CAS) nu poate fi mai mică de 845,25 lei, dar nici mai mare de 12.075 lei.
Cap. 3 Studiu de caz
Date despre societatea : S.C. Romferchim S.R.L.
Denumirea societății este S.C. ROMFERCHIM S.R.L. , cu sediul social în județul Murel, localitate Luduș, strada 1 Mai, numărul 17, având ca activitate principală fabricarea articolelor din fire metalice, fabricarea de lanțuri și arcuri.
Istoricul întreprinderii
S.C. Romferchim S.R.L. este persoană juridică română, având forma de societate comercială cu răspundere limitată, înființată în 1994, având ca activitate principală turnarea metalelor neferoase ușoare, conform CAEN 2593 – Fabricarea articolelor din fire metalice, fabricarea de lanțuri și arcuri, cu sediul în jud. Mureș.
Societatea și-a început activitatea axându-se pe fabricarea articolelor din sârmă. Dezvoltarea a continuat pe parcursul celor peste 14 ani de existență, a condus la formarea unui flux integrat de producție care cuprinde secție de fabricare a plaselor din sârmă moale neagră și zincată, secție pentru fabricarea plasei rabitz, secție pentru turnarea colectorilor din aluminiu, secție pentru fabricarea plaselor sudate, utilaje pentru fabricarea electrozilor de sudură.
Capitalul social al societății S.C. Romferchim S.R.L. este de 6.000 RON, divizat în 600 părți sociale a câte 10 lei fiecare.
În prezent S.C. Romferchim S.R.L. produce și comercializează următoarele produse metalurgice:
Sârmă rotunda de uz general din oțel în colaci, starea de livrare mată și moale de la 0.6 ÷ 8.0 mm;
Cuie de construcții în gama 1.6 x 18 mm ÷ 7 x 240 mm;
Cuie speciale pentru tablă, cuie tip “L”;
Plasă din sârmă zincată pentru împrejmuiri civile și industriale;
Plasă din sârmă neagră pentru abataje miniere;
Plase sudate pentru armarea betonului ;
Plasă rabitz pentru diverse utilizări.
Organizarea funcțională a întreprinderii
Societatea S.C. Romferchim S.R.L. își desfășoară activitatea în 5 ateliere și anume:
Atelier recoacere
Atelier împletituri din sârmă
Atelier cuie de construcții
Atelier auto
Atelier turnătorie
Atelier recoacere
Este o unitate de producție în care sârma tare mată este recoaptă la 7800 C pentru a-și recăpăta structura metalografică inițială. Este dotata cu următoarele utilaje:
2 linii cu câte 2 oale de recoacere subterane
Aceste utilaje sunt deservite de 3 muncitori în 3 schimburi, câte 1 pe schimb. Aportul acestei activități la cifra de afaceri este 10%.
Atelier împletituri din sârmă
Este o unitate de producție în care se împletesc mai multe tipuri de plase din sârmă. Are în dotare următoarele utilaje:
4 linii de împletit plasă rabitz
Aceste utilaje sunt deservite de 12 muncitori în 3 schimburi, câte 4 pe schimb.
3 mașini de împletit plasa pentru abataje miniere
Aceste utilaje sunt deservite de 6 muncitori în 2 schimburi, câte 3 pe schimb
1 mașina semiautomată de împletit plasă pentru gard
Acest utilaj este deservit de 2 muncitori în 2 schimburi, câte 1 pe schimb
1 linie de plase sudate
Această linie este deservită de 2 muncitori- un schimb. Aportul acestui atelier la cifra de afaceri este de 25%.
Atelier cuie de construcții
Este o unitate de producție unde sunt confecționate cuiele de construcții, și cuiele speciale. Are în dotare următoarele utilaje:
12 mașini automate de confecționat cuie
Aceste utilaje sunt deservite de 8 muncitori în 2 schimburi, câte 4 pe schimb. Aportul acestui atelier la cifra de afaceri este de 15 %.
Atelier auto
Cuprinde utilaje de transport, utilaje de manipulare și utilaje de ridicat. Are în dotare următoarele utilaje:
4 autocamioane de 24 tone
1 autocamion de 10 tone
1 autocamion de 3 tone
1 automacara de 10 tone
2 motostivuitor de 3.5 tone
1 motostivuitor de 1.5 tone
Aceste utilaje sunt deservite de 7 persoane. Aportul acestei activități la cifra de afaceri este de 10%.
În procesul de producție oțelul beton, este utilizat pentru producția de sârmă moale și cuie.
Tabel 3.6. Evoluția numărului de angajați pe perioada 1994 – 2014
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei pe baza unor centralizatoare din arhiva societății
Modul de salarizare la SC.ROMFERCHIM.SRL pe luna decembrie 2014:
Societatea SC.ROMFERCHIM.SRL în luna decembire 2014 a avut 57 de angajați. Activitatea în cadrul societății se desfășoară după următorul program:
Tabel 3.7. Prezentarea programului societății SC.ROMFERCHIM.SRL
Sursa: Prelucrări ale autoarei pe baza Contactului colectiv de muncă
Salariații beneficiază de o pauză de masă de 30 min. inclusă în programul de lucru.Salariații care fac naveta sau cei cu probleme personale deosebite ( copii mici, probleme de sănătate ) pot opta la cerere și cu aprobarea conducerii societății și pentru progran de lucru diferit .Biletele de voie în interes personal se acordă pentru 2 – 8 ore de către administrator, dar nu mai mult de o învoire în cadrul unei luni calendaristice. Orele consumate cu bilet de voie vor fi recuperate ulterior sau diminuează totalul orelor lucrate într-o lună, la înțelegere. Evidența biletelor de voie se face de cel care le acordă. În fișa de prezență, orele de învoire se consemnează cu litera „ i ”. Programarea concediilor de odihnă se stabilește annual de către conducerea societății, prin contabilul unității, însă în condiții deosebite se poate face reprogramarea concediului de odihnă, care trebuie aprobată de administratorul societății. Concediu de odihnă se efectuează, de regulă, integral sau sepoate acorda fracționat, dacă interesele serviciului o cer, sau la solicitarea salariaților dacă nu este afectată desfășurarea normal a activității, cu condiția ca un din fracțiuni să fie de cel puțin 10 zile lucrătoare. Pentru situații justificate și pentru rezolvarea unor situații pesonale, salariații pot beneficia de concediu fără plată ce nu poate depășii 90 de zile calendaristice anual. Concediul de odihnă se calculează ca medie a ultimilor 3 luni.
Ora de începere și de sfârșit a programului de lucru înseamnă prezența la locul de muncă și nu intrarea sau ieșirea pe poarta societății. La începerea programului de lucru, administratorul va da sarcini concrete, pentru buna defășurare a procesului de producție pe toată durata programului.
La SC.ROMFERCHIM.SRL modul de salarizare este în regie.
Pentru a arăta modul de calculare a salariilor la SC.ROMFERCHIM.SRL, am ales 8 angajați din luna decembrie,în urma unei analize a statelor de plată,salaiați angajați la 8 ore program normal și salariați angajați la 4 ore cu jumătate de normă, care au avut concediu de odihnă,ore de noapte, rețineri, și doi dintre aceștea au avut și concediu medical.
Tabel 3.8. Prezentarea celor 8 angajați analizați
Sursa: Prelucrări ale autoarei pe baza statelor de plată de la SC.ROMFERCHIM.SRL
Angajatul Buciuman Mihai, cu funcția de agent vânzări a avut în luna decembrie 2014, 6 zile de concediu de odihnă și 14 zile lucrate, fiind angajat la 8 ore program normal, având un salar de bază de 900 lei și un total brut de 900 lei, neavând nici o persoană la întreținere.
Concediul de odhină a avut efect doar asupra tichetelor de masă, deoarece acestea se acordă în funcție de numărul de zile lucrătoare. La SC.ROMFERCHIM.SRL tichetele de masă se acordă în proporție de 75 % din totalul de zile lucrătore. Astfel, angajatul Buciuman Mihai a avut 14 zile lucrate care s-au înmulțit cu 75 % și i-au rezultat 11 tichete, deși rezultatul calculului ar fi 10,5 societatea rotunjește valoarea în beneficiul angajatului. Valoarea unei tichet este de 9,35 lei, iar în cazul acesta 11 tichete înmulțite cu 9,35 lei, obținem o valoare totală de 103 lei.
La salariul brut de 900 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.9. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 900 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 95 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 5 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 50 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 96 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 900 – 95 – 5 – 50 – 96 = 654 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 103
Angajatul Creța Remus, cu funcția de strungar a avut în luna decembrie 2014, 3 zile de concediu de odihnă și 17 zile concediu medical,din care 4 zile sunt suportate de angajator și 13 zile sunt suportate din bugetul FNUASS pentru concedii și indemnizații, fiind angajat la 8 ore, program normal, cu un salar de bază de 940 lei și un total brut de 703 lei și cu două persoane la întreținere. Având 3 zile de concediu de odihnă și 17 zile de concediu medical (Anexa 1), nu a avut nici un tichet de masă.
Procentul de plată este de 75 % , iar pentru a determina indemnizația suportată din bugetul FUNASS pentru concedii și indemnizații se face următorul calcul:
Indemnizația suportată din bugetul FUNASS pentru concedii și indemnizații ═══ procentul de plată * media zilnică a bazei de calcul a indemnizației de asigurări sociale de sănătate * numărul de zile de concediu medical ;
Indemnizația suportată din bugetul FUNASS pentru concedii și indemnizații ═══
0,75 % * 44,06 * 13 = 430
La angajatul Creța Remus concediul medical se calculează astfel:
Tabel 3.10. Calcularea concediului medical
Sursa: Prelucări proprii ale autoarei
La salariul brut de 703 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.11. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = % 703 lei
421 141 lei
423 562 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 87 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 1 leu
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 8 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 25 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 703– 87 – 1 – 8 – 25 = 582 lei.
Angajatul Cioban Virgil Dorin, cu funcția de trefilator a avut în luna decembrie 2014, 4 zile de concediu de odihnă și 16 zile lucrate, fiind angajat la 8 ore program normal, lucrând 40 de ore de noapte, cu un salar de bază de 900 lei și un total brut de 956 lei și cu două persoane la întreținere. Datorită celor 40 de ore de noapte angajatul Cioban Virgil Dorin a acumulat cu 56 lei mai mult la salariul brut.
Cei 56 de lei se calculează astfel:
Tabel 3.12. Calcularea orelor de noapte
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Acest angajat a obținut în luna decembrie 12 tichete de masă.
La salariul brut de 956 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.13. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 956 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 100 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 5 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 53 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 75 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 956 – 100 – 5 – 53 – 75 = 723 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 112
Angajatul Degan Cristian, cu funcția de mecanic a avut în luna decembrie 2014, 5 zile de concediu de odihnă și 15 zile lucrate, fiind angajat la 8 ore program normal, lucrând 40 de ore de noapte, cu un salar de bază de 900 lei și un total brut de 956 lei, neavând nici o persoană la întreținere. Datorită celor 40 de ore de noapte angajatul Degan Cristian a acumulat cu 56 lei mai mult la salariul brut.
Cei 56 de lei se calculează astfel:
Tabel 3.14 Calcularea orelor de noapte
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Acest angajat a obținut în luna decembrie 11 tichete de masă.
La salariul brut de 956 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.15. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 956 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 100 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 5 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 53 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 75 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 956 – 100 – 5 – 53 – 75 = 723 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 103
Angajatul Drăgan Ioan, cu funcția de conducător auto a avut în luna decembrie 2014, 15 zile de concediu de odihnă și 5 zile lucrate, fiind angajat la 8 ore program normal, cu un salar de bază de 900 lei și un total brut de 900 lei, cu o persoană la întreținere. Având 5 zile lucrate angajatul Drăgan Ioan a obținut în luna decembrie 4 tichete de masă.
La salariul brut de 900 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.16. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 900 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 95 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 5 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 50 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 70 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 900 – 95 – 5 – 50 – 70 = 680 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 37
Angajatul Hărșan Cornel, cu funcția de lăcătuș a avut în luna decembrie 2014, 4 zile de concediu de odihnă și 16 zile lucrate, fiind angajat la 4 ore,adică cu jumătate de normă, având un salar de bază de 450 lei și un total brut de 450 lei neavând nici o persoană la întreținere și fiind singurul loc unde este angajat. În mod normal la 16 zile lucate un angajat ar trebui să beneficieze de 12 tichete de masă, dar angajatul Hărșan Cornel fiind angajat la 4 ore beneficiază doar de 6 tichete de masă.
La salariul brut de 450 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.17. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale auotarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 450 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 47 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 2 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 25 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 29 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 450 – 47 – 2 – 25 – 29 = 347 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 56
Angajatul Inclănzan Alexandru, cu funcția de turnător a avut în luna decembrie 2014, 6 zile de concediu de odihnă și 14 zile lucrate, fiind angajat la 8 ore program normal, având un salar de bază de 940 lei și un total brut de 940 lei, si cu o persoană la întreținere. Acest angajat beneficiază de 11 tichete de masă, deoarece are 14 zile lucrate. Angajatul Inclănzan Alexandru are rețineri în valoare de 228 lei,valoare stabilită de către bancă în urma unui împrumut la bancă. Reținerea poartă denumirea de rată credit (Anexa 2).Această reținere expiră în luna iunie, anul 2015.
La salariul brut de 940 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.18. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = 421 940 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 99 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 5 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 52 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 86 lei
înregistrarea altor rețineri( rată credit ):
421 = 427 228 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 940 – 99 – 5 – 52 – 86 – 228 = 470 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 103
Angajatul Rațiu Florin, cu funcția de trefilator a avut în luna decembrie 2014, 5 zile de concediu de odihnă și 3 zile concediu medical, astfel acest angajat are 12 zile lucrate și beneficiază de 9 tichete de masă, fiind angajat la 8 ore, program normal, cu un salar de bază de 900 lei și un total brut de 863 lei și cu patru persoane la întreținere. Datorită faptului că are doar 3 zile de concediu medical(Anexa 3), indemnizația este suportată de către angajator.
Procentul de plată este de 75 % , iar pentru a determina indemnizația suportată de către angajator se face următorul calcul:
Indemnizația suportată de către angajator ═══ procentul de plată * media zilnică a bazei de calcul a indemnizației de asigurări sociale de sănătate * numărul de zile de concediu medical ;
Indemnizația suportată de către angajator ═══ 0,75 % * 43,65* 3 = 98
La angajatul Rațiu Florin concediul medical se calculează astfel:
Tabel 3.19. Calcularea concediului medical
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
La salariul brut de 863 lei se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajat astfel:
Tabel 3.20. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Înregistrări contabile:
Salariat
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = % 863 lei
421 765 lei
423 98 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 93 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 4 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 42 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 25 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 863 – 93 – 4 – 42 – 25 = 699 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 84
Pentru cei 57 de angajați de la SC.ROMFERCHIM.SRL se calculează și se rețin contribuțiile obligatorii datorate de angajați, la venitul brut de 51.966 lei astfel:
Tabel 3.21. Calcularea și reținerea contribuțiilor obligatorii datorate de angajat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Aceste sume sunt luate din statul de plată, însă ele corespund cu sumele din centralizator ( Anexa 4), și cu sumele din recapitulație (Anexa 5 ).
Înregistrări contabile:
Salariat:
înregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):
641 = % 51.966 lei
421 51.306 lei
423 660 lei
înregistrarea CAS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4312 5.478 lei
înregistrarea șomajului individual reținut din salariul brut:
421 = 4372 253 lei
înregistrarea CASS individuală reținută din salariul brut:
421 = 4314 2.835 lei
înregistrarea impozitului pe salarii reținut din salariul brut:
421 = 444 5.038 lei
înregistrarea altor rețineri:
421 = 427 748 lei
Rezultă salariul net de plată către salariat: 51.966 –5.478 –253 –2.835 –5.038 –748 = 37.614 lei.
înregistrarea acordării tichetelor de masă:
642 = 5328 4.630
Tabel 3.22. Procentul și valoarea contribuțiilor datorate de angajator
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
Angajator:
înregistrarea cheltuielii societății privind CAS datorată de angajator:
6451 = 4311 8.234 lei
înregistrarea cheltuielii societății privind șomajul datorat de angajator:
6452 = 4371 242 lei
înregistrarea cheltuielii societății privind sănătatea (CASS) datorată de angajator:
6453 = 4313 2.680 lei
înregistrarea cheltuielii societății privind contribuția la concedii și indemnizații (CCI) datorată de angajator:
6451 = 4316 438 lei
înregistrarea cheltuielii societății privind contribuția la fondul de garantare datorat doar de angajator:
635 = 4317 130 lei
Conform reglementărilor în vigoare, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată lunar de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat se determină prin urmatoarea formulă:
unde
* TR – tariful de risc aferent clasei CAEN declarată de angajator
* BC – baza lunară de calcul corespunzatoare lunii anterioare perioadei de plată a contribuției..
Tabel 3.22. Calcularea contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat
Sursa: Prelucrări proprii ale autoarei
înregistrarea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat:
6451 = 4315 102 lei
În luna ianuarie societatea a achitat salariu, concediu de odihnă, contribuțiile sociale către stat astfel:
plata cheltuielii cu salariul
% = 5121 51.966 lei
421 51.306 lei
423 660 lei
achitarea cheltuielii societății privind CAS datorată de angajator:
4311= 5121 8.234 lei
achitarea cheltuielii societății privind șomajul datorat de angajator:
4371 = 5121 242 lei
achitarea cheltuielii societății privind sănătatea (CASS) datorată de angajator:
4313 = 5121 2.680 lei
achitarea cheltuielii societății privind contribuția la concedii și indemnizații (CCI) datorată de angajator:
4316 = 5121 438 lei
achitarea cheltuielii societății privind contribuția la fondul de garantare datorat doar de angajator:
4317 = 5121 130 lei
achitarea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat:
4315 = 5121 102 lei
REVISAL = Registrul General de Evidență a Salariaților
Potrivit Art. 34 din Codul muncii, fiecare angajator are obligatia de a înființa un registru general de evidență a salariaților. Acest registru se va înregistra în prealabil la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
Registrul general de evidență a salariaților se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării și cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaților, data angajării, funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă. Acest registru este păstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând sa fie pus la dispoziția inspectorului de muncă sau oricărei alte autoritați care il solicită, în condițiile legii.
În HG nr. 500 / 2011, art. 2, este specificat faptul că, fiecare angajator are obligația de a înființa și transmite la inspectoratul teritorial de muncă un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. Angajatorii care au înființat sucursale, agenții, reprezentante sau alte asemenea unități fară personalitate juridică, cărora le-au delegat competența încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de munca, pot delega acestora si competența înființării registrului. Au obligația de a înființa și transmite registrul la inspectoratul teritorial de muncă și misiunile diplomatice și oficiile consulare ale altor state în România, respectiv, după caz, institutele culturale și reprezentantele comerciale și economice ale altor state în România, pentru personalul angajat local care are cetățenia română sau reședința permanentă în România.
Registrul General de Evidență a Salariaților se întocmește în formă electronică, se completează în ordinea angajării și cuprinde următoarele elemente:
elementele de identificare a tuturor salariaților: numele, prenumele, codul numeric personal – CNP, cetățenia și țara de proveniență – Uniunea Europeana – UE, non-UE, Spațiul Economic European – SEE;
data angăjarii;
perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea;
funcția/ocupația conform specificației Clasificării Ocupațiilor din România (COR) sau altor acte normative;
tipul contractului individual de munca;
durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia;
salariul de bază lunar brut și sporurile, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă;
perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;
data încetării contractului individual de munca.
Pentru a identifica mai bine cum se lucrează în programul REVISAL, am luat două situații de la SC.ROMFERCHIM.SRL.
În prima situație pentru angajatul Cioban Virgil Dorin au fost prezentate următoarele modificări, a avut modificări în ceea ce privește funcția și salariu brut după cum sunt prezentate în următorul tabel(Anexa 6 ) :
În a doua situația angajatul Revesz Istvan a avut următoarea majaorare la salariul brut(Anexa 7) :
Obligații declarative ale societății SC.ROMFERCHIM.SRL
Declarația 205 și Declarația 112
Declarația 205. Declarația informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit:
Declarația se completează și se depune de către plătitorii de venituri care au obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului, conform titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal). .
În cazul în care, în cursul anului, la nivelul aceluiași plătitor, au fost efectuate plăți privind mai multe tipuri de venituri prevăzute la secțiunea III "Date privind natura veniturilor", se completează un singur formular.
Pentru fiecare tip de venit plătit prevăzut la secțiunea III "Date privind natura veniturilor" se generează în același formular câte un tabel, înscriindu‐se datele corespunzătoare, pe beneficiari de venit, aferente anului de raportare.
În cazul veniturilor din salarii se generează tabelul prevăzut la secțiunea V "Date informative privind impozitul pe veniturile din salarii", iar pentru celelalte venituri plătite se generează câte un tabel prevăzut la secțiunea IV "Date informative privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit", înscriindu‐se datele corespunzătoare tipului de venit plătit.
Declarația se completează și se depune anual:
până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat;
ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declarația depusă anterior, acesta completează și depune o declarație rectificativă, în condițiile art. 84 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie "X" în căsuța prevăzută în acest scop.
Declarația se depune la organul fiscal la care plătitorii de venituri sunt înregistrați în evidența fiscală. În cazul contribuabililor nerezidenți care desfășoară activități pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente, declarația se depune la organul fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat sediul permanent desemnat, potrivit legii.
În cazul sediilor secundare înregistrate ca plătitori de impozit pe veniturile din salarii, declarația corespunzătoare activității sediilor secundare, se depune de contribuabilul care le‐a înființat, pe codul de înregistrare fiscală al acestuia, la organul fiscal în a cărui evidență fiscală este înregistrat contribuabilul.
Pentru salariații aferent 2014, s-a depus declarația 205 în data de 02.03.2015.
Societatea SC.ROMFERCHIM.SRL a înregistrat în anul 2014, un total bază de calcul a impozitului de 407.147 lei, din care totalul impozitului reținut a fost de 65.103 lei.( Anexa 8 )
Declarația 112. Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate:
Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate se completează și se depune de plătitorii de impozite și contribuții cărora le revin, potrivit legislației în vigoare, obligațiile de plată cuprinse în anexa nr.2 – Nomenclatorul "Creanțe fiscale" la ordin.
Declarația se depune:
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de angajatorii și entitățile asimilate angajatorilor care se încadrează în prevederile art.58 alin.(2) din Codul fiscal și nu au optat pentru depunerea lunară a declarației,
lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul pe venit și contribuțiile sociale – de ceilalți angajatori și entități asimilate angajatorului, precum și de persoanele prevăzute la art.296^19 alin.(1^9), (1^10) și (1^13) din Codul fiscal.
1. Declarația se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform legii. Pentru depunerea declarației, plătitorul trebuie să dețină un certificat calificat, eliberat în condițiile Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică.
2. Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate se completează cu ajutorul programului de asistență.
Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.
Societatea SC.ROMFERCHIM.SRL a depus în data de 15.01.2015 declrația 112( Anexa 9 ) privind obligațiile de plată a contribuțiilr aociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Analiză privind cheltuielile cu salariile pe perioada 2010 – 2014:
Pentru această analiză am studiat Contul de Profit și Pierderea, făcând o analiză între cheltuielile cu salariile pe perioada 2010 – 2014. În acestă analiză am studiat soldurile conturilor:
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
641 “Cheltuieli cu salariile personalului”
642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților”
6451 “Contributia unitatii la asigurarile sociale”
6452 “Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”
6453 “Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”
6458.1 “Concediu boală unitate”
În urma analizei am constatat că cele mai mari cheltuieli cu salariile s-au înregistrat în anul 2012, respectiv 1.164.502 lei, iar cele mai scăzute cheltuieli în anul 2010, respectiv 457.932 lei.
Analizând Contul de Profit și Pierdere am ales să detaliez fiecare cont de cheltuieli cu salariile pe perioada 2010 – 2014.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Caz S.c. Romferchim S.r.l (ID: 147542)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.