Studiu de Caz Sc Badiu Company Srl

INTRODUCERE

Planul de afacere este un important instrument de planificare ce are ca rol oferirea unei perspective de ansamblu asupra obiectivelor organizației și asupra evoluției unei afaceri, fiind practic o ,,hartă” a afacerii.

Am ales această temă din dorința de a ajuta la dezvoltarea firmei la care am lucrat în trecut prin realizarea acestui plan de afacere pentru dezvoltarea verticală a firmei respective. Planul de afacere fie el pentru dezvoltare sau pentru o nouă investiției este un instrument de mare importanță pentu manager iar cunoșterea modului de întocmire a unui astfel de document este prioritară pentru un viitor economist.

Această lucrare are în prim plan planul de afacere pentru dezvoltarea firmei, dezvoltare ce constă în modernizarea tehnologică a firmei și constuirea unui depozit cu rolul de a-și înlocui intermediarii ce trimit mai departe produsele finite ale firmei, către consumatorii finali.

Primul capitol prezintă o abordare din punct de vedere teoretic a planului de afacere oferind răspunsuri la anumite intrebări și rezumând structura general valabilă a unui plan de afacere.

Cel de-al doilea capitol cuprinde un studiu al micromediului și macromediului firmei cu analizele corespunzătoare.

Al treilea capitol cuprinde planul de afacere propriu zis, ce prezintă detalii despre tipul investiției, mărimea investiției necesare, efectul aplicării proiectului asupra firmei S.C. BADIU COMPANY S.R.L, respectiv previzionarea veniturilor după aplicarea proiectului și prognozarea termenului de recuperare.

Ultimul capitol al lucrării prezintă părerile proprii, concluziile și unele recomandări pentru măsurile viitoare ce pot fi luate în cadrul firmei S.C. BADIU COMPANY S.R.L .

Cap.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND PLANUL DE AFACERE

1.1. CE ESTE PLANUL DE AFACERE?

În lansarea unei afaceri sau în extinderea uneia existente cel mai important pas este, probabil, întocmirea unui plan de afacere. Planificarea este necesară pentru a cristaliza și concentra ideile, pentru a testa modalitatea aleasă de abordare a demarării pe termen scurt și lung; o descriere a produselor și / sau serviciilor oferite și a oportunităților anticipate de pe piață; precum și explicații referitoare la resursele și mijloacele ce se vor utiliza pentru atingerea obiectivelor în confruntarea cu probabila concurență.

Planul de afacere este un instrument managerial de acțiune, elaborat în mod logic, ce presupune o gândire de perspectivă asupra dezvoltării unei afaceri și pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze și resurse care sunt implicate în atingerea lor, într-un termen prestabilit.

Mediul comercial și concurențial în care operează afacerile este însă dinamic, precum dinamice sunt și afacerile. De aceea este foarte puțin probabil ca fiecare eveniment să apară exact după cum a fost prevăzut în planul de afaceri. ” Odată finalizat, planul de afaceri va fi mai degrabă un proiect de urmat care, ca și orice hartă, îmbunătățește șansele utilizatorului de a ajunge la destinație.”

Planul de afacere poate fi abordat din două puncte de vedere: este un instrument utilizat atunci când întreprinzătorul dorește să acceseze o sursă de finanțare, pe de o parte, dar și un instrument managerial, pe de altă parte; în orice situație când se previzionează evoluția unei afaceri, transpunerea într-o anumită succesiune logică a ideilor constituie un plan al afacerii respective. Conținutul planului de afacere este diferit în funcție de domeniul de activitate, caracteristicile pieței, mediul concurențial și o multitudine de alți factori. Nu există un șablon pentru întocmirea de planuri de afaceri. Planul de afacere constituie în același timp și un instrument de autoevaluare a întreprinzătorului. Acesta, va trebui să-și verifice aptitudinile și capacitățile proprii și să evalueze obstacolele ce pot apare în calea afacerii, prin crearea unor scenarii.

1.2. DE CE ESTE NECESARĂ ÎNTOCMIREA UNUI PLAN DE AFACERE?

Întocmirea unui plan de afacere necesită mult timp și efort, dar acest efort depus inițial și timpul petrecut cu planificarea ar putea avea rezultate deosebite pe termen lung, deoarece din întocmirea unui plan de afacere provin o serie de avantaje importante:

Prin abordarea sistemică a activității de planificare deficiențele afacerii pot fi descoperite fără costuri suplimentare și la timp. Fără activitatea de planificare ele sunt descoperite pe piață, cu costuri mult mai mari și ce pot avea un efect negativ asupra afacerii. Deci, întocmirea unui plan de afaceri permite efectuarea unor greșeli teoretice decât în practica afacerilor.

Planul de afaceri va indica câți bani sunt necesari, pentru ce și când sunt necesari, și pentru cât timp sunt necesari.

Acei întreprinzători care dețin un plan de afaceri bine întocmit pot reduce riscurile de eșec. Ei pot de asemenea lua în considerare, pot experimenta o serie de alternative viabile și astfel se pot concentra asupra opțiunilor care utilizează cel mai economicos resursele financiare reduse.

Planul de afacere are un rol deosebit de important și după demararea unei afaceri, în faza de funcționare, când contribuie la realizarea controlului și analizei activității, la evaluarea rezultatelor. Datele concrete se compară cu cele planificate și se analizează eventualele abateri și cauzele acestora, pentru ca întreprinzătorul să poată adopta deciziile necesare pentru a corecta erorile care s-au produs pe parcurs, pentru a ameliora consecințele negative ale acestora și cu ajutorul cărora să se ajungă la rezultate favorabile.

Având în vedere aceste avantaje, este recomandabil ca derularea unei noi afaceri sau dezvoltarea uneia deja existente să se realizeze numai după ce s-a întocmit un plan de afaceri bine pus la punct, după ce s-a evaluat șansa de reușită a afacerii respective în concordanță cu realitățile existente, în condițiile date.

1.3. PENTRU CINE SE ÎNTOCMEȘTE PLANUL DE AFACERE?

Planurile de afaceri sunt scrise pentru un public specific, incluzând diferite persoane direct interesate; persoane, societăți comerciale sau instituții a căror existență este afectată material, într-un fel sau altul, de ceea ce face întreprinderea respectivă și cât de bine face acest lucru.

Astfel, persoanele cărora se poate adresa planul de afacere pot fi:

Finanțatori – cel mai frecvent planurile de afacere se întocmesc în cazuri în care se solicită credite, sprijin financiar de la bănci sau de la alte instituții care furnizează capital.La solicitarea acestor credite întocmirea unui plan de afaceri este o cerință de bază. Pentru a avea șansa de a obține suport financiar, planul de afaceri trebuie să fie scris în cel mai bun mod posibil și trebuie prezentat într-un ,,ambalaj” profesionist.

Investitori – planul de afacere se poate realiza și pentru potențiali parteneri sau pentru viitori investitori. Cu ajutorul unui plan de afaceri bine pus la punct și ușor de înțeles este mult mai ușor să convingi pe cineva că merită să investească în afacerea propusă.

Manageri de la orice nivel – se întocmesc planuri de afacere și pentru întreprindere, pentru persoanele din interior, cu scopul de a fundamenta adoptarea deciziilor, pentru a concentra și cristaliza ideile. Managerii de la orice nivel doresc indicații realiste pentru luarea deciziilor, informații care sunt furnizate de către planul de afaceri.

Proprietari – planul de afaceri poate fi întocmit și pentru proprietarii care doresc să afle cum evoluează întreprinderea sub conducerea actuală.

Cel care întocmește planul de afaceri trebuie să știe exact pentru cine se elaborează respectivul plan, cui se adresează și cu ce scop. Acest lucru este foarte important pentru ca datele, despre afacere să fie organizate și prezentate în așa fel încât să se țină seama de cerințele, așteptările și nevoile persoanelor cărora se adresează planul de afacere.

Astfel, dacă planul de afacere se elaborează pentru întreprindere, pentru conducerea afacerii, atunci accentul trebuie pus în special pe realitățile existente. Trebuie prezentate cu cât mai multă obiectivitate datele concrete referitoare la: parametri de producție și valorificare planificate, calcularea costurilor previzionate, determinarea rezultatelor așteptate.

Dacă planul de afaceri se adresează potențialilor parteneri, atunci pe lângă prezentarea strategiei întreprinderii, pe lângă datele referitoare la situația financiară, trebuie să se pună accent mai ales pe profitabilitatea afacerii. O afacere care are șanse de funcționare pe o perioadă îndelungată în condiții în care se obține profit va atrage în mod sigur investitori.

Însă altceva trebuie să se evidențieze într-un plan de afaceri dacă el se adresează furnizorilor de capital sau finanțatorilor. În acest caz trebuie să se arate că afacerea va genera profituri, chiar dacă costurile sunt majorate de dobânzi și astfel se va putea restitui creditul. Instituțiile financiare se așteaptă totodată ca planul de afaceri să includă o descriere a modului cum se va monitoriza și controla performanța.

1.4. COMPONENTELE PLANULUI DE AFACERE

Atunci când se organizează materialul, nu trebuie uitat că cei cărora le este adresatsunt persoane al căror timp este deosebit de limitat. Informația, trebuie să fie prezentată întromanieră sistematizată și atractivă, limbajul să fie caracterizat prin corectitudine și concizie, iar materialul trebuie dactilografiat sau procesat pe computer și îndosariat într-un mod cât mai atractiv. In funcție de destinatar și de scop, planul de afacere cuprinde patru componente:

1. scrisoarea explicativă;

2. rezumatul;

3. planul propriu-zis;

Prezentarea fiecarei componente.

1.4.1. Scrisoarea explicativă

Atunci când planul de afacere este trimis la o bancă sau la un potențial investitor în vederea obținerii unei finanțări, trebuie ca acesta să fie însoțit de o scrisoare explicativă. Aceasta are menirea să trezească atenția adresantului și să pregătească terenul pentru viitoarele negocieri. Scrisoarea trebuie să fie concisă, redactată pe o singură pagină. In paragraful introductiv se prezintă motivele pentru care a fost ales adresantul respectiv, subliniind, fără a exagera, importanța și calitățile acestuia. În textul scrisorii se va prezenta foarte pe scurt conținutul planului de afacere, motivul pentru care se solicită creditul, mărimea sumei de bani solicitată și avantajele ce se vor oferii creditorului.

În încheiere se precizează disponibilitatea și dorința de a furniza detalii suplimentare asupra afacerii.La întocmirea scrisorii se recomandă a se utiliza un ton condescendent dar sigur, din care să reiasă că întreprinzătorul are certitudinea reușitei afacerii, pe care a organizat-o cu atenție și o are sub control.

1.4.2. Rezumatul

Rezumatul cuprinde elementele esențiale ale planului de afacer e și anume:

o scurtă descriere a afacerii;

descrierea produselor și/sau a serviciilor ce intră sub incidența afacerii;

succintă descriere a segmentului de piață vizat prin afacere (piața țintă);

scurtă prezentare a echipei manageriale;

sumarul previziunilor financiare;

obiectivele generale și specifice.

Deși ca întindere deține o mică parte din materialul ce urmează a fi prezentat potențialilor creditori sau investitori, rezumatul prezintă o importanță capitală în obținerea sprijinului acestora. Rezumatul este plasat înaitea planului de afacere propriu-zis, având rolul de a-l incita pe cititor să îl parcurgă în întregime. Astfel, pentru a nu pierde din vedere aspecte esențiale, se recomandă ca acesta să se întocmească după ce s-a elaborat în întregime planul de afacere.

1.4.3. Planul de afacere

Prezentarea sistematizată a principalelor elemente ce trebuie incluse într-un plan de afacere. Prezentarea este generală și elastică, astfel încat să surprindă multiplele aspecte ce derivă din practică.

I. Descrierea afacerii

A. descrierea firmei care își propune realizarea unei anumite afaceri:

-scurt istoric al firmei;

-obiectul de activitate;

-descrierea produselor realizate;

-perspectivele de dezvoltare ale firmei;

B. domeniul de activitate:

care este domeniul de activitate în care firma intră în concurență cu altele;

în ce stadiu de dezvoltare se va afla domeniul de activitate aflat sub incidența

afacerii preconizată a se iniția;

C. obiectivele propuse:

strategia adoptată;

obiectivele pe termen lung;

II. Descrierea pieței produsului sau serviciului aflat sub incidența afacerii

A. descrierea actualilor clienți și sau a celor potențiali:

caracterizarea actualilor clienți;

studiul comportamentul consumatorilor;

veniturile clienților și modalitatea de achiziție a produselor;

B. descrierea produsului ce se află sub incidența afacerii:

identificarea produsului și/sau a serviciilor;

parametrii economici ai produsului și/sau a serviciilor: preț de vânzare, costuri

implicate, competitivitate, profitul înregistrat etc.

C. caracterizarea segmentului de piață:

localizarea geografică a pieței de desfacere;

mărimea pieței;

tendințele pieței, ritmuri de creștere sau dezvoltare;

caracteristici specifice;

identificarea pieței țintă;

D. descrierea concurenței:

enumerarea principalilor concurenți;

caracterizarea produselor concurente;

reputația concurenței;

modul de realizare a distribuției în cazul concurenței;

mărimea segmentului lor de piață;

avantajele pe care le deține concurența: fonduri, manageri, patente etc;

III.Descrierea modului de organizare și a managementului practicat

A. Caracterizarea procesului de producție:

descrierea procesului de producție și etapele sale de bază, precum și evaluarea

timpului și a fondurilor necesare fiecăreia;

precizarea necesarului de materii prime, a furnizorilor, a modalităților de control al

calității;

determinarea necesarului de utilaje, mașini, instalații, echipamente, aparate etc.;

determinarea capacității de producție;

caracterizarea modalității de organizare a fluxului producției;

B. Managementul practicat:

organigrama firmei;

prezentarea echipei manageriale;

precizarea ariei de responsabilitate a conducătorilor;

modalitatea de control și supraveghere a personalului;

C. Structura de personal; politica de personal a firmei:

determinarea necesarului de personal;

calificarea personalului;

modalitatea de recrutare a personalului;

modalitatea de retribuire și de stimulare în muncă;

necesitatea participării la cursuri de calificare sau perfecționare a personalului;

IV.Informații financiare

A. determinarea potențialului financiar, cu ajutorul următorilor indicatori:

patrimoniul net;

capitalul social;

capacitatea de autofinanțare;

capacitatea de plată;

solvabilitatea;

B. determinarea rezultatelor economico-financiare, prin:

cifra de afaceri;

amortismente anuale;

profitul brut și net etc.

C. dimensionarea financiară a investiției, deci stabilirea volumului investiției și a

structurii sale;

D. previziuni finanaciare.

Ceea ce trebuie să înteleagă orice întreprinzător este ca afacerile mici, nou lansate sunt extrem de fragile iar proiectele de dezvoltare pot fi riscante. Potrivit datelor furnizate de INSSE o treime dintre firme dispar după un an de la înregistrare iar ponderea întreprinderilor înca inactive la un an dupa înființare se situeaza in jurul valorii de 20%. In cazul afacerilor la țară numărul afacerilor care dispar este sensibil mai mare decat la oras. Supravietuirea unei firme înseamnă o luptă continuă dusă intr-un mod planificat, iar planul de afacere nu este nimic altceva decat un document scris referitor la planul pentru supravietuirea și ulterior dezvoltarea afacerii.

Cap.2. ANALIZA MICROMEDIULUI ȘI MACROMEDIULUI

2.1. PREZENTARE FIRMĂ

SC Badiu Company SRL a fost inființată la data de 18.06.1993, fiind înregistratată la Registrul comertului cu codul de înregistrare J 39/526/1993. Societatea are doi asociați, care dețin fiecare cate 50% din actiunile firmei. Actionarii sunt : Badiu Toader si Badiu Ionică doi frati. Fratele mai mare Badiu Toader este administratorul societații, avand drepturi depline pentru orice fel de acțiuni, mai puțin dizolvarea societatii.

SC.Badiu Company. SRL este o firmă mică ce are un numar mic de angajați, aceasta ocupându-se cu exploatarea si debitarea lemnului de esență moale, brad respectiv molid.

De când s-a infiintat si pană în prezent firma s-a dezvoltat continuu, lucru demonstrat de cifrele de afaceri care au fost mereu in crestere.

La înființare in 1993 cei 2 frați și-au investit capitalul in procurarea utilajelor necesare activității de debitare. SC Badiu Company SRL iși desfăsoară și și-a desfășurat înca de la inceput activitatea în conformitate cu normele legale de protectie a mediului și anume pe placa de beton, astfel încat deșeurile rezultate in urma activităților de debitare sa nu intre în contact cu solul sau apa dat fiind ca firma este situată pe valea râului Zăbala. Firma la inceputul activității sale era echipată cu utilaje conventionale la acea vreme de debitare a lemnului si anume fierăstrăul cu pânză circulară, ce avea performanțe relativ scazute dat fiind faptul că puteau fi debitați aproximativ 5 metri cubi de material lemnos (bușteni) pe zi. Șapte ani mai târziu datorită evolutiei pe care au suferit-o echipamentele din domeniu firma a decis achiziționarea unui utilaj de debitare de tip banzic ceea ce a provocat o evidentă creștere în producția firmei, capacitatea de debitare a banzicului fiind de doua ori mai mare decat a unu circular dar si un randament mai mare, pierzându-se mai puțin material, aproximativ 20%, cu vechiul fierăstrău 30% din material devenea deșeu, care putea fi folosit in cel mai bun caz ca material pentru foc .

Retehnologizarea întreprinderii a dublat producția de material dar și consumul de materie primă aceasta conducând la decizia de a renunța la intermediarul care le furniza materia primă și procurarea lemnului direct de la Stat. SC Badiu Company SRL se extinde și devine o firma de exploatare si debitare a lemnului.

Succesul datorat acestei schimbări in tehnologia dar și în strategia managementului firmei a dus la o creștere a cifrei de afaceri la peste 140% în anul 2005 față de anul 2000. Dată fiind această situație s-a decis procurarea de noi utilaje de exploatare, utilaje de transport și utilaje de debitare, firma trecând la un nou stagiu, marindu-și structura organizatorică si numarul de angajați.

Astfel în anul 2008 firma a ajuns să aibă 43 de angajați conduși în mod autoritar, număr ce nu a mai crescut în ultimii ani datorită crizei economice mondiale care a pus la grea încercare Badiu Company și nu numai, toate firmele de profil trecând printr-o perioadă grea.

2.2. ANALIZA MICROMEDIULUI FIRMEI

2.2.1 Concurenții societății

Zona în care este amplasată întreprinderea, și anume Zona Subcarpatilor și Carpatilor de Curbură, este una dintre cele mai bogate regiuni din România din punct de vedere forestier, o zonă extrem de împadurită si ușor accesibilă cu majoritatea mijloacelor de transport. Aceasta a determinat formarea unui puternic punct de exploatare forestieră in ultimele cinci decenii, care a luat amploare după anul 2000. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în zonă au aparut primele exploatări forestiere, iar după revoluția din decembrie 1989, mediul politic din România a permis dezvoltarea rapidă a zonei și apariția firmelor de profil intr-un număr mai mare, însă această industrie a avut o adevarată explozie după anul 2000. În zona Vrancea au aparut peste 100 de firme cu profil forestier, atât exploatare cât si debitare în aproximativ 5 ani de la trecerea în noul mileniu, iar numarul acestora a crescut la peste 200 de firme în această arie, relativ restrânsă în următorii ani.

SC Badiu Company SRL se ocupă atât de exploatare cât și de debitarea materialului lemnos de esentă moale, brad și mai ales molid. Datorită începuturilor timpurii ale firmei, aceasta fiind inființată în anul 1993 și datorită managementulului acesteia, firma a devenit una dintre cele mai puternice firme forestiere din județul Vrancea și este situată în top 5 firme ce se ocupă de exploatarea și debitarea lemnului de conifere conform volumului de vânzări. Pe primul loc se află SC.Sima.SRL cu un volum al vânzărilor de aproximativ 12000 de metri cubi de cherestea și 1000 de metri cubi de buștean. Pe locul 2 se în top se afla SC.Alina.SRL, firmă ce în anii anteriori a atins un volum al vânzărilor egal cu aproximativ 10000 de metri cubi de cherestea însă vânzarile de bușteni sunt aproape inexistente. Iar locul al 3-lea este ocupat de SC.Badiu Company.SRL cu un volum al vânzarilor de aproximativ 7800 metri cubi de cherestea anual și aproximativ 400 de metri cubi de buștean.

Fig 2.1. Topul firmelor de exploatare forestieră in județul Vrancea

2.2.2. Clienții firmei

Clienții firmei se impart în doua categorii și anume, clienți intermediari care cumpără și stochează materialul lemnos acesta fiind apoi distribuit mai departe catre alți cumpăratori și clienți finali care cumpără materialul cu scopul de a-l utiliza în construcții în special.

Badiu Companyl în ceea ce priveste cheresteaua produsă, execută comenzi provenite de la diverși clienți din zona estică a României ce au diferite domenii de activitate, concentrându-se În special pe județul Vrancea. Principalii clienți ai firmei sunt depozitele de cherestea, fiind vorba despre depozitul Brad Lehliu și SC.Anghestan.SRL, reprezentând clienții intermediari ai Badiu Company, aceștia cumpărând însumat o mediue de aproximativ 160 săptămânal. În topul principalilor clienți se situează apoi firmele de construcții fiind urmate de clienții ocazionali reprezentați de persoane fizice ce utilizează materialele cumpărate la diverse construcții iar acestia achiziționează de obicei cheresteaua dorită la poarta companiei fară a fi nevoie de serviciul de transport al firmei producatoare.

De asemenea exită clienți si pentru materialul neprelucrat, sub formă de busteni, acesti clienți sunt în special alte firme din zonă ce se ocupă cu debitarea lemnului: SC.Anton.SRL , SC.Comexim.SRL, SC.Pawlounia Ro Tree.SRL.

Fig 2.2. Ponderea vânzărilor pe tipuri de clienți

2.2.3. Furnizorii societății

a. Furnizor materie primă

În ceea ce privește furnizorii și materia primă situația este simplă deoarece Badiu Company are un singur furnizor de materie primă și anume, Ocolul silvic Focșani. Acesta pune la dispoziția firmei diferite arii împadurite din zonă în funcție de necesitățile firmei ce sunt date mărimea comenzilor și sezon.

Astfel pe timpul verii, pentru a funcționa la capacitate maximă și pentru a respecta comenzile clienților, firma trebuie să efectueze 3 transporturi a câte 90 săptămânal. Badiu Company trebuie să exploateze și să prelucreze în sezonul cald un volum de lemn de aproximativ 4000 de metri cubi. În schimb în toamnă sau primăvară atât cerința de cherestea cât și de buștean brut scade deoarece consumatorii preferă să construiască în sezonul cald și manipularea materialelor este reltiv simplă. Ca răspuns la această scădere a cererii, Badiu Company renunță la unele capacități de producție efectuând doar 2 transporturi a cate 90 săptămânal, astfel având o nevoie mai mică de materie primă. Dat fiind randamentul de 80% al lemnului prelucrat (dintr-un anumit volum de buștean prelucrat se obține cherestea cu un volum de 80% din volumul inițial), cerința firmei către furnizor se reduce, la o cantitate de aproximativ 2700 de material lemnos în fiecare dintre sezoanele intermediare. În sezonul rece societatea îsi reduce drastic producția, având un necesar de materie prima redus la mai putin de jumătate față de sezonul cald, un volum de 1500.

Fig 2.3 Cantitatea de materie primă necesară in funcție de sezon

b.Furnizorul de combustibil

Pe locul doi ca importanță este furnizororul de combustibili, aceștia fiind furnitzați de Petrom. Cantitatea livrată se raportează la necesarul de materie primă care depinde de sezon. Astfel, vara, săptămânal o cisternă a Petromului alimentează cu 1400 litri de motorină pe săptămână un rezervor ce aparține firmei, acesta reprezentând cu aproximație necesarul utilajelor de transport. De asemenea se livrează și 100 litri de benzină ce serversc la funcționarea a 16 drujbe. În cele 2 sezoane de tranziție necesarul de combustibili este direct proportional cu materia primă necesară ajungându-se la un volum de 900 litri de motorină, furnizat de catre Petrom și la sub 80 de litri de benzină. În schimb iarna consumul de combustibil nu mai respectă regula de proporționalitate cu materialul lemnos, consumul de combustibil fiind aproape egal cu consumul din sezonul anterior, deci un volum ce măsoară 900 de litri de motorină și aproximativ 60 de litri de benzină. Consumul de combustibil este dat în principal de lungimea traseului de parcurs de autovehicule dar și de calitatea drumului.

c. Furnizorul de energie electrică

Cand vine vorba de consumul de energie electrică regula de proporționalitate cu materia primă se respectă, cu o mica excepție care apare in cazul în care materialul lemnos este vândut sub formă de bustean neprelucrat. Furnizorul din zonă este SC.Electrica.SA, acesta punând la dispoziția firmei Badiu Company energie electrică de joasă tensiune de 220 volți și mai ales înaltă tensiune de 380 volți, aceasta din urmă fiind sursa de alimentare a motoarelor de banzic.

Dat fiind consumul de curent electric care este egal cu 1 Kw pe metrul cub debitat, vara există un consum de 1000 de Kw lunar la care se adaugă un consum de 400 de Kw de la utilajele ce folosec tensiunea mai slabă, deci un consum de aproximativ 1400 Kw pe lună. Toamna și primăvara consumul este mai redus ajungându-se la un necesar de furnizat de 1100 Kw, iar iarna consumul de energie electrica nu depașeste 800 Kw lunar.

d. Furnizorul de uleiuri și materiale lubrifiante

Pe lăngă energie și combustibil utilajele mai necesită și uleiuri sau lubrifianți pentru diferite component. Furnizorul acestor elemente in ultimii 6 ani a fost SC.Westone.SRL, acesta punând la dispoziția Badiu Companny 200 de litri de ulei lunar pe timpul verii și al iarnii, iar în sezoanele de tranziție aproximativ 150 de litri, utilajele fiind folosite mai puțin și ne fiind supuse la un efort prea mare.

Un utilaj aparte, ce are necesități speciale este ifronul, acesta necesitând ulei hidraulic fără de care nu ar putea funcționa conferiundu-i mobilitate brațelor dar și ,,hăpcii” acestuia . X-Oil Grup este furnizorul de unde firma achiziționează acest ulei industrial in cantități relativ mici de aproximativ 80 de litri trimestrial, uleiul hidraulic al ifroanelor fiind schimbat de 4 ori pe an.

Tab. 2.1. Necesarul de materie primă și materiale în funcție de sezon

2.2.4. Personalul

Într-o firmă realtiv mică cum este Badiu Company activitățile fiecarui angajat in parte sunt extrem de bine definite și există 2 mari departamente: departamentul de exploatare a lemnului condus de un maistru și departamentul de debitare a lemnului condus de un alt maistru experimentat. Șeful departamentului de exploatare conduce toate activitățile desfasurate în partida de padure exploatată, începând cu doborârea copacilor, până la încarcarea și transportarea buștenilor catre hala de debitare. De doborârea arborilor se ocupa zece drujbari calificați. Aceștia pun arborii la pământ și apoi trec la procesul de ,,cepuire”; trunchiurile arborilor sunt transportate cu ajutorul a două autovehicule de tractare catre rampa de încarcare unde arborii sunt sectionați de catre alți doi drujbari calificați la diferite dimensiuni in funcție de comandă. Buștenii rezultați sunt încarcați de operatorul Ifronului în cele patru autovehicule de trasport ce au ca destinație hala de debitare. Există și trei angajați responsabili cu ordinea și curațenia la locul de exploatare , acestia fiind însarcinați în special cu adunarea crengilor. Maistrul din zona de exploatare are sub grija lui optsprezece angajați ai firmei.

Cel de-al doilea maistru raspunde de centrul de debitare a lemnului începănd cu activitatea de descărcare și stivuire a buștenilor efectuată de ifronistul ce lucrează în hala de exploatare, activitatea de rămpuire efectuată de același ifronist ori de cate ori o linie de producție are nevoie de materie primă și activitatea de debitare propriu-zisă dată în sarcina a doisprezece angajați ce ocupă patru linii de producție. Încărcarea și transportul marfii către client intră de asemenea sub incidența maistrului ce se ocupă de secția de debitare.

De negocierea contractelor cu clienții și de finalizarea acestora se ocupă personal directorul firmei, Badiu Toader.

Fig 2.4. Organigrama Sc.Badiu Company.Srl

2.2.5. Cele cinci forțe ale lui Porter

a. Amenințarea noilor intrați

În ultimii 5 ani noii intrați pe piața produselor de origine forestieră în județul Vrancea nu au reprezentat o amenințare serioasă pentru firmele mari, deja existente. A existat doar o singură excepție, firma Sc.Sima.Srl; firmă a carei manager avea vaste cunoștințe în acest domeniu datorită afacerilor sale anterioare acesta deținând o firma de transport de cherestea. În anul 2009 acesta a decis înființarea unei firme având ca profil exploatarea și debitarea lemnului. Datorită echipamentului modern cu care a fost dotată firma și a experienței managerului in 2 ani a ajuns o firmă de top în domeniu, iar astăzi această firmă ocupă primul loc conform cifrei sale de afaceri.

Celelalte firme care au intrat pe piață în ultimii ani au fost afectate de criza economică, patronii acestora ne fiind inspirați în alegerea momentului de a intra pe piață iar aceste firme fie nu au rămas în industrie mai mult de un an fie au rămas însă nu s-au dezvoltat rămânând la stadiu de firme foarte mici.

b. Amenințarea produselor de substituție

Pe parcursul existenței firmei Badiu Company aceasta nu a întâmpinat probleme legate de noi produse ce ar putea să le înlocuiască pe cele existente lemnul fiind folosit mai ales în construcția de case sau de acoperișuri pentru blocuri de apartamente dar și pentru mobilier sau amenajări interioare. În anul 2000 s-a Declanșat moda construcțiilor din beton, așa numitele BCA-uri luând locul lemnului în structura de rezistență a caselor, acestea reprezentând un prim produs de substituție pentru cherestea însă firmele producatoare nu au avut de suferit mulți români optând încă pentru materiale clasice ca lemnul sau carămida. Tot in primii ani ai deceniului precedent românii au renunțat la lemn pentru producerea de rame pentru geamuri trecând la tâmplăria PVC, aceasta din urmă având un real succes, fiind un substituent superior lemnului. În privința mobilierului și a amenajărilor interioare apare pe piața românească un substituent de succes pentru lemn și anume PAL-ul, acest material prezintând avantaje din punctul de vedere al prețului.

Cu toate că noile materiale lansate pe piață au avut succes, romănii încă preferă lemnul ca material de construcții și mobilier din motive ce tin în special de estetic.

c. Puterea de negociere a furnizorilor

În cazul Badiu Company principalul furnizor de materie primă este Statul, însă în trecut firma a optat și pentru parcele de pădure cu proprietar privat. În ultimii ani nu au mai existau furnizori privați ce puteau să susțină capacitatea de producție a firmei pentru un interval mai lung de o lună de zile, de aceea firma a preferat și încă preferă ca furnizor Statul român. Acesta are o putere mare de negociere în privința prețului dat fiind că se licitează pentru achiziționarea ariilor împădurite. Astfel prețul crește proporțional cu numarul de participanți la negociere, acesta fiind în favoarea Statului, concurența fiind mai mare acesta obține oferte mai mari de la cumpărători. Prețul de pornire a licitației este stabilit de Romsilva și depinde de distanța la care este situată partida față de drumul de acces, de calitatea drumului forestier pe care se face accesul și de natura terenului pe care se află partida respectivă.

Furnizorul de combustibil are o putere redusă de negociere deoarece există mai mulți furnizori ce pot pune la dispoziția firmei cantitatea de combustibil dorită deși prețul are un prag limită dat de prețul petrolului pe plan internațional.

SC.Electrica.SA este furnizorul de energie electrică a firmei, acesta are putere mare de negociere deoarece Badiu Company este o întreprindere dependetă de rețeaua furnizorului sau, iar acesta stabilește prețul după propriile interese.

Date fiind eventualele costuri de transfer de la un furnizor la altul, schimbarea furnizorilor actuali în special cel de materie prima și de electicitate, nu este o opțiune pentru SC Badiu Company SRL.

d. Puterea de negociere a consumatorilor

Puterea de negociere a consumatorilor este dată in primul rand de tipul acestora; după cum am menționat și anterior exită două tipuri de consumatori, cei finali, care cumpăra cheresteaua cu scopul de a o folosi și cei intermediari care cumpără cherestea sau bușteni doar petnru a vinde mai departe și pentru obținerea de profit, cazul depozitelor de cherestea. Consumatorii finali din județul Vrancea au o putere extrem de mare de negociere dat fiind că există doar la nivelul a 2 comune din județ peste 200 de firme ce se ocupă cu exploatarea sau debitarea lemnului, deci o ofertă diversificată din care consumatorul poate alege cu ușurință. Este ușor pentru un consumator final (aceștia fiind în special persoane fizice), să cumpere de la furnizori diverși deoarece costurile implicate în schimbarea furnizorului nu există, acești clienți fiind în proporție de 80% clienți noi, ce nu au mai cumpărat anterior material lemnos de la firma studiată. De asemenea, cheresteaua are dimensiuni standard, deci bunurile cumpărate de la furnizor nu diferă decât în cazuri speciale.

Cumpărătorii intermediari au și ei o putere mare de negociere din cauza furnizorilor diverși, ce caută întotodeauna un client de tip depozit pentru a avea un consumator stabil. Costul de tranziție de la un furnizor la altul este extrem de mic iar aceștia fac presiuni asupra furnizorului pentru efectuarea livrării la termen sau pentru o anumită calitate a produselor furnizate.

Variațiile de preț ale materialului furnizat pot să atragă sau să îndepărteze clienții, prețul pe metrul cub de cherestea fiind destul de ridicat iar o eventuală variație este puternic resimțită de consumatori.

e.Nivelul rivalității

Rivalitatea este importantă în industria studiată deoarece in zona respectivă numarul concurenților este ridicat; dintre aceștia 5 firme sunt de marimi apropiate, iar produsele sunt nediferentiate. Noii intrați nu au un impact mare asupra rivalității aceștia eșuând adesea în însușirea unui segment de piață.

Atractivitatea industriei este redusă din cauza numarului mare de firme existente și a barierelor de intrare, cum ar fi inaccesibilitatea la un segment de piață sau impactul crizei economice asupra societăților de exploatare forestieră.

2.3. ANALIZA MACROMEDIULUI

2.3.1. Analiza STEEP

a. Factori politici

Integrarea europeană a României din 2007 a influențat in mod pozitiv fondul forestier de pe teritoriul țării, datorită măsurilor și prevederilor Parlamentului European ce obligă statele aderante să ia masuri cu privire la exploatările și vânzarea ilegala de material lemnos. Însă aceasta a avut un impact și mai mare asupra cifrei de afaceri și a profitabilității firmelor ce au ca profil exploatarea sau debitarea materialului lemnos. În cazul României nu s-au obținut efectele dorite datoriă implementării proaste a regulamentului impus de Uniunea Europeană, aceasta cerând Statului român să impună un regim de licențe societăților ce se ocupă cu exploatarea lemnului. În 2008 s-a înregistrat o usoară scadere a cantității de material lemnos comerciallizat la sub 17% din cantitatea totală comercializată pe teritoriul României, față de un procent de 20% înregistrat în anul anterior, conform Institutului Național de Statistică.

În ultimii ani in România s-au demarat o multitudine de proiecte de dezvoltare forestieră și de reîmpadurire. În prezent, fondul forestier românesc are o suprafață totală de 6,4 mil.ha, din care ocupate de paduri 6,2 mil.ha, reprezentand 26,7% suprafața țării și se dorește să se ajungă la media europeană de 31%.

Repartizarea padurilor pe teritoriul tarii in raport cu formele de relief este urmatoarea:

– munte (30% din teritoriu) cu păduri de răsinoase si fag 66%;

– deal (37% din teritoriu) cu păduri de stejar si fag 24%;

– câmpie (33% din teritoriu) cu păduri de sleau si lunca 10%.

Politica privind fondul forestier, acceptată de toate forțele politice din țară, este extinderea acestuia prin plantarea terenurilor degradate (peste 1 mil.ha). Începutul nu este spectaculos, pană în prezent s-au plantat 20.000 ha cu o prognoza de 10.000 ha in urmatorii 2-3 ani, dar se doreste ca in 20-30 ani suprafața ocupată de paduri in România sa ajungaă la media europeană; evident ca este nevoie de resurse financiare considerabile, dar sunt condiții favorabile in ce priveste terenul, climatul si experiența.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice în anul 2012 a conceput un proiect de dezvoltare forestieră cu prevederi și schimbari importante legate de fondul forestier din România și de exploatatorii forestieri. Prevederi cum ar fi: refacerea și largirea rețelei de drumuri forestiere astfel încât să fie redus impactul asupra mediului și să fie îmbunatațită viabilitatea economică a exploatării lemnului în padurile de producție aflate în proprietatea Statului. Investiția în 10 km de drumuri noi in zona Vrancea și refacerea a 425 de km de drumuri forestiere vechi din toată țara având un impact pozitiv semnificativ asupra performaneței economice a firmelor de profil și ajutând la compensarea costurilor crescute apărute ca urmare a descreșterii proporției padurilor de producție față de cele cu rol de protecție; înființarea unui sistem național de monitorizare și management informațional forestier necesar pentru supervizare și control în vederea asigurarii gestionarii durabile și a dezvoltării sectorului forestier, prin punerea la dipoziție a accesului integrat și actualizat la amenajamentele silvice, cadastru, legislație, inventare ale pădurii și biodiversității , date referitoare la circuitul produselor pădurii, precum și statistici privind comerțul și industria lemnului.

De asemenea același minister menționat mai sus a pus tot în același an, 2012 in aplicare și un proiect de reconstrucție ecologică care a condus la sistarea unor exploatări forestiere din diferite zone ale țării și la creșterea prețului de vânzare materialului lemnos din proprietatea Statului. Această crestere a preturilor s-a produs mai ales in zona în care Badiu Company era interesată și anume lemnul de rășinoase. Prețul acestora a crescut cu 20% față de anul anterior, de la 150 de lei/ la 180 lei/.

Ministerul Mediului prin proiectul de reconstruție ecologică a adoptat măsuri cum ar fi reconstrucția ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inadecvate pentru folosințe agricole, precum și a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, având ca scop refacerea echilibrului hidrologic și îmbunatățirea condițiilor de mediu. Creșterea prețului materialului lemnos s-a datorat acestui proiect care a facut apel la resursele financiare din Fondul de Conservare și Regenerare a Pădurilor la care fiecare societate de exploatare a lemnului de pe teritoriul țării trebuie să contribuie. Pentru acest proiect de reîmpădurire s-a facut și apel la sponsorizarile din partea societaților comerciale de profil și nu numai. Însă cel mai mare impact asupra prețului l-a avut degradarea și scaderea fondului forestier, datorată taierilor masive din ultimii 15 ani și a regulilor de combatere a tăierii masive și mai ales iresponsabile a pădurii.

b.Factori economici

În cei 21 de ani de activitate SC Badiu Company SRL a cunoscut o evoluție ascendentă și relativ stabilă cu mici excepții datorate fluctuanției mediului economic din România sau de pe plan internațional. După revoluția din 1989 economia românească ,,a luat-o la vale” iar primul moment moment în care economia a cunoscut o redresare a fost anul 1994, cu unele exceptii. Se constată că indicatorii noului sistem economic sunt necorespunzatori ca nivel si dinamică, astfel economia reala a avut un regres continuu, fenomen însotit de o inflație care și-a atins apogeul în 1997. Această situație a afectat atât negativ cât și pozitiv firmele precum Badiu Company, negativ datorită cresterii salariilor angajaților, consecința acestui fapt fiind o scadere a profitabilității firmei și pozitiv datorită cresterii cererii de cherestea pentru construirea de imobile dat fiind prețul în crestere al acestora datorat inflației crescute. În urmatorii zece ani nu au mai existat evenimente majore care să aibă un impact semnificativ asupra economiei românești, însă in anul 2008 își face apariția criza financiară mondială care avea sa afecteze și economia românească. Criza economică a afectat majoritatea firmelor indiferent de mărime sau profil, însă cel mai mult au fost afectate afacerile imobiliare și domeniul construcțiilor iar aceasta a afectat și au condus spre faliment o mulțime de firme cu profil forestier, cifra de afaceri scăzând dramatic, proporțional cu vănzarile pentru astfel de firme.

Pe lângă criză mai intervine tot in același an 2008 un alt eveniment ce avea să dea o lovitură firmelor ce se ocupă de transporturi, aici fiind și cazul firmei Badiu Company. Este vorba despre un adevărat ,,boom” în prețul barilului de petrol de la 70 de dolari în 2007 acesta dublându-se în 2008, ajungând la un preț de 140 de dolari pe baril. Acest fapt a avut un efect destul de puternic asupra firmelor de exploatare a lemnului, efect datorat consumului mare de combustibil în transportarea acestuia către client sau către locul de prelucrare și apoi mai departe către client.

Un al treilea factor cu un impact negativ asupra societăților comerciale ce au ca activitate principală debitarea lemnului a fost cresterea continuă în ultimii ani a prețului curentului. În anul 2000 se înregistra un preț al energiei electrice egal cu 165 lei/MWh ca in 2005 prețul să crească cu aproape 100 de lei ajungand la un preț de aproximativ 252 de lei/MWh iar în anul 2014 prețul curentului electric este de 270 lei/MWh. Acesta este un factor important in determinarea costurilor Badiu Company dat fiind consumul mare de energie al utilajelor de debitare.

Toți acești factori de mai sus au cauzat schimbări în mediul economic, aceasta execitându-și influența asupr a firmei studiate, cauzându-i acesteia fie pierderi fie un avânt considerabil în funcție de moment și în funcție de factorul care își exercită influența.

c. Factori sociali

Când vine de vorba despre influența societății asupra firmelor de exploatare forestieră există o multitudine de factori ce influențeaza negativ sau pozitiv activitatea firmei Badiu Company; factori cum ar fi structura de vârstă , demografia, migrația rural-urban, stilul de viața și altele. În România cantitatea de forță de muncă e in scădere din cauza îmbătranirii populației. Analizând zona în care SC Badiu Company SRL își desfăsoară activitatea, se poate observa că localitatea Nereju nu face excepție de la situația în care se află țara în ansamblu, localitatea suferă din cauza migrației tineretului din zona rurală către zona urbană, mulți tineri părăsind comuna pentru studii. O consecință a acestui fapt este îmbătrânirea populației locale ce are ca rezultat lipsa de forță de muncă pentru cele peste 200 de firme cu profil forestier care își desfăsoară activitatea în comuna respectivă. De asemenea munca intr-o firmă precum Badiu Company necesită mulă forță fizică și efort din partea angajaților, de aceea principala cerință a angajatorilor este ca eventualul angajat să fie de sex masculin; de altfel în toată istoria zonei ca o zonă propice exploatării forestiere nu s-a înregistrat niciodată existența unui angajat de sex feminin în rampa de exploatare sau în hala de debitare a unei firme. Această situație are de asemenea un efect negativ și îngrijorător deoarece populația de gen feminin deține o proporție mai mare din populația totală a comunei de aproximativ 4100 de locuitori, partea feminină reprezentând 60% din total populație. Badiu Company și firmele cu același profil se confruntă cu critici și presiuni din partea gruparilor ecologiste din cauza taierilor masive de padure din zona Vrancea ce au cauzat in ultimii ani dezastre naturale, alunecari de teren, căderi abundente de zăpadă pe timpul iernii și inundații. Ca un raspuns către aceste organizații in ultimii ani firmele cu profil forestier au adoptat strategii ce includ și reponsabilitatea socială respectiv masuri ce privesc protecția mediului înconjurator, contribuind cu sume importante nu doar la fondul de reîmpăduriri ci și la o pepinieră din zonă ce are un aport important la acțiunile de împădurire. Pe lângă acțiunile orientate spre mediu Badiu Company reprezină un sprijin important pentru cele 2 școli din comuna Nereju, sponsorizând competiții sportive și alte activități școlare . De asemenea în anul 2005 comuna a trecut printr-o grea încercare datorată inundațiilor fără precedent; inundații ce au izolat comuna distrugând în catevă locuri drumul de acces către localitate, 6 gospodării și au cauzat pierderi imense firmelor ce se ocupă cu debitarea lemnului, râul Zăbala iesind din matcă a luat parți importante din stocurile de bușteni ale firmelor respective inclusiv ale firmei Badiuc Company; bușteni ce nu au putut fi recuperați. Toate societățile comerciale din zonă au pus mână de la mână și au ajutat comuna să iasă din impas ajutând la refacerea drumului de acces, și a caselor distruse de ape.

Referitor la clienții firmei Badiu Company, aici fiind vorba mai ales de persoanele fizice care efectuează comenzi către firmă putem identifică o limită de vărstă cuprinsă între 22 și 60 de ani, aceștia fiind de genul masculin în proporție de aproximativ 90%.

Fig 2.5. Harta reîmpăduririlor (județul Vrancea)

d. Factori tehnologici

Badiu Company a folosit de-a lungul existenței sale tehnologii diferite in funcție de perioadele in care a funcționat. De-a lungul timpului tehnologia folosită în această industrie nu a evoluat extrem din cele mai vechi timpuri fiind folosit toporul sau așa numitul joagar, acestea fiind utilizate atat pentru doborârea arborilor cât și pentru prelucrarea acestora (asa numita debitare). Pănă acum aproximativ două secole tehnologia de exploatare forestieră nu a evoluat foarte mult fiind foarte asemanatoare cu cea folosită acum 2000 de ani. Însă odată cu descoperirea curentului electric aceasta a cunoscut o dezvoltare rapidă ca și multe alte tehnologii din alte domenii de activitate. Însă în România noua tehnologie a aparut cateva zeci de ani mai tarziu. Astfel la sfârșitul anilor 1960 după apariția în tară a noilor echipament ce constau intr-un fierăstrau circular instalat pe banc, industria s-a dezvoltat rapid. Acesta avea un mecanism simplu, busteanul fiind purtat de catre 2 sau mai mulți muncitori în funcție de marime către o pânză rotativă pusă în mișcare de un motor electric, bușteanul fiind secționat longitudinal la dimensiunile dorite. Apariția utilajelor de transport de mare tonaj a fost un alt impuls oferit industriei munca animalelor fiind înlocuită cu cea mecanizată. Un al treilea element foarte important când vine vorba de industria exploatării lemnului este ferăstraul mecanic sau așa numita drujba. Primele drujbe folosite în țara noastră au fost drujbele rusești ce au apărut la începutul anilor ’60 acestea fiind folosite pănă la inceputul anilor ’90 când au apărut drujbele mai practice, mai usor de manevrat și cu un randament mai mare din punctul de vedere a cantității de lemn prelucrate și a vitezei de prelucrare, drujbele marca Huskvarna și mai apoi marca Stihl acestea din urma având dezavantajul unei greutați mari.

Badiu Company la începuturile sale a folosit ca utilaj de debitare fierăstrăul circular iar pentru doborărea arborilor muncitorii erau dotați inițial cu asa numitele Drujbe 4 ca mai apoi să se treacă la drujbele moderne Huskvarna. În anul 2000 firma a facut o mutare importantă prin retehnologizarea in ceea ce privește utilajul de debitat achizitionănd utilaje moderne de tip banzic. Acest banzic avea un randament mai mare față de fierăstraul circular plus avantajul cantității mai mari de lemn debitat pe zi, de asemenea efortul fizic depus de muncitot era mai mic deoarece bușteanul nu mai trebuia urcat pe un banc ci doar fixat pe linia banzicului. Aceasta a dus la creșterea cifrei de afaceri și la succesul firmei; de aceea firma are astăzi în dotare 4 banzice ne mai optănd pentru un gater deoarece costul de achiziționare a unui gater este mult prea mare. Un alt avantaj al banzicelor pe lăngă cost redus este și tipul de pănză folosită pentru a secționa buștenii aceasta putănd fi ascuțită cu ajutorul unui robot specializat ca apoi acestea sa fie refolosite in numeroase rănduri păna la uzura fizică definitivă. Astăzi vechile fierăstraie circulare sunt încă folosite în cadrul firmei Badiu Company însă nu pentru debitare ci pentru marginirea pieselor din lemn ce nu ies complet transformate in cherestea de pe linia banzicului.

Fig 2.6. Fierăstrău circular și Banzic

Când vine vorba de procedura de exploatare a lemnului, atât pentru manager cat și pentru angajați pe primul plan este siguranța. Siguranță este asigurată de echipamentul și utilajele de ultimă tehnologie folosite pentru doborărea arborilor. Casca de protecție este echipamentul comun tuturor angajaților ce se ocupă de exploatare, apoi drujbele folosite sunt dotate cu un sistem de frânare in caz de urgență firma dotându-și in ultimii ani toți angajații cu fierăstraie mecanice marca Stihl, o marca de înaltă calitate. Pentru tractarea arborilor doborâți se folosec un tractoarele de mare tonaj de tip TAF ce pot transporta pana la 6 de material lemnos cu fiecare transport.

Pentru rămpuirea și încarcarea buștenilor în autovehiculele de transport se folosește ,,fratele” mai mare al motostivuitorului și anume, Ifronul. Anterior ifronului buștenii erau incarcați de către angajați cu ajutorul unor rampe de încarcare, de aceea locul unde se stochează buștenii poartă și astăzi numele de rampe, deși aceste rampe au fost scoase din uz de 10 ani. Autovehiculele de transport sunt in număr de 4 și toate poartă toate aceeași marcă, Man. Acestea au o capacitate de transport pe timpul verii de 20 buștean iar iarna aceasta scade la aproximativ 16 metri de buștean.

Fig 2.7. Tractor Articulat Forestier și Ifron

Fig 2.8. Rampă de încarcare a buștenilor

Livrarea comenzilor către clieți se face cu ajutorul unui tir Volvo cu o capacitate de transport de 45 de cherestea, de asemenea tirul este dotat și cu o remorcă cu aceeași capacitate de transport de un total de 90 de cherestea pe transport.

Dotarea firmei cu utilaje moderne de exploatare și de debitare a lemnului a propulsat firma pe un loc fruntaș intre marile firme de profil din județul Vrancea asigurând, de asemenea și lucrul în siguranță al muncitorilor din cadrul Sc.Badiu Company.Srl.

2.4. ANALIZA SWOT

Analiza  SWOT constituie cea mai importantă  tehnică  managerială utilizată  pentru întelegerea poziției strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza  SWOT  începe cu scrierea unei  liste cu puncte curente: puncte de forța dar si puncte de slabiciune, privind starea unei intreprinderi, iar acestea sunt puse în relație cu oportunitățile și amenințările mediului extern.

Streghts se traduce prin forțe și reprezintă acele competențe ale organizației care îi oferă avantaje concurențiale. În cazul Badiu Company există o mulțime de avantaje competiționale datorate vechimii sale în industrie, avantaje cum ar fi poziționarea departe de locuințele locuitorilor comunei, multe firme din zonă având problem cauzate de zgomot fiind nevoite să își incheie activitatea mai devreme in timpul zilei. Hala de producție este amplasată mai aproape decât cele ale altor firme competitoare față de zona în care sunt situate partizile acestora.

Investițiile facute atât în anul 2000 cât și în anul 2005 au dus la un plus față de competitor, firma marindu-și segmentul de piață și devenind cunoscută printre consumatorii din zonă. Tehnologia avansată folosită de către firmă reprezintă și ea un avantaj ce împreună cu toate celelalte au dus la propulsarea companiei către topul firmelor de profil din județ.

Weaknesses sau slabiciunile firmei reprezintă acele caracteristici ce generează dezavantaje competiționale. Lipsa mai multor clienți permanenți de tip depozit are un impact negativ asupra firmei deoarece aceasta este depependentă de clienții nou veniți și tot acest fapt conferă clienților sai o putere mare de negocierea a prețurilor sau a condițiilor de livrare a mărfii. Dacă piața ar înregistra o cadere, compania s-ar confrunta cu un surplus de ofertă sau în cazul unei eventuale creșteri firma ar putea pierde oportunitatea de a încasa căștiguri suplimentare din cauza subcapacității sale de producție. Dependența firmei de furnizorul său este un alt factor ce reprezintă un dezavantaj important, este vorba de Statul român, ce furnizează către Badiu Company materia primă. Pentru a obține partida de pădure ce urmează a fi exploatată firma participă la o licitație publică la care participă mulți concurenți iar prețul de achiziție crește.

Opportunities reprezintă o combinație a elementelor externe, care produce avantaje semnificative organizației, în condițiile unui anumit curs al acțiunii acesteia. Deși criza financiară a afectat domeniul imobiliar, se încearcă încă construcția de noi locuințe, acest fapt reprezentând o importantă oportunitate pentru Badiu Company. Contractarea în anul 2008 de către firmă, a unui proiect de înfrumusețare a comunei Nereju a reprezentat o oportunitate ce a făcut ca declanșarea crizei economice să nu aibă un impact asa de puternic asupra organizației deoarece realizarea proiectului a durat 4 ani și cantitatea de material cerută a fost de ordinul miilor de metri cubi de cherestea. De asemenea, încheierea cu autoritățile locale a unui contratct de modernizare a unor instituții precum scoala, sediul poliției și sediul primăriei reprezintă o oportunitate de actualitate. Înlocuirea banzicelor cu 2 gatere ar conduce la o creștere a producției cu 10%, ar reduce pierderile de material și consumul de energie electrică și ar reduce efortul fizic necesar pentru punerea în mișcare a banzicului.

Threats reprezintă o combinație a elementelor externe, care provoacă organizației o pagubă semnificativă. Criza economică a reprezentat o importantă amenințare pentru organizație însă managementul superior a salvat firma prin contractele obținute. Badiu Company se confruntă cu creșterea continuă a prețurilor materiei prime și a combutibililor, însă cea mai mare amenințare pentru firma studiată dar și pentru celelalte societați comerciale de profil o reprezintă oprirea de către stat a exploatării pădurii din Munții Vrancei. Aceasta ar cauza scoaterea din funcțiune a peste 200 de societăți comerciale și intrarea in șomaj a peste 1000 de salatiați, însă pădurea este o resursă epuizabilă iar mai devreme sau mai tarziu inevitabilul se va produce, deci firma se află in situația unui viitor incert și îngrijorător. Dependența firmei de condițiile meteorologice este un alt factor cu influențe negative asupra firmei, în caul caderilor masive de precipitații drumurile forestiere fiind impracticabile iar producția poate fi oprită în cazul epuizării stocului disponibil.

Fig 2.9. Alți fctori importați SWOT

Cap.3. PLANUL DE AFACERE PENTRU DEZVOLTAREA FIRMEI

3.1. MISIUNEA ȘI OBIECTIVELE FIRMEI

3.1.1. Misiunea SC Badiu Company SRL

Misiunea este expresia generală a rațiunii de a exista a unei organizații și reprezintă concepția managerului privind ceea ce firma urmează să facă și să devină pe termen lung, aceasta concretizând activitățile pe care firma le va desfășura în viitor.

,,Întreaga activitate a firmei este subordonată scopului major al asigurarii unor castiguri corecte și echitabile, prin desfasurarea unei activități profitabile si prin dezvoltarea unei organizari eficiente orientată spre reducerea continuă a costurilor.

Firma înțelege să fructifice toate oportunitatile ce se ivesc pentru satisfacerea, în cat mai mare masură, a clienților ei, pentru îmbunatățirea situațieie economice și a climatului de afaceri în industria de profil și pe piața pe care o servește. În acest sens firma va întreprinde actiuni adecvate pentru a se achita la un nivel superior de responsabilitățile sale socio-economice cum ar fi protejarea mediului prin acțiuni de reîmpădurire sau asigurări sociale, astfel încat sa serveasca cat mai bine interesele clientilor și salariaților. O direcție primordiala de actiune va fi aceea de perfectionare continuă a tehnologiilor de fabricatie si de vanzare a produselor.

Pentru a avea mai mult succes față de competitorii noști va trebui ca niciodata sa nu fim multumiti cu o anumita stare a organizației.

Managementul firmei îsi face o datorie primordială din menținerea și motivarea adecvată a salariaților atașați obiectivelor acesteia, muncitori și creativi prin acordarea de salarii și stimulente atractive și prin consolidarea unui climat de muncă propice. Totodată, managementul firmei stabileste și menține standarde morale ridicate și militează pentru asigurarea transparenței depline în activitatea pe care o desfasoară și în comunicarea cu toti deținatorii de interese în această activitate.

Firma este preocupată de imaginea publică, pe care încearcă să o imbunatățească continuu atât direct prin produsele si serviciile oferite, cât și indirect prin publicitatea ce a devenit un instrument folosit de Badiu Company odată cu apariția comerțului online dar și prin acțiuni susținute de responsabilitate socială.

Considerăm ca principalele avantaje competitive ale firmei sunt calitatea produselor și serviciilor, calificarea unei parți importante a personalului si prețurile oferite. Urmarea cu consecvență a strategiei stabilite pentru realizarea obiectivelor corespunzatoare acestei misiuni constituie axa centrală a activității firmei, pentru care managementul firmei va actiona eficace.”

3.1.2. Obiectivele firmei

După definirea misiunii, managerii o concretizeză în obiective și strategii. Obiectivele dau o imagine concretă asupra orientării generale a firmei în funcție de scopul urmărit și misiunea stabilită. Strategia arată măsurile principale pe care managerii planifică să le întreprindă pentru a îndeplini unul sau mai multe obiective. Având în vedere faptul că obiectivele strategice trebuiesc corelate cu modalitatile de realizare, stabilim urmatoarele obiective strategice:

Să crească cifra de afaceri fata de nivelul sau din 2013 cu 5%, încercându-se o creștere a producției, prin utilizarea mai eficientă a capacităților de producție, în condițiile in care costurile de productie cresc rapid datorită creșterii a prețurilor materiei prime și a combustibililor și de asemenea să se incerce diminuarea stocurilor stocurilor de bușteni;

Să crească nivelul calitativ al producției prin introducerea de utilaje mai performante atât in cadrul secției de exploatare cât și în platforma de depozitare a lemnului, de tehnologii care sa usureze munca angajaților, ca de exemplu un motostivuitor pentru stivuirea materialului lemnos sub formă finită;

Să crească eficiența utilizării utilajelor și a mașinilor din dotare prin introducerea unui program informatic care să gestionaze plecările și sosirile mașinilor din parcul de utilaje, reducând consumul zilnic și lunar de combustibili, uzura fizică a utilajelor și perioada la care vor trebui sa intre la reparatii;

Să fie îmbunatățită imaginea firmei prin desfasurarea unei puternice activități promotionale, dar și prin oferirea unor produse si servicii precum livrarea de cherestea la sediul clientului, superioare calitativ;

Să se adapteze producția la cerințele pieței deoarece se observă o mare cantitate in stoc, prin efectuarea de studii de marketing pentru prospectarea pieței și dacă este nevoie introducerea în fabricație a unor noi produse cerute la acel moment pe piața. În cazul în care produsele standardizate nu mai satisfac cerințele clientului se recurge la ajustarea dimensiunilor produselor finite conform comenzilor clienților și a cerințelor depozitelor.

Să achiziționeze sau să-și construiască propriul depozit de cherestea în apropierea zonei urbane pentru accesul mai ușor la produsele firmei pentru clienții din mediul urban și pentru sporirea cifrei de afaceri.

Să crească nivelul profitului fata de anul anterior cu 10% însă această valoare nu se va prezenta în mod real, deoarece o mare parte din acesta și din fondurile de dezvoltare vor fi utilizate pentru înfaptuirea obiectivelor strategice ale intreprinderii propuse anterior;

Să crească nivelul de pregatire al personalului angajat prin efectuarea de cursuri de pregatire organizate de întreprindere, pentru a face cunoscute angajaților noile cerințe ale domeniului. Aceste cursuri de pregătire se adresează în special drujbarilor și operatorilor de ifron aceștia având impactul cel mai mare asupra desfășurării procesului de producție.

Cele prezentate mai sus sunt obiectivele SC Badiu Compay SRL pe termen mediu și scurt; cât despre obiectivele pe termen lung, acestea privesc în special piața și clienții firmei. Principalul obiectiv este acela de a-și extinde zona de acoperire, intenționând ca pâna în 2018 să devină un important furnizor de material lemnos și în județul Galați, iar până la sfarșitul anului 2020 se consideră intrarea și pe piața din județul Braila. Badiu Company și-a îndreptat atenția către zona sud-estică a României în special cea de câmpie, deoarece concurența este slabă ceilalți furnizori de cherestea preferând clienții din imediata vecinătate.

În ceea ce privește tehnologia, în următorii 5 ani firma planuiește înlocuirea tuturor utilajelor de debitare de tip banzic cu gatere performante ce au randament mai mare și fac munca angajaților mai ușoară. Un alt țel important este achiziționarea unui nou tir pentru transportarea produselor finite pe distanțe mari.

Publicitatea prin acțiuni de responsabilitate socială este și ea o prioritate pentru firmă. Astfel pe termen de 10 ani Badiu Company își propune să suțină cu sume importante de bani sau cu utilaje de transport și mâna de lucru reîmpadurirea unei zone din comuna Nereju puternic defrișată, zona Palcău.

3.1.3 Structura organizatorică a SC Badiu Company SRL

Prin structura organizatorică a unei societăți se înțelege modul de organizare a elementelor componente, felul în care acestea sunt corelate și interacționează reciproc.

Principalele elemente ale unei structuri pot fi de natură economică, ceea ce corespunde unei folosiri eficiente a personalului, de natură dinamică, în care sens trebuie să permită o rapidă și fidelă circulație a informațiilor de la conducere spre executanți și invers și de natură umană, care urmăresc să creeze satisfacție morală și materială a personalului.

Modul de organizare a structurii organizatorice are o mare influență asupra desfășurării activității în unitate, asupra eficienței obținute.

Coordonarea activității acestora se realizează de Director, care are în subordine două direcții : Direcția de exploatare forestieră și Direcția de debitare a materialului lemnos. Direcțiile sunt alcătuite din compartimente în cadrul cărora posturile sunt strict și bine definite. Ca sarcină suplimentră directorul firmei se ocupă și de partea de desfacere a firmei negociind prețurile cu clineții.

Fiecare departament are un șef care are în subordine un număr aproximativ egal de angajați. Șeful sau maistrul ce se ocupă de departamentul de exploatare are sub comanda sa toți muncitorii care depun muncă în procesele de exploatare, începând cu procesul de doborâre a arborilor pănă la transportul buștenilor la hala de exploatare. Acesta coordonează activitatea zilnică a drujbarilor responsabili cu doborârea arborilor și transformarea acestora în bușteni, transportul în rampa de încarcare efectuată de asa numiții ,,tafiști” . De asemenea tot maistrul din cadrul secției de exploatare coordonează fiecare transport de materie primă către fabrică, colaborând cu maistrul secției de debitare pentru a ști care este necesarul de material lemnos la un anumit moment. Acesta este și direct responsabil de întreținerea locului de exploatare și de menținerea utilajelor în stare de funcționare, semnalând directorului orice problemă ce poate afecta firma.

Maistrul raspunzător de hala de debitare are în subordine tot personalul aflat în fabrică, de la ifroniștii ce se descarcă buștenii din autovehiculele trimise de către cealaltă secție până la cei ce debitează lemnul și îl așează în stive formând stocurile de produse.

Tipul autoritar de conducere și centralizarea puternică au avut efecte benefice asupra firmei Badiu Company, aceasta cunoscând o creștere puternică datorită deciziilor luate la nivelul conducerii.

3.2. PLANUL DE AFACERE

3.2.1. DATE DE IDENTIFICARE A FIRMEI

1. Numele complet al firmei: SC.BADIU COMPANY.SRL

2. Numele prescurtat : N/A

3. Coordonatele firmei

Sediul social: Județul Vrancea, Comuna Nereju, nr. 149

Puncte de lucru: Comuna Nereju, nr. 149 și Palcau

Birouri:N/A

Sectii de productie: secția de exploatare respectiv secția de debitare

Numãr de înregistrare

la Oficiul Registrului Comertului: J 39 / 526 / 1993

Codul Unic de Inregistrare: RO 4141924

Forma juridică de constituire

S.R.L; S.A.; S.C.S.; S.C.A.; S.N.C.

Data și locul începerii activitãții firmei:

Data: 18.06.1993

Locul: Vrancea

7. Domeniul de activitate al firmei

Tab. 3.1 Domeniul de activitate al firmei

Capitalul social: 14000 Lei la data 20/01/2014

3111.11 echivalent la cursul de schimb 4.5 Lei/EURO

Cifra de afaceri din anul precedent:

3215363 lei la data 31.12.2013

714525 echivalent în EURO la cursul de schimb 4.5 Lei/EURO

Asociați, acționari:

11. Bãnci cu care întreprinderea are relații de afaceri:

Tab. 3.3. Banci aflate în relații cu întreprinderea

3.2.2. CONDUCEREA ȘI PERSONALUL SOCIETĂȚII

1. Conducerea societății

Tab. 3.4. Conducerea societății

2. Personalul actual al firmei:

Tab. 3.5. Personalul actual al firmei

3.2.3. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII ACTUALE ALE FIRMEI

Istoric al activitãții firmei și aspecte legale:

SC Badiu Company SRL a fost înființată în anul 1993 fiind o mișcare îndrazneață a asociatilor, dată fiind ieșirea României de sub comunism iar firmele private fiind un domeniu puțin cunoscut în țara noastră. Dat fiind faptul că nu mulți au îndraznit să înființeze o firmă în perioada imediat următoare revoluției și mai ales lipsa altor concurenți in domeniu în județul Vrancea, Badiu Company a intrat relativ ușor pe piață și s-a dezvoltat rapid. Prin deciziile luate de manager ulterior, aceasta a cunoscut 2 praguri de dezvoltare în anul 2000 și 2005 prin reutilare și expansiunea firmei. Sc.Badiu Company a depus pe parcursul existenței sale, eforturi de încadrare în normele legale în privința mediului, atât cele prevăzute de Statul român la începuturile firmei cât și cele apărute o dată cu integrarea în Uniunea Europeană.

În ultimii ani de activitate firma a întâmpinat mari dificultăți din cauza recesiunii economice din anul 2008, această criză aducând cu ea o importantă scădere a vânzărilor firmei.

Produsele și serviciile oferite de firmă

Produsele ce urmează a fi comercializate de Badiu Company sunt diverse, de la buștenii rezultați in urma procesului de exploatare până la cheresteaua de toate tipurile și dimensiunile:

Grinda: 8×8 cm, 10×10 cm, 12×12 cm, 15×15 cm, 20×20 cm, sau alte dimensiuni cum ar fi 10×15 cm sau 10×20 cm. Acest tip de produs este folosit pentru construirea structurii locuințelor și clădirilo, construirea șasiului pentru unele autovehicule de dimensiuni mari, poduri etc.

Scândura: poate avea dimensiuni variate sau poate fi dimensionată cand vine vorba de latime însa grosimea este standard 2,5 cm. Scândura este folosită la construirea acoperișurilor caselor sau a diferitelor clădir și pentru confecționarea de mobilier.

Dulapul: dimensiuni variate sau dimensionat pe latime și o grosime de 5 cm. Acest produs este folosit în special pentru confecționarea de dușumele.

Șipca: dimensiuni standard de 2,5×5 cm și folosită la construcția acoperișurilor.

Toate produsele obtinute din debitarea lemnului au lungimi variate in funcție de busteanul prelucrat(3, 4, 5, 6, 8 metri) însă cele mai des folosite dimensiuni sunt de 4 metri respective 5 metri.Pot fi fabricate si produse speciale, ce au caracteristici definite de client prin comenzi .

Badiu Company oferă un singur serviciu clineților săi și anume, serviciul de transport ,care se face doar în condițiile in care comanda depășește un volum de 25 de metri cubi de cherestea.

Materii prime

a. Principalii furnizori de materii prime:

Tab. 3.6. Furnizori de materii prime

b. Costurile materiilor prime:

1476000 lei pe lună pentru achiziționarea partizilor de pădure.

Descrierea procesului tehnologic actual

Lemnul este una dintre cele mai importante resurese naturale a României; atât în țară cat și în strainătate procesul de exploatare a lemnului este unul standard, însă intervin unele diferențe care diferă de la o firmă la alta în funcție de cât de performant este echipamentul folosit. Se începe prin doborârea arborilor (brad sau molid) cu motofierăstrăul, aceasta necesitând anumite măsuri de siguranță pentru protejarea muncitorului, mai departe sunt înlaturate crengile de pe trunchiul copacului tot cu ajutorul drujbelor. Transportarea arborilor doborâți în rampa de încarcare se face cu ajutorul unor utilaje de tip tractor denumite TAF-uri, aceste mașini, dată fiind capacitatea cilindrică mare a motoarelor, respectiv 657 de cai putere și o greutate de 6580 de kilograme, au o capacitate mare de transport de aproximativ 6 metri cubi. Transformarea în busteni dimensionați (3, 4, 5, 6, 7, 8 metri lungime) se face tot cu ajutorul motofierăstrăului de către drujbarii din rampă, acesta este un proces relativ simplu necesitând doar un instrument de măsurare a lungimii. Mai departe buștenii sunt asezați în stive în funcție de lungime sau volum cu ajutorul ifronului, iar porcesul se încheie cu transportarea acestora către hala de debitare cu utilajele de mare tonaj MAN, fiecare avănd o capacitate de transport de 20 de metri cubi în condiții de drum aflat în stare bună și 16 metri cubi pe drum greu accesibil.

Debitarea buștenilor presupune inițial formarea unor stocuri de bușteni prin așezarea lor în stive pe placa de beton pe care firma este obligată prin lege sa o aibă. Acești bușteni, mai apoi sunt asezați pe rampele de intrare pe lina banzicului cu ajutorul unui alt Ifron echipat cu cupă specială pentru manevrarea buștenilor în condiții de siguranță. De acolo sunt preluați de către operatorii banzicului și sunt așezați pe linia banzicului unde sunt prelucrați prin trecerea prin buștean a unei pânze de tip bandă de mai mule ori până se inlătură marginile bușteanului și rămâne doar partea centrală sub forma unui paralelipiped dreptunghic de diferite dimensiuni, dictate de volumul bușteanului. Se trece din nou cu pânza banzicului, poziționată fiind la diferite dimensiuni, prin produsul rezultat în urmă înlaturării marginilor. Astfel se obțin produsele finite în funcție de dimensiunile alese de operatorul banzicului. Produsele rezultate sunt de 3 tipuri: produse finite care sunt obținute din partea centrală a bușteanului, marginile care trebuie să treacă prin procesul de tivire unde sunt transformate în scănduri cu ajutorul fierăstraului cu pânză circulară și deșeurile care sunt stivuite și legate in pachete de diferite dimensiuni.

5. Date tehnice privind principalele active imobilizate aflate în proprietatea societății:

Tab. 3.7. Principalele active imobilizate aflate în proprietatea societății

3.2.4. PIAȚA ACTUALĂ A FIRMEI

1.Clienții:

SC Badiu Company SRL livrează cheresteaua produsă diverșilor clienți din județul Vrancea. Aici există câteva depozite cărora le livrează o importantă cantitate de marfă săptămânal dar și persoane fizice cu o vârstă cuprinsă între 22 și 60 de ani. Numărul celor din urmă variază însă există o medie lunară de aproximativ 15 clienți persoane fizice sau juridice care apelează la această frimă.

Tab. 3.8. Clienții societății

2. Sistemul de distribuție utilizat și cel necesar

Produsele rezultate din procesul de debitare sunt vândute de către firmă in 2 modalitați, fie la poarta firmei, unde cel mai adesea vin clienți cu statut de persoană fizică, fie prin transportarea de către firmă cu autovehiculul propriu, către clieții intermediari de tip depozit sau alți clienți care optează pentru transport. O eventuală schimbare benefică în distribuția firmei ar fi achiziționarea unui nou autovehicul care să servească la livrarea buștenilor către clienți sau a cherestelei.

3. Concurenții:

Badiu Company reprezintă un concurent redutabil atât pentru firmele ce se ocupă de exploatarea pădurii cât și de debitare. Există 2 concurenți puternici dintre care unul nou intrat pe piață (SC Sima SRL), care au reușit să surclaseze această firmă cu tradiție în domeniu. Este vorba despre firma Sima și SC Alina SRL care printr-un sistem de producție mai performant și un sistem de distrbuție superior firmei studiate au reușit să depășească considerabil volumul vânzărilor firmei Badiu Company. În cadrul aceleeași industrii din județul Vrancea există foarte multe firme de dimensiuni mai mici care din cauza politicii duse de către Ocolul Silvic Focșani, a zonei bogate în resurse și a reliefului accesibil au reușit cu ușurință să pătrundă în industria exploatărilor forestiere.

Poziționarea produselor și serviciilor societății fațã de concurențã

Date fiind produsele rezultate din procesul de producție al firmei nu există o diferențiere a acestora la o primă vedere. Însă există mici diferențe de calitate care sunt date de performanțele utilajului de debitare dar și de natura și calitatea lemnului folosit, Badiu Company producând produse de calitate medie spre superioară. Calitatea produselor și prețul practicat de firmă au propulsat firma în vârf, însă firma are și deficinețe ne având un punct de desfacere apropiat de consumatorii din zona urbană. Există și concurenți ce au produse de calitate superioară aceștia folosind în procesul de transformare a buștenilor in cherestea gatere ce aduc un plus de calitate. Serviciile oferite de Badiu Company se referă la transportul produselor; acestea nu sunt de cea mai bună calitate datorită capacității de transport limitate a autovehiculului, firma nereușind în unele cazuri să-și onoreze comenzile la timp.

3.2.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PENTRU CARE SE SOLICITA FINANȚARE

1.Tipul investiției

Dezvoltarea firmei:

Mărirea capacitãții de producție;

Capacitate nouă de desfacere;

2. Obiectul investiției:

Construcții de clãdiri pentru producție și facilitãți conexe cu scop productiv

daca da,

valoare estimată: 907000 LEI

achizitie: Teren; extindere:N/A; constructie nouã: Depozit

Achiziție de Mașini/Echipamente/Utilaje:

daca da:

valoare estimată: 177500 LEI

noi: Gater, Motostivuitor, Raft, Motofierăstrău; second hand: N/A

Achiziție de mijloace de transport cu scop de producție:

dacã da:

valoare estimată: 140000 LEI

noi:N/A; second hand: Autovehicul transport

în leasing: N/A

Investiții în imobilizãri necorporale: N/A

dacã da:

achizitionare de licențe de fabricație și patente; licențe de franchising; software; altele

Investiții în stocuri pentru producție (materii prime/materiale/ambalaje/obiecte de inventar etc. necesare unui ciclu de fabricație : N/A

dacã da: valoare estimată:

Pregãtire profesionalã legatã direct de proiect :

dacã da:

valoarea estimată: 1500 LEI

Altele: mănuși, căști si ochelari de protecție, material de construcții, mâna de lucru; 154500 LEI

Codul CAEN al activitãtii proiectului :1610/4673

Valoarea totalã a proiectului de investiție propus: 1380500 LEI

3. Elemente generale privind proiectul:

Zona Subcarpatilor si Carpatilor de Curbură este una dintre cele mai exploatate zone forestiere din România, o zonă extrem de împadurită si ușor accesibila cu majoritatea mijloacelor de transport; de aici a plecat ideea celor doi asociați de a înființa o întreprindere cu profil forestier în această regiune. În județul Vrancea există peste 200 de firme ce au ca profil exploatarea, debitarea sau comercializarea materialului lemnos sub diferite forme. SC Badiu Company SRL are ca scop afirmarea pe piața din România de Sud-est, surclasarea tuturor concurenților din județul Vrancea și obținerea de contracte cu mari firme de construcții imobiliare, firme de mobilier și tâmplarie sau depozite de cherestea. Pentru a-și atinge obiectivul propus este necesară o investiție pentru dezvoltarea capacităților de producție ale firmei, creșterea calității produselor sale și înlesnirea muncii angajaților firmei; investiție ce constă în achiziționarea a două gatere cu o capacitate de debitare mare. De asemenea este necesară și dezvoltarea capacității de desfacere a firmei, prin recurgerea la o strategie de diversificare pe plan vertical, prin deschiderea unui depozit propriu, renunțând astfel la clienții intermediari existenți.

Produsele și serviciile prevãzute a se realiza în urma implementãrii proiectului propus

O parte a produselor ce urmează a fi comercializate nu se schimbă din punctul de vedere al formei dar se schimbă din punct de vedere al calității, utilajul nou ce urmează a fi folosit aducând un plus suprafețelor materialului, acesta ne mai prezentând curbari sau denivelări ca cele produse de capacitățile înlocuite.

Însă cea mai importantă schimbare adusă de proiectul de dezvoltarea este renunțarea la clienții intermediari și construirea propriului depozit ce reprezintă o capacitate de desfacere către mai mulți consumatori finali, din mediul urban.

Descrierea procesului tehnologic cu îmbunãtãțirile propuse prin proiect

Aducerea a doua gatere în firmă ar reprezenta o creșterea a volumului de material lemnos prelucrat cu 25% procesul de prelucrare fiind aproape identic cu cel al banzicului însă produsele au un plus de calitate iar munca angajaților este mai ușoară din cauza unui dispozitiv robotizat de rotire a bușteanului pe linia gaterului.

Impactul asupra mediului

Exploatarile forestiere dar si deibitarea lemnului au un impact negativ asupra mediului dacă nu se întreprind actiuni ce ar putea să neutralizeze acest impact sau macar sa le diminueze. Autoritatea Natională de Mediu impune firmelor de profil, în autorizația de funcționare eliberată de aceasta unele condiții de desfășurare a activităților. De exemplu, dat fiind faptul că în urma îndepartarii crengilor de pe trunchiul arborelului se creează dezordine în cadrul natural, acestea trebuiesc colectate de către angajații firmei. Sau prevederi cum ar fi ținerea la distanță a deșeurilor rezultate în urma debitării de apele de orice fel și desfăsurarea activității de debitare și plasarea stocurilor pe placă de beton, făra ca rumegușul sau alte desuri sa ia contact cu solul.

Unele dintre prevederile de mai sus rămân valabile și pentru depozit depozitarea materialelor fiind obligatorie pe placă de beton în cazul în care nu există rafturi.

Asigurarea cu utilitãți

Dată fiind zona de amplasare noului depozit în apropierea unei orașului Focșani mai exact, în localitatea Bolotești, unde racordarea la rețeaua de apă respectiv cea de electricitate este ușor de făcut și puțin costisitoare. Pentru încălzirea pe timp de iarnă se poate apela la o sursă proprie de încalzire pe lemne nefiind necesară racordarea la rețeaua de gaze.

Alte aspecte legale relevante

Ordinul MAPDR nr. 729/29.07.2005 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a experților care certifică, din punct de vedere tehnic, calitatea lucrărilor de amenajare a pădurilor și a studiilor de transformare a pășunilor împădurite și a Metodologiei de atestare a șefilor de proiect pentru lucrări de amenajare a pădurilor și studii de transformare a pășunilor împădurite
HG nr.2293/2005 privind gestionarea deșeurilor rezultate în urma proceselor de obținere a materialelor lemnoase. OG.nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier.

Structura de management în implementarea proiectului:

Managerul firmei va avea pe lângă cei doi maiștri direct subordonați pentru fiecare domeniu de activitate un al treilea maistru care se ocupă de partea de desfacere și de depozitul nou înființat. Mai departe în ierarhia noului departament sunt plasați muncitorii care sunt direct subordonați maistrilor.

d. Descrierea investiției propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Tab. 3.9. Descrierea investiției propuse

e. Graficul de realizare a proiectului de investiție propus GANTT

Data estimatã de începere a activitãților de realizare a proiectului propus: __20__/__01____/___2015____

Data estimatã a terminãrii a activitãților de realizare a proiectului propus: __01__/___06___/___2015___

Data estimatã a începerii productiei la capacitatea maximã: __01__/___07___/___2015____

Tab 3.10 Durata de proiectului de investiție

Fig 3.1. Graficul de realizare a proiectului de investiție

f. Modificãrile necesare la echipamentele sau la clãdirile existente: N/A

g. Modificările necesare în structura și numărul personalului angajat

Recrutarea de personal nou nu va fi dificilă dată fiind zona cu tradiție in domeniu. Este nevoie de 5 oameni care să se ocupe de partea de desfacere a firmei și anume depozitul, un maistru care intra în contract cu clienții și coordonează operațiunile celorlați subordonați, un operator motostivuitor, un drujbar și doi oameni care să se ocupe de întreținerea depozitului și stocurile de cherestea aflate în acesta.

h. Caracteristicile forței de muncă locale față de cerințe:

În localitatea Nereju se practică exploatarea și debitarea lemnului de peste 50 de ani deci este o zonă cu tradiție în domeniu, majoritatea oamenilor din zonă, chiar și fară studii, știu cum sa utilizeze o drujbă, cum să doboare un copac, sau sa opereze un banzic dat fiind ca acestia au fost și angajații altor întreprinderi de profil. Pentru depozit este necesar un șef de depozit cu experiență in domeniu și in vânzări, un drujbar calificat care se poate găsi cu ușurință în zonele din imediata apropiere și un operator de motostivuitor cu experiență ce poate fi atras cu ușurință din cadrul altor firme.

3.2.6. DATE PRIVIND PIAȚA POTENTIALĂ ȘI PROMOVAREA PRODUSELOR

Cheltuieli cu personalul:

Tab. 3.11. Cheltuieli cu personalul angajat în urma proiectului

Din tabelul de mai sus rezultă cheltuieli cu salariile pentru noul depozit în valoare de 9200 lei.

Cheltuieli cu materiile prime și axiliare:

Tab. 3.12. Cheltuieli cu materiile prime

Consumul de material lemons anual este de 8200 metri cubi de aici rezulă cheltuieli în valoare de 1476000 lei.

1. Descrierea pieței pentru produsele si serviciile pe care le veți realiza ca rezultat al implementãrii proiectului.

Produsele firmei Sc.Badiuc Company.Srl se adresează tuturol clientilor, de la persoane fizice până la mari firme și mari depozite de cherestea, nu doar din zona în care activează firma iar prin acest proiect se reușește cucerirea unor noi segmente de piața datorită apropierii de zona urbană. De asemenea, apariția unui nou serviciu de transport pe lăngă produsul comandat are un mare potențial de a atrage noi clienți, stiut fiind faptul că persoanele fizice din mediul urban preferă serviciile de acest gen în orice domeniu și pentru orice fel de produs comandat.

2. Concurenții potențiali

Din punct de vedere al concurenților Badiu Company cu siguranță nu duce lipsă, doar în zonă fiind peste 200 de firme mici si mijlocii care au acest profil. Prin proiectul propus firma elimină o parte din clienții intermediari devenind un concurent al acestora. Badiu Company prin deschiderea noului depozit ar da o lovitură puternică depozitelor existente având capacitatea de a vinde la un preț mai redus față de celelalte depozite ne având nevoie de adaos pentru profit asa cum acu ceilalți intermediari. Firma ar putea practica același preț de vânzare ca cel anterior sau cu un adaos rezonabil la început pentru a-și putea recupera investiția.

Tab. 3.13. Concurenți potențiali după aplicarea proiectului

3. Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de firmă

Produsele Sc.Badiu.Srl sunt de înaltă calitate dată de calitatea materiei prime, lipsa nodurilor, respectă dimensiunile standard și sunt în conformitate cu comenzile clienților,nu prezintă imperfecțiuni de natura tehnologică datorită utilajelor moderne de debitare și personalului cu experiență. Prețul este un alt factor important ce ar putea aduce firmei mai mulți clienți, depozitul nou construit reprezentând un real avantaj față de ceilalți producători care trebuie să vândă la un preț mai redus catre deopozite. Produsele Badiuc Company prezintă un alt avantaj datorită modalității de încărcare și transportare practicându-se înpaletarea cherestelei, astfel făcănd-o mult mai usor de manevrat.

4. Cum se va asigura desfacerea produselor si serviciilor:

Tab. 3.14. Modalități de desfacere

5. Activități prevãzute de promovare a vânzărilor:

Promovarea se va face prin intermediul internetului, sau prin participarea la targuri si licitații de specialitate, aceasta nu necesită un mare efort financiar. Este relativ simplu șă se achiziționeze o prelată personalizată pentru autovehicululele de transport ce aparțin firmei pe care să se afieze numele și detalii despre firmă. Implicarea în campanii de mediu și responsabilitate sociala, programe de împaduriri precum și promovarea prin recomandarea de către client ajută de asmenea, la formarea unui bun renume a Sc.Badiu Compay.Srl.

3.2.7 PRESUPUNERI ȘI RISCURI CONSIDERATE ÎN ELABORAREA PROIECTULUI

Din punctul de vedere al riscurilor asumate, societatea ar putea fi amenințată doar de o criză economica puterică, de cataclisme naturale, sau de o eventuala lege care sa interzică sau să reducă taierea padurilor din partea sud-estică a româniei sau e eventuă reclamă negativă din partea organizațiilor de protecție a mediului.

3.3. PREVIZIONAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A FIRMEI

3.3.1 Evoluția cifrei de afaceri și a profitului inainte de investiție

Tab. 3.15. Evoluția Cifrei de afaceri și a profitului brut în ultimii 5 ani

Fig 3.2. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2010-2013

În anul 2010 firma a înregistrat o cifră de afaceri de 3015801 lei iar un an mai târziu, în 2011 a înregistrat o creștere modestă de numai 45599 de lei.

În anul 2012 Badiu Company a înregistrat o creștere importantă in cifra sa de afaceri, creștere de 147163 de lei față de anul precedent iar în anul următor o creștere insignifiantă.

Fig 3.3. Evoluția profitului brut în perioada 2010-2014

Evoluția profitului în ultimii cinci ani a fost in relație cu evoluția cifrei de afaceri cu o excepție în anul 2012 când s-a înregistrat o importantă creștere a cifrei de afaceri, care însă nu s-a reflectat și in profit datorită creșterii costurilor variabile.

3.3.2 Evoluția cifrei de afaceri după aplicarea proiectului

Odată cu inceperea funcționării depozitului înființat prin proiect și punerea în funcțiune a noilor capacităși de producție, acesta urmeză să aducă o creștere semnificativă a vânzărilor dar și a cifrei de afaceri dacă managementul decide creșterea prețului cherestelei cu 10% pentru 60% din cantitatea de produse comercializată, față de prețul practicat anterior pentru clienții intermediari. Astfel se prognozează la un preț de vânzare de 462 de lei față de prețul inițial de 420 de lei, o creștere în anul 2016, a cifrei de afaceri cu aproximativ 200000 de lei față de cifra de afaceri medie a societății.

Tab. 3.16. Evoluția cifrei de afaceri după implementarea proiectului și funcționarea la capacitate maximă

Fig 3.4. Evoluția cifrei de afaceri și previzionarea acesteia

Previzionarea profitului prin metoda trendului arată o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 3% față de anul 2013, aceasta continuâdu-și creșterea și în anul 2015 însă cu un procent mult mai mic. În anul 2016 se prognozează o creștere cu 200000 de lei peste cifra de afaceri medie a firmei, deci o creștere cu 6 procente din cifra de afaceri in registrată in 2013.

Dacă situația din mediul extern al organizației rămâne stabilă se prognozează recuperarea în 13 ani a investiției propuse prin planul de afcaere, luând în calcul amortizarea anuala de aproximativ 100000 de lei. Firma își permite recuperarea investițiiei pe un termen lung dat fiind că faptul că aceasta este facută din fonduri proprii.

Cap 4.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În prezentul proiect am studiat firma SC BADIU COMPANY SRL din toate punctele de vedere și am avut in atenție și factorii de influneța din mediul intern respectiv extern al firmei. Situația financiară a firmei este una bună chiar spre foarte bună dat fiind mediul conpetițional în care aceasta activează, ocupând un loc fruntaș între firmele ce au ca profil exploatarea și debitarea lemnului de rășinoase din comuna Nereju.

Structura organizatorică autoritară aplicată în firmă și puternica centralizare de-a lungul existenței sale, au facut din BADIU COMPANY o firmă de succes intre firmeile mici ajungand la punctul de trecere către statutul firmă mijlocie având un număr de 43 de angajați ce activează in 2 departamente. Mediul în care aceasta activează a oferit industriei din care face parte, factorii favorabili unei dezvoltări puternice după 1989. Factorii politici si economici au avut un rol important in dezvoltarea firmelor de profil, taierile masive de pădure fiind acceptate de Statul român, aceta ne luând măsuri de incetinire a degradarii mediului. De asemenea dezvoltarea domeniului imobiliar în ultimele două decenii au avut și ele un impact pozitiv asupra firmei BADIU COMPANY aceasta beneficiind de comenzi importante.

Acțiunile de responsabilitate socială și promovarea prin diferite metode au avut impact pozitiv asupra firmei, aceata devenind cunoscută și apreciată de populația din zonă. Acțiunile de protecție și regenerarea mediului au adus și ele beneficii firmei, BADIU COMPANY devenind populară și apreciată printre organizațiile militante pentru protecția mediului.

Planul de afacere propus pentru dezvoltarea firmei este de luat in calcul de însuși managerul firmei deoarece dezvoltarea firmei pe verticală iar permite să reducă puterea de negociere a consumatorilor oferindu-i un mare avantaj competițional din punct de vedere al al prețului produselor. Această măsură ar fi una asemănătoare cu cea luată în trecut, cea de a renunța la furnizorul de materie primă ce era intermediar între stat și Badiu Company. Acest rol de intermediar era jucat de alte firme ce se ocupau doar de exploatarea lemnului și livrarea acestuia către firmele de debitare. Astfel Badiu Company a reușit șă și reducă costurile cu materia primă extinzându-se și pe partea de debitare, fiind nevoită să negocieze prețul lemnului doar cu statul. Prin proiectul de investiții propus firma studiată renunță la o parte din clienții săi intermediari însă ideal ar fi renunțarea totală la aceștia și negocierea directă a prețului cu consumatorii finali.

Schimbarea parțială a echipamentului cu rol în producție este de asemenea un pas important în dezvoltarea firmei însă managementul firmei SC BADIU COMPANY SRL ar trebui sa ia în considerare retehnologizarea parțială și în cadrul departamentului de exploatare.

Acțiunile de responsabilitate socială au facut ca această firmă sa devină populară în zona în care activează, astfel fiind recomandată susținerea unor astfel de acțiuni chiar de mai mare anvergură ca cele din trecut pentru a dobândi o mai mare popularitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Barrow, C.; Barrow, P.; Brown, R.-The Business Plan Workbook, 2001

2. Băcanu, B.- Management Strategic, Teora, 1997

3. Foriș, T., Foriș, A., Popa, M.- Proiecte economice – ghid antreprenorial, Editura Lux Libris, Brașov, 1997

4. Foriș, T.- Planul de Afacere, 2007

5. Nicolescu, O., Ghidul managerului eficient, vol. I, Editura Tehnică, București, 1993

6. en.wikipedia.org

7. lege5.ro

8. legeaz.net

9. ro.wikipedia.org

10. www.davexim.ro

11. www.electricafurnizaretn.ro

12. www.euro-dome.ro

13. www.insse.ro

14. www.kellytractor.com

15. www.man.com

16. www.mediafaxtalks.ro

17. www.mmediu.ro

18. www.monitoruljuridic.ro

19. www.politiaromana.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Barrow, C.; Barrow, P.; Brown, R.-The Business Plan Workbook, 2001

2. Băcanu, B.- Management Strategic, Teora, 1997

3. Foriș, T., Foriș, A., Popa, M.- Proiecte economice – ghid antreprenorial, Editura Lux Libris, Brașov, 1997

4. Foriș, T.- Planul de Afacere, 2007

5. Nicolescu, O., Ghidul managerului eficient, vol. I, Editura Tehnică, București, 1993

6. en.wikipedia.org

7. lege5.ro

8. legeaz.net

9. ro.wikipedia.org

10. www.davexim.ro

11. www.electricafurnizaretn.ro

12. www.euro-dome.ro

13. www.insse.ro

14. www.kellytractor.com

15. www.man.com

16. www.mediafaxtalks.ro

17. www.mmediu.ro

18. www.monitoruljuridic.ro

19. www.politiaromana.ro