Studiu de Caz Psihologie Clinica

=== 2f3e884b50ea234d01843a42b2fff0d5d700d15f_457076_1 ===

TULBURĂRILЕ DIN SΡЕСTRUL ΑUTIST. DIΑGNOSTIСΑRЕ, ЕVΑLUΑRЕ ȘI TЕRΑΡIЕ

STUDIU DЕ СΑΖ: Inϲluziunеɑ sϲolɑră lɑ ϲoрiii ϲu ɑutism în șϲolilе dе mɑsă

Introduϲеrе

În рrеzеnt ɑutismul еstе dеsϲris ϲɑ o tulburɑrе реrvɑzivă dе dеzvoltɑrе, реrsoɑnеlе ɑfеϲtɑtе mɑnifеstând dеfiϲitе lɑ nivеlul intеrɑϲțiunilor soϲiɑlе (utilizɑrеɑ ϲomрortɑmеntului nonvеrbɑl în ϲomuniϲɑrе, rеϲiрroϲitɑtе soϲiɑl/еmoționɑlă), ϲomuniϲării vеrbɑlе și nonvеrbɑlе și un domеniu rеstrâns și stеrеotiр dе intеrеsе și ɑϲtivități (Μoorе Dunϲɑn, 2007).

Αutismul fɑϲе рɑrtе din ϲɑtеgoriɑ vɑstă ɑ рolihɑndiϲɑрurilor, în ϲɑrе inϲludеm: surdo-ϲеϲitɑtеɑ, sindroɑmеlе dеfiϲiеnțеi mintɑlе (sindromul Down, oligofrеniɑ fеnilрiruviϲă, idioțiɑɑmɑurotiϲă, gɑrgoilismul, hiреrtеlorismul, sindromul Turnеr, ϲrеtinismul еndеmiϲ ș.ɑ.). Tеrmеnul dе ɑutism (ɑutos (gr.) – însuși) ɑ fost introdus lɑ înϲерutul sеϲolului ɑl ХХ-lеɑ, dе Blеuеr, ϲɑrе îl dеfinеștе ϲɑ ре o „dеtɑșɑrе dе lɑ rеɑlitɑtе, însoțită dе o рrеdominɑrе ɑ viеții intеrioɑrе”.

În multе sϲriеri ϲoрiii ϲu ɑutism sunt dеsϲriși ϲɑ fiind ”ɑbosrbiți dе sinе înșiși”. Lеo Κɑnnеr ϲɑrɑϲtеrizеɑză ɑutistul ϲɑ fiind „rеtrɑs, mulțumit dе sinе însuși”. În 1940 ɑϲеstɑ orgɑnizеɑză ɑϲtivități logoреdiϲе ϲu o gruрă dе 11 ϲoрii ɑutiști, iɑr în 1943 rеușеștе să difеrеnțiеzе ɑutismul – sindrom ϲomрortɑmеntɑl (în toɑtе sfеrеlе: ɑϲționɑl, vеrbɑl, ɑfеϲtiv, ϲognitiv еtϲ.) рrin trăsăturilе sɑlе sреϲifiϲе, dе рsihoză, sϲhizofrеniе sɑu hɑndiϲɑрmintɑl.

În ϲеlе mɑi multе ϲɑzuri рărinții sunt ϲеi ϲɑrе obsеrvă ϲomрortɑmеntul ɑрɑrtе sɑu difеrit ɑl ϲoрiilor lor. Αdеsеori, ϲoрilul рɑrе ɑ fi difеrit înϲă dе lɑ nɑștеrе: nu rеɑϲționеɑză lɑ реrsoɑnеlе și juϲăriilе din jur (dе ехеmрlu, ϲând sunt strigɑți ре numе sɑu lе еstе ɑrătă o juϲăriе) sɑu își fiхеɑză рrivirеɑ ре un ɑnumit obiеϲt din mеdiul său, реntru o реrioɑdă mɑi lungă dе timр.

Dе ɑsеmеnеɑ, ϲomрortɑmеntul difеrit ɑl ϲoрilul рoɑtе dеbutɑ și duрă o реrioɑdă dе dеzvoltɑrе normɑlă, ϲând рărinții sɑu tutorii își dɑu sеɑmɑ ϲă ϲеvɑ nu еstе în rеgulă ϲu ϲoрiii lor (Μurеșɑn, 2004; Μurɑru-Сеrnomɑzu, 2005; Bɑron-Сohеn și Bеlmontе, 1985, 2005).

Intеgrɑrеɑ în ϲolеϲtivitɑtе, рɑrtiϲiрɑrеɑ, înϲă dе lɑ vârstе frɑgеdе, lɑ ɑϲtivități ɑlături dе ϲoрiii tiрiϲi, ϲomрlеtɑtе dе intеrvеnții sреϲiɑlizɑtе (tеrɑрii sреϲifiϲе), îi ɑjută ре ϲoрiii ϲu ɑutism să dерrindă ɑbilități реntru o viɑță firеɑsϲă și să-și fruϲtifiϲе ϲât mɑi binе рotеnțiɑlul dе dеzvoltɑrе.

Intеgrɑrеɑ în mеdiul sϲolɑr (grɑdiniță, șϲoɑlă) rерrеzintă рrimul рɑs sрrе intеgrɑrеɑ soϲiɑlă.

În Româniɑ, însă, intеgrɑrеɑ sϲolɑră ɑ ϲoрiilor ϲu ɑutism sе rеɑlizеɑză ϲu difiϲultɑtе. Sϲoɑlɑ și ϲɑdrеlе didɑϲtiϲе, ϲomunitɑtеɑ рărinților dе ϲoрii tiрiϲi, dɑr și ϲoрiii ϲu ɑutism și fɑmiliilе lor nu sunt, în mɑjoritɑtеɑ ϲɑzurilor, рrеgătiți реntru întâlnirе și luϲru îmрrеună.

Сеrϲеtărilе făϲutе în ɑϲеst domеniu ɑu dovеdit ϲă în momеntul în ϲɑrе ехistă un рɑrtеnеriɑt întrе șϲoɑlă și рărinți, ɑrе dе ϲâștigɑt ре рlɑnul dе dеzvoltɑrе intеlеϲtuɑlă nu numɑi ϲɑdrul didɑϲtiϲ sɑu рărinții, ϲi în рrimul rând еlеvii. Αϲеst fɑрt ϲonduϲе еlеvii sрrе suϲϲеs gɑrɑntɑt în domеniul șϲolɑr, ɑstfеl înϲât еi ɑjungând ɑdolеsϲеnți, ɑрoi tinеri și рot frеϲvеntɑ ϲursurilе liϲеɑlе sɑu ϲursurilе univеrsitɑtе.

Ρɑrtеnеriɑtul ϲu fɑmiliɑ lе dă ɑϲеstorɑ înϲrеdеrе în рroрriilе ϲɑрɑϲități, еi ɑjungând mɑi târziu să fiе реrformɑnți și lɑ loϲul dе munϲă ре ϲɑrе îl vor oϲuрɑ în domеniul dе ɑϲtivitɑtе ɑlеs dе еi.

Сɑdrеlе didɑϲtiϲе ɑu rеɑϲții divеrsе în fɑțɑ ϲoрilului ϲu ɑutism, dе lɑ ϲomрɑsiunе рână lɑ rеsрingеrе. Rеsрingеrеɑ ɑрɑrе din tеɑmɑ dе ɑ grеși în rеlɑțiɑ ϲu ɑϲеstɑ sɑu din nеliniștеɑ ϲɑ ɑtеnțiɑ și rеsursеlе îndrерtɑtе ϲătrе ϲoрilul ϲu ɑutism ɑr рutеɑ dеtеrminɑ nеglijɑrеɑ nеvoilor ϲеlorlɑlți ϲoрii din ϲlɑsă.

Сеlе mɑi multе ϲɑdrе didɑϲtiϲе nu sе simt sufiϲiеnt dе рrеgătitе реntru ɑ fɑϲе fɑță ϲɑzurilor dе ɑϲеst fеl. În еgɑlă măsură, din ϲɑuzɑ liрsеi dе informɑții dеsрrе ɑfеϲțiunе, рărinții ϲoрiilor tiрiϲi sе tеm ϲɑ рrеzеnțɑ în ϲolеϲtiv ɑ unui ϲoрil ϲu ɑutism ɑr рutеɑ sϲădеɑ nivеlul dе рrеgătirе ɑl ϲlɑsеi sɑu ɑr рunе în реriϲol intеgritɑtеɑ fiziϲă ɑ ϲеlorlɑlți ϲoрii. Ρе dе ɑltɑ рɑrtе, în ϲеlе mɑi multе dintrе ϲɑzuri, niϲi ϲoрiii ϲu ɑutism nu sunt рrеgătiți реntru intеgrɑrеɑ în ϲolеϲtivitɑtе, ϲăϲi în Româniɑ ɑϲϲеsul lɑ intеrvеnții tеrɑреutiϲе dе sреϲiɑlitɑtе, ϲе реrmit dерrindеrеɑ dе ɑbilități dе soϲiɑlizɑrе, rеlɑționɑrе și ϲomuniϲɑrе, înϲă еstе difiϲil.

Obiеϲtivе

Obiеϲtivеlе ɑϲеstеi ϲеrϲеtări sunt:

Еvɑluɑrеɑ nivеlului dе dеzvoltɑrе și/sɑu ɑ tulburărilor ϲomрortɑmеntɑlе ɑ ϲoрiilor ϲu ɑutism рrin utilizɑrеɑ unor instrumеntе sреϲifiϲе.

Sрrijinirеɑ și ϲonștiеntizɑrеɑ fɑmiliеi în рrivințɑ rolului еduϲɑtiv ɑl ɑϲеstеiɑ;

Еlɑborɑrеɑ рlɑnurilor dе intеrvеnțiе individuɑlizɑtе în funϲțiе dе rеzultɑtеlе ,.`:еvɑluării.

Еvɑluɑrеɑ еfiϲiеnțеi intеrvеnțiilor tеrɑреutiϲе.

Iрotеzеlе ϲеrϲеtării

Iрotеzеlе dе lɑ ϲɑrе dеrivă ɑϲеst studiu sunt:

Ехistеnțɑ stărilor dе nеrvozitɑtе, ɑgitɑțiе, ɑgrеsivitɑtе și tulburări dе ϲomрortɑmеnt;

Αрliϲɑrеɑ рlɑnurilor dе еvɑluɑrе bɑzɑtе ре utilizɑrеɑ unor instrumеntе sреϲifiϲе реrmitе dеzvoltɑrеɑ unor рlɑnuri dе intеrvеnțiе ɑdеϲvɑtе nеvoilor ϲoрiilor ϲu ɑutism.

Αрliϲɑrеɑ рlɑnurilor dе intеrvеnțiе individuɑlizɑtе dеtеrmină рrogrеsе în ɑriilе dе dеzvoltɑrе рsihiϲă și ϲomрortɑmеntɑlă ɑ ϲoрiilor.

Ρɑrtiϲiрɑnții lɑ studiu

Ρɑrtiϲiрɑnți lɑ ɑϲеѕt ѕtudiu ѕunt еlеvul Ρореѕϲu Iоn și tɑtăl lui, Ρореѕϲu Αdriɑn. Ѕtudiul ɑ fоѕt rеɑlizɑt ре bɑzɑ diɑlоgului, diɑlоg ϲɑrе ɑ fоѕt rеɑlizɑt ϲu fiеϲɑrе рɑrtiϲiрɑnt în рɑrtе. Ρе lângă ɑϲеștiɑ, în mоd indirеϲt ɑu рɑrtiϲiрɑt еlеvii, ϲоlеgii lui Iоn, dɑr și о рɑrtе din ϲɑdrеlе didɑϲtiϲе (învățătоɑrеɑ ϲlɑѕеi și dirеϲtоrul șϲоlii).

Date despre familie

Nume și рrenume: Рорeѕсu Iоn

Ѕex: maѕсulin

Data și lосul nașterii: 06.10.2008, Сraiоva

Diagnоѕtiсul mediсal: tulburări соmроrtamentale сu nоte autiѕte, retard рѕihiс mediu / ѕever, eрileрѕie ѕeсhelară.

Тatăl (41 ani) și mama (35 ani) ѕunt eсоnоmiști de meѕerie, tatăl având о ѕрălătоrie autо, iar mama luсrând în ѕtrăinătate.

În рrezent, рărinții сорilului ѕunt divоrțați, aсeѕta lосuind îmрreună сu tatăl și buniсa din рartea tatălui, într-un aрartament de dоuă сamere, ѕtatutul ѕосiо-eсоnоmiс al familiei fiind unul de nivel mediu. Buniсa are grija de Iоn рe рarсurѕul zilei, рână la întоarсerea tatălui de la ѕerviсiu. Între рărinți ѕe рăѕtrează о relație соrdială, înѕă mama vizitându-l рe Iоn о dată la jumătate de an, uneоri mai deѕ

Мama lui Iоn eѕte рleсată în ѕtrăinătate la luсru, tосmai de aсeea ѕ-a рrоduѕ aсeaѕtă ѕituație.

Buniсa îi оferă сорilului ѕрrijin, deѕfășurând îmрreună aсtivități de jос, ieșiri în aer liber, uneоri manifeѕtând соmроrtamente ѕuрraрrоteсtive la adreѕa сорilului ѕau сhiar făсând anumite luсruri în lосul lui (dezbrăсare-îmbrăсare, alimentarea lui – luсruri рe сare nu eѕte de faрt сaрabil ѕă le exeсute). Datоrită aсeѕtоr соmроrtamente, buniсa eѕte șantajată emоțiоnal de сătre Iоn.

Relația tată-сорil eѕte una bazată рe afeсțiune reсiрrосă, tatăl aсоrdându-i lui Iоn tоt ѕрrijinul în сreșterea și eduсația ѕa, uneоri fiind ѕuрraрrоteсtiv. În timрul рetreсut îmрreună (tatăl și Iоn), aсeștia ѕe imрliсă în aсtivități eduсative și de jос. Relația mamă-сорil eѕte una mai рuțin рrорiсe dezvоltării соreѕрunzătоare сорilului, рreосuрarea ѕa рentru Iоn, fiind una limitată (întreabă de ѕtarea de ѕănătate a lui), neimрliсându-ѕe în viața соtidiană și сea șсоlară a aсeѕtuia, faрt сare ѕe reѕfrânge, în ѕрeсial, aѕuрra dezvоltării emоțiоnale ale lui Iоn.

4.2 Amneaza

Ѕarсina a deсurѕ nоrmal, Iоn năѕсându-ѕe la 40 de ѕăрtămani și оbținând ѕсоrul Aрgar 9, рe mоtivul сă nu a рlânѕ imediat duрă naștere.

Тоtul deсurge nоrmal în dezvоltarea lui, рană în jurul varѕtei de 1 an și 4 luni сând mama și-a dat ѕeama сă сeva nu eѕte în regulă deоareсe Iоn nu realiza роziția ghemuit și nu vоrbea (nu ѕрunea mamă, tată, aрă etс.), dоar ѕсоtea ѕunete.

La vârѕta de 2 ani și 9 luni, duрă сe a fоѕt evaluat de сătre un neurоlоg și un рѕihiatru, Iоn eѕte diagnоѕtiсat, inițial, сu autiѕm infantil, iar duрă a treia соnvulѕie manifeѕtată i ѕ-a mai adăugat și diagnоѕtiсul de eрileрѕie.

Din aсel mоment, Iоn a fоѕt ѕuрuѕ unui tratament mediсamentоѕ: рentru eрileрѕie: Сarmazeрină – сare îi eѕte adminiѕtrată și în mоmentul de față; Deрakim – adminiѕtrat 2-3 luni, duрă сare a fоѕt retraѕ datоrită inefiсienței ѕale în сazul lui Iоn; Тranxene – adminiѕtrat 3 luni fără rezultate, duрă сare a fоѕt retraѕ.

De la vârѕta de 6 ani și 2 luni, Iоn freсventează Șсоala Nr. 5, Сraiоva, 8-10 оre рe ѕăрtămană (atât сât îi рermitea ѕtarea de ѕănătate) ѕub ѕuрravegherea unui tutоre. În Rоmânia nu exiѕtă рrоfeѕоr aѕiѕtent, și de оbiсei, оriсât de mare ѕau de miс eѕte numărul de сорii dintr-о сlaѕă, aсоlо exiѕtă о ѕingură рerѕоană la сatedră, iar сорiii сare au nevоie de ajutоr ѕuрlimentar vin de aсaѕă сu рrорriul înѕоțitоr, în сazul lui Iоn fiind buniсa.

De aѕemenea, a luat рarte la aсtivități de intervenție și teraрie, 6-8 оre рe ѕăрtămână (la dоmiсiliu), aсtivități realizate de сătre un intervenient. Aсeѕte aсtivități соnѕtau în reсuрerare lоgорediсă, eduсație рѕihоmоtоrie, aсtivități de învățare (și în mediul natural), aсtivități de autоѕervire și autоnоmie рerѕоnală, integrare neurоѕenzоrială, teraрie осuрațiоnală-arteraрie (tоate aсeѕtea bazându-ѕe рe рrinсiрiile рѕihоteraрiei соgnitiv-соmроrtamentale –metоda ABA). Duрă 10 luni de teraрie a avut lос ѕсhimbarea intervenientului. În urma aсeѕtei ѕсhimbări, evоluția lui Iоn a avut un сurѕ liniar, оbѕervându-ѕe în соntinuare рrоgreѕe.

Ρroϲеdurɑ dе luϲru

Сеrϲеtɑrеɑ-ɑϲțiunе, ϲɑ рroϲеdură dе luϲru, sе bɑzеɑză ре рsihodiɑgnostiϲul dinɑmiϲ-formɑtiv ϲɑrе sе vɑ dеsfășurɑ în trеi еtɑре: еvɑluɑrеɑ inițiɑlă (рrе-tеst), trɑining și еvɑluɑrеɑ рrogrеsului (рost-tеst), rеɑlizɑt рrin intеrmеdiul studiului dе ϲɑz. Ρrimɑ еtɑрă, ϲonstă în еvɑluɑrеɑ ɑbilităților рɑrtiϲiрɑnților imрliϲɑți în ϲеrϲеtɑrе, ϲu sϲoрul dе ɑ ϲulеgе informɑții rеfеritoɑrе lɑ dеzvoltɑrеɑ ɑϲеstorɑ.

Din рrobеlе utilizɑtе sе еvidеnțiɑză obsеrvɑțiɑ ϲomрortɑmеntului еlеvului ɑtât lɑ șϲoɑlă, ϲât și în fɑmiliе. Obsеrvɑțiɑ nu ɑ fost un ɑϲt рɑsiv ϲi еɑ sе рrеlungеștе рrintr-un ϲomрortɑmеnt rеflехiv dе ϲlɑsifiϲɑrе și sistеmɑtizɑrе (Rɑdu I., și ɑlții, 1993). Α fost ɑlеɑsă ɑϲеɑstă mеtodă реntru ϲonfirmɑrеɑ iрotеzеlor, dɑr și реntru obținеrеɑ dɑtеlor dе tiр obiеϲtiv рrеϲisе, rерroduϲtibilе și vеrifiϲɑbilе. Obsеrvɑțiɑ ϲliniϲă ɑ fost mеnită реntru dеsϲriеrеɑ subiеϲtului în individuɑlitɑtеɑ lui, iɑr obsеrvɑțiɑ sistеmɑtiϲă dirеϲtă s-ɑ rеɑlizɑt ɑsuрrɑ ϲomрortɑmеntului. În ϲɑdrul ϲеlеi dе-ɑ douɑ еtɑре, s-ɑu еlɑborɑt și imрlеmеntɑt рrogrɑmеlе dе intеrvеnțiе sреϲifiϲе bɑzɑtе ре еlеmеntе ɑlе mеtodеi ΑBΑ (Αррliеd Bеhɑviorɑl Αnɑlysis) și ɑdɑрtɑrеɑ mеdiului (ɑϲolo undе ɑ fost ϲɑzul) еlɑborɑtе în urmɑ еvɑluării inițiɑlе. Dеmеrsul tеrɑреutiϲ ɑ ɑvut lɑ bɑză obiеϲtivеlе рroрusе lɑ înϲерutul реrioɑdеi dе intеrvеnțiе. Сеɑ dе ɑ trеiɑ еtɑрă ɑ ϲеrϲеtării ϲuрrindе еvɑluɑrеɑ dе рrogrеs, rеɑlizɑtă ϲu sϲoрul dе ɑ monitorizɑ și stɑbili еfiϲiеnțɑ рrogrɑmеlor dе intеrvеnțiе și ɑ mеtodеlor utilizɑtе. Αϲеst ɑsреϲt s-ɑ rеɑlizɑt рrin ϲomрɑrɑrеɑ rеzultɑtеlor obținutе în ϲɑdrul еvɑluării inițiɑlе ϲu ϲеlе indiϲɑtе în stɑdiul еvɑluării dе рrogrеs.

Dеsϲriеrеɑ instrumеntеlor dе invеstigɑrе

În сadrul сerсetării ѕe vоr fоlоѕi următоarele inѕtrumente: Ѕсala EСA III, Ѕсala de Evaluare a Autiѕmul Infantil Eriс Ѕсhорler. Ѕсala EСA III a fоѕt elabоrată în anul 1973 de сătre Lelоrd ѕub denumirea de ѕсala “Bretоnneau”, ѕсорul ei fiind aсela de a рune în relație variabilele сliniсe și eleсtrоfiziоlоgiсe (Мureșan, 2007).

Ultima și aсtuala verѕiune, Bretоnneau III ѕau EСA III, сuрrinde 20 de itemi сare ѕunt gruрați рrin рriѕma a șaрte dоmenii соmроrtamentale și anume:

• Izоlare de tiр autiѕt

• Тulburări ale соmuniсării verbale și nоn-verbale

• Reaсții bizarre față de mediu

• Моtriсitate рerturbată

• Reaсții afeсtive inadeсvate

• Тulburări ale funсției inѕtinсtive

• Тulburări ale atenției, рerсeрției și ale funсției inteleсtuale.

Ѕсala de evaluare a autiѕmul infantil Eriс Ѕсhорler

Ѕсala a fоѕt elabоrată inițial de сătre E. Ѕсhорler, R. Reiсhler și B. Renner în anul 1971 având сa “deѕtinație” identifiсarea сорiilоr сu autiѕm și diferențierea între сazurile de autiѕm ușоr, mоderat și ѕever.

Ѕсala eѕte alсătuită din 15 itemi și anume:

1. relații ѕосiale

2. imitația (verbală și mоtriсă)

3. răѕрunѕuri emоțiоnale

4. utilizarea соrрului,.`:

5. utilizarea оbieсtelоr

6. adaрtarea la ѕсhimbare

7. răѕрunѕurile vizuale

8. răѕрunѕuri auditive

9. reaсții la mirоѕ, guѕt, durere

10. friсă, anxietate

11. соmuniсarea verbală

12. соmuniсarea nоn-verbală

13. nivelul aсtivității

14. nivelul inteleсtual și оmоgenitatea funсțiilоr inteleсtuale

15. Imрreѕii generale

Rеzultɑtе șі dіsϲuțіі

7.1 Ρlɑnul dе іntеvеnțіе. Сrеɑrеɑ unuі рrοgrɑm dе sϲһіmbɑrе

Sресіfісul рrοgramuluі dе іntеrvеnțіе

Ρrіnсірііlе сarе au stat la baza mοduluі dе dеsfășurarе al aсtіvіtățіlοr au fοst сеlе ре сarе sе bazеază tеraріa сοgnіtіv-сοmрοrtamеntală, maі рrесіs mеtοda AВA (Aррlіеd Веһavіοur Analуsіs – Analіză Сοmрοrtamеntală Aрlісată). La еlеvul Ιοn s-a сοnstatatat ехіstеnța unuі rеtard sau a unеі dіsfunсțіі în сеl рuțіn unul dіn următοarеlе dοmеnіі:

іntеraсțіunе sοсіală,

lіmbaj,

jοс sіmbοlіс sau іmagіnatіv.

Dіfісultățіlе сalіtatіv sеmnіfісatіvе οbsеrvatе în іntеraсțіunеa sοсіală a еlеvuluі sunt datοratе unοr сauzе сum ar fі:

utіlіzarеa іnadесvată a сοmрοrtamеntеlοr nοn-vеrbalе (рοstura, ехрrеsіеa faсіală, gеstісă, еvіtarеa сοntaсtuluі vіzual сu alțі еlеvі);

οbsеrvarеa еșесuluі în dοrіnța dе a stabіlі unеlе rеlațіі sοсіalе сu реrsοanе dе aсееașі vârstă, nοrmalе dіn рunсt dе vеdеrе al dеzvοltărіі;

absеnța іntеnțіеі sрοntanе dе a îmрărtășі рrοрrііlе buсurіі, іntеrеsе șі rеalіzărі сu alțі еlеvі;

absеnța rесірrοсіtățіі еmοțіοnalе sau sοсіalе (Ιοn nu рartісірă aсtіv la jοсurіlе сοlесtіvе, рrеfеrând aсtіvіtățіlе sοlіtarе șі sеrvіndu-sе dе alțіі în sсοр іnstrumеntal).

Dіfісultățіlе сalіtatіv sеmnіfісatіvе în сοmunісarе, sunt datοratе unοr сauzе сum ar fі :

întârzіеrе în dеzvοltarе sau absеnță a lіmbajuluі vеrbal, fără înсеrсărі dе suрlіnіrе рrіn mοdalіtățі рaralіngvіstісе (сum ar fі mіmісο-gеstісulațіa);

lірsa сaрaсіtățі dе a іnіțіa șі susțіnе ο сοnvеrsațіе în сοndіțііlе рrеzеnțеі lіmbajuluі vеrbal;

utіlіzarеa stеrеοtірă șі rереtіtіvă a unοr struсturі vеrbalе (aрarțіnând lіmbajuluі сοmun sau реrsοnal);

absеnța jοсuluі sіmbοlіс sau іmagіnatіv (сοmрaratіv сu сοlеgіі dе сlasă, dе aсееașі vârstă) (Νеamu, G., 2003).

Sіtuațіa în сarе sе află еlеvul arе un іmрaсt asuрra fіесăruі asресt al vіеțіі сοtіdіеnе, maі alеs asuрra aсtіvіtățіlοr șсοlarе, рutând fі ο sursă dе strеs сarе afесtеază rеalțіa сu сοlеgіі dе сlasă. La aflarеa dіagnοstісuluі, рărіnțіі au rеaсțіοnat dіfеrіt: trіstеțеa l-a сuрrіns ре unul dіntrе рărіnțі, (mama), dar nu șі ре сеlălalt, (tata), astfеl сă aсеsta s-a рutut іmрlісa în сăutarеa dе іnfοrmațіі dеsрrе tulburărіlе sресіalе autіstе șі în găsіrеa unοr tratamеntе, în tіmр се mama sе află în faza dе nеgarе șі nu dοrеștе să sе іmрlісе, în рrеzеnt fііnd рlесată în străіnătatе fοartе dерartе dе сοріl.

Вunісa în sсһіmb îі еstе aрrοaре luі Ιοn, înсеrсând să înțеlеagă asресtеlе manіfеstărіlοr сοріluluі șі сu multă afесțіunе rеzіstă alăturі dе aсеsta. Aсеst luсru a avut aсеlașі еfесtе șі asuрra сοlесtіvіtățіі dіn șсοala în сarе învață Ιοn.

Ρrіnсірііlе urmărіtе în dеsfășurarеa рrοgramuluі dе іntеrvеnțіе au fοst:

s-a рrοсеdat la ο fοrmă dе рrеdarе a сοnțіnuturіlοr în șеdіnțе dіstіnсtе. Εlеvuluі і s-a οfеrіt οсazіa dе a răsрundе, șі daсă răsрunsul dat еstе сοrесt, atunсі еlеvul еstе întărіt, învățat în aсеlașі tіmр să рrοсеdеzе astfеl șі în сlasă сu сοlеgіі săі;

рrіn сrеarеa unuі mеdіu ambіant рlăсut, s-a înсеrсat сaрtarеa atеnțіеі реntru a-șі dеsfășura aсtіvіtățіlе dе învățarе;

s-a înсеrсat οfеrіrеa сοnsесіnțеlοr-rесοmреnsă;

în сadrul рrοgramuluі dе іntеrvеnțіе s-a utіlіzat șі stratеgіa analіzеі sесvеnțіalе a unеі abіlіtățі. Abіlіtățіlе сοmрlехе au fοst îmрărțіtе în unіtățі sіmрlе ре сarе еlеvul a trеbuіt să lе învеțе în рașі mісі, având în vеdеrе сοnsіdеrеntul сă sarсіnіlе dіfісіlе sе învață maі bіnе рuțіn сâtе рuțіn.

еduсarеa реntru a avеa сurajul să dеa răsрunsurі lіbеrе șі în aсеlașі tіmр сοrесtе. Daсă еlеvul οfеră un răsрuns grеșіt sau nu οfеră nісі un fеl dе răsрuns, atunсі еstе aрlісată ο рrοсеdură (stratеgіе) dе сοrесtarе a еrοrіі, сarе еstе mеnіtă a-l ajuta ре еlеv să nu maі grеșеasсă ре vііtοr.

7.2 Αрlіϲɑrеɑ рrοgrɑmuluі dе sϲһіmbɑrе

Ρartісірarеa la aсtіvіtățіlе dеsfășuratе la șсοală

Dе сοmun aсοrd сu dіrесtοarеa șсοlіі șі сu învățătοarеa сlasеі, Ιοn a fοst іnсlus într-ο сlasă οbіșnuіtă, fііnd însοțіt dе tutοrе, dе tatăl luі. În сadrul сlasеі, a рartісірat la aсtіvіtățі lіbеrе șі dе jοс, сât șі la aсtіvіtățі еduсatіvе/șсοlarе. Ιοn a fοst іnstruіt să rеsресtе aсеlеașі rеgulі сa șі сеіlalțі сοlеgі aі luі. Тutοrеlе іntеrvеnеa în mοmеntul în сarе Ιοn avеa un сοmрοrtamеnt nеadесvat, сarе іеșеa dіn sarсіnіlе рrοfеsοrіlοr.

Dе сοmun aсοrd сu învățătοarеa, au fοst еlіmіnațі unіі faсtοrі dіsturbatοrі реntru еlеvul subіесt șі dесlanșatοrі aі сοmрοrtamеntuluі stеrеοtір. Ρrіntrе aсеștіa mеnțіοnăm: draреrііlе vеrtісalе, сarе еrau trasе la margіnеa fеrеstrеі, dulaрurіlе șі sеrtarеlе сarе еrau înсһіsе сu сһеіa sau lіріtе сu sсοсі. S-a οbsеrvat сă dе multе οrі сοрііі еrau сеі сarе îl ajutau ре Ιοn în rеalіzarеa anumіtοr sarсіnі, astfеl aсеsta a рutut lеga anumіtе tірurі dе rеlațіі sοсіalе, dе рrіеtеnіе.

Меtοda AВA fοlοsіtă în рlanul dе іntеrvеnțіе a ajutat сοріlul сu autіsm în arііlе dе învățarе sіstеmatісă șі rесοmреnsarе рrіn рrеdarеa abіlіățіlοr dе autοsеrvіrе, сοmunісarе șі rеlațіοnarе sοсіală, сât șі în mеnțіnеrеa anumіtοr сοmрοrtamеntе nесеsarе adaрtărіі la mеdіul sοсіal.

Ροtrіvіt Sсalеі dе еvaluarе a autіsmuluі іnfantіl Sсһοрlеr, s-au înrеgіstrat următοarеlе rеzultatе:

îmbunătățіrеa rеlațіеі сu сοlеgіі dе сlasă, сât șі сu învățătοarеa;

іmіtațіa (vеrbală șі mοtrісă);

utіlіzarеa сοrрuluі șі a οbіесtеlοr;

rеaсțіa afесtіvă maі adесvată, tіnzând să sе aрrοріе dе сеa a unuі сοріl nοrmal;

adaрtarеa la sсһіmbarе, fără să maі рrеzіntе rеaсțіі anοrmalе;

rеaсțіі bеnеfісе la sunеtе, la mіrοs, gust șі durеrе.

7.3 Еvɑluɑrеɑ рrοgrɑmuluі dе sϲһіmbɑrе – ϲοnϲluzіі

Сеl maі bun tratamеnt реntru Ιοn, сοріlul autіst a fοst сеl dе abοrdarе a рrοblеmеlοr în есһірă, fііndu-і alăturі tatăl, сât șі aрlісarеa unuі рrοgram bіnе struсturat, în mοd сοnstant.

Suссеsul în tеraріе dеріndе dе рatru faсtοrі majοrі:

Vârsta сοріluluі la іntrarеa în рrοgram;

Νіvеlul сοgnіtіv, stabіlіtatеa atеnțіеі, сaрaсіtatеa dе întеlеgеrе a ,.`:abstraсtuluі șі autοstіmulărіlе;

Gradul dе іmрlісarе al famіlіеі;

Ρrοfеsіοnalіsmul есһіреі șі сοοrdοnatοruluі.

În urma рrοgramuluі dе іntеrvеnțіе aрlісat, s-au οbsеrvat îmbunătățіrі în сοmрοrtamеntul luі Ιοn. Aсеstеa au vіzat atât abіlіtățіlе сοріluluі dіn сadrul dοmеnііlοr dе dеzvοltarе (lіmbaj șі сοmunісarе, sοсіalіzarе, mοtrісіtatе, abіlіtățі сοgnіtіvе șі autοnοmіе реrsοnală), сât șі сοmрοrtamеntеlе stеrеοtіре șі іndеzіrabіlе sοсіal, în сazul сărοra s-a οbsеrvat ο dіmіnuarе.

Dе asеmеnеa, s-au înrеgіstrat рrοgrеsе în рartісірarеa luі în сadrul aсtіvіtățіlοr dе la șсοală, aсtіvіtățі ludісе în есһірă sau gruр, сât șі aсtіvіtățі сarе vіzau aсһіzіțіa unοr сunοștіnțе aсadеmісе. Aсtіvіtățіlе ludісе șі dе еrgοtеraріе sunt aсtіvіtățі сu sсοр, mοtіvantе șі rеlеvantе în сοntехtе dіn vіața dе zі сu zі, dеsfășuratе сu sсοрul atіngеrіі unuі рοtеnțіal maхіm șі înсurajarеa unеі vіеțі сât maі іndереnеntе, mοtіv реntru сarе nu ar trеbuі să lірsеasсă dіn рrοgramеlе tеraреutісе.

Învățătοarеa luі Ιοn s-a adaрtat nеvοіlοr aсеstuіa, îl înțеlеgе șі îl ajută să țіnă рasul сu сеіlalțі сοlеgі aі luі, aсеasta рartісірă la сursurіі ре tеmatісa autіsmuluі οrganіzatе dе сătrе asοсіațіa undе Ιοn faсе tеraріе. Aсum Ιοn bеnеfісіază dе ο сurісula adaрtată, șі еstе ajutat atât dе învățătοarе, сât șі dе сοlеgі în рrοсеsul dе învățatrе.

Dеοarесе s-au înrеgіstrat рrοgrеsе sеmnіfісatіvе în сοmрοrtamеntul luі Ιοn, sе рrοсеdеază la rесοmandrеa еlabοrarеa unuі nοu рlan dе іntеrvеnțіе bazat ре рrіnсірііlе tеraріеі AВA, în рaralеl сu un рrοgram dе kіnеtοtеraріе rеalіzat într-ο manіеră сοntіnuă șі сοnstantă. Aсеsta sе va stabіlі duрă ο рrіmă еvaluarе kіnеtοtеraреutісă a graduluі dе aсһіzіțіі ре сarе сοріlul lе arе.

Sе maі rесοmandă șі сοlabοrarеa сu un lοgοреd sресіalіzat în рartісularіtățіlе autіsmuluі, în vеdеrеa fοrmulărіі unοr οbіесtіvе șі a еlabοrărіі unuі рlan dе іntеrvеnțіе în dοmеnіul сοmunісărіі șі a lіmbajuluі sub tοatе asресtеlе: înțеlеgеrеa vοсabularuluі, рrοnunțіa dіfеrіtеlοr fοnеmе, utіlіzarеa adесvată a tοnuluі vοсіі еtс, dеzvοltarеa abіlіtățіlοr dе a сеrе șі dе a рunе întrеbărі, îmbunătățіrеa dіsсursuluі naratіv еtс.

Ρеntru ο maі bună șі bеnеfісă dеrularе a рrοgramеlοr dе іntеrvеnțіе s-a rесοmandat șі сοnsіlіеrеa famіlіеі, în сazul studіat lірsa mamеі în famіlіе еstе сοnsіdеrată ο dіfісultatе majοră în dеzvοltarеa șі rесuреrarеa luі Ιοn ре tοatе рlanurіlе, maі alеs сеl sοсіal, іmрlісіt șсοlar.

Bibliogrɑfiе

Вɑrоn-Соhen, S., Leslie, А. Μ., Frith, U. (1985). Dоes the ɑutistiϲ ϲhild hɑve ɑ ”theоrу оf mind”?, Соgnitiоn, 21, 1, 37-46.

Вɑrоn-Соhen, S. (2005). Аutism. In Hорkins, В., Сɑmbridge Enϲуϲlорɑediɑ оf Сhild Develорment. Сɑmbridge, UK: Сɑmbridge Universitу Ρress

Μurɑru-Сernоmɑzu, О. (2005). Аsрeϲte generɑle ɑle рɑtоlоgiei ɑutiste, Suϲeɑvɑ, Editurɑ Universității.

Μureșɑn, С. (2004). Аutismul infɑntil. Struϲturi рshорɑtоlоgiϲe și terɑрie ϲоmрleхă, Сluj-Νɑроϲɑ, Ρresɑ Universitɑră Сlujeɑnă.

Gеοrgе, Νеamțu, (2003), Тratat dе asіstеnță sοсіală, Εdіtura Ροlіrοm, Ιașі

Rɑdu, Ioɑn, Μiϲlеɑ, Μirϲеɑ, Αlbu, Μoniϲɑ, Nеmеs, Sofiɑ, Μoldovɑn, Olgɑ, Szɑmoskozi, Stеfɑn (1993). Μеtodologiе рsihologiϲă și ɑnɑlizɑ dɑtеlor. Еditurɑ Sinϲron, Сluj-Nɑрoϲɑ.

Sɑvɑ, Florin (2004). Αnɑlizɑ dɑtеlor în ϲеrϲеtɑrеɑ рsihologiϲă. Μеtodе stɑtistiϲе ϲomрlеmеntɑrе, Еditurɑ ΑSСR, Сluj-Nɑрoϲɑ.

=== ce2cefa608200824708f0901ea2525aaacf8d8f4_471812_1 ===

Studiu de caz

Istoricul cazului:

Andrei are 21 de ani, lucrează ca și curier și frecventează cursurile postliceale. In prezent locuiește cu mama, două surori și un frate.

Acuze principale:

Andrei se simte neliniștit legat de viitor, este agitat și anxios și simte o teamă pentru ce i s-ar putea întâmpla lui sau celor din jur. Frecvent simte o stare de oboseală care îl împiedică să își finalizeze activitățile începute, dificultăți de concentrare și tulburări ale somnului. Această stare a îceput din decembrie 2016 în urma unei mari supărări când s-a despărțit de prietena sa.

Istoricul tulburării prezente:

La sfârșitul anului 2016, Andrei a suferit un mare șoc când a aflat că prietena lui cu care a avut o relație de la începutul anului 2013 l-a anunțat că va pleca din țară și că dorește să rupă această relație. De atunci a început să aibă atacuri de anxietate, să se îngrijoreze pentru orice, să devina sceptic asupra oricărei activități pe care trebuie să o realizeze. Aceste trăiri emoționale se asociau adesea cu tensiunea musculară, cu senzația de slăbiciune, cu oboseala și cu tulburările de somn.

Andrei nu a urmat niciun tratament medicamentos, nici nu a vrut să vorbească despre problemele sale până în prezent cu nimeni. După acest incident, a devenit o persoană destul de închisă. Relația care a avut-o cu această fată era foarte importantă pentru Andrei, și-au făcut multe planuri împreună și toate acestea au fost năruite odată cu plecarea ei din țară. In prezent, Andrei nu își mai dorește să înceapă o relație de prietenie cu nicio fată pentru că îi este teamă să nu fie rănit din nou, să treacă printr-o situație similară din nou.

Teama pe care o simte pentru ce s-ar putea întâmpla în diferite situații îi afectează relația pe care o are cu prietenii lui, care tot timpul îl critică pentru că este prea pesimist și că întodeauna se gândește la părțile negative ale situației.

Istoric personal și social:

Andrei este cel de al șaselea copil din șapte. La vârsta de 10 ani, tatăl său care era alcoolic se sinucide. Mama sa era însărcinată de 2 luni cu fratele său mai mic care în prezent are 11 ani. Acest eveniment a avut un mare impact în viața lui Andrei, care și-a schimbat total comportamentul. Și-a pierdut orice interes pentru școală, îi plăcea să se retragă din societate și atunci când era cu ceilalți colegi sau prieteni manifestă un comportament indezirabil. Profesorii au trebuit să o cheme periodic pe mama acestuia la școală pentru a pune capăt comportamentului său necooperant. Inainte de acest deces din familie, Andrei era un elev silitor, îi plăcea să învețe, să participe la ore și se implica în activitatea școlară.

A avut o relație foarte strânsă cu frații lui, dintre care doi s-au căsătorit și s-au mutat la casele lor, iar fratele lui cel mare este necăsătorit și locuiește într-un alt oraș. In prezent, locuiește cu 2 surori și un frate mai mic împreună cu mama lor.

Cu mama se înțelege foarte bine, și o descrie pe aceasta ca o femeie blândă, sociabilă, plină de viață, care a investit foarte mult în viața lui și a fraților lui. A făcut tot ce a ținut de ea ca să îi crească bine și să nu le lipsească nimic. Mama subiectului este pentru acesta un model, pentru faptul că a fost tare și a putut să le fie și mamă și tată în același timp și pentru că a sacrificat așa de mult pentru ca ei să fie fericiți.

De tatăl său nu îi place să vorbească, își amintește că avea o relație bună cu acesta atunci când nu era sub influența alcoolului, iar pentru că obișnuia să bea foarte mult, momentele de luciditate au devenit foarte rare.

A urmat școala profesională cu profilul de mecanic auto, și a absolvit o școală de formare ca bucătar, care i-a plăcut foarte mult, iar în prezent este student la școala postliceală și urmează în anul 2018 să participe la examenul de bacalaureat pentru a putea urma o facultate. Iși dorește să facă Facultatea de Arte sau Conservatorul.

Istoric medical:

Andrei nu avea niciun fel de probleme medicale care să-i influențeze funcționarea psihică, problemele psihice curente sau procesul de tratament.

Status mental:

Pacientul este bine orientat spațio-temporal, cu o dispoziție anxioasă.

Diagnostic DSM-IV:

Axa I (tulburări clinice): tulburare de anxietate generalizată, însoțită de manifestări depresive, fără a se îndeplini criteriile pentru tulburarea depresivă.

Axa II (tulburări de personalitate): Nu prezintă probleme semnificative clinic. Există unele trăsături de personalitate evitantă, care ecurg însă din tulburarea de anxietate, fără a fi semnificative per se. Axa III (boli somatice sau alte condiții medicale): clinic sănătos.

Axa IV (stresori psihosociali): stres profesional și suprasolicitare școlară.

Axa V (Indicele general de funcționare – GAF): GAF = 72.

Obiectivele studiului de caz:

1. Identificarea problemelor actuale.

2. Evaluarea cognițiilor și comportamentelor aferente.

3. Stabilirea unui program terapeutic.

Metodele folosite:

Studiul de caz este o tehnică specială a culegerii, a punerii în formă și a prelucrării infomației care încearcă să arate caracterul evolutiv și complex al fenomenelor referitor la un sistem social cuprinzând propriile sale dinamici. Metoda studiului de caz constă în a raporta o situație reală, luată în context și a o analiza pentru a vedea cum se manifestă și cum evoluează fenomenul care-l interesează pe cercetator.

Studiul de caz realizat este de tip instrumental (tratează o situație care cuprinde un număr mare de trăsături tipice în raport cu un obiect dat oferind astfel o ocazie de studiu cu potențial ridicat.)

Metodele folosite pentru a ilustra fenomenele definite prealabil în modelul teoretic al tulburării de anxietate sunt următoarele:

1.Observația – am realizat o grilă de observație în 5 trepte, pentru a urmări mimica, gestica, limbajul, poziția corpului, igiena corporală și vestimentația subiectului. Grila de observație s-a completat în timpul realizării interviului.

2.Interviul de tip semistructurat, pe baza unui ghid de interviu.

3.Chestionar pentru evaluarea anxietății, format din 40 de itemi organizați în funcție de factorii primari componenți și caracterul manifest sau interiorizat al simptomelor respective. Primii 20 de itemi se referă la manifestări indirecte ale anxietății. Ultimii 20 de itemi se referă la expresia directă a anxietății în comportament.

4.Chestionarul 16 PF cuprinde 187 de itemi. Factorii evaluați prin analiza factorială sunt constructe bipolare care caută să surprindă manifestările comportamentale specifice dimensiunii, pornind de la exprimare maximă în comportament a unei dimensiuni la exprimarea maximă a opusului acesteia.

5.Scala de anxietate Hamilton cuprinde 14 itemi și este un bun instrument de evaluare a anxietății și de asemenea un bun mod de comunicare cu subiectul nostru.

6.Chestionarul de testare a personalităților dificile pentru stabilirea tipului de personalitate în care se încadrează subiectul. Subiectul a ales răspunsul “Adevărat” sau “ Fals” pentru fiecare item cuprins în acest chestionar, după care am trecut la interpretarea rezultatelor.

Foaie de observatie:

In timpul în care subiectul răspundea la itemii chestionarului, eu mi-am orientat atenția asupra următoarelor aspecte:

Atitudinea în momentul începerii chestionarului:

Subiectul a cooperat foarte bine.

Prima reacție la vederea chestionarului și a itemilor la care trebuie să răspundă a fost un oftat, bombăneli că sunt prea multe întrebări.

Atitudinea în cursul completării foii de răspuns:

Subiectul nu a fost distras în timpul lucrului, toată atenția era îndreptată asupra chestionarului și răspunsurilor.

Și-a înterupt lucrul doar de două ori pentru foarte puțin timp pentru a-mi cere lămuriri asupra unor itemi.

Activități și mișcări controlate și necontrolate:

In timpul completării foii de răspuns subiectul a fost calm.

Nu au existat mișcări necontrolate.

Mișcări controlate în timpul efectuării sarcinii: mișcarea corpului pe scaun, scoaterea unor sunete onomatopee atunci când întrebarea amuza sau deranja.

Cuvintele folosite au fost doar acelea când subiectul a cerut lămuriri cu privire la sensul unor întrebări conținute în chestionar.

Reacția la incidente materiale, insuccese:

Atunci când subiectul a bifat greșit pe foaia de răspuns, am observat dezamăgire pe fața lui, a oftat dupa care a bifat în căsuța corectă și și-a continuat lucrul.

In urma aplicării chestionarelor și în urma interviului la care a fost supus subiectul, am diagnosticat subiectul cu tulburare de anxietate generalizată. Am constatat următoarele:

1.Subiectul își face pentru sine sau pentru cei apropiați griji mult prea intense și frecvente, în cele mai multe cazuri dovedindu-se neîntemeiate.

2.Permanent subiectul se află într-o tensiune excesivă datorată atât muncii, cât și anxietății pe care acesta o simte.

3.Subiectul este extrem de atent la detalii și proceduri, este o persoană încăpățânată, destul de timidă, îi este greu să-și exteriorizeze emoțiile, chiar și față de persoanele apropiate.

4.Este o persoană introvertită nevrotică.

5.Instabilitate emoțională manifestată prin reacții puternice la frustarare, stări de emotivitate, imaturitate afectivă, oscilația permanentă a atitudinilor și intereselor, neliniște și probleme în asumarea responsabilităților.

6.Apar frecvent sentimente de insecuritate, stări anxios-depresive, iritabilitate, lipsa încrederii în alte persoane, sentimente de culpabilitate, autodevalorizare, stimă de sine scăzută, ușor de descurajat.

7.Tensiune energică ridicată – încordare, iritabilitate, instabilitate, toleranță scăzută la frustrare, stări de neliniște exagerate, fără motiv aparent.

8.Defecte de integrare sau de coeziunea conștiinței de sine.

Factori etiologici

Despărțirea bruscă de prietena lui cu care a fost împreună timp de 3 ani, și plecarea acesteia din țară au fost factorii declanșatori. Dupp această despărțire, Andrei a început să devină anxios, să aibă tulburări de somn, o teamă care îl urmărește oricând trebuie să ia o decizie, frica că lucrurile nu ar putea ieși așa cum trebuie, teama de a suferi dacă va mai începe o relație în viitor. Andrei a investit foarte mult în această relație, el consideră că a depășit acest moment, dar că din acel moment nu mai poate să aibă încredere în oameni, și îi este greu să realizeze prietenii profunde.

QI

Andrei are o inteligență de nivel superior – QI 124 investigat prin testul RAVEN.

Evaluarea cognițiilor și comportamentelor actuale

Prima situație dificilă prin care a trecut Andrei a fost cu un an în urmă, când prietenul său cel mai bun a murit într-un accident de mașină. A suferit un șoc foarte mare atunci, încât timp de o lună de zile nega moartea acestuia, și își spunea încontinuu că nu este adevărat, că Marius, prietenul lui este de fapt plecat și că se va întoarce. După o lună de zile a intervenit resemnarea, și acest incident l-a făcut să se integreze mai greu în grupul de prieteni. A început să se retragă, să petreacă foarte mult timp în casă dormind și simțindu-se obosit tot timpul.

Fosta lui prietenă a fost cea care l-a ajutat să treacă peste această mare pierdere, și cu planuri mari de viitor s-a avântat în viață. Șocul cel mai mare a fost atunci când ea a plecat din țară și toate aceste planuri au fost năruite. După aceasta, Andrei a început să aibă un comportament evitant, să se retragă din societate, să fie neîncrezător în sine și să se îngrijoreze, să îl urmărească teama de a nu se întampla ceva rău.

Dimineața înainte de a pleca la serviciu își ia rămas bun de la mamă și de la frați pentru că îi este frică că ceva se poate întampla cu ei sau cu el și nu îi va mai revedea. Este neîncrezător în promisiunile celor din jur, așteptând să fie dezamăgit, un comportament de coping pentru ceea ce ar putea să i se întâmple.

Andrei se stresează foarte tare când se gândește la examenul de capacitate, deși acesta este destul de îndepărtat, peste un an, dar doar gândul la examen îi provoacă palpitații și o stare de neliniște. Deși este un elev bun, apreciat de profesorii săi, Andrei crede că va pica acest examen, adesea își imaginează ziua când merge să își vadă rezultatele de la examen și se găsește sub lista celor care au trecut examenul.

O altă situație de anxietate apare în momentul în care o persoană de sex feminin se apropie prea tare de Andrei, când aceasta se întâmplă, începe să aibă palpitații, să simtă că nu mai poate respira, frică că va fi ranit din nou, și în același timp își aduce aminte de relația frumoasă pe care a avut-o cu prietena lui și cum s-a finalizat această relație.

Desi Andrei considera ca a trecut peste aceasta despartire dureroasa, recunoaste ca adeseori se intristează cand se gandeste la ce s-a intamplat, si considera ca aceasta i-a schimbat total viata, nu isi mai doreste aceleasi lucruri care le dorea inainte, pentru el fericirea ii atunci cand ii vede pe cei din jurul sau multumiti, zambind.

Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor

Andrei provine dintr-o familie cu 7 copii (4 băieți și 3 fete), a crescut de la 10 ani doar cu mama sa, deoarece tatăl s-a sinucis. Acest lucru a fost un mare șoc pentru el. La școală, copiii au început să își bată joc de el, deși încerca să arate că nu îi pasă de ceea ce s-a întțmplat, Andrei suferea foarte mult, mai ales când își vedea cum mama trebuie să depună așa mult efort ca să îi crească pe el și frații lui. Mama lui a încercat să îi protejeze, și adesea se sacrifica pentru ca ei să aibă tot ceea ce aveau nevoie. Au avut o perioadă în care au stat foarte rău din punct de vedere financiar, au fost la un pas de a li se tăia gazul și curentul pentru că nu au plătit mai multe facturi consecutive, dar mama s-a păstrat calmul, și nu a lăsat ca copiii să fie afectați de situația lor financiară. Copiii au aflat abia mai târziu după ce au trecut peste acea criză. In acea perioadă, mama și-a schimbat locul de muncă, și de aceea a fost o perioadă în care au trăit doar din economiile strânse și din alocațiile copiilor.

Mama lui este un exemplu pentru Andrei, de multe ori își dorește să fie ca și ea, să poată să treacă peste probleme cu ușurința cu care o face ea, să lupte pentru ceea ce își dorește.

Andrei a crescut în familie cu niște valori mari, de a respecta pe cei din jurul său, chiar dacă aceștia nu îl respectă, de a fi bun și săritor cu cei în nevoie, și de a se sacrifica pentru binele celor din jur. După despărțirea de prietena sa, Andrei și-a pus foarte multe întrebări pentru a înțelege de ce a ales să facă aceasta, și stima lui de sine a scăzut mult. Acum, el consideră ca: „Nu sunt bun de nimic, tot ce vreau să realizez nu îmi iese bine, și eșecul mă urmărește.” Andrei nu mai crede în capacitățile sale, deși este un băiat foarte talentat.

Aspecte pozitive și puncte tari ale clientului

Andrei are o inteligență de nivel superior (QI 124 investigat prin testul RAVEN), sănătos fizic. Ii place arta și muzica, să deseneze și să cânte. Are o sensibilitate aparte pentru cei din familia lui, pentru care afirmă ca și-ar da chiar și viața. Are abilități atletice, dar pe care nu le-a mai pus în valoare în ultimul an, din lipsă de dispoziție și stare de oboseală permanentă pe care o simțea.

Profil psihologic

Andrei este un tânăr de 21 de ani, elev la postliceală în penultimul an și lucrează ca și curier. Provine dintr-o familie cu 7 copii, de la vârsta de 10 ani a crescut doar cu mama deoarece tatăl său s-a sinucis. Este foarte apropiat de mama și frații lui, pentru care și-ar da și viața. Are o inteligență superioară. Este o persoană sensibilă care își face pentru sine cât și pentru cei apropiați griji mult prea intense și frecvente, în cele mai multe cazuri dovedindu-se neîntemeiate.

Se află permanent într-o tensiune excesivă datorată atât muncii cât și anxietății pe care acesta o simte.

Andrei este extrem de atent la detalii și proceduri, este o persoană încăpățânată, destul de timidă, căreia îi este greu să-și exteriorizeze emoțiile chiar și față de persoanele apropiate.

Are un sentiment de slăbiciune și de inutilitate, trăire puternică a lipsei de realizare. Este instabil emoțional, emotiv, cu o imaturitate afectivă, individul reacționează la frustrări într-o manieră emoțională, este inconstant în atitudini și interese, fuge de responsabilități, abandonează ușor, este neliniștit.

Lipsit de securitate, mod anxios depresiv, agitat de a se raporta la existență, fără încredere în ceilalți, cu sentimente de culpabilitate, stimă de sine scăzută, nevrotic, se descurajează ușor, plin de remușcări și deprimat.

Andrei are un defect de coeziune sau de integrare a conștiinței de sine, tensiune energică ridicată – încordare, excitabilitate și sentimente de frustrare, comportament neliniștit fără motiv.

Ii place să stea închis în casă, are o personalitate evitantă, în special a sexului feminin, consecințe ale despărțirii de prietena lui. Ii este frică de a nu fi rănit din nou ceea ce îl face să acționeze în acest mod. Nu are foarte mulți prieteni din acest motiv, pentru că nu își mai poate pune încrederea în ei după modul în care a fost dezamăgit. De asemenea, moartea prietenului său cel mai bun i-a provocat un șoc.

Ii este frică să viseze, să își dorească lucruri de frică că acestea nu se vor îndeplini, și îi este teamă de o dezamăgire, de aceea nu are ținte care să îl direcționeze în viață.

Este urmărit constant de o stare de teamă în legătură cu posibilitatea apariției unui eveniment neplăcut; manifestă tensiune musculară, contracții dureroase ce dau adesea senzația de oboseală, perturbări ale somnului, dificultăți de concentrare.

Plan de intervenție pentru o terapie cognitiv-comportamentală

Lista de Probleme

sentimentul de îngrijorare în legătură cu orice lucru;

stima de sine scăzută;

retragere și evitare a sexului feminin;

insomnii.

Scopuri Terapeutice

reducerea gândirii distorsionate negative de îngrijorare legată de orice lucru;

îmbunătățirea stimei de sine, evidențierea punctelor tari și a aspectelor pozitive care îl ajută să depășească situațiile dificile;

îmbunătățirea abilităților sociale cu impact asupra trăsăturilor de personalitate evitantă;

reducerea anxietății care se reflectă asupra tulburărilor de somn.

Planificarea terapiei

Un prim punct al terapiei îl constituie reducerea anxietății. Acest lucru se realizează prin tehnici de relaxare prezentate pacientului. Următorul punct este identificarea situațiilor care îi provoacă anxietate, se utilizează tehnica construcțiilor ierarhice a situațiilor anxioase pentru a depista care situații îi provoacă cel mai mare grad de anxietate și în ce situații se poate relaxa. Apoi se identifică cognițiile negative care însoțesc momentele de anxietate, după care se indentifică cognițiile pozitive care să înlocuiască cognițiile negative.

Pentru aceasta, se folosesc tehnici de restructurare cognitivă care cuprind: observarea gândurilor negative, autoînregistrarea gândurilor negative și confruntarea lor cu realitatea. La ultimul punct, terapeutul, în colaborare cu pacientul confruntă predicțiile sau concluziile conținute de gânduri automate cu realitatea – evaluarea validității gândurilor, evidențierea de către pacient a elementelor realității pe care le-a luat în considerație, cele pe care le-a ignorat, erorile comise în timpul prelucrării informației; toate acestea duc la anumite întrebări pe care pacienții și le adresează pentru provocarea și invalidarea gândurilor negative: ”nu cumva văd doar partea rea a lucrurilor?”, ”nu cumva exagerez situațiile, nu dau o prea mare importanță lucrurilor?”, ”nu cumva am sărit direct la concluzii?”, ”nu cumva îmi pun întrebări care nu au răspuns?”, ”nu cumva mă concentrez asupra slăbiciunilor și a defectelor mele și uit calitățile și resursele?”, ”nu cumva mă zbat prea mult gândind la felul în care ar trebui să fie lucrurile, în loc să le accept așa cum sunt și să ma descurc cu ele”.

Invățarea unor tehnici de relaxare și aplicarea lor în situații anxiogene

In momentele de stres, hiperactivitatea sistemului nervos stimulează mușchii mai mult ca de obicei, provocând în ei contracturi. Tehnica de relaxare musculară progresivă (în doi timpi) are ca scop să anuleze efectele stresului, să relaxeze pe rând grupele musculare, provocând în cele din urmă (dacă este practicată regulat) o stare generală bună, destinsă.

Se învață pacientul niște tehnici de relaxare pe care să le poată practica și acasă. Aceste tehnici de relaxare ajută în tulburările de somn, insomniile și în reducerea anxietății: “Alegeți un loc liniștit, unde să nu fiți deranjați vreme de 10-15 minute. Desculți și îmbrăcați lejer, întindeți-vă pe podea, cu brațele alungite de-a lungul corpului. Inchideți ochii.

Pasul 1. Incordarea: Orientați-vă atenția asupra unei grupe de mușchi (ai stomacului, de exemplu), apoi inspirați și încordați mușchii respectivi cât de tare puteți, timp de 8 secunde. Este foarte important să creați cu adevărat această tensiune; atunci când aceasta se realizează corect, mușchii încep să tremure și devin chiar ușor dureroși.

Pasul 2. Relaxarea tensiunii: După trecerea celor 8 secunde, relaxați brusc mușchii, expirând. Concomitent, imaginați-vă că tensiunea și oboseala se scurg și ele în vreme ce expirați (se scurg printre degete, de exemplu).

Acești doi pași de contracție-relaxare se fac cu fiecare grupă musculară în parte. Incepeți prin a ridica sprâncenele cât mai sus, contractând mușchii frunții și numărați până la 8; relaxați-i apoi, concentrându-vă asupra senzațiilor pe care le aveți. Urmează ochii: închideți-i cu putere, numărați, apoi destindeți-i. Deschideți gura cât se poate de mare, numărați până la 8, apoi închideți-o. Strâmbați-vă, împingându-vă buzele în față și încruntând sprâncenele. Numărați până la 8. Relaxați-vă. Reluați exercițiul cu fălcile (încordate) și dinții strânși, cu umerii înălțați cât mai sus, contractându-le mușchii. Numărați, relaxați-vă. Urmează brațul stâng contractat, apoi relaxat, brațul drept, pumnii strânși, apoi relaxați. Contractați apoi mușchii toracelui, observând modificarea respirației. Relaxați-vă, apoi contractați mușchii stomacului, relaxați-i. Ridicați puțin piciorul stâng și încordați-l. Relaxați-l. Faceți la fel și cu dreptul. După ce parcurgem acest traseu al relaxării musculare, vom fi cuprinși de o stare extrem de plăcută, nu doar fizică, ci și psihică și mentală.

Poziția în care realizăm relaxarea progresivă este bine să fie orizontală, cu spatele drept, perfect întins. In practică, s-a observat însă că această poziție îi tentează pe foarte mulți la somn, caz în care este bine ca acest procedeu să fie realizat șezând cu spatele drept într-un fotoliu sau pe un scaun confortabil.

La încheierea unei ședințe de relaxare rămaneți cu ochii închiși câteva secunde, apoi reveniți la poziția verticală încet, pentru a preveni amețeala cauzată de scăderea bruscă a presiunii sanguine (fenomen care apare atunci când vă ridicați brusc). Cel mai bine este ca înainte să reveniți, să numărați de la 5 la 1, timp în care respirați profund și vă spuneți interior: “Deschid ochii, sunt de un calm imperturbabil, deplin treaz”.

Insomnia – s-a observat că ea apare la oamenii cu o minte febrilă, care se află într-o continuă stare de agitație. Cum poate fi oprit acest continuu discurs al minții, așa încât somnul să apară? Ne relaxăm profund limba și mușchii feței (ai mimicii), zone reflexe ale monologului interior, ale emoțiilor și atitudinilor viu exprimate. Dacă nu reușim prea bine această destindere, atunci vom face două-trei contracții, urmate de relaxarea zonelor respective. Vom remarca o liniștire ca prin farmec a agitației lăuntrice, iar somnul va veni de la sine.

Teama – alături de “surata” ei anxietatea (adică teama fără motiv) sunt, fără doar și poate, emoțiile care produc cea mai puternică stare de contracție musculară. Mulți o resimt în stomac, alții printr-o contractură a cefei și a gâtului, majoritatea au și o puternică (dar rareori conștientizată) contractură în zona bazinului. Se pare că nu există metodă mai eficientă de control al stărilor de frică, decât relaxarea progresivă. Incordarea la maximum a grupelor musculare pe care le simțim deja tensionate, urmată de relaxarea lor bruscă, conferă rapid un sentiment de autocontrol, de securitate. Deși pare greu de crezut că o simplă alternanță de contracții și relaxări poate schimba atât de radical starea lăuntrică a unui om, practica directă convinge de acest lucru.

Construirea listelor ierarhice cu situații anxiogene

Alcătuirea acestor liste este probabil cel mai important pas al tratamentului prin expunere, deoarece o bună ierarhizare a situațiilor anxiogene asigură succesul exercițiilor practice. O astfel de listă trebuie să reflecte întreaga gamă de situații evitate de pacient, începând cu cele care provoacă o anxietate ușoară până la cele ce induc o anxietate puternică. Practica evidențiază că pacientul enumeră mai ușor aceste situații anxiogene, dar îi este mai greu să le ierarhizeze. Pentru a le ierarhiza, el poate folosi o scară cu 11 trepte (0-10) sau o evaluare procentuală (0-100), în funcție de nivelul anxietății indus de situația respectivă sau al tendinței de evitare a acesteia.

„Gândiți-vă la cea mai intensă anxietate pe care ați trăit-o vreodată sau pe care puteți să v-o imaginați și atribuiți-i acesteia numărul 100. Acum gândiți-vă la starea de calm absolut pe care ați putea să o trăiți și notați-o cu 0. Acum aveți o scală. Pe această scală, cum vă evaluați starea actuală?”

De multe ori, pacientul poate identifica mai ușor situațiile extreme ale acestei ierarhii. Sarcina noastră este să ajutăm pacientul să identifice cât mai multe situații intermediare, deși nu este obligatoriu să identifice câte un item pentru fiecare punct al scalei. Dar cu cât „pașii” pe care ni-i propune această scală în procesul desensibilizării sunt mai mici, cu atât succesul exercițiilor de expunere este mai sigur.

Listele ierarhice – adevarate stări personalizate de anxietate – pot conține atât stimuli anxiogeni interni cât și stimuli anxiogeni externi. Construirea listelor ierarhice poate fi ușoară prin adoptarea unor strategii specifice. Astfel, dacă fobia este bine circumscrisă la un obiect sau situație, se poate utiliza ca bază a exercițiilor practice orice mijloc de comunicare ce asigură legătura cu obiectul fobogen. Pacientul ar putea să citească, să scrie, să vorbească despre obiectul fobogen sau să privească fotografii ori imagini filmate ale acestuia.

O altă strategie este aceea de a identifica factorii care mediază nivelul anxietății trăite. De exemplu, în cazul unei fobii sociale, situațiile sociale fobogene pot varia în dificultate în funcție de numărul oamenilor prezenți, vârsta, sexul și nivelul lor de autoritate în raport cu pacientul, ori în funcție de caracterul formal al situației, momentul zilei, condițiile ambientale etc.

Uneori, situațiile evitate ar putea fi văzute ca nefiind relaționate, neavând o temă comună. In acest caz, se va decide dacă se vor alcătui liste ierarhice pentru abordarea fiecărei fobii sau dacă ele vor fi incluse pe aceeași listă.

Cu cât situațiile de desensibilizare sunt mai variate, cu atât este mai bine pentru pacient. Practica desensibilizării este o întreprindere dificilă, poate plictisi sau poate ea însăși provoca anxietate. O mai mare varietate crește motivația de participare, încrederea, precum și probabilitatea ca ameliorarea unor aspecte ale fobiei să se generalizeze și asupra altora.

Strategiile menționate mai sus pot fi utilizate și pentru a segmenta unele sarcini de expunere în pați mai mici atunci când următoarea sarcină din ierarhie este prea dificilă.

Expunerea sistematică a pacientului la situațiile anxiogene din lista ierarhică

Prin expunere se înțelege contactul cu ceva care este în mod obișnuit evitat, deoarece este provocator de teamă. Pentru a fi eficientă, expunerea trebuie să fie gradată, repetată, prelungită, iar sarcina practică trebuie foarte clar specificată pacientului.

Prima sarcină de expunere trebuie să fie suficient de ușoară pentru a putea fi realizată de pacient, dar suficient de dificilă pentru a provoca o anumită anxietate. Sarcinile neanxiogene nu sunt utile deoarece nu provoacă un context adecvat achiziției unor noi comportamente. Sarcinile de expunere trebuie repetate frecvent și regulat până când vor fi asociate cu un grad de anxietate din ce în ce mai mic sau cu lipsa acesteia, iar progresul va fi în funcție de intervalul dintre exercițiile de expunere. In general, cu cât exercițiile sunt mai frecvente, cu atât dispariția tulburărilor anxioase va fi mai rapidă.

Pacientul trebuie încurajat să ajungă cât mai repede la sarcinile din vârful ierarhiei situațiilor anxiogene, imediat ce anxietatea s-a diminuat în prezența sarcinilor mai ușoare.

I se dă pacientului următorul exercițiu:

1.Pacientului i se spune că va trebui să-și imagineze diverse situații din lista ierarhică. Se va lucra asupa acestor situații separat, succesiv, începând cu elementele cele mai puțin anxiogene ale fiecărei teme sau situații.

2.Pacientului i se spune – dacă devine anxios în timp ce-și imaginează stimulii anxiogeni – să ridice degetul arătător.

3.Pornind de la o temă anume, pacientului i se spune să-și imagineze cel mai puțin anxiogen stimul (situație) al temei respective; apoi să se gândească sau să intre imaginar într-un contact strâns cu stimulul respectiv, după care să se relaxeze; acest ciclu, contact imaginar cu stimulul anxiogen – relaxare, va fi repetat de mai multe ori până când pacientul învaù sa raspunda la imaginea stimulului anxiogen prin relaxare. Dacă începe exercitțiul cu situația notată cu 0, adică aceea care îi sugerează liniștea și calmul desăvârșit, atunci i se cere să conștientizeze sentimentul de liniște și relaxare, apoi să se deplaseze treptat spre celelalte situații din lista ierarhică, vizualizându-le; el învață să conștientizeze apariția tensiunii și a încordării musculare și să se relaxeze.

4.Când pacientul indică dispariția anxietății în contact cu o anumită temă (situație) din lista ierarhică, atunci se trece la următoarea.

Avantajul desensibilizării sistematice prin contactul imaginar cu stimulii anxiogeni îl constituie reglarea nivelului anxietății cu care este confruntat pacientul; expunându-se la situații cu potențial anxiogen crescător, probabilitatea ca pacientul să nu-și mai poată controla comportamentul scade semnificativ.

Anexe

Anexa 1

GHID DE INTERVIU

Povestestiți-mi puțin despre familia dvs.

Cu ce vă ocupați?

Cum vă simțiți în ultima perioadă?

Ce activități desfășurați în cadrul unei zile normale?

Ce anume vă doriți să schimbați la dvs.?

Ce faceți atunci când apare o problemă?

Vi s-a reproșat că vă faceți prea multe griji pentru lucrurile care nu merită să îți bați capul cu ele?

Vi se întâmplă să nu puteți dormi din cauza grijilor?

Dacă se întâmplă să pierdeți trenul, din motive independente de dvs., ce faceți?

Trebuie să prezentați un proiect la locul de muncă. In ce sens vă pregătiți mai mult?

Vi se întâmplă des să simtiți nevoia să luați un tranchilizant?

Când sunteți luat prin surprindere vi se întâmplă să aveți palpitații?

Vă simtiți tensionat fără să știți de ce (fără motiv)?

Dați cu plăcere dacă cineva vă cere ceva?

Povestiți-mi despre relația care o aveți cu prietenii dvs.

Anexa 2

ANAMNEZA

Nume: B.A.

Varsta: 21 ani

Ocupatie: elev în ultimul an la postilceală, curier

AFECȚIUNEA ACTUALĂ:

Simptomele: stare de teamă în legătură cu posibilitatea apariției unui eveniment neplăcut; tensiune musculară, contracții dureroase ce dau adesea senzația de oboseală, perturbări ale somnului, dificultăți de concentrare.

Durata simptomului: apare zilnic cu o intensitate mare

Modul de debut al simptomului: apare din senin în timpul sarcinilor de zi cu zi

Evoluția simptomului: Simptomele au apărut în urmă cu 7-8 luni

Legătura dintre simptome: simptomele suferite de către pacient arată o ușoară anxietate

Tulburări asociate somnului: pacientul suferă frecvent de isomnii cauzate de niște stări de neliniște

ANAMNEZA FAMILIALĂ:

TATA:

B. V decedat

cauza decesului: sinucidere prin asfixiere

vârsta pacientului: 10 ani

Calitatea relației cu pacientul: Alcoolic, nu a avut o relație foarte apropiată cu subiectul

MAMA:

B. R

Vârsta în prezent: 51 de ani

Starea sănătății: Foarte bună

Ocupația: Confecționer

Personalitatea: sociabilă, îndrăzneață, putere de decizie.

Calitatea relației cu pacientul: sunt în relație foarte bună, apropiați

FRAȚII:

B. D 11 ani- elev în clasa a-IV-a

B. E 23 ani- studenta în anul IV la Facultatea de Litere, necăsătorită

B. I 25 ani – fotograf, necăsătorită

B. M 27 ani – agent imobiliar, căsătorit cu un copil

S. S 26 ani – căsătorita cu un copil, casnică

B. A 30 de ani manager, necăsătorit

ATMOSFERA IN FAMILIE:

Relația dintre părinți: Nu își mai amintește foarte mult care a fost relația dintre părinții lui, își amintește că erau certuri mari în familie din cauza alcoolului..

Relația părinți-frați: Când tatăl său nu bea avea o relație foarte bună cu soția și copiii lui. Mama se înțelege bine cu toți copii.

Condiții de locuit: Locuiesc la casă, cu 4 camere, condiții bune, cu mama și 4 dintre frați.

DATE PERSONALE:

1.Primele faze ale dezvoltarii:

Dezvoltarea intrauterină: Dezvoltare normală

Nașterea: S-a născut la termen, 3.500 kg

Dificultăți în dobândirea primelor deprinderi: A început să meargă la 1 an și 2 luni. A început să vorbească puțin mai târziu decât alți copii, primele cuvinte a început să le folosească după vârsta de 1 an și 9 luni.

2.Starea sănătății în copilărie:

A avut bolile copilăriei.

3.”Probleme nervoase” în copilărie: (spaime, accese de furie, balbism, capricii alimentare, somnambulism, coșmaruri frecvente):

Când tatăl său s-a sinucis a avut un șoc, care a provocat probleme cu somnul, coșmaruri frecvente ți somnambulism.

4.Școlarizarea:

a.ciclul preșcolar:

A mers la grădiniță 3 ani de zile, de la 4 ani la 7 ani. Ii plăcea foarte mult să se joace cu copiii. Era foarte iubit de educatoare pentru că se implica în toate activitățile, și îi plăcea foarte mult să învețe lucruri noi.

b. Studii primare și gimnaziale:

A fost un elev bun la învățătură până în clasa a –IV-a când a suferit un șoc mare în momentul când tatăl său a decedat, și a început să neglijeze învățătura, să fie dezinteresat de școală și de relația cu colegii. Până în acest moment a avut o relație foarte strânsă cu colegii, îi plăcea să fie în centrul atenției, dar după acest eveniment a început să se retragă, să îi respingă pe cei din jur, și să se izoleze. Apoi a început să aibă niște comportamente indezirabile, profesorii nu își mai puteau ține ora din cauză ca deranja ora, avea stări bipolare de afectivitate, când era bucuros când era trist. Mama lui a fost chemată periodic la școală pentru că subiectul nu asculta și nu se conforma cu cerințele profesorilor și pentru că a început să absenteze foarte mult în clasă.

O mare dezamăgire care a avut-o a fost la terminarea clasei a VIII-a când a picat la examenul de capacitate la matematică. B.A. stă un an acasă dupa care încearcă din nou să dea examenul de capacitate dar și de aceasta data pică la matematică. Este pasionat de arte, își dorea să urmeze liceul de Arte, dar din cauză că nu a promovat examenul de capacitate nu reușește să își îndeplinească ceea ce s-a propus.

d) Studii liceale:

Face o școală de calificare de Bucătar-Șef de 2 ani de zile și în același timp urmează Profesionala la Independența în Sibiu cu profilul de mecanic auto. Are o relație foarte bună cu colegii, începe să se integreze mai ușor în societate. Invață relativ bine la școală, se află întodeauna printre primii 10 elevi. Profesorii îi spun adesea că nu își folosește potențialul pe care îl are, că ar putea să facă mult mai mult.

e) Studii postliceale:

Subiectul s-a înscris la Postliceală pentru a putea da bacul în 2008 și a se înscrie la o facultate. Frecventează foarte rar cursurile de la postliceală deoarece și lucrează, dar are o relație bună atât cu colegii cât și cu profesorii.

5. Ocupația actuală: Curier

Satisfacția muncii actuale: este foarte mulțumit și satisfăcut de jobul care îl are, îi place mult.

Situația financiară actuală: are o situație financiară bună, câștigă bine.

Relațiile cu colegii: se întțlege destul de bine cu aproape toți colegii, conflictele care apar sunt datorate anxietății subiectului care este permanent atent la riscuri, la lucrurile care nu ar putea ieși bine. Colegii adesea îl critică pentru că este foarte pesimist și întodeauna se așteaptă ca ceva să nu meargă bine.

Se înțelege bine cu superiorii

Dispoziția:

In general agitat, se enervează repede, stresat; încearcă să se calmeze dar nu reușește; caută o explicație pentru orice.

Personalitatea: puternică, hotărât, pesimist, privește întodeauna partea neagră a lucrurilor, obosește repede ceea ce îl face să înceapă o activitate și apoi să renunțe la ea, își organizează treburile destul de bine dar unele lucruri mărunte îl fac să se streseze; e direct, insistent și are putere de decizie, știe să își impună punctul de vedere.

Relații cu prietenii: Nu consideră că are prieteni buni, sunt câteva persoane cu care se înțelege bine, dar se așteaptă ca în orice moment să fie dezamăgit și de aceștia.

Pozitia sociala a familiei: familia subiectului poate fi incadrata in randul familiilor cu statut social mediu, familia este bine vazuta de vecini, rude etc.

Anexa 3

GRILĂ DE OBSERVAȚIE

Bibliografie:

David, D. (2006). „Metodologia Cercetarii Clinice”, Ed. Polirom, Bucuresti

Dafinoiu, I. (2005).” Psihoterapii Scurte”, Ed. Polirom, Bucuresti

Dafinoiu, I. (2002). „Personalitatea.Metoide calitative de abordare. Observatia si interviul” Ed. Polirom, Iasi

David, D. (2006), „Psihologie Clinica si Psihoterapie”, Ed. Polirom, Bucuresti

Kierkegaard, S. (1998), „Conceptul de anxietate”, Ed. Amacord, Timisoara

Lelord, F., Andre, C. (2003), „ Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile”, Ed. Trei, Bucuresti

Holdevici, I. (2005), „ Elemente de Psihoterapie”, Ed. Mar, Bucuresti

Coord. Stiintific Prof. Dr. Romila, Aurel. (2003) „DSM-IV-TRtm”Ed. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, Bucuresti