Studiu de caz privind tratamentele și politicile contabile adoptate în comerțul cu amănuntul [307097]

UNIVERSITATEA

TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ

DE GESTIUNE

„Studiu de caz privind tratamentele și politicile contabile adoptate în comerțul cu amănuntul”

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

"Economia…este rezultatul a [anonimizat], [anonimizat]"

DWIGHT EISENHOWER

Capitolul 1. Abordări teoretice și legale privind contabilitatea de mărfuri

Considerații generale privind comerțul. Prevederi generale privind stocurile în baza OMFP 1802/2004

Comerțul reprezintă funcția economică de a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în condiții favorabile consumatorilor reprezentând un grup de agenți economici ce acționează în cadrul pieței asigurând actele de schimb.

Principala funcție a comerțului este de a [anonimizat].

Comercializarea produselor și serviciilor de piață este reglementată de O.G 99/2000.

În baza acestuia art.4 comerciantul reprezintă persoana fizică sau juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare a produselor și serviciilor de piață.

[anonimizat] "comerțul cu amănuntul" este o traducere din limba franceză: "[anonimizat]".

Comerțul cu amănuntul/en-detail reprezintă activitatea desfășurată de comercianții care cumpără produse în cantități mari în scopul revânzării acestora în cantități mai mici unor comercianți sau utilizatori profesionali sau colectivi.

[anonimizat] 10.000 [anonimizat].

[anonimizat] (Turcia de astăzi) [anonimizat] î.Hr. Imagini reprezentative pentru comerț:

Conform art. 272, alin. (1) [anonimizat] a fi vândut în procesul vânzării în procesul desfășurării normale a [anonimizat].

Clasificarea stocurilor:

Conform art. 276 alin. (1), stocurile cuprind:

Mărfurile, bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

[anonimizat], [anonimizat];

Materialele consumabile ([anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]), care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a [anonimizat], în produsul finit);

Materialele de natura obiectelor de inventar;

Produsele, și anume:

Semifabricatele – produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților;

Produsele finite – produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și fără alte prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expedierii terților;

Rebuturile – materialele recuperabile și deșeurile;

Produsele agricole.

Activele biologice de natura stocurilor, exemplificate la punctul 278 alin. (2): exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producției de carne, animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile de porumb și grâu și copacii crescuți pentru cherestea.

Ambalajele, printre care și cele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mode temporar pot fi păstrate de terți cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;

Producția în curs de execuție – producția care nu a trecut toate fazele de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necomplete în întregime. În cadrul acesteia intră și studiile și serviciile în curs de execuție sau neterminate.

Înregistrarea în contabilitate a stocurilor:

Art. 283 alin. (1) – "înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscului și beneficiilor. "

Alin. (2) –" în general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietății și de livrare coincid. Totuși, pot exista decalaje de timp, pentru:

Bunuri vândute în consignație sau stocurile la dispoziția clientului;

Stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidența debitorului până la vânzarea lor;

Bunuri recepționate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în activele cumpărătorului;

Bunuri livrate și nefacturate, care trebuie scoase din evidență, transferul de proprietate având loc;

Bunuri vândute și nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietății. Exemplu: vânzările cu condiția de livrare "ex-work", bunurile vândute ies din stocul vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziția cumpărătorului, etc."

"Recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate și înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanțului"

"În situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entității, se procedează astfel:

Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe bază de recepție și documente însoțitoare;

Bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune."

" În cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieșiri din entitate, astfel :

Bunurile vândute și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanțului;

Bunurile livrate, dar nefacturate se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieșirea din gestiune potrivit legii"

"Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări și, respectiv, la ieșiri, atât în gestiune, cât și în contabilitate, potrivit contractelor încheiate "

Costul stocurilor:

Potrivit art.285 alin (1) "costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile și ala acelor bunuri sau servicii produse și destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale."

"Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele."

"Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distinct, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse."

Identificarea specifică nu poate folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.

În determinarea costului se folosesc următoarele metode:

-metoda costului standard în activitatea de producție;

-metoda prețului cu amănuntul în comerțul cu amănuntul.

În costul standard intră consumul de materiale și consumabile, manopera, eficiența și capacitatea de producție. Acestea se revizuiesc periodic și se ajustează la nevoie în funcție de condițiile existente.

În contabilitate, diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție se evidențiază distinct și se recunosc în costul activului.

Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient, care se calculează astfel:

Pentru coeficientul de repartizare la calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul inițial al contului de mărfuri și valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include T.V.A. neexigibilă. Se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite.

Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț se calculează la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II, prevăzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la cost de achiziție sau costul de producție.

Diferențele de preț se repartizează proporțional atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra bunurilor rămase în stoc.

În privința comerțului cu amănuntul se utilizează metoda prețului cu amănuntul pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare. Astfel, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a prețului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

În OG 99/2000 art. 67 alin.(1): "Comerciantul care în rețeaua de distribuție oferă spre vânzare produse/servicii trebuie sa indice prețul de vânzare/tariful practicat și prețul pe unitatea de măsură, conform reglementărilor legale în vigoare."

"Când livrarea produsului sau prestarea serviciul se face ulterior plății unui acont, comerciantul este obligat să elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform legislației în vigoare sau, după caz, un contract scris și să respecte condițiile contractuale. "

"Comercianții care, potrivit legislației în vigoare, sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale vor elibera bonuri fiscale cumpărătorilor de produse/servicii."

Inventarierea:

Art. 288 din OMFP 1802/2014 precizează: "valoarea produselor și serviciilor în curs de execuție se determină prin inventarierea producției neterminate la sfârșitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operațiilor tehnologice și evaluarea acesteia la costurile de producție."

Art. 289 OMFP 1802/2014: "Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent."

Art. 290 OMFP 1802/2014: "În condițiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ și valoric. "

Art. 291 alin. (1) din OMFP 1802/2014 : "Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei."

Alin (2): "Entitățile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile până la finele perioadei de raportare în obligațiile fiscale și se aplică în baza Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii."

În metoda inventarului intermitent intrările de stoc se înregistrează prin conturile de cheltuieli.

Ieșirile de stoc se fac prin inventarierea faptică a stocurilor la sfârșitul perioadei și se determină ca diferență între valoarea stocurilor inițiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, și valoarea stocurilor la sfârșitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

În comerțul cu amănuntul se aplică metoda global – valorică.

"Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere."

Decontări cu personalul:

Potrivit art. 334 din OMFP 1802/2014 "în contabilitatea decontărilor cu personalul intră drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă și cele pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată."

Art. 335 alin. (1) precizează: "în vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaște ca provizion costul previzionat al acestora atunci și numai atunci când:

Entitatea are o obligație legală sau implicită de a face astfel de plăți ca rezultat al evenimentelor anterioare;

Poate fi făcută o estimare certă a obligației."

Alin.(2): "O obligație curentă există numai când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăți. "

Alin. (3): "În situațiile financiare ale exercițiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat la venituri în exercițiul financiar în care se acordă aceste prime."

În art. 336 alin.(1) drepturile și avantajele care, potrivit legislației în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot, etc.), precum și alte drepturi acordate potrivit legii se înregistrează distinct.

Alin. (2): "Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane."

În art. 337 din OMFP 1802/2014 reținerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților, datorate terților (popriri, pensii alimentare și altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale).

"Sumele datorate și neachitate personalului până la sfârșitul exercițiului financiar (concediile de odihnă și alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exercițiului în curs, dar care urmează a fi plătite/încasate în exercițiul financiar următor, se înregistrează ca alte datorii și creanțe în legătură cu personalul. "

"Concediile de odihnă și se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma respectivă. În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama provizioanelor. "

"Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme și echipamente de lucru, precum și debitele provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești și alte creanțe față de personalul entității se înregistrează ca alte creanțe în legătură cu personalul."

Contabilitatea privind contribuțiile sociale:

Art. 340 alin (1): "contabilitatea privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de sănătate și la constituirea fondurilor pentru ajutorul de șomaj."

Alin. (2): "eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. Aici intră și contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate."

Decontări cu statul:

Art. 341 din OMFP 1802/2014: "În cadrul decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale intră: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvențiile de primit, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate."

Art. 342 alin.(1): "Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite."

Alin. (2): "Dacă suma plătită depășește suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanță."

Alin. (3): "Impozitul pe profit, precum și celelalte impozite pentru care legislația fiscală prevede efectuarea de plăți anticipate se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor și a conturilor de datorii, cu evidențierea separată a achitării contravalorii acestora."

T.V.A.:

Art.343: "Taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile din România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în România se determină și se înregistrează în contabilitate potrivit legii."

Art. 344: "Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii."

Art. 345:" La alte impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale."

Capitolul 2. Contabilitatea mărfurilor la S.C. HONEYDECOR S.R.L Studiu de caz.

2.1. Caracteristici esențiale ale societății privind încadrarea în comerțul cu amănuntul :

Societatea HONEY DECOR , cu sediul în Strada Nordului, Nr.2, AP 3, Sc. C, Jud. Bacău are obiectul de activitate în comerțul cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine de specialitate , COD CAEN 4778 , Cod fiscal 16067740 și Număr de Înregistrare: F04/50/2004.

Societatea comercială are profil en detail și comercializează produse de uz personal, produse artizanale, produse decorative achiziționate atât din unități en gros, cât și de la producători, furnizori interni pentru a le pune în vânzare către orice persoană fizică sau juridică.

Mărfurile se achiziționează în cantități mari, urmând a fi vândute în cantități mici în funcție de cererile consumatorilor strict pentru consumul final.

Forma de vânzare utilizată în această unitate este cea a comerțului stabil realizat prin intermediul unităților bine delimitate din punct de vedere al amplasării.

În acest comerț se utilizează unități de desfacere unde se realizează cea mai mare parte a comerțului cu amănuntul. Caracteristic acestora este expunerea detaliată a mărfii și confortul clienților de cumpărare.

Vânzarea este clasică prin modul acestui proces de a putea vinde orice produs. Cheia principală în această o reprezintă vânzătoarea, fiind mai importantă decât produsul, deoarece pentru a-l vinde trebuie să pună în valoare calitatea acestuia și să obțină convingerea clientului de a-l cumpăra.

Este permisă deplasarea clientului printre rafturile amenajate cu produse, atingerea lor sub supravegherea strictă a vânzătoarei.

Plata produsului se poate face atât numerar, cât și cu cardul prin POS și se oferă bon fiscal după fiecare tranzacție:

Figura 1. Plata produsului

Fig. 2: Epos și casa de marcat.

Principii contabile folosite de entitate:

Principiul continuității activității.

Potrivit OMFP1802/2014 alin. (1): "Entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității".

Alin. (2): "O entitate nu va întocmi situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității activității dacă organele de conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nici o variantă realistă în afara acestora. Aceste prevederi nu se aplică situațiilor financiare anuale întocmite de entitățile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare și a poziției financiare, ulterior datei bilanțului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activității este încă adecvată."

Alin. (3): "Dacă administratorii entității au luat la cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, această informație trebuie prezentată, împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu își mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condițiile ce necesită prezentări de informații pot apărea și ulterior datei bilanțului."

Principiul permanenței metodelor: "Politicile contabile și metodele de evaluare

trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu la altul."

Principiul prudenței:

Alin. (1): "La întocmirea situațiilor financiare anuale, recunoașterea și evaluarea trebuie realizate pe o bază prudentă și în special:

În contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului;

Sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia;

Sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și pierdere."

Alin. (2): "Activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu armai avea calitatea de a fi credibile."

Principiul contabilității de angajamente.

Art. (1): "Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadei aferente."

Art. (2): "Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienți – facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori – facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu: avize de însoțire a mărfii, situații de lucrări, etc.). "

Art. (3): "Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli."

Art. (4): "Acest principiu se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia."

Principiul intangibilității.

Art. (1): "Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent."

Art. (2): "În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu se modifică bilanțul perioadei anterioare celei de raportare."

Art. (3): "Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente, precum și a modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului intangibilității."

Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii.

Componentele elementelor de activ și de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul necompensării.

Art. (1): "Orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă."

Art. (2): "Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative."

Art. (3): "Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare. În notele explicative se prezintă valoarea brută a creanțelor și datoriilor care au făcut obiectul compensării."

Art. (4): "În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor. Tratamentul contabil este similar și în cazul prestărilor reciproce de servicii."

Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție.

Art. (1): "Elementele prezente în situațiile financiare se evaluează pe baza principiului cotului de achiziție sau al costului de producție."

Art. (2): "În situația în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secțiunii 3.4 "Evaluarea alternativă la valoarea justă"".

Principiul pragului de semnificație.

"Entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în prezentele reglementări referitoare la prezentele reglementări referitoare la prezentările de informații și publicare, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative."

Desfășurarea activității:

se face in 3 puncte de lucru:

Galeriile Adal, et.1, Bacău:

Hello Shopping Park

Victoria Shopping Center, et.1, Onești

Organizarea și structura societății:

Organigrama:

– reprezentarea grafică a structurii organizatorice a societății:

Organigrama are rolul de a pune în evidență funcțiile ce trebuie îndeplinite și repartizarea acestora în funcție de serviciile operaționale sau funcționale; tipul relațiilor existente între servicii și responsabilii fiecărui serviciu corespunzător din punct de vedere ierarhic.

Are rol explicativ și se adresează atât personalului, cât și terților: clienți, furnizori, administrații.

Atribuțiile funcțiilor specifice organigramei:

Principalele atribuții ale administratorului sunt următoarele:

Urmărește zilnic activitatea personalului aflat în subordine pentru asigurarea

aplicării corecte a procedurilor operaționale de achiziții și aprovizionare;

Stabilește strategii specifice magazinului pentru urmărirea stocului optim și a

tuturor procedurilor comerciale prevăzute;

Stabilește relații bune cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util și în bune

condiții a tuturor problemelor ocazionale;

Prospectarea pieței de profil și a condițiilor de achiziții în vederea optimizării

continue a stocurilor, având ca scop final obținerea unei rotații bune ale acestora și realizarea

de profit;

Asigură buna gestionare a patrimoniului societății;

Asigură respectarea legislației fiscale la nivel de firmă;

Întocmește bugetului general al societății, informează și prezintă propunerile de corecție;

Raportează rezultatele financiare ale firmei: analizează și propune măsuri pentru creșterea rentabilității;

Elaborează și implementează sistemul general de evidență a gestiunii firmei;

Conduce și organizează activitatea departamentului financiar – contabil prin exercitarea controlului financiar preventiv;

Atribuțiile contabilului autorizat:

Organizează, îndrumă, conduce, controlează și își asumă responsabilități pentru desfășurarea în mod eficient a activității financiar – contabile a societății în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

Asigură organizarea și gestionarea în mod eficient a integrității întregului patrimoniu al societății în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și normele sau reglementările interne ale societății;

Urmărește respectarea principiilor contabile și evaluării patrimoniului;

Avizarea lucrărilor pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmărire, evidență, decontări, cheltuieli – venituri, bilanț, analize de sistem;

Reprezentă societatea în cazurile încredințate prin delegare.

Atribuțiile contabilului însărcinat cu evidența primară:

Respectă dispozițiile administratorului și contabilului autorizat;

Înregistrează corect documentele financiar – contabile: registru de casă, facturi, bonuri fiscale, deconturi de cheltuieli, bonuri de consum, note de predare, extrase de cont bancare, state de plată salarii, alte documente financiar-contabile;

Verifică modul de înregistrare a documentelor de intrare/ieșire din gestiune a materiilor prime, materialelor, mărfuri, produse;

Întocmește ordinele de plată de trezorerie și ordinele de plată ale furnizorilor;

Întocmește jurnale de vânzări și cumpărări;

Ține evidența scadențelor de plăți către stat și furnizori.

Atribuțiile lucrătorului comercial șef:

Asigură necesarul de marfă la raft;

Adaptează etichetele și afișele în funcție de cerințele curente;

Asigură prețul produselor;

Asigură igienei rafturilor;

Realizează comenzile pentru produsele ce urmează a fi expuse la raft;

Oferă informații clienților;

Atribuțiile lucrătorului comercial (în cazul nostru vânzătoare):

Vinde produsele comerciale;

Realizează evidenta necesarului de marfă;

Menține igiena spațiului de lucru și pe cea proprie;

Aranjează, ordonează și expune produsele comerciale;

Primește marfă;

Efectuează plățile în conformitate cu listele de plăți;

Comandă de produse comerciale în conformitate cu listele de comenzi.

Furnizorii:

Influențează direct activitatea desfășurată prin marfa vândută: preț, calitate, promptitudine.

Relația societate – furnizor va fi de lungă durată datorită seriozității, condițiilor convenabile de plată și de livrare, dar și calității.

Furnizorii acestei societăți sunt: S.C. POEMDESIGN S.R.L.; S.C. ORHIDEEA S.R.L, S.C. ARTISTICMOD S.R.L., S.C. CRYSTAL S.RL. și alți furnizori mai mici.

Clienții:

Influențează competitivitatea prin prețuri, prin calitate, prin cantitate dar și piața unui produs.

Prin cumpărarea mai multor produse profitul societății va fi în creștere.

Pentru atragerea de mai mulți clienți societatea adoptă strategii de preț, de marketing, de produse.

Categoria cea mai importantă o reprezintă adolescenții, turiștii fiind atrași de atât de produsele artizanale, cât și de preț și restul ocupând un loc mai puțin important dat fiind de diversitatea produselor și a ocaziilor.

Concurența o reprezintă câteva magazine cu același obiect de activitate în aceeași zonă, obligând societatea să mențină prețurile cât mai reduse și să aducă diversități.

Autorități:

Sunt reprezentate de AJOFM, Direcția de Sănătate, Protecția Consumatorului, Inspectoratul Teritorial de Muncă , Administrația Financiară și televiziuni ce pot influența prin reportaje.

Autorizații:

Sunt eliberate de către Registrul Comerțului:

autorizație de funcționare de la primăria Bacău;

acord de funcționare;

Direcția de Sănătate Publică;

ITM – Protecția muncii.

Circulația mărfurilor

– se realizează prin 3 metode:

Aprovizionare;

Stocare;

Vânzare.

Aprovizionarea: se cumpără marfa de la producători sau furnizori și se

transferă în depozitele proprii pentru a fi pregătite în vederea vânzării lor către

consumatorii finali. În evidența aprovizionării regăsim: registrul de comenzi și fișa de

urmărire a executării comenzii.

Fig. Nr.3: Clasificarea aprovizionării cu marfă

Aprovizionarea se desfășoară astfel:

Aprovizionare fără delegat (pe răspunderea furnizorului) – se face când diferă locația furnizorului de a societății pe baza următoarelor procese: recepție, expediție, transport, primirea și verificarea mărfurilor și ambalajelor.

Aprovizionare prin delegat propriu – se face când furnizorul și societatea au sediile în aceeași localitate. Documentele emise de furnizor: avizul de însoțire al mărfii, dispoziția de livrare, certificatul de calitate, factura.

Aprovizionare cu delegat al întreprinderii furnizoare – se face prin prezența delegatului la societatea primitoare de mărfuri, unde acestea sunt verificate de către comisia de recepție și se întocmesc documentele de recepției.

Aprovizionare prin depozitele de repartizare – specifică societăților "en-gros" și de alimentație publică.

Stocarea:

Se realizează în depozite special amenajate, pentru a nu deteriora marfa aprovizionată.

Categoria cea mai importantă de stocuri în entitatea cu obiect de activitate comerțul o reprezintă mărfurile, ele fiind un produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării.

Din punct de vedere contabil, mărfurile reprezintă bunurile achiziționate de entitate din afara acesteia în vederea revânzării lor în aceeași stare, de regulă fără vreo prelucrare suplimentară, în scopul obținerii unui profit.

Stocurile de mărfuri reprezintă principalul element de stoc în contabilitatea oricărui comerciant. În raport cu perioada de gestiune avem:

Stoc inițial de mărfuri – existent la începutul perioadei

Stoc final de mărfuri – constatat la sfârșitul perioadei de gestiune/sfârșitul exercițiului financiar.

În categoria stocurilor intră:

– mărfurile: bunurile cumpărate în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzarea magazinelor proprii;

– materiile prime: participă direct la fabricarea produselor ce se regăsesc în produsul finit , parțial sau integral, în stare inițială sau transformate;

-materiale consumabile: (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, etc.): participă direct sau ajută la procesul de fabricare sau exploatare, însă nu se regăsesc în produsul finit;

-materiale de natura obiectelor de inventar;

-semifabricatele: produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție, dar sunt în continuă transformare în altă secție sau se vor livra terților;

-produsele finite: produsele care au parcurs întreg procesul de fabricație, urmând a fi depozitate în vederea livrării sau expedierii directă clienților;

-rebuturile, materialele recuperabile sau deșeurile;

-animalele și păsările: animalele născute și cele tinere folosite pentru reproducție, animalele și păsările puse la îngrășat pentru a fi valorificate și vândute.

-ambalajele: ambalajele refolosibile achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care sunt păstrate temporar de terți cu obligația returnării.

-producția în curs de execuție: producția încă neterminată, produsele incomplete, produsele netestate și neverificate tehnic, lucrările și serviciile și studiile în curs de execuție sau neterminate.

-bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau aflate în consignație la terți ce se înregistrează în contabilitate diferit pe categorii de stocuri.

Vânzarea:

Se face cu bon fiscal, eventual și factură la cererea clientului și se realizează efectiv prin schimbul de bani cu a produsului cerut;

Se poate realiza și prin comandă anticipată urmată sau nu de plata imediată a acesteia.

Livrarea se face fie din stocul curent, fie din stocul produselor finite.

Procesul de vânzare se efectuează în condiții ireproșabile atât din punctul de vedere al produselor, cât și a mediului în care se realizează.

Evaluarea stocurilor:

Evaluarea inițială (la intrarea în patrimoniu) – se face la preț de vânzare cu amănuntul.

Evaluarea ulterioară (la bilanț) – se face la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea contabilă netă.

Evaluarea la inventariere – la valoarea actuală / valoare de inventar (valoare realizabilă netă în cazul stocurilor)

Evaluare la ieșirea din gestiune – la valoarea de intrare (la cost în cazul stocurilor).

În contextul menționat, prin Reglementările contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, sunt precizate în mod expres, în cadrul regulilor de evaluare a elementelor din bilanț , următoarele momente: intrare, ieșire, inventar, bilanț.

Documente specifice comerțului cu amănuntul:

Avizul de însoțire a mărfii (cod 14-3-6A);

Factura fiscală (cod 14-4-10A);

Chitanța (cod 14-4-1);

Nota de recepție și constatare de diferențe (cod 14-3-1A și 14-3-1/aA);

Bonul de consum (cod 14-3-4Aa) și bonul de consum colectiv(cod 14-3-4/aA) ;

Fișa de magazie (cod 14-3-8);

Raportul de gestiune;

Monetarul;

Registrul de casă (cod 14-4-7A).

Operații economice:

Achiziții și vânzări mărfuri;

Încasări;

Plăți;

Descărcările mărfurilor din gestiune;

Retururi de marfă;

Corecție erori

Inventariere.

Baza legală

– o reprezintă reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice numărul 1802 din 2014, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește comercializarea produselor și serviciilor de piață potrivit căruia comerțul cu amănuntul este o activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora este specificată în articolul 4, litera d) din Ordonanța Guvernului numărul 99 din 2000.

Date financiare ale societății HONEYDECOR:

Tabel nr. 1: Evoluția cifrei de afaceri în funcție de natura clienților:

Grafic nr.1: Evoluția cifrei de faceri în funcție de natura clienților:

OBSERVAȚIE: Societatea iese în câștig în vânzări prin persoanele fizice cu 68%.

Tabel nr.2: Evoluția cifrei de afaceri după natura vânzărilor:

Grafic nr. 2: Evoluția cifrei de afaceri după natura vânzărilor:

OBSERVAȚIE: Cu puțin peste 23% vânzările cu numerar sunt mai uzuale.

Tabel nr. 3 privind evoluția activelor circulante extrase din bilanțul financiar contabil 2016-2017.

Grafic nr. 3: Evoluția activelor circulante din bilanțul financiar contabil:

Observație: În anul 2017 vor crește activele cu 158%, prin acumularea stocurilor.

Tabel nr. 4: Evoluția profitului brut:

Grafic nr. 4: evoluția profitului brut:

Observație: Profitul brut este alternativ dat fiind vânzările fluctuante.

Tabel nr. 5: Evoluția numărului de angajați ai societății:

Grafic nr. 5: Evoluția numărului de angajați:

Observație: Numărul de angajați este în continuă creșterea datorită extinderii magazinului, creșterii volumului de vânzări.

Tabel nr. 6: Datoriile către furnizori:

Grafic nr. 6: Evoluția datoriilor către furnizori:

Observație: Datorii sunt alternante datorită comenzilor primite.

4. Vectorul fiscal al societății:

T.V.A. LA FACTURARE (DECLARAȚIA 300) – perioada fiscală lunară, deoarece CA>100.000 Euro; se depune până pe 15.01 D010 / D070, în care se declară CA realizată pe anul precedent și se bifează schimbarea perioadei fiscale de la trimestru la lună.

IMPOZITUL PE PROFIT (DECLARAȚIA 112) – perioadă fiscală trimestrială; se depune până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, precum și pierderile fiscale. Rezultatul fiscal pozitiv este profir impozabil, cel negativ pierdere fiscală.

IMPOZITUL ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE (DECLARAȚIA 112) – perioadă fiscală lunară, se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului de către angajatori sau persoane asimilate angajatorului.

T.V.A. LA ÎNCASARE (DECLARAȚIA 394) – declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriu național de persoanele înregistrate în scopuri de T.V.A.; se depune prin mijloace informative de transmitere de la distanță pe portalul e-România sau la registratura organului fiscal competent (sau se comunică prin poștă cu confirmare de primire) în format electronic, pe suport electronic, însoțit de anexa nr.1 la ordin, în format hârtie (doar prima pagină), semnat și ștampilat, conform legii.

Capitolul 3. Monografie contabilă.

Mai jos voi prezenta un exemplu practic privind evidențierea în contabilitate a operațiunilor derulate în cursul lunii decembrie 2014 de un comerciant en-detail.

Societatea este înregistrată în vectorul fiscal ca plătitoare de impozit pe profit, plătitoare de impozit pe venitul de salarii, contribuții sociale și plătitoare de T.V.A prin opțiune conform Legii numărul 227 din anul 2016 – Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare Titlul VII – Taxa pe Valoarea Adăugată, art. 316 alin.1 litera a) punctul 2. Societatea aplică sistemul TVA la încasare din 01.01.2012, în baza OUG 15/2012.

Prezentarea tranzacțiilor și evenimentelor din anul 2017

Tratament contabil privind achiziția de mărfuri:

03 decembrie 2016 – achiziție mașină de transport mărfuri, preț de cumpărare 10.000 lei, T.V.A. 20%

FACTURĂ

COTA T.V.A. 20%

Întocmim fișa mijlocului fix la data recepției:

04 ianuarie 2016 – înregistrarea plății facturii emise de furnizorul S.C. CARS Bacău cu extras bancar nr. 1 / ordin de plată nr. 1:

Se deduce T.V.A. aferentă achiziției:

Tratament contabil privind achiziția de mărfuri:

05. ianuarie 2016 – achiziție fără diferențe de mărfuri

Achiziție mărfuri (căni cu nume 1.000 buc. în valoare de 7.000 lei și geluri de duș cu mesaje haioase 100 buc. în valoare de 1.000 lei de la furnizorul "Poem", T.V.A 20%, cu Factura F1:

FACTURĂ

Cota T.V.A 20%

NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DIFERENȚE

Se înregistrează plata furnizorului Poem prin Ordin de plată nr.2 :

Deducerea T.V.A. aferentă achiziției:

Tratament contabil privind returul de marfă cu diferență plus:

09 ianuarie 2016 – achiziție cu diferențe de mărfuri (cantitate în plus)

Achiziție marfă cu plus de marfă: căni cu mesaje haioase în cutie 150 buc. la preț unitar de 8 lei, șorțuri cu mesaje haioase 100 buc. la preț de 25 lei, magneți cu România 700 buc. la preț unitar de 3 lei.

FACTURĂ

COTA T.V.A 20%

NOTĂ DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

Se constată o diferență plus de 10 căni cu mesaje haioase la cutie în cutie cu aceeași valoare(posibilă eroare) și plus 300 magneți cu România cu valoare crescută la 3.000 lei ( 900 lei +) la care vom face retur:

COTA T.V.A. 20%

FORMULAR RETUR:

Înregistrare contabilă:

Tratament contabil privind retur marfă spartă:

07 ianuarie 2016 – returnare produse sparte: din cele 150 căni la cutie am constatat 10 sparte, prin urmare vom face retur cu notă de recepție și constatare diferențe, urmând înlocuirea acestora cu alte 10 bucăți din aceeași gamă:

COTA T.V.A. 20%

Înregistrare contabilă:

Documente: Contract, Factura, Fișa de magazie, Jurnal de cumpărări, Nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește cu data primirii în gestiune a mărfurilor, iar datoria către furnizor se înregistrează cu data la care a fost emisă factura.

Tratament contabil privind adaosul comercial:

Înregistrarea diferenței de preț, adaos comercial practicat 50%, la valoarea mărfii de 8.000 lei, T.V.A. 20%:

Adaos comercial = 50% * costul de achiziție = 50% * 8.000 lei =4.000 lei

T.V.A neexigibilă = (cost de achiziție + adaos comercial) * 20% = (8.000 + 7.500) *20% = 3.100 lei

Prețul de vânzare cu amănuntul este 8.000 + 4.000 + 3.100 = 15.100 lei

Obs. Deoarece evidențierea în contabilitate a mărfurilor se face prin utilizarea tehnicii de estimare a costurilor reprezentată de prețul de vânzare cu amănuntul, împreună cu înregistrarea costului de achiziție preluat din factura primită de la furnizor, se calculează și se înregistrează diferențele de preț (marja comercială) și T.V.A. ce urmează să fie colectată la momentul vânzării. T.V.A. se reflectă în prețul de vânzare cu amănuntul, însă devine exigibilă numai când se realizează vânzarea mărfurilor. Până în acel moment se reflectă în contul 4428 "T.V.A. neexigibilă", după care se reflectă în contul 4427 "T.V.A. colectată".

Tratament contabil privind achiziția mărfurilor fără factură:

09 ianuarie 2016

Achiziție mărfuri de la furnizorul POEMDESIGN în valoare de 32.510 lei, T.V.A. 20%. Conform OMEF 2634/2015 mărfurile sosesc cu aviz de însoțire nr. 3 :

Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune și la contabilitate și la locul de depozitare, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare potrivit pct. 284, alin.2 din Anexa la Ordinul 1802/2004. Avizul de însoțire a mărfurilor este doar un document financiar – contabil de înregistrare a operațiunii doar în evidența contabilă, fără a fi utilizat pentru efectuarea înregistrărilor în evidența fiscală (jurnalul pentru vânzări sau jurnalul pentru cumpărări).

Avizul de însoțire al mărfii:

SERIA RTE65 NR. 3

11 ianuarie 2016

Ulterior se primește factura de F2 de la furnizorul Poem:

Documente: Contract, Factură, Nota de recepție și constatare diferențe, Fișa de magazie, Jurnal de cumpărări.

COTA T.V.A. 20%

Tratament contabil privind adaosul comercial și achiziția cu reducerea comercială

11 ianuarie 2016

Evaluarea la intrare a datoriilor se face la prețul înscris pe factura care conține și T.V.A. Datoriile se sting prin plata lor către furnizor prin intermediul contului bancar sau prin decontarea prin casierie și se evaluează la ieșire la valoarea înscrisă în extrasul de cont sau pe bonul fiscal primit de la furnizor. T.V.A se va deduce la data plății facturii și se va include suma în Decontul de T.V.A

Înregistrarea diferenței de preț, adaos comercial de 35 %:

Adaos comercial = 20% * costul de achiziție = 20% * 32.510 lei = 6.502 lei

T.V.A. neexigibilă = preț de vânzare * 20% = (32.510 +6.502)*20% = 7.802,4 lei

Prin urmare, mărfurile vor fi reflectate la prețul de vânzare cu amănuntul de 46.814,4 lei.

Primirea facturii de remiză ( de achiziție cu reducere comercială) F5 , în valoare de 200 lei, T.V.A. 20% pentru depășirea volumului de vânzări stabilit prin contract:

Obs. Remiza este reducerea practicată asupra prețului curent de vânzare, ținându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanța cumpărătorului, în clientela vânzătorului. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra prețului brut, procent prevăzut în oferta de prețuri a vânzătorului sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri de afaceri.

Documente: contract, Factură, situația de calcul reducere comercială.

Obs. Conform art. 287 lit. c) din Codul fiscal baza de impozitare a T.V.A. se ajustează în situația în care remizele sunt acordate după livrarea bunurilor. Pct. 726, alin. 2 din Anexa la Ordinul 1802/2014 menționează că reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate ( contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama conturilor de terți.

Reducerile comerciale vor fi considerate deductibile, respectiv impozabile la calculul impozitului pe profit, dacă sunt clar menționate în contractul comercial dintre părți. La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului profit și pierdere 121.

FLUXUL DE ACHIZIȚIE:

Se achiziționează de la furnizorul S.C. DARLING S.R.L. o mașină pentru broderie, în valoare de 15.500 lei.

Se achiziționează de la un furnizor extern 1.000 bucăți prosoape simple la preț unitar de 15 lei, 1.000 papiote de ață 10 culori diferite la preț unitar de 0.50 lei. Cota de T.V.A. aplicată pentru achiziția intracomunitară în România este de 20%, iar cursul de schimb este de 4,40 lei.

Se achiziționează piese de schimb pentru mașina de brodat: 1.000 ace în valoare de 5.000 lei (preț unitar 5 lei), 250 rulmenți în valoare de 2.500 lei (preț unitar 10 lei), T.V.A. 20%

Tratamente contabile privind consumurile de bunuri și servicii:

Comanda de producție:

Consum de materii prime:

Consum de materiale auxiliare (100 prosoape, 4 papiote de ață )

Documente: Bon de consum, Fișa de magazie.

FIȘA DE MAGAZIE:

Tratament contabil privind înregistrarea salariilor:

20 ianuarie 2016: Societatea înregistrează statul de salarii:

STAT DE PLATĂ

Înregistrare salarii datorate –7 lucrători comerciali cu salariul minim pe economie: 7*1.050 lei = 7.350 lei

Se înregistrează reținerile din salariile datorate ale impozitului pe salarii: (16%: 168 lei); CAS angajat (10,5 %: 110,25 lei); CASS angajat (5,5% : 57,75 lei) și a fondului de șomaj (0,5%: 5,25 lei).

Înregistrarea contribuțiilor suportate de angajator:

Înregistrare CAS 15,8% :165,9 lei

Înregistrare CASS 5,2%: 54,6 lei

Înregistrare fond de șomaj 0,5%: 5,25 lei

Înregistrare contribuție pentru concedii 0,85% : 8,92 lei

Înregistrare contribuția pentru risc și accidente 0,15% :1,57 lei

Contribuția pentru fondul de garantare a creanțelor salariale 0,25%: 2,62 lei

Înregistrare factură pentru energie: 125 lei, T.V.A. 20%:

Se primește factura pentru chiria datorată aferentă spațiilor închiriate în valoare de 5.000 lei:

Tratament contabil privind produsul finit:

Obținere produse finite 1 buc., cost standard: – prosop personalizat:

Fluxul procesului de vânzare:

Prestări servicii reparații terților conform facturii emise:

Transfer bunuri din gestiunea piese de schimb în gestiunea mărfuri: 10 ace și 5 rulmenți:

Vânzare piese de schimb (10 ațe la preț unitar de 5 lei și 5 rulmenți la preț unitar de 10 lei)

Mărfurile se vor descărca din gestiune prin metoda FIFO:

Vânzare prosop personalizat:

Vom descărca iar din gestiune:

31 decembrie 2016: se înregistrează un plus de mărfuri identificat prin inventariere

Document Proces verbal de inventariere:

31 decembrie 2016: Regularizare T.V.A.

Rotunjire T.V.A conform Formularului 300:

31 decembrie 2016: Determinarea impozitului pe venituri în baza articolului 53 din Codul fiscal:

Impozit= Venituri * 1%

Rotunjire impozit pe venit conform Formularului 100:

31 decembrie 2016: Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:

Prezentarea registrului jurnal: