Studiu de Caz Privind Realizarea Unui Proiect cu Fonduri Europene

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E

Fonduri europene? Ce sunt ele? de unde vin și cine le gestionează? Ce trebuie să facem ca să putem beneficia de ele ca țară sau companie privată? Cât de ușor este demersul pentru a putea beneficia de acești bani? Ce reguli trebuie respectate pentru accesarea lor? Cui ne adresăm? Cine ne ajută? Acestea sunt câteva întrebări cărora încerc să le găsesc răspunsul în cadrul acestei lucrări și mai ales în capitolul care urmează.

Vom analiză cât de important este mecanismul elaborării politicilor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene, cum se realizează alocarea financiară și care sunt mecanismele instituționale create în România pentru a beneficia de fonduri structurale și de coeziune.

Începând cu 1 ianuarie 2007, companiile private din România operează pe piață europeană ale cărei caracteristici influențează în mod direct activitatea întreprinderilor din România.

O scurtă analiză în momentul 2007 ne arată că :

* Europa reprezinta, în primul rând, companii puternice care dețin "know-how", oferă servicii și produse de o calitate superioară celor care se produceau în România în acel moment.

* Companiile europene dispuneau de resurse mai mari * Companiile europene beneficiază de o experiență mai mare în cadrul economiei europene și sunt familiarizate cu procedurile și regulile care guvernează economia europeană.

* Numărul mare de locuitori ai României ( aproximativ 4,5 % din populația UE 2007) a provocat, într-un timp foarte scurt, intrarea pe piața românească a majorității companiilor europene care operează în mod frecvent pe piețele externe.

*Economia românească își va modifica dinamica: se vor detașa în primii ani segmente care se vor dezvolta foarte puternic urmând ca, ulterior, o parte din segmentele rămase să înceapă să crească iar o parte să dispară, pe măsură ce vor apărea segmente noi.

* Regulile economice după care se joacă în acest nou context nu vor mai putea fi schimbate din mers foarte ușor.

* România oferă acum servicii și produse care se vând foarte bine în UE și în afară UE.

* Unele piețe sau segmente au atins punctul maxim de dezvoltare în unele țări europene.

* Politicul va influența "în mod direct" din ce în ce mai puțin.

* România a contribui din acest an la bugetul european cu o sumă importantă și va putea beneficia de fonduri europene importante.

* Există în acest moment în România, ca și în alte țări europene care au făcut obiectul extinderii la un anumit moment în timp, un deficit de informație de proceduri și specialiștii care să asigure o absorție a fondurilor la nivelul repartizării lor (se preconizează că în primii ani doar o mică parte din aceste fonduri vor beneficia de proiecte și aplicații bine scrise care să fie finanțate din bani europeni).

Analizând cele de mai sus, putem concluziona că, în ani care au trecut, România a fost o zonă ” fierbinte” din punct de vedere economic deoarece:

Multe din firmele mici vor dispărea,

Se vor înființa un număr semnificativ de întreprinderi mici și mijlocii,

Oportunitățile mari de afaceri și investiție se vor menține la un nivel ridicat pe o perioadă medie de timp,

Abordarea aquisului comunitar va duce la stabilizarea macroeconomică,

Piața financiara va deveni mai stabilă procesele de reforma vor avea concurență și susternabilitate,

Vom asista la o creștere a competitivității companiilor românesti,

Integrarea a atras rapid investiții masive în domenile cu profitabilitate mare (imobiliar, financiar- bancar) și pe termen mediu și lung, investiții în sectoare cu profitabilitate mai mică dar constantă,

Integrarea nu va produce imediat bunăstare economică nici pentru companii, nici pentru cetățeanu de rând, acesta fiind un status de atins pe termen mediu și lung, dacă aquisul comunitar va fi respectat.

Influxul de fonduri europene, dacă nu va fi corect gestionat, va mării decalajele dintre companiile românești și cele străine și nu va crea sustenabilitate economică și bunăstare pentru cetățean. Mă refer aici, în primul rând la investițiile mari în infrastructură care, probabil, vor fi apanajul marilor companii europene care vor beneficia de partea cea mai mare a profitului acestor contracte. În al doilea rând , este foarte important ca banii europeni să meargă în sectoare ”producătoare” de bani și creștere economică.

Capitolul 1. PREZENTAREA SURSELOR DE FINANȚARE A ÎNTREPRINDERII

FONDURI EUROPENE PENTRU DEZVOLTAREA RURALÃ

1.1.1 Obiectivele lucrării

România se bucură de un potențial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o suprafață totală de 238.000 km2 și o populație de peste 21 milioane de locuitori, România este, ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintăƒ6% din suprafața totalăƒa Uniunii Europene și 4% din populația acesteia. Devenind membră a UE, România beneficiază în cadrul FEADR de sume importante de bani care se acordă sub formă de fonduri nerambursabile. Aceste fonduri pot fi accesate prin depunerea de proiecte de investiții care urmăresc dezvoltarea sub diferite aspecte a mediului rural.

O condiție esențilă a acestor finanțării din partea UE este efectuarea în prealabil a cheltuielilor de investiții de către beneficiarii fondurilor nerambursabile. Instituțiile autorizate urmează să efectueze plățile aferente investițiilor realizate numai dupムefectuarea verificărilor în ceea ce privește conformitatea cheltuielilor efectuate cu ceea ce s-a aprobat în proiect.

În aceste condiții beneficiarii trebuie să aibă banii necesari pentru realizarea investiției. De cele mai multe ori însă nu au resurse proprii suficiențe, astfel încât sunt nevoiți să recurgă la contractarea unui credit bancar.

În această lucrare este prezentat, procesul de finanțare a proiectelor FEADR prin credit bancar. În acest scop sunt prezentate tipurile de proiecte de investiții eligibile, condițiile ce trebuie îndeplinite de beneficiarii acestor proiecte, respectiv descrierea proiectului. Sunt analizate etapele procesului de acordare a creditului, pornind de la primul contact între beneficiar și bancă, urmărind fazele procesului de analiză a dosarului de credit, până la acordarea efectivムsau respingerea cererii de credit.

La aprobarea creditului în vederea finanțării proiectelor FEADR, se analizează:

structura acționariatului și structura de conducere a afacerii;

situația financiară a clientului;

proiectul pentru care clientul solicită finanțare;

istoricul de credit al clientului;

garanțiile oferite de client.

În acest scop s-au întocmit situații referitoare la destinația creditului solicitat, contribuția financiară a clientului la proiectul de investiții pentru care solicit creditul, rezultatul economic așteptat al proiectului și orizontul de timp pentru finalizarea acestuia.

Am studiat procedurile de creditare pentru diferitele tipuri de credite, procedurile de evaluare a riscului, ghidul de analiză a creditelor mici și foarte mici, ghidul de completare a scoringurilor, precum și formularele de analiză financiară, respectiv formularele pentru garanți. Pentru a prezența aspectele procesului de creditare am folosit următoarele instrumente:

bilanțul contabil, pentru a evalua situația patrimonială a clientului;

flux de numerar, pentru evaluarea capacității de plată și disponibilului pe care îl obține clientul;

proiecția fluxului de numerar, care reflectă modul în care Banca prevede că vor evolua veniturile și cheltuielile clientului în funcție de situația lui actuală;

indicatori financiari, care reflectă gradul de lichiditate și gradul de îndatorare al clientului, perioadele în care acesta reușește să-îi onoreze plățile și să încaseze de la clienții lui, precum și gradul în care activitatea lui poate susține ratele aferente noului credit.

Ținta lucrării este de a arăta modul în care decurge procesul de finanțare al proiectelor de investiții FEADR, de a analiza aspectele pozitive și negative ale acestuia, și de a găsi modalități de îmbunătățire a modului în care banca analizează și aprobă aceste credite. Prin facilitarea accesului la credite pentru beneficiarii acestor proiecte FEADR, se vor putea absorbi mai ușor fondurile nerambursabile pe care Uniunea Europeană le acordă României. Acest lucru avantajează atât beneficiarii proiectelor care își vor putea finaliza proiectele de investiții, cât și instituția finanțatoare, care va putea obține beneficii importante prin acordarea unor credite de valori semnificative.

1.1.2 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Politica UE în domeniul agriculturii evoluează în mod constant. În urmă cu 50 de ani, se punea accent pe furnizarea unor cantități suficiente de alimente pentru o Europă care traversase un deceniu de lipsuri cauzate de războaie. Subvenționarea producției pe scară largă și cumpărarea surplusurilor în scopul garantării siguranței alimentare sunt de domeniul trecutului. Politica UE în domeniu își propune să le ofere tuturor producătorilor (de la agricultori și crescători de animale până la producători de fructe, legume sau de vin) posibilitatea de a se susține singuri atât în UE, cât și pe piața mondială. Astfel, politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se concentrează pe trei teme:

ameliorarea competitivității sectorului agricol și forestier;

ameliorarea mediului și a zonelor rurale;

ameliorarea calității vieți în zonele rurale și încurajarea diversificării economiei rurale.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro, începând cu 2007 și până în 2013. Similar cu Programul SAPARD, și FEADR se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.

Fondurile europene putreau fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Principalele instituții implicate în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt:

MAPDR – Direcția Generală Dezvoltare Rurală, care îndeplinește funcția de Autoritate

de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) și asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind prioritățile și măsurile concrete de acțiune;

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), ca organism de plată, pentru toate măsurile din PNDR, cu excepția celor destinate zonelor defavorizate;

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), de asemenea ca organism de plată, pentru zonele defavorizate.

Prioritățile programului, concretizate în 4 domenii (axe) sunt:

Axa I “Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic”- 43,95% din alocarea FEADR pentru cele patru axe;

Axa II “Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale” 26,05% din alocarea FEADR pentru cele patru axe;

Axa III “Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” – 27,40% din alocarea FEADR pentru cele patru axe;

Axa IV „LEADER” va primi 2,60% din alocarea FEADR pentru cele patru axe.

De asemenea, prin Planul European de Redresare Economică (PERE) au fost alocate fonduri suplimentare pentru noile provocări. Dintre acestea, România a optat pentru susținerea priorităților privind schimbările climatice, energia regenerabilă, managementul resurselor de apă, biodiversitatea, restructurarea sectorului lactate și infrastructura de internet în bandă largă. Prin PERE a fost alocată României suma de 101,694 milioane euro. Astfel, ponderea estimată în total prin alocare FEADR și PERE, pentru axele ce vizează noile provocări, este următoarea: 44,24% – Axa 1, 25,57% – Axa 2 și 27,58% – Axa 3.

Tab. 1.1. Contribuția anuală din cadrul FEADR (în EURO)

Sursa: Adaptare după PNDR 2007-2013, versiunea consolidată decembrie 2009

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 al României este unic și acoperă întregul teritoriu al României. Întreg teritoriul României este clasificat ca obiectiv de “Convergență”. Contribuția anuală din cadrul FEADR pentru perioada 2007-2013 este prezentată în tabelul 1.1.

În tabelul 1.2. sunt prezentate sumele totale acordate pentru întreaga perioadă pe diferitele axe ale PNDR.

Tab.1.2. – Planul financiar pe axe (în EURO, pentru întreaga perioadă)

Sursa: Adaptare după PNDR 2007-2013, versiunea consolidată decembrie 2009

1.1.3. Proiecte pentru dezvoltare rurală

Tipuri de proiecte

Rolul jucat de UE în agricultură a fost întotdeauna:

de a asigura o aprovizionare stabilă a populației cu alimente sănătoase, la prețuri accesibile;

de a asigura un nivel de viață rezonabil pentru agricultorii din UE, permițând totodată agriculturii să se modernizeze și să se dezvolte;

să asigure continuarea practicilor agricole în toate regiunile UE.

Odată cu dezvoltarea PAC, în conformitate cu cerințele cetățenilor europeni, următorii factori au dobândit o importanță din ce în ce mai mare:

îmbunătățirea calității alimentelor în Europa;

garantarea siguranței alimentelor;

grija pentru bunăstarea societății rurale;

protejarea mediului pentru generațiile viitoare;

crearea unor condiții mai bune de sănătate și bunăstare a animalelor.

Astfel, fondurile nerambursabile europene sunt acordate pentru următoarele tipuri

de proiecte de investiții private:

Modernizarea exploatațiilor agricole (Axa I);

Creșterea valorii economice a pădurilor (Axa I);

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și silvice (Axa I);

Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii (Axa I);

Diversificarea activităților nonagricole (Axa III);

Sprijin pentru crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător (Axa III);

Încurajarea activităților turistice (Axa III);

Servicii de bază pentru economia și populația rurală (Axa III).

Beneficiarii proiectelor

Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiții se vor încadra, în general, în una din următoarele categorii:

Persoană Fizică Autorizată/Asociație Familială (PFA/AF);

Asociații în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători și Cooperative;

Microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru a fi eligibilă o investiție realizată cu ajutorul FEADR, aceasta poate să fie

amplasată pe teritoriul României (atât în spațiul rural, cât și în orașe sau municipii) în care se pot desfășura, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare, activități încadrate în următoarele domenii economice:

Producție agricolă vegetală și/sau zootehnică și silvică;

procesarea industrială a produselor agricole, silvice pentru prima și a doua procesare (mai puțin sectorul silvic pentru a doua procesare);

servicii de turism și de agrement rural.

Finanțate prin FEADR Cheltuieli.

Fondurile nerambursabile se pot obține doar pentru anumite tipuri de cheltuieli, în funcție de specificul investiției și doar după efectuarea cheltuielilor respective.

Astfel, prin FEADR, pot fi efectuate următoarele tipuri de cheltuieli:

Construirea, modernizarea și extinderea clădirilor și a construcțiilor conexe unității de producție;

Achiziționarea de utilaje și echipamente noi, inclusiv IT, software, hardware;

Cheltuieli reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, a studiilor de fezabilitate, achiziționarea de patente și licențe în procentele prevăzute în fișele tehnice ale măsurilor. Cheltuielile pentru întocmirea documentației necesare proiectului sunt singurele care pot fi efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare cu APDRP;

Achiziționarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri, cu o capacitate de transport bine fundamentată;

Unelte și instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protecția împotriva incendiilor și cele pentru protecția muncii;

Achiziționarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totală a proiectului, numai în cazul strămutării exploatației pentru a respecta standardele de mediu.

Există anumite categorii de cheltuieli pentru care nu se obține finanțare nerambursabilă acestea sunt:

Cumpărarea, închirierea sau luarea în leasing a clădirilor;

Impozite, taxe vamale, taxe de import;

Costuri operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie;

Comisioane bancare, costurile garanțiilor, cheltuieli juridice și alte cheltuieli similar;

Orice alte cheltuieli stipulate în fișele tehnice ale măsurilor ca fiind neeligibile.

Documentele necesare.

Documentele obligatorii care trebuie atașate Cererii de finanșare pentru întocmirea proiectului sunt:

Studiul de fezabilitate (pentru achiziții cu lucrări de construcii-montaj) sau memoriu justificativ (pentru achiziții fără lucrări de construcții-montaj);

Bilanțul din anul precedent depunerii proiectului însoțit de contul de profit și pierdere, înregistrate la Administrația Financiară, în care rezultatul operațional/profitul net să fie pozitiv. Aceste documente se cer pentru beneficiarii care depun astfel de situații;

Alte documente în funcție de specificul proiectului: documente pentru clădiri și terenuri pe care sunt/vor fi realizate investițiile, certificat de urbanism/autorizație de construcție, autorizație de mediu, autorizație sanitar-veterinară, autorizație de funcționare, precontracte etc.

1.1.4. Modalități de finanțare a proiectelor FEADR

Sursele de finanțare a proiectelor se pot împărți în surse de finanțare convenționale (clasice) și surse de finanțare neconvenționale. Din sursele de finanțare convenționale fac parte: resursele personale ale întreprinzătorului, resursele familiei, veniturile și patrimoniul societății comerciale, partenerii de afaceri, băncile comerciale, cooperativele de credit, etc.

Din sursele de finanare neconvenționale enumerăm: emisiunea de acțiuni pe piața de capital, fondurile cu capital de risc, factoringul, leasingul și francisingul. Ținând cont de specificul domeniului agricol sursele de finanțare folosite fac parte din categoria surselor de finanțare convenționale.

FEADR, ca și Programul SAPARD, se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private. Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 50% si 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului, fondurile acordate reprezentând cofinanțarea publică, la care trebuie să se adauge cofinanțarea privată, acea contribuție financiară a celui care solicită fondurile europene. Cofinanțarea publică reprezintă sprijinul financiar acordat beneficiarilor prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de către Uniunea Europeană și Guvernul României. De asemenea, amplasarea unei investiții poate oferi un grad de cofinanțare diferit. Astfel, pentru investițiile amplasate în zona montană sau alte zone cu handicap natural, cofinanțarea publică (fonduri acordate prin FEADR) poate fi de 65%, iar în arii protejate „Natura 2000”, cofinanțarea publică poate ajunge la 70%.

Cofinanțarea privată poate fi asigurată din surse proprii, valabil în cazul potențialilor beneficiari care dețin deja fondurile necesare pentru contribuția financiară, fie din venituri provenite din sponsorizări, donații și legate, etc. dovedite în condițiile legii. Un alt mod este prin credit bancar, valabil în cazul în care potențialii beneficiar nu dețin fondurile necesare pentru contribuția financiară proprie, dar îndeplinesc condițiile contractării unui credit bancar.

Întrucât decontarea cheltuielilor urmează a fi realizată abia după verificarea acestora, este necesar ca solicitantul fondurilor europene să dețină banii necesari prefinanțării proiectului respectiv. Astfel, beneficiarul are nevoie de resurse pentru prefinanarea costurilor. În al doilea rând, banii europeni acoperă doar o parte din cheltuielile eligibile ale proiectului. Deci, solicitantul fondurilor europene va avea nevoie de resurse atât pentru cofinanțarea proiectului, cât și pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile. Și să nu uităm că oricând pot apărea costuri neprevăzute.

1.1.5 Situația actuală a creditului rural

Nivelul de lichiditate din sectorul bancar este foarte ridicat, datorită fluxului de investiții străine și încrederii din ce în ce mai crescute în sectorul bancar, determinate de privatizarea și programul de reformă desfășurate în sectorul financiar. Totalul creditelor pentru agricultură acordate de sistemul bancar a urmat curba creditelor totale de investiții din România, ajungând să fie mai mult decât dublu față de 2004. În ciuda multor îmbunătățiri semnificative din sistemul financiar rural, gradul de pătrundere al acestuia în spațiul rural rămâne redus. Sistemul financiar a fost restructurat, privatizat și modernizat în mare măsură și nu prezintă problemele de lichiditate. După o restrângere accentuată la sfârșitul anilor `90 și începutul anilor 2000, activitatea de furnizare a serviciilor financiare în zonele rurale și în agricultură a crescut, însă gradul de acoperire rămâne redus, fiind îndreptat în special către exploatațiile agricole mari, corporatiste, întreprinderile mai mari și creditele de consum. Pătrunderea în spașiul rural prin segmentul exploatațiilor agricole medii și prin IMM-uri rămâne în mare măsură dificilă, din cauza riscurilor și taxelor de tranzacționare percepute de băncile comerciale, a unei slabe baze de garantare bancară și a unor instituții de microfinanțare aflate în stadiu incipient.

Accesul limitat la credite de către segmentele cele mai dense ale agricultorilor și a populației din mediul rural reduce capacitatea de a investi și îngreunează foarte mult absorbția fondurilor UE, care impun o cerință de prefinanțare din partea beneficiarilor. Chiar dacă s-a îmbunătățit activitatea și situația lichidității din sistemul financiar, inclusiv în zonele rurale, o mare parte din credite se îndreaptă către segmentele „mai puțin riscante” și mai rentabile de pe piața financiară. Cardurile de credit, sistemele de leasing, creditele de consum, inclusiv creditele pentru locuințe și împrumuturile pentru societățile corporatiste absorb cea mai mare parte a creditelor. În România, este încă greu de obținut un împrumut de către o mică firmă start-up sau de către un agricultor.

Riscul și percepția riscului, mai degrabă decât aspectul lichidității sau ratele dobânzilor par să fie principalul aspect de care se lovesc segmentele insuficient deservite de pe piața financiară atunci când doresc să acceseze un credit, în special exploatațiile agricole mai mici și IMM-urile. Pe de o parte, băncile sunt obligate să gestioneze riscul și au tendința să evite segmentele de piață pe care le percep ca fiind riscante, iar pe de altă parte, un factor limitativ major pentru împrumuturi este faptul că agricultorilor sau IMM- urilor fie le lipsesc garanțiile (cum ar fi terenurile, construcțiile, locuința), fie nu sunt dispuși să le angajeze (având în vedere veniturile lor scăzute și instabile). Deseori, agricultorii și IMM-urile se folosesc de sumele primite din străinătate sau de veniturile obținute din salarii pentru a-și finanța investițiile.

Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) a fost înființat în 1994 prin finanțare PHARE, pentru a facilita accesul la credite și la alte instrumente financiare în zonele rurale, prin acoperirea unei părți din garanțiile solicitate de băncile comerciale și de alți furnizori de fonduri. Fondul garantează credite pe termen scurt, mediu și lung, iar suma garantată acoperă până la 100% din credit. Astfel, lipsa garanțiilor nu mai reprezintă o problemă majoră.

ProCredit Bank este una dintre puținele bănci care se adresează sectorului agricol, având un mod de lucru prin care poate finanța și producătorii agricoli. ProCredit Bank vine în sprijinul tuturor celor care au nevoie de credite pentru cofinanțarea proiectelor de investiții finanțate prin FEADR, acordând credite de investiții pentru această destinație pe perioade de până la 15 ani.

1.2 SURSELE POTENȚIALE DE FONDURI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

Sursele potențiale de fonduri pentru finanțarea activității sunt:

“ fondurile proprii și fondurile împrumutate de la familie și prieteni;

€“ creditele bancare;

€“ emiterea de acțiuni;

€“ emiterea de obligațiuni;

€“ finanțările din programe speciale;

€“ fondurile de capital de risc;

€“ leasingul;

€“ creditele de la furnizori și clienți;

€“ creditele pe efecte de comerț (factoringul și scontarea).

a. Fondurile proprii și cele împrumutate de la persoane apropiate:

Acestea reprezintă cel mai frecvent punct de plecare în cazul afacerilor mici și noi. Instituțiile financiare sunt mai puțin deschise, în special în perioade de instabilitate economică a firmelor aflate la început decât celor cu o „istorie” deja bine conturată. Această decizie se bazează pe rațele mari de „mortalitate” înregistrate de afacerile noi. Fondurile proprii oferă avantajul unei siguranțe mai mari a nu vor fi retrase în cazul deteriorării situației financiare, ca în cazul unui credit bancar. Nu este necesară expunerea detaliată a planului de afaceri în fața unor parteneri externi și nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante. Această sursă de finanțare asigură deci flexibilitate, siguranță și independența. Totodată, în perspectiva atragerii de surse de finanțare exterioare firmei, angajarea unor fonduri proprii reprezintă o garanție a motivației întreprinzătorului pentru asigurarea succesului afacerii.

Dezavantajele finanțării din surse proprii sunt și ele importante:

fondurile proprii sunt în general destul de limitate și pot frâna dezvoltarea afacerii;

în caz de nereușită, pierderea va fi suportată în întregime de întreprinzător (sau de apropiații săi);

firma va fi puțin cunoscută de instituțiile financiare și va putea, mai greu, mobiliza fonduri în situații speciale.

Dată fiind conjunctura economică care a caracterizat evoluția economiei românești în perioada de tranziție, majoritatea întreprinzătorilor nu au avut rezerve suficiențe și nici nu au avut întotdeauna posibilitatea sau curajul de a apela la credite bancare. Aproape fără excepție, prietenii și cunoscuții au reprezentat una din cele mai importante surse de capital inițial de împrumut pentru exemplele de afaceri prezentate în cadrul acestui curs.

b. Creditul bancar

Creditul bancar reprezintă o sursă principală de fonduri, în special pentru firmele mici și mijlocii. În cazul României, accesul la credit al firmelor noi sau de mici dimensiuni este mai dificil.

Avantajele creditului bancar:

obținerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii;

stabilirea unei relații cu o instituție financiară cunoscută, accesul mai ușor la alte servicii furnizate de către bancă;

obținerea unui credit poate funcționa că un semnal ce atesta viabilitatea afacerii în față altor investitori potențiali;

în cazul anumitor forme de credit există un grad de flexibilitate în ceea ce privește sumele angajate, datele la care se angajează sumele respective, dobânzile și termenele de rambursare;

necesitatea de a convinge bancă de viabilitatea afacerii sau simplă completare a unei cereri de creditare poate „forta” întreprinzătorul să își analizeze în mod obiectiv afacerea, să obțină o imagine clară a situației sale financiare și un tablou al punctelor slabe, punctelor țări, oportunităților și amenințărilor care caracterizează situația firmei.

Dezavantaje ale creditului bancar:

reticentă băncilor în ceea ce privește finanțarea noilor firme, bancă având nevoie de siguranță că va primi înapoi banii acordați drept credit, în timp ce firmele nou-înființate nu oferă această garanție, din diferite motive (nu au istoric, nu au experiență, nu au foarte multe elemente care să facă din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei);

riscul de a pierde garanțiile depuse sau chiar riscul de faliment în cazul nerestituirii creditului;

implicarea unui factor „extern” în managementul firmei, apariția unor restricții;

expunerea la riscuri noi – de exemplu riscul raței dobânzii;

riscul întreruperii creditării în cazul unor evenimente nefavorabile pentru firmă.

c. Emiterea de acțiuni și obligațiuni reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru firmele mari, dar sunt foarte puțin accesibile firmelor aflate la început.

d. Firmele au acces la diferite programe de finanțare nerambursabile. Surse potențiale de finanțare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului României, ale USAID etc.

Obținerea unor astfel de finanțări presupune:

informarea permanență asupra programelor existențe;

studierea criteriilor de eligibilitate, a documentației necesare, a termenelor de depunere a cererilor de finanțare și a condițiilor de derulare a finanțării și de evaluare a proiectului;

selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;

alcătuirea documentației necesare și depunerea proiectului.

Este recomandabilă evaluarea riguroasă a șanselor de reușită ale cererii de finanțare înainte de a o iniția; pot fi astfel evitate consumuri ineficiențe de timp și bani.

Este posibil că însuși programul să sugereze posibilități de extindere/diversificare a activității firmei.

Înainte de a se angajă pe această cale, întreprinzătorul va trebui să estimeze corect efectele unei astfel de mișcări strategice. Fondurile acordate în condiții teoretic avantajoase se pot dovedi o problemă în cazul în care firmă nu are capacitatea de a le folosi în condițiile prevăzute de finanțator.

În plus, întreprinzătorul trebuie să fie conștient de importantă condițiilor referitoare la contribuția proprie în cadrul proiectului, precum și la eventualele garanții.

Mai mult, contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finanțare este, în ea însăți, a activitate care comportă o serie de riscuri: pe lângă riscurile legate de confidențialitatea datelor privind firmă, uneori consultantul nici nu are intenția de a realiză măcar documentația solicitată.

De obicei, persoanele care încearcă asemenea acțiuni se încadrează într-un anumit „portret robot”:

Se arată foarte sigure pe ele;

Se lăuda cu relații în instituțiile care derulează programul de finanțare;

Pot încerca să obțină bani pentru ghidul solicitantului sau pentru alte documente din pachetul informativ, care sunt disponibile gratuit la sediile agențiilor și pe Internet;

Cer toți banii înainte: de regulă, în cazul consultanței reale, se solicita o parte din bani înainte – procentual din valoarea finanțării, aproximativ 2% – și un comision de succes – de exemplu, 5% – dacă proiectul e aprobat;

Sumele cerute variază foarte mult de la un client la altul;

Pot practică prețuri de dumping, foarte reduse în comparație cu firme concurente sau, dimpotrivă, pot cere foarte mult.

e. Fondurile de capital de risc:

Sunt surse de finanțare specializate în investiții în cazul cărora probabilitatea unui eșec este mai mare, dar cazurile de succes sunt suficiențe pentru a compensa pierderile.

Fondul de risc investește în capitalul firmei – de regulă că acționar minoritar , urmând să își retragă această participație după o anumită perioadă (de regulă 3-5 ani). Fondul de risc câștiga din diferență dintre valoarea participației între momentul efectuării investiției și cel al lichidării participației la capitalul firmei.

Principalele avantaje ale acestei forme de finanțare sunt:

primirea unei infuzii de capital pe o perioadă îndelungată, timp în care nu trebuie plătite dobânzi (nici dividendele nu sunt o prioritate a acestui tip de fond);

primirea unei sume care nu figurează în evidențele firmei că datorii ci că surse financiare proprii. Prin urmare, capacitatea de îndatorare a firmei nu este afectată;

data cu banii, fondul aduce și specialiștii săi care vor asistă întreprinzătorul la managementul firmei;

păstrarea controlului majoritar asupra capitalului firmei;

existența unui semnal asupra viabilității firmei pe termen mediu.

Există și dezavantaje ale acestei forme de finanțare, cum ar fi:

dificultatea de obținere a fondurilor (în general, în economiile dezvoltate, se apreciază că numai 1% din cererile de finanțare sunt aprobate);

necesitatea de a participă cu fonduri proprii considerabile la afacere (fondurile de risc sunt de regulă acționari minoritari);

implicarea unui partener extern în managementul firmei;

necesitatea unor eforturi suplimentare privind prezentarea regulată a situației firmei către fondul de investiții;

necesitatea găsirii unei surse alternative de finanțare în momentul retragerii fondului de risc și posibilitatea interpretării acestei retrageri că un semnal negativ privind firmă.

În România, fondurile de capital de risc nu sunt destinate în special IMM-urilor, ci mai ales firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anumită perioadă.

Evident, există posibilitatea că un fond de risc să dorească să fie partener și cu o firmă nou-înființată.

f. Leasing-ul.

Leasing-ul este o formă specială de realizare a operației de creditare pe termen mediu și lung pentru procurarea, de regulă, de echipament industrial.

Echipamentul este cumpărat de către societatea de leasing și se închiriază ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul însuși este mandatat în numele societății de leasing să cumpere echipamentul de care are nevoie.

Contractul de leasing se încheie apoi între societatea de leasing și solicitant și prin acest contract solicitantul primește în folosință echipamentul. Această formă de leasing se mai numește și leasing comercial, și reprezintă formă principală de leasing.

Forme speciale de leasing sunt lease-back și time-harîng:

în formă de lease-back, posesorul echipamentului se confundă cu solicitantul care are nevoie urgență de bani. În acest caz, el vinde utilajul unei societăți de leasing, închiriindu-l apoi de la această;

în formă de time-sharing, sunt mai mulți solicitanți care vor să utilizeze același echipament, dar fiecare îl folosește o anumită perioadă de timp.

Indiferent de formă în care se face leasingul, la sfârșitul perioadei solicitantul are mai multe opțiuni:

Încetarea contractului;

Continuarea lui pentru o nouă perioadă de timp;

Cumpărarea utilajului la prețul prestabilit.

g. Creditele de la furnizori și clienți

Din momentul în care firmă a primit bunurile/serviciile livrate de către furnizori și până în momentul plătii efective, întreprinzătorul beneficiază efectiv de un credit din partea furnizorului. O situație asemănătoare apare în cazul în care clienții firmei plătesc anticipat.

Evident, acest tip de finanțare reciprocă se face între parteneri de afaceri care prezintă încredere unul pentru celălalt, iar sumele care se vehiculează nu sunt foarte mari, dar sunt suficiențe pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioadă scurtă de timp.

Este în interesul firmei să prelungească perioadă de plată a furnizorilor și, în același timp, să își încaseze cât mai repede creanțele. Această „optimizare” nu trebuie totuși să afecteze relațiile de afaceri ale firmei.

Acumularea unor datorii excesive între parteneri poate duce la blocaje financiare. Cunoașterea metodelor alternative de plată și negocierea avantajoasă a contractelor sub acest aspect se pot dovedi extrem de utile în managementul firmei.

h. Factoringul și scontarea.

Factoringul reprezintă o formă de creditare pe termen scurt acordată de bănci comerciale prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garantează cu o factură înainte de scadență apărută dintr-un contract de vânzare-cumpărare între un furnizor și un cumpărător.

Din punct de vedere juridic, factoringul reprezintă un contract încheiat între bancă (factor) și client (aderent) prin care factorul (bancă) se obligă să plătească la prezentarea documentelor care atesta o creanță comercială o anumită sumă de bani în schimbul unui comision.

Sumă de bani pe care o plătește bancă la prezentarea facturilor poartă denumirea de finanțare imediată sau factoring disponibil. Sumă de bani pe care bancă o achita în momentul încasării facturilor poartă denumirea de finanțare la încasare sau factoring indisponibil.

În cazul în care există o factură achitabila la scadență, dar necesitatea de bani apare înainte de scadență, atunci factură va fi achitată de către bancă la un preț mai mic decât cel înscris pe factură, urmând că bancă să încaseze prețul total. Din diferență între prețul plătit de bancă și cel încasat de ea la scadență facturii, bancă își acoperă cheltuielile și se formează profitul ei. Bancă va cumpără, practic, factură la un preț mai mic.

În România factoringul are o răspândire redusă, este accesibil pentru firmele cu o reputație deja constituită și presupune garanții importante solicitate de către bancă.

Scontarea reprezintă o formă de creditare pe termen scurt acordată de bănci comerciale prin achitarea înainte de scadență a unor efecte comerciale (trate, bilete la ordin, etc.).

Scontarea reprezintă o operațiune de cumpărare de către bănci a efectelor de comerț deținute de clienții lor în schimbul acordării creditului de scont și reținerii de către bancă a unei sume denumită agio formată din valoarea scontului adunată cu comisioanele.

Că orice operațiune de creditare, scontarea presupune depunerea unei garanții stabilite de comun acord și concretizate printr-un procent aplicat la valoarea nominală a efectelor scontate.

Un efect comercial reprezintă un angajament pe care un trăgător îl ia în numele unui tras în favoarea unui beneficiar. De exemplu, un plătitor (trăgător), depune banii la o bancă comercială (trasul) și emite un cec (efectul comercial) către un furnizor (beneficiarul), urmând că furnizorul (beneficiarul) să recupereze banii de la bancă comercială (trasul) la scadență prin prezentarea cecului (efectul comercial).

În cazul în care beneficiarul are nevoie de bani înainte de scadență, el poate sconta efectul comercial respectiv la o bancă comercială, urmând că bancă să-l onoreze la o sumă mai mică decât cea înscrisă pe efectul comercial, și să recupereze la scadență banii de la tras, sau să resconteze efectul comercial înainte de scadență la altă bancă sau chiar la Bancă Națională.

„Business Angels” sunt oameni de afaceri care investesc bani, idei și experiență în dezvoltarea afacerilor de început sau a celor în creștere. Deseori, acest gen de investiții aduc finanțatorului un profit mai mare decât plasamentele financiare tradiționale. Mulți dintre „Business Angels” sunt antreprenori de succes care ajută tineri întreprinzători să-și clădească o afacere. Acești finanțatori intervin într-o afacere atunci când niciun alt ajutor financiar, din partea familiei, a băncilor sau a fondurilor de investiții – nu sunt disponibile antreprenorului.

„Business angels” pot fi greu de identificat și contractat. Ei nu doresc să fie „coplesiti” de planuri de afaceri. Cel mai des întâlnit sfat privind modalitatea de găsire a acestora este de a apela la consultanți specializați în finanțare. O altă tactică des utilizată este cea denumită „din aproape în aproape”, căutând investitori în jurul dumneavoastră, întrebând pe alți investori deja identificați etc

1.3 ACCESAREA DE FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE

Accesarea unui fond european nerambursabil 100%” este posibilă dacă implementați corect proiectul propus și acceptat pentru finanțare. Obținerea integrală a finanțării nerambursabile solicitate nu înseamnă însă că dvs, că și Solicitant, nu trebuie să cofinanțați investiția propusă prin proiect. În funcție de program, acesta cofinanțare este de minim 30% pentru societăți comerciale.

Elaborarea dosarului de finanțare nerambursabila se poate face de către orice persoană fizica, juridică sau de către o firmă de consultanță. Se recomandă colaborarea cu o firmă de consultanță/Consultant care are experiență în acest domeniu. Durată elaborării și probabilitatea aprobării dosarului se stabilesc de asemenea cu Consultantul care va identifică oportunitățile de finanțare potrivite investiției dorite de dvs. și care va pregăti documentația aferentă.

Obligațiile și atribuțiile dvs. pentru accesarea fondurilor europene sunt clar specificate în fiecare Ghid al Solicitantului și în alte documente indicate de către Autoritatea de Management a programului.

Șansele pentru obținerea finanțării nerambursabile depind foarte mult de investiția pe care vreți să o propuneți, de modul în care proiectul dvs. răspunde cerințelor programului de finanțare ales și nu în ultimul rând, de modul în care este pregătit dosarul de finanțare și în care se realizează implementarea proiectului.

În acest sens, precizez că majoritatea programelor de finanțare au introdus ca și cost eligibil, costul cu consultanță pentru elaborarea și implementarea proiectului. Obținerea fondurilor europene nerambursabile nu este condiționată doar de acceptarea dosarului de finanțare. Implementarea proiectului se va face din sursele dvs. financiare, după semnarea contractului de finanțare, urmând ca pe măsura implementării să solicitați rambursarea cheltuielilor. O cheltuială realizată în afară condițiilor contractuale nu va fi rambursată, de aceea Consultantul este de preferat să se implice din momentul elaborării proiectului până la realizarea finală a acestuia.

1.3.1 Metoda 121

Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” se încadrează în Axa I „Cresterea competitivității sectorului agricol și silvic” și are că obiectiv general creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare.

Obiectivele specifice se referă la:

Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice , precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;

Adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare;

Creșterea veniturilor exploatațiilor agricole sprijinite;

Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Obiectivele operaționale se referă la:

Promovarea investițiilor în exploatațiile agricole din sectorul vegetal și de creștere a animalelor pentru realizarea de construcții noi și/sau modernizarea construcțiilor agricole existențe din cadrul acestora și a utilităților aferente, achiziționarea de mașini și utilaje noi, înfiintarea de plantații etc.

Contribuția public aferentă Măsurii 121 este de: 991.827.895 Euro din care:

contribuția Guvernului României – 20%

contribuția Uniunii Europene – 80%

Costul total, alcătuit din contribuția public și contribuția privată, este de 1.840.962.042 Euro.

1.4 Suma fondurilor europene alocată României în perioada 2007-2013

Strategia PND, axată pe prioritățile și obiectivele compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune, va fi finanțată din surse multiple. Așa cum s-a menționat anterior, PND 2007- 2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcțiilor de alocare a fondurilor publice pentru investiții cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe instrumentele structurale ale UE, fondurile UE de tip structural pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit, credite externe, etc.).

Programarea financiară a PND a urmărit realizarea unui tablou general realist al surselor de finanțare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada 2007-2013 pentru creșterea convergenței cu UE, conducând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată astfel pe cele 6 priorități naționale de dezvoltare ale PND:

Tab.1.3.Programarea financiară globală a PND 2007-2013

Structura pe surse de finanțare a PND 2007-2013 se prezintă după cum urmează:

– Fondurile comunitare – 43%. Trebuie precizat că repartizarea definitivă a acestora pe cele șase priorități de dezvoltare nu se decide prin PND, ci în urma negocierilor cu Comisia Europeană în cursul anului 2006.

– Surse publice naționale (centrale și locale, inclusiv credite IFI) – 48%

– Surse private (cofinanțări private aferente fondurilor comunitare) – 9%.

Având în vedere rolul central al fondurilor comunitare în implementarea PND 2007-2013 și faptul că negocierile cu Comisia Europeană privind alocările detaliate ale acestor fonduri pe diverse domenii, care vor avea loc pe parcursul anului 2006, ar putea aduce modificări în distribuția pe priorități propusă, se impune ca în a doua parte a anului 2006 să fie analizată necesitatea actualizării unor elemente ale PND, în vederea asigurării conformității depline cu alocările financiare disponibile în perioada 2007-2013.

România a obținut cele mai reduse fondurio europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007- 2013, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate față de Slovacia și Ungaria, iar sumele destinate educației sunt prea mici, potrivit unui raport al Erste Bank.

Analiza a fost făcută la cinci state din europa central și de Est, respective România, Polonia, Cehia, Slovacia.

Fondurile europene totale allocate pentru cele cinci state în programul de finanțare europeană pe perioada 2007- 2013 a fost de 158,5 miliarde euro. Polonia este câștigătorul clar al negocierilor, reușind să obțină aproape jumătate din suma alocată respective 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune). România a accesat finanțare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total pe regiune), Cehia și Ungaria 21,9 miliarde euro (13,2% din total pe regiune), Slovacia 13,9miliarde euro ( 8.4% din total pe regiune).

În funcție de fondurile europene allocate pe cap de locuitor în perioada 2007- 2013, România a fost și este cu mult în urma țărilor vecine. Slovacia conduce detașat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia cu 299 euro, respective polonia cu 288 euro, față de 164 europe an în cazul României.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SOCIETĂȚII ANALIZATE

2.1 DATE DE IDENTIFICARE A Sc Splendid SRL

2.1.1 Scurt istoric

Cofetăria Splendid a fost înfințată în anul 1992 cu 2 angajați, iar în clipa de față societatea funcționează cu o echipă de 20 de angajați ce au acumulat experiență de-a lungul anilor. Produsele de cofetărie necesită poate cea mai mare atenție la detalii. Totul se face manual și cu atenție. Din acest motiv cofetăria Splendid este onorartă să răspundă orcărei solicitări din partea tuturor clienților referitoare la produsele de cofetărie și patiserie.

Denumire societate: Splendid S.R.L.;

CUI: 1111651;

Număr registrul comerțului: J08/829/1991;

Înfințată în anul: 1991;

Tip societate: Societate cu răspundere limitată;

CAEN: 1082

Descriere CAEN: Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase. Aceasta clasă include:

fabricarea de cacao, unt de cacao, grăsime de cacao, ulei de cacao;

fabricarea ciocolatei și a specialităților de ciocolată;

fabricarea produselor zaharoase: caramele, nuga, fondante, ciocolată alba:

fabricarea gumei de mestecat;

conservarea în zahar a fructelor, nucilor, cojilor de fructe și a altor părti ale plantelor (fructe confiate);

fabricarea dulciurilor sub forma de tablete și pastille.

Aceasta clasa exclude:

fabricarea zahărului din sucroza.

Cod Poștal: 500450;

Localitate: Brașov;

Stare firmă: înregistrată din data de 20 iunie 1991;

Adresă: Strada Dimitrie Anghel, nr. 15c;

Telefon: 0268443033; 0722208164.

Acționariat: Fiind o societate cu răspundere limitată, Splendid Srl are trei asociați. După cum se poate observa din graficul următor, acționariatul este alcatuit din trei părți egale în procent de 33,33% fiecare asociat.

Fig. 2.1. Acționariat Sc Splendid SRL.

Date financiare pe ultimi 4 ani:

Tab. 2.1 Date financiare

După cum putem oserva din tabelul de mai sus societatea comerciale Splendid SRL are o evolutie destul de bună, mai puțin în anul 2013 când datorită unui declin economic suferit în urma crizei financiafre, care s-a simțit cu puțină întârziere, in rest ultimi 4 ani au fost foarte buni.

În ciuda faptului că anul 2013 a fost unul puțin descrescator, în anul 2014 societatea comercială Splendid SRL a fost premiata cu ”Premiul de excelență” pentru cele mai bune prăjituri care se afla pe piața românească.

În ciuda concurenței care, la începuturi a fost una foarte mica rezumânduse la aproximativ 20 30 de laboratoare la nivel de țară, astăzi societatea are o concurență de 160 -18 0 de laboratoare doar la nivel de județ.

În graficele următoare am încercat să arăt evoluția cifrei de afaceri, a profitului net, a marjei de profit și a numărului de angajați pe durata celor 4 ani precizați în tabelul precedent tab. 2.1 Date financiare.

(sura: http://www.risco.ro/verifica-firma/splendid-cui-1111651)

( sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/splendid-cui-1111651)

( sursa: http://www.risco.ro/verifica-firma/splendid-cui-1111651)

Începând cu sfârșitul anului 2012 numărul de angăjați a început să scadă datorită lipsei de forță de muncă proaspătă. Uni dintre angajații vechi au ieșit la pensie, astfel societatea a fosdt nevoită să organizeze cursuri de specializare pe meseria de cofetari. În urma acestor cursuri, numărul angajaților, în anul 2014, a depășit cifra de 25 de angajați.

Chiar dacă societatea are un număr destul de frumos de angajați, cu ajutorul cărora annual se realizeaza un profit de 78.576 ron și o cifra de afaceri de 2.538.041 Ron, societatea se clasează în top 5 competitori din județul Brașov. Pe primul loc clasânduse RAP Confectionery SRL cu un număr de angajati de 84, profit: 309.937 Ron și cifra de afaceri în valoare de 16.451.428 Ron, pe locul al doilea Splendid SRL, pe locul trei se clasează CAPSA Alimentație public și servicii SRL cu 23 de angajați, profit 29.181Ron si Cifra de afaceri în valoare de 836.041 Ron. Pe locul patru se afla societatea Muresana SRL cu 9 angajați, cu 39.431 Ron profit și 346.381 Ron Cifra de alfaceri; iar pe locul cincial acestui top se gasește societatea comercială Luado Chocolate SRL cu doar 6 angajați, un profit de 2.833Ron și 249.510 Ron Cifra de afaceri.

2.2 Bilanțul financiar pe ultimi 4 ani:

Tab 2.2 Bilanțul financiar

După cum putem observa, din bilanțul de mai sus aflat în tabelul 2.2 Bilanțul financiar, că societatea comercială Splendid SRL este într-o frumoasă creștere economic in ultimi patru ani. Chiar dacă datoriile au crescut și ele, totuși profitul este într-o ușoară scădere în anul 2013 iar în anul urmăator mai exact în 2014 profitul începe să crească iar.

2.3 Analiza sectorială- Comparații cu mediile sectorului firmei cod CAEN 1082

Cifra de afaceri:

Comparațiin între cifra de afaceri înregistrată de fiormă și media sectorului:

Statistica privind numărul firmelor care au cifra de afaceri peste medie și sub medie.

Fig. 2.1 Analiza sectorială a cifrei de afaceri.

Conform graficului anterior, pe perioada analizată din 2007 pâna în 2013, putem osreva ultimii trei ani ai evoluției cifrei de afaceri a societăților din mediul sectorial 1082. Astfel avem :

Tab. 2.3 Analiza sectorială a cifrei de afaceri

Profitabilitate:

Comparațiile dintre Profitul Net/Pierderea înregistrate de mirmă și media sectorului. Statistica privind numărul firmelor care au înregistrat profit și cele care au pierdere:

Fig. 2.2 Profitabilitatea

Tab. 2.4 Profitabilitate

Gradul de îndatorare:

Comparație între structura definanțare a firmei pentru ultimul an de actiovitate și structura sectorului. Statistica privind valoarea absolută și cea procentuală între firmă și media sectorului.

Fig. 2.3 Gradul de îndatorare

Tab 2.5 Gradul de îndatorare

Ciclul de conversie în numerar:

Comparație pentru ciclul de conversie al firmelor pentru ultimul an de activitate și media ciclului sectorial.

Fig. 2.4 Ciclul de conversie în numerar.

Statistica privind numărul de zile de finanțare.

Tab. 2.6 Ciclul de conversie în numerar

Valoarea firmei

Valoarea firmei este calculată pe baza valorii estimate de piața capitalului și datoriile firmei, fiind utilizate datele contabile la sfârșitul ultimului an fiscal, ajustate cu multiplii medii relevanți ai companiilor listate la pe piețele de capital,din acelaș domeniu de activitate cu firmaanalizată.

Fig. 2.5 Valoarea firmei

Fig. 2.6 numărul firmelor peg rupe de valoare- EURO 2014

Limite Plăți la Termen reprezintă conttravaloarea mărfurilor și serviciilor ce se pot livra către firma Splendid SRL în schimbul plăților la termen pe baza de factură sau bilet la ordin și cecuri:

Tab.2.7 Limite Plăți la Termen

Limite Credite și Lising reprezintă valoarea linilor de credit, a creditelor pe termen scurt și termen lung, sau a leasingului financiar, catre pot fi accesate de firma Splendid SRL pentru anul în curs, pe baza situației financiare a companiei din ultimul an de raportere financiară.

Tab.2.8 Limitele sunt calculate pentru datele financiare aferente anului 2013.

Cash Flow

Raportul este realizat prin metoda indirect indicatorilor financiari din Bilanț și Contul de Profit și Pierderi.

Tab. 2.9 Cash Flow pe anii 2012- 2013

Tab. 2.10 Bilanțul ultimilor trei ani

Criteriul de căutare pentru raportul Procese în instanta este numele societății comerciale. De aceea, este posibil ca raportul să conțină și alte societăti cu exact aceeași denumire cu cea interogata, dar care au sediul social înregistrat în alta localitate și care nu au legătura cu firma interogată.

O să enumerăm doar ultimile 5 procese din întreaga listă.

Penal: 5

Civil: 1

Contemnciosadministrativșifiscal: 1

Sumar obiecte:

Furtul calificat (art. 209 c.p.) cu aplic. art. 38 alin. 1 cod penal – verificare din oficiu asupra stării de arest: 1

Plângere contravențională: 1

Furtul calificat (art. 209 c.p.) contestație împotriva încheierii din data de 20 mai 2015: 1

Verificare măsuri preventive (art.205 ncpp) contestație împotriva încheierii din data de 20 mai 2015: 1

Furtul calificat (art. 209 c.p.) contestație împotriva încheierii din 11.06.2015: 1

Contestație act administrativ fiscal: 1

Verificare măsuri preventive (art.205 ncpp) contestație împotriva încheierii din 11.06.2015: 1

Lista proceselor proceselor „Splendid SRL”:

Dosar nr. 1644/257/2015/a2

Părți:

Nagy Francisc – Contestator

Kaufland – Parte vătămată

Altex – Parte vătămată

Billa România SRL – Parte vătămată

Lidl Discount SRL – Parte vătămată

Ciurugar Francisc – Parte vătămată

Konsta Splendid SRL – Parte vătămată

Grezer Isvan Gyula – Parte vătămată

Cerchizan Florin Dumitru – Parte vătămată

Mardari Dragoș Gheorghe – Parte vătămată

Profi Rom food – Parte civilă

Kaloi Ioan – Parte Civilă

Instituție – Tribunal Sibiu

Deăartament: Secția penal

Categoria: Penal

Obiectiv: verificare măsuri preventive (art. 205 NCPP) contestație împotriva încheierii din 11.06.2015.

Stadiul procesului: Contestație NCPP;

Data ultimei ședințe: 2015-07-01;

Soluția pe scurt a ultimei sedințe: Termenul de judecată a fost preschimbat.

Dosar nr. 1644/257/2015/a2

Data: 2015-06-12

Părți:

NAGY FRANCISC – Inculpat

KAUFLAND – Parte vătamată

ALTEX – Parte vătamată

BILLA ROMANIA SRL – Parte vătamată

LIDL DISCOUNT SRL – Parte vătamată

CIURUGAR FRANCISC – Parte vătamată

KONSTA SPLENDID SRL – Parte vătamată

GREZER ISTVAN GYULA – Parte vătamată

CERGHIZAN FLORIN DUMITRU – Parte vătamată

MARDARI DRAGOȘ GHEORGHE – Parte vătamată

PROFI ROM FOOD – Parte civilă

KALOI IOAN – Parte civilă

Institutie: JUDECATORIA MEDIAS

Departament: Sectia Generala

Categorie: Penal

Obiect: furtul calificat (art. 209 C.p.) contestație împotriva încheierii din 11.06.2015

Stadiu Procesual: Fond

Data ultimei ședințe: 2015-06-11

Soluția pe scurt a ultimei ședințe: Menține măsura arestării preventive a inculpatului. Atacabilă cu contestație în termen de 48 ore de la pronunțare pentru cei prezenți și comunicare pentru cei lipsă.

Dosar nr. 6187/40/2012*

Data: 2015-06-10

Părți: SC SUPER SPLENDID SRL DOROHOI – Contestator Recurent

DIRECTIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI BOTOȘANI – Intimat Intimat

Instituție: CURTEA DE APEL SUCEAVA

Departament: Secția de contencios administrativ și fiscal

Categorie: Contencios administrative și fiscal

Obiect: contestație act administrativ fiscal

Stadiu Procesual: Recurs

Termen de judecată: 2015-09-28 08:30

Dosar nr. 1644/257/2015/a1

Data: 2015-05-21

Părți:

NAGY FRANCISC – Contestator Inculpat

KAUFLAND – Intimat Parte vătămată

ALTEX – Intimat Parte vătămată

BILLA ROMANIA SRL – Intimat Parte vătămată

LIDL DISCOUNT SRL – Intimat Parte vătămată

CIURUGAR FRANCISC – Intimat Parte vătămată

KONSTA SPLENDID SRL – Intimat Parte vătămată

GREZER ISTVAN GYULA – Intimat Parte vătămată

CERGHIZAN FLORIN DUMITRU – Intimat Parte vătămată

MARDARI DRAGOS GHEORGHE – Intimat Parte vătămată

PROFI ROM FOOD – Intimat Parte civilă

KALOI IOAN – Intimat Parte civilă

Instituție: TRIBUNALUL SIBIU

Departament: Secția penală

Categorie: Penal

Obiect: verificare măsuri preventive (art.205 NCPP) contestatie împotriva încheierii din data de 20 mai 2015

Stadiu Procesual: ContestatieNCPP

Data ultimei ședințe: 2015-05-27

Dosar nr. 1644/257/2015/a1

Data: 2015-05-20

Părți:

NAGY FRANCISC – Inculpat

KAUFLAND – Parte vătămată

ALTEX – Parte vătămată

BILLA ROMANIA SRL – Parte vătămată

LIDL DISCOUNT SRL – Parte vătămată

CIURUGAR FRANCISC – Parte vătămată

KONSTA SPLENDID SRL – Parte vătămată

GREZER ISTVAN GYULA – Parte vătămată

CERGHIZAN FLORIN DUMITRU – Parte vătămată

MARDARI DRAGOS GHEORGHE – Parte vătămată

PROFI ROM FOOD – Parte civilă

KALOI IOAN – Parte civilă

Instituție: JUDECATORIA MEDIAȘ

Departament: Secția Generală

Categorie: Penal

Obiect: furtul calificat (art. 209 C.p.) contestație împotriva încheierii din data de 20 mai 2015

Stadiu Procesual: Fond

Dosar nr. 1644/257/2015

Data: 2015-05-18

Părți:

NAGY FRANCISC – Inculpat

KAUFLAND – Parte vătămată

ALTEX – Parte vătămată

BILLA ROMANIA SRL – Parte vătămată

LIDL DISCOUNT SRL – Parte vătămată

CIURUGAR FRANCISC – Parte vătămată

KONSTA SPLENDID SRL – Parte vătămată

GREZER ISTVAN GYULA – Parte vătămată

CERGHIZAN FLORIN DUMITRU – Parte vătămată

MARDARI DRAGOS GHEORGHE – Parte vătămată

PROFI ROM FOOD – Parte civilă

KALOI IOAN – Parte civilă

Instituție: JUDECATORIA MEDIAȘ

Departament: Secția Generală

Categorie: Penal

Obiect: furtul calificat (art. 209 C.p.) cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal – verificare din oficiu asupra stării de arest

Stadiu Procesual: Fond

Data ultimei ședinte: 2015-06-11

Soluția pe scurt a ultimei ședinte: Menține măsura arestării preventive a inculpatului. Atacabilă cu contestație în termen de 48 ore de la pronunțare pentru cei prezenți și comunicare pentru cei lipsă.

Dosar nr. 1373/289/2015

Data: 2015-05-15

Părți:

SC SPLENDID SRL – Petent

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA MURES – Intimat

Instituție: JUDECĂTORIA REGHIN

Departament: civil-penal-cc

Categorie: Civil

Obiect: plângere contravențională

Stadiu Procesual: Fond

CAPITOLUL 3 . ÎNTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI LA SC SPLENDID S.R.L

3.1 Date despre firmă:

1. Numele firmei: S.C. SPLENDID S.R.L

2. Codul unic de înregistrare: 1111651

3. Forma juridică de constituire: SRL

4. Data înființării/Număr Registrul Comerțului: 29. 08. 1991

5. Data începerii efective a activității: 01. 05. 1992

6. Activitatea principală a societății și codul CAEN al activității principale:

1082 – Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase;

Această clasa include:

– fabricarea de cacao, unt de cacao, grăsime de cacao, ulei de cacao;

– fabricarea ciocolatei și a specialităților de ciocolată;

– fabricarea produselor zaharoase: caramele, nuga, fondate, ciocolatș alba;

– fabricarea gumei de mestecat;

– conservarea în zahăr s fructelor, nucilor, cojilor de fructe și a altor părți ale plantelor;

– fabricarea dulciurilor sub formă de tablete și pastile.

Această clasa exclude:

-fabricarea zahărului din suctoză.

7. Natura capitalului social:

8. Valoarea capitalului: 20.000 €

9. Principalii indicatori ai activității curente (pentru întreprinderile cu activitate):

NU ESTE CAZUL

10. Adresa, telefon/fax, e-mail: DIMITRIE ANGHEL nr. 15c BRAȘOV, mariasplendid@ yahoo.com, 0722208164; 0268443033

11. Persoană de contact:POPESCU MARIA.

3.2 Viziune, Strategie

A.

Fabricarea produselor de cofetărie și produselor de patiserie.

Calitatea produselor, seriozitatea sociatății, forma de plată (cash, la 30 de zile sau la 60 de zile).

> Produse de cofetărie, produse de patiserie.

> Comerț cu amănuntul, livrare la domiciliu.

B1.

● Copii, tineri, adulți și persoane învârstă din județul Brașov, regiuni: Harghita și Covasna, din Romania, pentru cei din județ livrare la domiciliu.

Societăți comerciale (inclusiv din orice ce domenii provin și mărimea acestora)

Instituții bugetare (precizați tipul instituției)

B2.

Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ți obiective cuantificabile!

La ce cifră de afaceri/profit? CA= 566.262 €

La ce număr de angajați? ÎNTRE 20 ȘI 40 ANGAJAȚI.

C.

ANALIZA SWOT:

D1.

Achiziționarea clădirii în valoare de 70.000 €;

Proiecte tehnice ( firma de construcții) 10.000 €.

Achiziționarea de utilaje:

Utilaje de patiserie:

cuptoare electrice: 657 €;

cuptoare pe gaz: 500 €;

cuptor rotativ Ellade9T gaz: 700 €;

dospitor patiserie: 400 €;

fripteuză pentru gogoși 450 €;

malaxor SV60 2V: 650 €;

mașină de turat foietaj SN500 LT inventer: 1000 €;

mixer cofetărie 80 litri: 2000 €;

aparat tarte ST100: 540 €;

plăci aparat tarte (30 buc.): 300 €;

cernător făină ST100: 540 €;

formator cornuri: 400 €;

chitară mașină de tăiat produse patiserie: 678 €;

bruioza: 200 €;

tăvi ( 100 buc): 1000 €;

Echipamente: ținuta angajaților: 740 €;

Mobilier: 1516 €;

Avize: 5000 €;

Materii prime: 20.000 €;

Coșuri de transportat marfa: 2500 €;

Mașină: 70.000x 5buc=350.000 €.

D2.

Durata de implementare a proiectului este de 6 luni, data estimativă a începerii ativității este 01.01.2016. Banii primiți de la AFN vor fi folosiți pentru cumpărarea clădirii, achiziționarea echipamentelor de lucru și a utilajelor neceare începerii activității. Se începe renovarea clădirii și amenajarea ei pentru a se putea da în folosință în cel mai scurt timp posibil. Durata amenajării și renovării este de aproximativ 6 luni.

3.3 Istoric, Management, Resurse umane, activitatea curentă

3.3.1 Istoric

Ideea de afacere a apărut din dorința de a lansa pe piață noi produse „ca la mama acasă” pentru toate categoriile de oameni.

Laboratorul Splendid este specializat în producerea și vânzarea de produse de patiserie și cofetărie, oferindu-vă adevărate creații delicioase și aromate, pe care le puteți savura în momentele deosebite din viața dumneavoastră. Calitatea a fost un obiectiv prioritar, astfel încât, încă de la început, clienții o asociază constant cu marca firmei. Ei știu că pot întotdeauna găsi produse excelente de cofetărie, patiserie. Fiecare ingredient este selectat cu cea mai mare atenție, fiind utilizate numai cele naturale.

Management:

Personal:

Detaliere pe activități:

Pentru monitorizarea personalului se vor monta camere de supraveghere și șeful de producție va avea grijă ca toate lucrurile să aibă o bună desfășurare.

Salarizarea se va face o dată pe lună, în data de 15 a lunii în curs. În perioada sărbătorilor angajații vor primii din partea firmei diverse sortimente de prăjituri de care au nevoie, iar când firma înregistrează un profit mai mare angajații vor primii și prime ce constau în diverse sume de bani.

Pentru motivarea personalului, datorită supravegherii existente, o dată pe an va avea loc premierea angajaților care au avut cea mai bună performanță. Protecția muncii se va face la începutul fiecărei luni și fiecare angajat va trebui să semneze că a luat la cunoștință.

Număr de locuri de muncă ce urmează a fi create în urma implementării proiectului:

Activitatea curentă

Activitatea curentă se desfașoară în laboratorul „mamă” a societății, în care activează 23 de angajați din care 3 sunt din personalul TESSA. Cu acest personal dorim să ne continuăm activitatea și pe perioada implementării proiectului, la care se vor alătura încă 22de persoane care se află în căutarea unui loc de muncă în domeniul specializării lor.

3.3.4 Produsele/Serviciile actuale

3.3.5 Principalii furnizori actuali de materii prime, materiale și servicii

Pondere materii prime importate (%) în total materii prime:

3.3.6 Descrierea procesului actual

AMANDINE.

De obicei, amandina are o glazură din fondant de ciocolată, însă noi am renunțat lavarianta asta pentru că fondantul conține extrem de mult zahăr și este destul de greu de realizat. Varianta noastră este cu ciocolată amaruie fiind mult mai ușor de realizat și mult mai gustoasă. Sperăm din suflet să vă placă această rețetă, s-o savurați cu plăcere alături de cei dragi, fie acasă sau în oraș. Iată rețeta:

Ingrediente pentru blat:

150 gr. făină;

5 ouă;

200 gr zahăr;

4 linguri de cacao;

1 pliculeț praf de copt;

1 praf de sare;

1 esență de vanilie.

Ingrediente pentru sirop:

400 ml de apă;

200 gr de zahăr;

2 pliculețe de capuccino de ciocolată;

1 esență de rom.

Ingrediente pentru cremă:

400 gr unt;

200 gr de zahăr pudră;

3 linguri de cacao;

1 esență de rom;

Ingrediente pentru glazură:

300 ml de smântână dulce;

250 gr ciocolată amăruie.

SAVARINE

Ingrediente pentru savarine:

250 gr făină;

2 ouă;

150 ml lapte;

30 ml de ulei;

5 gr drojdie uscată;

1 lingură de zahăr;

Un praf de sare;

Diverse fructe.

Pentru sirop:

400 ml apă;

150 gr zahăr;

1 esență de rom.

Pentru decor:

500 ml frișcă lichidă.

TIRAMISU

Ingrediente necesare:

500 gr pișcoturi;

500 gr Mascarpone;

350 ml cafea;

250 frișcă spumoasă;

125 ml vin Lacrima lui Ovidiu (Marsala în rețeta originală);

4 ouă ( se folosesc gălbenușurile);

150 gr zahăr;

1 lingură cacao olandeză.

Mod de preparare:

Cafeaua se face tare, se îndulcește și se răcește.

Se separă albușurile de gălbenușuri. Din albușuri puteți prepara bezele sau chec din albușuri, pentru tiramisu se folosesc de regulă numai gălbenușurile. Acestea se pun într-un castron (preferabil căzănel de aramă cositorită), se presară zahărul și se bat spumă. Se înglobează și vinul. Se pune căzănelul pe un vas cu apă fierbinte și se continuă baterea cremei cu mixerul, până se îngroașă ca un aluat de clătite.

Se freacă Mascarpone să nu aibă corcoloașe. Se amestecă în ea crema de gălbenușuri și se omogenizează. Se adaugă frișca bătută spumă, amestecând încet cu telul, de jos în sus, pentru a păstra spuma. Se pot adăuga și 1-2 albușuri bătute, într-un vas curat, spumă tare.

Se i-a un vas Yena sau o tavă și se aranjează prăjitura Tiramisu: se pune un strat de cremă. Ultimul strat trebuie să fie cremă. Se pune 1 lingură de cacao într-o sită de ceai și se presară cacao pe prăjitura Tiramisu.

3.3.7 Echipamente existente:

3.3.8 Imobile Existente

Prezentați locul unde firma își desfășoară activitatea și cum sunt asigurate utilitățile necesare (energie electrică, apă, canal):

3.4 Prezentarea Proiectului

3.4.1 Descrierea proiectului de investiții

Ideea de afacere a apărut din dorința de a lansa pe piață noi produse „ca la mama acasă” pentru toate categoriile de oameni.

Laboratorul Splendid este specializat în producerea și vânzarea de produse de patiserie și cofetărie, oferindu-vă adevărate creații delicioase și aromate, pe care le puteți savura în momentele deosebite din viața dumneavoastră.

Calitatea a fost un obiectiv prioritar, astfel încât, încă de la început, clienții o asociează constant cu marca firmei. Ei știu că pot întotdeauna găsi produse excelente de cofetărie, patiserie. Fiecare ingredient este selectat cu cea mai mare atenție, fiind utilizate numai cele naturale.

Durata de implementare a proiectului este de 6 luni, data estimativă a începerii ativității este 01.01.2016. Banii primiți de la AFN vor fi folosiți pentru extinderea clădirii, achiziționarea echipamentelor de lucru și a utilajelor neceare începerii activității. Se începe renovarea clădirii existente și amenajarea ei pentru a se putea da în folosință în cel mai scurt timp posibil. Durata amenajării și renovării este de aproximativ 6 luni.

3.4.2 Locație proiect și modul de asigurare cu utilități

Adresa la care va fi implementat proiectul: str. Dimitrie Anghel, nr. 15c, BRAȘOV

Acces la drumurile naționale/judetene și mijloacele de transport: Drumuri naționale DN 1, mijloacele de transport sunt Mercedes-Benz Sprinter 311CDI dubiță.

Descriere locație din punct de vedere al vadului comercial: LOCAȚIA DIN PUNCT DE VEDERE AL VADULUI COMERCIAL ESTE UNA FOARTE BUNĂ DEOARECE ZONA ESTE UNA INDUSTRIALĂ.

Asigurarea utilităților necesare (branșamentelor existente, branșamente necesare și estimarea costurilor aferente): PENTRU PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE A SOCIETĂȚII COMERCIALE AU FOST TRASE BRANȘAMENTELE NECESARE, IAR COSTUL ACESTORA A FOST DE 2000 €.

În cazul în care activitatea aferentă proiectului se va derula într-un spațiu închiriat precizați principalii parametrii ai contractului de închiriere (proprietar, suprafață închiriată, perioadă de închiriere, valoare chirie, etc).

NU ESTE CAZUL.

3.4.3 Modificările necesare pentru clădiri și/sau echipamente existente

Din dorința de a satisface cerințele clienților care in ultima perioadă au început să crească, trebuie să mărim sala de producție, sala cuptoarelor și tot odată cu mărirea numărului de angajați va trebui modificată și zona vestiarelor și a cantinei.

3.4.4 Dimensionare valoare de investiție

3.4.5 Plan de finanțare a proiectului

a) Structura de finanțare a proiectului de investiții:

b) Recrutarea personalului durează 1 săptămână(100 €)

Selecția personalului durează 1 lună (300 €)

Pregătirea personalului 10 săptîmâni (1000€)

Cheltuieli cu promovarea inițială 2500 €

3.4.6 Graficul de realizare a investiției

a) Grafic de implementare fizic

b) Grafic de implementare valoric – fără TVA

3.4.7 Modificările necesare a fi operate în structura și numărul personalui angajat

POSTURI CREATE – 20

Bucătari⁄Cofetari – 4 (2000 lei⁄ lună) Studii + calificare în domeniu

Ajutor de bucătar – 10 (1500 lei ⁄ lună) Studii în domeniu

Șoferi- 5 (1200 lei⁄ lună) – Atestat pentru transport marfă

Femeie de serviciu – 1(850 lei⁄ lună) Școală profesională

3.5 Analiza pieței

Piața actuală. Principali clienți.

Volumul vânzărilor actual pe grupe de produse (cantitativ și nu valoric)

Principalii concurenți.

Poziția produselor/serviciilor societății pe piață comparativ cu cele ale concurenței.

AVANTAJE:

sunt foarte apetisante;

savarinele sunt bine siropate;

avem foarte multe categorii de prăjituri;

prețul este accesibil tuturor clienților;

avem promoții pentru cei care cumpără cu ridicata;

DEZAVANTAJE:

produsele nu sunt încă cunoscute pe piață;

lipsa publicității;

aspectul produselor în comparație cu cele ale concurenței;

mărimea produselor;

ambalajul produselor.

3.5.2 Piața și promovarea noului produs/serviciu

Produsul nou.

Produsele de cofetărie și patiserie care sunt fabricate de firma noastră au diferite forme și diferite caracteristici. Ele sunt utilizate pentru a satisface poftele oamenilor pentru ceva bun și gustos.

Pentru comerț există două grupe mari: cofetărie și patiserie. Vânzarea se face cu ridicata iar pentru clienții noștrii punem la dispoziție transportul mărfurilor, iar produsele vor fi asigurate până la destinație, iar garanția este că sunt tot timpul proaspete.

Prețul unitar este de 4 lei ⁄ bucată la produsele de cofetărie, iar la produsele de patiserie prețul este de 15 lei ⁄ kg. Adaosul comercial este foarte mic deoarece suntem o firmă veche pe piață și dorim să câștigăm și să pastrăm câți mai mulți clienți în continuare.

Segmentul de piață.

Segmentu de piață pe care acționăm este cel alimentar dar în același timp avem și puncte de distribuție și la cofetăriile din județ dar și din regiunea Harghita și Covasna. Piața va fi locală și regională, clienții potențiali sunt în jur de 50 de cofetării din fiecare zonă. Principalii clienți se află în județ, iar distribuirea produselor se face cu mașinile firmei noastre. Tendința actuală a pieței produsului nostru este un progres lent deoarece suntem la începutul activității. Produsul nostru are o cerere zilnică dar de asemenea și de sezon.

Riscuri majore.

1.Riscuri de piață

Aceste riscuri pot exista datorită faptului că suntem noi pe diferite piețe, există riscul ca produsul să nu se vândă din cauză că pentru început nu prezintă încredere. Aceste riscuri mai pot apărea și din cauza concurenței care încearcă să vină cu tot felul de oferte pentru clienții lor.

2.Riscuri financiare

Riscurile financiare pot apărea datorită faptului că la început vânzările nu sunt prea mari, există riscul ca țara să treacă printr-un declin economic. Fiind la început există riscul să nu putem face față cheltuielilor și să ajungem să dăm faliment. Dar având în spate câțiva ani de experiență putem să zicem că ne așteptăm la orice provocare indiferend de origine.

3. Riscuri legislative

Pentru înființatea unei noi societăți comerciale trebuie verificate numeroase legi care pot împiedica acest lucru deoarece au tot felul de chichițe care să te facă să dai înapoi. Spre exemplu există legi foarte nefavorabile tuturor societăților și anume cea pentru protecția mediului.

Clienții potențiali.

Anul curent (2014)

Anul 2014+1

Anul 2014+2

Anul 2014+3

Anul 2014+4

Anul 2014+5

Prezentați principalele ipoteze care au stat la baza dimensionării vânzărilor (cantități și prețuri medii pe fiecare grupă de produse).

Care este politica de încasare pe fiecare grupă de clienți?

Încasarea banilor de la fiecare grupă de clienții este în funcție de credibilitatea pe care au căpătat-o din partea noastră. Pentru început fiecare client are o marjă de 10 zile pentru a plătii, iar apoi plata se poate face și la 30- 60 zile.

Care este stadiul negocierilor cu potențialii clienți?

Ce credeți că îi va determina pe potențialii clienți să cumpere produsul/serviciul dumneavoastră și nu al concurenței?

Concurenții potențiali.

Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite

Reacția concurenței

Desfacerea produselor

3.5.3 Strategia de comercializare

Politica produsului

Produsele de cofetărie au suport pentru fiecare produs în parte, iar pentru vânzare clienții noștri primesc cutii de carton din partea firmei, pe care sunt înscripționate date referitoare la firma SC Splendid SRL. Pentru produsele de patiserie clenții primesc tot cutii de carton ca și la cele de cofetărie. Clenții au garanția ca produsele să fie proaspete de fiecare dată când le cumpără. Avem mai multe tipuri de produse care sunt împărțite în două mari categorii: produse de cofetărie și produse de patiserie.

Politica de prețuri

În primele luni de la deschiderea laboratorului prețul produselor va fi unul prin care să putem atrage clienții, iar după aceea se va mai mării prețul dar nu foarte mult ca să nu pierdem clienții, suma va fi una nesemnificativă pentru ei. După o perioadă destul de mare de funcționare vom oferii reduceri de prețuri toturor clienților care au rămas consecvenții firmei și au adus un venit destul de bun societății noastre. Putem spune că ne situăm destul de bine în comparație cu concutența pentru că deși suntem la începutul activității avem mai mulți clienți decât probabil au ei în momentul actual, iar vânzările merg bine.

Politica de distribuție

Canalele noastre de distribuție sunt directe, cu ridicata, prin intermediul unui singur intermediar. Canalul este scurt Producător → Detailist → Consumator. Produsele sunt oricând disponibile pentru cât mai mulți consumatori de pe piață. Personalul care se ocupă cu distribuția posedă cunoștințe de specialitate și desfășoară eforturi de promovare a produselor societății noastre. Activitatea întregului canal de marketing este destinată aducerii produsului cât mai aproape de consumatori în timp util.

Modalități de vânzare

Vânzarea produselor se va face cu ridicata, la domiciliul clientului, dacă acesta nu are posibilitatea de a-și transporta singur marfa.

Pentru a determina potențialii clienți să cumpere produsele noastre și nu pe cele ale concurenței, oferim promoții pentru cantitățile cumpărate. Pentru cei care nu au mijloc de transport pentru produsele cumpărate oferim transport, al cărui preț este inclus în contractul care se încheie între ei și firma noastră, acest lucru este valabil și pentru cei din zonele Harghita și Covasna.

Activități de promovare a vânzărilor

3.6 ANALIZA OPERAȚIONALĂ – după implementarea proiectului

Modul de funcționare și organizare a afacerii

Asigurarea gestiunii financiare este făcută lunar de către contabilul firmei, modul de promovare se va face prin pliante oferite clienților sau prin broșuri în care sunt trecute produsele și poze cu ele ca să poată vedea cum arată produsele.

Organizarea fluxului de producție

Fluxul de porducție al laboratorului nostru este alcătuit din două mari categorii: produse de cofetărie și produse de patiserie. Pentru ambele categorii este nevoie de cofetari și patiseri cu studii în domeniu și ceva experiență, suprafețele productive sunt de 450 m2 iar suprafețele de depozitare sunt de 50 m2. Utilajele necesare din punct de vedere al specializării sunt foarte bune deoarece sunt fabricate între anii 2012-2013. Mijloacele de transport sunt echipate pentru transportul poduselor noastre, iar capacitatea lor maximă este de 3,5 tone ⁄mașină.

Descrierea procesului tehnologic

AMANDINE.

De obicei, amandina are o glazură din fondant de ciocolată, însă noi am renunțat lavarianta asta pentru că fondantul conține extrem de mult zahăr și este destul de greu de realizat. Varianta noastră este cu ciocolată amaruie fiind mult mai ușor de realizat și mult mai gustoasă. Sperăm din suflet să vă placă această rețetă, s-o savurați cu plăcere alături de cei dragi, fie acasă sau în oraș. Iată rețeta:

Ingrediente pentru blat:

150 gr. făină;

5 ouă;

200 gr zahăr;

4 linguri de cacao;

1 pliculeț praf de copt;

1 praf de sare;

1 esență de vanilie.

Ingrediente pentru sirop:

400 ml de apă;

200 gr de zahăr;

2 pliculețe de capuccino de ciocolată;

1 esență de rom.

Ingrediente pentru cremă:

400 gr unt;

200 gr de zahăr pudră;

3 linguri de cacao;

1 esență de rom;

Ingrediente pentru glazură:

300 ml de smântână dulce;

250 gr ciocolată amăruie.

SAVARINE

Ingrediente pentru savarine:

250 gr făină;

2 ouă;

150 ml lapte;

30 ml de ulei;

5 gr drojdie uscată;

1 lingură de zahăr;

Un praf de sare;

Diverse fructe.

Pentru sirop:

400 ml apă;

150 gr zahăr;

1 esență de rom.

Pentru decor:

500 ml frișcă lichidă

TIRAMISU

Ingrediente necesare:

500 gr pișcoturi;

500 gr Mascarpone;

350 ml cafea;

250 frișcă spumoasă;

125 ml vin Lacrima lui Ovidiu (Marsala în rețeta originală);

4 ouă ( se folosesc gălbenușurile);

150 gr zahăr;

1 lingură cacao olandeză.

Mod de preparare:

1. Cafeaua se face tare, se îndulcește și se răcește.

2. Se separă albușurile de gălbenușuri. Din albușuri puteți prepara bezele sau chec din albușuri, pentru tiramisu se folosesc de regulă numai gălbenușurile. Acestea se pun într-un castron (preferabil căzănel de aramă cositorită), se presară zahărul și se bat spumă. Se înglobează și vinul. Se pune căzănelul pe un vas cu apă fierbinte și se continuă baterea cremei cu mixerul, până se îngroașă ca un aluat de clătite.

3. Se freacă Mascarpone să nu aibă corcoloașe. Se amestecă în ea crema de gălbenușuri și se omogenizează. Se adaugă frișca bătută spumă, amestecând încet cu telul, de jos în sus, pentru a păstra spuma. Se pot adăuga și 1-2 albușuri bătute, într-un vas curat, spumă tare.

4. Se ia un vas Yena sau o tavă și se aranjează prăjitura Tiramisu: se pune un strat de cremă. Ultimul strat trebuie să fie cremă. Se pune 1 lingură de cacao într-o sită de ceai și se presară cacao pe prăjitura Tiramisu.

Regimul de lucru

Se vor preciza cel puțin următoarele elemente:

– număr de zile lucratoare/ an: 237 zile lucrătoare din care: 12 zile libere

– număr de schimburi/zi: 2 schimburi

– număr de ore/schimb: 8 ore pe schimb

Asigurarea gestiunii financiare este făcută lunar de către contabilul firmei, modul de promovare se va face prin pliante oferite clienților sau prin broșuri în care sunt trecute produsele și poze cu ele ca să poată vedea cum arată produsele.

Personal

Se va prezenta structura de personal înainte și după implementarea proiectului

Evoluția gradului de încărcare a capacitații de producție

NU ESTE CAZUL deoarece am producție nu servicii.

Principalii furnizori de materii prime

Impactul asupra mediului

3.7 Prețuri și distribuție

După cum am arătat prețurile firmei vor fi variabile în funcție de serviciile oferite și se va ține cont ca mereu clientul să fie mulțumit de raportul preț – calitate. Plata se va putea face și in termen de 30 zile fără a-i pretinde clientului un împrumut bancar. Negocierea prețurilor se va face direct cu reprezentantul firmei care va asigura clientului cea mai bună obtiune posibilă.

Vânzarea serviciilor noastre se va face fie prin inernet, fie direct de la sediul firmei fie prin agenții de vânzări. Agenții de vânzări, vor urma un curs intensiv de pregatire, dupa care vor fi examinați, iar cei selectați vor semna un contract de colaborare. Plata acestora se va face prin comision la vânzare.

După primele șase luni firma va deschide treptat cofetării teritoriale în principalele orașe ale țării. Până atunci spațiul acesta va fi asigurat de catre agenții de vânzare ai firmei care vor vinde prin metoda “party-presentation”.

3.8 Obiective propuse

Pentru primele șase luni

Deschiderea a trei cofetării teritoriale în Cluj, Miercurea- Ciuc și Sfântu Gheorghe

Dublarea numărului de colaboratori

Amortizarea investiției

Mediatizarea agenției

Obținerea unei cote de piața ridicată

Analizarea activității

Pentru primele douăsprezece luni

Deschiderea a încă doua cofetării teritoriale la Constanța și Iași

Dublarea numărului de colaboratori

Obținerea de profit și reinvestirea lui

Mediatizarea noilor campanii ale firmei

Creșterea cotei de piața

Analiza activității și a imaginii firmei

Pentru următoarele sașe luni

Reimprospătarea imaginii firmei

Analiza activității

Eficientizarea muncii colaboratorilor

Extinderea la nivel international

C O N C L U Z I I ȘI P R O P U N E R I

Elaborarea dosarului de finanțare nerambursabila se poate face de către orice persoană fizica, juridică sau de către o firmă de consultanță. Se recomandă colaborarea cu o firmă de consultanță/Consultant care are experiență în acest domeniu. Durată elaborării și probabilitatea aprobării dosarului se stabilesc de asemenea cu Consultantul care va identifică oportunitățile de finanțare potrivite investiției dorite de dvs. și care va pregăti documentația aferentă.

În acest sens, precizez că majoritatea programelor de finanțare au introdus ca și cost eligibil, costul cu consultanță pentru elaborarea și implementarea proiectului. Obținerea fondurilor europene nerambursabile nu este condiționată doar de acceptarea dosarului de finanțare. Implementarea proiectului se va face din sursele dvs. financiare, după semnarea contractului de finanțare, urmând ca pe măsura implementării să solicitați rambursarea cheltuielilor. O cheltuială realizată în afară condițiilor contractuale nu va fi rambursată, de aceea Consultantul este de preferat să se implice din momentul elaborării proiectului până la realizarea finală a acestuia.

Una din cele mai accesate măsuri de către tinerii investitori este următoarea:

Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” se încadrează în Axa I „Cresterea competitivității sectorului agricol și silvic” și are că obiectiv general creșterea competitivității sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție și îndeplinirea standardelor naționale și a standardelor comunitare.

B I B L I O G R A F I E

1. Adina, Camarda, Ioan, Ovidiu, Bârsan, Dezvoltarea durabilă a turismului regional, Strategii și modele economico- matematice, Editura Uranus, Bucuresti.

2. Ilie, Drăgan, Cezarina, Făian, Oneia, Oană, Andreea, postelnicu, Florentina, Moiseanu.- Elaborarea Proiectelor cu Finanțare din Fondurile Structurale pentru IMM-uri, 2007-2013, editura Contraplus 2008.

3. Marinescu N., Politici și Proiecte Europene, Suport de curs, UNITBV, 2010.

4. Opran C., Stan S., Managementul proiectelor, Suport de curs, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy“, București, 2005.

5. Stoian M., Managementul proiectelor europene, Suport de curs, Academia de Studii Economice, București, 2005.

6. Vasilescu I., Lixăndroiu D., Managementul Proiectelor, Editura Infomarket, Brașov, 2008.

7. *** – Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MADR), Ghidul solicitantului pentru Măsura121, versiunea a V-a, aprilie 2010.

8. *** – MADR, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, versiunea a IV-a, decembrie 2009.

9. *** – MADR, Raport annual de progrese privind implementarea PNDR în România în anul 2008, iunie 2009.

10. *** – ProCredit Bank, Ghid administrare credite în întârziere, decembrie 2009.

11. *** – ProCredit Bank, Ghid analiză credite mici și foarte mici, februarie 2010.

12. *** – ProCredit Bank, Proceduri clasificare risc de credit, aprilie 2010.

13. *** – ProCredit Bank, Proceduri creditare persoane juridice, aprilie 2010.

14. *** – ProCredit Bank, Raport Anual 2009, aprilie 2010.

15. www.adevarul.ro

16. www.apdrp.ro

17. www.fgcr.ro

18. www.financiarul.com

19. www.fonduri-finantari.eu

20. www.madr.ro

21. www.procreditbank.ro

22.  http://www.finantare.ro/credite

23. http://www.finantare.ro/leasing

24. http://www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-finantezi-o-afacere/sursele-de-finantare ale-afacerilor/

25.http://www.fonduriue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Finantari/Alte_oportunitati/Agricultura_si_pescuit/8_Ghid_Masura_121.pdf

A N E X E

Acestea sunt doar câteva modele din multitudinea de torturi pe care Splendid SRL le poate pune la dispoziția clienților săi mai puțin pretențioși sau nu.