Studiu de Caz Privind Prestarile de Servicii Informatice la S.c. Attosoft S.r.l

INTRODUCERE

Tema acestei lucrări este “ Contabilitatea prestărilor de servicii la S.C. ATTOSOFT S.R.L. , Galați ” , și în această lucrare voi vorbi despre serviciile informatice produse de această firmă. S.C. ATTOSOFT S.R.L. , produce sisteme informatice de contabilitate, mai exact produce sistemul Data Light Enterprise.

În cadrul unei companii, un sistem software ERP are rolul de a gestiona informația și de a oferi instrumentele necesare automatizării unor operații care, dacă sunt efectuate manual necesită mult timp. Cu ajutorul acestui sistem procedurile uzuale într-o companie sunt simplificate. Numărul de documente necesare care tranzitează de la un departament la altul este cu mult redus, iar elaborarea acestora este mai rapidă.

A conduce o companie de mărime medie este o activitate dificilă în zilele noastre când condițiile financiare vă obligă la reduceri de costuri, fără să afectați calitatea serviciilor și a produselor oferite.

Dala Light Enterprise este un sistem informatic de tip ERP care automatizează majoritatea domeniilor de activitate la un nivel de investire accesibil. Data Light Enterprise optimizează întreaga afacere, ceea ce înseamnă că puteți integra în același software atât vânzările cât și aprovizionările, serviciile și operațiunile financiare aferente. Prin câteva click-uri comenzile clienților se transform automat în facturi care vă ajută să urmăriți atât soldurile la clienți precum și stocurile disponibile și toate rapoartele conexe lor. Utilizând Data Light Enterprise veți obține imediat, în mod automat, rapoartele contabile în conformitate cu legislația în vigoare.

Pe lângă automatizarea tuturor operațiunilor primare, sistemul vă oferă module de management financiar care reflectă corect și la timp situația financiară a firmei, precum și analize de costuri pe centre de profit și pierderi.

În prima parte a lucrării voi vorbi despre particulatităție realizării unui program informatic. Voi vorbi despre realizarea sistemelor informatice de contabilitate și anume despre metodologiile de realizare a acestor sisteme. Apoi voi prezenta criteriile minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiară și contabilă, comform OMFP 3512/2008, și voi mai prezenta și programele informatice din punct de vedere al activelor necorporale. De asemenea, voi vorbi și despre tipurile de cheltuieli ocazionate de realizarea programului informatic, dar și despre prestările de servicii informatice. În acest ultim subpunct voi prezenta contabilitatea veniturilor din lucrările executate și serviciile prestate dar și recunoașterea și evaluarea veniturilor, mai exact, veniturile din prestările de servicii.

În cel de al doilea capitol voi prezenta firma S.C. ATTOSOFT S.R.L. , cea la care am ales să fac această temă. Voi face o prezentare a firmei, voi vorbi despre istoric, obiectul de activitate, despre personalul unității, voi prezenta principalii clienți și furnizori. Tot în acest capitol voi analiza și evoluția activității în perioada 2012-2014, unde voi analiza și interpreta cifra de afaceri, veniturile, cheltuielile dar și profitul.

În cel de al treilea capitol voi face un studiu de caz privind prestările de servicii informatice. Aici voi vorbi despre documentele de evidență primară folosite în firmă, le voi prezenta și voi pune și macheta documentului prezentat. Voi face și o monografie contabilă cu câteva înregistrări de pe o lună și voi încheia cu registrul jurnal pentru operațiunile respective.

În penultimul capitol voi face o analiză pe baza bilanțului pe ultimii trei ani unde voi analiza diferiți indicatori. Ca un prim subpunct, voi analiza ponderea veniturilor din prestările de servicii în totalul veniturilor, unde voi analiza veniturile și voi afla ce procent ocupă veniturile din prestări în totalul lor. Apoi, voi calcula indicatorii de rentabilitate, și anume de rentabilitate economic, financiară, a resurselor consumate și rentabilitatea veniturilor. În ultimul subpunct din acest capitol voi face o analiză a performanței financiare pe baza bilanțului, unde voi analiza echilibrul financiar și funcțional al firmei.

În ultimul capitol voi prezenta aplicația informatică utilizată de S.C. ATTOSOFT S.R.L pentru a ține evidența contabilă. Aici voi prezenta pe scurt acest program.

CAPITOLUL 1. Delimitări privind activitatea de prestări servicii informatice la S.C. ATTOSOFT S.R.L.

1.1. Particularitățile realizării unui program informatic

1.1.1. Realizarea sistemelor informatice de contabilitate

Realizarea sistemelor informatice se desfășoară în trei etape mari: analiză, proiectare și implementare . Metodologiile de realizare pot fi de ajutor în proiectarea și implementarea sistemelor informatice.

1. Metodologii de realizare a sistemelor informatice de contabilitate

Sistemele informatice, la fel ca oricare alt produs, au o existență limitată – înlocuirea totală sau parțială fiind necesară din timp în timp.

Ciclul de viață al sistemului informatic este definit de intervalul de timp CV = [T1, T2] unde T1 reprezintă momentul în care s-a decis elaborarea sistemului iar T2 reprezintă abandonarea sistemului. Acest interval este abordat metodic în etape ca analiza, modelarea, dezvoltarea, testarea, utilizarea, mentenanța până la retragerea sistemului. Din punctul de vedere al utilizatorului final cele mai importante etape sunt utilizarea și mentenanța.

Ciclu de realizare este dat de intervalul CR=[T1,T2], unde T1 reprezintă momentul luării deciziei de realizare iar T2 momentul punerii în funcțiune. Acest interval este cel mai important din punctul de vedere al realizatorilor.

Realizarea sistemelor informatice se desfășoară în etape pe baza unor modele și strategii de implementare. Între etapele de realizare a sistemelor informatice există o legătură directă și indestructibilă, calitatea unei etape fiind premisa calității unei etape succesoare.

Metodologiile aplicate trebuie să cuprindă toate aspectele referitoare la realizarea unui sistem informatic:

etapele/procesele de realizare a unui sistem informatic

structurate în subetape, activități, sarcini și conținutul lor;

fluxul realizării acestor etape/procese, subetape și activități;

modalitatea de derulare a ciclului de viață a sistemului informatic;

modul de abordare a sistemelor;

strategiile de lucru/metodele de realizare;

regulile de formalizare a componentelor sistemului informatic;

tehnicile, procedurile, instrumentele, normele și standardele utilizate;

modalitățile de conducere a proiectului (planificare, programare, urmărire) și modul de utilizare a resurselor financiare, umane și materiale etc.

2. Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice de contabilitate

Multitudinea de metodologii se clasifică după criterii diverse cum ar fi: gradul de generalitate, modul de abordare a sistemelor, modelul ciclului de viață.

Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice după gradul de generalitate:

1. metodologii generale – cu grad înalt de generalitate ;

2. metodologii dedicate care se aplică fie numai unor categorii de produse software fie numai unui singur produs software.

Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice după modul de abordare a sistemelor:

1. metodologii cu abordare structurată – sistemul se poate împărți în subsisteme fie din punct de vedere funcțional fie pe baza grupării logice a datelor (STRADIS – Structured Analysis and Design Information Systems, YSM – Yourdon Systems Methods);

2. metodologii cu abordare orientată obiect – folosesc conceptele tehnologiei orientată obiect (UML – Unified Modeling Language, OOD – Object Oriented Design, OOA – Object Oriented Analysis, OOSD – Object Oriented Structured Design)

Clasificarea metodologiilor de realizare a sistemelor informatice după modelul ciclului de viață:

1. metodologii cu model în cascadă – etapele se parcurg succesiv, la terminarea unei etape se poate reveni la o etapă anterioară

2. metodologii care folosesc modelul prototipului – se elaborează o primă versiune simplificată cu funcționare minimă care este urmată de versiuni succesive îmbunătățite până se atinge funcționarea completă conform cerințelor beneficiarului

3. metodologii incrementale – se folosesc când sistemele informatice se pot pune în funcțiune modular prin realizarea subsistemelor. Etapele acestor metodologii sunt cele ale modelului în cascadă cu deosebirea că proiectarea, implementarea, testarea și utilizarea și întreținerea se realizează separat, pentru fiecare subsistem în parte;

4. metodologii evolutive – se folosesc în cazul realizării sistemelor complexe; se face o descompunere în subsisteme de complexitate redusă și pentru fiecare subsistem se realizează un sistem informatic. În finalul procesului toate subsistemele informatice se asamblează.

1.1.2. Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în activitatea financiară și contabilă

Comform OMFP 3512/2008 punctul G, Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unități trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul și păstrarea acestora pe suporturi tehnice.

La elaborarea și adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele:

a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare și a posibilității de actualizare a acestor proceduri, în funcție de modificările intervenite în legislație;

b) cunoașterea adecvată a funcțiilor sistemului de prelucrare automată a datelor de către personalul implicat si respectarea acestora;

c ) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecției lor împotriva accesului neautorizat, realizarea confidențialității datelor din sistemul informatic;

d) stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieșire;

e ) soluționarea eventualelor erori care pot să apară în funcționarea sistemului informatic;

f) verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcționare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul informatic;

g) verificarea totală sau prin sondaj a operațiunilor economico-financiare înregistrate în

contabilitate, astfel încât acestea să fie efectuate în concordanță strictă cu prevederile actelor normative care le reglementează;

h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.

Sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la următoarele criterii considerate minimale:

a) să asigure concordanța strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează;

b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiții de siguranță;

c) fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conținutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât și organele de control;

d ) să asigure listele operațiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum și orice eliminări sau adăugări ulterioare;

e) să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obținute anterior;

f) să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicată;

g ) să precizeze procedurile și suportul magnetic extern de arhivare a produselorprogram, a datelor introduse, a situațiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate;

h) să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă;

i) să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile:

– data efectuării înregistrării contabile a operațiunii;

– jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile;

– numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);

j) să asigure confidențialitatea și protecția informațiilor ți a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informații, copii de siguranță pentru programe și informații;

k) să asigure listări clare, inteligibile și complete, care să conțină următoarele elemente de identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz:

– tipul documentului sau al situației;

– denumirea unității;

– perioada la care se referă informația;

– datarea listărilor;

– paginarea cronologică;

– precizarea programului informatic și a versiunii utilizate;

l) să asigure listarea ansamblului de situații financiare și documente de sinteză necesare conducerii operative a unității;

m) să asigure respectarea conținutului de informații prevăzut pentru formulare;

n ) să permită, în orice moment, reconstituirea conținutului conturilor, listelor și informațiilor supuse verificării; toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări și al unui sold anterior al acelui cont; fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării;

o) să nu permită:

– deschiderea a două conturi cu același simbol;

– modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;

– suprimarea unui cont în cursul exercițiului financiar curent sau aferent exercițiului financiar precedent, dacă acesta conține înregistrări sau sold;

– editarea a două sau a mai multor documente de același tip, cu același număr și conținut diferit de informații;

p) să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puțin 2 ani (exerciții financiare), în mod automat sau manual;

r ) să prevadă în documentația produsului informatic modul de organizare și tipul sistemului de prelucrare:

– monopost sau multipost;

– monosocietate sau multisocietate;

– rețea de calculatoare;

– portabilitatea fișierelor de date;

s) să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor:

– preluări pe loturi cu control ulterior;

– preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat;

– combinarea celor două tipuri;

t ) să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operațiunile contabile;

u) să posede documentația tehnică de utilizare a programelor informatice necesară exploatării optime a acestora;

v) să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor și fiabilitatea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor.

Elaboratorii de programe informatice au obligația de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor informatice, clauze privind întreținerea și adaptarea produselor livrate, precum și clauze privind eliminarea posibilităților de modificare a procedurilor de prelucrare automată a datelor de către utilizatori.

Unitățile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informațiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea și realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

Utilizatorul trebuie:

– să se asigure de perenitatea documentației, a diferitelor versiuni ale produsului-program;

– să organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât informațiile să poată fi reprocesate;

– să dețină la sediul său, pe perioadă neprescrisă, manualul de utilizare complet și actualizat al fiecărui produs-program utilizat.

Pe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor, corecturilor și schimbărilor de sistem informatic, produse-program și sistem de calcul.

Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate și versiunile noi ale produselor-program și ale echipamentelor de calcul.

Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor.

Responsabilitățile ce revin personalului unității cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne.

1.1.3. Programele informatice ca active necorporale

Conform IAS 38, un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, deținut pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri și servicii, pentru a fi închiriat terților sau pentru scopuri administrative.

Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate și costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

În cadrul activelor necorporale, în categoria "alte imobilizări necorporale", sunt enumerate și programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terti, pentru necesitățile proprii de utilizare.

Programele informatice se prezintă sub forma unui bun corporal (suport tehnic de natura discurilor, dischetelor sau benzilor magnetice), dar acest bun nu este decât un element accesoriu prestației intelectuale necesare pentru elaborarea programelor.
La activele necorporale nu este menționată în mod expres cerința deținerii lor pe o perioadă mai mare de un an ca în cazul mijloacelor fixe, dar acest lucru rezultă din încadrarea lor în categoria activelor imobilizate.

După destinația lor, programele informatice pot fi:

cu utilizare comercială;

pentru uz intern.

După modul de obținere, acestea pot fi:

achiziționate;

create.

De asemenea, se convine să se distingă programele informatice specifice de cele standard. Programele informatice specifice sunt elaborate în principiu pentru a răspunde necesitații particulare ale unui utilizator. Programele informatice standard sunt create pentru a raspunde necesitatilor mai multor utilizatori. În acest din urma caz, evaluarea devine mai complexă și poate să fie sub influența unor elemente aleatoare, deoarece la baza evaluării stau încasările viitoare generate de utilizarea lor.

Sunt considerate prestări de servicii, urmatoarele:

furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice altă rețea electronic și care este in principal amortizată, necesitând intervenție umană minimă, fiind un serviciu furnizat pe cale electronic;

Serviciile furnizate pe cale electronic sunt:

furnizarea și conceperea de site-uri informatice;

mentenanța la distanță a programelor și echipamentelor;

furnizarea de programe informatice-software și actualizarea acestora;

furnizarea de imagini, de texte și de informații și punerea la dispoziție de baze de date, furnizarea de muzică, de filme și de jocuri. Atunci când furnizorul de servicii și clientul său comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamna în sine că serviciul furnizat este un serviciu electronic.

furnizarea de licențe în cadrul unui contract de licență privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse stadia de lucru, împreună cu furnizarea de programe sofrware standard pe dischetă sau pe un alt purtător de date;

furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar și în cazul în care programul software este furnizat pe dischetă sau pe un alt purtător de date. Programul software personalizat reprezintă orice program software creat sau adaptat nevoilor specific ale clienților, conform cerințelor exprimate de aceștia.

1.2. Tipuri de cheltuieli ocazionate de realizarea programului informatic

Cheltuielile reprezintă operații economice care afectează patrimoniul societății fie prin diminuarea activului (consumuri de stocuri), fie prin mărirea pasivului (înregistrarea obligațiilor de plată către terți pentru prestări de servicii diverse).

Contabilitatea cheltuielilor are în vedere trei principii contabile:

principiul independenței exercițiului – conform căruia cheltuielile se înregistrează la momentul producerii lor, pentru perioada la care se referă și indiferent de data plății lor;

principiul prudenței – care impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizări și provizioane, pentru a evita riscul unor pierderi viitoare generate de deprecieri cu caracter reversibil sau ireversibil al elementelor patrimoniale;

principiul necompensării – care interzice efectuarea de compensări între venituri și cheltuieli.

Contabilitatea financiară utilizează pentru înregistrarea cheltuielilor, clasa de conturi nr. 6 – conturi de activ – care se debitează în timpul perioadei (lună/an) cu cheltuielile efectuate, iar la sfârșitul perioadei se decontează (repartizează)asupra rezultatului financiar (cont 121 “Profit și pierderi”). Astfel, conturile din clasa 6 nu prezintă niciodată sold.

1.2.1. Cheltuielile de exploatare

Cheltuielile de exploatare cuprind toate cheltuielile generate de activitatea de exploatare, respective aprovizionarea, producția și comercializarea bunurilor,lucrărilor și serviciilor. În această categorie sunt incluse și lucrări de investiții prin care se realizează obținerea în regie proprie a imobilizărilor corporale și necorporale. Contabilitatea operațiilor ce generează cheltuieli de exploatare se diferentiază în funcție de natura resurselor utilizate.

Ele cuprind următoarele grupe:

– cheltuieli privind consumuri de stocuri;

– cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți;

– cheltuieli cu impozite și taxe suportate de societate;

– cheltuieli cu personalul;

– alte cheltuieli de exploatare;

– cheltuieli de exploatare privind amortizări și provizioane.

1. Cheltuielile privind consumurile de stocuri

Se referă la: materii prime (cont 601), materiale (cont 602), obiecte de inventar(cont 603), materiale nestocate (cont 604), energie și apă (cont 605), mărfuri (cont 607) .

a) Cheltuielile cu materii prime și materiale înregistrează materiile prime și materialele consumate în procesul de producție pe baza Bonului de consum sau Fișei limită de consum – determinate în funcție de valoarea de intrare (de înregistrare) a stocurilor în gestiune: la cost achiziție calculat prin CMP, FIFO, LIFO; la preț standard cu înregistrarea distinctă a diferențelor de preț favorabile/nefavorabile aferente ieșirilor, sau la preț factură (prin CMP, FIFO, LIFO) cu înregistrarea distinctă a cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente ieșirilor.

b) Cheltuielile cu obiecte de inventar – se referă la materialele de natura obiectelor de inventar date în folosință. Darea în folosință se face pe baza Bonului de consum. Ca și în cazul anterior, evaluarea se face în funcție de valoarea de înregistrare: la cost achiziție (CMP, FIFO, LIFO), la preț standard – cu evidențierea distinctă a diferențelor de preț aferente ieșirilor, sau la preț factură (CMP, FIFO, LIFO) cu evidențierea distinctă a cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente ieșirilor.

c) Cheltuielile cu materiale nestocate – cuprind bunuri cumpărate de la terți – cu caracter nestocabil (care nu se introduc în gestiune pe bază de NIR) – rechizite, materiale consumabile (în cantitate mică, ce se dau imediat în consum), fiind înregistrate direct pe cheltuială – pe baza facturii de la furnizor;

d) Cheltuielile cu energia și apa – cuprind valoarea acestor servicii facturate de terți.

e) Cheltuielile cu mărfurile – reflectă valoarea mărfurilor ieșite din gestiune prin vânzare, pe baza Avizului de expediere și a Facturii emise către clienți (în cazul depozitelor), respectiv pe baza încasărilor direct cu numerar (înscrise în bonurile de casă și registrul de casă – la magazine).

Evaluarea se face în funcție de valoarea de înregistrare: cost achiziție (CMP, FIFO, LIFO), preț vânzare cu ridicata cu evidențierea distinctă a adaosului comercial aferent ieșirilor din gestiune – respectiv la preț vânzare cu amănuntul – cu evidențierea distinctă a adaosului comercial și TVA neexigibilă aferentă ieșirilor.

2. Cheltuielile cu lucrări și servicii terți

Cuprind lucrări și servicii prestate societății de terți privind: întreținere și reparații chirii ,prime de asigurare, studii și cercetări, colaboratori, comisioane, protocol, reclamă și publicitate, transport de bunuri și persoane, deplasări, poștă-telecomunicații, servicii bancare, alte servicii terți .

a) Cheltuielile de întreținere și reparații – se referă la mijloacele fixe supuse periodic reviziilor sau reparațiilor curente și capitale. Ele cuprind valoarea acestor servicii prestate și facturate de terți.

b) Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii – se referă la chirii facturate de terți pentru deținerea de spații de exploatare pe o perioadă determinată (sau de imobilizări cu character productiv, în cazul redevențelor).

c) Cheltuielile cu prime de asigurare – plătite de asigurați pentru diverse bunuri și persoane ce fac obiectul contractului de asigurare. Nu se supun TVA. Se facturează de către societățile de asigurare sau se achită direct cu numerar (chitanță).

d) Cheltuielile cu studii și cercetări – se referă la servicii de realizare a unor studii de producție, marketing etc., facturate de terți.

e) Cheltuielile cu colaboratorii – înregistrează veniturile brute cuvenite colaboratorilor ce lucrează pe bază de convenție civilă.

Se înregistrează pe baza statului de plată salarii;

f) Cheltuielile cu comisioane și onorarii – înregistrează comisioane cuvenite terților pentru diverse intermedieri, vânzări cumpărări de titluri imobilizate, titluri de plasament, onorarii pentru juriști, experți contabili etc. și facturate de aceștia.

g) Cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate – se înregistrează distinct în contul 623 pe analitice separate (623.1, 623.2), deoarece cheltuielile de protocol sunt nedeductibile fiscal peste limita legală de 2% din profitul brut (fără a lua în calcul cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit), împreună cu TVA nedeductibilă aferentă.

h) Cheltuielile de transport de bunuri și persoane – cuprind contravaloarea serviciilor de transport bunuri facturate de terți (distinct de costul de achiziție al bunurilor), contravaloarea abonamentelor sau biletelor auto decontate de angajați.

i) Cheltuielile cu deplasări, detașări, transferări cuprind cheltuielile cu: diurnă, transport CFR/auto,cazare, detașări sau transfer în interesul serviciului, înregistrate pe bază de bilete CFR/auto, bonuri de cazare etc.

– justificarea avansului de deplasare, pe baza decontului de cheltuieli.

j) Cheltuielile poștale și pentru telecomunicații – cuprind cheltuielile cu poșta, telefon .

k) Cheltuielile cu servicii bancare – se referă la comisioanele bancare percepute pentru operațiile derulate prin contul curent (nu au caracter financiar). Se înregistrează pe bază de notă contabilă emisă de bancă și anexată la extrasul de cont.

– plata din cont a comisioanelor bancare:

l) Alte cheltuieli cu servicii terți – cuprind alte servicii decât cele menționate (de exemplu copii xerox).

3. Cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate

Cuprind alte cheltuieli cu impozite și taxe .

Alte cheltuieli cu impozite și taxe – cuprind:

– impozite și taxe datorate la bugetul statului pentru terenuri și clădiri proprietatea statului:

– accize datorate de producător în momentul vânzării de produse supuse accizelor

– datorii către diverse instituții publice privind fondurile speciale;

4. Cheltuielile cu personalul

Cuprind cheltuielile legate de salariați privind: remunerațiile personalului (salarii și alte drepturi – cont 641), asigurările și protecția socială (cont 6451, 6452), alte cheltuieli privind asigurările (cont 6458).

a) Cheltuielile cu salariile personalului – cuprind veniturile brute cuvenite angajaților la sfârșitul unei luni de activitate (salarii + adaosuri și sporuri + indemnizații C.O. etc.).

Se înregistrează la sfârșitul lunii, pe bază de stat de plată salarii.

b) Cheltuielile cu asigurările și protecție socială – cuprind cotele aplicate asupra fondului de salarii brut și datorate la bugetul A.S.;

c) Alte cheltuieli cu asigurările – cuprind cota de indemnizații brute de concediu medical suportate de unitate (din prima zi, până la a 10-a, a 15-a, respectiv a 20-a, după numărul de angajați, pe bază de stat de plată salarii).

5. Cheltuielile de exploatare privind amortizări și provizioane

Cuprind: amortizarea imobilizărilor (cont 6811), constituire de provizioane pentru riscuri și cheltuieli (cont 6812), constituire de provizioane pentru deprecieri de imobilizări (cont 6813).

a) Cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor – înregistrează lunar și anual amortizarea (deprecierea ireversibilă) a imobilizărilor necorporale și corporale, calculată prin metodele legale ;

b) Cheltuielile privind provizioane pentru riscuri și cheltuieli – se înregistrează cu ocazia constituirii acestor provizioane, când sunt pe rol litigii, când se înregistrează vânzări de bunuri aflate în garanție, când se efectuează reparații capitale sau alte în situații asemănătoare;

c) Cheltuielile privind provizioane pentru deprecierea imobilizărilor – se înregistrează prin constituirea de provizioane la sfârșitul anului, când cu ocazia inventarierii anuale se constată o depreciere reversibilă a imobilizărilor (îndeosebi a celor neamortizabile), ca diferență între valoarea de inventar mai mică și valoarea de înregistrare mai mare;

1.2.2. Cheltuielile financiare

Cheltuielile financiare sunt ocazionate de activitatea curentă, financiară, a întreprinderii. Ele cuprind cheltuieli cum sunt : pierderi din creanțe legate de participații,cheltuieli privind investițiile financiare cedate, cheltuieli cu diferențe de curs valutar, cheltuieli privind dobânzile, cheltuieli cu amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare.

a) Pierderile din creanțe legate de participații – cuprind contravaloarea creanțelor legate de participații ce nu mai pot fi recuperate de la debitor din diverse motive (de exemplu falimentul acestuia). Ele presupun scoaterea din evidență a creanței, în baza contractului încheiat cu debitorul.

b)Cheltuielile privind diferențe de curs valutar – se înregistrează cu ocazia plății datoriilor în devize la un curs mai mare decât cel din momentul facturării, sau încasării creanțelor în devize la un curs mai mic decât cel din momentul facturării.

– înregistrarea plății datoriilor pe termen lung, mediu și scurt – pe baza OP și facturii inițiale;

– înregistrarea încasării creanțelor pe termen lung, mediu și scurt – pe baza OP și a facturii inițiale;

c) Cheltuielile privind dobânzile – reflectă dobânzile de plată pentru împrumuturi primite pe termen lung, mediu și scurt. Ele se calculează prin aplicarea procentelor prevăzute în contract la valoarea nominală a datoriilor.

d) Cheltuielile privind sconturile acordate – se înregistrează cu ocazia acordării, de către furnizor clientului, de reduceri financiare (sconturi), pentru plata înainte de termen a datoriilor. Ele se înscriu în factura emisă de furnizor către client, sau ulterior, prin factură în roșu emisă de furnizor, și determină reducerea creanței. Se calculează prin aplicarea procentului prevăzut în contract la valoarea netă financiară.

1.3. Veniturile din prestările de servicii informatice

1.3.1. Contabilitatea veniturilor din lucrări executate și servicii prestate

Conform IAS 18, veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în timpul exercițiului financiar, în urma intrărilor sau măririi valorii activelor, sau diminuări ale obligațiilor care duc la creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele obținute prin contribuții de la deținătorii de capital. Veniturile includ atât venituri din activitatea curentă, cât și câștiguri.

Lucrările executate și serviciilor prestate pentru terți constituie obiectul de activitate al multor întreprinderi, valoarea acestora fiind considerată venituri din activitatea de exploatare.

Acceptarea și decontarea acestora se face pe baza situației de lucrări executate, care au ca referință devizele de lucrări din cadrul proiectelor de execuție, în cazul lucrărilor de construcții, construcții montaj etc, sau tarife de prestări servicii, în cazul celorlalte categorii de servicii.

Aceste documente, în cele mai multe cazuri, devin anexe de fundamentare a datelor înscrise în documentul de bază care certifică din punct de vedere financiar executarea lucrărilor, factura încasată prin toate modalitățile de plată, utilizând conturile de trezorerie sau, dacă este un volum de lucrări sau prestări servicii mai mic, se folosește chitanța fiscală, însoțită de chitanța de încasare a veniturilor prin casa întreprinderii.

Evidența contabilă a acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 704 “Venituri din lucrări și servicii prestate “ , înregistrările contabile fiind similare cu cele de la înregistrarea din vânzarea produselor finite.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din servicii prestate.

În creditul contului 704 “Venituri din servicii prestate” se înregistrează:

tarifele serviciilor prestate, facturate clienților ;

tarifele serviciilor prestate pentru care nu s-au întocmit facturi ;

venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs ;

tarifele serviciilor prestate, încasate în numerar ;

sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate și entități legate prin interese de participare .

Se închide la sfârșitul perioadei prin creditul contului 121 “Profit sau pierdere”.

Nu are sold la sfârșitul perioadei.

1.3.2. Recunoașterea și evaluarea veniturilor

Un element de primă importanță în contabilizarea veniturilor din activități curente este determinarea momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit. Venitul din activitățile curente este recunoscut atunci când exista probabilitatea că întreprinderii îi vor reveni în viitor anumite beneficii economice și când aceste beneficii pot fi evaluate cu fidelitate. Asta înseamnă că recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reducerii datoriilor.

În vederea recunoașterii lor, IAS 18 “Venituri din activități curente” grupează veniturile, în funcție de tranzacțiile și evenimentele care le-au generat, în următoarele categorii :

Venituri din vânzarea bunurilor;

Venituri din prestarea serviciilor;

Venituri din utilizarea de către alții a activelor întreprinderii, producătoare de dobânzi, redevențe și dividend.

Veniturile din prestarea serviciilor

Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii poate fi estimat în mod credibil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în măsura execuției contractului la data închiderii bilanțului.

Condițiile pentru estimarea credibilă a unei tranzacții sunt :

1) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

2) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie obținute de către entitate;

3) stadiul de execuție a tranzacției la data raportării poate fi evaluat în mod credibil;

4) costurile apărute pe parcursul tranzacției și costurile de finalizare a tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.

Evaluarea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează, de regulă, în mărimea valorii acestora, stabilită de părțile contractante și confirmată documentar. Evaluarea acestor venituri este credibilă doar în cazul în care entitatea a convenit cu celelalte părți participante la tranzacție următoarele condiții:

1) drepturile fiecărei părți care au putere juridică și se referă la prestarea și primirea serviciilor;

2) compensația presupusă;

3) metodele și condițiile de plată.

Recunoașterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din următoarele metode:

1) metoda prestării integrale;

2) metoda procentului de finalizare.

Metoda prestării integrale se recomandă în cazurile în care termenul de prestare a serviciilor nu depășește o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din prestarea serviciilor se recunosc și se contabilizează după încheierea tranzacției.

Metoda procentului de finalizare este aplicabilă în cazurile în care serviciile, potrivit unuia și aceluiași contract, sunt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Prin această metodă, veniturile se recunosc pe stadii distincte ale tranzacției, în funcție de procentul de finalizare a acesteia, adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a serviciilor.

Recunoașterea veniturilor în baza metodei procentului de finalizare se admite la respectarea simultană a următoarelor condiții:

1) momentul încheierii tranzacției sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine la data raportării;

2) cheltuielile suportate în procesul tranzacției și cele necesare pentru finalizarea acesteia pot fi determinate în mod credibil.

Stadiul de execiție al unui contract poate fi determinat prin diverse metode.

Societatea utilizează metoda care evaluează cel mai rezonabil serviciile executate. În funcție de natura contractului, metodele pot include:

analiza lucrărilor prestate;

serviciile executate până la data respectivă ca procent din serviciile totale ce trebuie executate;

proporția costurilor apărute până la data respectivă din costurile totale estimate ale contractului. Numai costurile ce reflectă serviciile prestate până la data respectivă sunt incluse în costurile realizate până la aceeași dată. Numai costurile ce reflectă serviciile prestate sau ce urmează a fi prestate sunt incluse în costurile totale estimate ale contractului.

Cel mai des moment de recunoaștere a veniturilor este momentul vânzării, fiind considerat momentul care poate fi identificat cel mai exact pe parcursul procedurii de vânzare. De fapt, trebuie stabilit momentul la care s-au transferat riscurile și beneficiile semnificative și s-au eliminat majoritatea elementelor de nesiguranță legate de realizarea tranzacției.

În unele cazuri bunurile sunt vândute păstrându-se însă titlul de proprietate asupra lor până ce s-a realizat colectarea sumei datorate de cumpărător. În astfel de condiții, dacă se face dovada că vânzătorul a transferat cea mai mare parte a riscurilor și beneficiilor, atunci tranzacția poate fi tratată ca o vânzare și prin urmare, venitul aferent poate fi recunoascut.

IAS 18 oferă următoarele exemple pentru cazul în care vânzătorul păstrează riscurile și avantajele ce decurg din deținerea proprietății asupra bunurilor văndute, caz în care tranzacția nu reprezintă o vânzare și veniturile nu sunt recunoascute:

atunci când societatea are obligații legate de rezultate nesatisfăcătoare, neacoperite de prevederile garanțiilor normale;

în momentul în care primirea veniturilor dintr-o numită vânzare este condiționată de primirea veniturilor de către cumpărtor din vânzarea bunurilor de către acesta din urmă;

când bunurile sunt trimise, dar trebuie să fi instalate, iar instalarea reprezintă o parte semnificativă a contractului și nu a fost încă realizată de către societate;

când cumpărătorul are dreptul de a returna bunurile cumpărate dintr-un motiv specificat în contractul de vânzare- cumpărare și societatea nu este sigura de probabilitatea returului bunurilor.

CAPITOLUL 2. Prezentarea firmei “S.C ATTOSOFT S.R.L”, Galați

2.1. Prezentarea firmei

Societatea S.C ATTOSOFT S.R.L , are sediul în Galați, str. G. Coșbuc Complex Țiglina 2. Ea a fost înregistrată în data de 16 noiembrie 1995 la Registrul Comerțului sub numărul J17/1663/1995.

S.C. ATTOSOFT S.R.L. este înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice având cod unic de inregistrare 7881188.

Capitalul subscris și vărsat este de 400 lei.

Strategia firmei se bazează pe înțelegerea nevoilor clienților și adaptarea tuturor aplicațiilor software concepute, astfel încât să raspundă cât mai bine necesităților reale din economia românească.

Partea esențială a planului de afaceri este și efortul susținut de a oferi cele mai bune programe, software, servicii și cel mai bun suport tehnic. Iar cei care evaluează cel mai bine rezultatele firmei sunt chiar clienții.

2.2. Istoric

S.C ATTOSOFT S.R.L Galați, înființată în 1995, s-a impus rapid pe piața locală de software dedicate operațiunilor contabile și comerciale. Cheia succesului sunt aplicațiile ERP moderne, adaptabile la modificările de legislație și la necesitățile clienților, precum și o muncă susținută în ceea ce privește înstruirea personalului care lucrează cu aceste programe.

Societatea a început vânzările cu sistemul informatic Light’96 , dedicat evidenței financiar-contabile și de gestiune. Numărul clienților a crescut rapid, și datorită nevoilor din ce în ce mai mare de informatizare a activităților, în sistem sunt integrate module noi.

Pe parcursul celor aproximativ 20 de ani de activitate, societatea a dezvoltat numeroase sisteme informatice pentru a răspunde cerințelor din ce în ce mai variate a clienților din ce în ce mai numeroși.

În prezent sunt create 13 sisteme Data Light, printre acestea fiind Data Light Producție, Logistică, Rapoarte web, Vânzări, Trezorerie, Salarii, Operațiuni în Valută, Imobilizări, Gestiune, Contabilitate, Cash-Flow, Aprovizionare.

2.3. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate este : Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client) ce are cod CAEN 6201.

Această clasă include activitățile de scriere (programare), modificare, testare și asistență privind produsele software. Este asemenea inclusă scrierea de programe urmând indicațiile utilizatorilor (programe orientate pe client).

2.4. Organigrama firmei

Structura organigramei societății este clasică, ierarhică, conducerea fiind asigurată de un director general. Cel ce reprezintă societatea semnează actele care o angajează față de terți. În vederea realizării obiectivelor propuse, S.C. ATTOSOFT S.R.L. are personal calificat și competent pentru fiecare compartiment.

Figura 2.1. Organigrama S.C ATTOSOFT S.R.L Galați;

Sursa : Documente interne ale firmei;

2.5. Aspecte ale resurselor umane

Tabel 2.1 Analiza numărului de salariați în perioada 2012-2014;

Sursa : Situațiile financiare ale S.C. ATTOSOFT S.R.L din perioada 2012,2013,2014;

Pe parcursul celor 3 ani analizați (2012,2013,2014) , numărul salariaților a crescut de la 36 la 43. Societatea a mărit numărul angajaților datorită cerințelor din ce în ce mai mari de informatizare a activităților și a clienților din ce în ce mai numeroși.

Creșterea numărului de clienți ai firmei a fost susținută de un personal tânăr, ambițios și bine pregătit, gata să răspundă la cerințele în permanentă schimbare ale pieței de software din România. Antrenarea și perfecționarea personalului este o preocupare permanentă a firmei, circa 25% din veniturile firmei fiind investite în cursuri pentru implementarea programelor, tehnicilor de programare noi, etc.

În prezent, firma numără 43 angajați, repartizați în trei departamente principale:

Departament Programare – 10 angajați

Departament Vânzări – 28 angajați

Departament Administrativ – 5 angajați

2.6. Principalii clienți și furnizori

a) Principali clienți:

Fanyon S.R.L.

ERNA Service Trade SRL

Ability Trade SRL

Prutul SA

Alex & Comp SRL

b) Principali furnizori :

Gip Tronic Service 96 SRL

Ecorom Distribution SRL

Metro SRL

Selgros SRL

2.7. Evoluția activității societății în perioada 2012-2014

2.7.1. Evoluția Cifrei de Afaceri

Analiza cifrei de afaceri este necesară pntru aprecierea poziției agentului economic în sectorul de activitate de care aparține și pe piață. Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al volumului activității unui agent economic, reprezentând suma veniturilor aferente bunurilor livrate, serviciilor prestate, lucrări executate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.

Tabel 2.2 Evoluția Cifrei de Afaceri S.C ATTOSOFT S.R.L Galați în perioada 2012-2014; Sursa : Situațiile financiare ale S.C. ATTOSOFT S.R.L din perioada 2012,2013,2014;

Figura 2.2. Evoluția cifrei de afaceri ( 2012,2013,2014 ) ;

Se poate observa că Cifra de afaceri a crescut semnificativ fată de anii precedenți, respetiv cu 642.099 lei în 2013 față de anul 2012 și cu 1.352.702 lei în 2014 față de anul 2013.

2.7.2. Evoluția Veniturilor totale

Tabel 2.3 Evoluția Veniturilor totale S.C ATTOSOFT S.R.L Galați în perioada 2012-2014; Sursa : Situațiile financiare ale S.C. ATTOSOFT S.R.L din perioada 2012,2013,2014;

Veniturile au avut o evoluție ascendentă, crescând de la an la an datorită situației favorabile a firmei. Ele au crescut cu 693.846 lei în 2013 față de 2012, și cu 1.416.066 lei în 2014 față de 2013.

Figura 2.3. Evoluția veniturilor totale ( 2012,2013,2014 ) ;

2.7.3. Evoluția Cheltuielilor totale

Tabel 2.4 Evoluția Veniturilor totale S.C ATTOSOFT S.R.L Galați în perioada 2012-2014;

Sursa : Situațiile financiare ale S.C. ATTOSOFT S.R.L din perioada 2012,2013,2014;

Figura 2.4. Evoluția Cheltuielilor ( 2012,2013,2014 );

Cheltuielile s-au menținut în 2013 față de 2012, crescând doar cu 24.302 lei, iar în 2014 au crescut cu 1.312.791 lei față de 2013.

2.7.4. Evoluția Profitului Brut

Tabel 2.5 Evoluția Profitului Brut S.C ATTOSOFT S.R.L Galați în perioada 2012-2014; Sursa : Situațiile financiare ale S.C. ATTOSOFT S.R.L din perioada 2012,2013,2014

Figura 2.5. Evoluția Profitului Brut ( 2012,2013,2014 );

Profitul a avut și el o evoluție ascendentă datorită diferenței favorabile dintre venituri și cheltuieli.

2.7.5 Evoluția Profitului Net

Tabel 2.6 Evoluția Profitului Net S.C ATTOSOFT S.R.L Galați în perioada 2012-2014; Sursa : Situațiile financiare ale S.C. ATTOSOFT S.R.L din perioada 2012,2013,2014;

Figura 2.6. Evoluția Profitului Net ( 2012,2013,2014 );

CAPITOLUL 3. Studiu de caz privind prestările de servicii informatice la “S.C ATTOSOFT S.R.L “

3.1. Noțiunea și importanța documentelor contabile

Contabilitatea are sens și semnificație în măsura în care prin intermediul actelor scrise, se face dovada, certitudinea și măsura adecvată a faptelor.

În efectuarea lucrărilor ei, contabilitatea respectă în mod obligatoriu două principii:

Nici o operațiune economică sau financiară fără document;

Nici o înregistrare contabilă fără document.

Documentul este un înscris care consemnează un fapt, un fenomen sau o acțiune care s-a produs sau urmează să se producă. Acesta servește la formalizarea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificări ale patrimoniului.

Importanța documentelor poate fi apreciată în următoarele direcții:

1. prin intermediul documentelor, contabilitatea cuprinde întreaga activitate a unităților, și anume: existența, mișcarea și modificarea mijloacelor economice și a surselor lor, întregul circuit economic, rezultatele activității desfășurate;

2. documentele justificative constituie baza înregistrărilor în contabilitate, contribuind la stabilirea unei legături organice între toate formele evidenței economice;

3. constituie suport pentru verificarea gestiunilor, deoarece cu ajutorul lor se stabilește răspunderea persoanelor cărora li se încredințează spre păstrare și folosire mijloace economice, justificându-se existența și mișcarea acestora;

4. servesc ca bază pentru efectuarea reviziilor, adică a constatării lipsurilor, cheltuielilor ilegale, a folosirii neeconomicoase a mijloacelor economice, a respectării disciplinei financiare și de decontare;

5. furnizează informații organelor de conducere ale unității în vederea conducerii operative a proceselor de producție, aprovizionare și desfacere;

6. importanță juridică, fiind folosite ca mijloc de probă în justiție pentru stabilirea adevărului.

Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare, elaborate în acest sens de Ministerul Finanțelor Publice.

Completarea unui document justificativ trebuie să se facă în mod citeț, clar și succint fără ștersături sau corecturi și fără a se lăsa spații între operațiile înscrise, completându-se toate rubricile.

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare în unitate și sistematic în conturi sintetice și analitice.

În conformitate cu Legea Contabilității „orice operațiune economico-financiară se

consemnează în momentul efectuării ei, într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ”. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat precum și a acelor care le-au înregistrat în contabilitate.

Documentele contabile care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în

contabilitate a operațiilor consemnate în documentele justificative trebuie să cuprindă elemente cu privire la:

felul, numărul și data documentului justificativ;

sumele corespunzătoare operațiilor efectuate;

conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare:

semnăturile pentru întocmire și verificare.

Documentele justificative întocmite stau la baza înregistrărilor în jurnale, fișe și alte documente contabile.

Figura 3.1. Relația client – furnizor ;

Sursa : ec. Lucian Nedelcu, ec. Răzvan Mitocariu ,ec. Adrian RîndașuNoțiuni de contabilitate primară, Managementul afacerilor, Marketing și dezvoltarea afacerilor, ANIMMC, pag. 15;

Relațiile contractuale se regăsesc stipulate în contractul economic, are următoarele elemente :

• subiectul, respectiv părțile contractuale (vânzător-cumpărător);

• o sumă de bani sau o cantitate de produse, de mărfuri, executare de lucrări, prestări de servicii;

• termenul de livrare sau scadența;

• prețul (dobânda pentru credite, preț unitar pentru produse).

Relațiile de decontare pot îmbrăca următoarele forme :

1. justificarea cheltuielilor efectuate;

2. achitarea unor sume de bani fără a folosi numerarul, ci cu ajutorul viramentelor (dispoziție către casierie plată/încasare, cec cu limită de sumă) făcute direct în conturi deschise la bănci ;

3. plata salariilor personalului muncitor.

3.2. Documentele de evidență primară

Formularul de comandă reprezintă formularul prin care clientul solicită furnizorului anumite servicii sau produse.

Formularul conține date de identificare a beneficiarului, tipul de serviciu solicitat, tariful aplicat serviciului.

Contract de prestări servicii este contractul prin care o parte, numită prestator, se obligă să presteze servicii unei alte părți, numite beneficiar, în schimbul unui preț.

Contractul este realizat în 2 exemplare, unul pentru beneficiar și celalalt pentru prestator. Prestatorul este partea care se obligă să presteze servicii în schimbul unei remunerații tarifare, iar Beneficiarul este partea în favoarea căreia se prestează serviciile în schimbul plății unei remunerații tarifare.

Factura se întocmește în 3 exemplare, din care un exemplar merge către client, altul se depune în contabilitatea proprie, iar cel de al treilea rămâne la cotorul carnetului de facturi.

Factura trebuie să cuprindă urmatoarele informații :

seria și numărul facturii;

data emterii facturii;

numele, adresa și codul de identificare a persoanei care emite factura;

numele, adresa și codul de identificare al beneficiarului de bunuri sau servicii;

denumirea și cantitatea de bunuri livrate, denumirea serviciilor prestate;

valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile;

Chitanța se întocmește în 3 exemplare, unul pentru plătitor, unul se depune în evidența contabilă pentru a fi înregistrată în registrul de casa, iar al treilea exemplar rămâne la cotor.

Chitanța servește ca document justificativ pentru depunerea unei sume în casieria unității. Această sumă poate reprezenta o sumă primită de la un client, o restituire a avansului dat cu ocazia deplasării. Prin urmare, chitanța este realizată în momentul încasării unei sume de bani.

Continuțul minimal al formularului de chitanță:

denumirea unității; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului comerțului; sediul (localitatea, str., număr); județul;

denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

numele si prenumele persoanei fizice care depune sume și ce reprezintă acestea sau, dupa caz, denumirea unității; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); județul persoanei juridice;

suma în cifre și litere;

semnătura casierului.

Ordinul de plată se utilizează pentru a efectua o plată dintr-un cont bancar în alt cont bancar.

Se pot efectua plăți cu OP către bugetul de stat, către un furnizor de bunuri sau servicii sau către salariații proprii pentru virarea salariilor în carduri.

Op-urile se numerotează în momentul întocmirii și se înregistrează în ordine cronologică într-un registru.

Societatea comerciala – S.C. RARARI GUSTO SRL

CUI – RO21581143

Adresa -, str. Gradina Veche nr.1 42, Galați

Nr. Reg. Com.- J17/675/2007

Numar comanda 78.

Data 15,05,2015

Rugam a expedia la adresa : Localitatea Galați, strada Gradina Veche nr.142

Cod postal 89657, Judetul/Sector Galați

Prin ……

Plata se va face : Nr cont banca RO78BRDE256895214, Banca BRD

Receptia se va face …………………………………………………………………………… Conditie de livrare ………………………………………………………

Vă rugăm sa transmiteți contractul sau confirmarea comenzii.

DIRECTOR CONTABIL SEF

CONTRACT DE PRESTARI SERVICII

I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ATTOSOFT SRL, cu sediul in Galati, Str. Portului, nr 23 , CUI7881188, Nr. Reg. ComJ17/1663/1995, cont IBAN nr RO78 BRDE 180 SV038 3777 1800, deschis la Banca BRD, sucursala Galati , reprezentata de Stoicescu Iulian Constantin , in calitate de PRESTATOR , si

1.1. S.C. RARARI GUSTO SRL, cu sediul in Galati, str. Gradina Veche nr.1 42, , CUI. RO21581143, Nr. Reg. Com. J17/675/2007, cont IBAN nr RO78BRDE256895214, deschis la Banca BRD, sucursala Galati, reprezentata de Setraru Marian, in calitate de BENEFICIAR

au convenit sa incheie prezentul contract de prestari de servicii, cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul contractului il reprezinta furnizarea de servicii de DataLight Balanta, DataLight Registre.

III. TERMENUL CONTRACTULUI

3.1. Contractul se incheie pe o durata de 1 an incepand de la data de xx.xx.xxxx si pana la data de xx.xx.xxxx

IV. MODALITATEA DE PLATA

Pretul prestarii serviciilor descrise mai sus, prestate de FURNIZOR catre BENEFICIAR este de _______Euro/luna.

BENEFICIARUL va plati pretul lunar, la in data de 20 a lunii in curs.

V. GARANTII

5.1. Prestatorul de servicii garanteaza pentru serviciile prestate in felul urmator
[descrierea garatiilor]

VI. OBLIGATIILE PARTILOR 6.1. Prestatorul de servicii se obliga:
[descrierea detaliata a obligatiilor prestatorului] 6.2. Beneficiarul serviciilor se obliga:
[descrierea detaliata a obligatiilor furnizorului]

VII. CONDITII INCETARE CONTRACT

Contractul inceteaza in urmatoarele conditii:
a) prin ajungere la termen
b) cu anticipatie prin acordul partilor sau pentru neindeplinirea clauzelor contractuale

VIII. FORTA MAJORA

8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de 60 zile producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.
8.3. Daca in termen de 90 de zile de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.

IX. LITIGII

9.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind prezentul contract sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii lor.
9.2. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente.

X. CLAUZE FINALE

10.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.
10.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.
10.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
10.4. Prezentul contract a fost incheiat azi, 23.05.2015, in 2|(doua|) exemplare, cate unul pentru fiecare parte

PRESTATOR , BENEFICIAR ,

FACTURA

Furnizor S.C ATTOSOFT S.R.L Cumparator RARARI GUSTO S.R.L

Nr.ord.reg.com./an J17/1663/1995 Nr.ord.reg.com/an J17/675/2007

C.I.F 7881188 C.I.F RO21581143

Sediul.Galati, Str. Portului, nr.23 Sediul Str. Gradina Veche 124

Judetul Galati Judetul Galati

Capital social. 400 lei Cod IBAN RO78BRDE256895214

Cod IBAN RO78BRDE180SV03837771800 Banca BRD Galati

Banca B.R.D Galati

Cota T.V.A 24 %

3.3. Monografie Contabilă

1. Se facturează clientului S.C Rarari Gusto S.R.L prestări servicii în valoare de 900 de lei, TVA 24 %, conform facturii nr. 3450/ 03.01.2015,

4111.RARARI = % 1116

704 900

4427 216

2. Se încasează în casierie, conform chitanței nr. 543/ 04.01 , contravaloarea facturii nr. 3450.

5311 = 4111.RARARI 1116 lei

3. Se cumpară 10 case de marcat la 200 lei/buc de la furnizorul Giptronic SRL , conform facturii nr. 275/ 05.01.2015.

% = 401.GIP 2480

371 2000

4426 480

4.Se primește factura de energie și apă nr. 184 / 9.01 , în valoare de 1500 lei, TVA 24 %.

% = 401. ELEC 1736

605 1400

4426 336

5. Se plătește prin casierie contravaloarea facturii nr. 275 pe data de 9.01, conform dipoziției de plată nr. 658.

401.GIP = 5311 2480

6. Se facturează clientului Saltempo SRL prestări servicii pentru crearea programului Data Light Management în valoare de 4000 de lei, conform facturii nr. 3451/ 09.01.

4111.SALT = % 4960

704 4000

4427 960

7. Se vinde conform facturii nr.3452/10.01, o casă de marcat clientului SC ANICA SRL în valoare de 300 lei.

4111.ANIC = % 372

707 300

4427 72

8. Se derscarcă gestiunea de casa de marcat vândută.

607 = 371 200

9. Se încasează prin casierie , conform chitanței nr. 674/ 10.01, contravaloarea facturii nr.3452.

5311 = 4111.ANIC 372

10. Se achită factura de energie și apă prin casierie pe data de 11.01.2015, conform dispoziției de plată nr. 659.

401.ELEC = 5311 1736

11. Se primește factura de telecomunicații nr. 45 din data de 15.01, în valoare de 500 de lei, TVA 24 %.

% = 401.ROMT 620

626 500

4426 120

12. Se plătește factura de telecomunicații nr. 45 prin cont si comisionul de 20 de lei, conform extrasului din data de 17.01.

%= 5121 640

401.ROMT 620

627 20

13. Se facturează clientului Saltempo SRL penalități de 5% pe 17.01.

4111.SALT = 7581 200

14. Se încasează prin cont valoarea facturii nr. 3451/9.01 , împreună cu penalitățile emise anterior, conform extrasului de cont din data de 17.01.

5121 = 4111.SALT 5160

15. Dispoziția de plată către casierie nr. 660/17.01 confirmă eliberarea sumei de 100 lei șoferului Matei Alexandru, pentru alimentarea cu benzină a mijlocului de transport. Bonul nr. 654 emis de Petrom indică suma de 100 lei pentru benzina cu care a fost alimentat mijlocul de transport.

a. 542 = 5311 100

b. % = 542 100

6022 79.6

4426 20.4

16. Se achiziționează 100 topuri hartie copiator la 20 lei/top , TVA 24 %, conform facturii 139/ 18.01 de la Arhidesign SRL.

% = 401.ARHI 2480

302 2000

4426 480

17. Se achită prin cont conform Op-ului nr. 3635/ 18.01 , datoria față de furnizorul Arhidesing SRL. Extrasul de cont confirm plata furnizorului și a comisionului de 20 de lei.

% = 5121 2500

401.ARHI 2480

627 20

18. Se facturează clientului Fanyon SRL prestări servicii pentru crearea programului Data Light Aprovizionare, în valoare de 1400 de lei , conform facturii nr. 3453/ 23.01.

4111. FAN = % 1736

704 1400

4427 336

19. Se achiziționează componente reprezentând materii prime de la Comunications Tehnology din Grecia, în valoare de 10.000 euro, la cursul de 3,6 lei/euro + TVA, conform facturii 799/ 24.01. Se achită cu numerar taxele vamale de 10 %.

a. 301 = 401.COM 36.000

b. 301 = 446 3600

c. 446 = 5311 3600

d. 4426 = 5311 9504

20. Se plătește datoria față de Comunications Tehnology pe data de 24.01, la cursul de 3,7 lei/euro.

% = 5124 37.000

401.COM 36.000

665 1.000

21. Se încasează prin cont valoarea facturii nr. 3453, conform extrasului de cont din data de 24.01.

5121 = 4111.FAN 1736

22. Se facturează clientului ERNA SA chirii în valoare de 1000 lei, conform facturii nr. 3454/ 25.01.

4111.ERNA = % 1240

706 1000

4427 240

23. Se încasează prin cont factura nr. 3454, conform extrasului de cont din data de 26.01.2015.

5121 = 4111.ERNA 1240

24. Se înregistrează amortizarea lunară pentru mijlocul de transport achiziționat anul anterior, în valoare de 400 lei, pe data de 27.01.

6811 = 2813 400

25. Se înregistrează o încasare neclară prin casierie de 200 de lei conform chitanței nr. 73/ 27.01

5311=473 200

26. Se clarifică încasarea ca fiind de la un debitor.

473 = 461 200

27. Se regularizează TVA-ul

4427 = % 1824

4426 1436,4

4423 387,6

28. Se decontează veniturile și cheltuielile. Se determină profitul impozabil și impozitul/profit.

a. 121 = % 3819,6

605 1400

607 200

626 500

6022 79,6

627 40

665 1000

6811 400

b. % = 121 7800

704 6300

707 300

706 1000

7581 200

Profit impozabil= TV-TCh = 7800-3819,6= 3980,4

Impozit/profit = 16 % * 3980,4= 636,86

28. Se înregistrează impozitul lunii ianuarie și se decontează cheltuielile

a. 691 = 441 636,86

b. 121 = 691 636,86

S.C ATTOSOFT SRL- CUI : 7881188

REGISTRUL JURNAL

Perioada : 01.01.2015-31.01.2015

CAPITOLUL 4. Analiza economico-financiară pe baza bilanțului la ,,S.C. ATTOSOFT S.R.L”

4.1. Ponderea veniturilor din prestări servicii în total venituri

Activitatea economică a întreprinderii se finalizează în efecte utile concretizate într-o serie de bunuri și servicii apte să satisfacă nevoia socială după parcurgerea fazei schimbului prin monedă. Sub aspect valoric efectul util al activității agentului economic este egal cu diferența dintre veniturile și cheltuielile bănești dintr-o anumită perioadă.

Venitul reprezintă afluxul de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor de la contribuțiile proprietății întreprinderii.

Tabel 4.1. Analiza veniturilor în perioada 2012-2014;

Sursa : Contul de profit și pierdere 2012-2014;

Figura 4.1. Veniturile din prestări în comparație cu Veniturile totale;

Ponderea veniturilor din prestările de servicii în total venituri :

2012 : P2012(%) = 2.504.195 / 2.854.134 x 100 % = 87.74 %

2013 : P2013(%) = 3.072.587 / 3.547.980 x 100 % = 86,6 %

2014 : P2014(%) = 3.391.166 / 4.964.046 x 100 % = 68.31 %

Se poate observa că veniturile din prestările de servicii ocupă un procent foarte mare în totalul veniturilor, fiind cea mai predominantă și importantă sursă de venit.

Această pondere a început să scadă din 2012 până în 2014 datorită creșterii din ce în ce mai extinse a mărfurilor, scăzând de la 87,74 % până la 68,31 % . Dar chiar dacă ponderea din prestările de servicii a început să scadă, aceste venituri ocupă în continuare locul principal din totalul veniturilor.

4.2. Indicatori de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciază, sub formă relativă, situația profitabilității sau a capacității întreprinderii de a produce profit. Rata rentabilității, ca indicator de performanăță, poate avea mai multe forme de exprimare, în funcție de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obținute (profitul, EBE sau alți indicatori parțiali ai rentabilității) la un indicator de flux global al activității (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adaugată) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obținerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). Cele mai importante rate de rentabilitate sunt: rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii veniturilor.

4.2.1. Rata rentabilității economice ( Re)

Exprimă eficiența utilizării activelor, respectiv contribuția acestora la obținerea rezultatelor.

Re = Profit brut / Capital propriu

Re 2012= 240.080 / 1.283.674 =0,19

Re2013=909.624 / 1.104.974 = 0,82

Re2014=1.012.899 / 1.195.911 = 0,84

Tabel 4.2. Rata rentabilității economice ;

Sursa : calcule proprii pe baza bilanțului;

Figura 4.2. Rata rentabilității economice;

Rata rentabilității economice a avut o creștere semnificativă din 2012 până în 2013, crescând de la 19% până la 82%, datorită eficienței cu care s-au utilizat activele.

4.2.2. Rata rentabilității financiare ( Rf)

Exprimă eficiența utilizării capitalului propriu al firmei. Din acest motiv, rata rentabilității financiare prezintă o importanță deosebită, în primul rând, pentru acționari, care apreciază, în funcție de nivelul acesteia, dacă investiția lor este justificată și dacă vor continua să sprijine dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renunțarea, pentru o perioadă limitată, la o parte din dividendele cuvenite.

Rf = Profit net / Capital propriu

Rf2012 =203.986 / 1.283.674= 0,16

Rf2013 = 766.300 / 1.104.974 = 0,69

Rf2014= 848.913 / 1.195.911 = 0,71

Tabel 4.3. Rata rentabilității financiare;

Sursa : calcule proprii pe baza bilanțului;

Figura 4.3. Rata rentabilității financiare;

După cum se poate observa, rata rentabilității financiare a avut o creștere semnificativă din 2012 până în 2013, crescând de la 16% până la 69%. Acest aspect vizează faptul că capitalul firmei a fost utilizat eficient, fapt ce a dus și la creșterea profitului întreprinderii.

4.2.3. Rata rentabilității resurselor consumate ( Rc)

Se exprimă ca raport între un anumit rezultat economic și cheltuielile efectuate pentru obținerea acestuia. Prezintă interes pentru managerii întreprinderii, care trebuie să asigure o utilizare eficientă a resurselor disponibile.

Rc = Profit net/ Cheltuieli totale

Rc2012=203.986 / 2.614.054 = 0,8

Rc2013=766.300 / 2.638.356 = 0,29

Rc2014 =848.913 / 3.951.147 = 0,21

Tabel 4.4. Rata rentabilității resurselor consumate;

Sursa : calcule proprii pe baza bilanțului;

Figura 4.4. Rata rentabilității resurselor consumate;

Rata rentabilității resurselor consumate a scăzut semnificativ din 2012 până în 2013, scăzând de la 80% până la 29% , ceea ce înseamnă că firma se află într-o situație favorabilă. Profitul a avut o creștere semnifivativă în măsura în care cheltuielile au rămas aproape aceleași.

4.2.4. Rata rentabilității veniturilor (Rv)

Exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri.

Rv = Profit total / Venituri totale

Rv2012=203.986 / 2.854.134 = 0,07

Rv2013=203.986 / 3.547.980 = 0,06

Rv2014=848.913 / 4.964.046 = 0,17

Tabel 4.5. Rata rentabilității veniturilor

Sursa : calcule proprii pe baza bilanțului;

Figura 4.5. Rata rentabilității veniturilor;

Rata rentabilității veniturilor s-a menținut în perioada 2012-2013, iar din 2013 până în 2014 a suferit o creștere semnificativă crescând de la 6% până la 17 % datorită situației favorabile a firmei, respectiv datorită creșterii semnificative a profitului.

4.3. Analiza performanței financiare pe baza bilanțului

4.3.1. Analiza echilibrului financiar

Noțiunea de echilibru financiar poate fi înțeleasă în două moduri:

întreprinderea să fie aptă, grație lichidităților sale, să facă față datoriilor atunci când acestea devin exigibile

menținerea unui echilibru funcțional între nevoile și resursele întreprinderii, ținând cont de destinațiile nevoilor și de stabilitatea resurselor

Tabel 4.6. Bilanțul financiar în perioada 2012-2014;

Sursa : Calcule proprii pe baza bilanțului;

M > 1 an = Total active imobilizate la valoare netă

-Active fictive

-Active imobilizate financiare (<1 an )

+ Active circulante > 1 an

M > 1 an 2012= 757.952 – 0 – 1.038 + 78.626= 835.540

M > 1 an 2013= 985.455 – 0 – 971 + 77.805 = 1.060.289

M > 1 an 2014 = 1.040.345 – 0 – 999 + 73.951 = 1.113.297

M < 1 an = Total active circulante la valoare netă

-Active circulante > 1 an

– Disponibiltăți casă și bancă

+ Active imobilizate financiare (<1 an )

M< 1 an2012 = 642.965 – 78.626 – 155.926 + 1.038=409.451

M< 1 an 2013 = 638.733 – 77.805 – 146.747 + 971=415.152

M< 1 an 2014= 741.372 – 73.951 – 72.589 + 999 = 595.831

MT= Casa și conturile la bănci

MT2012= 155.926

MT2013= 146.747

MT2014 = 72.589

R > 1 an = Total capitaluri proprii

-Active fictive

+ Provizioane

+Venituri în avans

+ Datorii > 1 an

R> 1 an2012 = 1.283.674 -0+ 0 + 0 +0 = 1.283.674

R> 1 an2013= 1.104.974 – 0 + 0 + 13.282 + 192.600=1.310.856

R> 1 an2014= 1.195.911 – 0 + 0 + 80.102 + 149.800 = 1.425.813

R < 1 an= Datorii < 1 an

R< 1 an2012= 124.998

R< 1 an2013= 328.725

R<1 an2014= 370.458

Indicatorii echilibrului financiar

1. Fondul de rulment financiar:

FRF = ( R> 1 an) – (M > 1 an)

FRF 2012= 1.283.674 – 835.540 = 448.134 > 0

FRF2013= 1.310.856 – 1.060.289= 250.567 > 0

FRF2014= 1.425.813 – 1.113.297 = 312.516 > 0

2 .Necesarul de fond de rulment :

NFR = (M<1 an ) – [( R<1 an) – CBTS ]

NFR2012= 409.451 – (124.998 – 0) = 284.453

NFR2013= 415.152 – (328.725 – 0 ) = 86.427

NFR2014= 595.831 – (370.458 – 0) = 225.373

3.Trezoreria netă:

TN= MT – CBTS

TN2012= 155.926 – 0 = 155.926

TN2013= 146.747 – 0 = 146.747

TN2014= 72.589 – 0 = 72.589

Tabel 4.7. Indicatorii echilibrului financiar în perioada 2012-2014;

Sursa : Calcule proprii ;

Figura 4.6. Analiza indicatorilor echilibrului financiar ;

Întrucât fondul de rulment financiar este pozitiv pe parcursul celor 3 ani analizați,capitalurile permanente finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a activelor imobilizate nete. Această situație pune în evidență realizarea echilibrului financiar pe termen lung și contribuția fondului de rulment financiar la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment este pozitiv pe parcursul celor 3 ani analizați. Această situație semnifică un surplus de nevoi temporare posibile de imobilizat.

Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii, iar excedentul de finanțare, expresia cea mai concludentă a desfășurării

unei activități eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităților bănești în conturi bancare și în casă. Această situație favorabilă se concretizează într-o îmbogățire a trezoreriei, întrucât întreprinderea dispune din abundență de lichidități, care îi permit atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente eficiente și în deplină siguranță pe piața monetară și/sau financiară.

4.3.2. Analiza funcțională a bilanțului

Concepția funcțională definește întreprinderea ca o entitate economică și financiară asigurând, în raport cu dezvoltarea sa, anumite funcții, cum ar fi: funcția de producție (fabricarea bunurilor și serviciilor livrate piețelor), funcția de investire și dezinvestire (achiziționarea, crearea și cesiunea elementelor de activ imobilizat), precum și funcția de finanțare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltării întreprinderii).

În centrul analizei funcționale se află ciclul de producție sau de exploatare cu cele patru faze: achiziționarea și stocajul materiilor prime; fabricarea; stocajul produselor finite și comercializarea; încasările din vânzări.

Tabel 4.8. Bilanțul funcțional în perioada 2012-2014;

Sursa: calcule proprii pe baza bilanțului;

MS= Total AI + Cheltuieli în avans

MS2012= 757.952 + 7.755 = 765.707

MS2013 = 985.455 + 15.393 = 1.000.848

MS2014= 1.040.345 + 14.554 = 1.054.899

ACE= Stocuri + Creanțe din exploatare

ACE2012=72.626+ 408.413 = 487.039

ACE2013= 77.805 +414.181 = 491.986

ACE2014= 73.951 + 594.832= 668.783

ACIE = Debitori diverși + Decontări cu grupul și asociații + Decontări din operații în curs de clarificare

ACIE2012= 250.000 +0+ 0= 250.000

ACIE2013=275.000 + 5.000+ 0 = 280.000

ACIE2014=300.000 + 3600+ 0 = 303.600

AT= Disponibilități din casă și bancă + titluri de plasament deținute la societăți cotate la bursă

AT2012=155.926

AT2013=146.747

AT2014=72.589

RD= Total Capitaluri proprii + Provizioane + Venituri în avans + Totalul amortizărilor și provizionelor pentru depreciere + Datorii finaniare pe termen mediu și lung

RD2012=1.283.674 + 0+ 0+ 788.159 + 0 = 2.071.833

RD2013=1.104.974 +0 + 13.282 + 662.211 + 0 = 1.780.467

RD2014= 1.195.911 +0 + 80.102 + 708..327 + 0 = 1.987.340

PE = Datorii de exploatare

PE2012=1.186.053

PE2013=735.363

PE2014=886.958

PIE=Creditori diverși + Decontări cu grupul și asociții + Dobânzi din credite primite + Dividente de plată

PIE2012= 0+ 0 = 0

PIE2013=5000+0= 5.000

PIE2014=3600 + 0= 3.600

PT= Credite bancare pe termen scurt

PT2012=0

PT2013=0

PT2014=0

Indicatorii echilibrului funcțional

1.Fondul de rulment net global:

FRNG= RD- MS

FRNG2012=2.071.833 – 765.707 = 1.306.126

FRNG2013=1.780.467 – 1.000.848 = 779.616

FRNG2014= 1.987.340 – 1.054.899 = 932.441

2.Nevoia de fond de rulment:

NFR : – NFRE= ACE- PE

-NFRIE= ACIE- PIE

NFRE2012=487.039 – 186.053 = – 699.014

NFRE2013= 491.986 – 735.363= -243.377

NFRE2014= 668.783- 886.958= – 218.175

NFRIE2012= 250.000- 0 = 250.000

NFRIE2013= 280.000- 5.000 = 275.000

NFRIE2014= 303.600 – 3.600= 300.000

NFR= NFRE+ NFRIE

NFR2012= -699.014 + 250.000= – 449.014

NFR2013== – 243.377 + 275.000 = 31.623

NFR2014= – 218.175 + 300.000 = 81.825

3.Trezoreria netă:

TN= FRNG – NFR

TN2012= 1.306.126 + 449.014= 1.755.140

TN2013= 779.619 – 31.623= 747.996

TN2014= 932.441 – 81.825= 850.616

Tabel 4.9. Indicatorii echilibrului funcțional;

Sursa : calcule proprii;

Figura 4.7. Analiza indicatorilor echilibrului funcțional;

CAPITOLUL 5. Prezentarea aplicației informatice utilizate de S.C. ATTOSOFT S.R.L

Sistemul informtic utilizat de S.C ATTOSOFT S.R.L este Data Light Enterprise, care ajută compania să iși centralizeze datele pe o singură platformă, permițând o bună gestionare a activității zilnice.

Managerii pot genera diverse rapoarte privind performanța, eficiența și productivitatea companiei, pot strânge informațiile financiare, simplifica logistica și producția.

Beneficiile Data Light Enterprise :

Sistem informatic orientat către managementul firmei și folosirea uneltelor manageriale în procesul de luare a deciziilor, de control al costurilor și de creștere a rentabilității;

Sistemul urmărește automatizarea operațiunilor primare și acoperirea unui domeniu cât mai larg de domenii de activitate;

Sistem ERP integrat, matur și deschis în vederea dezvoltărilor ulterioare;

Baze de date stabile, inclusiv la număr mare de înregistrări, cu posibilitate de sincronizare a datelor din puncte aflate la distanță.

Sistemul informatic Data Light Enterprise are mai multe componente, acestea fiind cele din figura următoare :

Figura 5.1. Componentele sistemului Data Light Enterprise ;

Modul de lucru al programului :

1.Selecție societate

Figura 5.2. Data Light- Selecție societate;

Sursa :wiki.datalight.ro;

Instrucțiunea Selecție societate, afișează lista conexiunilor pe care le-am definit deja și va permite în același timp să definim noi conexiuni cu noi puncte de lucru/ baze de date. Conexiunea îi spune programului pe ce bază de date trebuie să lucreze.

2.Conectare utilizator

Figura 5.3. Data Light- Conectare utilizator ;

Sursa :wiki.datalight.ro;

Pentru conectare, intrăm în meniul Fișiere – instrucțiunea Conectare utilizator. În fereastra de dialog care se afișează pe ecran, utilizatorul completează datele de identificare și parola. Executăm clic pe butonul OK pentru a realiza conectarea utilizatorului respectiv în aplicație.

3.Definire gestiuni

Figura 5.4. Data Light- Definire gestiuni;

Sursa :wiki.datalight.ro;

În fereastra de inserare a unei noi gestiuni se precizează codul și numele acesteia. La inserarea unei gestiuni trebuie să selectăm tipul de gestiune (depozit, magazin, valorică) și modul de descarcare a acesteia.

4.Definire Nivel analitice conturi

Figura 5.5. Data Light- Definire nivel analitice conturi;

Sursa :wiki.datalight.ro;

Programul are o listă predefinită a nivelurilor conturilor (Clasă, Sintetic, Analitic, Analitic din parteneri), permițând în același timp și utilizatorului să definească nivelurile care-i servesc cel mai bine.

5.Adăugare înregistrări în jurnale contabile

Figura 5.6. Data Light – Adăugare înregistrări în jurnalele contabile;

Sursa :wiki.datalight.ro;

Este un meniu prin care se operează înregistrări noi în contabilitate, pe baza articolelor contabile deja definite în program.

Pentru a adăuga poziții noi pe documentul deja introdus (folosind eventual și un alt articol contabil, întrucat se pastrează doar datele din antetul documentului) sau pentru a adăuga noi documente în același jurnal contabil sau într-un altul se folosesc butoanele:

6.Editare înregistrari în jurnalele contabile

Figura 5.7. Data Light- Editare înregistrări în jurnalele contabile;

Sursa :wiki.datalight.ro;

În acest meniu se introduc documentele în contabilitate și se pot vizualiza cele importate din gestiune, salarii, mijloace fixe.

7.Definire parteneri

Figura 5.8. Data Light- Definire parteneri

Sursa :wiki.datalight.ro;

Introducerea datelor cu privire la parteneri este absolut necesară pentru a putea împărți și vizualiza informația corect în rapoarte.

8. Notă închidere lună

Figura 5.9. Data Light- Notă închidere lună;

Sursa :wiki.datalight.ro;

Folosind această instrucțiune se vor genera notele calculate automat, note definite la meniul Definiri./Înregistrări contabile/Note de închidere lună.

CONCLUZII

În lucrarea de față am vorbit despre serviciile informatice prestate de S.C. ATTOSOFT S.R.L. , și anume despre programele de contabilitate produse de aceasta și de importanța acestor programe în cadrul unei companii.

Aceste programe de contabilitate sunt necesare tuturor tipurilor de companii, de la cele mici până la cele mari, deoarece crește foarte mult viteza de lucru și crește și gradul de mulțumire al clienților datorită timpului de așteptare redus. Cu ajutorul acestor programe crește eficiența serviciilor oferite, și se obține o gamă foarte variată de rapoarte care ajută în procesul decizional. Comunicarea cu clienții este îmbunatățită prin accesul angajaților la informații referitoare la comenzi, grad de încasare al facturilor, dar și la un istoric al relației cu fiecare client în parte. Informațiile se introduc în sistem o singură dată putând fi ulterior folosite pentru diverse operații cum ar fi facturarea și elaborarea tuturor documentelor către client, inventarierea pentru managementul stocurilor sau raportarea către autoritățile statului.  Un sistem integrat permite ca activitatea tuturor departamentelor să fie reflectată automat în evidențele financiar – contabile ale companiei și poate fi obținută o imagine de ansamblu asupra performanțelor afacerii.

Pe baza informațiilor prezentate se poate afirma că activitatea desfășurată de S.C. ATTOSOFT S.R.L. în perioada 2012-2014 a fost una fructuoasă. Această situație favorabilă s-a datorat vânzărilor din ce în ce mai extinse datorită clienților mulțumiți și a nevoilor din ce în ce mai mari de informatizare a companiilor.

În perioada analizată , cifra de afaceri a crescut semnificativ de la an la an, respective cu 642.099 lei în 2013 față de 2012, și cu 1.352.702 în 2014 față de 2013. Veniturile au avut o evoluție ascendentă, crescând semnificativ . O pondere foarte mare din totalul veniturilor o au veniturile din prestările de servicii, care ocupă locul cel mai important deoarece este și principalul obiect de activitate. Pe lângă serviciile prestate , societatea s-a extins și comercializează și diferite mărfuri printre care se numără case de marcat , cântare , cititoare de card. Datorită acestei extinderi ponderea din prestările de servicii a scăzut din totalul veniturilor, dar a rămas în continuare cea mai importantă sursă de venit.

Din analiza indicatorilor de rentabilitate a reieșit capacitatea întreprinderii de a genera profit. Rata de rentabilitate eonomică a crescut semnificativ din 2012 până în 2013 datorită eficienței cu care s-au utilizat activele. Rata de rentabilitate financiară a evidențiat faptul că capitalul firmei a fost utilizat eficient, fapt ce a dus și la creșterea profitului. Rata de rentabilitate a resurselor consumate a scăzut semnificativ din 2012 până în 2013, ceea ce înseamnă că profitul a crescut în măsura în care cheltuielile au rămas aproape aceleași.

Din analiza financiară a întreprinderii a reieșit că întrucât fondul de rulment financiar este pozitiv pe parcursul celor 3 ani analizați,capitalurile permanente finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a activelor imobilizate nete. Această situație pune în evidență realizarea echilibrului financiar pe termen lung și contribuția fondului de rulment financiar la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. Necesarul de fond de rulment este pozitiv pe parcursul celor 3 ani analizați. Această situație semnifică un surplus de nevoi temporare posibile de imobilizat. Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii, iar excedentul de finanțare, expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităților bănești în conturi bancare și în casă. Această situație favorabilă se concretizează într-o îmbogățire a trezoreriei, întrucât întreprinderea dispune din abundență de lichidități, care îi permit atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât și efectuarea diverselor plasamente eficiente și în deplină siguranță pe piața monetară și/sau financiară.

În general, situația economic a firmei este bună, vânzările cresc de la an la an.

BIBLIOGRAFIE

A. Cărți

Bojian ,O. (1999) ,Contabilitatea întreprinderilor , Editura Economică, București.

Chirică, L. (2003) , Curs complet de contabilitate și fiscalitate vol. V, Editura Economică, București .

Isai ,V. ( 2003), Contabilitate financiar㸠Universitatea „ Dunărea de Jos” Galați, Editura „Didactică și Pedagogică”, Galați.

Mișu, N., Finanțele întreprinderii , Universitatea „ Dunărea de Jos” Galați, Editura „Didactică și Pedagogică”, Galați.

Moisescu, F. , Bazele contabilității , Universitatea „ Dunărea de Jos” Galați, Editura „Didactică și Pedagogică”, Galați.

Moraru , G. ( 2000), Contabilitatea financiară a întreprinderilor , Editura Universității de Nord, Baia Mare .

Nedelcu, L. , Mitocariu R. , Rîndașu A. , Noțiuni de contabilitate primară, Managementul afacerilor, Marketing și dezvoltarea afacerilor.

Popa, A. (2011) , Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întreprinderii, Editura CECCAR, București .

Ristea , M. și colectiv ( 2001 ) , Contabilitatea întreprinderii , Editura Mărgăritar , București, 2001.

Ristea, M., Dima, M. ( 2002 ) , Contabilitatea Societăților Comerciale, Editura Universitară .

Rizescu, G., (2010), Pachete de programe contabile,, Universitatea „ Dunărea de Jos” Galați .

Toma, C. ( 2011) , Contabilitate Financiară , Editura Tipo Moldova , Iași .

Vasilescu , R. (2008) , Sisteme informatice de contabilitate , Editura Eurostampa , Timișoara .

Vișan, D. , Burada , C. , Burtescu, C. (2006) , Contabilitate financiară vol II, Independența economică .

B. Legislație

OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile

IAS 38- Imobilizări necorporale

IAS 18- Venituri

C. Internet

www.attosoft.ro

www.contabilul.manager.ro

www.contabilsef.ro

www.conspecte.com

www.dreptonline.ro

www.legislatiejurist.ro

www.rasfoiesc.com