Studiu de Caz Privind Intentiile Si Posibilitatile de Accedere pe Piata Muncii Pentru Absolventii de Studii Superioare Economice

STUDIU DE CAZ PRIVIND INTENȚIILE ȘI POSIBILITĂȚILE DE ACCEDERE PE PIAȚA MUNCII PENTRU ABSOLVENȚII DE STUDII SUPERIOARE ECONOMICE

Abstract

Într-o perioadă în care piața muncii în orice domeniu este tot mai vulnerabilă, inconstantă și în permanent schimbare, domeniul economic se încadrează și el în aceeași notă, existând multiple turbulențe și schimbări de direcții și tendințe, atât din partea cererii forței de muncă, cât și a ofertei.

Absolvenții domeniilor economice sunt în mare măsură afectați de lipsa unor oferte de muncă sigure, alegând de multe ori reprofilarea sau migrarea, devenind forță de muncă calificată într-o țară, care își derulează activitatea în alta țară.

Prezentul articol prezintă rezultatele unei cercetări efectuate în anul 2015, în rândul absolvenților specializărilor economice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, care va ilustra percepția acestora privind șansele de angajare într-un domeniu conex celui studiat la universitate.

Cuvinte cheie: piața muncii, absolvenți, domeniul economic, angajabilitate

JEL Classification:

Introducere

Piața muncii este una din principalele componente ale economiei de piață alături de piața bunurilor și de capitalului. Piața muncii se referă la forța de muncă. În percepția cotidiană, forța de muncă are în vedere capacitatea unui om de a munci.

Din perspectiva economică piața muncii reprezintă una dintre componentele forțelor de producție și a forței de muncă se face pe întâlnirea și confruntarea cererii cu oferta. Nevoia de muncă este prezentă în orice societate, unde se negociază angajarea lucrătorilor, mărimea salariului și condițiile de muncă.

Piața muncii este cadrul de confruntare dintre cererea și oferta forței de muncă într-un anumit interval de timp și într-un anumit spațiu, care se finalizează prin vânzarea – cumpărarea forței de muncă în schimbul unui preț numit salariu, funcționând în fiecare țară, pe diferite grupuri de țări și la scară mondială. Ca subsistem, al sistemului general a economiei naționale, piața forței de muncă reprezintă cadrul în care este valorificat cel mai important factor de producție – munca – prin intermediul forței de muncă. La rândul său ,,piața muncii este un sistem definit prin ansamblul relațiilor economice cu privire la angajarea și utilizarea forței de muncă precum și cu privire la asigurarea protecției și asistenței sociale a deținătorilor acesteia.”(N.G. Niculescu)

LITERATURE REVIEW

În opinia lui G.Crețoiu, piața forței de muncă, sau piața muncii, poate fi definită ca ,,spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și se negociază în mod liber cererea de forță de muncă (deținătorii de capital în calitate de cumpărători) și oferta (posesorii de forță de muncă).”

Piața muncii la nivelul fiecărei țări se poate referi la o localitate, la o zona mai mică sau mai mare, ori la întreaga economie, având faze diferite: în cazul forței de muncă necalificate sau de calificare inferioară, raza este mică, nevoile de forță de munca putându-se satisface la nivelul unei localități; pe măsură ce nivelul de calificare al forței de muncă crește, forța de muncă de calificare mai înaltă e mai rară, apărând necesitatea extinderii razei pieței muncii la zone mai largi sau chiar la întregul teritoriu al țării.

Curente diferite în economie precum economia neoclasică și cea instituțională prezintă definiții deosebite ale pieței. Astfel, piața este văzută ca și „proces, care are un caracter dinamic, și este pusă în legătură cu fenomenul de diviziune a muncii și cu proprietatea private(Ludwig von Mises).”Tinerii care au intrat deja pe piața muncii, au proiecții și așteptări nerealiste, însă absolvenți care încă nu au avut experiență pe piața muncii proiectează locul de muncă pe care îl vor avea fiind la așteptările lor. Nevoile tinerilor în raport cu piața muncii se încadrează într- o tendință general, vizând percepția dezvoltării economiei, pregătirea tinerilor, oferta locurilor de muncă și dezvoltarea profesională și personal.

În opinia lui Sh. Jenner angajatorii se confruntă cu ritmuri fără precedent ale dezvoltării noilor tehnologii. Piețele se extend și concurența este mai acerbă ca în trecut, pe măsură ce procesul de globalizare își exercită influența. Organizațiile sunt forțate să răspundă la nevoile clienților cu viteză și receptivitate sporită, astfel încât trebuie să fie mai adaptate și mai eficiente ca oricând.

Nivelul de complexitate al companiilor variază foarte mult, dar cei mai multi dintre angajatori vor realiza o conexiune între posturile pentru absolvenți, obiectivele organizaționale și strategia de afacere. Ei vor face o analiză a posturilor de care au nevoie pentru a avea o ideie cu privire la deprinderile, abilitățile și atitudinile specific necesare pentru firma. În România a fost realizat un studiu,,Chestionar pentru analiza gradului de satisfacție a pregătiriiprofesionale a abolvenților din perspectiva angajatorilor.”, care este o analiză a gradului de legătură a pregătirii profesionale a absolvenților cu cerințele angajatorilor în vederea creșterii performanței întreprinderii , și a creșterii inserției pe piața muncii a absolvenților ori a satisfacției muncii.

Imaginea angajatorului accordă automat stabilitate și siguranța locului de muncă, aprecierea pentru efortul depus, posibilitatea dezvoltarii unei cariere si statut social mai bun (C.Muller).

În cadrul studiului au fost subliniate cerințele angajatorilor cu privire la profilului viitorului angajat, aspecte legate atât de pregătirea teoretică și de specialitate a absolvenților, cât și de orele de pregătire practică sau practica de specialitate, participarea la programe de intership, abordate în termeni intensivi și extensivi.

Pregătirea profesională a angajaților reprezintă un interes major pentru angajatori, calitatea acesteia reflectându-se în mod direct asupra performanței companiei, bunei relaționări angajat-angajator, creșterii productivității muncii angajatului, ceea ce constituie o influență pozitivă la nivelul costurilor companiei, respectiv la nivelul veniturilor salariale.

Din analiza rezultatelor studiului anterior menționat, 69% dintre angajatori sunt mulțumiți de pregătirea generală a absolvenților, 23% se declară parțial mulțumiți, iar 8% dintre angajatori sunt nemulțumiți, ceea ce reflect clar că situația trebuie îmbunătățită pentru armonizarea intereselor celor două categorii: cerere și ofertă.

Obiectul investigației

Necesitatea studiului a început de observarea și prezentarea realității pieței muncii în România: numărul mare de absolvenți de la specializările economice care își găsesc din ce în ce mai greu un loc de muncă, mulți dintre ei ajungând să practice o meserie care nu corespunde pregătirii profesionale, să lucreze uneori fără forme legale sau chiar să părăsească țara de origine, în căutarea unui loc de muncă.

Prezenta cercetare urmărește să analizeze opiniile studenților / absolvenților de la specializările economice, referitoare la oportunitățile existente de accedere pe piața muncii.

Populația investigată

Pentru a studia ce posibilități există pentru absolvenți / studenți de la specializările economice pe piața muncii, a fost elaborat și aplicat un instrument de cercetare, respectiv un chestionar, cu scopul de a testa opinia absolvenților cu privire la posibilitățile de accedere pe piața muncii dupa finalizarea studiilor superioare în domeniul economic. Din totalul de 178 de absolvenți ai anului 2015 ai specializărilor economice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia (Specializările: Administrarea Afacerilor, Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, Marketing, Finanțe-Bănci, Contabilitate și Informatică de Gestiune), s-au înregistrat un număr de 91 respondenți. Itemii și rezultatele studiului sunt prezentate în continuare.

Prezentarea instrumentului de cercetare (chestionarul)

Chestionarul cuprinde un număr de 10 întrebări, iar la finalul perioadei alocate sondajului au fost validate 91 de răspunsuri, din cele 104 completate.

Rezultatele cercetării

În continuare, vor fi prezentați itemii și rezultatele obținute.

Întrebarea numărul 1: ,,Intenționezi să te angajezi?”

Din cei 91de studenți / absolvenți care compun eșantionul, cei mai mulți au avut un răspuns pozitiv (92 %), fapt care demonstrează că tinerii vor să aibă un viitor mai bun, și sunt pregătiți să se angajeze.

Figura: Raportul dintre tineri care doresc/nu doresc să se angajeze.

Întrebarea numărul 2: ,, De câte ori ai depus CV-ul la o firmă pentru a fi angajat ?”

Din răspunsurile studenților / absolvenților, la întrebarea următoare, indentificăm câți dintre ei au un CV redactat și îl folosesc pentru găsirea unui loc de muncă.

Figura: Situația tinerilori care au depus un CV

Întrebarea numărul 3: ,,De câte ori ai susținut un interviu de angajare în fața unui angajator?”

În ceea ce privește frecvența susținerii unui interviu de angajare în rândul tinerilor absolvenți este destul de ridicată. Doar 23,2 % nu au fost niciodată la un interviu, cei mai multi tineri ( 51,8 % ) au fost la un interviu între 1-3 ori, 16,1 % au mers la mai mult de 3 interviuri, și 8,9 % au participat la circa 6- 10 interviuri de angajare.

Figura: Raportul absolvenților care au fost la un interviu de angajare

Întrebarea numărul 4:,,Ai încercat să te angajezi în alt domeniu decât cel economic?” În urma răspunsurilor la această întrebare din chestionar, putem afirma că tinerii absolvenți se angajează într-un timp mai scurt în alt domeniul (69,1%), decât cel economic. Doar 30,9 % dintre ei preferă să aștepte o perioadă mai mare pentru a putea lucra doar în acest domeniu, pentru care s-au pregătit.

Figura: Raportul de angajare în alt domeniu decât cel economic

Întrebarea numărul 5: ,,Consideri că firmele doresc să angajaeze tineri absolvenți?”

Firmele din România se implcă în acumuloarea de experiență a stundenților de la specializările economice, oferind mai multe oportunități de angajare. La următoarea întrebare, 24,5 % dintre absolvenți au răspuns afirmativ, 22,4 % dintre ei nu consideră firmele interesate pentru a angaja tineri absolvenți, 14,3 % nu cunosc astfel de firme.Cei mai mulți ( 51 %) consideră că firmele sunt receptive pentru a angaja absolvenți.

Figura : Oponiile absolvenților referitoare la interesul firmelor de a angaja absolvenți

Întrebarea numărul 6: ,,Care din următoarele modalități ai utilizat-o pentru găsirea unui loc de muncă?”

Pentru găsirea unui loc de muncă se apelează la canalele media, se frecventează anumite târguri de locuri de muncă etc. După evaluarea eșantionului, pe primele locuri în practica identificării unui loc de muncă se situează internetul (73,5 %), care este apreciată ca fiind calea cea mai comodă, eficientă și accesibilă pentru toți studenții / absolvenții. Cealaltă modalitate de a găsi un loc de muncă este prin cunoscuți (57,1%), mulți dintre tineri în căutare de joburi apelează la ziare și reviste de specialitate (44,9 %), 32,7 % merg la târgurile de joburi și doar 16,3 % la burse.

Figura 10: Surse de identificare a unui loc de muncă

Întrebarea numărul 7: ,,Ai încercat să îți găsești un loc de muncă și în alt oraș sau țară decât localitatea de domiciliu?”

Din totalul respondenților care compun eșantionul, cei mai mulți (52,7 %) nu au încercat și nu intenționează să-și găsească un job în alt oraș sau țară, iar restul de 47,3 % au încercat/intenționează să plece și în alte orașe/zone/țări.

Figure 11: Raportul absolvenților care doresc să-și găsească un job în alt oraș .

Întrebarea numărul 8: ,, Ești pregătit să te recalifici în alt domeniu dacă nu vei reuși să-ți găsești un job în domeniul economic?”

Evaluând atitudinea tinerilor de recalificare în alt domeniu decât cel economic, 77,6 % sunt pregătiți să aibă alt job, în alt domeniu, doar 4,1 % dintre cei chestionați intenționează să re recalifice în alt domeniu, iar 18,4 % sunt deocamdată nehotărâți.

Figure 12: Raportul de recalificare în alt domeniu decât cel economic.

Întrebarea numărul 9: ,, Universitatea ta te-a sprijinit în identificarea sau accesarea locului de muncă?”

Din răspunsurile primite la cea de-a noua întrebare a chestionarului am aflat că tinerii consideră Universitatea un sprijin real pentru accesarea unui loc de muncă (92 % ), iar 8 % nu se simt sprijiniți.

Figura 13: Raportul Universități de a sprijini tineri la identificarea locului de muncă.

Întrebarea numărul 10: ,, Consideri că statul ar putea să intervină și prin alte metode de creșterea numărului de angajați în rândul absolvenților?”

Pâna acum, guvernul a modificat legele cu privire la angajarea tinerilor absolvenți, totuși numărul somajului în rândul tinerilor este în creștere.89,8 % din cei chestionați, cred că guvernul ar putea adopta și alte metode de creșterea numărului de angajați/ de combatere a șomajului, 10,2 % consideră că statul nu dispune deocamdată de măsuri de creștere a angajabilității în rândul tinerilor.

Figura: Opinia studenților referitoare la posibilitățile statului de a crește angajabilitatea în rândul absolvenților

Analiza rezultatelor

Analizând răspunsurile obținute, putem desprinde următoarele concluzii: studenții / absolvenții intenționează să se angajeze într-un timp cât mai scurt, cei mai mulți dintre ei depunându-și CV-ul de mai multe ori (55,4 %). Cei mai mulți dintre respondenți sunt pregătiți să susțină interviuri de angajare (51,8 % au fost la un interviu între 1-3 ori).

69,1 % din populația investigată a declarant că a încercat (și va încerca în continuare) să se angajeze și în alt domeniu decât cel studiat în universitate.

Privitor la receptivitatea firmelor de a angaja absolvenți/student, opinia tinerilor în cea mai mare parte (da- 24,5 %, poate-51%) înclină să fie aceea că firmele românești sunt interesate să angajeze

Din răspunsurile tinerilor privind modalitățile utilizate pentru a găsi un loc de muncă, aflăm că Internetul este cea mai cunoscută modalitate (73,5 %) urmând apoi rețeaua cunoștințelor (57,1%) și târgurile de joburi (32,7 %).

Din răspunsurile obținute în cadrul întrebării numărul 7, observăm că doar 47, 3 % dintre tineri au încercat să-și găsească un loc de muncă în alt oraș sau țară, iar majoritatea celor care preferă să plece o vor face după absolvirea universității. Absolvenții de la specializările economice sunt pregătiți să se recalifice în alt domeniu, dacă nu vor reuși să își găsească un job conform pregătirii de specialitate.

Referitor la percepția studenților/absolvenților privitoare la sprijinul pe care l-au resimțit din partea universității pentru identificarea unui loc de muncă, o majoritate covârșitoare (91%) au declarat că s-au simțit sprijiniți. În ceea ce privește opinia referitoare la sprijinul resimțit din partea statului, prin pârghiile aferente, respondenții sunt de părere că măsurile actuale sunt destul de timide si ar trebui intensificate.

Concluzii

Universitățile din România oferă absolvenților șanse de a se integra mai facil pe piața muncii în domeniul economic. Proiectele europene existente pentru sprijinul tinerilor absolvenți, programele și stagiile de practică care sunt oferite de către firmele în România, unde după absolvire, absolvenții au posibilitatea de a se angaja încă din anii de studiu, cu durată de timp redusă, urmând apoi dupa finalizarea studiilor să devină angajați cu normă întreagă.

Deși rata șomajului în rândul tinerilor a crescut considerabil în ultimi ani, iar șomajul a devenit o problemă globală, care se manifestă inegal pe țări, zone, perioade, vârstă, calificare profesională, fac ca speranțele și ulterior realitatea să confirme faptul că un tânăr pregătit care perseverează continuu are multiple oportunități de a accede pe piața muncii, în perioada actuală.

Un mare avantaj îl au tinerii care au fost implicați în timpul studiilor în activități de voluntariat, practica la firme sau internship-uri.

În ultimi ani aproape toate universitățile din România dezvoltă parteneriate cu firmele care activează în oraș sau împrejurimi și pot furniza informații utile cu privire la dinamica pieței muncii, situația ocupării, la tendințele de specializare cerute în cadrul fiecărei firme, prin intermediul Centrelor de informare, consiliere și orientare în carieră existente.

Deosebit de utile și cu rezultate vizibile sunt schimburile de experiență și stagiile de specializare de care poate benificia fiecare tânăr interesat. Acest schimb de practici de lucru este necesar și pentru obținerea unei minime experiențe, solicitată deseori la interviul de angajare.

Multe firme oferă locuri de practică pentru tinerii care încă sunt studenți,aceștea pot interacționa direct cu dificultățile muncii în domeniul economic, cu logistica, sistemul informațional și toate sistemele care sunt folosite în cadrul firmei. În prezent, sursa principală de furnizare a locurilor de muncă pentru tinerii absolvenți o reprezintă sectorul privat.

Menționăm că nu în ultimul rând, orientarea profesională este deosebit de importantă în ceea ce privește alegerea viitoarei cariere, cât mai corect din punct de vedere al abilităților personale.

REFERENCES

Bodea D., Valorile angajaților români, Editura Result, București, 2013

Cochinescu C., Șomajul. Anxietatea și frustrația la persoanele șomere, Editura Lumen, Iași, 2005

Dobrotă N., Aceleanu M.I., Ocuparea resurselor de muncă în România, Editura Economică, București, 2007

Dr.Shirley J., Dragomir C., Ghidul carierei pentru absolvenții universitari, Curtea Veche Publishing, București, 2010

Ibarra H., Identitatea profesională: strategii neconvenționale pentru redefinirea carierei, Curtea Veche Publishing, București, 2011

Michaud I., Succesul în carieră, Editura C.H.Beck, București, 2013

Ludwig von Mises.Piața,capitolul XV,pag.258

Gheorghe Crețoiu, V. Cornescu, Economie politică, Editura Tempus, București, 1992, p. 319.

Dr. Shirley Jenner ,,Ghidul carierei, pentru absolvenții universitari”, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2010, p.104

Cerasela Muller,,Dezvoltarea strategiei de resurse umane, resurse umane planurile și a politicilor în legătură cu obiectivele strategice globale ale companiei”2014. 

N.G. Niculescu, Conținutul, trăsăturile și corelațiile pieței forței de muncă, în Piața forței de muncă, Editura Tehnică, Chișinău, 1995, p. 23.