STUDIU DE CAZ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A JUDEȚULUI BUZĂU [311326]

[anonimizat]:

Prof. Univ. dr. Niculae Ioana

Absolvent: [anonimizat]

2017

[anonimizat] A JUDEȚULUI BUZĂU

Îndrumător științific:

Prof. Univ. dr. Niculae Ioana

Semnătura:……………………………….

Absolvent: [anonimizat]

2017

[anonimizat], de exemplu: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. În această lucrare am realiza un studiu ce caz privind dezvoltarea durabilă a [anonimizat].

[anonimizat] o [anonimizat], cu prioritățile și necesitățile locale. Dezvoltarae durabilă a [anonimizat] a unor obiective strategice care vin în ajutorul realizări acesteia. Prin viziunea strategică privind dezvoltarea durabilă se are în vedere în mod principal schimbările de ansamblu care se fac în economia zonei respective. Obiectivele strategice cele mai importante se consideră a [anonimizat], dar și cel ecologic. Obiectivele sociale i-[anonimizat], [anonimizat]. Obiectivele economice au în vedere utilizarea eficientă a resurselor, realizarea unei stabilități generale precum și reducerea consumului de resurse neregenerabile. [anonimizat], precum și conservarea și promovarea resurselor naturale.

Dezvoltarea durabilă a județului Buzău presupune urmărirea și asigurarea realizări dezvoltării sociale și economice a [anonimizat] a mediului înconjurător la un nivel acceptabil din punct de vedere economic și social. În această lucrare am pornit în primă fază prin a [anonimizat] 2012-2016 pentru dezvoltarea durabilă a județului pe diferite sectoare. [anonimizat] a județului Buzău. De asemenea am precizat și strategiile de dezvoltare durabile a județului Buzău pentru perioada 2014-2020. Ca în orice studiu de caz am precizat concluziile care se desprind în urma întocmiri analizei dezvoltării durabile a [anonimizat].

Capitolul 1

Prezentarea generală a județului Buzău

“Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care urmărește să satisfacă nevoile prezentului, fară a compromite posibilitatea viitoarelor generații de a-și satisfice propriile lor nevoi.” (Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare, 1938)

1.1 Aspecte generale

Județul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' și 45 49' latitudine nordică și între 26 04' și 27 26' longitudine estică. De asemenea județul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2, regiunea sud-est cu sediul la Braila.

Teritoriul județului Buzău se invecinează la nord-vest cu județul Brașov și Covasna, la nord – est cu județul Vrancea, la est cu județul Braila, la sud cu județul Ialomița si la vest cu județul Prahova.

Suprafata judetului Buzău este una relativ medie fiind de 6.102 km2 ceea ce reprezintă circa 2,6% din teritoriul României, întinzându-se pe tot bazinul râului Buzău.

Județul Buzău are o populație de 479.018 locuitori, din care majoritatea sunt români.

Tabel 1.1

Populatia stabilă după etnii la recensământul din 20 octombrie 2011

Sursa:Institului National de Statistică

Informațiile privind etniile din județul Buzău au fost disponibile doar pentru 430031 de persoane din totalul celor 451069 persoane ( tabel 1.1 ).

Conform recensământului de la 20 octombrie 2011, la nivelul județului Buzău populația era formată din: 409316 români (95,2%), rromi 20376 (4,7%), maghiari 81 (0,04%), alte etnii (0,06%).

Județul Buzău are în compunere 2 municipii, municipiul Buzău (reședință de județ) și Râmnicu Sărat. Mai dispune de 3 orașe, Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele și 82 de comune.

Orașul Buzău este municipiul reședință al județului cu același nume.

Orașul Buzău este situat pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură. Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului și ocupă o suprafață de 81,3 km2.

1.2. Condiții naturale ale județului Buzău

Condițiile naturale de care dispune județul Buzău influențează în mod deosebit activitățile din domeniul agricol, industrial și turistic prin urmatorii factori: temperatura medie anuală, tipuri de sol, precipitații, ape curgatoare dar sa nu uităm și de frumusețea peisajelor. Factori enumerați influentează atât direct cât și indirect activitatea tehnico-economica cât și de producție de la nivelul județului și de asemenea și dezoltarea durabilă a acestui județ.

1.2.1 Relief

Suprafața județului Buzău beneficiază de trei trepte mari de relief:

munți

dealuri

câmpie

Aceste trei mari trepte de relief sunt la randul lor foarte diversificate diferențindu-se pe mai multe subunitați, dar în același timp ele mai pot fi numite și zone, deoarece ele se extind de la nord la sud și vin una în continuarea celeilalte.

Zona de Munte

Această zonă de munte care aparține județului Buzău face parte din zona Carpaților de Curbură și se împarte în două subunități principale:

Munții Buzăului

Munții Vrancei

Prima subunitate (Munții Buzăului) se afla într-o proporție foarte mare pe teritoriul județului și sunt constituiți din cele cinci masive: Penteleu (este cel mai înalt 1772m), Podul Calului (1440m), Monteoru (1345m), Siriu (1659m) și Ivanețu (1191m).

Pe latura nord-estică, încadrând județul Buzău se află Munții Vrancei. Cele mai importante vârfuri din Munții Vrancei sunt: Goru (care este și cel mai înalt vârf din cadrul acestor munți având o înalțime de 1785m), Lăcăut (1776m), Giurgiu (1720m), Pietrele Înșirate (1476m), Mușa (1420m), Furu (1414m)

Zona Subcarpatică

Această zonă este cunoscută și sub numele de Subcarpații Buzăului, fiind caracterizată printr-o imbinare de culmi deluroase cu altitudini care variază intre 400 si 800 de metri.

Complexitatea de care a dat dovadă această zonă în special de ordin geografic cât și geologic a făcut ca Subcarpații Buzăului să se impartă în patru grupe: Grupa Centrală, Grupa Sudică, Grupa Estică și Grupa Vestică.

Zona de Câmpie

Zona aceasta are o altitudinea de la 40 la 100 de metrii, și este constituită din sedimente moi, la suprafață dominând aliviunile și chiar nisipurile. În adâncime se găsesc argilele, nisipurile, marnele nisipoase și ghiar pietrisurile.

1.2.2. Clima

Județul Buzău, ca toată țara de altfel, se încadrează in climatul de tip temperat continental cu veri călduroase și ierni geroase. Cele trei trepte de relief de care dispune județul au influențat în mod direct clima, și anume au introdus trei tipuri principle de clima, de campie, de deal și de munte.

Climatul de câmpie dispune de temperaturi relativ mai mari în anotimpurile de primăvară, vară și toamnă decât în celelalte două zone. Valoarea precipitațiilor înregistrată este de sub 400 mm/an. Iarna are o durată redusă cu un strat de zăpadă ne uniform.

Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8-10 grade C. Temperatura medie din luna iulie variază între 19 si 20 de grade C.

Climatul de munte este carcaterizat de temperaturi medii anuale de 4-6 grade C.

1.2.3. Hidrografia

Pe teritoriul județului Buzău se găsesc două râuri importante și anume: Râul Buzău și Râul Râmnic care influențează în mod pozitiv desfășurarea activităților de producție, dar și activitățile turistice prin frumusețea peisajelor.

De precizat este faptul că la completarea hidrografiei județului mai contribuie si numeroasele lacuri de tip natural si artificial, dar si apele minerale care au un efect terapeutic recunoscut.

1.2.4. Pedologia

Atunci cand vorbim de solurile județului Buzău trebuie să ținem cont de structura și de treptele de relief.

În proporție de 45% din suprafața județului o reprezintă solurile arabile fertile, iar restul de 55% este reprezentată de solurile pe tipuri de relief.

În zona de munte predomină solurile podzolice,solurile brune – acide, solurile brune argilo-humice și solurile aluvionare în albiile râurilor.

În zona dealurilor subcarpatice predomină solurile brune podzolice, soluri caractesitice zonei depresionare.

În zona de câmpie găsim în special cernoziomuri levigate, cernozionuri levigate nisipoase, cernoziomuri ciocolatii și castanii.

1.2.5. Flora și fauna

Județul Buzău se bucură de o vegetație naturală arboricolă și ierboasă constituind una dintre componentele mediului geografic.

Relieful județului Buzău favorizează în mod deosebit flora si fauna, aceasta putând fi repartizată în funcție de altitudine.

Etajul subalpin este ocupat de urmatoarele plante specifice: jneapănul, salcia pitică, afinul, smărdanul și ocupă suprafețe de la 1400-1450 de metrii în sus.

Etajul pădurilor de conifere se găsește până la altitudini de 1500 de metrii, dar zonele mai importante se intâlnesc în masivele Penteleu, Siriu și Lăcăuți-Goru.

Pădurile de foiase se întâlnesc începând de la altitudini de 500 de metrii ajungând chiar până la altitudini de 1200 de metrii.

1.3 Activitațile economice

În momentul de față județul Buzău deține o pondere de 2,7% din suprafața agricolă a tării, 2,3% din populația totală și populația ocupată și nu în ultimul rând de aproximativ 2% din producția industrială dar și agricolă a țării.

În economia județului predomină comerțul, urmat de industrie, agricultură dar și de prestarile de servicii. În județul Buzău sunt localizate firme reprezentative cu o activitate industirală destul de semnificativă.

Firmele care fac parte din această industrie produc aparete de cale ferată și o mare parte din producția de garnituri de frână și de etanșare pentru marea majoritate a autovehiculelor, dar și sărmă zincată și plase sudate folosite în construcții.

O altă gama de produse prelucrate reperezentative pentru industria din județul Buzău sunt: producerea de zahăr și de ulei comestibil, sticlarie de artă și de menaj.

CAPITOLUL 2

INDICATORII DE REFERINȚĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A JUDEȚULUI BUZĂU

Pentru a cacula și a interpreta indicatorii de referința ai dezvoltarii durabile a județului Buzău am ales să analizez următoarele date: populația și demografia, activitatea economică (agricultură, turism, industrie, activitatea întreprinderilor si veniturile populației), piața forței de munca, situația educațională, sanitară și socială, domeniul de cercetare-dezvoltare, dar și mediul de afaceri în perioada de referință 2012 – 2016

2.1 Populația și demografia

Se vor analiza caracteristicile și evoloția populației județului Buzău în perioada de referința 2012-2016 pentru a stabili tendințele acesteia în viitor.

2.1.1 Încadrarea populației județului la nivelul Regiunii Sud-Est

Din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Sud-Est ocupa în anul 2016 un procent de 12,5 % din totalul populației țării. Regiunea Sud-Est ocupă locul cinci după următoarele regiuni: regiunea Centru, regiunea București – Ilfov, regiunea sud-vest Oltenia și regiunea Vest la nivelul României.

Analizând evoluția populației regiunii Sud-Est în perioada 2012-2016 se constată ca aceasta este în scădere. Populația scade de la 2538949 locuitori în anul 2012 la 2469801 locuitori în anul 2016, scaderea fiind cu 2,7% ( tabel 2.1 )

Din cele șase județe pe care le are regiunea Sud-Est, în anul 2016, județul Constanța este cel care deține ponderea cea mai mare ( 27 % ) urmat de județul Galați cu o pondere de 21 %.

Tabel nr. 2.1

Populația regiunii Sud-Est și structura acesteia în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Județul Buzău are o populație destul de mare (431 de mii de locuitori în anul 2016), ocupând locul trei comparativ cu celelalte județe ale regiunii Sud-Est. Conform datelor din tabel populația județului ocupă o pondere relativ mare de 18%. Pe parcursul perioadei analizate (2012-2016) ponderea populației județului se modifică dar nesemnificativ.

2.1.2 Analiza demografică a județului Buzău

În ceea ce privește demografia județului și pentru a se realiza prognozele demografice pe viitor este important să se aibe în vedere evoluția și structura populației totale a județului Buzău pe grupe de vârstă, pe sexe și pe medii de rezidență.

Populația și densitatea populație la recensămintele începând din anul 1930 și până în anul 2011 este prezentată în tabelul nr. 2.2

Tabel nr. 2.2

Populația și densitatea populației județului Buzău la recensăminte ( mii locuitori )

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Buzău

La recensămintele efectuate încă din anul 1930 și până în anul 2011 numărul populației a crescut precum și densitatea acesteia. Astfel, numărul de locuitori ai județului la recensamântul din anul 1930 a fost de 377463,iar densitatea de 61,8 locuitori/km2 . La recensamintele următoare numărul populației crește, creșterea fiind de 14% în anul 1948, de 23% în anul 1956, de 27% în anul 1966 de 35% în anul 1977 și de 37% în anul 1992. La recensămintele din 2002 și 2011 ritmul de creștere începe să scadă și este de 31% în anul 2002 și de 20% în anul 2011.

Fig. 2.1. Evolutia numărului de locuitori la recensăminte

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Buzău

Analizând evoluția populație pe sexe la nivelul județului Buzău se constată că populația masculină a reprezentat 48,8% din populația totală, iar populația feminină a reprezentat 51,2%

( tabel 2.3 ).Deși ponderea populației feminine este în scădere în perioada 2012-2016 aceasta se menține dominantă în fața persoanelor de sex masculin. Acest lucru se întâmplă deoarece ponderea populației de sex masculin este și ea in scădere în 2016 față de 2012.

Tabel nr. 2.3

Evoluția populației pe sexe si medii la nivelul județului Buzău în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Buzău

În perioada analizată (2012-2016) populația județului Buzău inregistrează un declin demografic astfel că în anul 2016 comparativ cu anul 2012 numărul locuitorilor a scăzut cu un procent nu foarte mare de 2,7 %. Migrarea din mediul urban în mediul rural a determinat o scădere a populației mediului urban cu doar 0,1%, o scădere nesemnificativă.

Fig. 2.2 Evoluția numărului de locuitori pe sexe, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Buzău

Populația din mediul urban în anul 2016 a scăzut față de numărul populației din anul 2012 cu 2,6%, iar populația din mediul rural a cunoscut și ea o scădere aproximativ egală cu a populației urbane

Fig. 2.3 Evoluția numărului de locuitori pe medii, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Buzău

De remarcat este faptul că populația din mediul rural este mai numeroasă decât cea din mediul urban cu aproximativ 74,586 mii persoane. Analizând datele din figura 2.3 putem observa că și populația din mediul rural dar și populația din mediul urban sunt în continuă scadere în perioada 2012-2016. În perioada analizată populația din mediul rural a avut o scădere de aproximativ 7 mii de persoane pe cănd populația din mediu urban a scăzut cu doar 5 mii de persoane.

Tabel nr. 2.4

Evoluția populației pe grupe de vârstă în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Pentru a putea realiza evoluția populației pe grupe de vârstă s-a considerat că persoanele cu vârsta cuprinsă intre 0-14 ani reprezintă persoanele tinere, 15-59 persoane adulte, iar persoanele care au vârsta peste 60 de ani reprezintă populația vârstnică.

Evoluția populației pe categorii de vârstă la nivelul județului Buzău are o influență pozitivă dar și una negativă asupra dezvoltarii durabile ale județului. Influențele negative sunt legate de numărul mare de persoane peste 60 de ani care este in continuă crestere de la un an la altu. Cel de al doi-lea aspect negativ este acela al numarului de tineri cu vârste cuprinse între 0-14 ani care este în scădere. Aspectul pozitiv este legat de numărul persoanelor adulte care ocupă ponderea cea mai mare din totalul populației după cum se poate observa și în figura 2.4.

Fig. 2.4 Ponderea populației pe grupe de vârstă în totalul populației, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

2.1.3. Evolutia mișcarii naturale a populației

Pentru a putea analiza evoluția mișcarii naturale a populației v-om analiza rata natalitații ( numărul de născuți vii într-un an calendaristic ce revin la 1000 de locuitori), rata mortalități ceea ce înseamnă numărul de decese într-un an calendaristic ce revin la 1000 de locuitori, rata fertilitații ( numărul de născuți vii la 1000 de femei de vârstă fertilă, precum si sporul natural ceea ce înseamna că v-om analiza diferența dintre numărul deceselor și numărul nascuților.

Tabel nr. 2.5.

Evoluția principalelor componente ale mișcării populației în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

O principală componentă a mișcării populației este sporul natural deoarece în funcție de valoarea pe care acesta o are putem deduce care este raportul dintre rata natalității și rata mortalități sau putem calcula raportul dinte numărul de născuți vii și numărul deceselor. În perioada analizată sporul natural nu are o evoluție favorabila scăzând încă din 2012 pana în 2016.

Rata fertilității are o tendință de creștere în anul 2013 datorată creșterii numărului de născuți-vii urmând ca în următorii ani aceasta sa scadă odată cu scăderea numărului de născuți-vii.

Fig. 2.5. Evoluția numărului de născuți vii și decese, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

După cum se poate observa pe acest grafic, numărul deceselor în perioada analizată este cu mult mai mare decât cel al copiilor nascuți vii și continuă să crească pe când numărul copiilor născuți vii este într-o continuă scăadere din anul 2014.

Fig.2.6. Evoluția mișcării naturale a populației, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Urmărind evoluția ratei mortalității cât și rata natalității în perioada 2012-2016 putem observa că rata natalității a înregistrat scăderi continue din anul 2013 până în 2016 datorită mai multor cauze printre care amintim vârsta la care oamenii se căsătoresc, iar femeile nasc copii mai putini, o altă cauză ar fi că oamenii nu mai pun pe primul plan căsătoria ci împlinirea pe plan profesional. În ceea ce priveste rata mortalități aceasta a înregistrat creșteri pe tot parcursul perioadei analizate.

Tabel nr. 2.6.

Speranța medie de viată pe sexe și medii, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Speranța medie de viață sau durata medie de viață reprezintă media de ani pe care un nou născut o are de trăit. După cum se poate observa și în tabelul 2.6 județul Buzău este afectat de preocesul de îmbătrânire deoarece speranța medie de viață a populațieie este de 74, iar aceasta are o tendință crescătoare de la un an la altul.

Fig.2.7 Evoluția speranței de viață pe sexe și medii, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În județul Buzău, speranța medie de viață pe sexe și medii, în perioada 2012-2015, a cunoscut ușoare oscilații. După cum se poate observa și în figura 2.7 populația feminină din mediul urban are o durată medie de viață mult mai mare decât a populației masculine din același mediu cu aproximativ 7 ani. În mediul rural situația este asemănătoare cu cea din mediul urban, populația feminină având media de viață mai ridicată cu aproximativ 8 ani decât media populației masculine din același mediu de viață.

2.1.4 Populația stabilă pe localități

În anul 2016, populația rurală a județului Buzău ocupa un procent de 58% din totalul populației județului ce este distribuit asupra celor 82 de comune ale județului si 402 de sate.

Populația urbană a județului este repartizată de 2 municipii si 3 orașe reprezentând 42 % din totalul populației județului.

Tabel nr. 2.7

Populația stabilă pe localitați si ponderea acesteia din categorii in anul 2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Reședința județului, municipiul Buzău ocupă peste jumatate din populația urbană a județului cu același nume, urmată de municipiul Rîmnicu Sărat cu 19,4% apoi cele 3 orașe ale județului într-o pondere mult mai mică decât cele 2 municipii, orașul Nehoiu cu 5,86%, orașul Pătârlagele cu 4,19% și orașul Pogoanele cu 4,17%. Structura populației rurală este una uniform distribuită începând de la 0,61% în localitatea Cilibia (cu 1.864 locuitori) pâna la 1,35% în localitatea Puiești (cu 4.146 locuitori).

În ceea ce privește structura populației totale pe localități a județului Buzău se poate observa in figura nr. 2.8 că municipiul Buzău are cel mai mare număr de locuitori din județ (24,1%), pe locul 2 fiind cel de al doi-lea municipiu, Rîmnicu Sărat cu 7,1%. Deși populația rurală ocupă peste 50% din totalul populației județului nu există o comună care să aibe o pondere semnificativă in totalul populației rurale. Comuna cu ponderea cea mai scazută în totalul populației este comuna Chiliile cu 0,20% și se ajunge până la 1,35% în comuna Puiești.

Fig. 2.8. Structura populației județului Buzău în anul 2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

2.2. Economie

Descrierea activităților economice a județului Buzău se va face prin analiza evoluției activităților agricole, industriale, turistice, a numărului de întreprinderi, dar și a veniturilor populației la nivelul județului Buzău în perioada 2012-2016.

2.2.1. Agricultura

Dacă vorbim de activitatea agricolă a județului Buzău putem vorbi despre datele aferente fondului funciar, suprafețele cultivate cu principalele culturi, producția agricola vegetală, producția agricolă animală, producțiile medii, efectivele de animale si a veniturilor obținute ca urmare a desfașurării activității agricole.

Tabel nr. 2.8

Suprafața fondului funciar după modul de folosință, în perioada 2012-2014

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În cadrul structurii suprafeței fondului funciar după modelul de folosință, din tabelul 2.8 se poate observa că suprafața arabilă ocupă un procent de 64,1% din totalul suprafeței agricole și un procent de 42,2% din suprafața totală a județului, urmat de suprafața ocupată cu pașuni (22,4%), fânețe (7,4%), vii și pepiniere viticole (3,6%) și un mic procent este ocupat de către livezi și pepiniere pomicole (2,6%).

Tabel nr. 2.9

Suprafața cultivată cu principalele culturi, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În tabelul de mai sus sunt prezentate principalele culturi cultivate în județul Buzău și după cum putem observa în perioada 2012-2015 suprafața cultivată a crescut cu 18% (2015/2012).

Fig. 2.9 Suprafața cultivată cu principalele culturi, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Din figura de mai sus putem observa ca o pondere foarte mare în totalul suprafeței cultivate din județul Buzău o au cerealele pentru boabe cu o pondere anuală de aproximativ 40%, restul suprafeței este cultivat cu grâu și secară, porumb boabe, floarea soarelui, orz și orzoaică și într-un procent foarte mic cartofi.

Tabel nr. 2.10

Producția medie la hectar a principalelor culturi, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Din următorul tabel se constată faptul că cele mai mari producții obținute la hectar s-au obținut în cazul culturilor de grâu și secară (3,60 tone în anul 2015) și la cultura de porumb (3,5 tone în anul 2015).

Fig. 2.10. Evoluția producției medii la hectar în perioada 2012-2015 față de 2012

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Producția medie la hectar în perioada analizată a principalelor culturi a înregistrat diverse oscilații. Conform graficului de mai sus putem observa că în anul 2015 cultura de floarea soarelui a avut o creștere remarcabilă față de anul precedent. Culturi care au avut creșteri remarcabile față de anul 2012 au mai fost culturile de porumb care în anul 2014 a înregistrat o creștere de aproximativ 210% , urmată în de aproape de cultura de cereale pentru boabe.

Tabel nr. 2.11

Producția totală vegetală la principalele culturi, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

După cum putem observa și din tebelul de mai sus producția vegetală obținută la principalele culturi este într-o continuă creștere în anul 2015 față de anul 2012 datorită creșterilor suprafețelor cultivate cu aceste culuri, dar mai ales datorită creșterilor producțiilor la hectar.

Fig. 2.11. Evoluția principalelor producții agricole vegetale față de anul anterior

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În graficul de mai sus sunt prezentate producțiile agricole vegetale la principalele culturi, analizate de la un an la celălalt și putem observa că în anul 2013 comparativ cu 2012 s-au înregistrat cele mai mari creșteri la nievelul fiecărei culturi, însă la polul opus este anul 2015 comparativ cu 2014 unde singurele culturi care au înregistrat creșteri minime sunt culturile de grău și secară și culturile de orz și orzoaică respectiv 1%,2% . Celelate culturi au înregistrat scăderi de până la 22%.

Tabel nr. 2.12

Efectivele de animale din perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Numărul animalelor din județul Buzău era în anul 2012 de aproximativ 4 milioane de capete, un număr foarte mare din acest efectiv este contituit de către numărul păsarilor care în anul 2012 era de aproximativ 3 milioane de capete.

Efectivul total de animale nu a suferit modificări foarte mari pe parcursul anilori 2012-2015, doar în anul 2013 a crescut cu 1 milion datorită numărului mare de capete de păsări.

Fig. 2.12 Evoluția numărului de animale, pe categorii, în perioada 2012-2015, față de anul anterior

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În figura de mai sus am analizat numărul de animale pe categorii de specii în perioada 2012-2015 ( 2012=100%), se poate constata faptul că în anul 2013 efectivele de păsări din județul Buzău au înregistrat o creștere de 30% față de anul 2012, nu acest lucur putem spune și despre efectivele de cabaline care au înregistrat o scădere semnificativă cu 14 procente în anul 2013 comparativ cu 2012 și continuând să scada ajungând în anul 2015 la un procet negativ de 16%.

Cât despre efectivele de ovine, acestea au avut o creștere considerabilă pe tot parcursul anilor 2012-2015 alături de efectivele de porcine.

Tabel nr. 2.13

Producția agricolă animală în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Analizând producția agricolă animală în perioada 2012-2015 putem observa o creștere înfloritoare atât la producției de lână de la 446 de tone în anul 2012, ajungând în anul 2015 la 560 de tone, cât și la producția de lapte de oaie și capră de la 127 mii de hectolitri în în anul 2012 la 152 mii hectorlitri în anul 2015. Restul producțiilor obținute au înregistrat oscilații pe tot parcursul anilor analizați.

Fig. 2.13 Evoluția producției animaliere, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Conform datelor din figura 2.13 se poate observa că în județul Buzău cel mai consumat timp de carne este cea de pasăre în mod special, cu un procent de 56% față de totalul producției de carne ,urmată de carnea de porcine într-un procent mult mai mic de 29%, carnea de bovine 9%, și cel mai putin se consumă carnea de ovine și caprine într-un procent de 6%.

Dacă ne referim și la consumul de lapte, în județul Buzău se consumă cel mai mult laptele de vacă și bivoliță într-un procent de 89%, iar laptele de oaie și capră într-un procent de 11% în condițiile în care laptele de oaie și capră este mult mai sanătos.

2.2.2 Veniturile realizate de județul Buzău din producția agricolă în perioada 2012-2016

Veniturile din producția agricolă din județul Buzău au fost reprezentate de veniturile din producția vegetală și din producția animală după cum se poate observa și în tabelul nr. 2.14.

Tabel nr. 2.14

Veniturile din producția agricolă, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În perioada 2012-2015, producția agricolă vegetală i-a adus județului Buzău cele mai mari venituri, în anul 2013 aceasta aduce 71,2% din veniturile totale pe când producția animala furnizează doar 39,7%. Serviciile agricole ocupă o pondere neînsemnată în valoarea veniturilor totale.

Fig. 2.14 Evoluția veniturilor obținute din producția vegetală si producția animală

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Analizând figura 2.13 putem observa ca veniturile aferente producției agricole în anul 2013 cresc cu aproximativ 66,7% față de anul 2012. În următorii ani producția agricola vegetală a înregistrat scăderi de la un an la celălalt.

Veniturile producției animale pe parcursul anilor 2012-2015 au înregistrat oscilații, dar în anul 2015 comparativ cu anul 2012 s-a înregistrat o scădere cu 2,1%.

2.2.3 Tursim

Județul Buzău are un potential turistic foarte valors datorita peisajelor de munte de vis, stațiunilor balneoclimaterice care fac pe oricine sa uite de toate problemele, dar nu în ultimulr rând tradițiile locale care sunt păstrate cu sfințenie și transmise din generație în generație.

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică Tabel 2.15

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Datorită zonei frumoase pe care o deține județul Buzău cu o capacitate turistică foarte dezvoltată s-au constatat creșteri în cazul unităților turistice precum vile turistice (cu aproximativ 11 procente), pensiuni turistice (cu aproximatic 33%), dar nu în ultimul rând pensiuni agroturistice ( de la 42 de unități în anul 2012 la 47 de unități în anul 2016 ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 12%)

Fig. 2.15. Structura procentuală a unităților de cazare pe categorii în anul 2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În anul 2016 numărul pensiunilor agroturistice din județul Buzău ocupa ponderea cea mai mare din totalul unitătilor de cazare (47%), la o dinstanță foarte mare se află hotelurile cu un procentaj de (18%) urmat de numărul vilelor turistice care dețin o pondere de 10% din totalul unităților de cazare. Pe ultimele locuri se află motelurile cu un procentaj de 7%, iar pe ultimul loc cu un procentaj foarte mic de doar 4% pensiunile turistice.

Tabel nr. 2.16

Capacitatea și activitatea de cazare turistica în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

Capacitatea și activitatea de cazare turistică a județului Buzău se analizează luând în considerare următoarele aspecte: evoluția capacității de cazare existentă, capacitatea de cazare pusă în funcțiune dar și a numărului de sosiri și înnoptări.

Fig. 2.16 Evoluția capacității de cazare în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

După cum se poate observa și din figura 2.15 locurile existente, dar și locurile date in funcțiune nu am avut creșteri sau descreșteri foarte mari ci au înregistrat mici fluctuații în perioada analizată.

Fig. 2.17 Evoluția numărului de sosiri și înnoptări

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

Urmărind figura de mai sus putem observa că numărul persoanelor care înnoptează în unitățile de cazare este în continuă descreștere față de numărul persoanelor care sosesc în unitățile de cazare.

2.2.4 Industria

Industria în județul Buzău este în mare parte alcatuită din industria preluctrătoare. Firmele care fac parte din această industrie produc aparete de cale ferată și o mare parte din producția de garnituri de frână și de etanșare pentru marea majoritate a autovehiculelor, dar și sărmă zincată și plase sudate folosite în construcții.

O altă gama de produse prelucrate reperezentative pentru industria din județul Buzău sunt: producerea de zahăr și de ulei comestibil, sticlarie de artă și de menaj.

Tabel nr. 2.17

Principalele firme din Județul Buzău după obiectul princilal de activitate

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de http://doingbusiness.ro/financiar/companii/firme-foarte-mari/judet/buzau/1/

În tabelul de mai sus sunt prezentate cele mai mari firme din județul Buzău cu o cifră de afaceri de peste un milion de RON.

2.2.5 Activitatea întreprinderilor

S-a analizat evoluția cifrei de afaceri și a investițiilor brute la 1000 de lei cifră de afaceri a unităților economice active din industrie, comerț, construcții și alte servicii precum si numărul de întreprinderi din industrie, construcții, comerț si alte servicii pe clase de mărimi și activități.

Tabel nr. 2.18

Structura întreprinderilor din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe clase de mărime

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Conform datelor furnizate de catre Institulul Național de Statistică în anul 2012 existau un număr de 8507 unități economice care își desfășurau activitatea în industrie, comerț și alte servicii. Numărul unităților economice a crescut din anul 2012 până în anul 2015 cu aproximativ 5.7% ajungând la un număr de 8990 de întreprinderi dintre care 88.1% sunt microîntreprinderi, 9.9% sunt întreprinderi mici, 1.8% se încadrează în categoria întrepinderilor mijlocii, iar 0.2 % reprezintă întreprinderile mari.

Fig. 2.18 Evoluția numărului de întreprinderi pe clase de mărime și pe total

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Conform graficului de mai sus putem observa că în perioada analizată numărul întreprinderilor totale și cel al întreprinderilor pe clase de mărimi au avut o tendință de creștere. Numărul întreprinderilor mici, cu un personal între 0-9 persoane ocupă ponderea cea mai mare din totalul de întreprinderi cu un procent de 88% și au o tendință de creștere pe parcursul celor 4 ani analizați.

Tabel nr. 2.19

Structura întreprinderilor din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Notă: În categoria ”Alte activități de servicii” se găsesc următoarele tipuri de activități: Intermedieri financiare și asigurări, Sănătate și asistență socială, Învățământ, Activități de spectacole, culturale si recreative, Industria extractivă, Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă, și aer condiționat.

Conform datelor din tabelul 2.19 evoluția numărului de întreprinderi din perioada 2012-2015 a înregistrat creșteri pe majoritatea sectoarelor de la 1% la 30% excepție facând sectorul de construcții care în anul 2013 comparativ cu 2012 a simțit o scădere nesemnificativă de doar 0,4%. Și sectorul de tranzacții imobiliare a suferit scăderi pe parcursul anilor analizați cu 3,1% in anul 2013 comparativ cu anul 2012 ajungând la un procent de doar 1% în anul 2015.

Fig. 2.19 Evoluția numărului de întreprinderi pe activități, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Conform graficului, în județul Buzău, în perioada analizată firmele careu își desfășoară activitatea în domeniu comerțului cu amănuntul ocupă ponderea cea mai mare din totalul firmelor cu un procent de 43%, urmat de sctorul firmelor care își desfășoară activitatea în domeniu industriei prelucrătoare ce dețin o pondere de 11-12% din totalul firmelor.

La popul opus se află sectorul informațiilor și comunicațiilor, numărul firmelor ce au ca activitate acest domeniu ocupă o pondere foarte mica în totalul firmelor de doar 1-2%.

Tabel nr. 2.20

Cifra de afaceri a unităților economice locale active din industrie, comerț, construcții și alte servicii, pe activități ale economiei nationale

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Cifra de afaceri realizată de unitățile economice locale care au ca obiect de activitate industria prelucrătoare au ocupat în anul 2015 ponderea cea mai mare din total cu un procent de 40,6%, iar cu un procent foarte aproiat de către firmele care iși desfășoară activitatea în domeniul comerțului cu 39,9%, iar apoi societățile care întreprind construcții cu un procent foarte mic de doar 5,9%. Cu alte cuvinte primele două sectoare domină piața și definesc caracterul economic al județul Buzău.

Vorbind de evoluția cifrei de afaceri în perioada 2012-2015 se observă că cele mai mari creșteri au avut loc în sectorul sănătăți și asistenței sociale cu un procent de 72%, alte activități de servicii 67,9%, producerea și furnizarea energiei electrice și termice cu un procent de 57%, învățământ cu 20% și tranzacțiile imobiliare cu 16%.

Fig. 2.20 Evoluția cifrei de afaceri a unităților economice locale active din industrie, comerț, construcții și alte servicii

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În graficul de mai sus putem observa că cifra de afaceri în județul Buzău a avut o scădere dramatică în perioada 2012-2013, scăzând cu aproximativ 83%, dar din anul 2013 până în 2015 a înregistrat creșteri de la un an la altul cu 4% respectiv 6%.

Tabel nr. 2.21

Investiții brute la 1000 lei cifră de afaceri

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Analizând tabelul de mai sus putem observa că cele mai mari investiții în perioada 2012-2015 s-au înregistrat în sectorul industriei prelucrătoare, comerț cu ridicata și amănuntul, distribuirea apei și salubritate, dar și în sectorul construcțiilor.

Sectorul învățământului se clasează pe ultimul loc cu 1 leu invetit la 1.000 lei cifra de afaceri, dar simțindu-se o ușoară creștere cu până la 3 lei investiți la 1.000 lei cifra de afaceri în anul 2015.

2.2.6. Veniturile populației

Veniturile populației județului Buzău reprezintă resursa materială de care dispunde o persoană la un moment dat. Pentru precizarea acestora se va lua în considerare evoluția salariului nominal mediu net, in perioada 2012-2015.

Tabel nr. 2.22

Câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activități ale economiei naționale, in perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În perioada 2012-2015 la nivelul județului Buzău se constată ca veniturile totale ale populației cresc cu 20% în anul 2015 față de anul 2012. Ramurile economice unde au loc cele mai mari creșteri salariale sunt tranzacțiile imobiliare cu un procent de 53% față de anul 2012, industria extractivă cu 34%, alte activități de servicii cu 32%, sănătatea și asistența socială cu 28% și înățământul cu 23%, la popul opus se află producția și furnizarea de energie electrică cu un procent negativ de 1,7%.

Fig. 2.21. Evoluția salariului nominal mediu net lunar, pe activități ale industriei, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În graficul de mai sus este repezentată evoluția salariului nominal mediu net lunar pe sectoarele industriei astfel că în anul 2012 cel mai mare câștig s-a obținut în cazul producției și furnizării de energie electrică, iar pe parcursul anilor a rămas constant. Salariul mediu nominal net lunar a crescut de la un an la altul în industria extractivă ajungând în anul 2015 la 3.765 lei, dar și în sectorul distribuției apei și salubritate.

Pe ansamblu considerându-se anul 2012 an de referință, se poate afirma că salariul mediu net lunar din economie înregistrează creșteri constante de 5% în 2013, 2% în 2014și respectiv 12% în 2015.

2.3 Piața forței de muncă

Pentru a putea analiza piața forței de muncă la nivelu județului Buzău s-a urmărit evoluția populației ocupate civilă, numărul mediu de salariați pe total economie și pe activități economice naționale, dar s-a urmărit și evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului în perioada de referința 2012-2015.

Tabel nr. 2.23

Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Populația județului ocupată din agricultură, industrie și comerț cu ridicata si amănuntul ocupă ponderea cea mai mare din totalul populației ocupate, cu un procent de peste 50%.

Aceste trei mari sectoare furnizează intr-un procent din ce în ce mai mare locuri de muncă populației pe parcursul anilor 2012-2015, fapt ce a determinat și creșterea cifrei de afaceri în aceste domenii de activitate. Pe viitor ar trebui să se aibe în plan dezvlotarea acestor trei sectoare prin dezvoltarea unor proiecte și program de finanțare de către consiliul județean, investiții în aceste domenii precum si prin sprijinul acordat de Uniunea Europeană.

Fig. 2.22. Evoluția populației ocupate pe principalele sectoare de activitate fată de anul 2012

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Din graficul de mai sus putem obseva că din cele cinci sectoare principale de activitate sectoarele care au cel mai mult de suferit din cauza lipsei forței de muncă sunt agricultura și serviciile, sectoare profitabile, dar lipsa forței de muncă se datorează automatizării procesului de producție. În cazul industriei, comerțului și construcțiilor se observă o ușoară fluctuație a forței de muncă de la un an la altul si de la un sector la altul.

Tabel nr. 2.24

Numărul mediu de salariați, pe activități ale economiei naționale, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Fig. 2.23 Structura numărului mediu de salariați pe principalele sectoare de activitate, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În județul Buzău cel mai mare număr de angajați se găsesc în sectorul industriei, sector ce ocupă 34% din numărul total în 2012 și cu un număr de salariați într-o continuă creștere. Următoarele sectoare sunt comerțul cu un procent de 18% în anul 2012 din numărul total și cu un număr de salariați care se menține relativ constant, urmat de învățământ cu o pondere de aproximativ 9% în anul 2012, dar ajungănd la 7,8% în anul 2015. Aceste patru sectoare ocupă o pondere de aproximativ 68% din totalul restul sectoarelor în număr de 11, ocupă restul de 32% din total.

Tabel nr. 2.25

Numărul șomerilor înregistrați în perioada 2012-2015 și rata șomajului din aceeași perioadă

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

În județul Buzău numărul de someri înregistrați în perioada 2012-2015 a avut o tendință de creștere ajungând în anul 2015 la un procent de 23% față de anul 2012.

În ceea ce privește rata șomajului putem observa ca în anul 2014 rata șomajul la persoanele de sex masculin a atins cota cea mai mare de 2,1%, dar în 2015 aceasta a scăzut ajungând la 1,8% față de rata șomajului la persoanele de sex feminin care din anul 2012 până în anul 2015 a continuat să crească ajungând de la 6,3% în 2012 la 8,2% în 2015, practic a crescut cu 1,9 procente.

Fig. 2.24 Structura numărului de șomeri înregistrați pe sexe, în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

După cum se poate observa și din graficul de mai sus numărul persoanelor de sex masculin care nu au un loc de muncă în județul Buzău se menține la un procent de peste 60% pe parcursul anilor analizați. Dacă vorbim și de persoanele de sex feminin, acestea ocupă o pondere mult mai mică de doar 40% și au tendințe oscilante pe tot parcursul celor patru ani analizați.

Fig. 2.25 Evoluția populației ocupate și a numărului de șomeri în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică în anul 2012 numărul persoanelor active era de 176 de mii de persoane și era peste numărul persoanelor care nu aveau un loc de muncă, însă acest lucru s-a schimbat pe parcursul celor patru ani , încă din anul 2014 numărul somerilor era cu aproximativ 12 mii de persoane mai mare decât numărul persoanelor active. Acet lucru nu s-a schimbat nici în anul 2015, numărul peroanelor fără loc de muncă ajungând la 18 mii față de numărul persoanelor active.

2.4 Situația educațională, socială și sanitară la nivelul județului Buzău

Pentru a putea analiza situația educațională, socială și sanitară la nivelul județului Buzău s-a urmărit numărul persoanelor încadrate pe un nivel educațional, principalele unități sanitare, a personalului medico-sanitar, precum și evoluția fondului de locuițe, dar și a apei potabile care este distribuită locuitorilor județului în perioada 2012-2016.

Tabel nr.2.26

Numărul elevilor în cadrul județului Buzău, în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Analizând datele din tabelul nr. 2.26 se constată ca numărul popupației preșcolare în anul școlare 2011/2012 este de 21%, dar este în scădere ajungând în anul 2015 la un procent de 17% pe fondul creșterii populației primare de la 24% în anul școlar 2011/2012 la 30% în anul școlar 2015/2016 odată cu introducerea clasei zero.

Ponderea ocupată de învățământul gimnazial este de 24-25%, cel liceal în anul 2011/2012 era de 26% ajungând în anul 2015/2016 la 21%, învățământul profesional ocupă ponderea cea mai mică în anul 2012(0,1%), dar este într-o continuă creștere până în 2015/2016 (1,8%) datorită scolilor profesionale într-un număr foarte mare. După cum putem observa numărul persoanelor înscrise în ănvățământul superior este foarte mic de doar 0,4% în 2011/2012 și 0,7 în 2015/2016.

Fig. 2.26 Evoluția numărului de elevi în cadrul județului Buzău în perioada 2012-2016

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

După cum putem observa și din graficul de mai sus populația școlară pe niveluri educaționale a suferit oscilații în perioada anilor școlari 2011/2012-2015/2016. Însă aceste oscilații au determinat scădere populație școlare totale comparativ cu anul 2012 în felul următor: 1% în anul 2013, 2% în anul 2014, 3% în 2015 și 6% în 2016 în principal datorită scăderii ratei natalității.

Tabel nr. 2.27

Personalul medical/sanitar în unitățile cu proprietate majoritară de stat în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

Conform tabelului de mai sus putem observa că numărul medicilor a crescut față de anul de referință 2012 cu 6% în 2013, 5% în 2014 și 7% în 2015. O creștere constantă s-a înregistrat și în cazul stomatologilor și a farmaciștilor, însă personalul sanitar mediu a avut în anul 2014 o scădere bruscă cu aproximativ 55% față de anul 2012.

Fig. 2.27 Structura personalului medico-sanitar în unitățile cu proprietate majoritară de stat în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

Din totalul personalului medico-sanitar în unitățile cu proprietate majoră de stat, în perioada 2012-2015 se poate obseva că ponderea cea mai mare o are personalul sanitar mediu cu 72% în anii 2012-2013, însă în anul 2014 au avut o scădere de 20 de procente care a rămas constantă și în anul 2015. În schimb personalul medical a înregistrat o creștere de 12% în anii 2014-2015 față de 2012-2013.

Tabel nr. 2.28

Principalel unități sanitare din județul Buzău în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

În județul Buzău numărul de spitale pe parcursul anilor analizăți a ramas același în schimb se remarca un număr foarte mare al cabinetelor de familie, cabitenelor de specialitate, dar și a cabinetelor de stomatologie.

Fig. 2.28 Evoluția numărului de unităti medicale în perioada 2012-2015 față de anul anterior

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

După cum se poate observa și din graficul de mai sus în anul 2013 față de 2012 numărul farmaciilor a înregistrat o creștere de 22%, în anul 2014 față de 2013 de 4%, iar în anul 2015 față de 2014 de doar 1%, laboratoarele medicale în anul 2013 față de 2012 au înregistrat o creștere de de 15% în anul 2014 fată de 2013 de 2% iar în anul 2015 față de 2014 de 8%, cabitele de specialitate au înregistrat o creștere de 11% în anul 2013 fată de 2012 de 11% în anul 2014 față de 2013, iar în anul 2015 față de 2014 au înregitrat o scădere de 4%. Dar nu același lucru putem spune și despre celelalte tipuri de cabinete medicale care au avut o scădere de 25% în anul 2013 față 2012, iar pe parcursul celor doi ani nu au mai înregistrat creșteri sau scăderi.

Tabel nr. 2.29

Fondul de locuințe în perioada 2012-2015

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

Din tabelul de mai sus putem obserca ca numărul camerelor de locuit cât și al locuințelor în perioada 2012-2015 a înregistrat o creștere constantă, dar este o creștere minoră de nici 1% în 2015 față de 2012. Același lucru se poate spune și despre suprafața locuibilă care a crescut de la 9298 m2 în 2012 la 9391 m2 în anul 2015.

Fig. 2.29 Volumul de apă potabilă distribuită cetățenilor

Sursa: Prelucrare propie pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică

Din figura de mai sus putem observa ca volumul de apă distribuit cetățenilor a avut o scădere bruscă de 13% în anul 2013 față de 2012 urmată de scăderi constante până în anul 2015 astfel: în anul 2014 de 2% față de 2013, iar în anul 2015 de doar 1% față de 2014.

2.5. Cercetare, dezvoltare și inovare

Unul dintre factorii cei mai importanți care influențeaza în mod direct competitivitatea județului Buzau este dezvoltarea și îmbunătățirea permanenta a sectorului de cercetare-dezvoltare. Acest sector, din păcate, nu este atât de bine dezvoltat și nu are legaturi atât de strânse cu mediul economic al județului neavând o contribuție semnificativă la dezvoltarea economiei regionale.

La nivelul județului Buzău sfera de cercetare este reprezentată de stațiunile de cercetare și dezvoltare precum și de un centru universitar cunoscut la nivel național:

Universitatea BioTerra București

Facultatea de Management Agroturistic

Facultatea de Ingineria Produselor Alimentare

Facultatea de Controlul și expertiza produselor alimentare

Specializarea Protecția consumatorului și a mediului

Facultatea de Drept

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație-Pietroasele

Pepinieră și fermă pomicolă-Istrița

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură-Buzău

2.6 Mediu de afaceri

Pentru a putea caracteriza cât mai eficient mediul de afaceri din județul Buzăus-au luat în considerare modalitățile de sprijinire ale mediu de afaceri, dar și modul prin care se realizează finanțarea acestuia.

2.6.1 Sprijinirea mediului de afaceri

La nivelul Județului Buzău, sprijinirea mediului de afaceri se realizează cu ajutorul:

Infrastructură de sprijin a mediului de afaceri?

Structuri de sprijin pentru IMM-uri: Patronatul Întreprinderilor mici și mijlocii Buzău

Asociațiilor și instituțiilor de sprijin pentru mediul de afaceri

a) Agricultură și devoltare rurală

Asociația Crescătorilor de albine din Buzău S.C. Apicola S.R.L.

Asociația Crescătorilor de animale „Cercel”

Asociația Crescătorilor de Bovine, Ovine și Caprine Puiești-Buzău

Dezvoltarea mediului de afaceri

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Buzău

Patronatul Întreprinderilor mici și mijlocii Buzău

Industrie, transporturi, comerț

Asociația Transportatorilor

2.6.2 Finanțarea mediului de afaceri

Programele pentru finanțare implementate la nivelul județului Buzău pentru perioada 2014-2020 au în vedere următoarele:

Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri:

Dezvoltarea mediului de afaceri și a antreprenoriatului

Schema de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impac major în economie

Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate

Dezvoltare rurală si agricultură ecologică: Programul Național de Dezvoltare Rurală

Dezvoltarea infrastructurii de transport

Direcția de dezvoltare 4.4 Infrastructura și utilități

Promovarea diversificării activităților economic

Direcția de dezvoltare 4.6 Mediul economic

Creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea calității serviciilor de utilități publice

Direcția de dezvoltare 4.2 Educație și cultură

Direcția de dezvoltare 4.3 Sănătate și asistență socială

Direcția de dezvoltare 4.9 Eficiență energetică

Capitolul 3

TENDINȚE ȘI PROGNOZE LA NIVELUL JUDEȚULUI BUZĂU EVIDENȚIATE CU AJUTORUL ANALIZEI SWOT

Capitolul anterior a constat în calcularea și interpretarea indicatorilor principali la nivelul județului Buzău ,iar pe baza analizei anterioare în continuare s-a realizat analiza SWOT a județului Buzău, dar și strategiile de dezvoltare rurală a județului Buzău pentru orizontul de timp 2020.

3.1 Analiza SWOT a județului Buzău

Cu ajutorul analizei SWOT putem identifica și analiza la nivelul județului Buzău punctele tari și punctele slabe, dar și oportunitățile și amenințările. Cu ajutorul interpretărilor facute in capitolul anterior putem realiza strategiile de dezvoltare durabilă a județului Buzău.

Analiza SWOT are în vedere domenii importante de desfășurare a activității în județul Buzău cum ar fi: așezare geografică,economie (agricultura,industria, turismul, servicii), populația, piața forței de muncă, demeniul cercetării-dezvoltării și inovării, infrastructură socială, sanitară, educațională și tehnică.

Puncte tari pe care le-am identificat la nivelul județului Buzău sunt următoarele:

Județul Buzău are un număr relativ mare de locuitori ocupând locul 17 din cele 41 de județe;

Suprafață mare a județului ce reprezintă 17% din suprafața Regiunii Sud-Est și 2,6% din suprafața țării;

Forța de muncă este ieftină, flexibilă, disponibilă și calificată;

Prezente pe suprafața județului Buzău a tuturor formelor de relief;

Râul Buzău reprezintă un bazin hidrografic dezvoltat;

Rata somajului în mediul urban este relativ apropiată cu rata somajului în mediul rural;

Obiceiuri tradiționale păstrate cu sfințenie si transmise din generație în generație;

Populația județului este alfabetizată intr-un grad ridicat si omogen și este educată în spiritul harniciei și ordinii;

Existența unor cai de comunicație și accer rapid către toate regiunile de importanța europeană: către Transilvania, prin DN 10 Buzău-Brașov, către Moldova prin E85 Buzău-Focșani, către București prin E85 și prin DN1 Buzău-Ploiești;

Existența apelor minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, bogate in iod

Stațiuni balenoclimaterice precum Balta Albă și Sărata-Monteoru

Multiple atracții turistice: Vulcanii Noroioși, Casa Vergu-Mănailă, Muzeul Județean Buzău, Mănăstirea Ciolanu, Tabăra de sculptură de la Măgura, Parcul Crâng, Muzeul Municipal, Casa Memorială a lui Vasile Voiculescu, Castrul roman de la Pietroasele, Barajul Siriu, Cascada Casoca, Focul Viu de la Terca și multe alte atracții turistice

O poziție strategică din punct de vedere al apropierii de Dunăre (120 km) și de Marea Neagră, dar mai ales față de cel mai mare port din România (225 km) – portul Constanță

Județul Buzău se află la o distanță de aproximativ 120 de km de București, implicit față de cel mai mare aeroport al României-aeroportul Otopeni.

Punctele slabe care împiedică județul Buzău să obțină rezultatele sau performanțele dorite sunt următoarele:

Județul Buzău se află ca și localizare în Zona I de risc seismic a României;

Salarizare nesatisfăcătoare față de anumite sectoare de activitate ceea ce duce la orientarea populației către alte centre urbane;

Accesul limitat, dar și lipsa de preocupare scăzută a populației față de accesarea de fonduri europene pentru începerea unei afaceri pe contr propriu sau în familie;

Un grad destul de mare de ariditate în partea de sud a județului;

Instabilitate a solului și eroziune în bazinele depresionare intra montane Nehoiu, Nehoiașu,Bâsca și Gura Teghii;

Nevoia populației de reconversie profesională imediată și lipsa cursurilor de recalificare sau de calificare profesională;

Rigiditatea dar și reticența persoanelor în special a celor mai în vârstă la reconversie profesională;

Sporul natural negativ ridicat și prezența procesului de îmbătrânire a populației

Există un grad ridicat de uzură morală și fizică a utilajelor agricole

Rata somajului este mare în ambele medii

Infrastructura este deficitară: lipsa rețelei de apă curente, de canalizare sau de gaze la nivelul mediului rural, dar și lipsa drumurilor asfaltate din interiorul satelor sau localităților;

Infrastructura la nivelul căilor ferate este învechită, caracterizată de viteză mică de circulație incompatibilă cu standardele Uniunii Europene.

Oportunitățile județului Buzău cu ajutorul căror se poate realiza dezvolarea durabilă sunt legate de următoarele:

Forța de muncă disponibilă în județ este flexibilă, ieftină și disponibilă;

Rata șomajului este redusă prin reconversie profesională și adaptarea forței de muncă existentă șa necesitățile pieței muncii;

Existența unor finanțări în domeniul resurselor umane și capacității umane;

Județul Buzău are o poziție geo-strategică, la locul de întâlnire al celor trei regiuni istorice Muntenia, Transilvania și Moldova;

Potențial eolian ridicat datorită prezenței Austrului și Crivățului pe tot parcursul anului;

Un grad mare de utilizare al energiei regenerabile ceea ce duce la creștere economica dar și introducerea de noi tehnologii;

Datorită zonei de deal, dar mai ales a zonei de munte, dar și a fondului forestier bogat rezulta o cantitate destul de mare de deșeuri din lem și rumeguș;

Dealurile sunt însorite cu o dispunere sudică ceea ce sunt favorabile creșterii viței de vie;

Existența pe teritoriul județului trei stațiuni de cercetare ( pomicolă, viticolă și legumicolă);

Existența apelor minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, bogate in iod

Localitățile din județ sunt repartizate pe toate formele de relief

Oportunitatea dezvoltării agriculturii în zona de sud

Mediu oportun de creștere a animalelor dar și a fructelor de padure în zona de centru și nord a județului.

Protejarea și menținerea biodiversității prin custodia celor două arii protejate de o mare importanță ( Penteleu și Siriu)

Amenințările cu care se confruntă județul Buzău și care stau de cele mai multe ori în calea dezvoltării durabile a acestuia sunt următoarele:

Cea mai mare amenințare a județului este lispa locurilor de muncă;

Datorită salarizării necorespunzătoare forța de muncă migrează către alte centre urbane;

Șomajul este de lungă durată;

Munca la negru a cunoscut o creștere considerabilă în ultimi ani;

Fiind în Zona de risc I,exita un risc mare seismic;

Existența populației rrome ceea ce duce la un grad de sărăcie în anumite localități ale județului și care afectează imaginea acestuia;

Lipsa exploatării inteligente și durabile a pozitiei strategice și geografice a județului Buzău;

Pe viitor exista riscul scăderii a numărului de copii care vor mergela școală dar și a numărului de dascăli;

Autoritățile nu sunt interesate de educație și cultură, mai ales în mediul rural;

Datorită creșterii secorului medical privat există posibilitatea creșterii costurilor serviciilor medicale de stat;

Calitatatea serviciilor medicale a scăzut vizibil datorita migrării doctorilor în domeniul privat sau în alte state;

Lipsa fondurilor duce la scăderea investițiilor publice în domeniul infrastructurii și utilităților;

Dispariția unor specii de faună sau floră de pe raza județului Buzău;

Reducerea până aproape de dispariție a spațiilor verzi mai ales în mediul urban;

Accesarea foarte grea a creditelor bancare

3.2 Strategii de dezvoltare a județului Buzău pentru orizontul de timp 2020

Datorită realizării analizei SWOT se pot preciza strategiile de dezvoltare durabilă ale județului Buzău pentru Orizontul de timp 2014-2020, strategii adoptale la nivelul Regiunii Sud-Est și implicit și la nivelul județului Buzău. Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est a propus pentru perioada 2014-2020 7 priorități principale:

Dezvoltarea urbană durabilă integrate

Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional

Îmbunătățirea competitivității economiei regionale

Îmbunătățirea turismului regional

Conservarea și protecția mediului înconjurător

Îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea resurselor regenerabile

Îmbunătățirea calității în domeniul educației, sănătății și incluziune socială

(Sursă: Strategia de Dezvoltare durabilă a județului Buzău și planul de actiuni 2014-2020)

Prioritatea nr.1 are în vedere vedere protejarea, conservarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și natural, precum si îmbunătățirea condițiilor de locuit, a spațiilor publice, a calității vieții în zonele urbane și dezvoltarea unui transport public urban ecologic.

Efectuarea de lucrări de restaurare sau reconstrucție arheologice pentru obiectivele de interes regional.

Investiții în muzee de promovare a patrimoniului cultural și natural

Protejarea, restaurarea, promovarea dar și valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul cultural național, dar și în patrimoniul cultural regional.

Investiții în construirea, modernizarea sau reabilitarea clădirilor publice sau comerciale

Executarea de lucrări specifice pentru asigurarea protecției civile și pentru a crește siguranța cetățenilor

Realizarea priorități nr. 2 se va realiza prin:

Infrastructura rutieră pe rețeaua de baza trebuie dezvoltată și extinsă

Consolidarea, reabilitarea sau construirea rețelei de poduri pe rețeaua de drumuri județene

Modernizarea sau construirea de stații pentru transportul public pe traseul drumului județean

Prioritatea nr. 3 se va realiza prin:

Dezvoltarea, modernizarea sau chiar crearea de incubatoare de afaceri pentru sprijinirea micilor afaceri

Implementarea și dezvoltarea de noi modele de afaceri pentru IMM-uri, dar mai ales pentru a favoriza transferul tehnologic

Realizarea de investiții pentru IMM-uri în vederea îmbunătățiri performanțelor

Realizarea de activități de promovare și de sprijin pentru afaceri

Prioritatea nr. 4 are în vedere dezvoltarea turismului, precum și susținerea activităților recreative și culturale prin următoarele aspecte:

Promovarea și crearea brand-ului turistic regional

Dezvoltarea traseelor montane precum și a traseelor turistice

În mediul rural promovarea ecoturismului și agroturismului dar și a tradițiilor conservate.

Restaurarea monumentelor deja existente sau crearea de noi puncte de atracție

Organizarea și promovarea de târguri cu produse tradiționale, concerte, festivaluri

Modernizarea, reabilitarea sau construirea infrastructurii publice în stațiunile turistice

Infrastructura montană trebuie modernizată, reabilitată sau construită acolo unde este cazul

Amenajare de piste pentru biciclete și trasee de ciclism

Prioritatea nr.5 se va realiza cu ajutorul următoarelor aspecte:

Modernizarea, reabilitarea sau construcția de stații de epurare

Realizarea unui sistem de avertizare a populației despre zonele potențial poluate

Colectarea și epurarea apelor uzate prin aplicarea unor soluții ecologice

Crearea unor sisteme de gestionarea a deșeurilor menajere, industriale și medicale

Organizarea și derularea unor cursuri de instruire pentru personalul din ariile naturale protejate

Organizarea și derularea de campanii de informare a populației la riscurile poluării

Menținerea rețelei de spații verzi implicit plantarea de arbori în spațiile publice

Pentru a se putea realiza Prioritatea nr.6 se pleacă de la următoarele aspecte:

Reabilitarea și modernizarea termică a cladirilor existente sau a celor nou construite

Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de termoficare

Investirea unor fonduri pentru izolarea conductelor aflate la subsolul blocurilor

Prioritatea nr. 7 se va realiza cu ajutorul următoarelor aspecte:

Dotarea și modernizarea unităților de învățământ școlare și antrepreșcolare

Crearea și dezvoltarea de programe de învățare pentru copii cu potențial înalt de educație

Să faciliteze acesul tuturor persoanelor la educație, formare profesională și activități sportive și culturale

Crearea și dezvoltarea bazelor sportive, de agrement și recreere

Realizarea de campanii de informare cu privire la rolul educației în formarea profesională și dezvoltare durabilă

Dotarea unităților medicale cu echipament de ultima generație pentru reducerea pierderilor vieților omenești

Realizarea de campanii de informare, campanii de educare cu privire la sănătatea locuitorilor

Realizarea și promovarea unor programe de formare profesională în scopul creșterii calității serviciilor medicale

Realizarea unor investiții în infrastructura de sănătate

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Dezvoltarea durabilă reprezintă pentru județul Buzău o cerință foarte importantă care va duce la creșterea economiei, imbunătățirea calității vieții, dar și la o utilizare cât mai rațională a resurselor naturale pe care le deține județul.

Această lucrare a fost concepută cu scopul de a analiza activitățile diferite care se desfășoară în județ, dar și a unor aspecte legate de acesta, în așa masură încât să se poată stabili obiectivele strategice pentru dezvoltarea durabilă a județului. În prima parte a lucrării se pot concluziona următoarele aspecte: așezarea geografică a județului ,clima este putin favorabil practicării și dezvoltării unei agriculturi intensive, hidrografie județului este formată în special de Râul Buzău, flora și fauna bogată pot determina dezvoltarea unor afaceri în cadrul turismului, cele mai importante sectoare din economia județului sunt industria prelucrătoare, agricultura și comerțul care nu sunt valorificate la adevărata lor valoare.

În ce-a de a doua parte a lucrări am analizat mai amănunțit județul Buzău și am avut în vedere mai multe sectoare ceea ce a permis desprinderea unor comcluzii:

Populația și demografia: populația județului este în scădere datorită numărului mare de decese în defavoare nașterilor, dar și a migrației populației în afara țării.

Economia județului:

Suprafața agricolă totală a județului Buzău ocupă 66% din totalul suprafeței județului, iar restul este ocupat de terenuri neagricole precum: paduri, ape, construcții s.a.. Cu toate că ocupă o suprafață așa de mare, agricultura nu aduce venituri județului foarte mari în comparație cu industria prelucrătoare și comerțul.

Turismul: Datorită celor trei trepte de relief ce se găsesc în județ (câmpie, deal și munte), potențialul turistic este foarte valoros fapt ce confirmă și creșterea numărului de unități de cazare în perioada 2012-2016 în număr de 86 de unități.

Industrie: Principalele ramuri din industrie care aduc profit județului sunt industria prelucrătoare, comerțul și construcțiile, fapt ce este dovedit și de investițiile brute la 1000 lei cifră de afaceri.

Piața forței de muncă: Cel mai mare număr de persoane ocupate 166 de mii de persoane îl gasim în cadrul următoarelor sectoare: agricultură (61 de mii), industrie (39 de mii), comerț (22 de mii).

Educație și sănatate: Numărul elevilor din unitățile de învățământ este în continuă scădere datorită scăderii numărului de nou născuți, dar și din cauza sărăciei. Dacă vorbim de personalul medical, acesta a avut o creștere pe parcursul anilor analizați.

Programele care au fost derulate în anii anteriori (2010-2012) au vizat următoarele sectoare din cadrul județului Buzău precum sănătatea cu „ Programul de formare și angajare de mediatori sanitari”, economia cu „ Obiectivul privind facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor de etnie romă”, protecția copilului,educație,cultură și culte cu programul „ Angajarea meditatorilor școlari”, „Promovarea multi și interculturalității”.

Următoarele programe se vor derula în perioada 2014-2020 sub finanțarea Fondului European pentru Dezvoltare Regională și cuprind următoarele priorități de dezvoltare regională:

Îmbunătățirea calității turismului la nivel regional

Dezvoltarea urbană durabilă integrată

Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții

Promovarea ocupării forței de mucă și sprijinirea mobilității forței de muncă

Consolidarea cercetării ,dezvoltării tehnologice și a inovării

Ca urmare a realizări acestui studiu de caz se recomandă introducerea și implementarea tuturor priorităților specifice ale strategiei de dezvoltare conform Planului de Dezvoltare Regionașă Sud-Est.

BIBLIOGRAFIE