Studiu de Caz Privind Decontarile cu Tertii In Cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti

Economie

Studiu de Caz Privind Decontarile cu Tertii In Cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAPITOLUL I

Caracteristici privind sectorul public și contabilitatea publică

Reglementări și concepte privind sectorul public și instituțiile publice

Sistemele economice supercentralizate, specifice țărilor foste comuniste, printre care și România, au generat sisteme contabile moniste, bazate pe o normare excesivă axată pe înregistrarea exhaustivă a operaniunilor economico-financiare și centralizarea lor din „treaptă în treaptă” până la nivelul economiei naționale.

Ca urmare a integrării în Uniunea Europeană, România a trebuit să descopere un limbaj corespunzător prin care să poată fi inclusă în realitățile economice europene și internaționale, a depus eforturi remarcabile, realizând un progress semnificativ prin punerea în aplicare a standardelor internaționale de contabilitate și la armonizarea contabilității cu prevederile directivelor europene.

Instituțiile publice au o misiune importantă in cadrul statului deoarece acestea ajută statul să-și indeplinească functiile sale, statul influentând procesele economice in economia de piata, si in alte tipuri de economii, prin intermediul sectorului public.

Sfera de cuprindere a institutiilor publice este largă, statul actionand in toate sectoarele vietii economice sau sociale, una din caracteristicile cele mai importante ale economiilor secolului XX, care se continua si in secolul XXI, este răspândirea sectorului public. Statul, cu ajutorul institutiilor de care dispune, in functie de politica urmata in diferite perioade, a redistribuit produsul intern brut in economie, punându/și amprenta pozitiv sau negativ în desfasurarea anumitor activitati.

O institutie publica este organizata ca o entitate cu personalitate juridical,a este o persoana de drept public creata special pentru a se asigura satisfacerea interesului general. Ca urmare, institutiile publice dispun de patrimoniu propriu, precum si de buget, pot incheia contracte in nume propriu si pot sta in justitie.

Un din trăsăturile institutiilor publice o reprezintă faptul ca ele produc bunurile publice, acestea fiind distribuite in cea mai mare parte gratuit sau la preturi care se sunt sub nivelul costurilor. Prin serviciile puse la dispoziție de catre institutiile publice se are în vedere asigurarea unor servicii catre contribuabili care ar impune costuri ridicate daca ar fi produse de sectorul privat, dar si asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor.

1.1.1. Sectorul public și particularitățile sale

Sectorul public este o parte a economiei ce se ocupa de efectuarea de diverse servicii guvernamentale.

Componența sectorului public variază in funcție de țara, dar in majoritatea statelor el include servicii precum: armata, poliția, transportul in comun, educație, sănătate, guvernul, presedenția, parlamentul.

Sectorul public poate oferi servicii de care un neplătitor de taxe se poate bucura (exemplu iluminatul public). Sectorul public este unul dintre cele mai mari sectoare (de exemplu in SUA reprezintă 40% din economia țării).

Sectorul public îndeplinește o serie de funcții cum ar fi următoarele: funcția de alocare,funcția de distribuție a veniturilor , funcția de stabilizare.

Funcția de alocare reprezintă modul de implicarea a statului în mecanismul pieței pentru determinarea tipului și calitãții unui serviciu public și posibilitãțile de creștere a veniturilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare prestãrii serviciului. Dacă piața garantează o utilizare eficientã a resurselor, implicarea statului este mică și se reflectă în acțiuni care au rol sã încurajeze concurența și libera intrare pe piațã, iar atunci când se manifestã o situație de monopol, implicarea statului este utilă pentru stabilirea ” ordinii” în activitatea economică. Implicarea statului se realizeză fie prin producție publicã directã, fie prin sprijinirea firmelor private în adoptarea deciziilor referitor la tipul, cantitatea și calitatea producției.

Distribuția veniturilor vizeză implicarea statului pe piațã prin procesul de ajustare a veniturilor și avuției acumulate din tranzacții economice, în practicã se asigurã prin sistemul impozitelor progresive care constã în perceperea unor impozite mai ridicate asupra veniturilor mai mari.

Stabilizarea este o funcție a sectorului public care are ca obiective principale creșterea ocupãrii forței de muncã, stabilitatea prețurilor, creșterea economicã se aflã în centrul politicilor macroeconomice, crearea cadrului legal ce asigurã și protejeazã tranzacțiile economice publice și private

Putem spune că implicarea statului în economie nu garantează eficiența economicã și echitatea socialã.

In legislația românească se folosește termenul de instituție publică și cuprinde:

Parlamentul

Presedenția

Ministerele

Prefecturi,Consilii Județene, Primării, Consilii Locale

Instituțiile publice desfașoară activități pentru populatia unei țări, neobținând venituri proprii, ele sunt finanțate din fondurile publice prevăzute in bugetul statului.

Informațiile oferite referitoare la poziția financiară, performanța și modificarea poziției financiare a entității publice, sunt folosite pentru luarea anumitor decizii economice atât de managerul instituției cât și de decidenții externi.

In decursul timpului finanțele publice au trecut prin mai multe stadii legislative, având in vedere totalitatea conditiilor si imprejurarilor specifice fiecarei perioade la nivel international..

În țara noastră au fost o serie de modificări privind legislația, astfel:

Legea nr. 10 din 1991 se refera la elaborarea și execuția bugetului public național, care cuprinde bugetul administrației centrale de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilirea și perceperea impozitelor, taxelor și altor venituri ale statului și utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecătorești și executive. In aceasta lege mai este specificat executarea controlului asupra modului de utilizare a mijloacelor materiale și bănesti care apartin regiilor autonome, instituțiilor publice și asupra capitalului social al statului în societățile comerciale.

Legea nr.72/1996 in care este specificat faptul ca resursele financiare publice sunt contituite si gestionate printr-un unitar de bugete:

bugetul de stat

bugetul asigurarilor sociale

bugetele locale

gugetul fondurilor speciale

bugetul trezoreriei

Legea nr. 500/2002 modificata si completata prin Ordonanță de Urgență nr. 15/2014 pentru completarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice

Dupa modul de finantare, institutiile publice se clasifica dupa cum urmeaza.:

institutii publice finantate integral din bugetul de stat sau bugetele locale ( veniturile care sunt realizate sunt varsate in totalitate, la bugetul din care sunt finantate;

institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale; (veniturile proprii obtinute sunt completate din fonduri de la bugetul statului, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare; Astfel, veniturile proprii care sunt realizate de institutiile in cauza se retin pentru autofinantare, iar veniturile nefolosite sunt raportate pentru anul urmator;

institutii publice finantate integral din venituri proprii (autofinantare).

1.1.2. Sistemul bugetar din Romania.Organizare

1. Structura sistemului bugetar din Romania

Alcatuirea sistemului bugetar are la bază modul de organizare a statului român. Putem spune ca intalnim aceeași divizare administrativ-teritorială, în: județe, municipii, orașe și comune.

In art.137 din Constituția Romaniei, este menționat faptul că Bugetul public national cuprinde:

bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale de stat

bugetele locale ale comunelor, orașelor și județelor.

Legea finanțelor publice nr.500/2002 definește sistemul bugetar din România ca fiind un sistem unitar de bugete, acesta cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale,bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor și serviciilor publice finanțate integral sau din bugetul de stat, bugetul instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor și serviciilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si a căror rambursare, dobâzi și alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Responsabilitatea organizării și conducerii contabilității în institutiile publice este de datoria ordonatorului de credite sau a altei persoane care are ca obligatie gestionarea unității respective.

Organizarea si conducerea contabilității în instituțiile publice se face in compartimente distincte ( compartiment financiar-contabil, serviciu financiar contabil, birou financiar-contabil) si sunt conduse de : directorul financiar contabil/contabil șef sau altă persoană care are ca sarcini de serviciu indeplinirea acestei funcții. Persoanele enumerate mai sus trebuie să fie licentiate in economie, iar împreuna cu salariatii din subordine răspund de organizarea și conducerea contabilității, cu respectarea legii.

In instituțiile publice unde contabilitatea nu este structurată în compartimente distincte, conform legii pot încheia contracte de prestări servicii.

Persoanele responsabile cu organizarea și conducerea contabilității, potrivit legii asigură condiții optime pentru conducerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și efectuarea inventarierii atât a elementelor de activ căt și a elementelor de pasiv, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare și depunerea lor in termen la organele în drept, păstrarea documentelor justificative, a situațiilor financiare a registrelor financiare si organizarea contabilității de gestiune conform specificului fiecarei instituții.

Bugetul este definit ca fiind un plan în care sunt prevăzute si aprobate veniturile și cheltuielile, de regula pentru o perioadă de un an, in funcție de modul de finanțare a fiecărei instituții publice.

Cheltuielile exprima costul bunurilor si serviciilor intrebuințate în vederea indeplinirii serviciilor publice sau realizării veniturilor.

După natura economică cheltuileile se impart în:

cheltuieli operationale (cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte impozite , taxe și vărsăminteasimilate, cheltuieli cu amortizările, provizioane și ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare)

cheltuieli financiare (pierderi din creanțe imobilizate, cheltuieli din investiții financiare cedate, cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli privind dobânzile, etc.)

cheltuieli extraordinare ( pierderi din calamitati, cheltuieli extraordinare din operatiuni de active fixe).

Veniturile, pentru instituțiile publice, reprezintă atât contribuțiile, taxele, impozitele și alte sume de încasat, cât si prețul bunurilor vândute sși a servicilor prestate pentru o anumită perioadă de timp.

Veniturile, ca și cheltuielile, conform OMFP nr.1915 din 2005 se clasifică în: operaționle,financiare și extraordinare.

Legile bugetare anuale include:

legea bugetului de stat pe anul 2015, nr. 186/2014

legea bugetului asigurarilor sociale de stat nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015.

Cheltuielile si veniturile instituțiilor publice sunt în același timp atât de natură publică cât si bugetare, pentru că sunt executate de instituțiile publice care activează în sectorul public fiind finanțate din diverse bugete.

Bugetul de stat, cel mai important buget din sistemul unitar de bugete, unde majoritatea impozitelor, o parte din taxe, contribuții și alte venituri se varsă și în care se prevedefinanțarea activității ministerelor și a instituțiilor publice.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este realizat și aprobat printr-o lege diferită față de legea bugetului de stat, acest buget se refera la: contributii privind asigurările sociale, majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor, dobânzi, alte venituri prevîzute de legea pensiilor cheltuieli privind finanțarea unor investiții proprii, cheltuieli privitoare la funcționarea și organizarea sistemului public , alte cheltuieli specificate de lege.

Bugetele locale pot fi definite ca fiind documente prin care sunt elaborate si aprobate veniturile si cheltuielile unităților administrativ teritoriale. Bugetele locale inființate conform organizării administrativ-teritoriala a țarii in bugete pe judete, municipii, orase comune și a municipiului bucuresti, isi intocmesc bugetul propriu in conditii de autonomie.

1.1.3 Principii bugetare

Principiile bugetare, sunt:

Principiul universalității presupune ca toate veniturile si cheltuielile publice sa fie incluse in buget , în sume brute.Exceptând donațiile și sponsorizări (care au stabilite destinații distincte), veniturile bugetare nu pot fi destinate direct unei cheltuieli bugetare anume.

Principiul publicității presupune ca sistemul bugetar să fie deschis și transparent, infăptuindu-se prin dezbatere publică a proiectelor de buget si a conturilor generale anuale odată cu aprobarea acestora. Publicarea bugetului trebuie sa se facă in Monitorul Oficial al României, Partea I, in culegeri de acte normative, după ce acesta a fost discutat si aprobat. O alta modalitate de prezentare a bugetului este prin publicarea în mijloacele de informare în masa.

Principiul anualității

Conform acestui principiu veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pentru o perioadă de un an, care este asimilat exercițiului bugetar. Art.11 din Legea 500 din 2002 prevede că toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. Principiul anualității este aplicat din dorința de a asigura condiții necesare pentru evaluarea veniturilor si alocațiilor bugetare care ar trebui să fie cat mai aproape de realitate, în vederea evitării fraudelor si delapidărilor. Bugetul este redactat si aprobat pentru o perioada de 1 an (12 luni), urmând ca la expirarea perioadei, Parlamentul să facă o nouă autorizare pentru noul an bugetar, anul bugetar poate sau nu să coincida cu anul calendaristic.

Principiul specializării bugetare. Veniturile și cheltuielile bugetare se inregistrează și se aproba în buget după provenienta lor și, pe categorii de cheltuieli, clasificate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare.

Principiul unității bugetare admite ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document, pentru a se garanta monitorizarea și utilizarea eficientă a fondurilor publice. Inglobarea tuturor cheltuielilor și veniturilor intr-un buget unitar reprezintă un avantaj deoarece se prezintă o imagine distinctă a situațiilor financiare. În practica, nu exista strictețe in respectarea principiului unitatii bugetare, pentru că, pe langa bugetul statului, se intocmesc si alte bugete cum ar fi: bugetele autonome; bugetele extraordinare; bugetele anexe; conturile speciale de trezorerie; taxele parafiscale.

După acest principiu, toate veniturile reținute și folosite în sistem extrabugetar, sunt cuprinse în bugetul de stat, respectând regulile și principiile acestui buget, în afară de veniturile proprii și subvențiile acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, venituriler proprii ale instituțiilor publice, veniturile obținute din activități autofinanțate, veniturile utilizate pentru constituirea fondurilor de stimularea personalului;

Principiul echilibrului bugetar -acest principiu presupune ca veniturile publice să fie egale cu cheltuielile publice, sa existe un echilibru între venituri și cheltuieli.

Anualitatea și echilibrul bugetului sunt

Principiul unității monetare prevede ca toate operațiunile bugetare să fie exprimate în moneda națională.

Aspecte teoretice privind obiectul contabilitatii publice

1.2.1. Obiectul contabilității publice

In conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991 republicata, instituțiile publice “ au obligația să organizeze și să conducă contabilitate proprie, respectiv contabilitatea financiara si contabilitate d egestiune adaptata la specificul activității”

Contabilitatea are sarcina să ofere înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie atât pentru utilizatorii externi, cât și pentru cei interni.

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea entităților, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară și la performanța financiară, precum și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale entităților respective, cât și pentru utilizatorii externi ai acestor informații (creditori financiari și comerciali, clienți, personal, alte instituții publice, etc.).

Contabilitatea publică oferă informații ordonatorilor de credite referitoare la :

executia bugetelor de venituri si cheltuieli

rezultatul executiei bugetare

patrimonial aflat in administrare

rezultatul patrimonial, etc.

În conformitate cu reglementările din domeniul finanțelor publice, contabilitatea publică este alcătuită din :

contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare

contabilitatea trezoreriei statului

contabilitatea generala care este bazată pe principiul constatării drepturilor si obligațiilor

contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate

Contabilitatea în institutiile publice este condusă in partidă dublă, fiind ajutată de conturile care sunt prevăzute in Planul de conturi general, cu următoarele clase de conturi: “clasa 1 – Conturi de capitaluri”, “clasa 2 – conturi de active fixe”, “clasa 3 – conturi de stocuri și productie în curs de execuție”, “clasa 4 – conturi de terti”, “ clasa 5 – conturi la trezoreria statului și bănci comerciale”, “clasa 6- conturi de cheltuieli” și “clasa 7 – conturi de venituri și finanțări”. Sunt mai multe grupe de conturi, în interiorul claselor, dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si gradul II. Conturile sintetice, la rândul lor, pot fi desfășurate în conturi analitice.

1.2.2. Organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice

Ordonatorului principal de credite sau persoanei care are ca atributii gestionarea instituției publice, îi revine răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității. Contabilitatea în instituțiile publice este organizată în compartimente distincte ( compartiment financiar-contabil, serviciu financiar-contabil, birou financiar contabil, etc.) si condusă de către directorul economic, contabilul șef sau altă persoană care este desemnată să îndeplinească această funcție.

Seful compartimentului /serviciului/biroului financiar – contabil răspunde de activitatea de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor , condorm legislației în vigoare.

Persoanele responsabile cu organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, asigură condiții optime pentru organizarea corectă și la zi a contabilității, coordonarea și efectuarea inventarierii elenmentelor de active și de pasiv, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, păstrarea registrelor , a documentelor justificative și a situațiilor financiare, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, iar în funcție de specificul fiecărei instituții publice, organizarea contabilității de gestiune.

In instituțiile publice controlul are trei forme:

control intern

audit public intern

control financiar preventive

Controlul intern se referă la totalitatea formelor de control exercitate în instituția publică, stabilite de conducerea acesteia, având ca obiectiv respectarea reglementărilor legale pentru a administra eficient și economic fondurile publice.

Controlul intern in cadrul unei institutii publice are ca obiective generale realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor publice, stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si eficienta;

Auditul public intern reprezinta activitatea organizata independent în cadrul unei instituții publice, este subordonat direct conducatorului instituției și are ca atribuțiuni principale verificări, inspecți ș analize a controlului propriu. Întreaga activitate desfășrată în cadrul unei instituții publice este verificată și controlată de către auditul public intern, auditorii publici interni au pot obțne toate informațile ș datele necesare pentru desfășrarea în bune condițiia activități de control.

Controlul financiar – preventiv se referă la verificarea periodică (regulată) a proiectelor de operațuni având ca obiective respectarea legalității și regularități și respectarea încadrrării angajamentelor bugetare hotărâte conform legii.

Având în vedere că banii publici sunt dobândiți in cea mai mare parte de la populatie, prin urmare sunt „banii populației”, gestionarea lor trebuie sa fie efectuată în mod eficient, înlăturându-se pe cat posibil pierderile și stoparea risipei. Pentru realizarea acestei misiuni, personalul institutiilor publice trebuie sa corespundă profesional pentru posturile ocupate, sa-și desfasoare activitatea cu maxim de seriozitate si profesionalism pentru a se preveni greselile.

1.3. Situatiile financiare ale institutiilor publice si rolul lor in buna gestionare a fondurilor publice

Documentele oficiale de prezentare a situației patrimoniului aflat în administrarea statului și a unităților administrative – teritoriale și a execuției bugetului de venituri și cheltuieli, pentru instituțiile publice, sunt situațiile financiare, întocmite în conformitate cu prevederile normative elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situațiile financiare întocmite în monedă națională, respectiv în lei, trebuie să prezinte o imagine fidelă a activelor , datoriilor, a poziției financiare și a performanței financiare. Întocmirea situațiilor financiare anuale trebuie să fie efectuate după inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv și a celorlalte bunuri aflate în patrimonial instituției publice, fiind semnate de conducătorul instituției și de către seful compartimentului financiar-contabil..

Instituțiile publice sunt obligate, conform legii, să depună la unitățile de trezorerie ale statului unde au deschise conturile, situația fluxurilor de trezorerie, în vederea obținerii vizei privind: exactitatea plătilor de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități, pentru asigurarea conformității datelor din contabilitatea instituției publice cu cele din contabilitatea unităților de trezorerie.

Componența situațiilor financiare

Conform O.M.F.P. nr. 1917 din 2005 situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind :

Bilanțul

Contul de rezultat patrimonial

Situația fluxurilor de trezorerie

Situația modificărilor în structura activelor sau capitalurilor

Anexe la situațiile financiare care includ: politici contabile și note explicative

Contul de execuție bugetara

Bilantul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se fac cunoscute atât elementele de activ, datorii și capitalul propriu ale instituției publice la finele perioadei de raportare, cât și alte situații conform legislatiei în vigoare. În țara noastră bilanțul este legiferat la nivel național, fiind folosit de toate instituțiile publice. Fiecărui element din bilanț este necesar să i se evidențieze valoarea elementului respectiv pentru exercițiul financiar precedent, iar dacă valorile evidențiate anterior nu sunt comparabile, acest fapt trebuie prezentat în notele explicative. Elementele de activ sunt evidentiate în bilanț, în funcție de gradul crescător al lichidității, iar cele de natura datoriilor sunt prezentate după gradul crescător al exigibilității.

Elementele patrimoniale de activ se refera la următoarele: mijloacele fixe din dotare (clădiri, construcții, instalații de laborator, aparate de măsurare, control si reglare; mijloace de transport, plantații de vii si pomi fructiferi; terenurile din exploatare; pădurile din patrimoniul primăriilor si al prefecturilor; publicațiile din biblioteci,etc,), mijloacele banețti, decontarile privind împrumuturile acordate, cheltuielile instituției, materialele si obiectele de inventar ( medicamente si materiale sanitare, materiale de intreținere si gospodărire, materiale cu caracter funcțional, alimente pentru cantinele proprii, etc.).

Elementele patrimoniale de pasiv se refera la: decontări privind împrumuturile primite ți decontările cu ordonatorii de credite: decontări cu terții creditori , fondurile instituției ( fondul mijloacelor fixe si terenurilor; fondul obiectelor de inventar; fonduri cu destinație specială; fondul de rulment; fondurile speciale si fondurile pentru finanțări speciale), veniturile instituției publice, finanșări și credite bancare.

Un activ este o resursă controlată de instituția publică fiind rezultatul unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să producă câștiguri viitoare pentru instituție și al cărui cost poate fi estimat în mod credibil.

O datorie reprezintă o obligație prezentă a unei instituții publice rezultată din evenimente trecute iar prin decontarea acesteia se așteaptă să apară o ieșire de resurse care înglobează beneficii economice. Datoriile pot fi clasificate în datorii pe termen scurt ( sub 1 an) și datorii pe termen lung (peste 1 an) .

Forma bilanțului în instituțiile publice se prezintă astfel:

active necurente și curente

datorii necurente și curente

capitaluri proprii.

Contul de rezultat patrimonial

Instituțiile publice, prin contul de rezultat patrimonial evidențiază situația veniturilor, cheltuielilor și finanțărilor din exercițiul curent, această situație financiară prezintă performanța financiară a instituției publice cu ajutorul rezultatului patrimonial, acesta fiind excedent sau deficit patrimonial.

Potrivit contabilității de angajamente, cheltuielile, veniturile și finanțările sunt evidentiate după natura sau sursa lor, chiar dacă acestea au fost încasate sau plătite sau nu.

Fiecărui element din contul de rezultat patrimonial i se atribuie valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent.

Contul de rezultat patrimonial are următoarea structura: venituri si cheltuieli operaționale, venituri și cheltuieli financiare, venituri și cheltuieli extraordinare și rezultat patrimonial.

Conturile de venituri se inchid lunar sau cel mai tarziu atunci când sunt întocmite situatiile financiare pentru determinarea rezultatului patrimonial, iar atunci când sunt operatiuni ce trebuie inregistrate in debitul conturilor de venituri , acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor de venituri ( in rosu).

Instituțiile publice în vederea desfasurării activității, pot utiliza bunuri materiale si fonduri banești primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donații și sponsorizări, acestea se varsă direct la bugetul din care se finanțează.

Situația fluxurilor de trezorerie

Situația fluxurilor de trezorerie prezintă existența și mișcările de numerar împărțite pe categorii de activități:

Fluxuri de trezorerie din activitatea operațională determinată de încasările și plățile din activitatea curentă (miscările de numerar).

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiții – sunt prezentate mișcările de numerar (încasări sau plăți) care provin din achizitii sau vânzări de active fixe.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finanțare prezintă mișcările de numerar (încasări sau plăți) ce provin din împrumuturi primite și nerambursabile sau alte surse financiare. Fiecare instituție completează formularul ”situația fluxurilor de trezorerie”cu informațiile referitoare la încasările și plățile efectuate, ce sunt preluate din rulajele fiecărui cont d ela bănci sau trezorerie.

Situația fluxurilor de trezorerie cuprinde puține informații pentru că se pretintă numai total încasări și total plăți pe cele trei categorii de activități: operațională, investiții, finanțare.

Situația modificărilor în structura activelor sau capitalurilor, în reglementările din țara noastră este prezentată ca o anexă. Aceasta oferă informații cu privire la:

– structura capitalurilor proprii

– influentele rezultate ca urmare a reevaluării activelor

– calculul și înregistrarea amortizării

– corectarea erorilor contabile.

Situația trebuie să dea detalii privind creșterile și diminuările din cursul exercițiului, aferente fiecărui element de capital propriu.

Anexele la situațiile financiare, conțin politici contabile și note explicative, ele intrând în componența situațiilor financiare.

Notele explicative oferă informații suplimentare care nu sunt incluse în situațiile financiare. Acestea conțin informații privind metodele de evaluare a activelor și orice alte informații suplimentare care sunt importante pentru nevoile utilizatorilor referitor la poziția financiară și rezultatele obținute.

Contul de execuție bugetara, include toate operațiunile financiare din perioada exercițiului financiar referitoare la veniturile încasate și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul și conține:informații privind veniturile ( prevederi buigetareinițiale, prevederi bugetare definitive, drepturi constatate, încasări realizate, drepturi constatate de încasat), informații privind cheltuielile ( credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive, angajamente bugetare, angajamente legale, plăți efectuate, angajamente legale de plătit, cheltuieli efective) și informații privind rezultatul execuției bugetare (încasări realizate minus plăti efectuate). Contul de execuție bugetară este elaborat pe baza datelor obținute din rulajele debitoare și creditoare ale conturilor de disponibil, acestea obligatoriu corespund cu cele din conturile deschise la trezorerie sau la bănci.

Finanțarea instituțiilor publice

Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1792/2002 prevede ca instituțiile publice, în procesul execuției bugetare, trebuie să respecte următoarele etape: angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor.

Angajarea, la randul ei contine două forme : angajamentul legal și angajamentul bugetar.

Angajamentul legal reprezintă faza procesului de execuție bugetara, putând fi orice act juridic din care deriva o obligație pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal trebuie să fie exprimat sub formă scrisă și fiind semnat de către ordonatorul de credite. Acesta poate îmbrăca diferite forme: contract de achiziție publică, comandă, oconvenție, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut, etc.

Angajamentele legale sunt decizii luate de către ordonatorii de credite, care au drept consecință efectuarea unei cheltuieli față de terțe persoane. Ordonatorul de credite aprobă angajamentele legale, numai atunci când au primit viza de control financiar preventive.

Angajamentul bugetar , conform Ordinului nr.1792 din 2002 poate fi definit ca fiind”orice act prin care o autoritate competentă, afectează fonduri public eunor anumite destinații în limita creditelor bugetare aprobate” .

Politicile contabile oferă asigurări referitoare la respectarea principiilor contabile generale caracteristice contabilității de angajamente. Punerea în aplicare a politicilor contabile duce la stabilirea unui set de proceduri de conducerea instituției publice pentru toate operațiunile, pornind de la întocmirea documentelor justificative și până la întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale.

Elaborarea politicilor contabile trebuie făcută astfel încât să se asigure punerea la dispoziție prin situațiile financiare a unor informații care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor

să fie credibile ( să reprezinte fidel rezultatul patrimonial și poziția financiară, să fie neutre, prudente, complete din punct de vedere semnificativ).

CAPITOLUL II

Contabilitatea decontărilor cu terții

2.1. Continut

Contabilitatea terților se referă la evidența datoriilor și creanțelor instituțiilor publice în relațiile cu furnizorii, clientii , personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeana (fonduri PHARE, ISPA, SAPARD, etc), decontări între instituții, etc.

Contabilitatea furnizorilor este evidențiată pe fiecare persoană fizică sau juridică, furnizorii în contabilitatea analitică se clasifică în interni și externi, iar în interiorul acestora pe termen de plată.

Contabilitatea clienților este evidențiată atât pe categorii cât și pe fiecare persoana juridică sau fizică. La fel ca și furnizorii clienții se grupează în clienți interni și externi, în interiorul acestora pe termene de încasare.

Conform prevederilor Legii nr,571/2003 privind Codul fiscal cu modificări și completări ulterioare, veniturile în bani si în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege , indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturile sau de forma sub care se acordă sunt considerate venituri din salarii (inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă).

Decontările cu salariații cuprinde : salarii de bază, sporurile, premiile, indemnizațiile pentru concediu de odihnă, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii și alte drepturi în ban sau în natură ( concedii medicale), cuvenite personalului pentru activitatea prestată.

Contribuțiile angajatorilor (instituții publice) pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate, accidente de muncă și boli profesionale, asigurări pentru șomaj și contribuțiile salariaților pentru asigurările sociale de stat, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru șomaj, fac parte din contabilitatea decontărilor privind : asigurările sociale, protecția socială și conturi asimilate se referă la:

Decontările efectuate cu bugetul statului, bugetele locale și alte bugete includ:

taxa pe valoarea adăugată;

impozitul pe venituri de natură salarială;

taxa pe mijloacele de transport;

alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.

Decontările cu creditorii diverși includ sume pe care instituția publică trebuie să le plătească unor terțe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul propriu sau furnizorii.

Decontările între instituțiile publice reprezintă operațiuni contabile de decontare, în cursul exercițiului, efectuate între instituțiile publice superioare și cele subordonate,

2.2. Contabilitatea datoriilor comerciale (Furnizorii)

Datoriile sunt surse externe de finanțare puse la dispoziția instituției publice de către creditori și reflectate în contabilitate din momentul creării angajamentelor și până în momentul stingerii lor.

Datoriile pot fi clasificate în datorii pe termen scurt( cu termen de plată până la 1 an) și datorii pe termen lung ( mai mari de 12 luni).

Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice în conturile 232 – Avansuri acordate pentru active fixe corporale – 234 – Avansuri acordate pentru active fixe necorporale, 409 – Furnizori –debitori. În conturile 403 –Efecte de plătit și 405 – Efecte de plătit pentru active fixe, se înregistrează achizițiile de bunuri, lucrări executate și servicii prestate, precum și achizițiile de active fixe pe baza efectelor comerciale.

Decontările cu furnizorii privind achiziții de bunuri, servicii prestate și lucrări executate sunt înregistrate în conturile 401 – Furnizori și 404 – Furnizori de active fixe.

Datoriile în valuta (euro, dolar, etc.) se evidențiază în moneda nationala (la cursul de schimb fixat de banca Națională a României) și în moneda stăină.

Inregistrari contabile referitor la decontările cu furnizorii

a. Înregistrarea unei achiziții de bunuri de natura stocurilor (materiale consumabile)

302 = 401

Materiale consumabile Furnizori

b. Înregistrarea unei achiziții de materiale de natura obiectelor de inventar în folosința

3032 401

Materiale de natura obiectelor = Furnizori

de inventar în folosința

c. Inregistrarea facturilor privind servicile de la terti- deplasări, detașări, transferări

614 401

Cheltuieli cu deplasări, = Furnizori

detașări, transferări

d. Inregistrarea unei facturi privind achiziția de active fixe

2133 = 401

Mijloace de transport Furnizori

e. Inregistrarea in contabilitate pe baza avizului de însoțire a mărfii – medicamente și materiale sanitare

30209 = 408

Medicamente

Și materiale Furnizori – facturi

sanitare nesosite

f. După ce este primită factura , inregistrarea este:

408 = 401

Furnizori – facturi nesosite Furnizori

g. Inregistrarea în contabilitate a plătii facturii primite de la furnizori

401 = Conturi de disponibilități

Furnizori

h. Acordarea de avansuri furnizorilor de prestări servicii și lucrări executate

4092 Conturi de disponibilități

Furnizori debitori pentru =

prestări de servicii și executări de lucrări

i. Decontarea avansurilor acordate

401 = 4090102

Furnizori Furnizori – debitori pentru prestări de servicii si

executări de lucrări

j. Înregistrarea decontării datoriilor fata de furnizorii de active fixe

404 = 405

Furnizori de active fixe Efecte de plătit pentru

active fixe

2.3. Contabilitatea creantelor comerciale (Clienti)

In contabilitatea instituțiilor publice creanțele reprezintă activele circulante, respectiv obligațiile care le au persoanele fizice sau juridice, față de întreprindere pentru serviciile prestate , produsele și vânzări de mărfuri și produse.

Contabilitatea decontarilor cu clientii este evidețiată pe categorii si pe fiecare persoana fizică și juridică, contul utilizat este 411, respectiv, 41101 – Clienți cu termen sub 1 an și contul 41102- Clienți cu termen peste 1 an.

În contabilitatea instituțiilor publice, evidentierea bunurilor vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru care nu s-au emis facturi, se face in contul 418.

Avansurile primite de la clienti sunt evidentiate în contabilitate in contul 419.

Vânzările de bunuri, lucrările efectuate si serviciile efectuate, pe baza efectelor comerciale, sunt inregistrate in contabilitate in conturile efecte de primit, contul 413.

In contul 4118 sunt înregistrate creantele incerte .

Operatiunile in valuta se înregistrează în contabilitate atunci când sunt recunoscute inițial in moneda de raportare (Ron) , administrându-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare(Ron) si moneda straina (euro, dolar,etc.), curs recunoscut la data efectuarii tranzactiei.

– Inregistrarea celor mai importante operațiuni privind creanțele comerciale

Facturi emise clienților pentru lucrările executate sau serviciile prestate

411 = 751 01 00

Clienti Venituri din prestări

de servicii și alte activități

– Inregistrarea vânzărilor de produse clienților pentru care nu au fost intocmite facturi:

418 = 751

Clienti – facturi de întocmit Venituri din vânzări

de bunuri și servicii

Înregistrarea facturilor întocmite pentru produsele vândute care înainte au fost evidentiate în contul 418.

411 = 418

Clienti Clienți – facturi de întocmit

Acceptarea efectelor comerciale de la clienți

413 = 411

Efecte de primit de la clienti Clienți

Inregistrarea încasăriila scadență a efectelor comerciale acceptate:

Conturi de disponibilitati = 413

Efecte de primit de la clienti

– Inregistrarea decontărilor avansurilor primite de la clienti

= 419

Conturi de disponibilități sau casă Clienți creditori

decontarea avansurilor primite de la clienți

419 = 411

Clienti-creditori Clienți

Inregistrarea clienților incerci sau în litigiu

4118 = 411

Clienți incerți sa în litigiu Clienți

Inregistrarea scoaterii din evidență a clientilor incerți sau în litigiu

654 = 4118

Pierderi din creante si debitori Clienți incerti sau in litigiu

Reactivarea clienților scoși din evidență

411 = 714

Clienți Venituri din creanțe

reactivate și debitori diverși

2.4.Contabilitatea decontarilor cu personalul

Factorul muncă reprezintă elementul principal în desfășurarea activității oricărei instituții de stat, salarizarea factorului muncă este principalul mijloc de recompensare a muncii prestate de către salariat. Stabilirea sistemului de salarizare în instituțiile de stat se face conform nivelului studiilor necesare în vederea îndeplinirii funcției în raport de categoria instituțiilor respective: învățământ, sănătate, apărare națională, administrație, etc. salarizarea personalului din instituțiile publice este hotărât prin legi sau ordonanțe aprobate de guvern în funcție de modalitatea de organizare și de

• Relațiile de decontare cu personalul implică

inregistrarea in conturile de cheltuieli a drepturilor de

personal cuvenite angajaților, cat si plata efectivă a

Contabilitatea decontarilor cu personalul, reflectate ptin contul contul 421 se referă la : drepturi salariale (salarii de bază) , sporurile de vechime și sporurile acordate pentru munca prestată în condiții deosebite, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata si care sunt plătite din fondul de salarii.

– inregistrarea salariilor și alte drepturi salariale acordate angajatilor, conform statelor de plată:

641 = 421

Cheltuieli cu salariile Personal-salarii datorate

personalului

Inregistrarea retinerilor din salarii datorate tertilor, preluate din statele de plată

421 = %

Personal salarii datorate 425-Avansuri acordate personalului

427 Rețineri din salarii și alte drepturi

datorate tertilor

4282 Alte creante în legătură

cu personalul

Înregistrarea plății salariilor nete ale angajaților pe cardurile salariaților

421 = Conturi de disponibilitati sau finanțări

Personal – salarii datorate

Inregistrarea în contabilitate a tichetelor de masă acordate salariaților

642 = 532.06

Cheltuieli salariale în natura Tichete de masă

-Contabilitatea decontarilor pentru fondul de somaj – reflectă indemnizatiile de somaj datorate, contul utilizat fiind 424.

Drepturile salariale neridicate in intervalul legal de timp se inregistreaza intr-un cont distinct, pe fiecare salariat, contul in care sunt evidentiate este – 426.

Retinerile din salariile personalului pentru achiziții cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor datorate (popriri bănci, pensii alimentare, executori judecatoresti, etc.), se fac numai in baza unor titluri executorii sau rezultate a unor relatii contractuale, contul 427.

2.5. Contabilitatea decontărilor privind asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate

Decontarilor privind asigurarile sociale evidentiaza atât contributiile angajatorilor cât și cele ale asiguratilor astfel:

asigurari sociale de stat (in procent de 15,5%)-contul 431. 01;

asigurari sociale de sanatate (procent de 5,2%) – contul 431. 03;

accidente de munca si boli profesionale (procent intre ) – contul 431. 05;

asigurari pentru somaj (procent 0,5%)-contul437. 01;

contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale (10,8%) – cont 431. 02;

asigurari sociale de sanatate (în procent de 5,5%) – contul 431. 04;

asigurari pentru somaj. ( în procent de 0,5%) contul – 437. 02.

Sume posibil de restituit sau cele ce pot fi încasate in perioadele următoare, care revin exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale, contul utilizat fiind 438, alte datorii sociale.

Înregistrarea contribuției anagajatorului pentru asigurările și protecția socială

645 01 = 431 01

Contribuția angajatorilor pentru Contribuția angajatorului pentru

asigurări sociale asigurări sociale

Inregistrarea în contabilitatea a contribuției instituției la asigurările de șomaj

645 02 = 437 02

Contribuția angajatorului pentru Contribuția angajatorului pentru

asigurările de șomaj asigurările de șomaj

Înregistrarea contribuției în contabilitatea instituției publice la asigurările sociale de sănătate

645 03 = 431 03

Contribuția angajatorilor pentru Contribuția angajatorilor pentru

asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

Înregistrarea în contabilitatea instituției a contribuției pentru accidentele de muncă și boli profesionale

645 04 = 431 05

Contribuția angajatorilor pt. accidente de Contribuția angajatorilor pt. accidente de

muncă și boli profesionale muncă și boli profesionale

Înregistrarea contribuției instituție pentru indemnizații și concedii

645 05 = 431 07

Contribuția angajatorilor pt Contribuția angajatorilor pt.

concedii și indemnizații concedii și indemnizații

Înregistrarea contribuțiilor salariaților și a impozitului

421 = %

Personal – salarii datorate 431 02

Contribuția asiguraților pt. asig.sociale

437 02

Contribuția asiguraților pt. asig. de șomaj

431 04

Contrib. asiguraților pt. asig.soc.de sănătate

444

Impozit pe venit din salarii și din alte drepturi

– Înregistrarea viramentelor pentru retinerile din salarii ( contribuții si impozit)

% = Cont de disponibil sau finantări

431.01 Contribuțiile angajatorilor

pt. asigurări sociale

431.02 Contribuția asiguraților pt

asigurări sociale

437.01 Contribuțiile angajatorilor pt.

asigurările de șomaj

431.03 Contribuțiile angajatorilor pt.

Asigurările sociale de sănătate

431.04. Contribuțiile asiguraților pentru

asigurările sociale de sănătate

431.05. Contribuțiile angajatorilor pentru

accidente de muncă si boli profesionale

431.07 Contribuțiile angajatorilor pentru

concedii și indemnizații

444 Impozit pe venit din salarii

și din alte drepturi

În legea nr. 448/2006 este precizat faptul că dacă o instituție nu are încadrate persoane cu handicap, este obligată să achite la bugetul statului și să înregistreze în contabilitate sumele datorate calculate conform formulelor indicate in legea menționată

635 = 446

Cheltuieli cu alte impozite, tax e și Alte impozite, taxe și vărsăminte

vărsăminte asimilate asimilate

2.6. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate

Decontările cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale includ:

taxa pe valoarea adaugata,

impozitul pe venituri de natura salariala,

impozitul pe cladiri,

taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite,

taxe si varsaminte asimilate.

Taxa pe valoarea adăugată ( TVA) poate fi definită ca fiind un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului sau serviciului de care se folosește.

În țara noastră sunt valabile două cote de TVA: cota standard: 24% și cotele reduse de 9% , respectiv 5%.

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) care trebuie vărsată la bugetului de stat se determină lunar, pe baza de decont și poate fi calculată ca fiind diferenta intre valoarea taxei exigibile pentru bunurilor livrate sau serviciilor prestate , contul utilizat – 442 07 si a taxei deductibile pentru achizițiile de bunuri si servicii, contul utilizat – 442 06.

Atunci când se constată nepotrivire intre faptul care determină taxa pe valoarea adaugata si exigibilitatea acesteia, rezultatul taxei pe valoarea adaugata se inregistreaza intr-un cont separat, denumit taxa pe valoarea adaugata neexigibila, contul 4428, care, în timp se transformă în exigibila, se înregistrează la taxa pe valoarea adaugata colectata, respectiv la taxa pe valoarea adaugata deductibila.

În contul – taxa pe valoarea adaugata neexigibila ( 442 08) se evidențiază si taxa pe valoarea adaugată deductibila sau colectata, pentru furnizarea de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au ajuns sau nu s-au redactat facturile.

Diferenta de taxa rezultată (plus sau minus), intre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata deductibila se ecidențiază în conturi diferite (contul 442 03 – TVA de plata și contul 442 04 – TVA de recuperat ), apoi se regularizeaza , conform legislații contabile în vigoare.

Impozitul pe venituri asupra salariilor, reprezintă totalul impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale salariaților institutiei publice, coontul utilizat fiind 444).

Din categoría altor impozite, taxe si varsaminte cuvenite bugetelor locale se cuprind impozitul pe cladiri sau alte impozite si taxe, potrivit legii, și se înregistreaza in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetelor locale în contul 446 – Alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate..

La alte datorii si creante cu bugetul statului se includ drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi si penalitati, varsaminte efectuate in plus la buget si altele. (conturile 448 01 si 448 02).

– Înregistrarea decontărilor privind taxa pe valoare adăugată

– Înregistrarea TVA deductibilă continută de facturi emise odată cu achiziționarea de bunuri, lucrpri executate sau servicii prestate.

442 06 = 401

TVA deductibilă Furnizori

– Înregistrarea în contabilitate a TVA cuvenit bunurilor cumpărate cu plata în rate:

442 08 = 401

TVA neexigibilă Furnizori

Înregistrarea TVA deductibilă pentru ratele ajunse la termenul prevăzut

442 06 = 442 08

TVA deductibilă TVA neexigibilă

Înregistrarea în contabilitate a TVA care revine bunurilor achizitionate/serviciilor prestate/lucrărilor executate pentru care nu a sosit factura de la furnizori

442 08 = 408

TVA neexigibilă Furnizori – facturi nesosite

– La primirea facturii de la furnizori se înregistrează TVA deductibilă:

442 06 = 442 08

TVA deductibilă TVA neexigibilă

– Înregistrarea sumelor primite în numerar obinute din vânzarea produselor finite, semifabricate

531 01 = %

Casa în lei Cont de venituri corespunzător

bunurilor vândute

442 07

TVA colectata

– Înregistrarea facturilor pentru bunurile furnizate, servicii efectuate și lucrări executate, care cuprind și TVA

411 = %

Clienți Cont de venituri din activit. Economice

442 07

TVA colectata

– Înregistrarea în contabilitate a produselor vândute, lucrărilor efectuate și serviciilor prestate cu plata în rate.

411 = %

Clienți Cont de venituri din activități economice

442 07

TVA neexigibilă

– Apoi se înregistrează taxa devenită colectată pentru ratele ajunse la termenul prevăzut

442 08 = 442 07

TVA neexigibilă TVA colectată

-Regularizarea TVA la finele lunii

atunci când TVA colectată este mai mare decât cea deductibilă, situația se prezintă astfel:

442 07 = %

TVA colectată 442 06

TVA deductibilă

442 03

TVA de plată

în situația în care TVA colectată este mai mică decât cea deductibilă, efectuăm operația următoare:

% = 442 06

442 07 TVA deductibilă

TVA colectată

442 04

TVA de recuperat

Se înregistrează plata TVA care trebuie plătită la bugetul statului ( în numerar sau din cont de disponibilități):

442 03 = 442 04

TVA de plată Casa/conturi de disponibilități

– Evidențierea încasării TVA recuperată din bugetul de stat

531 01 = 442 04

Casa in lei / conturi de disponibilități TVA de recuperat

2.7. Contabilitatea decontărilor cu debitorii și creditorii diverși

Excluzând datoriile fata de furnizori, fata de personal si din alte operatiuni curente, in activitatea instituțiilor publice pot lua naștere datorii si din operatii mai rar întâlnite si importanță mai redusă.

În rândul creditorilor diversi sunt cuprinse următoarele:

datoriile fata de terti ( ce au ca punct de pornire titlurile executorii si cele referitoare la redevente)

locatii de gestiune si chiriile;

achiziționarea valorilor imobiliare de plasament;

diferentele favorabile si nefavorabilede de curs valutar rezultate odată cu lichidarea creditorilor.

Exemple de înregistrări contabile privind operatiunile cu debitorii și creditorii diversi

– Evidențierea unei imputații împotriva unui terț penntru constatarea lipsei unor bunuri

461 = 714

Debitori Venituri din creanțe reactivate

și debitori diverși

– Încasarea în numerar a imputației

531 01 = 461

Casa în lei debitori

Evidențierea datoriilor față de un terț privind sumele încasate și necuvenite instituției publice :

Cont de disponibil = 462

Creditori

2.8. Contabilitatea decontărilor între instituțiile publice

Contabilitatea decontărilor între instituțiile publice se referă la actiunea de decontare care apar în perioada unui exercițiu financiar, între instituția superioară și cea subordonată sau între instituțiile de același n ivel ierarhic ale unei instituții superioare.Aceste decontări reprezintă sumele transferate de instituția superioară, instituțiilor subordonate, în vederea efecturării cheltuielilor din fonduri speciale, împrumutir externe rambursabile și nerambursabile. În contabilitate se utilizează următoarele conturi pentru înregistrarea acestor operatiuni între instituțiile publice:

– 481 Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate

– 482 Decontări între instituții subordonate

Contul 481 este un cont bifunțional, în debitul contului se înregistrează valoarea activelor fixe , a materialelor și a sumelor transmise (la instituția care transmite), iar în credit justificarea utilizării materialelor și a sumelor transmise (la instituția care transmite).

Înregistrarea în contabilitatea a unui transfer de bunuri de la instituția superioară la cea subordonată:

La instituția publică superioară

481 = 211 01

Decontări între instituția superioară Terenuri și instituțiile subordonate

La instituția publică subordonată

211 01 = 481

Terenuri Decontări între instituția superioară

și instituțiile subordonate

– Înregistrarea în contabilitate a transferurilor de bunuri între instituțiile subordonate

La instituția publică ce transferă activele fixe

482 = 211 01

Decontări între instituții subordonate Terenuri

La instituția publică ce primeste activele fixe

211 01 = 482

Terenuri Decontări între instituțiile subordonate

2.9. Documente contabile utilizate tinerea evidentei creantelor si datoriilor

Principalele documente în care sunt înregistrate informațiile privind creantele și datoriile în relațiile cu tertii sunt:

Factura

Aviz de însoțire a mărfii

Dispoziție de livrare

Ordin de deplasare

Foaia colectiva de prezență

Situația încasării – achităriii facturilor

Statul de plată

Putem defini factura ca fiind un document contabil sau comercial care arată cantitatea, calitatea și prețul mărfurilor achiziționate sau vândute, a serviciilor prestate. În baza facturii se emite un act prin care se pot deconta mărfurile livrate, serviciile prestate și lucrările realizate, precum și încarcarea în gestiunea cumpărătorului. Factura este actul necesar pentru evidentierea creanțelor față de clienți și a datoriilor față de furnizori.

Excluzând denumirea furnizorului si a clientului o factură cuprinde și datele de identificare fiscală ale clientului, datele de identificare ale furnizorului, prețul, cantitatea, taxa pe valoarea adaugata și valoarea fiecărui produs vândut.

Avizul de însoțire reprezintă imprimatul cu regim intern de tiparire si numerotare utilizându-se ca act de însoțire a mărfii pe durata transportului și sta la baza intocmirii facturii, Avizul de însoțire a mărfii se emite in doua sau mai multe exemplare.

Dispoziția de livrare reprezintă documentul în baza căruia se ridică din magazie produsele, marfurile sau alte valori materiale destinate vanzarii, fiind documentul principal pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii. Dispoziția de livrare se emite în două exemplare .
Ordinul de deplasare este formularul care dovedește deplasarea in interes de serviciu a unui salariat, intr-o alta localitate, cu ajutorul căruia se efectueaza decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor effectuate.

Statul de plată este documentul utilizat in vederea calculării drepturilor salariale datoarate angajaților, precum și al contribuțiilor și al altor sume retinute din salarii. Este documentul doveditor de înregistrare în contabilitate și se redacteaza în două exemplare lunar, pe secții, ateliere, servicii etc..

Foaia colectivă de prezență se întocmește lunar, de către compartimentul care are aceasta

sarcină și reprezină documentul conform căruia se calculează drepturile salariale ale angajaților

unei instituții.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND DECONTARILE CU TERTII IN CAZUL SPITALULUI MUNICIPAL DE URGENTA MOINESTI

3.1. PREZENTAREA SPITALULUI MUNICIPAL DE URGENȚĂ MOINEȘTI

Spitalul Municipal de Urgență Moinești inființat în anul 1973 reprezintă cea mai importanta unitate sanitara din zona Moinesti-Comănești, asigund servicii medicale (spitalicească și ambulatorie), pentru o populație de aproximativ 150.000 locuitori, pentru orașul Moinești și comunele învecinate.

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti funcționează în baza prevederilor Legii 95/2006, cu modificările și completările ulterioare și celorlalte acte normative specifice domeniului sanitar din România.

În decursul timpului, Spitalului Municipal de Urgenta Moinești, i s-a schimbat denumireaastfel: Spitalul Unificat Moinesti ( anul 1973 – la înființare, Spitalul Orășenesc Moinești (anul …), Spitalul Municipal Moinești ( anul 2001) și Spital Municipal de Urgență Moinești ( anul ?.

Ministerul Sănătății Publice, Directia de Sănătate Publică a Județului Bacău si Unitatea Administrativ Teritoriala Moinești (autoritatea la nivel local) asigură îndrumarea, coordonarea, monitorizarea și controlul activității desfășurate dse către spital.

Spitalul Municipal de Urgență Moinești acordă servicii medicale preventive, curative, de recuperare și paliative, de îngrijire în caz de graviditate și maternitate, precum și a nou-născutului.

Responsabilitatea Spitalului Municipal de Mrgență Moinești este de a asigura calitatea actului medical, de a respecta condițiile de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordine emise de ministrul sănătății.

Spitalul Municipal de Urgență Moinesti este a patra unitate sanitara din țară acreditată, conform hotărârii emise de către Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor sub numărul 35 din 29.10.2012.

Această instituție sanitară reprezintă un centru de completare și îmbunătățire a pregătirii profesionale pentru doctoranzi, medici stagiari, studenți la facultățile de Medicină și Biologie și pentru asistenții medicali.

3.2. Structura organizatorică a Spitalului Municipal de Urgență Moinești

Spitalul dispune de o structura complexă de specialități, având 414 de paturi, dotate cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat și acreditat conform normelor în vigoare.

I. Spitalul a funcționat în anul 2014 potrivit Ordinului Ministrului Sănătății nr ….. cu modificările aduse ulterior nr…..cu următoarele secții și compartimente:

1. Secția Medicină Internă 73 paturi

Din cadrul acestei sectii un număr de 414 paturi sunt destinate urmatoarelor compartimente -comp. diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, compartiment nefrologie, comp.geriatrie si gerontologie, comp.oncologie medicala, comp. dermatovenerologie și comp. alergologie si imunologie clinica

2. Compartiment Neurologie 12 paturi

3. Compartiment Cardiologie 20 paturi

4. Compartiment Recuperare ,Medicină Fizică și balneologie 12 paturi

5. Secția A.T.I. 21 paturi

6. Secția Pediatrie 25 aturi

7. Secția Chirurgie Generală 75 paturi

Din nr de 75 de paturi, un număr de 36 de paturi sunt destinate următoarelor compartimente: chirurgie laparoscopică , comp. arși comp. ORL, oftalmologie , neurochirurgie, urologie.

8. Compartiment Ortopedie și Traumatologie 15 paturi

9. Secția Obstetrică – Ginecologie 55 paturi

Aceasta sectie are în structura urmăroarele compartimente:.obstetrica patologica, comp. neonatologie, prematuri, terapie intensivă neonatologie

10. Secția Boli Infecțioase 25 paturi

11. Secția Pneumologie 25 paturi

12. Compartiment Gastroenterologie 20 paturi

13. Compartiment Psihiatrie 14 paturi

Stația de hemodializă 2 aparate

14. Compartiment de Primire Urgențe(CPU)

15. Compartiment Recuperare Medicala Cardiovasculara 12 paturi

16. Compartiment Recuperare Neurologica 10 paturi

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti mai are în structura sa 2 paturi insoțitori , 20 paturi pentru spitalizarea de zi, 2 paturi pentru spitalizarea de zi hemodializă, acestea nefiind incluse în număr.

Laboratoarele de analize medicale, radiologie și imagistică medicală și recuperare medicină fizică și balneologie deservesc atât paturile cât și ambulatoriul integrat.

In cadrul spitalului funcționează 6 linii de gardă pentru specialitățile: medicina interna, chirurgie generala, pediatrie, obstetrică – ginecologie, anestezie și terapie intensivă si medicina de urgenta.

II. Ambulatoriul Integrat, proiectat la început ca parte iabsolut necesară spitalului, este unitatea de specialitate care acționează foarte mult spre latura preventivă, întrucât prin activitatea sa, vine în contact cu un număr mare de persoane, fapt care permite să se descopere boli în stadii incipiente în următoarele cabinete: Cabinet Medicină Internă, Cabinet Cardiologie, Cabinet Endocrinologie, Cabinet Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, Cabinet Chirurgie Generală, Cabinet Obstetrică – Ginecologie, Cabinet Dermatologie, Cabinet Pneumologie, Cabinet ORL, Cabinet Pediatrie, Cabinet Neurologie, Cabinet Ortopedie și Traumatologie, Cabinet Oftalmologie, Cabinet Psihiatrie, Cabinet Alergologie si Imunologie Clinica, Cabinet Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice, Cabinet Chirurgie Vasculară, Cabinet Oncologie Medicala, Cabinet Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, Cabinet Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă, Cabinet Psihologie, Cabinet Geriatrie și Gerontologie, Cabinet Nefrologie, Cabinet Hematologie, Cabinet Chirurgie Pediatrică, Cabinet Urologie.

Registrul activităților este întregit prin funcționarea laboratoarelor de investigații paraclinice: Laboratorul de analize medicale, Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Laboratorul de anatomie patologică , Stația centrală de sterilizare, Serviciului de recuperare fizică medicală și balneologie, Serviciului de explorări funcționale și a Farmaciei.

3.3. Organizarea si conducerea contabilitatii Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti..

Potrivit ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, conducerea Spitalului Municipal de Urgență Moinești a emis politicile contabile pentru operatiunile derulate, fiind întocmite conform specificului activității și a obiectivelor ce urmează a fi atinse.

La redactarea politicilor contabile trebuie să ținem seama de principiile de baza ale contabilității de angajamente.

Politicile contabile sunt redactate astfel încât sa se ofere informații suficiente, prin situațiile financiare și a unor informații care este necesar sa fie:

Importante pentru cerințele utilizatorilor în luarea deciziilor economice;

Credibile (adică să prezinte exact rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției publice; sunt neutre);

prudente;

complete sub toate aspectele semnificative.

Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile instituției publice. Acest lucru trebuie menționat în notele explicative.

Obiectivul politicilor contabille este de a preciza metodele contabile selecționate dintr-un cadru general admis de legislația în vigoare, care să fie aplicate permanent, prezentând întocmai instituția publică, poziția financiară, perfomantele și evoluția poziției financiare a acesteia.

Compartimentul Financiar Contabilitate, organizează contabilitatea în cadrul spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, astfel:

Toate operatiile economico-financiare sunt evidențiate în contabilitate având ca suport informational documentele justificative, ce angajează răspunderea salariaților care le-au elaborat, vizat și aprobat , precum și a celor care au înregistrat.

Contabilitatea este evidențiată în limba română, iar contabilitatea operatiunilor făcute în valută sunt evidențiate în monedă națională și în valută, conform legislației în vigoare.

Contabilitatea spitalului este tinută în partidă dublă, cele mai importante formulare utilizate sunt: Registrul jurnal, Registru-inventar, Cartea Mare, Balanta de verificare.

În categoria situațiilor financiare întocmite annual și trimestrial fac parte: bilanțul, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în structura activelor, contul de execuție bugetară și anexele la situațiile financiare.

Inventarierea patrimoniului spitalului este efectuată, mde regulă, în fiecare an sau ori de câte ori este nevoie. Evaluarea tuturor elementelor situațiilor financiare, active, datorii, capitaluri proprii, venituri si cheltuieli se se efectuează la valoarea actuală a fiecărui element, menționată ca valoare de inventar.

Activele fixe corporale și necorporale se regăsesc în bilanț la valoarea contabilă. Amortizarea este determinată utilizând metoda amortizării lineare. Scoaterea din evidentă a activelor fixe este efectuată numai cu aprobarea Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului Moinești.

Stocurile (materiile prime,materiale și alte materiale consumabile, furnituri de birou, materiale cu character functional, bunuri pentru întreținere și curățenie) sunt înregistrate în contabilitate la costul de achiziție, pentru acestea se emit bonuri de consum , consemnate la cheltuieli pe articole bugetare.

Atât creantele cât și datoriile (pe termen scurt – sub 1 an și pe termen lung – peste 1 an) sunt evidențiate în contabilitate la valoarea nominală.

Capitalurile instituției sunt compuse din fonduri, rezultat patrimonial ( se stablește în fiecare lună prin închiderea conturilor de venituri â finanțări și a conturilor de cheltuieli),rezultat eportat, rezervele din reevaluare. La începutul exercițiului financiar, soldul contului de rezultat patrimonial de la finele anului se transferă asupra rezultatului reportat, acesta exprinând rezultatul patrimonial al exerciilor financiare din anii trecuți.

Bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului se întocmește, se aprobă și este pus în aplicare după Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu nodificări și completări ulterioare fiind parte integrantă al bugetului general al Unității Administrativ teritoriale a Municipiului Moinești. Organizarea activității spitalului a fost efectuată după prognoza bgetului de venituri și cheltuieli pe anul 2014, pe total spital, dar și pe fiecare secție/cmpartiment/laborator/serviciu, în așa fel ca toate cheltuielile pentru realizarea serviciilor medicale să fie efectuate din veniturile realizate.

Bugetul de venituri și cheltuieli cuprinde o estimare a resurselor pentru anul 2014, utile pentru asigurarea condițiilor normale de desfășurare a activității spitalului, de furnizare a serviciilor medicale acordate și alte servicii conforme cu legislația în vigoare.

La baza bugetului de venituri și cheltuieli, comitetul director a avut în vedere următoarele:resursele posibile și cheltuielile necesare, redate în proiectul de buget întemeiat pe principalii indicatori fizici, volumul serviciilor ce vor fi furnizate, alte resurse, dezvotarea și reorganizarea anumitor activități medicale.

Proiectul bugetului a fost elaborat conform centralizării de către serviciul financiar-contabilitate, a propunerilor aduse de către sefii de secții/comapartimente/laboratoare/servicii , care fac parte din structura spitalului, conform cu obiectivele programate pentru anul 2014, astfel:

Estimarea veniturilor ce vor fi realizate din activitatea de acordare a serviciilor medicale, alte prestatii și activități;

Cheltuielile necesare și prioritățile precizate privind activitatea de acordare a asistentei medicale;

Înfăptuirea ecgilibrului financiar între veniturile și cheltuielile inclise în bugetul de venituri și cheltuieli;

Veniturile proprii ale spitalului inclise în buget pe capitole, subcapitole și paragrafe sunt obținute din activitatea de furnizare a serviciilor medicale, conform contractelor și actelor adiționale semnate cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău. Alte venituri realizate de Spitalului Municipal de Urgență Moinești, provin din contractele încheiate cu Direcția de Sănătate Publică a Județului Bacău, venituri ce asigură derularea prgramelor de sănătate, drepturile salare acordate angajaților din cadrul Compartimentului de Primiri Urgențe, Dispensarului T.B.C și a medicilor rezidenți. Pentru desfășurarea în bune condiții a activității secțiilor din spital se cumpără echipamente medicale, se realizează lucrări de extindere și modernizare a spitalului, aceste investiții fiind finanțate partial sau integral din venituri proprii, din bugetul local și de la bugetul de stat. Pentru calculul cheltuielilor de personal se are în vedere legislația în vigoare, respective Ordonanța de urgență nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.. Cheltuielile cuvenite personalului sunt estimate la aproximativ 50% din sumele decontate cu casa de sănătate și sumele provenite de la bugetul Ministerului Sănătății.

Stabilirea cheltuielilor se face de către comitetul director cu șefii de secții, compartimente, service și laboratoare, avându-se în vedere:

întrebuințarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuielile potrivite și strict necesare;

diminuarea cheltuielilor materiale, de funcționare si gospodărire prin determinarea normelor proprii de consum;

aprovizionarea cu materiale sanitare, medicamente pentru efectuarea tratamentelor eficiente pentru bolnavii internați, în liumita cerințelor documentelor medicale, înlîturându-se formarea stocurilor;,

elaborarea la nivelul spitalului a procedurilor referitoare la actele medicale furnizate, pe fiecare sectie întocmindu-se liste proprii de medicamente, materiale sanitare și reactivi aprobate de comitetul director;

precizarea necesarului de lucrări pentru întreținere conform studiilor și documentațiilor tehnice în cadrul unor soluții de îmbunătățire a calității actului medical;

evaluarea produselor din magaziile spitalului și eliberea acestora conform cerințelor actului medical;

consolidarea controlului intern asupra consumurilor pe secții/compartimente/laboratoare/servicii;

La stabilirea cheltuielilor se au în vedere indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate estima efortul financiar(număr de angajați, numărul cazurilor externate, numărul paturilor și numărul zilelor de spitalizare).

3.4. Relațiile instituției cu terții

Spitalului Municipal de Urgență Moinești iși desfășoară activitatea în conjunctura unui sistem complicat de relații de decontare cu furnizorii, clienții, angajații, fondul de asigurare și protecție socială, bugetul statului și alte organisme publice. Activitatea privind cumpărările, si licrările de mărfuri și produse, servicii effectuate și lucrări executate, dau naștere relatiilor economice, financiare, sociale cu terte persoane fizice sau juridice. Aceste relatii dau naștere la rândul lor unor drepturi și obligații ale spitalului cu terțe persoane fizice sau juridice din exeriorul instituției sau din interiorul ei, cea mai importantă relație fiind cea cu furnizorii.

Monitorizarea fără întrerupere a rezultatelor furnizorilor este o componenta esențială a spitalului , încheindu-se contracte de achiziție publică între instituție și furnozori , care pot fi:de lucrări, de furnizare, de servicii. Totalitatea acestui process se desfășoară în cadrul Biroului de Achiziții publice, în baza referatelor de necessitate întocmite cu note de constatare, în cazul serviciilor, note de fundamentare, specificații tehnice ale produselor, de către sefii secțiilor, depuse la secretariat și aprobate de comitetul director. După ce au fost aprobate se poate trece la începerea efectuării achiziției, se întocmeste documentația de achiziție care include caietul de sarcini, fissa de date, formulare conform legii nr.34 din 2006 . După finalizarea procedurii de achiziție publică spitalul încheie în scris contracte cu furniozorii care au câstigat licitația, după care se emite comanda pentru cumpărarea materialelor consumabile, reactivi, dezinfectanți, medicamente, alimente, diverse lucrări și servicii.

Spitalului Municipal de urgență Moinesti mai intră în relatii contractuale cu personalul angajat, care conform contractului individual de muncă, se buncură de drepturi salariale pentru activitatea prestată, în calitate de angajator spitalul are obligații și față de bugetele de asigurări și bugetul de stat.

3.5. Monografie contabilă privind decontările instituției cu terții

Organizarea activității Spitalului Municipal de Urgentă Moinești a fost făcută conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2014, execuția bugetului a fost efectuată printr-o bună gestiune economico-financiară, infăptuirea serviciilor medicale contractate precum și a celorlalte prestații și activități ale spitalului, conform echilibrului finaciare între venituri și cheltuieli.

Mai jos sunt prezentate principalele înregistrări effectuate de spital în perioada 31 decembrie 2014.

Înregistrarea salariilor brute , după statul de plată pentru salariații din sectiilor din spital

Inregistrarea salariilor brute, după statul de plată pentru personalul cuprins in ambulatoriul integrat

Înregistrarea reținerilor din salarii, după statul de plată pentru personalul Ambulatoriului Integrat

– înregistrarea salariilor brute, după statul de plată pentru personalul din Laboratorul RMFB:

– Înregistrarea reținerilor din salarii , după statul de plată pentru personalul Laboratorului RMFB:

Înregistrarea salariilor brute pentru personalul din cadrul Compartimentului de Primiri Urgențe:

Înregistrarea reținerilor din salarii pentru personalul din cadrul Compartimentului de Primiri Urgențe:

Înregistrarea reținerilor din salariu după statele de plată pentru personalul din sectiile spitalului ( Medicină Internă, Chirurgie Generală, Obstetrică-Ginecologie, etc.)

Înregistrarea contribuției spitalului pentru asigurări sociale, după statul de plată pentru spital:

Înregistrarea contribuției spitalului pentru asigurări sociale, după statul de plată pentru ambulatoriul integrat:

Înregistrarea contribuției spitalului pentru asigurări sociale, după statul de plată pentru Laboratoriul RMFB:

Înregistrarea contribuției spitalului pentru asigurări sociale, după statul de plată pentru Compartimentul de Primiri Urgențe:

– Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurări de șomaj, după statul de plată spital:

– Înregistrarea contribuției spitalului pentru asigurări de șomaj, după statul de plată ambulatoriul integrat

– Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurări de șomaj, după statul de plată Laboratoriul RMFB:

– Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurări de șomaj, după statul de plată Compartimentul de Primiri Urgențe:

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurările sociale de sănătate, după statul de plată , spital

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurările sociale de sănătate, după statul de plată , ambulatoriul integrat

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurările sociale de sănătate, după statul de plată , Laboratoriul RMFB

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru asigurările sociale de sănătate, după statul de plată , Compartmentul de Primiri Urgențe

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru accidente de muncă și boli profesionale, după statul de plată , spital

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru accidente de muncă și boli profesionale, după statul de plată , ambulatoriul integrat

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru accidente de muncă și boli profesionale, după statul de plată Laboratoriul RMFB.

Înregistrarea contrubuției spitalului pentru accidente de muncă și boli profesionale, după statul de plată Compartiment de Primiri Urgențe.

Înregistrarea contribuției spitalului pentru concedii și indemnizații, după statul de plată spital:

Înregistrarea contribuției spitalului pentru concedii și indemnizații, după statul de plată Ambulatoriul Integrat:

Înregistrarea contribuției spitalului pentru concedii și indemnizații, după statul de plată Laboratoriul RMFB:

Înregistrarea contribuției spitalului pentru concedii și indemnizații, după statul de plată Compartimentului de primiri Urgente:

Se înregistrează plata (virarea) către bugetul aferent, după ordinele de plată pentru contribuțiile sociale, pentru impozitul la salarii:

Inregistrarea plății la bugetul de stat și bugetele asigurărilor sociale, după ordinele de plată pentru contribuțiile sociale obligatorii și pt.impozitul pe venituri din drepturile salariale:

Înregistrarea virărilor în conturile salariaților deschise la Banca Transilvania:

Înregistrarea virărilor în conturile salariaților din ambulatoriul integrat deschise la BCR Moinești:

Înregistrarea virărilor în conturile salariaților din Laborator RMFB deschise la banca Raiffeisen:

Înregistrarea virărilor în conturile salariaților din Compartiment Primiri Urgențe deschise la banca Unicredit Tiriac Bank:

Înregistrarea virărilor în conturile salariaților deschise la BRD:

Se înregistrează achitarea datoriilor față de furnizori în sumă de 271.000 lei , după ordinele de plată de trezorerie:

Rosid S.R.L. = 22.000 lei

Apenic = 38.000 lei

Farmexpert DCI = 61.000 lei

Sante Internațional = 45.000 lei

Romedica = 26.000 lei

Telekom = 6.000 lei

E-on Energie = 26.000 lei

E-on energie = 32.000 lei

Compania de apă = 15.000 lei

– Înregistrarea cumpărării unui aparat necesar pentru stimularea nervilor Stimuplex, la data de 30.11.2014 de la Braun Medical in valoare de 5280 lei, durata de funcționare este de 8 ani.

În următoarea lună după ce aparatul a fost pus în funcțiune este evidențiată amortizarea lunară, calculată astfel:

DU(durata de utilizare) 8 ani ( 8 ani * 12 luni) = 96 luni

Aa = 5280 lei/8 ani și Al = 5280/96 =55 lei/lună

Înregistrea efectuării plăii facturii referitoare la achiziția aparatului Stimuplex, furnizor Braun Medical , din venituri proprii:

Înregistrarea emiterii facturii pentru CAS Bacău în urma serviiclor executate de spital după decontul întocmit, în sumă de 1.600.000 lei.

Înregistrarea încasării facturii întocmită de Casa de Asigurări de sănătate Bacău,petru serviciile prestate de secțiile spitalului:

Înregistrarea emiterii facturii pentru CAS Bacău în urma serviiclor executate de ambulatoriul integrat după decontul întocmit, în sumă de 65.000 lei.

Înregistrarea încasării facturii întocmită de Casa de Asigurări de sănătate Bacău,pentru serviciile prestate de ambulatoriul integrat al spitalului:

Înregistrarea emiterii facturii pentru CAS Bacău în urma serviiclor executate de Laboratoriul RMFB după decontul întocmit, în sumă de 20.000 lei.

Înregistrarea încasării facturii întocmită de Casa de Asigurări de Sănătate Bacău,pentru serviciile prestate de Laboratoriul RMFB al spitalului:

Înregistrarea emiterii facturii pentru Direcția de Sănătate Publică Bacău în contul serviciilor efectuate de Compartimentul de Primiri Urgențe, după decontul întocmit, în sumă de 72.000 lei.

Înregistrarea încasării facturii referitoare la serviciile executate de către Compartimentul de Primiri Urgențe de la Direcția de Sănătate Publică Bacău.

Este înregistrată executarea unor lucrări de reparații, în baza contractului încheiat cu o firmă de construcții, SERNA S.R.L. pentru cabinetele din ambulatoriul integrat.L aterminarea lucrărilor, comisia numită de către ordonatorul de credite efectuează recepția lucrărilor, redactează procesul verbal de recepție. Societatea SERNA S.R.L. întocmește factura în valoare de 1.400 lei.

Este înregistrată plata facturii pentru societatea SERNA S.R.L. pentru lucrările de reparații executate în sumă de 1.400 lei.

Se înregistrează consumul de alimente din magazia spitalului în sumă de 22.000 lei.

Este înregistrat consumul privind materialele consumabile de birou, în sumă totală de 12.000 lei.

Înregistrarea consumului privind materialele consumabile (materiale de curățenie) în valoare de 31.000 lei.

Sunt înregistrate consumurile de medicamente în sumă totală de 78.000 lei.

Înregistrarea consumului privind reactivii, în sumă de 38.000 lei:

Înregistrarea privind consumul de reactivi, în sumă de 22.000 lei

Înregistrarea consumului de medicamente în sumă totală de 19.000 lei:

Operațiunea de închidere a conturilor de cheltuieli.

Înregistrarea privind închiderea conturilor de venituri ale spitalului:

RD 1.628.476 RC 1.757.000

TSD 1.628.476 TSC 1.757.000

SFC 128.524

CAPITOLUL IV APLICATIE INFORMATICA

4.1 Aspecte teoretice referitoare la sistemele informatice

Un calculator reprezintă un mecanism de prelucrare a informatiilor primite de la noi.

Sistemul informational reprezintă ansamblul de elemente incluse in procesul de colectare, transmisie, prelucrare de informatii.

Rolul sistemului informational este de a trimite informatia intre elemente distincte.

In cadrul sistemului informational întâlnim: informatia transmisa, documentele care aduc informatiile, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informatiei și altele.

Totalitatea elementelor cuprinse în procesul de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem informatic.

Sistemul informatic este un ansamblu de componente, care interactioneaza intre ele in vederea culegerii, prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii anumitor decizii

Putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele componente:

Hardware

Software

personal de specialitate

metodologii si tehnici de lucru

Hardware compus din totalitatea echipamentelor pentru culegerea, transmiterea, prelucrarea și stocarea datelor.

Software alcătuit din totalitatea programelor ce permit utilizarea eficentă a hardware-ului și din pachetele de programe de aplicații.

Prin personal de specialitate înțelegem totalitatea informaticienilor, operatorilor și persoanelor care utilizează programele informatice.

Sistemele informatice au următoarele caracteristici specifice:

au o perioadă îndelungată de viață– perioada de timp de la începerea lucrărilor de înfăptuire a unui sistem informatic până la introducerea unui nou sistem este mare;

întrebuințează o cantitate mare de date – creearea sistemelor informatice integrate aduce răspunsuri la cele mai diverse cerințe ale conducerii instituției;

sunt utilizate de mulți utilizatori– plasați la distanță, lucrul care poate fi realizat prin folosirea rețelelor de calculatoare și a tehnologiilor de comunicare evoluate;

folosește aparatul matematic foarte des la nivelul sau maxim urmărindu-se cercetarea operațională, analiza factorială, teoria așteptării, teoria stocurilor, teoria reînnoirii, etc.

procedurilor manuale sunt asociate cu procedurile automate pentru a realiza un tot unitar;

ca urmare a schimbărilor frecvente privind cerințele utilizatorilor, sistemul informatic trebuie să fie înzestrat încă din faza de proiectare cu mijloace de realizare simple și rapide de modificare;

sunt costisitoare caurmare a resurselor materiale pe care le utilizează atât în faza de proiectare cât și în exploatare, apreciindu-se că ponderea componentei software în cadrul prețului unui sistem electronic de calcul este în creștere continuă, astfel ajungând la 80-90%.

Având în vedere gradul de cuprindere al domeniului sistemului informațional clasificarea sistemelor informatice poate fi efectuată, astfel:

a) Sistemele informatice parțiale înfăptuiesc prelucrarea automată a datelor dintr-un sector de activitate, de obicei cel mai important;

b) Sisteme informatice totale, înglobează toate activitățile informaționale și prelucrează toate datele cu calculatorul electronic, tratează sistemul ca fiind totalitatea unor subsisteme, fără a evidenția legăturile dintre ele. Aceste sisteme nu sunt indicate, pentru că nu oferă în totalitate cunoașterea legăturilor de cauzalitate dintre subsisteme și nu permit utilizarea cea mai eficientă a capacității de prelucrare a calculatorului;

c) Sisteme informatice integrate – tratează la modul general procesul de prelucrare a datelor din cadrul sistemului informațional al institutiei, scoțând în evidență legăturile de cauzalitate dintre subsistemele acestuia. Acest sistem se sprijină pe principiul prelucrării prin toate metodele necesare a datelor primare introduse o singură dată în sistem

Sistemul informațional al unei institutii reprezintă totalitatea informațiilor, canalelor de circulație, procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor din cadrul respectivului organism, acesta permite culegerea, prelucrarea, păstrarea și transmiterea informațiilor necesare luării unei decizii de către sistemul de conducere, având ca obiectiv realizarea funcțiilor conducerii asupra sistemului condus.

Intr-o organizație, subsistemele informatice, după aria de cuprindere, pot fi:

subsistemul financiar-contabil;

subsistemul producției;

subsistemul cercetării;

subsistemul comercial;

subsistemul resurselor umane.

DESCRIEREA APLICAȚIEI Hipocrate Financiar

Aplicația se adresează atat unităților bugetare cat si altor unitati si permite urmatoarele:

Proceduri privind inregistrare furnizori

Obiecte de inventar

Bugete

Clienți

Mijloace fixe

Casierie

stocuri

Aplicatia este dezvoltata pe o platformă de ultimă generație si utilizează ca baze de date SQL2008, accesarea se realizeza pe bază de utilizator si parolă, programul accepta introducerea mai multor unitati și se lucrează in retea pe pagina WEB cu drepturi pe fiecare utilizator. Poate fi imbunatatit in functie de noile modificări legislative fără a fi necesară intervenția administratorului și ușureaza munca utilizatorilor generand o multime de rapoarte.

Aplicatia este formata din doua parti : Server si Client.

Instalarea aplicatiei server poate fi făcută pe orice calculator care admite un sistem de operare Windows, XP Professional sau SQL 2008. Aplicatia “Hipocrate Financiar” poate fi accesata doar din interiorul instituției din rețeaua locală.

Module Hipocrate Financiar

– Contabilitate financiară

Balanțe;

Note contabile;

Fișe de cont (Cartea Mare);

Registru jurnal;

Casa și banca;

Registru calcul profit;

Descărcare automată marfă (k);

Închidere automată conturi;

Decont de TVA, Declarații (cu cod de bare sau pentru PDF);

Ordine de plată de trezorerie (cu cod de bare), cu posibilitate import din declarații ( 100, 112)

Bilanț anual, semestrial (cu generare și calcul, inclusiv toate anexele);

Evidență furnizori (figura nr.1):

Operare intrări (facturi, bonuri de consum, aviz de expeditie, etc.);

Operare plăți, cu mentionarea facturilor ce se achită;

Jurnal de cumpărări;

Nota contabilă (cu opțiune de export în modulul ,,Contabilitatea financiară’’)

Export plăți în ,,Casa și banca’’ din ,,Contabilitatea financiară’’);

Fișe furnizori;

Balanța furnizorilor;

Componența soldului;

Scadențar facturi neachitate.

Fig. nr. 1

Modul – Evidență clienți :

Operare vânzări;

Operare încasări;

Jurnal de vânzări;

Nota contabilă (cu opțiune de export în ,,Contabilitatea financiară’’);

Export încasari în ,,Casa și banca’’ din ,,Contabilitatea financiară’’);

Fișe clienți;

Balanța clienților;

Componența soldului;

Scadențar facturi neîncasate;

Facturare servicii (cu tipărirea facturii și/sau chitanței);

Avize sold către clienți.

Evidența salarii(Fig. 2 si Fig.3):

Întreținere bază de date salariați (personal, date salarizare, pontaj, etc.)

Calcul automat drepturi, rețineri, CARD, etc;

State de plată; Fluturași;

Centralizatoate angajator si angajati ;

Nota contabilă (cu opțiune de export în "Contabilitatea financiară");

Declarația 112:

Declaratia 100

Calcul și generare XML;

Apel automat program ANAF pentru verificare, creare PDF, semnare;

Fișe fiscale.

Figura nr. 2

Figura nr.3

Clienti ( figura nr.4)

1.1 Factura

Acest modul se foloseste pentru a defini, modifica, sterge, valida, anula facturi, , cauta o anumita nota contabila ( daca factura a fost transferata in contabilitate)

Figura nr.4

4.3 Realizarea unei aplicatii informatice privind contabilitatea institutiilor publice in relatiile cu tertii

Aplicația este creata in Microsoft Access, folosindu-se limbajul de programare VBA, fiind necesara în evidenta tertilor.

Aceasta lucrare prezintă o tratare a sistemului informatic privind institutia publica in relatiile cu terții.

Etapele creearii unei aplicații în Microsoft Access sunt următoarele:

Analiza problemei de rezolvat se referă la: studierea obiectivului si domeniului care urmează a fi proiectat (tema), stabilirea entitaților sistemului și menționarea legăturilor dintre acestea, consemnarea datelor de intrare, a prelucrărilor necesare și a expunerii rezultatelor;

Proiectarea implică următoarele : proiectarea obiectelor bazei de date, proiectarea interfetei aplicatiei – utilizator și proiectarea interacțiunilor dintre obiectele bazei de date;

În cea de-a treia etapă – realizarea aplicatiei, pot fi efectuate următoarele: crearea fișierului bazei de date, crearea obiectelor si testarea lor și încărcarea bazei de date si testarea aplicatiei.

Pentru a înțelege modul de operare a programului trebuie să prezentăm relațiile între tabele, acestea putând fi vizualizate in (Fig.1 ) activând meniul Relationships/Tools sau acționând butonul Relationship din Toolbar-ul Database.

In modelul de mai jos se remarca faptul ca un furnizor emite mai multe facturi și o factură poate conține mai multe mijloace fixe și obiecte de inventar, deci, dacă am dori să creăm o relatie directă între furnizori și mijloace fixe/obiecte de inventar, ea ar putea lua forma ,,mai mulți la mai mulți”, adică mai mulți furnizori livrează mai multe mijloace fixe. Un furnizor emite mai multe facturi, însă o factura nu poate fi întpcmită de mai mulți furnizori, o factură poate cuprinde mai multe mijloace fixe/obiecte de inventar.

În ferestra Relationships, prezentată în figura de mai jos, o relatie între doua tabele se poate efectua prin operația ,,drag and drop”, de la cheia primară a tabelei principale, la cheia externă a tabelei secundare, Microsoft ACCESS va deschide fereastra de dialog ,,Edit Relationships”, unde iese in evidență legatura stabilită între cheia primară si cheia externă.

Figura nr.1 – Fereastra ,,Relationships”

Principalele funcții efectuate de program sunt: adaugarea unui nou element(formular), stergerea unui element(formular), modificarea unui element, vizualizarea elementelor.

Tabele (Tables)

Tabela reprezintă obiectul din baza de date utilizat în vederea păstrării datelor privind un anumit subiect, acestea fiind identificate dupa nume, fiecare nume fiind unic în cadrul bazei de date și nu poate depașii 64 de caractere alfanumerice.

Tabela este bidimensională, pe linii având informațiile despre fiecare exemplar al subiectului respectiv, iar pe coloane atributele și conține doua tipuri de informații: structura si datele. În consecință a crea o tabela înseamnă a-i preciza structura si a o încărca cu date.

In cazul exemplului nostru, tabelele pot fi::

“Bon-miscare”(nr-bon,data,cod_loc_pred,cod_loc_prim,nr_inventar,denumire mf);

”Categorie”(cod_categorie,den_categorie);

”Facturi”(nr_fact,serie,dată,cod_fiscal,denumire,valoare);

“Furnizor”(cod_fiscal,denumire,ct_bancă,adresă,categorie);

”Client ” ( cod _fiscal,denumire,ct_bancă,adresă,categorie);

Figura nr..2-Tabelul ,,Furnizori”

Formulare (Forms)

Formularele sunt folosite pentru: introducerea, editarea si afișarea datelor, raportări simple, pentru precizarea elementelor de dialog în cadrul aplicațiilor.

Navigarea în cadrul bazei de date se efectueaza cu ajutorul unui meniu (bazat pe butoane de comanda), care garantează accesul rapid la funcțiile acesteia, formularul principal sevește la parcurgerea rapidă a programului, astfel pot fi examinate formularele,interogările și rapoartele.

Figura nr.3-Formularul ,,Facturi”

Clienti:

Create table clienți (CODC BYTE NOT NULL PRIMARY KEY, NUME CHAR (20), ADRESA MEMO, NRTEL INTEGER);

3.Cererea de interogare (Query)

Interogările fac posibile solicitările utilizatorilor referitoare la afișarea selectivă a informațiilor și prelucrarea lor, (de exemplu: ,,afisare furnizori cu facturi”,,calcul factura”, ,,facturi”, ,,clienti”).

Fereastra de lucru este impătțită în două părți:

fereastra de sus care afișează structura tabelului selectat mijloace fixe/obiecte de inventar/materiale consumabile (nr__fact.,serie, data, nr. inventar, denumire, valoare, durata, cod_ categorie );

fereastra de jos numită grilă de proiectare, unde a fost construită cererea din punct de vedere structural si funcțional.

CONCLUZII:

In prezent fenomenul informatic este foarte răspândit, creșterea permanentă a vitezei de calcul, a capacității de stocare a datelor, dezvoltarea continuă a componentei software a sistemelor informatice sunt mereu impulsionate de necesitatea prelucrării în timp tot mai scurt a unei cantități din ce in ce mai mari de informații. Sistemele de gestiune a informațiilor reprezinta un puternic instrument pentru rezolvarea acestei probleme, fiind utilizate în aproape orice domeniu de activitate al unei instituții (productie, resurse umane, contabilitate, etc.).

Din numărul mare de sisteme informatice create pâna în prezent pentru gestiunea bazelor de date, Microsoft Access constituie unul dintre cele mai cunoscute, datorită înglobării acestuia în pachetul Microsoft Office.

Avantajele realizării unei aplicații în Access

Ideea originală de Access a fost pentru utilizatorii finali să poată să "acceseze" date din orice sursă.

Alte avantaje ale Microsoft Access sunt: importul și exportul de date de mai multe formate, Excel , Outlook , ASCII , dBase , Paradox , FoxPro , SQL Server , Oracle , ODBC , etc.). de asemenea, Access are ca mijloc de realizare utilizarea de baze de date externe, neînglobate, în formatele: Microsoft Excel, Liste SharePoint, text, XML, Microsoft Outlook, HTML, dBase, Paradox, Lotus 1-2-3, ODBC -conforme cu containerele de date, inclusiv: Microsoft SQL Server, Oracle, MySQL, PostgreSQL, – având aceleași posibilități de utilizare aceasta pentru vizualizare, interogare, editare, și de raportare.

Access înmagazinează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte, macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier, Access utilizând atât formatul ACCDB, cât și MDB.

Utilizatorii pot efectua tabele, interogări, formulare și rapoarte și macrocomenzi, iar utilizatorii avansați pot utiliza Visual Basic pentru a scrie soluții bogate cu avansate de manipulare a datelor și de control al utilizatorului.

Un alt avantaj îl constituie faptul că Microsoft Access are și modul de lucru în multiutilizator în rețea.

Dezavantaje Microsoft Access.

solicită costuri mari, timp și control riguros.

Avantajele programului de contabilitate Hypocrate Financiarsunt:

informatia este introdusa o singura data in sistem,

timpii de implementare sunt relativi scurti,

Exista posibilitatea exportului de date in diferite formate (XML) .

Posibilitatea efectuării a numeroare situații solicitate precum și printării acestora.

Dezavantaje:

Pentru realizarea unor situatii trebuie cerut ajutorul analistilor de la centru;

Posibilitatea ca RSC să dea faliment și astfel nu se mai poate actualiza programul;

Costul pentru mentenanță este destul de ridicat;

BIBLIOGRAFIE

Păcurari D., Contabilitate publică, Note de curs, Editura Alma Mater Bacău, 2013;

Deju M., Muntean M, Rotilă A, Dragomirescu S.E, Solomon D.C, Păcurari D, Contabilitate generală, concepte, aplicații și studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău 2011;

Pătruț V., Rotilă A, Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene, Editura Sedcom Libris, Iași;

MIRCEA C.M, Convergențe Contabile Internaționale, curs universitar, Editura Alma Mater, 2013;

IFAC, Manualul IFAC 2009 de Standarde Internaționale de Contabilitate pentru sectorul Public, Editura CECCAR, București, 2009;

Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Contabilitatea Institutiilor Publice, Editura Universitara,Bucuresti, 2004.

Anton Parlagi si Cristian Iftimoaie Serviciile publice locale, Ed. Economica, Bucuresti, 2001

Apgar, W., Brown, H., Microeconomics and public Policy, Scott, Foresman and Company, Illinois, p. 292.

***Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 30 decembrie 2014;

***Legea nr. 82 din 24.12.1991 1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din 18.06.2008

***Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 961 din data de 30 decembrie 2014

***Ordinul M.F.P. nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contbilității instituțiilor publice, Planul de conturi al instituțiilor publice și instrucțiunile de aplicare ale acestuia

***Ordinul ministrului finantelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

***Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ți completările ulterioare;

Legea nr. 82 din 24.12.1991 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , nr. 545 din 18.06.2008;

Nechita, E., Baze de date: note de curs, Editura Alma Mater, Bacau, 2012;

Todoroi, D., Nechita E., Crisan G.- C., – Baze de date pentru economisti, Editura Performatica, Iasi, 2005;

Filip, A., C., Baze de date: note de curs, Brașov, 2007;

Adam, R.,Sisteme informatice de gestiune: Suport curs,Bacău, 2013;

Oriol, I., Chicu, O., Informatică economic, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010;

Access 2007 – http: www.microsoft.com/romania;

Manual de utilizare program Hypocrate (RSC)

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Studiu de Caz Privind Decontarile cu Tertii In Cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti (ID: 147485)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Studiu de Caz Privind Decontarile cu Tertii In Cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti

Copyright Notice

Investitii Directe Si Finantarea Lor

Turismul Rural In Romania

Studiu Geotehnic In Incinta Lafarge Ciment Medgidia

Analiza Rezultatelor Financiare ale S.a. Red Nord Vest

Evolutia Pietei Asigurarilor de Raspundere Civila Auto

Participatia Asociatilor la Societatile Comerciale

Copyright Notice

Similar Posts