Studiu de Caz Privind Decontarea cu Furnizorii la S.c. Albert Emma S.r.l

CUPRINS

INTRODUCERE

Prin geneză, contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și decizional la problemele gestiunii valorilor economice separate pe entități patrimoniale.

Pentru țara noastră în mod concret se delimitează ca entități patrimoniale regiile autonome, societățile comerciale, instituțiile publice, unitățile cooperatiste, asociațiile și celelalte persoane fizice și juridice care defășoară activități comerciale.

Din structura tipurilor de entități patrimoniale, întreprinderea reprezintă sfera de acțiune în limitele căreia contabilitatea, ca instrument informațional și de gestiune, capătă forma completă de reprezentare și control asupra constituirii și utilizării resurselor. La acest nivel organizatoric se realizează în forma cea mai deplină activitatea de producție a bunurilor, de prestații de servicii, de circulație a mărfurilor, a titlurilor de valoare și a instrumentelor de plată precum și alte operații accesorii activității de comerț.

În cadrul lucrării de față, ”Contabilitatea decontărilor cu furnizorii”, am abordat problema datoriilor curente, categorie din care face parte și contul de furnizori.

În primul capitol, ”Noțiuni generale privind datoriile curente” , am abordat problema datoriilor din punct de vedere teoretic, plecând de la definirea conținutului, recunoașterea și evaluarea datoriilor curente, în cadrul căruia am delimitat strict datoriile curente față de cele pe termen mediu și lung, am clasificat datoriile și datoriile curente, precum și principalele valori cu care sunt evaluate în contabilitate datoriile curente. Am abordat și problema implicațiilor fiscale pe care le au reducerile comerciale și financiare acordate de furnizori clienților asupra valorii totale ale bunurilor și serviciilor comercializate, respectiv prestate.

În cadrul capitolului II ”Reflectarea în contabilitate a relațiilor cu furnizorii” am evidențiat sistemul de conturi privind datoriile curente, respectiv decontările cu furnizorii, clasa 4 – Conturi de terți din Planul de conturi general. Apoi am evidențiat principalele documente contabile ce au directă legătură cu operațiile economico-financiare aferente furnizorilor. Un alt aspect urmărit a fost evidențierea în contabilitate a principalelor operații economico-financiare a relațiilor comerciale cu furnizorii interni, externi, reduceri de preț comerciale și financiare, contabilitatea decontărilor atât în numerar cât și fără numerar.

În al treilea capitol, ”Studiul de caz privind decontările cu furnizorii la S.C. ALBERTEMMA S.R.L.”, am oferit informații despre această societate comercială, făcând o scurtă prezentarea societății comerciale, a obiectului de activitate, al numărului de salariați,

Pe baza situațiilor financiare ale S.C. ALBERTEMMA S.R.L. am evidențiat calculul indicatorilor economico-financiari calculați pe baza informațiilor din situațiile financiare, gradul de îndatorare, lichiditatea, solvabilitatea, viteza de rotație a stocurilor, precum și alți indicatori calculați pe baza bilanțului contabil cum ar fi ratele de structură a pasivului, rata stabilității finanțării, rata autonomiei financiare globale, rata autonomiei financiare la termen, rata de îndatorare globală, rata de îndatorare la termen.

Pe parcursul întregii lucrări am evidențiat importanța relațiilor pe care o societate comercială trebuie să le aibă cu furnizorii, accentul și seriozitatea cu care trebuie sa trateze atât obligațiile fată de furnizori cât și față de cumpărători, pentru buna desfășurare a activității entității economice, pentru respectarea principiilor contabile, de continuitate a exercițiului financiar, de permanentizare a metodelor folosite, dar și pentru prestigiul societății comerciale, pentru a păstra o imagine adecvată și în conformitate cu cerințele pieței .

CAPITOL I – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE CURENTE

Definiții și delimitări privind terții.

Contabilitatea terților asigură informația necesară pentru evidența datoriilor si creanțelor întreprinderii în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările și protecția socială, bugetul statului, unitățile din cadrul grupului, asociații și respectiv acționarii, debitorii și creditorii diverși. Informațiile legate de scadența activelor și datoriilor sunt utile pentru evaluarea lichidității și solvabilității întreprinderii.

Întreprinderea trebuie să determine pe baza naturii activității sale modul de prezentare a activelor curente și imobilizate și datoriilor curente și pe termen lung ca fiind clasificări separate în bilanț. În situația în care întreprinderea nu efectuează această clasificare, activele și datoriile sunt prezentate detaliat în ordinea lichidității, respectiv exigibilității lor.

Potrivit IAS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare”, o datorie trebuie clasificată ca datorie curentă în următoarele situații:

Se așteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii.

Datoria este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.

Toate celelalte datorii care nu se încadrează în una dintre situațiile de mai sus trebuie să fie clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile curente cuprind datoriile comerciale, datoriile către angajați și alte elemente de natura costurilor de exploatare care sunt în totalitatea lor componente ale fondului de rulment utilizat în ciclul normal de exploatare al întreprinderii.

Creanțele curente, componente ale activelor curente și datoriile curente formează categoria generică de terți.

Definirea, conținutul și structura generală a datoriilor curente

Din punct de vedere financiar-contabil, datoriile curente exprimă resursele furnizate de terți pentru care întreprinderea trebuie să acorde o prestație, numerar sau echivalente de numerar. Acestea exprimă datoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale întreprinderii cu alte persoane fizice și juridice.

Persoanele fizice și juridice față de care întreprinderea are datorii sunt delimitate generic prin noțiunea de creditori. Definit astfel, creditorul reprezintă persoana care a avansat o valoare economică și urmeză să primească un echivalent valoric sau o contraprestație.

Datoriile curente, ca surse de finanțare, sunt prezente și funcționează din momentul nașterii angajamentelor față de terți și până în momentul stingerii lor.

Conform IAS 37”Provizioane, datorii contingente și active contingente”, datoria reprezintă o obligație curentă a entității economice, rezultată din evenimente anterioare, a cărei stingere se așteaptă să determine o reducere a resurselor concretizate în beneficiile economice ale entității.

O caracteristică esențială a unei datorii este faptul că entitatea economică are o obligație actuală. O obligație reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acționa într-un anumit fel. Entitatea economică trebuie să-și respecte obligațiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerință legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri și servicii primite.

Stingerea unei obligații prezente implică de obicei la renunțarea entității economice la anumite resurse care încorporează beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celorlalte părți. Stingerea unei obligații prezente se poate face în mai multe moduri:

Fig 1.2.1 Modalități de stingere a unei obligații

Sursa :Prelucrare proprie a autorului

Datoriile pe termen scurt reprezintă o categorie extrem de eterogenă, aceasta apărând atât în relațiile entității cu terții, cât și în relațiile pe care angajații le dezvoltă cu entitatea economică în care își desfășoară activitatea.

Criterii de recunoaștere și evaluare a datoriilor curente în contabilitate

Recunoașterea elementelor în situațiile financiare se realizează prin referință la două criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:

Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor, pentru active si a unei ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice, pentru datorii;

Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

O datorie curentă este recunoscută în bilanț atunci când este probabil că va rezulta o ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi determinată în mod credibil.

Fig. 1.3.1. Criterii de recunoaștere a datoriilor

Fig. 1.3.1. Criterii de recunoaștere a unei datorii

Sursa: Mateș D., Contabilitatea Evenimentelor și Tranzacțiilor între Standarde, directive și reglementări fiscale, Editura Mirton, Timișoara 2009, p.166

Evaluarea trebuie să fie înțeleasă ca procesul prin care se determină valorile la care datoriile curente vor fi recunoscute în situațiile financiare. Aceasta presupune alegerea uni anumite baze de evaluare.

Aplicarea principiului independenței exercițiilor impune delimitarea pentru fiecare exercițiu prin conturile de regularizare ce pot fi asimilate unor datorii față de exercițiul următor. Totodată aplicarea principiului prudenței duce la constituire de provizioane de riscuri și cheltuieli în cazul datoriilor. În acest fel, în documentele de sinteză se va asigura o informație mai corectă asupra situațiilor drepturilor și obligațiilor entității.

Evaluarea datoriilor se face în momentul apariției lor la valoarea nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau de decontat. Această valoare poate fi:

Fig. 1.3.2. Modalități de evaluare a datoriilor

Sursa : Prelucrare proprie a autorului

Costul istoric se referă la suma în numerar sau echivalent de numerar care se așteaptă a fi încasată în momentul vânzării bunurilor, executării lucrărilor sau a prestării serviciilor, sau la valoarea echivalentelor obținute în schimbul obligației sau la valoarea ce se așteaptă a fi plătită în numerar sau echivalente de numerar.

Costul curent presupune suma în numerar sau echivalent de numerar necesară pentru a stinge o obligație în prezent.

Valoarea realizabilă are în vedere înregistrarea datoriilor curente la suma în numerar sau echivalent de numerar necesară pentru a stinge obligația în prezent.

Valoarea actualizată presupune înregistrarea datoriilor curente la suma actualizată a ieșirilor nete viitoare de numerar care se așteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile în cursul normal al activității.

Potrivit regulilor aplicabile pentru agenții economici autohtoni, evaluarea datoriilor comerciale se realizează similar celorlalte elemente patrimoniale, în patru momente principale:

Fig. 1.3.3. Evaluarea datoriilor în cele patru momente principale

Sursa : Prelucrare proprie a autorului

La intrarea în patrimoniu datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. Prin valoare nominală se întelege suma înscrisă în documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate. O particularitate prezintă evaluarea datoriilor exprimată în devize, care comportă o dublă exprimare: în lei și în devize. Acest fapt se datorează respectării obligației de a ține contabilitatea în limba română și în monedă națională, iar transformarea în lei se realizează la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operației.

La inventarierea anuală datoriile comercile sunt evaluate la valoarea actuală, denumită și valoare de inventar, la valoarea care se stabilește după valoarea de utilitate, în funcție de preșurile actualizate.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situații:

• Egalitate, valoarea contabilă este egală cu valoarea de inventar.

• Valoarea de inventar depășește valoarea contabilă, dar conform principiului prudenței deși putem încasa mai mult această diferență nu o vom înregistra.

• Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă, suntem nevoiți să creăm provizion pentru depreciere.

La închiderea exercițiului aplicarea principiului prudenței în evaluare impune ca evaluarea datoriilor sa se facă la valoarea de intrare pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Astfel, dacă se constată că valoarea de inventar a datoriilor este mai mare decât valoarea de intrare se generează constituirea de provizioane pentru riscuri și cheltuieli.

La ieșirea din patrimoniu, datoriile comerciale se evaluează și se scot din gestiune la valoarea lor de intrare. Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor comerciale exprimate în devize se reflectă sub forma cheltuielilor și veniturilor financiare. Apar cheltuieli în cazul în care cursul valutar este mai mare, iar in situația veniturilor situația este inversă.

Clasificarea datoriilor curente

Fig 1.4.1.Criterii de clasificare

Sursa : Prelucrare proprie a autorului

După natura operațiilor care stau la originea lor, există:

Datorii comerciale – generate de aprovizionări de bunuri, lucrări și servicii sau din avansuri primite în contul unor livrări ulterioare

Datorii sociale – reprezentate prin contribuții datorate în plus organismelor de asigurări sociale

Datorii salariale – cauzate de folosirea forței de muncă de către unitate

Datorii fiscale – generate de impozite, taxe, contribuții și vărsăminte datorate potrivit prevederilor legale sau de sumele achitate în plus în contul acestor obligații

Datorii financiare – care au la origine operații de creditare

Alte datorii

După conținutul economic :

Datorii față de furnizori, provenind din cumpărări cu decontare ulterioară,

Datorii față de furnizori, provenind din cumpărări cu decontare ulterioară, prin intermediul efectelor de comerț

Datorii față de clienți, din primiri de avansuri și aconturi

Datorii față de salariați pentru munca prestată de aceștia, respectiv pentru avansuri acordate și alte sume datorate de personal unității sau terților,

Datorii față de organismele de asigurări și protecție socială,

Datorii față de buget sau organisme specializate

Datorii față de asociați și unități din cadrul grupului

Datorii față de alte persoane fizice sau juridice

În funcție de natura activelor cumpărate pe credit, se regăsesc:

Datorii care provin din cumpărări de stocuri și servicii(conturile 401 „Furnizori”, și 403 „Efecte de plătit”),

Datorii care provin din cumpărări de imobilizări (conturile 404 „Furnizori de imobilizări” și 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”)

După natura creditelor primite:

Datorii din cumpărări pe credit comercial (conturile 401, 404)

Datorii din cumpărări pe credit cambial (conturile 403, 405)

În funcție de moneda în care se evaluează cumpărările:

Datorii față de furnizări interni,

Datorii față de furnizori externi.

Implicații fiscale ale reducerilor comerciale acordate de furnizori.

În cadrul raportului contabilitate-fiscalitate, o importanță deosebită prezintă reducerile comerciale și financiare. Reducerile comerciale (rabatul, remiza, risturnurile), nu se înregistrează în contabilitate, dacă sunt acordate în momentul facturării, deoarece prețul din factură este influențat prin negocieri directe dintre furnizor și cumpărător.

Reducerile comerciale se vor înregistra în contabilitate la datorii din cumpărări, dacă sunt acordate ulterior. Acestea vor fi înscrise în facturi de reducere sau note de credit.

Documentul care stă la baza tranzacțiilor dintre entitățile economice este factura. Pentru furnizori, este documentul care atestă vânzarea și dă posibilitatea descărcării din gestiune, iar pentru cumpărători este documentul pe baza căruia se primesc bunuri și servicii creându-se astfel posibiliatea întocmirii notei de recepție, pe baza căreia se înregistreză intrarea bunurilor în gestiunea acestuia.

Reducerile comerciale se determină prin aplicarea unei cote asupra prețului de vînzare, practicat de furnizor:

Rc = c% x Pvf ;

Reducerile comerciale vor fi incluse în facturile de livrare, fie vor fi evidențiate separat, atunci când se primesc ulerior.

Din categoria reducerilor comerciale fac parte:

Fig.1.5.1. Reducerile comerciale

Sursa : Prelucrare proprie a autorului

Implicații fiscale ale reducerilor financiare acordate la decontarea datoriilor.

Reducerile financiare constituie o categorie aparte de reduceri de preț, îmbrăcând forma sconturilor, adică a reducerilor acordate de furnizor clienților, pentru plata înaite sau la scadența datoriilor.

Reducerile cu caracter financiar se prezintă sub forma sconturilor de decontare și constă în reducerile acordate clienților, care își achită datoriile în cadrul sau înaintea termenului normal de exigibilitate.

Sconturile de decontare se înregistreză ca o cheltuială financiară în contabilitatea furnizorului și ca un venit financiar în contabilitatea clientului.

Această modalitate de reflectare evidențiază faptul că furnizorul care a acordat reducerea, înregistrează o cheltuială, dar încasează creanța față de clienți, mai devreme, scontul de decontare acordat de furnizor, reprezentând pentru acesta costul financiar al încasării creanțelor în avans.

CAPITOL II – REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE

A RELAȚIILOR CU FURNIZORII

2.1. Sistemul de conturi privind furnizorii și conturile asimilate

Planul de Conturi General delimitează următoarele categorii de datorii și creanțe curente: datoriile comerciale, datoriile față de personal, datoriile față de asigurările sociale și protecția socială, datoriile față de bugetul statului, datoriile în cadrul grupului și cu asociații, creditorii diverși, datoriile de regularizare și asimilate, datoriile privind decontările în cadrul unității.

Evidențierea datoriilor și creanțelor curente se ține cu ajutorul conturilor din clasa 4 din Planul de conturi general denumită „Conturi de terți”.

Toți creditorii întreprinderii , sub forma datoriilor comerciale legate de achizițiile de bunuri , executările de lucrări sau prestările de servicii proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt delimitați prin structura 40„Furnizori și conturi asimilate”.

PLANUL DE CONTURI

CLASA 4 – CONTURI DE TERȚI

40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE

401. Furnizori

403. Efecte de plătit

404. Furnizori de imobilizări

405. Efecte de plătit pentru imobilizări

408. Furnizori – facturi nesosite

409. Furnizori – debitori

4091. Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092. Furnizori – debitori pentru prestări de servicii

Contabilitatea analitică a terților, respectiv a furnizorilor se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. Astfel, în cadrul contabilității analitice, furnizorii se gruprează pe următoarele grupe: interni și externi, iar în cadrul lor pe termene de plată. .

Tabel 2.1.1. Structura Furnizorilor și conturilor asimilate

2.2. Documente financiar-contabile furnizorilor si conturilor asimilate

Documentele financiar-contabile sunt diversificate în funcție de natura operațiilor economice consemnate în conținutul acestora.

Tabel 2.1.2. Documentele financiar-contabile

Factura fiscală este documentul pe baza căruia se realizează decontarea produselor și mărfurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, în corelație cu datele din nota de recepție și constatare de diferențe și din alte documente privind recepționarea prestațiilor de către terți. Este folosit ca document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului precum și ca document de înregistrare în contabilitatea furnizorului și cumpărătorului. .

Factura fiscala (http://www.financiarul.ro/2013/01/18/reglementari-privind-facturile-fiscale/)

Avizul de însoțire a mărfii servește ca document pentru eliberarea din magazie a bunurilor materiale destinate vânzării, trimise spre prelucrare la terți, în custodie sau păstrare, pentru scăderea din gestiunea furnizorului, pentru întocmirea facturii, ca document de însoțire pe timpul transportului, ca document de recepție la cumpărător (când nu s-a întocmit factura și nota de receție).

Avizul de însoțire a mărfii( http://www.ecto.ro/aviz-de-insotire-a-marfii)

Ordinul de plată este instrumentul prin care ordonatorul dă o instrucțiune băncii sale de a pune la dispoziția beneficiarului , în contul de la banca acestuia, o anumită sumă de bani în vederea stingerii unei obligații bănești existentă între parteneri.

Ordinul de plată (http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_29750/Cum-se-completeaza-corect-ordinele-de-plata-pentru-achitarea-contributiilor-sociale-la-ANAF.html)

CEC-ul este un instrument de plată prin care titularul unui cont dă o instrucțiune băncii sale de a pune la dispoziție o anumită sumă de bani unei alte entități, persoană fizică sau juridică, la prezentarea înscrisului. Cecul este un instrument de plată la vedere, ceea ce nu implică din partea băncii plătitoare acceptarea lui, ci doar efectuarea serviciului de decontare.

CEC-ul (http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=311880)

Biletul la ordin este un efect comercial, înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia. Ca formă, biletul la ordin se aseamană cu o recunoaștere de datorie de către debitor, față de creditorul său. Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. Poate fi transmis prin gir si poate fi garantat prin aval.

Biletul la ordin (http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/)

Cambia reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (numită trăgător) ordonă unei alte persoane (numit tras) să plătească unei terțe persoane (numită beneficiar) o sumă de bani determinată, la o dată fixă și un loc pre-indicat.

Din definiție rezultă că trăgătorul are față de tras o creanță, care se numește promisiunea sau acoperirea cambiei. De asemenea, beneficiarul are o creanță de trăgător, aceasta numindu-se valoarea furnizată.

Atunci când beneficiarul este el însuși debitor față de o terță persoană și dorește să realizeze plata utilizând aceeași cambie, aceasta poate înscrie pe spatele cambiei o mențiune de a se plăti creditorului. Mențiunea poartă denumirea de gir sau andosare; cel care a înscris mențiunea este girant, iar noul beneficiar este giratar.

Cambia (http://idrept.ro/EmbedView.aspx?EmbedId=63f4174d-2b89-4a19-9437-9ae1c230c4cb)

Chitanța este documentul care justifică primirea unei sume de bani, constituind act justificativ de înregistrare a sumelor încasate în registrul de casă și în contabilitate. Se întocmește de către casierul unității, din care primul exemplar este înmânat clientului, iar exemplarul al doilea rămâne ca document de verificare a operațiunilor efectuate în registrul de casă.

Chitanța (http://www.tipografiareal.ro/33-1-3-chitanta.html)

2.3. Contabilitatea operațiilor privind decontările cu furnizorii

Pentru a-și putea desfășura activitatea, orice entitate patrimonială efectuează în mod curent tranzacții de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii. Derularea acestor operații economice presupune existența a doi agenți economici: unul numit furnizor, pentru care operația reprezintă o cumpărare de bunuri sau servicii, observându-se astfel că se creează o interdependență a decontărilor furnizori-clienți.

În principal, operațiile care se creează față de furnizori provin din aprovizionările cu imobilizări, cu active circulante materiale (materii prime, materiale, consumabile, mărfuri, ambalaje, obiectede invetar, animale și păsări), din lucrări executate și servicii prestate precum și din alte operații efectuate de regulă în baza unor contracte civile încheiate cu diferite persoane fizice sau juridice.

Marfă

Bani

Fig 2.3.1 Interdependența furnizori-clienți.

Vânzările-cumpărările de bunuri și servicii se pot clasifica în funcție de momentul decontării astfel:

Vânzări-cumpărări cu decontarea imediată în numerar

Vânzări-cumpărări pe credit comercial când decontarea se face ulterior:

Creditul comercial clasic este amânarea la plată acordată de furnizor clientului, când decontarea se face ulterior, folosind instrumentele clasice, ordinul de plată, cecul, chitanța)

Creditul comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la ordin și cambie) , în care se consemnează printre altele, suma de plată, scadența și banca la care se face decontarea.

Datoriile față de furnizorii interni sunt exprimate valoric în lei și sunt formate din costul efectiv de achiziție al bunurilor sau imobilizărilor și din TVA aferent. Costul de achiziție este alcătuit din prețul negociat al bunurilor sau imobilizărilor cumpărate, din cheltuielile de transport, încărcare și descărcare și din cheltuielile de punere în funcțiune în cazul mijloacelor fixe. Pentru serviciile prestate de furnizori datoria este formată din tariful respectivelor servicii și TVA –ul aferent.

Reflectarea în contabilitate a datoriei față de furnizorii externi prezintă unele particularități. Acestea apar datorită faptului că în facturile sosite de la furnizorii externi bunurile și serviciile sunt exprimate valoric în monedă străină, iar în contabilitatea beneficiarilor evaluarea și înregistrarea trebuie să se facă în lei. Pentru aceasta, valuta se transformă în lei la cursul oficial la data primirii facturii. Deoarece cursul valutar este variabil, la data achitării datoriei pot să apară diferențe favorabile sau nefavorabile. Diferențele favorable micșorează datoria față de furnizorii externi și apar atunci când cursul scade de la data înregistrării datoriei până la plata acesteia. Diferențele nefavorabile ce apar în situația în care cursul de schimb crește, majorează datoria față de furnizorii externi.

2.3.1. Operații economice privind decontările cu furnizorii

Datoriile comerciale create în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri materiale, lucrări sau servicii se delimitează patrimonial sub forma furnizorilor, efectelor de plătit și avansurilor acordate furnizorilor.

În raport cu obiectul și sensul operațiilor de decontare se efectuează următoarele tipuri de înregistrări:

Aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii și notei de recepție și constatare de diferențe:

Metoda inventarului permanent:

3xx = 401

Conturi de stocuri și producție în curs de execuție Furnizori

4426

TVA deductibilă

Metoda inventarului intermitent:

60 = 401

Cheltuieli privind stocurile Furnizori

4426

TVA deductibilă

În ambele cazuri înregistrarea se face la prețul de cumpărare plus cheltuielile de transport/aprovizionare, alte cheltuieli accesorii și TVA plătită.

Lucrările și serviciile primite de la furnizori pe baza facturii se înregistrază:

60 și 61 = 401

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți Furnizori

4426

TVA deductibilă

Înregistrările se fac la prețul de facturare și TVA plătită.

În cazul în care pentru lucrările și serviciile recepționate până la închiderea exercițiului nu s-au primit facturile la valoarea estimată, se face înregistrarea:

60 și 61 = 408

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți Furnizori-facturi nesosite

4428

TVA neexigibilă

La deschiderea exercițiului următor, înregistrarea se stornează în negru, urmând a se efectua înregistrarea la valoarea înscrisă în factură.

Se poate folosi și varianta de mai jos:

408 = 401

Furnizori-facturi nesosite Furnizori

(Pentru valoarea facturii estimată inclusiv (pentru valoarea facturii inclusiv )

TVA neexigibilă) TVA deductibilă)

60 și 61 4428

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți TVA neexigibilă

(diferența la cost de achiziție între valoarea facturii

mai mare și valoarea estimată)

4426

TVA deductibilă

(TVA aferentă valorii facturii la cost de achiziție)

Dacă valoarea facturii ar fi fost mai mică decât valoarea estimată, diferența la cost de achiziție s-ar fi înregistrat pe creditul conturilor 60 și 61 „Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”.

Achitarea furnizorilor prin conturile de la bancă, pe bază de cecuri bancare:

401 = 512

Furnizori Conturi curente la bănci

Decontarea datoriilor față de furnizori pe bază de efecte comerciale:

401 = 403

Furnizori Efecte de plătit

În situația în care decontarea este mijlocită de avansurile acordate furnizorilor se fac înregistrările:

409 = 512

Furnizori debitori Conturi curente la bănci

Iar la decontare se face înregistrarea:

401 = 409

Furnizori Furnizori debitori

Înregistrarea avansului acordat furnizorului de lucrări și servicii care fac obiectul activității intreprinderii, inclusiv TVA.:

409 = 5121

Furnizori debitori Conturi curente la bănci

4426

TVA deductibilă

Achiziționarea de stocuri de la furnizor pe baza facturii și a notei de recepție se va înregistra la costul de achiziție:

3xx = 401

Conturi de stocuri și producție în curs de execuție Furnizori

4426

TVA deductibilă

Stingerea datoriei față de furnizor prin decontarea avansului și plata diferenței, în baza ordinului de plată:

401 = 4091

Furnizori Furnizori – debitori pentru cumpărări de natura stocurilor

4426

TVA deductibilă

5121

Conturi curente la bănci

2.3.2. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a TVA

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat bugetului de stat de către persoanele impozabile, conform legii.

Baza de impozitare a TVA este constituită în principiu din prețurile de achiziție, sau în lipsa acestora prețul de cost determinat la momentul livrării / prestării bunurilor și serviciilor ce formează obiectul impozitării. Totodată, sunt cuprinse în baza de impozitare: impozitele și taxele dacă prin lege nu se prevede altfel exclusiv TVA; cheltuielile accesorii (transport, ambalare, comision, etc.). Nu se cuprind: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri; penalizările; dobânzile; sumele achitate de furnizor în contul clientului și care apoi se decontează acestuia; ambalajele care circulă între furnizori, prin schimb, fără factură.

Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale și reducerea taxei pe valoarea adaugată, pe măsura îmbunatățirii colectării veniturilor bugetare. În acest context se propune, începand cu data de 1 iunie 2015, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea urmatoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în mod normal în prepararea alimentelor, produse utilizate în mod normal pentru a completa sau înlocui alimentele.

De asemenea se propune implementarea cotei reduse de TVA de 9% pentru serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice. Măsura are în vedere corelarea cotei reduse de TVA aplicabile serviciilor de restaurant și de catering cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru toate produsele alimentare, precum și stimularea turismului în Romania.

Diminuarea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare și serviciile de restaurant și de catering generează efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri și prin îmbunatățirea fluxurilor de cash flow, eliminând astfel o serie de dificultăți ale companiilor.

Măsurile propuse se vor reflecta în creșterea locurilor de muncă. Numărul mediu de salariați se estimează că s-ar putea majora suplimentar față de scenariul de bază cu circa 20.000 persoane în anul 2015.

Conform O.U.G. nr. 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative și în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA , care au sediul activității economice în România, a căror cifra de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depașit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioara plafonului de 2.250.000 lei, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare incepând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul in curs.

Persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România , care se înregistrează în scopuri de TVA ,în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Înregistrări contabile

Achiziție stocuri

3xx = 401

Conturi de stocuri și producție în curs de execuție Furnizori

4428

Tva neexigibilă

Plata furnizorului:

401 = 5121

Furnizori Conturi curente la bănci

Exigibilitate TVA aferentă facturii:

4426 = 4428

TVA deductibilă TVA neexigibilă

2.4. Cazuri particulare privind decontările cu furnizorii și clienții

Un alt caz al decontărilor cu furnizorii este cel generat de prestările de servici (publicitate, consulting, studii și cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, licențe și alte servicii) efectuate de prestatori străini. Tipurile de înregistrări care intervin în această situație sunt:

Valoarea facturii prestatorului străin:

628 = 401

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți Furnizori

Impozitul pe redevențe reținut din suma datorată prestatorului străin:

401 = 446

Furnizori Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

TVA în cazul plătitorilor de TVA:

4426 = 512

TVA deductibilă Conturi curente la bănci

În cazul neplătitorlor de TVA, înregistrarea de mai sus devine:

635 = 446

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

2.4.1. Achiziții cu reduceri comerciale și financiare

2.4.1.1. Înregistrări contabile aferente reducerilor comerciale

Înregistrările contabile ale reducerilor comerciale acordate ulterior întocmirii facturii, se vor înregistra în creditul contului 609 „Reduceri comerciale plătite” astfel:

401 = 609

Furnizori Reduceri comerciale primite

4426

TVA deductibilă

2.4.1.2. Înregistrări contabile aferente reducerilor comerciale

Recepția materiilor prime:

301 = 401

Materii prime Furnizori

4426

TVA deductibilă

Plata furnizorului:

401 = 512

Furnizor Conturi curente la bănci

767

Venituri din sconturi obținute

2.4.2. Înregistrarea în contabilitatea furnizorului a diferențelor constate la recepția bunurilor

Relațiile comerciale dintre furnizor și cumpărător conduc, în unele cazuri la diferențe în minus sau în plus, constatate cu ocazia recepției de către cumpărător a bunurilor primite de la furnizor.

2.4.2.1. Contabilizarea diferențelor constatate în minus

Diferențele constate în minus pot proveni din vina furnizorului, a cărăușului, a delegatului cumpărătorului sau pot avea cauze necunoscute.

Din vina furnizorului

a.1. Achiziție stocuri

3xx = 401

Mărfuri Furnizori

4426

TVA deductibilă

461

Debitori diverși

a.2. Emitere factură de stornare pentru diferența constată în minus, cu valoare pe minus:

461 = 401

Debitori diverși Furnizori

4426

TVA deductibilă

a.3. Achitare furnizor din contul curent:

401 = 512

Furnizori Conturi curente la bănci

Din vina cărăușului:

În acest caz, înregistrările în contabilitate sunt similare cu cele ale furnizorului, cu diferența că aceste minusuri se vor reține din valoarea transportului, iar în situația în care valoarea prejudiciului depășește valoarea transportului, paguba va fi înregistrată ca o creanță față de cărăuș urmând ca ulterior să fie încasată.

Din vina cumpărătorului:

Atunci când cumpărătorul trimite un delegat, pentru ridicarea bunurilor de la furnizor și acesta semnează, pentru ridicarea acestora pe documentele de expediție și însoțire a mărfurilor, astfel delegatul va răspunde de integritatea mărfurilor preluate. Dacă la recepție se constată diferențe în minus, acestea vor fi reflectate ca o creanță față de delegat, urmând a fi încasată de la acesta.

c.1. Recepția mărfurilor cu evidențierea diferenței, ca și creanță, față de delegat:

3xx = 401

Mărfuri Furnizori

4426

TVA deductibilă

4282

Alte creanțe în legătură cu personalul

c.2. Evidențierea TVA colectată, care urmează a fi încasată de la salariat:

4282 = 4427

Alte creanțe în legătură cu personalul TVA colectată

c.3. Încasarea creanței de la salariat:

5311 = 4282

Casa in lei Alte creanțe în legătură cu personalul

c.4. Achitarea furnizorului din contul curent la valoarea integrală a facturii:

401 = 512

Furnizori Conturi curente la bănci

c.5. Inregistrarea în contabilitate, în situația în care inițial nu se cunoaște persoana vinovată:

Achiziție de stocuri și producție în curs de execuție:

3xx = 401

Furnizori

4426

TVA deductibilă

473

Decontări din operații în curs de clarificare

Se decoperă că salariatul este vinovat:

4282 = 473

Alte creanțe în legătură cu personalul Decontări din operații în curs de clarificare

4427

TVA colectată

Reținerea minusului constatat pe statul de salarii:

421 = 4282

Personal-salarii datorate Alte creanțe în legătură cu personalul

În urma furturilor prin efracție

În anumite situații pot apărea diferențe în minus la mărfuri, ca urmare a unor prejudicii cauzate prin furt, vinovații fiind necunoscuți în momentul producerii efracției.

d.1. Inițial nu se cunosc autorii furtului:

378 = 371

Diferențe la preț de mărfuri Mărfuri

4428

TVA neexigibilă

473

Decontări din operații în curs de clarificare

d.2. Se descoperă ulterior autorii furtului prin efracție:

461 = 473

Debitori diverși Decontări din operații în curs de clarificare

7588

Alte venituri din exploatare

4427

TVA colectată

d.3. Încasarea prin casierie a creanței:

5311 = 461

Casa în lei Debitori diverși

d.4. Dacă autorii prejudiciului rămân necunoscuți sau sunt insolvabili, neîncasându-se până la expirarea termenului de prescripție extinctivă (3 ani), valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din creanțe și debitori diverși:

654 = 461

Pierderi din creanțe și debitori diverși Debitori diverși

d.5. În situația în care autorii devin solvabili, sau sunt descoperiți fiind solvabili, după termenul de prescripție, valoarea recuperată a prejudiciului se înregistreză la venituri:

5311 = 7588

Casa în lei Alte venituri din exploatare

2.4.2.2. Contabilizarea diferențelor constatate în plus

În cadrul tranzacțiilor comerciale , se întâlnesc situații , când la recepția mărfurilor se constată plusuri valorice provenite din cantități suplimentare expediate de către furnizor, față de cele evidențiate în documentele de livrare.

Dacă beneficiarul acceptă cantitatea de marfă expediată în plus, acesta va înregistra ca intrare în gestiune, fiind avizat în scris furnizorul despre acceptul său, urmând ca acesta să întocmească o factură suplimentară.

a.1. Achiziția mărfurilor

371 = 401

Mărfuri Furnizori

4426

TVA deductibilă

a.2. Evidențierea plusului de marfă, constat și acceptat cu ocazia recepției, pentru care se așteaptă factură de la furnizor:

371 = 408

Mărfuri Furnizori facturi nesosite

4428

TVA neexigibilă

a.3. Primirea facturii pentru diferența de cantitate:

408 = 401

Furnizori facturi nesosite Furnizori

4426 = 4428

TVA deductibilă TVA neexigibilă

a.4. Plata prin cont a furnizorului:

401 = 512

Furnizori Conturi la bănci în lei

În situația în care beneficiarul nu este interesat de acceptarea integrală a plusului constat la recepție, acesta va anunța furnizorul de refuzul său, iar mărfurile neacceptate vor fi preluate de furnizor sau returnate de beneficiar, conform înțelegerii dintre aceștia.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND DECONTAREA CU FURNIZORII LA S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

3.1. Prezentarea entității economice

O mai buna cunoastere a situatiei patrimoniului este strict necesara pentru a participa cu succes la viata economica si chiar sociala a unei intreprinderi. Prezenta lucrare urmareste stabilirea si analiza bilantului contabil, întrucât acesta este cel mai important si cel mai complex document al contabilitatii, care „oglindeste” activitatea agentului economic. Titularul unui patrimoniu trebuie sa verifice situatia lui la o anumita perioada de timp, iar bilantul contabil este metoda prin care comerciantul evalueaza întreaga sa activitate pe parcursul unui exercitiu financiar.

S.C. ALBERTEMMA S.R.L. a luat naștere în anul 2006, ca urmare a dorinței a unei familii de antreprenori de a veni în întâmpinarea cererii foarte mari de materiale de construcții din zona orașului Gura Humorului, cerere care a crescut odata cu investițiile pe care locuitorii localităților din jur dar și din localitate Gura Humorului și le-au propus spre realizare.

3.2. Scopul și obiectul de activitate al S.C. ALBERTEMMA S.R.L

Obiectul de activitate al S.C. ALBERTEMMA S.R.L. este multiplu, dat fiind faptul că comercializează materiale de construcții variate atât în sistem en-gross cât și cu amănuntul. Obiectul de activitate îl reprezintă comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate.

Sediul societății comerciale este în localitatea Păltinoasa, județ Suceava, dar mai există deschis un punct de lucru și în localitatea Gura.Humorului, tocmai din nevoia de a răspunde nevoilor și cerințelor locuitorilor din zonă, dar și pentru a le ușura transportul produselor, nemaifiind nevoiți să parcurgă o distanță mare.

S.C. ALBERTEMMA S.R.L are un singur administrator, Adela Olga Wendling, cu un capital social integral român, în valoare de 350.000 lei, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Suceava J33/386/2006 și la Ministerul Finanțelor cu codul RO18480050.

În ciuda faptului că în județul Suceava există concurenți cu o capacitate mult mai mare de comercializare a materialelor de construcții, BAUMAX, BRICOSTORE, DEDEMAN, branduri recunosctute la nivel național, S.C. ALBERTEMMA S.R.L reușește să se mențină pe piața locală cu o calitate a produselor, cu un preț negociat direct de la producător,accesibil și cu o gamă largă sortimentală de produse, permițând atît celor cu posibilități financiare scăzute sau ridicate să realizeze investiții în gospodăriile proprii.

Din datele financiare de la sfârșitul anului 2014, reiese că S.C. ALBERTEMMA S.R.L are un număr de 80 salariați, comparativ cu luna decembrie 2013, în care avea un număr de 47 salariați, de aici putem concluziona că socitatea a înregistrat o creștere a activității desfășurate în anul 2014, comparativ cu anul 2013.

S.C. ALBERTEMMA S.R.L s-a extins într-un ritm constant și rapid, dar pe lângă calcule și cifre, cel mai important capital al modelului de business este cel uman. Angajații care lucrează în cele 2 magazine ale lanțului nostru de retail alcătuiesc o familie, dinamică, pragmatică și mereu atentă la cerințele, planurile și nevoile clienților și partenerilor noștri.

3.3. Structura organizatorică a S.C. ALBERTEMMA S.R.L

Sistemul organizatoric constă în ansamblul elementelor de natură organizatorică ce asigură cadrul, divizarea, combinarea și funcționalitatea proceselor de muncă în cadrul organizației în vederea realizării obiectivelor previzionate.Această ultimă componentă managerială se regăsește sub forma organizării procesuale si organizării structurale. Organizarea structurală este evidențiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare și funcționare, organigrama și fișele de post.

Organigrama este una piramidală și corespunde exigențelor metodologice și de conținut impuse de managementul științific.

3.3.1. Descrierea și analiza posturilor

Asociatul unic – Asociatul unic exercită potrivit legii toate drepturile și obligațiile care revin Adunării generale a asociaților. Cu alte cuvinte, asociatul unic deține puterea absolută în cadrul societății sale, bineînțeles cu respectarea dispozițiilor legale din domeniul în care își desfășoară activitatea.

Puterea discreționară a asociatului unic în cadrul societății trebuie supusă unui control strict, în caz contrar putând da naștere unor abuzuri. Din această cauză art.15 din Legea nr. 31/1990, modificată și completată, impune încheierea tuturor contratelor între SRL și asociatul său unic în forma scrisă, sub sancțiunea nulității absolute.

Asociatul unic nu se va putea prevala în acest caz faptul că a încheiat cu societatea, potrivit legii civile, un simplu contract consensual pentru a cărui valabilitate se cere doar simplul acord de voință al părților, indiferent de forma scrisă ori verbală în care este exprimat consimțământul.

Totodată, asociatul unic are obligația de a consemna în scris orice decizie unilaterală pe care o adoptă atunci când exercită singur atribuțiile care revin Adunării Generale a Asociaților.

Administratorul – elaborează fișa postului pentru personalul ce va fi angajat împreuna cu șefii compartimentelor;

răspunde de arhivarea documentelor:asigură păstrarea în arhiva proprie , timp de 10 (zece)ani a tuturor registrelor de contabilitate și a documentelor justificative ce stau la baza înregistrărilor în contabilitate cu excepția statelor de salarii ce se păstrează timp de 50 (cincizeci) ani,

asigură respectarea normelor emise de Ministerul Finantelor cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative pentru toate operațiunile patrimoniale și înregistrarea lor în contabilitate în perioada la care se referă,

semnează documentele contabile de cumparare în conformitate cu prevederile Legii 82/1991,cu modificările și completările ulterioare;

răspunde de relația cu clienții societății, de încasările și plățile necesare bunei funcționări a societății comunicând ori de câte ori i se solicită de către asociați , evidențe legate de situații legate de evoluția strategiei de dezvoltare a firmei ,

prospectează piața căutând să atragă noi clienți ,ține cont de oferta concurenței pe care trebuie permanent să o aducă la cunostința asociaților ,

are drept de semnatură pe documentele justificative și în bancă ,

transmite compartimentului de contabilitate lunar,toate informațiile necesare stabilirii corecte a drepturilor salariale ale personalului și completarea corectș in R.G.E.S.potrivit HG 90/04.03.2004 și a art.34 din C.M. și pentru întocmirea raportarilor lunare ,

efectuează operațiuni de încasări și plăți (prin casirie sau prin virament) ,

asigură virarea încasărilor în contul și banca societății , iar extrasele lunar se transmit la compartimentul de contabilitate ,

organizează și asigură exercitarea controlului financiar preventiv conform prevederilor legale în vigoare;

organizează inventarierea patrimoniului conform prevederilor legale în vigoare;

răspunde de înregistrarea și mișcarea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar, precum și de casarea acestora cu toate acțiunile conexe (dezmembrare,valorificare,etc.)

formulează pentru uzul asociaților observații și propuneri de natură legislativă, metodologică, procedurală sau organizatorică.

examinează legalitatea, regularitatea și conformitatea operațiunilor, identifică risipa și gestiunea defectuoasă și fraudele, iar pe aceste baze,propune măsuri pentru recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați,după caz.

respectă normele de protecția muncii și de sănătate potrivit reglementărilor în vigoare având grijă ca și angajații societății să o facă;

respectă Regulamentul de Ordine Interioară și Regulamentul de Functionare al societății, aducându-l și la cunoștința personalului din subordine ,

răspunde de întocmirea corectă a sarcinilor conform fișei postului;

păstrează confidențialitatea datelor la care are acces;

Director departament vânzări – Elaborează și urmărește realizarea planului de vânzări și profit

Analizează tendințele pieței și propune Directorului General obiective de vânzări și profit

Stabilește obiectivele managerilor din subordine în concordanță cu obiectivele departamentului

Identifică factori care împiedică realizarea planului și propune căi de optimizare/ajustează forecast-uri

Propune și implementează măsuri de reducere a costurilor

Participă activ la stabilirea condițiilor generale ale colaborării cu furnizorii

Urmărește implementarea planurilor și a regulilor de lucru specifice

Urmărește realizarea obiectivelor de marketing și ia măsurile corective necesare

Identifică direcții de dezvoltare și propune promovarea de produse/soluții noi

Propune Directorului General integrarea de noi produse/servicii în oferta firmei

Contactează furnizorii potențiali și urmărește implementarea soluțiilor

Monitorizează și contribuie la calitatea serviciilor oferite de grupa de vânzări

Urmărește respectarea obligațiilor contractuale către clienți

Asigură rezolvarea cerințelor clienților, concomitent cu susținerea intereselor firmei

Stabilește metode/reguli pentru a asigura necesarul de marfă în conformitate cu planul de vânzări

Conduce și organizează activitatea departamentului

Director financiar – Gestionarea situatiilor de criza in management financiar

Management financiar contabil

Controlling financiar contabil (a nu se confunda cu activitatea de control financiar intern sau audit)

Organizarea si conducerea activitătilor contabile si financiare

Gestionarea patrimoniului companiei conform legilor in vigoare

Planificarea, organizarea si coordonarea activitătilor, proceselor si a membrilor echipei

Organizarea strategică a departamentului

Managementul prin bugete

Casierul unității – Gestionează numerarul și actele de valoare din contul sucursalei;

Execută prin mandatar plata drepturilor salariale ale personalului din sucursala;

Răspunde de efectuarea plăților pe feluri de cheltuieli și încadrarea în plafonul de casă stabilit de lege;

Răspunde de depunerea în termen la bancă a tuturor sumelor provenite din încasări care depășesc plafonul legal;

În exercitarea atribuțiilor de serviciu respectă întocmai prevederile regulamentului operațiunilor de casă;

Execută atribuțiile din acest domeniu, atât cele prevăzute din actele normative în vigoare cât și cele dispuse de șefii ierarhici superiori;

Verifică dacă documentele justificative primite spre înregistrare poartă viza de control financiar preventiv, semnătura persoanelor care răspund pentru legalitatea si necesitatea operațiunilor înscrise în documente și daca toate actele cerute de formular sunt completate;

Ține evidența pe fișe de magazie a obiectelor de inventar date în folosință;

Ține evidența debitorilor și creditorilor, analitic, pe fișe contabile;

3.3.2. Organigrama S.C. ALBERTEMMA S.R.L

Fig. 3.2.1.1. Organigrama S.C. ALBERTEMMA S.R.L

Sursa: Prelucrare proprie a autorului

3.3. Caracteristicile pieței

Piața materialelor de construcții, în acest moment, ca și industria constructoare, se află la un nivel foarte jos comparativ cu 2008 când a fost anul de vârf. Dacă ne uităm la structura de anul trecut, vom vedea că, paradoxal, piața materialelor de construcții a fost susținută, paradoxal, de lucrările de reparații capitale și construcțiile inginerești. Sectorul locuințelor a fost sub anul 2012, iar sectorul de autostrăzi încă nu a început să crească. Se observă o creștere foarte mică la ciment, dar încă nu este semnificativă, ceea ce denotă că nici programul de autostrăzi nu merge pe două sau trei benzi. Ca tendință, se speră ca după luna mai 2014 să se îmbunătățească lucrurile în domeniul construcțiilor și în programul european 2014-2020 unde sunt prevăzute niște investiții

Companiile de construcții spun că 2013 a fost pentru ele cel mai slab an de la începutul crizei economice. Piața materialelor de construcții, asemenea industriei de profil, a consemnat o scădere de până la 40% în ultimii cinci ani ca urmare a crizei care a afectat cei mai importanți actori din sector.

3.4. Mediul extern al S.C. ALBERTEMMA S.R.L

3.4.1. Cererea

S.C. ALBERTEMMA S.R.L se adresează unui public variat, pornind de la persoanele fizice cât și persoanele juridice din zona Gura Humorului. Printre clienții S.C. ALBERTEMMA S.R.L se află persoanele fizice care efectuează investiții în gospodăriile proprii, cât și persoanele care vor construi sau investi pe plan turistic, prin crearea de cabane sau pensiuni turistice. Produsele S.C. ALBERTEMMA S.R.L se adresează persoanelor din mediul rural și mediul urban, iar ca princiale servicii oferite se numără și asigurarea transportului pentru mărfuri care depășesc o limita de valoare. Persoanele se bucură de o gamă varită de produse, cum ar fi: acoperișuri, ciment, ipsosuri, produse pentru zidărie, adezivi, BCA, cărămidă, vată minerală, sticlă, precum și produse de metalurgie-fier.

3.4.2. Oferta

S.C. ALBERTEMMA S.R.L pune la dispoziția clienților un număr mare de produse, destinate construirii, întreținerii de construcții sau amenajări interioare.

Din lista furnizorilor de la care se aprovizionează societatea comercială, menționăm:

Arabesque.ro

S.C. CESAL S.A.

S.C. ARCON S.A.

S.C. DAN STEEL GROUP S.A.

S.C. HOLCIM S.A.

S.C. SOCERAM S.A.

Astfel putem împărți oferta S.C. ALBERTEMMA S.R.L în următoarele categorii:

Tabel 3.4.2.1. Oferta produselor S.C. ALBERTEMMA S.R.L

Sursa: S.C. ALBERTEMMA S.R.L

3.4.3. Concurența

Pe raza județului Suceava au intrat pe piață, de-a lungul timpului branduri recunosctute de distribuitori de materiale de construcții, mai ales în perioada în care piața materialelor de constrcții era în creștere. În perioada 2009-2013, de scădere economică atât marii comercianți cât și micii comercianți au fost nevoiți să se adapteze la noile condiții ale pieței, unii dintre ei fiind nevoiți fie să își închidă afacerea, fie să fuzioneze cu alte societăți, pentru a-și uni forțele și a supraviețui pe piață.

În anul 2014, pe piața depozitelor de costrucții din județul Suceava, își desfășurau activitatea următorii concureți ai S.C. ALBERTEMMA S.R.L:

– În prezent, Dedeman are peste 7500 de angajati, cu o medie de 200 pentru fiecare centru comercial. Dezvoltarea echipei Dedeman a fost si va ramane un proces care se afla in stransa legatura cu strategia noastra de extindere si care va duce compania de la 36 centre comerciale in decembrie 2013 la aproximativ 45 in 2015.

– În prezent, rețeaua Bricostore deține 15 magazine, 4 în București și 11 în țară, în orașele Brașov, Ploiești, Constanța, Pitești, Arad, Brăila, Focșani, Suceava, Oradea, Călărași și Drobeta Turnu Severin.

– În 2014, LEROY MERLIN a achiziționat cele 15 magazine Baumax din țară, urmând ca acestea să fie rebrenduite sub sigla LEROY MERLIN în perioada 2015 – 2016.

– situat pe strada Humorului FN si are ca domeniu de activitate distributia si vanzarea directa de materiale de constructii grele

– Garantia serviciilor nostre este asigurata atat de experienta acumulata in cei 16 ani de activitate in domeniul construcțiilor cât și de profesionalismul a peste 100 de angajați care actvează în cadrul societății noastre.

3.5. Modul de organizare a contabilității la S.C. ALBERTEMMA S.R.L

Contabilitatea la S.C. ALBERTEMMA S.R.L este realizată astfel:

Administrator – Adela Olga Wendling

Economist – Leica Luminița

Contabilitatea este aplicată în conformitate cu legea contabilității.

deținerea cu orice titlu a bunurilor materiale este specificată în contabilitate.

contabilitatea imobilizărilor se ține pe categorii și pe fiecare obiect de evidență.

contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și la prețul de achiziție.

înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la valoarea de achiziție.

creanțele și datoriile se înregistrează la valoarea nominală.

contabilitatea clienților și furnizorilor a celorlalte creanțe și obligațiuni se ține pe categorii,precum și pe fiecare persoana fizică sau juridică.

contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli ,după natura sau destinația lor, după caz.

contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri ,după natura sau sursa lor, după caz.

rezultatul definitiv al exercițiului finanaciar se stabilește la inchiderea acestuia.

3.6. Analiza poziției financiare la S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

3.6.1. Analiza evoluției procentuale a indicatorilor din bilanțul contabil

Pentru analiza poziției financiare a S.C. ALBERTEMMA S.R.L. s-au folosit situațiile financiare aferente anilor 2013 – 2014, prezente în următoarele pagini ale lucrării.

Tabel 3.6.1.1. Analiza variației și evoluției indicatorilor din bilanțul contabil

Sursa: prelucrarea proprie după bilanțul contabil al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

În data de 31.12.2014 activele totale ale S.C. ALBERTEMMA S.R.L. însumau 824,325, cu 2,59% mai mult față de sfârșitul anului 2013, datorită creșterii în valoare a imobilizărilor corporale cu suma de 354,069 lei și a achiziționării de imobilizări necorporale în valoare de 12,085 lei, reprezentând alte imobilizări necorporale, probabil programe informatice pe care societatea le-a achiziționat pentru o derulare cât mai eficientă a activității în anul 2014.

Activele imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în societate și conțin imobilizările corporale, necorporale și financiare care au crescut în anul 2014 față de 2013 în procent de 45%, în principal datorită achiziționării de instalații tehnice, mașini, instalații și mijloace de transport.

Stocurile au crescut în 2014 față de 2013 în procent de 21%, datorită unei viteze de rotație foarte mari a acestora, a achizițiilor de materii prime , materiale, mărfuri în cursul anului 2014. În concluzie, valoarea tocurilor totale a crescut cu suma de 1,083,841 lei față de anul 2013.

Activele circulante au scăzut în anul 2014 cu suma de 281,403 lei față de anul 2013, în procent de 14 %, datorită scăderii creanțelor, a drepturilor de încasat de la clienții sociețații comerciale, de aici rezultând faptul că societatea își incasează la termenii stabiliți sumele cuvenite și oferă clienților termene de plată convenabile.

Totalul datoriilor a scăzut în 2014 față de 2013 cu suma de 1,164,329 lei, adică 18% , datorită scăderii datoriilor ce trebuiesc plătite într-o perioadă de până la un an cu suma de 974,843 lei, respectiv a creditelor bancare pe termen scurt, a avansurilor primite de la clienți, a datoriilor fiscale în legătură cu bugetul statului.

Datoriile pe termen lung au înregistrat o scădere în anul 2014 față de anul 2013 în sumă de 189,486 lei, în procent de 31 %. Un motiv îl constituie gradul mare de rambursare al datoriilor unității față de instituțiile bancare, datoriile fiscale în legătură cu bugetul statului și sumele datorate acționarilor asociaților.

3.6.2. Analiza indicatorilor de lichiditate,solvabilitate,trezorerie

Analiza indicatorilor de lichiditate

Tabel 3.6.2.1. Analiza indicatorilor de lichiditate

Sursa: prelucrarea proprie după bilanțul contabil al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

Fond de rulment = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Privită pe ansamblu,observăm că fondul de rulment a crescut comparativ cu anul 2013 cu suma de 693,440 lei. Valoarea pozitivă a fondului de rulment net în perioada luată în analiză întărește ideea că capitalurile permanente finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a imobilizărilor nete. Această situație pune în evidență fondul de rulment financiar ca expresie a realizării a echilibrului financiar.

Tabel 3.6.2.2. Analiza ratelor de lichiditate

Sursa: prelucrarea proprie după bilanțul contabil al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

Figura nr.3.6.2.2. Evoluția ratelor de lichiditate

În privința evoluției ratelor de lichiditate se observă o creștere a acestora comparativ cu anul 2013, mai ales în privința ratei lichidității lichidității generale datorită creșterii în aceeași măsură a disponibillului în bancă ignorând total numerarul aflat în acel moment în caseria unității. O creștere mai accentuată s-a înregistrat și în cazul ratei lichidității imediate , aceasta crescând cu aproape 0,07 puncte procentuale, diferența stabilindu-se tot datorită creșterii disponibilităților bănești.

3.6.3. Analiza indicatorilor de solvabilitate

Analiza capacității de autofinanțare

Pentru a calcula capacitatea de autofinanțare a S.C. ALBERTEMMA S.R.L., voi folosi metoda aditivă, conform căreia capacitatea de autofinanțare (CAF) este dată de:

Rezultatul net + Amortizări și provizioane calculate

– Reluări asupra provizioanelor

– Cota parte a subvențiilor virate în contul de rezultate

+ Valoarea netă contabilă a activelor cedate

– Venituri din cesiunea elementelor de active

Tabel 3.6.3.1. Calculul capacității de autofinanțare în perioada 2011-2012

Sursa: prelucrarea proprie după bilanțul contabil și contul de profit și pierdere al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

Fig. 3.6.3.1. Evoluția capacității de autofinanțare și autofinanțarea la S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

În cazul S.C. ALBERTEMMA S.R.L. , capacitatea de autofinanțare este ridicată și a fost în creștere intre anii 2013-2014 de la 1,181,428 lei la 1,818,590 lei, o creștere de 637,162 lei. Luând în considerare această creștere, considerăm că se datorează amortizărilor imobilizărilor, dar și creșterii profitului net de la un an la altul în sumă de 559,167 lei.

Capacitatea de autofinanțare exprimă surplusul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii, care nu are decât un caracter potențial dacă nu este susținut de mijloace financiare efective. S.C. ALBERTEMMA S.R.L, deși dispune de capacitate de autofinanțare ridicată, trebuie să apeleze totuși într-o destul de mare măsură și la finanțarea externă, deoarece capacitatea de autofinanțare nu este susținută de o trezorerie efectiv disponibilă, situație cauzată de dificultățile de recuperare a creanțelor.

Tabel 3.6.3.2. Analiza ratelor de solvabilitate

Sursa: prelucrarea proprie după bilanțul contabil și contul de profit și pierdere al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

Sovabilitatea intreprinderii a fost calculată pe baza datelor din bilanț și analizând date se constată următoarele:

Capacitatea de rambursare a datoriilor a crescut în 2014 cu 0,16 punct procentuale, de la 0,18 puncte procentuale la 0,34, datorită scăderii datoriilor totale de la un an la altul. Intreprinderea se încadrează în nivelul optim care se consideră a fi 1.00,ea neaflându-se în incapacitate de plată.

Rata solvabilității generale este în creștere cu 0,30 puncte procentuale, pe seama scăderii tot a datoriilor totale, invers proporțional cu creșterea total activului

Rata solvabilității financiare a înregistrat o scădere față de anul 2013, existând datorii financiare care spre deosebite de anul precedent au crescut.

3.7. Analiza ratelor de structură patrimonială

Analiza ratelor de structură ale pasivului

Tabel 3.7.1. ratele de structură privind patrimoniul

Sursa: prelucrarea proprie după bilanțul contabil și contul de profit și pierdere al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

Fig. 3.7.1. Evoluția ratelor privind structura pasivului

În urma calculelor din tabelul 3.7.1. se desprind următoarele concluzii:

Rata stabilității financiare a crescut în 2014 față de anul 2013 cu 0,14 puncte procentuale, situațe favorabilă a societății, având în vedere faptul ca confortul se situează între intervalele 50-60%. Aceasta semnifică faptul că la dispoziția intreprinderii rămân resurse financiare pentru acoperirea mijloacelor economice.

Rata autonomiei financiare globale a crescut cu 0,14 puncte procentuale în anul 2014 față de anul 2013, reflectând ponderea surselor proprii folosite în finanțarea mijloacelor economice ale societății comerciale, pondere care a crescut de la un an la altul.

Rata autonomiei financiare la termen a înregistrat o stagnare din anul 2013 în anul 2014, datorită faptului că în structura capitalului permanent nu intră provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.

Rata de îndatorare globală a înregistrat o scădere față de anul precedent cu 0,14 puncte procentuale, o scădere care evidențiază poziția favorabilă a societății în ceea ce inseamnă ponderea datoriilor în patrimoniul firmei, precum și capacitatea de acoperire a acestora din surse proprii.

Rata de îndatorare la termen a înregistrat o scădere semnificativă cu 1,64 puncte procentuale, scădere pusă pe seama faptului ca unitatea dispune de capacitate de îndatorare la termen și are independență financiară și un grad scăzut de risc al politicii sale financiare.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Analiza poziției financiare a unei unități economice efectuată pe modelul de activitate al S.C. ALBERTEMMA S.R.L. s-a constituit într-un studiu pertinent de dinamică economică, bazat pe cifre și indicatori ce comensurează puterea economică a societății analizate și pune în evidență punctele forte dar și lucrurile ce trebuiesc îmbunătățite în viitor.

Analiza poziției financiare a presupus o analiză mai detaliată și mai amplă a indicatorilor financiari-contabili specifici, cu evidențierea și calculul ratelor de lichiditate, de solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment,valori care sunt considerate pozitive și care conduc la un echilibru financiar pe termen lung, ratele supraunitare de solvabilitate, de rentabilitate și de trezorerie pot da o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independență economică și financiară al S.C. ALBERTEMMA S.R.L.

Conducerea societății comerciale trebuie să mențină acest nivel de autofinanțare, de achitare a datoriilor pe termen lung și scurt prin măsuri care să elimine punctele negative, slabe ale firmei, deasemenea să preîntâmpine efectele amenințărilor, riscurilor care vizează activitatea companiei.

Dintre măsurile propuse se evidențiază:

continuarea cercetării-dezvoltării,

menținerea programelor de gestiune la un nivel de performanță înaltă datorită numărului mare de produse, materii prime, marfuri comercializate, cât și al volumului mare de muncă al angajaților,

reducerea costurlor pe toate segmentele de activitate,

concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor ,

atragerea de noi clienți prin pătrunderea în alte localități,

vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci dn contră generează cheltuieli cu întreținerea lor,

încurajarea și susținerea angajaților competenți,

menținerea și dezvoltarea programului de pregătire și perfecționare a personalului,

În ciuda crizei eonomice actuale, precum și a situației financiare precare din zona Moldovei, S.C. ALBERTEMMA S.R.L, împreună cu managementul actual reușește să mențină și să își consolideze poziția pe piața materialelor de construcții. Cei mai mulți indicatori analizați în cadrul proiectului arată și demonstrează că societatea are o poziție economică stabilă, revizuindu-și opțiunile de dezvoltare precum și strategiile viitoare pentru menținerea echilibrului economico-financiar.

Redarea fidelă a realității economico-financiare și a consecințelor sale sociale și umane, sunt atributele definitorii ale contabilității, penru perfecționarea cărora se luptă cei mai redutabili specialiști în contabilitate.

Indiferent de sursa ce le generează, de localizarea ei, problemele financiare ale întreprinderii, care conduc în final la o acumulare de arierate au totuși o soluție generică și anume adecvarea managementului întreprinderii nu doar la realitățile prezentului, ci și la tendințele previzibile ale evoluției.

Concluzionând, se poate menționa că, plecând de la bilanțurile contabile se pot determina, analiza și previziona o serie de indicatori cu impact asupra economiei în ansamblu, cum ar fi:

Determinarea competitivității firmelor;

Influența modificărilor fiscale asupra indicatorilor financiari;

Evoluția arieratelor;

Evaluarea capacității concurențiale a firmelor;

Structura și evoluția capitalului social din sectorul privat.

De asemenea, folosirea datelor din bilanțurile contabile pot oferi o legătură între indicatorii microeconomici (cifra de afaceri, profit, pierdere și cheltuieli) ai sectorului

firmelor și indicatorii specifici conturilor naționale. Se resimte tot mai mult, efortul de integrare analizelor din cele două niveluri, respectiv microeconomic și macroeconomic.

BIBLIOGRAFIE

Ristea M., Contabilitatea Financiară a Întreprinderii, Editura Universitară,Bucuresti 2005,

Hlaciuc E., Mihalciuc C.C , Organizarea contabilității financiare a entităților economice: Abordări teoretice și aplicative conforme cu prevederile OMFP 2374/2007 și Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura Didactică și Pedagogică, București 2008,

IFRS , Editura C.E.C.C.A.R. 2013,

Bunea Ș., Ciolpan D., Coman N., Contabilitate Financiară, Studii de caz, Editura Universitară, București 2009,

Mateș D., Contabilitatea Evenimentelor și Tranzacțiilor între Standarde, directive și reglementări fiscale, Editura Mirton, Timișoara 2009,

Bunea Ș., Ciolpan D., Coman N., Contabilitate Financiară. Studii de caz, Editura Universitară, București 2009,

Bucur I, Diagnostic economico-financiar, Editura Universitară, București, 2006,

Deaconu A., Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2010,

Ciobanu A, Stancu I, Analiza performanței întreprinderii, Editura ASE, București, 2006,

Isfănescu A., Robu V., Hrisea A. M ,Vasilescu C., Analiza economico financiară, Editura Economică, 2005

Popa D., Finante: Reducerea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare si serviciile de restaurant va crea 20.000 de noi locuri de munca (proiect), http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-19928279-finante-reducerea-cotei-tva-24-9-pentru-produsele-alimentare-serviciile-restaurant-crea-20-000-noi-locuri-munca-proiect.htm,

http://legislatiamuncii.manager.ro/a/885/srl-cu-asociat-unic-putere-de-decizie-si-principalele-obligatii.html,

http://www.capital.ro/apmcr-valoarea-pietei-materialelor-de-constructii-este-estimata-la-3-miliarde-de-euro-in-2014.html,

http://www.dedeman.ro/suceava/dedeman_in_cifre.html,

http://www.bricostore.ro/content/4-despre-noi,

http://romania.leroymerlin.com/ro, accesat în 05.06.2015

http://gamar.ro/, accesat în 05.06.2015

http://www.revine.ro/, accesat în 05.06.2015