Studiu de Caz Privind Comportamentul Si Asteptarile Turistilor Care Au Fost Cazati In Unitatile S.c. Turism Felix S.a. In Anul 2013

CUPRINS

Cap. 1 Specificitatea stațiunii Băile Felix

1.1. Scurt istoric al stațiunii Băile Felix

1.2. Așezarea geografică și potențialul touristic al stațiunii Băile Felix

1.2.1 Așezarea geografică a Băilor Felix

1.2.2. Relieful

1.2.3. Clima

1.2.4. Hidrografia

1.2.5. Vegetația

1.2.6. Fauna

1.2.7. Profilul stațiunii

Cap. 2 Marketingul destinației turistice

2.1. Baza tehnico – materiăl a turismului, structuri de primire

2.1.1. Baza de cazare

2.1.2. Bazele de tratament

2.1.3. Indicații terapeutice privind tratamentul balnear

2.1.4. Proceduri de tratament balenar

2.2. Baza de agreement

2.2.1. Structurile turistice de agreement

2.2.2. Trasee turistice ce pornesc din stațiunea Băile Felix

2.2.3. Factorii naturali de cură

2.3. Calcului și interpretare a principalilor indicatori ai turismului din stațiunea Băile Felix

2.3.1. Indicatorii cererii turistice

2.3.2. Repartiția pe tipuri de proveniență a cererii turistice

2.3.3. Indicele de variație a cereri pe tipuri de proveniență

2.3.4. Indicatorul duratei medii de sejur

2.3.5. Gradul de ocupare al capacitatii

Cap.3 Plan de marketing al S.C.T. Băile Felix

3.1. Expunere introductivă

3.2. Conjunctura actual a pieței

3.2.1. Situația pieței

3.2.2. Situația produsului

3.2.3. Situația concurenței

3.2.4. Situația distribuției

3.2.5. Situația macromediului

3.3. Analiza ocaziilor și a problemelor cărora trebuie să le facă față firma

3.3.1. Analiza ocaziilor și a amenințărilor

3.3.2. Analiza punctelor tari și punctelor slabe

3.3.3. Analiza problememlor

3.4. Obiectivele firmei

3.5. Strategii de marketing

3.6. Profiturile și cheltuielile prevăzute

3.7. Modalități de control

Concluzii

Cap. 4 Studiu de caz – Cercetarea privind comportamentul și așteptările turiștilor care au fost cazați în unitățile S.C. TURISM FELIX S.A. în anul 2013

CAP. 1 SPECIFICITATEA STAȚIUNII BĂILE FELIX

1.1. SCURT ISTORIC AL STAȚIUNII BĂILE FELIX

Stațiunile Băile Felix au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul băilor și în localităților din jur s-au regăsit unelte și așezări omenești din neolitic.

Unele urme ale vieții pe aceste meleaguri atestă că băile au fost cunoscute și de către romani.

Cea mai veche mărturie scrisă despre existența acestor băi datează din anul 1221, de pe vremea Abației Hevius de Magno-Varadino, care a dăinuit pe aceste locuri până în vremea turcilor. Dintre satele din jur, Hoielul apare mai des în documente.

În documentele din evul mediu, Băile Felix apar sub denumirea de băile Oradiei, probabil pentru că se aflau în apropiere și erau legate de viața economică și de apărare a acestui oraș.

Informațiile despre Băile Felix lipsesc până la începutul secolului al XV-lea din cauza distrugerilor provocate de invazia tătarilor (1241) și apoi a atacurilor și cuceririlor turcești.

În anul 1465, Ianus Pannonius, poetul favorit al regelui Matei Corvin, aduce laude izvoarelor tămăduitoare de ochi de la Felix.

Începând cu secolul XVI-lea tot mai numeroși călători străini au trecut pe la Oradea amintesc de prezența izvoarelor de apă termală și de puterea lor de vindecare. Astfel, Giovani Antonio Magni, în lucrarea sa „Geografia sau descrierea universală a pământului”, arată că în Transilvania „se află izvoare termale felurite, cele de la Geoagiu și de la Oradea, aceste calde, celelalte reci”.

Un alt călător străin, Antonio Possevino (1533-1611), dă amănunte asupra populației Transilvaniei și stării ei sanitare. El arată că pentru anumite boli „mulți se vindecă fie cu leacuri sau cu băi deosebit de bune de care sunt foarte multe la Oradea…”. S-ar vindeca la băile orădene și mai mulți bolnavi, scria călătorul, dacă „s-ar duce acolo după curățenie, deci pentru tratament și ar putea rămâne acolo cu înlesnirile necesare”.

G.P. Compni, în scrisoarea adresată lui Aquaviva, în 1584, în perioada când Oradea a fost bântuită de o puternică epidemie de ciumă, arată că veneau la băi o mulțime de oameni bolnavi unde săracii erau îngrijiții fără plată.

Marele umanist Nicolaus Olahus, care și-a desfășurat activitatea pe acest meleaguri, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, amintește băile Oradei, enumerându-le printre cele mai bune ape terapeutice și asemănându-le cu cele de la Buda, Trencin și din Slovacia.

În anul 1658, băile au fost reparate din însărcinarea lui Gheorghe Rakoczi, când s-a construit și o casă a băilor domniei, care apoi a fost distrusă de turcii ajunși lângă Oradea, în anul 1660. În cronica sa, Szalardi Janos descrie acest fapt astfel: „însuși beiul făcând baie în baia săracilor a poruncit ca aceasta să nu fie arsă și astfel împreună cu toate clădirile, pentru sănătatea slăvitului bei le-au lăsat neatinse, dar clădirile zdravene ale băii cu casele bune pentru odihnă le-au făcut praf, rămânând numai pereții de piatră”.

În aceeași cronică se arată că cele două spitale din Oradea își completau veniturile din cele trei mori și din taxele ce le percepeau la Băile Felix.

În anul 1692, turcii au fost înfrânți și au cedat aceste teritorii austriecilor.

În anul 1731, medicul Gebb Francisc studiază componența apelor, aplicând în tratament rezultatele obținute.

În anul 1977, Stephanus Hathvanny, în lucrarea sa „Thermae Varadiennes” descrie băile Oradei, vizitate de el în 1771, astfel: „Apele calde orădene nu se găsesc în oraș sau în suburbii, ci la o distanță oarecare. Cine vrea să ajungă la izvoarele aducătoare de sănătate trebuie să pornească din Oradea pe un drum drept, de la nord spre sud..”.

La Băile Felix între anii 1711-1721, administrator a fost Helcher Felix. În timpul său s-a descoperit un mare izvor termal, azi dispărut, căruia i s-a dat denumirea de „Felix”, nume care se pare că a fost generalizat pentru întreaga stațiune, deși Hathevany, în lucrarea amintită, arată că numele ar veni de la fericirea (felix) însănătoșirii.

În anul 1744 s-a ridicat o clădire cu etaj, care dispunea și de câteva camere de cazare.

Hathvany arată că pentru bolnavii veniți la tratament s-au construit pavilioane, unul cu 10 camere, 5 la parter și 5 la etaj, iar la circa 1000 de pași, pe deal se mai află o casă cu grădină. Cei sănătoși puteau închiria camere în afara băilor, în satele din jur.

Vara, în sezon, bolnavii stăteau în căruțe cu coviltir sau în corturi. După el, la Felix se trata un mare număr de boli.

Din monografia băilor, realizată de medicul Anton Mayer, în 1861 reiese că cele mai mult construcții din ambele băi erau din lemn și acoperite cu șindrilă sau stuf. După incendiul din 1843 care a distrus toate instalațiile de la suprafață, la Băile Felix a început o nouă etapă în dezvoltarea acestora, prin ridicarea unor construcții.

În urma cutremurului din 1842, s-a format un izvor lângă baia de nămol, pe care, în 1842, au fost ridicate instalații noi. În 1832 la Felix un hotel numit „Europa”. Tot aici erau în 1861 trei bazine construite din bârne de lemn: al domnilor, al țăranilor și al treilea, probabil, al săracilor.În anul 1852 a fost pus la dispoziția suferinzilor un omnibuz care făcea legătura de două ori pe zi între Oradea și Felix.

Demne de semnalat sunt anumite date statistice din acel timp care arată frecvența mare a celor veniți la tratament. Astfel, în anul 1858, au fost internați 1887 de bolnavi la Felix, la care trebuie adăugat numărul mare de persoane care făceau tratament ambulatoriu, sau cei care stăteau la băi numai câteva zile.Între cele două războaie mondiale, stațiunea a cunoscut o oarecare dezvoltare în ceea ce privește amenajarea izvoarelor naturale, a bazinelor, a băilor la cadă și a lacurilor de cazare.

Procesul de dezvoltare și de valorificare mai largă a apelor termale terapeutice a fost lent, din cauza scopului urmărit în acel timp – câștigul.

1.2. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BĂILE FELIX

1.2.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A BĂILOR FELIX

Stațiunea balneoclimaterică Felix este situată în partea de nord-vest a țării, în județul Bihor, la contactul dintre Dealurile Vestice și Câmpia de Vest. Altitudinea stațiuni este în jur de 140 m. Valea Hidișel, în care se găsesc Băile Felix, se unește cu Băile 1 Mai în vecinătatea localității Sînmartin.

Căile de acces. Fiind așezate în apropierea Oradei (9 km), care reprezintă un însemnat nod de circulație, la aceste stațiuni se poate ajunge cu mai multe mijloace de transport:

Cu avionul pe ruta București-Oradea, prin cursele zilnice ale Tarom, sau din străinătate, prin cursele speciale. Legătura între aeroport și centrul municipal Oradea (5 km) este asigurată de autobuzele agenției Tarom. De aici, din Piața Victoriei, în continuare, spre cele două stațiuni, cu autobuzul nr. 14.

Cu trenul, până la gara Oradea, din direcțiile: București (650 km), Satu Mare (113 km), Timișoara (178 km), Episcopia Bihor (6 km), gară de frontieră cu Ungaria. Din gara Oradea (Piața București) se pot folosi mai departe fie trenul pe traseul Oradea-Vașcău până la halta CFR, Băile Felix (11 km).

Cu mijloacele auto accesul este asigurat pe căile rutiere modernizate Bcurești-Oradea (E 15), Satu Mare – Oradea (DN 19), Timișoara-Oradea (DN 69 Arad) și D.N 79), Borș (punct de frontieră cu Ungria).

1.2.2. RELIEFUL

Aspecte generale ale reliefului din cadrul stațiunilor Felix sunt condiționate de interferența dintre două unități majore de relief – Dealurile Vestice și Câmpia de Vest. Astfel, în partea estică și sudică a stațiunilor apar terminațiile Dealurilor Pădurii Craiului, subunitate a Dealurilor Vestice. Acestea sunt materializate prin dealul Șomeleu (346 m), cu altitudinea cea mai însemnată din regiune, dealurile Cordăului (270 m) și Apateului (102 m). Ele provin din piemontul de acumulare pliocen al Pădurii Craiului, ce a fost erodat și fragmentat ca dealuri la sfârșit pliocenului – începutul cuaternarului.

Doar calcarele barremiene din dealul Șamleu fiind mai rezistente la acțiunea eroziunii au menținut un relief mai semeț, imprimând dealului o formă mamelonară. Prezența calcarelor în acest deal a condiționat și formarea unui relief carstic, din care se remarcă avenul „Hudra Bratii”. Relieful carstic al dealului (greșit interpretat ca o formă vulcanică) a conservat o serie de depozite fosilifere de mamifere din tipul pleistocenului, deosebit de importante din punct de vedere științific, care sunt expuse în cadrul secției de științe naturale a Muzeului Țării Crișului din Oradea.

În rest, formațiunile panonianului, reprezentate mai ales prin argile nisipoase, marne cu intercalații nisipoase, au fost mai ușor de erodat, ceea ce a făcut ca dealurile să aibă o altitudine mai redusă, cu aspect de culmi prelungi cu povinișuri domoale.

În cadrul stațiunii se întâlnește Câmpia Miersigului, care face parte din Câmpia de Vest. Relieful ei este reprezentat prin glacisuri, ce au aspect unor câmpuri întinse, dispuse în trepte și ușor înclinate către vest. Fiecare treaptă de glacis trece pe nesimțite către nord și nord-est într-un pod al teraselor din partea stângă a Crișului Repede, ceea ce demonstrează, cu prisosință, același timp de formare.

În zona stațiunii, podurile și de glacisuri sunt fragmentate de văile ce aparțin bazinului hidrografic Peța. Ele sunt largi, cu versanții domoli, au o luncă destul de extinsă, în cadrul cărora albiile minore sunt adâncite la peste doi metri.

Acolo unde pădurea a fost îndepărtată pentru ca terenurile să intre în folosință agricolă și apar povârnișuri mai accentuate, eroziunea accelerată a condiționat formarea unor organisme torențiale. Nu rare sunt cazurile în care pătura de sol a fost îndepărtată prin acțiunea eroziunii areale.

Totodată unele stăvilare construite pe pârâul Peța au condiționat ca panta profiluluilor Vestice. Acestea sunt materializate prin dealul Șomeleu (346 m), cu altitudinea cea mai însemnată din regiune, dealurile Cordăului (270 m) și Apateului (102 m). Ele provin din piemontul de acumulare pliocen al Pădurii Craiului, ce a fost erodat și fragmentat ca dealuri la sfârșit pliocenului – începutul cuaternarului.

Doar calcarele barremiene din dealul Șamleu fiind mai rezistente la acțiunea eroziunii au menținut un relief mai semeț, imprimând dealului o formă mamelonară. Prezența calcarelor în acest deal a condiționat și formarea unui relief carstic, din care se remarcă avenul „Hudra Bratii”. Relieful carstic al dealului (greșit interpretat ca o formă vulcanică) a conservat o serie de depozite fosilifere de mamifere din tipul pleistocenului, deosebit de importante din punct de vedere științific, care sunt expuse în cadrul secției de științe naturale a Muzeului Țării Crișului din Oradea.

În rest, formațiunile panonianului, reprezentate mai ales prin argile nisipoase, marne cu intercalații nisipoase, au fost mai ușor de erodat, ceea ce a făcut ca dealurile să aibă o altitudine mai redusă, cu aspect de culmi prelungi cu povinișuri domoale.

În cadrul stațiunii se întâlnește Câmpia Miersigului, care face parte din Câmpia de Vest. Relieful ei este reprezentat prin glacisuri, ce au aspect unor câmpuri întinse, dispuse în trepte și ușor înclinate către vest. Fiecare treaptă de glacis trece pe nesimțite către nord și nord-est într-un pod al teraselor din partea stângă a Crișului Repede, ceea ce demonstrează, cu prisosință, același timp de formare.

În zona stațiunii, podurile și de glacisuri sunt fragmentate de văile ce aparțin bazinului hidrografic Peța. Ele sunt largi, cu versanții domoli, au o luncă destul de extinsă, în cadrul cărora albiile minore sunt adâncite la peste doi metri.

Acolo unde pădurea a fost îndepărtată pentru ca terenurile să intre în folosință agricolă și apar povârnișuri mai accentuate, eroziunea accelerată a condiționat formarea unor organisme torențiale. Nu rare sunt cazurile în care pătura de sol a fost îndepărtată prin acțiunea eroziunii areale.

Totodată unele stăvilare construite pe pârâul Peța au condiționat ca panta profilului longitudinal al văii să se atenueze în amonte, favorizând formarea unor albii minore mai largi, uneori cu fenomene de înmlăștinare.

1.2.3. CLIMA

La valoarea curativă a stațiunii, pe lângă apa termală și nămolul terapeutic, un rol deosebit îl are și factorul climatic, fapt ce conferă dubla caracteristică de stațiuni balneare și climatice.

Această calitate rezultă din poziția geografică a stațiunii, care face ca ea să beneficieze de un climat blând, continental-moderat, precum și de prezența unor condiții naturale care impun un climat de cruțare.

Deoarece în cadrul strict al regiunii nu funcționează o stație meteorologică, pentru precizarea celor mai însemnate elemente ale climei prezentăm observațiile efectuate la stațiile Oradea, ale căror valori, în linii mari, sunt valabile și pentru spațiul stațiuni. Acest fapt este condiționat de aproprierea zonelor ce ne interesează, și mai ales, de omogenitatea condițiilor fizico-geografice.

Variația în timp și spațiu a elementelor ce determină clima zonei în care sunt amplasate stațiunile este condiționată de factorii climatogeni: radiația solară, dinamica atmosferică și caracterul suprafeței subiacente.

Radiația solară factorul hotărâtor în desfășurarea proceselor și fenomenelor atmosferice, depinde de înălțimea soarelui deasupra orizontului, de la latitudinea stațiunilor (în funcție de care variază și durata zilei) și de nebulozitatea care condiționează durata de strălucire a soarelui. Ținând seama de toate aceste elemente, se constată că valorile cele mai mari se produc vara, în mod special în luna iulie (16,60 kcal/cm2), și cele mai mici iarna, în luna decembrie (2,64 kcal/cm2), când rata zilei este cea mai scurtă, iar nebulozitatea în regiune cea mai mare.

Circulația generală a atmosferei, care transportă masele de aer, respectiv transportă vremea dintr-un loc în altul, are o deosebită importanță pentru clima stațiunilor. Pătrunderea lor fiind condiționată în mare măsură de relieful înconjurător, este firesc ca din circulația generală a Europei să ajungă în regiune, cu precădere, masele de aer maritime dinspre vest și nord-vest, continentalizate într-o măsură oarecare, și mai puțin masele de aer polar-continentale din est, datorită rolului de barieră exercitat de lanțul muntos carpatic. Acest fapt contribuie la moderarea caracterului temperat-continental al climei din regiunea stațiunilor. Ele cunosc mai mult ierni blânde și veri mai răcoroase și nu înregistrează în schimb, asprimea gerurilor și căldurilor excesive ale verilor din estul țării.

Suprafața subiacentă are o deosebită importanță în formarea microclimatului din stațiuni, deoarece la nivelul acesteia razele solare se transformă în energie calorică, iar unele elemente fizice ale maselor de aer suferă modificări, ceea ce condiționează procesele și fenomenele, climatice din stratul inferior al aerului.

Particularitățile suprafeței subiacente se caracterizează prin eterogenitate, deoarece în stațiuni, ca și în imediata lor vecinătate, relieful este reprezentat prin terase, glacisuri și dealuri fragmentate de văi, zonele cultivate alternează cu insule de pădure și fânețe-pășuni, iar în incinta lor sunt realizate construcții și amenajării de bazine cu apă termală în acest sens, este suficient să ilustrăm că, în funcție de orientarea versanților celor două văi care străbat stațiunile, insolația este diferențiată, iar pădurile, în opoziție cu terenurile din jur ocupate de culturi sau pășuni-fânețe, reduc simțitor amplitudinile termice diurne din timpul verii, măresc ziua umiditatea relativă cu circa 20%, iar noaptea cu circa 50%, și frânează viteza curenților de aer.

În funcție de factori climatologeni, principalele elemente ale climei, la caracterizarea cărora trebuie să avem în vedere unele corective introduse de microclimat, au după observațiile efectuate la stația meteorologică Oradea, următoarele caracteristici:

1. Temperatura aerului. Media anuală a temperaturii aerului este de 10,4C, calculată în intervalul 1931-1998, fiind mai ridicată decât în alte regiuni din țara noastră, care sunt situate aproximativ la același latitudine, datorită pătrunderii frecvente a maselor de aer maritim, precum și altitudini absolute a reliefului.

În funcție de unele cauze generale apar în decursul timpului și variații neperiodice ale temperaturii aerului, respectiv abateri de la media multianuală, uneori cu valori apreciabile. Acestea sunt fie depășiri cum a fost cazul în 1956, când valoarea medie anuală era de 12,3C, fie coborâri, de exemplu 7,9 în anul 1978.

În general iernile sunt moderate, fără geruri puternice, din cauza frecvenței destul de ridicate a maselor de aer vestice și faptul că regiunea are o poziție mai adăpostită față de invaziile aerului polar-continental dinspre nord și nord-est. Totodată, altitudinea mai ridicată a stațiuni față de câmpia joasă din partea lor vestică face ca acestea să nu fie influențate de inversiunile termice care apar în lunile de iarnă câmpie, datorită intensificării circulației anticiclonale din nord-est.

Desprimăvărarea se face mai repede decât în partea estică a țării, din cauza circulației vestice și a extinderii dorsalelor anticiclonului. Azoric peste partea sudică a Europei. Valoarea medie anotimpuale fiind în jur de 10,6C, ce depășește media anuală, ne demonstrează, cu prisosință, aspectul frumos al timpului.

Lunile de vară nu cunosc temperaturi ridicate din partea estică și sudică a țării, acest fapt datorându-se prezenței aerului maritim din partea vestică și nord-vestică a continentului, mai răcoros, ce pătrunde în regiune prin intermediul circulației vestice.

Toamna este un anotimp deosebit de frumos, aspect la care contribuie și valorile temperaturi aerului. Astfel, media lunii septembrie în jur de 16,6C și a lunii octombrie de 11,0C depășește, mai ales în primul caz, cu mult media anulă, deoarece regiunea este supusă frecvent invaziilor de aer cald din sectorul sud-vestic.

Doar luna noiembrie înregistrează valori sensibil mai coborâte (6,1C) sub media anuală, datorită accentuării răcirii aerului prin procese radiative și creșterii advecției aerului rece sub acțiunea dorsalei anticiclonului euroasiatic.

2. Nebulozitatea, respectiv gradul de acoperire a cerului cu nori, are mare importanță climatologică, deoarece influențează evoluția multor elemente climatice, printre care, în mod deosebit, diminuează amplitudinile termice.

Media anuală a nebulozității, exprimată în zecimi de cer acoperit, are valoarea de 6,0. Din luna ianuarie valoarea nebulozității începe să scadă, ca urmare a predominării regimului anticiclonal. Deși începând cu luna aprilie, se intensifică circulația atmosferei și pătrund frecvent mase de aer maritim dinspre vest, creșterea temperaturii constituie la scăderea nebulozității. Astfel se ajunge ca în septembrie atmosfera încălzită să prezinte o valoare minimă a nebulozității.

Regimul și distribuția nebulozității au un rol important în ceea ce privește regimul anual al duratei de strălucire a soarelui. Valoarea medie anuală de strălucire a soarelui este de 2068 ore, cu un maxim în iulie (219,8 ore) și un minimum în decembrie (47,5 ore). În timpul zilei, maximum de strălucire a soarelui este înainte de masă.

3. Fenomenele de oraje, reprezentate prin descărcările electrice din atmosferă, au intensitatea maximă în norii Cumulonimbi. Ca urmare, frecvența lor cea mai mare este în anotimpul de vară, în mod deosebit în luna iunie, când astfel de formațiuni noroase sunt mai frecvente. În timpul ierni apariția lor este cu totul incidentală.

4. Constituția geologică. Elementul natural esențial din regiune îl reprezintă structura și procesele geologice care au avut loc și au loc, deoarece de acestea depind prezența apelor termale și, în ultimă instanță existența celor două stațiuni.

Din punct de vedere structural, regiunea Băile Felix este situată la contactul unor unități geologice majore, cum ar fi pe de o parte, Bazinul Panonic cu anexele sale estice de timp graben – Bazinul Borod și Bazinul Beiuș – și pe de altă parte, horstul Pădurii Craiului.

În timpul geologic, aceste unități au avut adesea evoluții deosebite, uneori chiar antagoniste, datorită fazelor orogenice care au afectat zona.

Ca efect direct al acestora a apărut de-a lungul timpului geologic o serie de întreruperi în procesele de sedimentare, care au condiționat, la rândul lor, retragerea apelor marine din zonă, exondarea depozitelor sedimentare depuse anterior și supunerea lor la acțiunea de modelare a agenților externi – morfogenetici.

Totodată, ele au avut drept consecință puternică tectonizarea a stratelor geologice, ceea ce a dus la apariția unei structuri în blocuri, dispuse în trepte, fiecare bloc reprezentând, în mare, câte o unitate din cele arătate mai sus.Blocurile, mărginite de falii ce converg spre interior, s-au ridicat pe verticală formând hosturi, în timp ce blocurile dintre acestea s-au scufundat formând grabene.

Din urmărirea tectonicii s-a observat că, în regiunea vestică a României, sistemul de faliere a structurii geologice are două direcții orientate perpendicular una pe alta – direcția panonică NE-SV și direcția carpatică NV-SE. Bineînțeles, la rândul ei, fiecare unitate a suferit pe un plan mai redus, o tectonizare asemănătoare, ceea ce a condiționat apariția unei structuri în „tablă de șah”, care are o deosebită importanță în conturarea zăcămintelor de ape termale.

1.2.4. HIDROGRAFIA

Apele din zona stațiuni sunt reprezentate prin ape freatice, ape de adâncime și ape de suprafață.

Dacă apele freatice joacă un rol mai puțin însemnat în cadrul celor două stațiuni, apele de adâncime, cu caracter termal, reprezintă baza dezvoltării acestora.

Numeroasele foraje hidrogeologice care au fost efectuate pentru captare, au stabilit, în general, prezența a două orizonturi de ape termale. Astfel complexul I acvifer este situat la adâncimea de 47-150 m, cu temperatura apelor în jur de 49C la Felix, în timp ce complexul II acvifer se află la adâncimea de 340-410 m, cu o temperatură a apelor în jur de 43C la Felix.

Apele de suprafață sunt reprezentate prin rețeaua hidrografică și lacurile din zonă.

La alcătuirea rețelei hidrografice participă bazinul pârăului Peța. El își are originea în zona de ascensiune a apelor termale care formează micul la termal „Ochiul Țiganilor”, situat în amonte de Băile Felix.

Din partea stângă primește pârâul Glighii sau al Țiganilor, iar în zona „Lacul Albastru – Pârâul Popii”. În dreptul localității Sânmartin primește tot de pe partea stângă pârâul Hidișel, care străbate Băile Felix.

Atât Pârâul Peța, ca și afluentul său, pârâul Hidișel (din aval de Băile Felix), au un regim de scurgere permanentă, datorită alimentării lor din izvoarele ascendente sau din forajele executate în regiune pentru alimentarea băilor, precum și din apele folosite în tratament. Dintre acestea se evidențiază imposibilitatea declanșării fenomenelor de iarnă, datorită prezenței permanente a apelor calde, apoi chimismul destul de ridicat al apelor, într-o oarecare măsură și poluarea lor, precum și gradul ridicat de rugozitate a albiilor minore.

Lacurile din zona stațiuni sunt naturale și artificiale. Lacurile naturale care apar la Băile Felix – Ochiul Țiganilor, Lacul Albastru și Ochiul Mare – au adâncimi și dimensiuni reduse. Ele s-au format prin acumularea apelor termale din izvoarele ascensionale în cadrul albiei pârâului Peța. Un caracter mixt natural și antropic îl prezintă tronsonul pârâului Peța între Ochiul Mare și stăvilar. Datorită acestuia din urmă, albia minoră a pârâului se lărgește mult prin acumularea apelor și primește caracterul unui lac de vale, care în sectorul Ochiului Mare are adâncimea și dimensiunile cele mai mari.

Lacurile artificiale au funcția de ștranduri deschise (ștrandul „Felix”, Piscina cu turnulețe, Piscina Apollo, ștrandul U.G.S.R la Băile Felix și Complexul de piscine), precum și funcția de înfrumusețare a parcului, ca, de exemplu bazinele amenajate cu plante exotice.

1.2.5. VEGETAȚIA

Condițiile naturale, în mod deosebit cele de climă și relief, au determinat prezența unei vegetații ce are evidente caractere central-europene. Pe acest fond dominant, topoclimatul de adăpost a permis apariția unei flore de nuanță sudică, iar existența unor formațiuni lacustre termale, apariția unei mici insule de flotă tropicală. La rândul ei, acțiunea dirijată a omului a condiționat, pe de o parte, prin defrișări, prezența unei flore tipice pajiștilor și fânețelor de silvostepă, pe de altă parte, aclimatizarea artificială a unor specii, adevărate rarității floristice pentru țara noastră.

Astfel pădurile de lângă stațiune sunt alcătuite din stejar pedunculat spontan, ce reprezintă mărturii ale stejărișelor de odinioară. Spre Băile Felix apare sporadic cerul care apoi devine dominant spre vest și sud. Spre dealul Șomleu este prezent și fagul chiar sub înfățișarea unor păduri masive, ce acoperă împreună cu gorunul panta nordică și nord-vestică a dealurilor. Sporadic mai pot fi întâlnite în păduri și exemplarele de gârniță, frasin, carpen. Stratul arbustiv este alcătuit din alun, corn, sânger, lemn câinesc. În stratul ierbaceu al pădurilor se găsesc elementele care dau nota de nuanță sudică a vegetației.

Existența unor formațiuni acvatice cu proprietăți deosebite permite prezența unei specii tropicale – monument al naturii – lotusul termal, faima stațiuni și a întregului județ. Planta are frunze rotunde plutitoare, cu marginea dințată și răsfrântă în sus, dintre care se înalță gingașele flori alb-gălbui, cu miros plăcut, parfumat.

Acțiunea antropică a condiționat prezența în parcurile stațiunilor a unor rarității floristice pentru regiune, cum ar fi arborele de lalea, originar din America de Nord, care se află în perimetrul rezervației naturale „Pârâul Peța”, ori diferitele specii din țări tropicale aclimatizate în bazinele cu apă termale de lângă drumul ce urcă spre complexul PADIS al Băilor Felix.

1.2.6. FAUNA

Apele pârâului Peța, și în mod deosebit formațiunile locuste din lungul văii, adăpostesc specia tropicală de melc Melanopsis, precum și o subspecie endemică de pește –Roșioara lui Racovita.

O problemă deosebită sub raport științific o ridică prezența în apele termale ale văii Peța a formelor tropicale de Lotus termal și de melc.

1.2.7. PROFILUL STAȚIUNII

Băile Felix sunt profilate, în principal pe tratamentul afecțiunilor reumatismale inflamatorii, degenerative și abarticulare, al afecțiunilor posttraumatice, neurologice periferice și centrale, al celor ginecologice, precum și la unor boli asociate (endocrine, de nutriție și metabolism și unele boli profesionale).

CAP. 2 MARKETINGUL DESTINAȚIEI TURISTICE

Destinația reprezintă locul sau spațiul geografic, unde un vizitator sau un turist se oprește fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioadă de timp sau punctul de final al vacanței turiștilor, indiferent dacă ei călătoresc în scop turistic sau de afaceri.

Destinația constituie atât o entitate fizică, localizată geografic, cât și o entitate socio-culturală intangibilă, reprezentată prin locuitorii ei, prin tradiție, obiceiuri, stil de viață, cultură și valorile lor sociale. Aceasta reprezintă în același timp imaginea creată în mintea consumatorilor despre procesul turistic, uneori această imagine diferă de destinația reală, ceea ce are ca urmare de cele mai multe ori un esec al activității turistice. Sarcina marketerului este de a micșora sau chiar a elimina diferențele dintre imaginea creată și destinația respectivă, iar prin obiectivele stabilite, de a dezvolta elementele ei de atractivitate.

Pentru a fi considerat o destinație turistică, un loc trebuie să dispună de un potențial turistic corespunzător și să îndeplinească în același timp și alte cerințe legate de infrastructură, bunuri și servicii complementare, ce-i pot mări atractivitatea. Potențialul turistic format din totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural istorice și infrastructura constituie oferta turistică a unei destinații și poate fi dezvoltată pe cale intensivă și/sau extensivă.

Pentru atracțiile natural, calea de creștere este cea extensivă, iar pentru cele artificiale , acestea au ca variantă și calea intensivă.

Destinațiile, asemenea produselor turistice au un ciclu de viață, format din 6-7 etape și anume: explorarea-planificarea-dezvoltarea-consolidarea-stagnarea-declinul și eventual revigorarea (întinerirea). Aprecierea etapei ciclului de viață a destinației se face fie după numărul turiștilor noștri, fie după volumul încasărilor și profitul obținut.

Un element caracteristic destinației turistice îl constituie rigiditatea ofertei, care, pe de o parte, este dată de limitarea gamei de atracții naturale și artificiale, iar pe de altă parte de consumul propriu zis al produsului turistic ce se realizează numai în cadrul destinației, ceea ce impune deplasarea în mod inevitabil a consumatorului spre ofertă.

Serviciile oferite într-o destinație au un mare grad de personalizare datorită personalului prestator, dar și caracteristicilor fizico-geografice ale mediului ambient. Există tendința de o cît mai mare standardizare a lor, însă limitele ce pot fi atinse în această acțiune sunt condiționate în mare măsură de multitudinea segmentelor de piață și de accentual pus de fiecare firmă de turism pe satisfacerea cât mai deplină a dorințelor fiecărui segment de piață și chiar a fiecărui consummator. Datorită specificității destinației turistice, activitatea de marketing este și ea specifică, iar planificarea de marketing cuprinde următoarele etape:

– evaluarea piețelor turistice existente și previziunea piețelor viitoare ținând cont de tendințele mediului;

– auditul destinației și analiza atractivității ei pentru piețele respective;

– stabilirea obiectivelor strategice și a mixului de marketing;

– înființarea unei firme pentru implementarea obiectivelor;

– evaluarea rezultatelor.

Piața turistică reprezintă sfera economică de confruntare a ofertei de produse și servicii turistice, cu cererea de consum turistic. Prin conținutul său, piața turistică acoperă o arie largă de procese și relații economice, de o mare complexitate și extreme de dinamice, realizate de numeroși agenți economici, cu roluri diferite, care desfașoară activități variate ca profil, amploare, formă de organizare.

În ansamblul său, piața turistică, este un component important și totodată distincția pieței mărfurilor și serviciilor.

O serie de factori influențează evoluția de ansamblu a pieței, iar alții acționează în principal asupra cererii și ofertei turistice.

Între factorii care influențează evoluția pieței turistice se înscrie potențialul turistic al zonei, exprimat prin volumul și calitatea resurselor turistice. Mărimea potențialului turistic este dependent de modul în care potențialul turistic este pus în valoare prin lucrări de amenajare turistică. La rândul lor amploarea și calitatea lucrărilor de amenajare turistică determină gradul de accesibilitate a resurselor turistice.

Piața turistică este influențată, în cotinuare de amenajarea turistică a spațiului geografic. Astfel, un teritoriu insuficient valorificat din punct de vedere turistic, oferă posibilități mai mari de extindere a pieței turistice, pe cale extensivă, în timp ce un teritoriu amenajat integral creează posibilități de extindere a pieței, exclusiv pe cale intensivă.

Posibilitățile de valorificare a resurselor turistice sunt dependente, în măsură însemnată, de nivelul de dezvoltare a infrastucturii (generale și turistice). Astfel, un teritoriu (o stațiune) cu un important potențial turistic va fi mai usor de pus în valoare, în condițiile unei infrastructuri dezvoltate și în consecință va oferi posibilități mai mari de extindere a pieței turistice. În particular, în cazul stațiunii Băile Felix, construirea unei autostrăzi, care să lege Oradea de restul tării, dar și de autostrăzile din Occident, va duce la o accesibilitate mai mare la nivelul stațiunii și implicit la dezvoltarea pieței turistice.

Pentru evaluarea piețelor turistice existente, marketerul utilizează date referitoare la circulația turistică (numărul total de turiști, durata medie a sejurului, numărul de înnoptări, cheltuielile medii pe turist etc.). Pentru noi destinații se utilizează prin analogie date ale altor destinații similare.

Previziunea piețelor turistice viitoare utilizează numeroase metode grupate în previziuni exploratorii, speculative, normative și integrative.

Previziunile exploratorii au la bază extrapolarea rezultatelor obținute în trecut în funcție de evoluția diferitelor variabile. Sunt utilizate în planificarea de marketing de scurtă durată.

Previziunile speculative pornesc de la concluzii ale experților cu privire la evoluția anumitor factori cheie ce pot influența cererea totală.

Previziunile normative se bazează pe identificarea strategiilor necesare atingerii nivelurilor estimate ale cererii.

Previziunile integrative combină rezultatele obținute prin celelalte metode, varianta obținută fiind rezultatul unei analize sistematice a cererii.

Previziunea evoluției în timp a piețelor turistice reprezintă o sarcină esențială pentru marketerii destinației.

Marketingul destinației și analiza atractivității ei pentru diferite piețe, luând în considerație tendințele mediului, implică raspunsul la următoarele întrebări:

1. ”Care sunt resursele destinației?”;

2. ”Ce se așteaptă sau se gândește de la sau spre destinație?”;

3. ”Cum este reprezentat ceea ce este acolo?”.

Marketerul trebuie să cunoască toate tipurile de resursele existente într-o destinație, care au fost grupate astfel:

– atracții fizice (resurse naturale și artificiale);

– resurse socio-culturale (istoria, literature, folclorul, instituțiile publice și mass media);

– infrastructura (drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi, servicii de utilitate publică, de alimentare cu energie electrică, apă, telecomunicații s.a.);

– structurile de primire turistică.

Cunoașterea lor este necesară în scopul creării avantajului competitiv al destinației și pentru formarea unei imagini cât mai favorabilă în mintea consumatorului. Inventarierea resurselor trebuie realizată într-o anumită ordine și evidențiate principalele caracteristici care dau dimensiunea și în același timp unicitatea destinației turistice, după care este necesară analiza SWOT, avându-se în vedere influențele mediului ei de marketing.

O dată stabilite principalele resurse turistice, marketerului îi revine ca sarcină crearea, consolidarea sau schimbarea imaginii destinației, pornind de la modul în care este percepută în mintea potențialilor consumatori.

Imaginea unei destinații reprezintă totalitatea informațiilor și impresiilor transmise potențialilor consumatori despre populație, infrastructură, climă și climat, istorie, atracții, siguranța personală etc.

Ea poate avea un rol determinant în decizia de cumpărare a produsului turistic, cu condiția de a fi favorabilă, de a nu exista diferențe perceptuale între ceea ce dorește marketerul să prezinte consumatorului și ceea ce asteaptă el de la destinația respectivă și implicit în competitivitatea în relație cu alte destinații.

O problemă importantă pentru crearea unei imagini cât mai favorabile a unei destinații turistice o reprezintă selectarea caracteristicilor pentru promovare, ce trebuie să fie cât mai aproape de cele ce satisfac în mai mare măsură dorințele și necesitățile potențialilor consumatori, fiind excluse caracteristicile care pot crea resentimente.

Recunoașterea, ca imagine a destinației este un factor determinant în succesul ei și a condus la concluzia că destinația trebuie să aibă o marcă, ce îi poate oferi o identitate. Marcarea poate fi realizată printr-un logo, sau prin reprezentarea unui produs sau serviciu caracteristic destinației respective, de exemplu: nufarul, lotusul, în cazul stațiunii Băile Felix.

Deși marcarea reprezintă o cale spre succes în crearea unei imagini diferențiate în raport cu alte destinații, conceptual prezintă probleme fundamentale datorită diferențelor între destinație și produsul turistic oferit consumatorului. Destinația nu oferă un produs turistic omogen, ci un mix de produse turistice. Totuși, marcarea se poate realiza diferențiat pentru produsele oferite unor segmente de piață distincte (călătorii de afaceri, tineri căsătoriti etc.).

În acest caz marcarea poate avea mai multe reprezentări ce vor fi adresate diferitelor segmente de piață. Reprezentarea acoperă toate modurile prin care o destinație este descrisă (literatură, artă, muzică, film etc.). Destinația, uneori poate fi un produs al unei legende, sau mit, atractivitatea în acest caz fiind mult mai mare decât cea obținută prin celelalte elemente de atractivitate.

La alegerea strategiilor de marketing trebuie avut în vedere că marketerii destinației au un control mic asupra produsului și prețului și în consecință, numai o influență parțială asupra distribuției. Din acest motiv principal, preocuparea lor este promovarea destinației în vederea realizării comunicației cu potențialii consumatori și a atragerii piețelor țintă.

Următoarea etapă o constituie înființarea întreprinderii de turism, pentru a da identitate destinației respective. Dacă destinația este o zonă mare, cum este stațiunea Băile Felix, firma trebuie să dispună de suficiente resurse pentru prospectarea piețelor interne și externe.

În caz contrar fiind necesară intervenția sectorului de stat pentru preluarea activității de promovare, iar autoritățile locale să-și asume responsabilitatea pentru marketingul desținatiei.

Evaluarea rezultatelor are la bază aprecierea diferențelor între volumul cererii estimate și celei efective. Măsurile corective ce se impun pentru eliminarea acestor diferențe se vor concretiza în noi obiective și strategii pentru destinația respectivă, procesul repetându-se până la obținerea rezultatului urmărit.

Marketingul destinației are ca efect dezvoltarea și menținerea unei anumite popularități a localității respective. Totuși în mod frecvent marketerii destinației își concentrează eforturile pe dezvoltarea ei, fară a acorda o atenție corespunzatoare menținerii caracteristicilor, care au atras inițial turiștii la destinația respectivă și fară a afecta mediul socio-cultural.

2.1. BAZA TEHNICO – MATERIALĂ A TURISMULUI, STRUCTURI DE PRIMIRE

2.1.1. BAZA DE CAZARE

Băile Felix se întind de o parte și de alta a șoselei Oradea – Beiuș, pe o lungime de aproximativ un kilometru. La intrarea în stațiune, dinspre Oradea după trecerea peste cale ferată, ne apare în față silueta piramidală a construcțiilor hoteliere.

Din șoseaua pe care am venit se desprinde la dreapta și la stânga câte un drum asfaltat care trece limita exterioară a stațiunii. Cel din dreapta merge pe lângă linia ferată și pădure, iar cel din stânga, pe terasa de peste pârâul Hidișel, unindu-se în aceiași șosea din care au pornit , la extremitatea cealaltă a stațiunii.

Pe drumul ce se desprinde la dreapta și care urcă ușor în pantă întâlnim, în ordin succesivă:

– Vila Felix, care dispune de 60 locuri de cazare, de 2 stele, având următoarele dotării: salon restaurant, salon reuniuni – banchete, pensiune, bar de zi, parcare, garderobă, bază proprie de tratament: electroterapie, fizioterapie, sală de gimnastică, recuperare, întreținere;

– Hotelul de cură „Nufărul”, în partea stângă, de 2 stele, cu 150 locuri de cazare având următoarele dotării: : restaurant, terasă, parcare, sală de jocuri mecanice, sală de comferințe, garderobă, piscină radio – Tv. La nivelul I, hotelul are legătură directă cu baza de tratament a hotelului „Termal”.

– Hotelul de cură „Termal”, suspendat parțial pe piloni și placat cu cărămidă roșie, este de 2 stele, are 300 de locuri, având în dotare: parcare, radio-TV, restaurant, bar de zi, club, piscină cu apă termală în aer liber, precum și bază proprie de tratament, în care se poate coborî, direct cu liftul. Bazinul cu apă termală din această bază este utilizat, după amiaza, și pentru agrement.

În continuare pe stânga, la intersecția din fața gării, se află un complex comercial și de servicii, de formă circulară, urmat de o serie de hoteluri.

– Hotelul de cură „Felix”, hotelul este de 2 stele și dispune de 290 de locuri, restaurant și bar de zi, săli recepție, conferințe, tratative, radio-Tv, comunicând direct cu policlinica și cu baza de tratament.

– Casa de odihnă și tratament a sindicatelor „ Padis I”, are trei corpuri de clădiri, dispune de 1700 de locuri de cazare în majoritatea confort 2, de o pensiune cu cinci săli de masă, sală de spectacole, discotecă, bibliotecă, bufet, parcare, magazin, sală de jocuri, TV etc. În holul hotelului sunt amenajate două buvete cu apă minerală, pentru cură interioară. Baza de tratament se află în incinta complexului.

– Hotelul de cură „International” este de 3 stele, are 400 de locuri de cazare, având în dotare : restaurant, bar de zi, frizerie, coafură, parcare, sală de jocuri, radio-TV, telefon, sălă de recepție, conferințe etc. În spatele hotelului se află și un teren de tenis.

Traversând șoseaua Oradea – Beiuș urcăm pe terasa înălțată peste pârâul Hidișel, de-a lungul căreia se înșiră cele mai multe construcții din Băile Felix. În ordine succesivă întâlnim:

– Casa de odihnă și tratament a sindicatelor – Padis II, cu 1050 locuri de cazare, de 2 stele, cu pensiune, sală de spectacole, club bibliotecă, parcare, magazin, sală de jocuri, bar de zi, .

– Hotelul de cură „Mureș”, de 2 stele, are 650 de locuri de cazare, având în dotare: restaurant, bar de zi, piscină, sală de jocuri mecanice ,parcare, garderobă, cramă cu program folcloric zilnic, radio-Tv etc.

– Hotelul de cură „Unirea”, de 2 stele, are 350 de locuri de cazare, având în dotare: restaurant, cofetărie, parcare, bar de zi, sală de jocuri mecanice etc.

– Hotelul de cură „Someș”, de 2 stele, cu 300 locuri de cazare, fiind dotat cu restaurant, bar de zi, parcare, garderobă, radio-Tv etc.

La o mică distanță se află alte două hoteluri care au o bază de tratament comună și anume:

– Hotelul de cură „Poienița”, de 2 stele, având 300 de locuri de cazare, fiind dotat cu bar de zi, restaurant, parcare, garderobă, sală de jocuri mecanice, discotecă etc.

– Hotelul de cură „Crișana”, de aceiași categorie cu hotelul „Poienița”, cu 200 de locuri de cazare, având restaurant, bar de zi, parcare, etc.

2.1.2. BAZELE DE TRATAMENT

Stațiunea Băile Felix dispune de nouă baze de tratament, la care vin anual la cură balneară circa 700.000 de persoane.

Baza de tratament Băile „Felix”, baza centrală a stațiunii, în cadrul căreia se găsește Policlinica balneară nr. 1 dată în folosință în anul 1970, deservește pacienții cazați în hotelul „Felix”. Baza legată de respective hoteluri printr-un coridor de trecere, permite aplicarea tratamentului în tot cursul anului. Aici sunt tratați cca 2000 pacienți pe zi.

Baza dispune de 12 cabinete medicale de specialitate (cinci în hotelul „Felix” și două în baza proriu-zisă) profilate pe balneofizioterapie și recuperare medicală. Tot aici funcționează și câte un cabinet stomatologic, O.R.L, ginecologic, radiologic, precum și laboratorul central al stațiunii aflat la dispoziția cursanților cazați în toate hotelurile din Băile Felix, De asemenea, în incinta bazei sunt amplasate servicii de explorări funcționale (E.K.G, E.M.G, cabinet de testări musculo-articulare), precum și un punct de sterilizare.

Baza de tratament „Termal”, dată în folosință în anul 1972, deservește pacienților cazați în hotelurile „Termal” și „Nufărul”, putând trata 500 de bolnavi pe zi. Asistența medicală este asigurată de cinci cabinete de balneofizioterapie, unul din cabinete fiind profilat pe tratamentul cu Pell-Amar; în bază există și un cabinet E.K.G.

În cadrul bazei funcționează o secție a Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie din București care prin intermediul celor trei cabinete de specialitate aplică tratament geriatric pacienților români și străini; secția dispune și de un cabinet de cosmetică medicală cu Gerovital.

Pacienții cazați în hotelurile „Termal” și „Nufărul” au posibilitatea să practice înotul și helioterapia în piscina în aer liber de la hotelul „Termal”.

Baza de tratament „INTERNATIONAL”, dată în folosință în anul 1979 pentru curanții cazații în hotelul cu același nume, tratează 500 de pacienți pe zi.

Asistența medicală este asigurată de patru cabinete de balneofizioterpie – dintre care două situate în incinta hotelului sunt profilate, unul pe tratamentul cu Gerovital, iar altul pe tratament cu Pell-Amar – în baza propriu-zisă găsindu-se și un cabinet de pediatrie, un cabinet de cosmetică medicală cu produse Gerovital și Pell-Amar și un cabinet de tratamente cu Gerovital.

În cadrul bazei mai funcționează o secție cu specialitatea boli digestive care aplică tratament cu Ulcosilvanil. Secția dispune de cabinet pentru consultații de specialitate și de cabinete pentru explorări funcționale (endoscopii, sondaje etc.).

Asistența medicală de urgență o asigură un medic și o asistentă medicală cu cabinete în incinta hotelului.

Baza de tratament „Crișana-Poienița”dată în folosință în anul 1981, este la dispoziția curanților cazați în hotelurile cu același nume, aici fiind tratați 600 de pacienți zilnic. Asistența medicală este asigurată de cinci cabinete de balneofizioterapie. (două în hotelul „Poienița”, unul dintre ele profilat și pe tratament cu Pell-Amar, un cabinet în hotelul „Crișana” și două cabinete în baza propriu-zisă).

Baza mai dispune de un cabinet pentru tratamente medicale de urgență, un cabinet de explorări funcționale, un cabinet E.K.G și altul E.M.G., precum și de un laborator. În cadrul bazei se aplică tratamente cu Gerovital, Pell-Amar.

La hotelul „Crișana” există o piscină cu apă termală în aer liber pentru adulți și o piscină cu apă termală pentru copii.

Asistența medicală de urgență o asigură un medic cu cabinetul în hotelul „Poienița” și o asistentă cu cabinetul în hotelul „Crișana”.

Baza de tratament „Unirea”, dată în folosință în anul 1983, este la dispoziția curanților din hotelurile „Unirea” și „Someș”, aici fiind tratați 600 de pacienți pe zi. Baza dispune de patru cabinete medicale de balneofizioterapie.

Asistența medicală de urgență o asigură medicul de gardă de la hotelul „Poienița” și asistenta de gardă din hotelul „Crișana”.

Baza de tratament „Mureș”, dată în folosință în anul 1987, este la dispoziția curanților cazați în hotelul cu același nume, tractând un număr de 800 pacienți pe zi (într-o singură tură). Baza dispune de cinci cabinete de balneofizioterapie, de un cabinet de oftamologie, un cabinet de stomatologie, un cabinet de ginecologie, un cabinet de exploatări funcționale (E.K.G, E.M.G etc) și de un laborator.

Asistența medicală de urgență o asigură medicul de gardă de la hotelul „Poienița” și o asistentă de gardă din incinta bazei.

Sanatoriul de copii Băile Felix, cu o capacitate de 100 de locuri, secție a Sanatoriului de copii 1 Mai, asigură tratament pentru copii școlari între 6 și 16 ani. Copii internați aici beneficiază de tratament balneofizioterapeutic și recuperator în serii de 30 de zile, în timp în care continuă și cursurile școlare cu cadre didactice de specialitate. Asistența medicală de urgență este asigurată de serviciul de gardă.

Spitalul clinic de recuperare Băile Felix, dat în folosință în anul 1987, unitatea aparținând de Ministerul Sănătății, administrată și coordonată de Direcția sanitară a județului Bihor și îndrumată metodologic de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală București, are o capacitate de 150 de locuri, pacienții fiind cazați în saloane cu unul sau două paturi. Spitalul are program permanent de funcționare și regim tip sanatoriul clinic.

Saloanele sunt prevăzute cu oficiu pentru servirea mesei, baie, grup sanitar, iar mobilierul este adaptat pentru pacienții deficienți locomotori și nevromotori reumatici, fiecare salon dispunând de tablou de avertizare și comandă.

În cadrul spitalului se aplică tratament balneofizioterapeutic și recuperator complex, cu o gamă largă de proceduri terapeutice și servicii clinice, în unitatea funcționând serviciu radiologic, serviciu de exploatări funcționale (E.K.G., E.M.G etc) și un laborator clinic.

2.1.3. INDICAȚII TERAPEUTICE PRIVIND TRATAMENTUL BALNEAR

În stațiunea Băile Felix se tratează următoarele grupe de afecțiuni: afecțiuni reumatismale inflamatorii, afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale articulare, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, afecțiuni ginecologice, iar ca afecțiuni asociate, unele boli metabolice, de nutriție și boli endocrine.

2.1.4. PROCEDURI DE TRATAMENT BALNEAR

Stațiune Felix dispune de 6 baze de tratament balneo-fizical, majoritatea dintre acestea construite chiar în incinta sanatoriilor și a hotelului de cură, date în funcțiune în perioada 1971-1978 (Complexul sanatorial PADIS, hotelurile de cură Felix, Termal, INTERNATIONAL și Nufărul).

Tot în stațiune pot fi folosite pentru cura internă cu apă termală. În cadrul tratamentului complex, stațiunea Felix dispune și de bazine cu apă minerală termală în aer liber, care se utilizează atât în scop terapeutic, cât și pentru agrement.

Bazele de tratament din stațiuni, în afara secțiilor unde se aplică procedurile majore (folosite sub formă de cură externă, ca băi în bazine acoperite, vane și piscine descoperite, și în cura internă), mai utilizează și procedurile adjuvante (hidroterapia, electroterapia, cultura fizică medicală etc.).

Cura externă cu ape minerale reprezintă folosirea în scop terapeutic a apelor din stațiune sub formă de băi în vane sau bazine, la care se asociază diverse proceduri terapeutice indicate de medicul curant.

Baia cu apă minerală acționează asupra organismului prin factorii mecanici, termici și chimici.

Dacă apa minerală este folosită în bazine, mișcarea corpului în apă reprezintă ea însăși un factor terapeutic cu rol eficient în cadrul tratamentului complex.

În cursul băii, apa minerală exercită o diminuare apreciabilă a greutății corpului. În aceste condiții, mișcările în articulații devin mai ușoare, mai puțin dureroase, iar grupele musculare hipotrofice pot acționa cu mai multă ușurință asupra segmentelor corpului.

Presiunea hidrostatică a apei exercită asupra părților moi ale corpului o apăsare, care se manifestă îndeosebi asupra circulației venoase din membre sau asupra circulației sanguine abdominale sau toracice. Aceste influențe asupra circulației fac ca baia minerală să fie considerată solicitantă pentru organism, cu cât mai mult cu cât ea stimulează și schimbările metabolice.

Acțiunea termică a băii minerale, care are un efect calmant asupra durerilor, resorbant asupra inflamațiilor cronice și relaxant asupra musculaturii, este condiționată de unele proprietății ale apei. Cu cât conductibilitatea termică a mediului (apa din baie) va fi mai mare, cu atât mai repede crește temperatura corpului.

Clasificarea după temperatura lor, băile pot fi termoindiferente (34-35C), calde (36-38C) sau fierbinți (38-41C).

Pentru încălzirea pielii sunt indicate băile fierbinți de scurtă durată (10 minute), iar pentru încălzirea straturilor tisulare profunde, băile vor avea o durată de peste 20 de minute.

Excitațiile termice asupra receptorilor cutanați provoacă, sub acțiune apei cale, vasodilatație în piele. Reacția vasodilatatorie nu se limitează numai la zona cufundată în apă, ci se extinde la toată suprafața corpului.

Baia caldă, chiar dacă este parțială, determină deplasarea unei mari cantități de sânge din zona organelor interne spre periferie.

În baia caldă, solicitarea circulatorie și metabolică a organismului se adaugă solicitării prin factorii mecanici menționați mai sus. Dacă însă în timpul îmbăierii temperatura din baie este ridicată progresiv,cu câte un grad la fiecare minut (baia termală ascendentă), atunci acesta este mai bine suportată de bolnav.

Ionii din apa minerală pătrund în piele selectiv, în funcție de încărcătura electrică a pielii. Apa caldă din baie mărește permeabilitatea pielii, astfel că ionii pătrund mai ușor. Fixarea ionilor în piele modifică metabolismul acesteia. O parte din ioni însă părăsesc pielea și trec în apa din baie. Datorită acestui transport de ioni în ambele sensuri se modifică excitabilitatea pielii, precum și reflexele nervoase plecate de la receptorii cutanați.

Formele cele mai comune de aplicare a băilor minerale sunt baia în cadă și baia în bazin.

Baia în cadă se face de obicei prin cufundarea în întregime a corpului în apă, dar ea poate fi aplicată și sub formă de băi parțiale (baie de jumătate sau trei sferturi), în cazurile când medicul consideră că procedura generală este prea solicitantă pentru bolnavul respectiv (pacienți cu cardiopatii, pacienții vârstnici sau debili). O varietate de băi minerale sunt și acelea prin cufundarea în apă numai a unor segmente corporale (băi de șezut, băi ale membrelor superioare sau inferioare).

În băile parțiale accentul se pune pe efectele locale ale acestora. În băile parțiale de șezut se obțin efecte remarcabile terapeutice în afecțiuni ale micului bazin sau cavității abdominale; prin băile parțiale ale membrelor superioare se acționează în special asupra pulmonului și cordului.

Băile parțiale, prin faptul că acționează moderat, regional, solicită mai discret mecanismele circulatorii sau metabolice ale organismului.

În stațiune, apa minerală se folosește de asemenea și în bazine sau piscine, în care mai mulți bolnavi în timpul efectuării băii execută și mișcări conform unui program terapeutic individual sau colectiv.

Băile minerale se pot efectua și în piscine, în aer liber, în special în timpul sezonului cald.

Durata unei băi minerale calde efectuate fie la vană, fie la bazin este de 15-30 minute, după care este obligatoriu un repaus prelungit, mai ales la persoanele debile și la cardiaci.

O serie completă de băi cu ape minerale este alcătuită din 15-20 băi, cu pauze la câteva zile, mai ales în cazul procedurilor terapeutice foarte solicitante, sau în cazul bolnavilor foarte reactivi ori debili.

Reacția balneară va fi urmărită cu grijă și corectată în mod corespunzător dacă acestea este prea intensă, folosind pauze în cursul curei și o meditație adecvată tulburărilor apărute în cursul reacției.

Reacțiile de cură în cursul băilor apar mai ales în formele recente de boală, la bolnavi cu labilitate clinico-biologică sau la bolnavi cu hiperactivitate neuroendocrină.

Cură internă cu apă minerală termală utilizează apa de la buveta special amenajată. Apele minerale băute la o temperatură de 39-40C exercită o acțiune calmantă asupra mișcărilor stomacului, diminuează secreția gastrică și calmează durerile digestive, producând totodată și o creștere a eliminării de urină.

Ingestia apei minerale sub formă de cură hidrominerală se face după un program stabilit de medic, program în care se ține cont de ritmul de administrare în cursul zilei, de cantitatea de doză, precum și alte indicații speciale.

Nămolul terapeutic se aplică la Băile Felix sub formă de împachetări calde, parțiale sau generale, tampoane vaginale și chilot, toate cu nămol cald. Acțiunea farmacodinamică a nămolului se bazează pe calitățile sale fizice, în special pe termopexie, pe conductibilitatea termică redusă și pe plasticitatea sa, precum și pe calitățile chimice. Nămolul în contact cu pielea produce o stimulare a neuroreceptorilor periferici ce determină o serie de reflexe locale și la distanță, cu efecte favorabile pentru numeroasele funcții ale organismului.

Vasodilatația produsă favorizează resorbția unor elemente chimice organice și anorganice conținute în faza lichidă a nămolului, stimulând astfel mecanismele de reacție ale organismului. Pentru organism tratamentul cu nămol constituie un excitant general nespecific și reprezintă o procedură terapeutică de mare intensitate, prescrisă în mod individualizat, în ceea ce privește temperatura, frecvența, durata aplicării, regiunea etc.

Utilizarea factorilor naturali de cură specifici Băilor Felix și Băilor 1 Mai se practică în asociație cu factorii curativi artificiali ca: hidroterapia, electroterapia, fototerapia, sonoterapia, terapia respiratorie, masajul medical, cultura fizică medicală etc. Nu sunt omise din programul terapeutic nici curele de teren, jocurile distractive, excursiile.

Hidroterapia constă în aplicarea unor proceduri externe ce au la bază apa; ele sunt efectuate în scopul întăririi sau diminuării unor efecte obținute prin terapia cu factori naturali de cură.

Compresele reci sau calde, aplicate pe diferite regiuni ale corpului sau hidrofoarele servesc la obținerea unor efecte locale care corectează acțiunea generală obținută prin proceduri mai intense.

Împachetările umede sau uscate, regionale sau chiar generale se aplică mai rar, întrucât sunt foarte solicitante pentru organism, în cazul recurgerii la împachetării procedura trebuie individualizată.

Fracțiunile sunt proceduri de hidroterapie cu acțiune generală tonifiantă, ele favorizând circulația periferică.

Alte proceduri mai ușoare, recomandate bolnavilor debili, convalescenților, cardiacilor etc,m sunt spălările, afuziunile, perisajul, băile parțiale și dușurile sub formele lor speciale. De asemenea, nu pot fi neglijate băile kinetoterapeutice, deosebit de apreciate în tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, cu redori articulare și musculare, băile cu bule de aer de bioxid de carbon, băile cu plante medicinale etc.

Electroterapia utilizează mai multe forme de curenți și anume:

Curentul galvanic a cărui acțiune terapeutică se bazează pe efectele polar la locul de contact al electrozilor cu pielea, precum și pe efectele interpolare ale regiunii cuprinse între cei doi electrozi, prin care curentul galvanic se scurge, traversând corpul.

Sub acțiunea curentului galvanic se produc efecte de ionoforeză, electroosmoză, modificări de potențial a membranelor celulare cu implicații asupra excitabilității, a circulației și metabolismului. Prin folosirea unor soluții de calciu clorat, iodură de potasiu, salicilat de sodiu, butazolidină, histamină, novocaină, hidrocortizon etc. la nivelul unuia dintre electrozi, se facilitează pătrunderea prin piele a acestor soluții în regiunile tratate. În aceste cazuri, procedura terapeutică poartă numele de ionizare. Curentul galvanic mai este utilizat la băile galvanice patrucelulare, sau în baia generală electrică.

Procedurile galvanice asociate curei balneoclimaterice din stațiune dau cele mai bune rezultate în: nevralgii și nevrite periferice; pareze și paralizii; nevroze astenice și vegetative; mialgii și altralgii.

Curenții dinamici cu varietatea lor mare de forme și tehnici de aplicare, se recomandă în cele mai multe cazuri ca tratament asociat, fiind indicații pentru: leziunile posttraumatice (entorse, luxații, contuzii, redori articulare); afecțiunile reumatismale.

Curenții de medie frecvență, produși de aparate de tip Myodinaflux și Nemectron, sunt curenți sinusoidali cu frecvențe de 3000-30000 MZ, cu modulări variate. Acțiunea lor terapeutică se bazează pe efectul analgetic, excitomotor și trofic al acestor curenți.

Curenți de înaltă frecvență depășesc frecvența de 500000 oscilații/secundă. Efectul principal pe care se bazează acțiunea terapeutică a curenților de înaltă frecvență este încălzirea profundă a țesuturilor.

Fototerapia folosește acțiunea asupra organismului a energiei radiante luminoase, furnizată de aparate alimentate cu energie electrică. Spectrele electromagnetice ale zonelor radiației infraroșii (760 mM – 5 mM) ale radiației vizibile (760 mM – 400 mM) și ale radiației ultraviolete (400 mM – 100 mM) fac parte din domeniul fototerapiei.

Acțiunea terapeutică a procedurilor fototerapeutice se bazează pe efectul termic produs de radiațiile infraroșii sau pe efectul fotochimic al radiațiilor ultraviolete. Sursele de radiații calorice sunt lămpile cu filament folosite la procedurile cunoscute sub numele de baie de lumină generală sau parțială, sau sub numele de aparate Sollux. Căldura iradiată de aceste aparate produce vasodilatație și sudație. Bazate pe aceste efecte, tratamentele cu radiații calorice sunt indicate în: obezitate, diateze urice, celulite etc.

Radiațiile ultraviolete aplicate pe piele dau naștere la procese chimice în zona iradiată, producând eritemul ultraviolet și pigmentația,. La intensitățile mari sau îndelungate apar edeme și flictene. Biodozimetria stabilește doza necesară de iradiere, iar biodoza variază în raport de regiunea expusă, de sensibilitatea bolnavilor, de sex, de vârstă etc.

Acțiunea radiației ultraviolete este generată asupra metabolismului mineral și vitaminic, dar are efect și asupra unor funcțiuni neuroendocrine. Dozele-eritem au efecte antialgice și se utilizează în tratamentul nevralgilor.

Sonoterapia este o procedură fizioterapeutică ce folosește oscilațiile de frecvență de peste 20000/secundă, produse prin efectul piezoelctric. Aparatele de ultrasunete transformă energia electrică în ultrasunete.

Aplicația ultrasunetelor pe piele crește permeabilitatea acesteia, efect folosit la introducerea unor substanțe active terapeutice cum ar fi hidrocortizonul, filtratul de nămol etc. Procedura de introducere a unor substanțe prin piele cu ajutorul ultrasunetelor se numește sonoforeză. Micromasajul vibrator prin ultrasunete asupra țesuturilor este folosit în artrite cronice, sau artoze activate, periartrite, epifizite etc.

Magnetoterapia se aplică în stațiuni ca tratament asociat cu aparatul numit Magnetodiaflux, aparat ce generează câmpuri electromagnetice ritmice, care sunt folosite în formule diferite de aplicare. Tratamentul cu Magnetodiaflux are efecte excitatorii sau sedative, îndeosebi asupra reactivității neuroendocrine și vegetative.

Terapia respiratorie este reprezentată la Băile Felix de kinoterapia respiratorie – formă a gimnastici medicinale – și de terapia cu inhalații și aerosoli. Aparatele individuale de tratament pentru inhalații sau aerosoli la chimioterapia mucoasei căilor respiratorii și a epiteliului alveolar.

2.2. BAZA DE AGREMENT

2.2.1. STRUCTURILE TURISTICE DE AGREMENT

Cei veniți la tratament sau vilegiaturiști în trecere prin aceste stațiuni pot face scurte plimbări, care oferă nu numai posibilitatea de a cunoaște obiectivele mai vechi sau mai noi ale stațiuni, dar constituie și o destindere, o reconfortare.

Străbătând stațiunea de-a lungul, prin parc, începând de la construcția cu acoperiș piramidal, întâlnim de-o parte și de alta, în ordine succesivă:

Piscina Apollo 1, realizare relativ nouă, cuprinde în interior un bazin cu apă termală ce funcționează tot timpul anului, o mică bază de tratament (duș subacval și masaj), vestiare, saloane de odihnă, bar de zi și o terasă pentru aerohelioterapie. Lângă clădire, către șoseaua Oradea – Beiuș, se află două bazine cu apă termală în aer liber.

Piscina Apollo 2, situată lângă cea dintâi, este o construcție din cărămidă, cu lemnărie aparentă, făcând impresia unei mici cetăți cu turnulețe piramidale.

Refăcută în anul 1975, clădirea include un bazin descoperit cu apă termală, vestiare, bar de zi și o terasă pentru aerohelioterapie. În timpul iernii, accesul în bazin se face direct din vestiare.

Ștrandul „Felix” pe stânga întins pe o mare suprafață spre șoseaua ce duce la Oradea, cuprinde un bazin mare circular și altul, mai mic, dreptunghiular, vestiare, un restaurant-terasă de vară, diferite chioșcuri alimentare și un vast teren amenajat pentru aerohelioterapie.

Pentru asigurarea serviciilor de masă, în stațiune funcționează trei restaurante, înafara celor care se află în hoteluri cu o capacitate de 280 de locuri la mese, de categoria II și trei baruri de zi cu 76 locuri.

Acestea oferă curanților meniuri normale și dietetice, conform prescripțiilor medicale.

În stațiune mai există și un complex comercial și de servicii, care cuprinde la parter, magazine alimentare, de textile, confecții, încălțăminte, cosmetică-parfumerie, jucării, artizanat, librărie, cofetărie, poștă, agenție C.F.R, iar la etaj o discotecă „WhyNot”. În clădirea complexului se află și o farmacie.

Cinematograful din Băile Felix se află lângă dispecerat, aici în afară de filme, sunt prezentate curanților spectacole muzicale, și de folclor, concerte, conferințe etc.

Alături de cinematograf se află baza de tratament și Policlinica balneară „Felix”, în care se poate intra și din parc. Aici, în holul de la parter, se găsește Filiala de turism Băile Felix, care organizează excursii pentru cei aflați la cura balneară.

Stațiunea mai cuprinde și un parc, amenajat frumos cu alei de plimbare și pistă specială pentru biciclete, fiind amenajat cu bănci pentru odihnă, ronduri de flori și plante exotice, adăpostește busturile marelui muzician român George Enescu și al Poetului revoluționar Sandor Petofi.

2.2.2 TRASEE TURISTICE CE PORNESC DIN STAȚIUNEA BĂILE FELIX

Din stațiunile Băile Felix se organizează excursii pe jos în zonele apropiate și cu mijloace auto sau cu trenul în zone mai îndepărtate.

Una din drumețiile plăcute și, în același timp, instructive din împrejurimi este cea către dealul Șomleu (347 m altitudine) unde se găsește un remarcabil monument al naturii, avenul Beftia, care are o denivelare de 86 m, prezentând chiar de la suprafață din puț natural, cu verticulă de 54 m.

Pe dea se află și Rezervația paleontologică Beftia unde s-a găsit o interesantă faună fosilă preistorică. Scheletul unui mamut descoperit aici poate fi văzut în Secția de științe naturale din cadrul Complexului muzeal județean Bihor din Oradea.

În principal excursiile sun axate pe următoarele itinerare: Oradea, Peștera Urșilor de la Chișcău, Barajul Leșu, Muzeul memorial „Octavian Goga” de la Ciucea, popasul pescăresc Cefa, stațiunile balneoclimatice Tinca și Stîna de Vale, peșterile Meziad și Vadu Crișului etc.

Plecând pe DN 76, spre Beiuș, la ieșirea din Băile Felix întâlnim pe dreapta un monument ridicat în anul 1964, în amintirea soldaților româniși sovietici care și-au jertfit viața pentru eliberarea orașului Oradea, în timpul celui de-al doilea război mondial.

În prima comună, Hidișelu de Sus se remarcă un monument de arhitectură populară din secolul al XVIII-lea.

Orașul Beiuș este situat în depresiunea cu același nume, în lunca largă a Crișului Negru, la altitudinea de 185 m. Dintre obiectivele turistice din acest oraș amintim: Muzeul Etnografic, deschis în anul 1958, unde sunt expuse costume populare tradiționale, țesături, unelte etc.

Clădirea Liceiului „Samuil Vulcan”, într-una din sălile sale funcționând în trecut Societatea de lectură a elevilor. Monumentul Ostașului Român ridicat în memoria celor ce s-au jertfit pentru eliberarea orașului de sub dominația horthystă; Monumetul eroilor din Beiuș, creație plastică impozabilă datorată sculptorului Rodica Stanca Pamfil. Monumentul închinat eroilor sovietici care au luptat aici în toamna anului 1944.

Plecând mai departe din Beiuș, urmând șoseaua ce duce spre Vașcău, trecând prin Drăgășani. După ce ieșim din această localitate, pe partea stângă, mai retras de la șosea întâlnim satul Sebiș, în care se află unul din cele mai interesante monumente de arhitectură populară din Depresiunea Beiușului, datând din secolul al XVIII-lea, cu frumoase crestături geometrice și pictură interioară executată în 1764 de David Zugravu, de la Curtea de Argeș.

La Sudrigiu părăsim șoseaua pe care am venit și cotim la stânga spre Pietroasa. Pe partea dreaptă sunt situate satele Stâncești și Brădeț, în care se găsesc interesante monumente de artă populară, datând tot din veacul al XVIII-lea.

Cel din Stâncești este pictat de același David Zugravu, iar cel din Brădeț, prin ornamentația deosebită și proporțiile construcției, se situează printre cele mai frumoase realizări ale artei populare de pe Crișuri. La Pietroasa și în satele vecine, Chișcău și Giulești, vizitatorii pot admira țesături artistic lucrate, sumane, cojoace și scaune cu spătare cioplite cu motive antropomorfe.

Ajunși în satul Chișcău, după parcurgerea distanței de 14 km, putem vizita Peștera Urșilor, descoperită în anul 1975, într-o carieră de marmură. Denumirea ei este legată de găsirea în interior a multor resturi fosile ale ursului de cavernă, dispărut cu cce 15000 ani în urmă.

Plecând din Beiuș spre nord, trecem mai întâi prin satul Delani, vestit pentru ocupația tradițională a locuitorilor, bitușeritul.

La Pietroasa vom întâlni un interesant monument de arhitectură populară din secolul al XVIII-lea, situat la margine satului, spre Șoimuș. Ușile interioare au fost pictate de David Zugravu de la Curte de Argeș, în anul 1775.

Luând-o la dreapta spre satul Meziad după cca 2.5 km de la ramificația de la Remetea, înainte de intrarea drumului într-o pădure, vedem doi stejri (vechi de cca 400 ani), ocrotiți prin lege ca monumente ale naturii. În satul Meziad (6 km de la Remețea) putem admira frumusețea araică a caselor țărănești, a portului popular (cojoace, sumane etc) și a multor obiecte lucrate artistic.

Drumul carosabil urmează firul văii și ne conduce după 6 km, la cabana Meziad. Situată la latitudinea de 470 km, cabana dispune de 46 de locuri pentru cazare și bufet. La distanța de cca. 600 m de cabană se află Peștera Meziad în care se intră printr-o enormă boltă, deschisă într-un versant abrupt.

Peștera este una din cele mai mari din România, are o dezvoltare totală de glerii de cca. 4750 m, dispuse pe mai multe etaje. Galeriile și sălile superioare adăpostesc o mulțime de stalagmite, prezentând și diferite forme concreționare. Vizitare peșterii se face numai cu ghidul care se află la cabană.

Plecând din Beiuș pe un drum modernizat, spre est, după 12 km ajungem în comuna Budureasa, unul din cele mai vestite centre de creație populară din Bihor, creatorii lăzilor de zestre confecționate aici ducând faima localității în multe județe ale țării. Tot în comună merită să fie văzut o moară de apă și o pivă de postav.

O remarcabilă zonă turistică din Munții Bihorului, unică în România prin relieful carstic, este bazinul închis Padiș-Cetățile Ponorului, accesibil cu mijloace auto de la Beiuș, pe DN 76 până la Sudrugiu și apoi pe DJ 763 până la Pietroasa și în continuare drum forestier până la cabana Padiș, de unde încep traseele ce vor conduce turiștii pe poteci marcate, la obiectivul amintit.

Platoul Padiș este un șes cuprins între 1250 și 1280 m, ocupând partea de nord a bazinului. Platoul apare înconjurat de culmile Măgura Vânată, vârful Râchita și vârful Rotunda. Pe coline, calcarul apare la zi brăzdat de lapiezuri sau cu doline. Cel mai interesant fenomen caracteristic îl reprezintă ponoarele, locul de pierdere al pelor în subteran.

Poiana Ponor, al doilea bazin hidrografic, este tot o depresiune închisă de jur-împrejur pe culmi înalte, împădurite. Apele dispar în Padiș, reapar într-o peșteră la 150 m diferență de nivel mai jos, după un parcurs subteran de 3400m și apoi dispar din nou în pământ prin niște sorburi.

Bazinul Lumea Pierdută este situat între Poiana Ponor, la nord și muntele Glăvoiu, la sud. Platoul este străbătut de izvorul Ursului și Pârâul Sec care izvoresc de sub vârful Bălăceanca, descriind două arcuri de cerc care delimitează zona de regiunile din jur. Aceste ape se unesc apoi și se pierd în Peștera de la Căput. Acest platou era altădată de o mare sălbătăcie, de unde și numele de Lumea Pierdută. Pădurea deasă de odinioară a început să fie defrișată, făcându-și apariția drumurile forestiere.

Se remarcă trei avene: Peștera Geamănata care are intrarea printr-un aven de 80 de m adâncime, Avenul Negru, 108 m adâncime și Avenu Acoperit 40 de m adâncime. Peștera de Căput lungă de 1800 m, are un traseu dificil de străbătut.

Plecând de la Băile Felix spre Oradea urmând DN 79 în direcția sud-vest și trecem prin localitățile Nojorid, Leș, Gepiu, până la Inand. De la Inand mergem pe un drum modernizat, la dreapta, până la Cefa, distanța totală de la Oradea până la Cefa fiind de 30 km.

În această zonă de câmpie au fost amenajate lacuri pentru piscicultură în mai multe localități: Inand, Cefa, Marțihaz, Homorg, Mărăraș.

De la Salonta urmăm spre est DJ 795 și după 22 km ajungem la stațiunea balneoclimaterică Tinca, situată pe malul drept al Crișului Negru la altitudinea de 131 m. Stațiunea are o climă asemănătoare cu cea din Băile Felix.

2.2.3. FACTORII NATURALI DE CURĂ

La Băile Felix, principalii factori naturali de cură sunt: clima, apele minerale termale și nămolul terapeutic.

Clima este temperat continentală, cu influențe oceanice, ca urmare a circulației aerului umed din vest care transportă mase de aer maritim. Temperatura medie din vest care transportă mase de aer maritim. Temperatura medie anuală este de 10,4 oC (media lunii iulie 21,3 oC, iar a lunii ianuarie –2,1 oC). Adăpostită de coline împădurite, stațiunea are un bioclimat sedativ, cu ierni blânde și veri lipsite de căldură excesivă. Vânturile sunt slabe și predomină dinspre sud-est. Precipitațiile sunt relativ reduse (615,8ml anual).

Apele minerale folosite în terapeutică la Băile Felix sunt termale, de mică concentrație.

Principalele izvoare utilizate în prezent pentru tratament la Băile Felix au o mineralizare care variază în jur de 1g săruri la litru, o temperatură între 41-49oC, un debit de cca litri pe secundă și o radioactivitate de 1,15 UM/litru.

Din punct de vedere chimic, apele termale de la Felix sunt bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicoase, oligometalice. În principal, ele se întrebuințează sub formă de cură externă, ca băi în bazine acoperite, vane și piscine descoperite, sub formă de irigații vaginale, precum și în cură internă.

Nămolul folosit la Băile Felix, extras din stațiunea 1 Mai, se prezintă sub forma unei paste naturale, care a luat naștere prin procese geologice și biologice de lungă durată, din amestecul cu apa a microparticulelor insolubile organice și anorganice. Nămolul se prepară anume în așa-zisele bucătării de nămol, unde se omogenizează, dându-i-se un aspect păstos, se încălzește la o temperatură de 40-46 oC și se aplică în special sub formă de împachetări generale sau parțiale.

Nămolul acționează asupra organismului, aducând o serie de modificări atât locale, cât și generale.Acțiunea farmacodinamică a nămolului se bazează pe calitățile fizice ale acestuia, în special de termopexie, pe conductibilitatea termică redusă și pe plasticitate, dar și pe calitățile chimice.

Tratamentul cu nămol este pentru organism un excitant general nespecific și reprezintă o procedură terapeutică de mare intensitate, ce se prescrie în mod individualizat în ceea ce privește temperatura, frecvența și durata aplicării, regiunea etc.

2.3. CALCULUL ȘI INTERPRETAREA A PRINCIPALILOR INDICATORI AI TURISMULUI DIN STAȚIUNEA BĂILE FELIX

2.3.1. INDICATORII CERERII TURISTICE

INDICELE MODIFICĂRII CERERII TURISTICE

ICE0-i = CEi / CE0 · 100 unde CEi = cererea externă la momentul i

CE0 = cererea externă la momentul 0

ICE2011-2010 = 44.273 / 43.780 · 100 = 101,12 %

Deci cererea turistică a crescut în 2011 cu 1,12% față de anul 2010.

ICE2012-2011 = 45.820 / 44.273 · 100 = 103,49%

Rezultă așadar că cererea turistică a crescut și în anul 2012, dar ceva mai mult și anume cu 3,49% față de anul 2011.

Evoluția numărului de turiști în cadrul S.C. TURISM FELIX S.A. în anul 2011 este redată în anexa numărul 1 și repartiția pe unitățile de turism în anul 2012 este redată în anexa numărul 2.

2.3.2. REPARTIȚIA PE TIPURI DE PROVENIENȚĂ A CERERII TURISTICE

CEZI= cererea turistică internă

CEZE= cererea turistică externă

2.3.3. INDICELE DE VARIAȚIE A CERERII PE TIPURI DE PROVENIENȚĂ

ICE = CE2012 / CE2010 · 100

ICEI = CEI2012 / CEI2010 · 100 = 43.476 / 41.372 · 100 = 105,08%

ICEE = CEE2012 / CEE2010 · 100 = 2.344 / 2.408 · 100 = 97,34%

Se poate spune așadar că, fata de anul 2010 :

Numărul turiștilor proveniți din țară a crescut cu 5,08%

Numărul turiștilor proveniți din străinătate a scazut cu 2,66%

Numărul turiștilor proveniți din țara, a crescut mai mult în comparație cu numărul turiștilor straini, datorită unei promovări mai accentuate pe plan intern.

2.3.4. INDICATORUL DURATEI MEDII DE SEJUR

Smediu = numărul de înnoptări / numărul de turiști = Zt / T

În 2010: Smediu2010 = 328.812 / 43.780 = 7,49 zile

În 2011: Smediu2011 = 326.413 / 44.273 = 7,37 zile

În 2012: Smediu2012 = 316.312 / 45.820 = 6,90 zile

Din studiul de mai sus rezultă că durata medie de sejur este într-o continuă scădere, ajungând de la 7,49 zile în anul 2010, la 6,90 zile, în anul 2012.

2.3.4. GRADUL DE OCUPARE AL CAPACITĂȚII DE CAZARE

Gradul de ocupare (rata ocuparii locurilor) este calculat ca raport procentual intre numarul de zile turist (innoptari, inclusiv suplimentele platite de catre turisti) realizate si numarul de zile – turist maxim posibile (locuri disponibile) in perioada respectiva.

GRO = NZTr / NZTmax · 100

GRO2010 = 332.180 / 589.318 · 100 = 56,3 %

GRO2011 = 326.413 / 583.476 · 100 = 55,94 %

GRO2012 = 316.312 / 578.568 · 100 = 54,67 %

Așadar, gradul de ocupare, a scazut în 2012, fata de 2010, cu 1,63% .

CAP. 3 PLAN DE MARKETING AL S.C.TURISM FELIX S.A.

3.1. EXPUNERE INTRODUCTIVĂ

Pentru anul 2013, planul de marketing al S.C. Turism Felix S.A., are ca scop creșterea cifrei de afaceri cu 10%. Această creștere a cifrei de afaceri se poate realiza prin creșterea numărului de turiști în extrasezon dar și prin orientarea firmei spre alte piețe de desfacere. Îmbunătățirea și diversificarea serviciilor oferite dar și prin crearea unei noi imagini societății. Creșterea e posibilă prin îmbunătățirea politicii de produs, preț și promovare. Pentru aceasta este necesar alocarea a 7% din venitul pe anul 2013 pentru departamentul de marketing.

3.2. CONJUNCTURA ACTUALĂ A PIEȚEI

3.2.1. SITUAȚIA PIEȚEI

Întreprinderea turistică se adresează cu serviciile sale atât clienților proveniți din alte zone ale țării, cât și celor domiciliați în zona de amplasare a unităților.

Criterii de clasificare a pieței:

a. țara de proveniență: – autohtoni;

– clienți proveniți din altă țară.

b. zone de proveniență: – localnici;

– turiști.

c. vârsta: – tinerii;

– persoanele muncitoare;

– persoanele de vârsta a treia.

Tinerii reprezintă un sector redus din piață el este format în majoritate din copii care își însoțesc părinții sau bunicii în excursie. De cele mai multe ori vârsta lor nu depășește 14 ani.

Un alt segment de piață este format din tineri autohtoni care practică un turism de sfârșit de săptămână și care folosesc pentru o scurtă perioadă de timp baza materială din cadrul stațiunii. Ei apelează la aceste servicii indiferent de sezon.

Persoanele muncitoare ei apelează la serviciile turistice în timpul liber anual, exprimat prin concediul legal de odihnă și concentrat de obicei într-o singură perioadă a anului, ca și cel săptămânal. Nevoia de odihnă și refacere a capacității de muncă impune petrecerea concediului de odihnă în condiții cât mai ridicate de confort, ceea ce explică în bună măsură tendința planificării acestuia în perioadele cele mai atractive, din punct de vedere turistic, ale anului.

Persoanele de vârsta a treia reprezintă un segment de populație asupra căruia specialiștii atrag tot mai mult atenția în legătură cu necesitatea abordării înaintată și posibilitățile mai reduse de a călători, venituri mai scăzute ca și unele aspecte care țin de psihologia unor persoane cu îndelungată experiență de viață, sunt elemente pe baza cărora se constituie segmentul respectiv. De asemenea trebuie ținut cont de creșterea în continuare a ponderii acestui segment în cadrul populației, ca urmare a prelungirii duratei vieții, dar și datorită facilităților de care dispun aceste persoane din partea statului.

3.2.2. SITUAȚIA PRODUSULUI

O definiție a ofertei turistice dată de specialiști este: oferta turistică reprezintă ansamblul atracțiilor care pot motiva vizitarea lor de către turiști, fie totalitatea bunurilor și serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistică sau, într-o exprimare referitoare la oferta de servicii, prin capacitatea organizatorică a rețelei (baza tehnico materială etc.) de a satisface în anumite condiții cererea populației.

Ceea ce are de oferit Băile Felix nu este numai o bază materială puternică, mai presus de acestea oferă liniștea de care are nevoie orice om al muncii după un an de muncă și de acumulare a unei mari cantități de oboseală. Locul de recuperare după o viață de muncă pentru persoanele de vârsta a treia dar și pentru persoanele active. Liniștea, curățenia, tratamentele reprezintă principalele motive pentru care merită să petreci vacanțele.

Principalele atracții naturale ar putea fi: apa termală, nuferi, pădurea, pista de alergare, platoul de alergare, craterul etc. baza materială este formată din cele 10 hoteluri și restaurante, ștrandurile, complexele alimentare, biserica din lemn, etc.

Serviciile oferite de S.C.T. Băile Felix sunt:

– Cele de bază:

– Cazare;

– Masă;

– Transport;

– Agrement.

Cele suplimentare:

– De informare;

– Intermediere (închirieri, rezervări);

– Servicii de ghizi;

– Servicii cu caracter cultural artistic;

– Servicii sportive;

– De antrenament și cură balneară.

3.2.3. SITUAȚIA CONCURENȚEI

Concurența se împarte în locală și națională. Cea locală se referă la pensiunile și hotelurile care sunt în zona turistică și nu aparțin S.C. Turism Felix. Multe dintre acestea sau construit după 1989 și au capital privat. De asemenea baza de alimentare publică care a luat o amploare fantastică, cluburile care au apărut mai recent. Din punct de vedere al mărimii această bază de cazare nu este prea mare dar trebuie ținut cont. În cazul punctelor de alimentație publică situația este destul de dificilă concurenții oferind servicii deosebit de bune. Aceste firme mici au avantajul că sunt foarte flexibile și se pot adapta ușor cereri făcând față mult mai ușor clienților.

Principalul concurent local este stațiunea 1 Mai dar care nu dispune de o bază la fel de puternică ca și S.C. Turism Felix. Punctul forte îl reprezintă ștrandul, care este invadat de orădeni și în special de persoane tinere care sunt domiciliate în cartierele Nufărul și Cantemir.

Concurența națională dacă îi putem zice așa se referă la celelalte stațiuni din țară care se adresează aceleași categorii de clienți.

Enumerăm câteva: Moneasa, Georgiu Băi, Călimănești, Căciulata. Nu dețin date referitoare la serviciile oferite de aceste stațiuni, numărul locurilor de cazare, număr de turiști avuți în anul 2010, prețuri, situația financiară, etc.

3.2.4. SITUAȚIA DISTRIBUȚIEI

Ea este cu atât mai eficientă, cu cât punctele de vânzare sunt mai aproape de consumatori. Comercializarea produsului turistic se realizează de prestator prin două sisteme de desfacere: direct către clienți și printr-un lanț de intermediari sau agenți de voiaj care, în schimbul unui comision, preiau sarcina legării prestatorilor de servicii turistice cu consumatorii acestor servicii.

3.2.5. SITUAȚIA MACROMEDIULUI

Din punct de vedere politic se observă o anumită stabilitate și o implicare puternică a statului în dezvoltarea turismului campanii publicitare finanțate de stat .

La nivel local se observă o implicare puternică a celor care conduc din punct de vedere administrativ zona: curățirea spațiilor, amenajări de parcări etc.

La nivel național se observă o implicare puternică în „turism” și a altor firme în special cele de bere, răcoritoare, echipamente sportive, etc.

De asemenea activitățile socio-culturale (concerte, expoziții, spectacole) își întețesc numărul de spectacole în zonele cu turiști. În ultima perioadă de timp se observă o ușoară creștere a numărului de turiști asta și ca o consecință a liberalizării prețurilor în turism.

O dată cu creșterea turiștilor are loc și o creștere a numărului celor care oferă cazare și masă în zonele turistice.

3.3. ANALIZA OCAZIILOR ȘI A PROBLEMELOR CĂRORA TREBUIE SĂ LE FACĂ FAȚĂ FIRMA

3.3.1. ANALIZA OCAZIILOR ȘI A AMENINȚĂRILOR

Principalele ocazii:

Oamenii încep să aibă un interes mai mare pentru petrecerea timpului liber și al vacanțelor ei caută locuri liniștite care să le ofere atât cazare, masă dar și petrecerea timpului cât mai plăcut.

Creșterea numărului de agenții de turism pe întreg teritoriul țării ceea ce face ca oferta să ajungă la potențialul client.

Interesul arătat de sindicate pentru ajutarea membrilor săi de a petrece timpul cât mai confortabil.

Pe viitor se estimează creșterea veniturilor populației ceea ce ar duce la creșterea cheltuielilor acestora pe durata vacanțelor.

Se observă o creștere pretențiilor clienților ceea ce aduce la apariția altor servicii pe care le-ar putea oferi firma.

Principalele amenințări:

Stațiunea este așezată în partea de NV a țării. Este o zonă cu influențe continental oceanice. Din această cauză vremea este o amenințare pentru firmă. Ea diferă de la an la an și pe perioada sezonului ea nu este constantă.

Pentru ca turismul să ajungă la obiectivul turistic el apelează la diferite mijloace de locomoție: avionul, trenul, automobilul, autocarul. Creșterea continuă a prețului benzinei (datorată creșterii accizelor și nu a inflației), scumpirea biletelor de tren nejustificat duce la pierderea clienților din zone mai îndepărtate.

Creșterea concurenței rezultată din creșterea locurilor de cazare din alte stațiuni și a serviciilor acordate de acestea dar și a celor din zona în care se află amplasată stațiunea. Creșterea persoanelor care oferă cazare și masă dar, a pensiunilor și a hotelurilor particulare.

3.3.2. ANALIZA PUNCTELOR TARI ȘI PUNCTELOR SLABE

Principalele puncte tari:

– Accesibilitatea, existența unei infrastructuri care face posibil ajungerea ușor și repede la obiectivul turistic;

– Apropierea de granița cu Ungaria (cea mai vestică stațiune);

– Clima temperat continentală ceea ce face ca turiștii din nordul Europei să se arate interesați atât vara cât și iarna;

– Apa termală la peste 90 grade Celsius;

– Peisajul frumos, zona nepoluată, nuferi o plantă care crește în zone tropicale dar care s-a adaptat perfect;

– Apropierea de Oradea la numai 5 kilometri face ca mulți orădeni să-și petreacă sfârșitul de săptămână în zonele de agrement ale stațiunii.

– Folclorul zonei specific;

– Stațiunea se află la numai două ore de munți ceea ce poate duce realizate cu turiștii din stațiune. Apusenii sunt renumiți pentru fenomenele carstice care se găsesc aici;

– Numărul mare de ștranduri cu apă termală;

– Prețurile accesibile în sezon și extrasezon;

– Numărul mare de hoteluri de diferite categorii și o bază de alimentație publică puternică:

– Vremea, iernile sunt foarte blânde;

Punctele slabe:

– Calitatea serviciilor, multe dintre acestea specifice turismului lipsesc;

– Caracterul sezonal al ofertei turistice. O parte a serviciilor care aduc încasări mari sunt oferite numai în perioada sezonului de vară (trei luni);

– Slaba mediatizare a stațiunii și potențialul ei, o politică de marketing slabă;

– Clienții: oameni de condiție medie, muncitori, pensionari. Persoane cu venituri medii și submedii;

– Nevalorificarea la maximum a punctelor și spațiilor comerciale;

– Inexistența unui sistem informațional care să ofere informații rapide și concrete atât despre clienți (vârsta, loc de muncă, localitatea, venit, etc.) cât și despre partea financiară la zi.

3.3.3. ANALIZA PROBLEMELOR

Conducerea întreprinderii trebuie să găsească răspuns la următoarele întrebări:

Poate firma să își continue activitatea obținând o cifră de faceri care să-i permită existența?

Poate firma să facă față concurenței locale dar și celorlalte stațiuni?

Ce servicii suplimentare poate introduce în cadrul ofertei?

În cât timp serviciile pot ajunge la un nivel ridicat și cât trebuie investit?

Cum poate firma atrage clienții în perioada de extrasezon. Să-și orienteze oferta și spre altă categorie a pieței (oamenii cu venituri ridicate, tinerii cu vârste cuprinse între 16-25 ani)?

Firma poate menține prețurile scăzute la cazare și în ce perioadă de timp?

Avem bani să introducem sistemul informațional, merită să facem sacrificiul financiar? Eu zic că da.

Înființarea unui departament de marketing care să realizeze studii de piață, a tot ce înseamnă piață.

3.4. OBIECTIVELE FIRMEI

Trebuie stabilite două categorii de obiective: financiare și de marketing:

Obiective financiare: – Creșterea constantă anuală a cifrei de afaceri de 20%;

– Obținerea unor lichidități pentru investițiile următoare;

– Reducerea cheltuielilor cu 5%.

Obiective de marketing

Caracterul variabil al cererii, pe de o parte, nivelul relativ constant al unor elemente din structura ofertei, pe de altă parte, pun cele două laturi corelative ale pieței în situații diferite una față de cealaltă, aceasta particularizând evoluția raportului dintre ele în decursul unui an calendaristic. Astfel în decursul anului, cererea și oferta se pot afla în una din situațiile.

Oferta < Cererea

Oferta = Cererea

Oferta > Cererea

Obiectivul oricărei societăți de turism este creșterea numărului de turiști.

În cadrul serviciilor de cazare obiectivul strategic de marketing îl formează creșterea gradului de ocupare a capacităților de cazare.

În cazul serviciilor de masă obiectivul urmărit îl va constitui creșterea încasărilor pe loc de masă.

Pentru turismul internațional el ia o altă înfățișare: creșterea cererii turistice atât în sezon cât și în extrasezon.

Un obiectiv de maximă generalitate, comun tuturor formelor de turism și tipurilor de servicii, obiectiv indicând calea principală de atenuare a efectelor sezonalității în ansamblu, este creșterea încasărilor din turism în perioada de extrasezon.

Obiectivul urmărit va fi creșterea gradului de ocupare și a încasărilor în sezonul de iarnă și prelungirea celor două sezoane caracteristice.

Trăim într-o lume în care imaginea unui produs e mai importantă ca și produsul, o lume în care simbolurile au o putere mai mare decât valorile tangibile de aceea este imperios de necesar să îmbunătățim imaginea stațiunii. Să creăm o imagine puternică ca numai la auzul de Băile Felix omul să aibă o revelație chipul lui să se lumineze și să zică zâmbitor: „Băile Felix, asta da stațiune”.

3.5. STRATEGII DE MARKETING

Strategia sezonalității urmărește eliminarea fluctuației cererii și dimensionarea acesteia în funcție de volumul și structura ofertei.

Strategia de penetrare constă în atragerea de noi clienți din aria în care operează întreprinderea. Aplicată în extrasezon, ea presupune acordarea unei atenții sporite segmentelor de populație ale căror caracteristici le plasează în rândul consumatorilor potențiali. În acest sens, o cale importantă de extindere a pieței în extrasezon o reprezintă atragerea mai intensă a populației de vârsta a II-a; ea presupune particularizarea activității întreprinderii turistice față de acest segment prin măsuri formând obiectul unor programe speciale, referitoare la toate componentele mixului de marketing. În aceeași direcție se situează și atragerea populației cu venituri modeste (în special familii cu copii) pornind de la rolul hotărâtor pe care venitul îl are în formarea cererii, mijloacele principale de atragere a segmentului respectiv vor fi selecționate din rândul facilităților turistice. O altă cale de penetrare a pieței o reprezintă atragerea populației a cărei timp de odihnă este plasat în extrasezon (țărani, mecanizator, constructor).

Abordarea de noi piețe reprezintă o strategie prin care se urmărește acordarea unei atenții speciale zonelor geografice neavute în vedere în perioadele anterioare. O zonă cu șanse de reușită pentru S.C.T. Băile Felix o reprezintă țările nordice a căror populație se află în căutare de climă mai caldă pentru efectuarea concediilor.

Reducerea costurilor reprezintă strategia prin care, cu cheltuielile cele mai reduse, se obțin beneficii minime. Acest lucru este realizabil fie prin reducerea costurilor, serviciile oferite, la un nivel cât mai scăzut, fie prin scoaterea din structura ofertei a acelor servicii care aduc beneficii mari, dar cu cheltuieli ridicate. În principiu, reducerea costurilor se realizează atât prin utilizarea personalului sezonier, se pot angaja tineri liceeni sau studenții care pe timpul vacanțelor vor să câștige un ban, de asemenea studenții la facultățile de științe economice caută firme în cadrul cărora să desfășoare practica necesară absolvirii facultății

Cât și închiderea temporală a unor unități de cazare și alimentație publică până la nivelul cererii minime.

În cadrul politicii de produs distingem strategiile:

– diversificarea gamei de produse turistice oferite pieței în extrasezon;

– combinarea unor elemente de atractivitatea cu grade diferite de sezonalitate vizitarea diferitelor edificii din Oradea participarea la anumite evenimente locale „Toamna orădeană” etc.;

– combinarea, în variante multiple, a serviciilor oferite elementele variabile fiind, serviciile de masă. Combinațiile cele mai des folosite sunt cele de tipul „numai cazarea”, „cazare + micul dejun”, „cazare + demipensiune”, etc.;

– diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnică a unor posibilități variate de alegere a modului de petrecere a timpului liber destinat odihnei;

– oferirea de sejururi variabile ca lungime constituie un mijloc de sporire a numărului de turiști în extrasezon. Sejururi formate dintr-o parte fixă (3-5 zile) și o altă variabilă, turiștii putând opta, în momentul cumpărării, pentru o anumită variantă.

Detașarea, în cadrul ofertei, a unor produse care, prin natura lor, nu prezintă o sezonalitate pronunțată. Un asemenea produs îl constituie, de pildă excursiile scurte de exemplu: Stâna de Vale, iarna se pot practica sporturi de iarnă, este de știut faptul că pe întreg sezonul de iarnă aici se găsește zăpadă din abundență, pe timpul verii Munții Apuseni cu fenomenele lor carstice, o vizită scurtă în Ungaria pentru turiștii din Moldova sau sudul țării.

Diversificarea serviciilor prestate populației din zona de atractivitate a stațiunii serviciile vizate sunt în special cele de masă și agrement (restaurantele, barurile terasele, discotecile, ștrandurile etc.).

În cadrul politicii de preț distingem strategiile:

– diferențierea tarifelor pe persoane este impusă de necesitatea realizării serviciilor turistice și în perioada în care este mai redusă decât oferta. Aspectul esențial al diferențierii tarifelor și prețurilor îl formează stabilirea nivelului minim și maxim de-a lungul ciclului de sezonalitate;

– strategia diferențierii pe segmente de consumatori. În extrasezon, creșterea sosirilor de turiști poate fi determinată prin abordarea distinctă a unor segmente de consumatori în special a persoanelor de vârsta a III-a și a familiilor cu copii. Pornind de la caracteristicile acestor segmente, calea cea mai importantă de atragere a lor formează acordarea de facilități la serviciile de cazare, masă, agrement și transport.

În cadrul politicii de promovare se disting strategiile:

– promovarea vânzărilor este realizată de agențiile de turism care vând bilete sau locuri de cazare din stațiune, dar și prin agenți de publicitate.

– gratuități se oferă fie tuturor categoriilor de populație, în special la unele servicii de agrement, intrări la muzee și expoziții.

Stimularea distribuției se poate realiza prin acordarea unor gratuități la unul sau mai multe servicii turistice.

Imaginea stațiunii, este cale spre succes al societății. Nufărul trebuie să fie simbolul stațiunii. Ceea ce oferă spre vânzare S.C.T. Băile Felix se poate rezuma „sănătate, liniște, curățenie”. Aceste trei cuvinte reprezinta capul de bătaie al societății atât din punct de vedere publicitar cât și din punct de vedere administrativ.

Este de știut că un client mulțumit va mai spune încă altor trei persoane cât de bine s-a simțit în stațiune, dar un client nemulțumit va vorbi de nemulțumirile întâlnite altor nouă persoane.

Imaginea cea mai bună ți-o pot crea chiar clienții mulțumiți și pe deasupra nu costă nimic.

Publicitatea se poate realiza în mod tradițional: clipuri publicitare, anunțuri în reviste, articole în presă, broșuri. Câteva din formele moderne de publicitate sunt pagini pe Internet, scoaterea unui CD cu informații despre stațiune și distribuirea lor tuturor agențiilor de turism cu care lucrează societatea.

3.6. PROFITURILE ȘI CHELTUIELILE PREVĂZUTE

În urma studiului efectuat de departamentul de marketing se estimează care va fi numărul de turiști din sezonul următor și ce venit va avea societatea dar și cheltuielile necesare pentru ai satisface. Diferența dintre venit și cheltuieli reprezintă profitul. Conducerea firmei va analiza bugetul pe anul următor.

O firmă care se respectă, oferă un buget de 10% din venit departamentului de marketing.

3.7. MODALITĂȚI DE CONTROL

Poziționarea compartimentului de marketing în structura organizatorică, cât și în structura sa interioară.

În general, structura organizatorică a întreprinderii turistice reflectă o activitate mai amplă pentru funcțiile de prestație, comercială și de marketing, mai redusă pentru cea de cercetare-dezvoltare și normală pentru cea financiar-contabilă și de personal.Structura interioară a compartimentului va trebui să țină seama în măsură și mai mare de specificul activității turistice. Pe de o parte aceasta trebuie să ia în considerare turistul potențial, posibil consumator al produsului turistic global, iar pe de altă parte, pe cel de turist efectiv, consumator de prestații turistice, considerate individual.

CONCLUZII

1. Stabilirea obiectivelor care pot determina creșterea circulației turistice și a numărului de zile turist la S.C. „Turism Felix” S.A.

Turismul balnear trebuie să se dezvolte astfel încât să poată răspunde tuturor solicitărilor și tendințelor manifestate de creșterea turistică internă și internațională și să se alinieze la standardele și exigențele impuse de oferta balneo-turistică internațională.

Principalele direcții de acțiune rezultate în urma analizei diagnostic vor avea în vedere următoarele:

– păstrarea poziției pe piață;

– creșterea numărului de turiști;

– creșterea duratei sejurului;

– îmbunătățirea ambianței generale prin extinderea spațiilor verzi și a aleilor de promenadă, estetizarea fațadelor, constituirea unui cadru de sociabilitate (spații de întâlniri);

– completarea ofertei de cazare prin construirea unui hotel de 4 sau 5 stele destinat turiștilor cu venituri ridicate și oamenilor de afaceri;

– ridicarea unor structuri de primire actuale la un nivel și grad de confort corespunzător categoriilor de 3 și 4 stele;

– revizuirea regimurilor dietetice prin atenuarea severității acestora precum și prin diversificarea lor;

– dezvoltarea puternică a activității de agrement și divertisment;

– dezvoltarea laturii profilactice;

– constituirea unei baze de primire specifică turismului de afaceri și congrese;

– diversificarea produsului turistic prin produse cum ar fi repunerea în formă și sănătate; turism de sejururi scurte (mai ales week-end);

– protecția și revalorificarea mediului;

– creșterea segmentului de piață;

– reașezarea tarifelor după raportarea la calitate;

– urmărirea unei calități superioare a produselor și infrastructurilor turistice;

– revizuirea formării profesionale prin formarea tehnică avându-se în vedere ansamblul noilor tehnologii și echipamente ce nu încetează să se modifice și formarea în domeniul gestiunii prin utilizarea sistemelor informatice în activitățile turistice;

– ameliorarea calității și confortului parcului auto asociată cu extinderea acestuia;

– creșterea rolului Agenției de Turism în comercializarea produselor turistice ale S.C. „Turism Felix” S.A.;

– lansarea unui program de promovare care să îmbunătățească imaginea societății de turism.

2. Strategii de atingere a obiectivelor

În conceptul de marketing instrumentele sau mijloacele de marketing sunt:

a. – politica produsului turistic

b – politica prețurilor și tarifelor;

c. – politica de distribuție a produsului turistic;

d – politica de promovare a produsului turistic.

Combinarea optimă a instrumentelor de marketing într-un dozaj ales într-un mod deliberat poartă denumirea de marketing mix.

Relațiile între instrumentele de marketing sunt complementare sau substituibile.

a. Politica de produs

În urma concluziilor desprinse din studierea pieței turistice S.C. „Turism Felix” S.A. va acționa prin următoarele metode:

– strategia stabilității gamei de produse urmărește păstrarea și consolidarea poziției S.C. „Turism Felix” S.A. pe piața balneară prin protecția și revalorificarea mediului; urmărirea unei calități superioare a produselor; îmbunătățirea ambianței generale în stațiune și construirea unor cadre de sociabilitate;

– strategia diversificării gamei de produse prin care se urmărește lărgirea pieței turistice;

– strategia diferențierii produsului în raport cu altele asemănătoare;

– strategia perfecționării produselor turistice existente prin creșterea calității produselor și infrastructurilor turistice existente; ridicarea unor structuri de primire actuale la un grad de confort corespunzător categoriilor de 3 și 4 stele;

– strategia înnoirii gamei de produse prin îmbunătățirea ofertei de programe turistice asociată cu extinderea parcului auto propriu;

– strategia segmentării pieței după criterii de comportament turistic.

b. Politica de prețuri și tarife

Prețurile produsului turistic al S.C. „Turism Felix” S.A. sunt diferențiate după următoarele criterii: sejur, sezonalitate, categorii de cumpărători, fidelitatea firmelor cumpărătoare.

Strategiile de preț care se pot adopta la vânzarea unui produs turistic:

– strategia prețurilor scăzute;

– strategia tarifului scăzut;

– strategia tarifelor forfetare

c. Politica de distribuție

Distribuția reprezintă sistemul de canale prin care se realizează transferul prestațiilor către turiști.

Desfacerea produsului turistic al S.C. „Turism Felix” S.A. se realizează prin două modalități:

– prin intermediari;

– prin vânzare directă pe piață.

Vânzarea directă se realizează numai prin deplasarea consumatorului de produs turistic care cumpără direct la fața locului.

Vânzarea prin intermediari are loc pe baza unui contract cu diferite firme din țară sau străinătate care au obligația de a promova și vinde produsul turistic al S.C. „Turism Felix” S.A. pe diferite piețe.

Pentru consolidarea poziției pe piața S.C. „Turism Felix” S.A. folosește ca variante ale strategiei de distribuție atât distribuția exclusivă pe anumite piețe externe (Austria), distribuția selectivă (Israel, Finlanda, Suedia), iar pentru piața internă folosește distribuția intensivă (peste 200 de contracte interne).

d. Politica de promovare

Prin promovarea turistică înțelegem procesul complex de legături create între produsul turistic și consumatorul potențial, proces care, folosind instrumente specifice, cum sunt reclama, relațiile publice și promovarea vânzărilor, urmărește să determine cumpărarea produsului turistic de către consumatorul politic potențial.

STUDIU DE CAZ

CERCETARE PRIVIND COMPORTAMENTUL ȘI AȘTEPTĂRILE TURIȘTILOR CARE AU FOST CAZAȚI ÎN UNITĂȚILE S.C. TURISM FELIX S.A. ÎN ANUL 2013

Cadrul general al cercetării:

Evaluarea satisfacției clienților are ca scop determinarea gradului în care clienții SC TURISM FELIX SA percep că le-au fost satisfăcute și îndeplinite cerințele stabilite. Aceasta reprezintă totodată o modalitate de măsurare a performanței sistemului de management al calității și un element suport în decizia managerială.

Pentru realizarea acestui scop s-au efectuat studii și analize de piață:

Studiu calitativ cu turiști români și străini și anchetă statistică pe un eșantion de 40.340 turiști care au fost cazați la SC TURISM FELIX SA în ultimele 12 luni pentru a măsura comportamentul și nevoile turistice

Analiza SWOT a SC TURISM FELIX SA.

Obiectivele principale:

Măsurarea atitudinilor, obiceiurilor și percepțiilor turiștilor față de vacanțele petrecute în ultimele 12 luni în cadrul SC TURISM FELIX SA

Identificarea destinațiilor turistice favorite și a motivației alegerii lor

Obiective specifice:

Unde au plecat în ultimul an turiștii în vacanță

De ce au ales Băile Felix, câte nopți au stat la hotel, cum s-au informat despre cazare, dacă au mai fost la acest hotel și ce părere au despre condițiile primite

Prețul plătit reflectă calitatea serviciilor oferite?

Dacă ar recomanda hotelul

Metodologie:

Grupul țintă a fost reprezentat de persoane care au petrecut în ultimul an cel puțin 3 nopți într-o unitate de cazare SC TURISM FELIX SA.

Au fost analizate 1826 chestionare, conținutul chestionarului poate fi vizualizat în anexa numărul 3.

Datele au fost culese în perioada iunie 2013-2014 și au fost procesate de o echipă de 5 persoane. Au fost eliminate toate chestionarele parțial completate.

Caracteristicile grupului țintă:

Populația intervievată a fost reprezentată de persoane adulte care au avut o experiență turistică recentă ce a inclus și înnoptarea într-o unitate de cazare SC TURISM FELIX SA. Ea este alcătuită în proporție de 53% din femei și 47% din bărbați. Vârsta medie este de 38 de ani. În ultimul an 2 din 5 turiști care au petrecut cel puțin o noapte de cazare la o unitate SC TURISM FELIX SA a avut studiile superioare absolvite. Lotul este format preponderent din profesori, economiști, ingineri, medici, manageri și lucrători pe cont propriu. Din rândul turiștilor cu studii medii s-au remarcat elevi și studenți, șoferi, lucrători în construcții, sportivi, mecanici auto.

Sejururile turiștilor cazați la SC TURISM FELIX SA:

Deplasarea temporară a oamenilor în afara localității lor de reședință este argumentată de satisfacerea unor nevoie specifice: odihnă, relaxare sau mișcare, tratament sau activități curative, vizite la rude, prieteni sau cunoscuți, afaceri, delegații, festivaluri, nunți, evenimente sportive, etc. Chestionându-i pe turiști cu privire la numărul plecărilor interne din ultimul an am obținut rezultate:

La Băile Felix vin oameni aproape exclusiv pentru tratament (turism balnear), concedii de odihnă și turism de week-end, turismul de afaceri având ponderi infime. Băile Felix a atras oameni domiciliați în județele Cluj, Hunedoara, Timiș, Maramureș, fiind o stațiune vizitată mai ales de locuitorii din vestul țării.

Cel mai adesea oamenii nu pleacă în concedii singuri, ci însoțiți de cineva. Chestionându-i pe oameni cu privire la persoana sau persoanele cu care au ales să-și petreacă ultimul concediu am obținut următoarele rezultate: cu familia (44%)–cu copii (58%), fără copii (42%)–, cu prieteni (29%), singur (18%), alte rude, cunoștințe (9%).

Numărul înnoptărilor de cazare în hotelurile SC TURISM FELIX SA:

În perioada iunie 2013-2014 turiștii au plătit în medie mai puțin de 8 nopți în unităților de cazare SC TURISM FELIX SA. Cele mai multe nopți au fost alocate concediilor de odihnă, tratament sau week-end și cele mai puține delegațiilor.

Sursele de informare despre unitatea de cazare:

Informațiile despre locațiile potrivite pentru petrecerea concediului au fost găsite de cei mai mulți oameni de la o singură sursă. Doar un sfert dintre turiști au căutat informații la mai multe surse.

Pentru o treime din turiști, recomandările unor persoane care au fost în respectivele locații au fost cele mai importante izvoare de informare.

De la prieteni/rude/cunoști (43%), internet (35%), de la o agenție de turism (7%), de la radio, TV (7%), din broșuri, pliante (7%), din ziare (1%).

Fidelitatea față de unitățile turistice alese pentru concedii:

În cazul concediului intern petrecut în ultimul an turiștii au preferat să aleagă destinația în funcție de experiențele anterioare: 55% din turiști au mai fost în și trecut la același hotel.

Evaluarea unității de cazare:

Unitățile SC TURISM FELIX SA au fost evaluate de către turiștii participanți la studiu cu calificative foarte bun-foarte slab. Au fost evaluate primirea în hotel, curățenia în cameră, schimbarea lenjeriei, calitatea preparatelor culinare, servirea la restaurant, tratament balnear, serviciile pentru afaceri (dotare săli de conferință, etc.), agrement (timpul petrecut în incinta hotelului).

Calificativele cele mai bune au fost acordate la primirea în hotel, curățenia în cameră, tratament balnear, schimbarea lenjeriei, agrement, calitatea preparatelor culinare.

Cei care au beneficiat de o ofertă promoțională la cazare au fost mai mulțumiți de condițiile existente decât cei care nu au beneficiat de vreo ofertă.

Percepția prețului plătit pentru cazare:

Prețul camerei în care au înnoptat în ultimul concediu a fost evaluat ca reflectând calitatea serviciilor oferite de către un sfert din turiști.

Dorința de recomanda unitatea de cazare altor cunoscuți:

Majoritatea turiștilor au rămas cu o amintire plăcută a concediului petrecut în unitățile de cazare SC TURISM FELIX SA, iar acest lucru îi determină pe cei mai mulți să recomande prietenilor lor unitatea de cazare pentru petrecerea unui sejur (92% recomandă, 8% nu).

Sugestii și recomandări:

Cei mai mulți turiști au fost mulțumiți de concediul petrecut departe de casă.

Recomandări s-au făcut pentru diversificarea meniurilor, a activităților pentru copii și modernizarea unităților de cazare.

Analiza SWOT

a) Puncte tari:

relații contractuale solide cu furnizorii săi, în materie de calitate, prețuri și condiții de livrare;

deținerea licenței de concesionare și distribuire a apei termominerale din Băile Felix și Băile 1 Mai, pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire ulterioară;

existența unor resurse financiare suficiente pentru crearea stabilității financiare;

existența personalului calificat, cu experiență în activitatea de turism;

SC TURISM FELIX SA deține majoritatea locurilor de cazare din stațiunea Băile Felix, în cadrul unor complexe turistice care includ hoteluri, restaurante, baze de tratament-agrement și săli de conferință; acestora li se adugă 290.928 mp de teren, cea mai mare parte din acesta fiind situat în Băile Felix;

Hotel Internațional, singurul complex balnear de 4 stele din Băile Felix și unul din puținele existente în România, este în același timp și primul din țară căruia i-a fost decernată sigla EUROPESPA-med;

peste 40% din capacitatea de cazare este reprezentată de unități noi, renovate în ultimii 5 ani sau aflate în curs de renovare, dotate cu echipamente moderne;

societatea deține în proprietate două ștranduri – Apollo (singurul din stațiune deschis tot timpul anului) și Felix.

b) Puncte slabe:

starea proastă a infrastructurii la nivel de stațiune (drumuri, parcări, Internet, cablu TV, curățenia în spațiile comune);

dat fiind numărul mare de active și suprafețele de teren deținute, societatea poate fi considerată, în mod greșit, ca fiind gestionarul întregii stațiuni, ceea ce îi atrage critici cu privire la starea infrastructurii generale;

flexibilitate mai redusă decât a concurenților (pensiuni) în ceea ce privește politica de prețuri și tarife, mai ales că unii concurenți lucrează de fapt „la negru”;

media de vârstă relativ ridicată a salariaților, 24% din aceștia având între 51 și 65 de ani, iar 44% între 36 și 50 de ani.

c) Oportunități:

locația, Băile Felix fiind situate pe DN 76 Oradea-Deva, la cca. 10 km de Aeroportul Internațional Oradea, la 15 Km de gară și la 20 km de granița cu UE, fapt care reprezintă un atuu în transportul clienților români și străini;

bogăția factorului curativ natural, sursele de apă termominerală fiind exploatate și distribuite pe baza licenței de concesionare deținute;

intrarea României în UE, cu multiple implicații: facilitarea valorificării potențialului existent pe piețele externe; beneficii în planul imaginii și al accesului publicului din străinătate la informații despre oferta turistică românească; creșterea numărului și frecvenței curselor aeriene directe între orașele din regiune și numeroase destinații din Europa de Vest;

mediul legislativ prielnic din țările emitente: casele de asigurări de sănătate din Germania rambursează cetățenilor țării cheltuielile cu tratamentul balnear;

creșterea nivelului de trai în România (a veniturilor), materializată în dezvoltarea segmentelor de piață interesate de oferta de servicii de nivel calitativ superior (3-4 stele);

modificarea comportamentului de consum, concomitent cu ritmul rapid de dezvoltare a pieței de spa&wellness: conștientizarea publicului cu privire la necesitatea de a-și îngriji sănătatea apelând la proceduri preventive.

d) Amenințări:

concurența directă și indirectă în creștere, reprezentată atât de unitățile turistice nou deschise din Băile Felix și Băile 1 Mai, cât și de alte stațiuni din țară și din străinătate (în special din Ungaria, Cehia, Slovacia);

modificarea defavorabilă a pieței muncii, în sensul lipsei personalului calificat, mai ales a celui sezonier;

creșterea costurilor cu utilitățile și materiile prime, care duce la necesitatea majorării tarifelor;

volatilitatea cursului de schimb al leului față de EURO și USD, ceea ce face dificilă proiecția tarifelor destinate piețelor externe, pentru sezonul următor;

lipsa de implicare a autorităților locale, vizibilă în starea infrastructurii – drumuri și spații comune;

ideea preconcepută conform căreia stațiunile balneare sunt frecventate doar de persoane în vârstă, suferinde;

sezonalitatea cererii, existentă la nivelul întregii industrii și concretizată în existența unor perioade cu cerere redusă;

procesul de diminuare a alocațiilor guvernamentale pentru categoriile protejate social, care se manifestă prin reducerea continuă a numărului de serii și de bilete de tratament emise de către CNPAS, afectând astfel activitatea și randamentul unităților de 2 stele ale societății.

ANEXA 1 Evoluția numărului de turiști în cadrul S.C. TURISM FELIX S.A., în anul 2011

ANEXA 2 Repartiția pe unitățile de turism, în anul 2012

ANEXA 1 Evoluția numărului de turiști în cadrul S.C. TURISM FELIX S.A., în anul 2011

ANEXA 2 Repartiția pe unitățile de turism, în anul 2012