Studiu de Caz Privind Cheltuielile Si Veniturile Liceului Teoretic Grigore Tocilescu
Cuprins
Cuprins 1
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1. REGLEMENTARI CONTABILE CU PRIVIRE LA CHELTUIELI SI VENITURI 5
1.1. Legislația in vigoare ( OMFP 1802/2014, Legea Contabilitații 82/1991) ”ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea 1 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate 5
1.2. Delimitări teoretice privind cheltuielile și veniturile exercițiului financiar 8
1.2.1 Cheltuieli publice 9
1.2.2. Momentul recunoașterii cheltuielilor 12
1.2.3. Veniturile publice 13
1.2.4. Momentul recunoașterii veniturilor 15
1.3. Controlul financiar preventiv al instituțiilor publice 16
1.3.1 Angajarea, lichidare, ordonanțare și plată privind cheltuielile bugetare 17
1.4. Documentele justificative referitoare la cheltuieli si veniturile – Contul de rezultat patrimonial 21
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE SI VENITURILE LICEULUI TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU “ 23
2.1 Prezentarea Liceului Teoretic “Grigore Tocilescu„ 23
2.1.1. Misiunea școlii 23
2.1.2. Scurt istoric al liceului teoretic „Grigore Tocilescu” 23
2.1.3. Organigrama liceul teoretic „GRIGORE TOCILESCU” 26
2.2. Monografie contabilă pentru luna decembrie 2014 27
CAPITOLUL 3. Contabilizarea cheltuielilor și veniturilor la Liceul Teoretic „ Grigore Tocilescu” 37
Concluzii 40
Bibliografie 41
INTRODUCERE
Lucrarea de față cu tema „ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SAU DINTR-UN ALT DOMENIU DE ACTIVITATE” prezintă principalele noțiuni teoretice cu privire la contabilitatea veniturilor și cheltuielior publice, cât și prezentarea și exemplificarea acestor noțiuni în urma cercetării efectuate la o instituție publica.
În conținutul lucrării sunt prezentate informații teoretice cuprinse în cărți de specialitate privind contabilitatea publică, cât și informații constând în articole online, legislația publicată online.
Potrivit temei si scopului lucarării, va fi structurată în trei capitole, fiecare având un obiectiv precis.
Capitolul I – numit,,REGLEMENTAȚI CONTABILE CU PRIVIRE LA CHELTUIELI ȘI VENITURI PUBLICE ” împarțit în subcapitole ce cuprind Legislația in vigoare ( OMFP 1802/2014, Legea Contabilitații 82/1991) ” ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, definiții și delimitări privind cheltuielile și veniturile exercițiului financiar cât si documentele justificative.
CAPITOLUL II – numit „- STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE SI VENITURILE LICEULUI TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU “, MIZIL” în care va fi prezentată instituția de învățamânt și activitățiile contabile ale acesteia.
CAPITOLUL III – numit „ CONTABILIZAREA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA LICEUL TEORETIC ”GRIGORE TOCILESCU ”, in care se vor analiza evoluatia cheltuielilor și a veniturilor aferente anilor 2012 – 2013 .
CAPITOLUL 1. REGLEMENTARI CONTABILE CU PRIVIRE LA CHELTUIELI SI VENITURI
1.1. Legislația in vigoare ( OMFP 1802/2014, Legea Contabilitații 82/1991) ”ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea 1 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate
EMITENT: MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014
În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea șifuncționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și ale art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
ART.1
Se aprobă Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, prevăzute la art. 1, se aplică de entitățile prevăzute la pct. 3 din aceste reglementări.
ART. 3
(1) Subunitățile fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul în România, organizează și conduc evidență contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informațiilor și a obligațiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparțin să poată întocmi situații financiare anuale.
(2) Activitatea desfășurată în străinătate de subunitățile fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul în România, se include în situațiile financiare ale persoanei juridice române și se raportează pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
(3) În înțelesul prezentului ordin, prin subunități fără personalitate juridică, care aparțin persoanelor juridice cu sediul în România, se înțelege sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemeneaunități fără personalitate juridică, înființate potrivit legii.
(4) Persoanele desemnate ca reprezentant/împuternicit fiscal, potrivit Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, țin contabilitatea proprie în funcție de statutul lor de persoane fizice sau juridice, după caz.
În cazul în care sunt persoane juridice, acestea întocmesc situații financiare anuale și raportări contabile, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunități fără personalitate juridică ce aparțin acestor persoane juridice și au obligația întocmirii situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile cerute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care persoana juridică cu sediul în străinătate își desfășoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situațiile financiare anuale și raportările contabile cerute de Legea contabilității nr. 82/1991 se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.
ART. 4
(1) În cazul asocierilor în participație încheiate între o persoană juridică română și o persoană juridică străină, contabilitatea se ține de către persoana desemnată de asociați, care răspunde potrivit legii.
(2) La organizarea și conducerea contabilității asocierii în participație trebuie avute în vedere atât Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cât și cerințele care rezultă din alte prevederi legale.
(3) Reglementările contabile menționate la alin. (2) se aplică, de asemenea, asocierilor în participație între persoane juridice străine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere să îndeplinească obligațiile fiscale organizează și conduce evidența contabilă a asocierii, astfel încât să se poată determina informațiile și obligațiile prevăzute de lege, fără a întocmi situații financiare anuale.
ART. 5
În aplicarea Reglementărilor contabile prevăzute la art. 1, entitățile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori. În cazul entităților care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligația gestionării entității respective.
ART. 6
În cazul entităților administrate în sistem dualist, potrivit legii, referirile la "administratori" din reglementările prevăzute la art. 1 se vor citi ca referiri la "membrii directoratului".
ART. 7
(1) O societate‐mamă are obligația să întocmească situații financiare anuale consolidate atunci când sunt depășite criteriile prevăzute la pct. 10 alin. (3) din reglementările prevăzute la art. 1, precum și în cazul grupurilor mici și mijlocii în care una dintre entitățile afiliate este o entitate de interes public.
(2) Entitățile care au obligația să întocmească situații financiare anuale consolidate pot întocmi aceste situații fie potrivit reglementărilor contabile prevăzute la art. 1, fie în baza Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobate prin Ordinul viceprim‐ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 8
În cazul în care aplicarea reglementărilor contabile prevăzute la art. 1 impune modificarea unor tratamente contabile, aceasta nu determină corecții ale operațiunilor contabile generate de evenimente anterioare intrării în vigoare a respectivelor reglementări.
ART. 9
Sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate sunt cele prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 10
Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015. Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic aplică prevederile prezentului ordin de la începutul primului exercițiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2015.
ART. 11
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:
a) Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 și 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 și 522 bis din 25 iulie 2011.
ART. 12
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanțelor publice, Darius‐Bogdan Vâlcov
1.2. Delimitări teoretice privind cheltuielile și veniturile exercițiului financiar
Potrivit contabilității, cheltuielile reprezintă costul bunurilor și serviciilor utilizat pentru realizarea serviciilor publice. Veniturile reflectă taxe, impozite, contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul serviciilor prestate sau bunurilor vândute vandute aferente unei perioade de timp. Cheltuielile și veniturile se regăsesc în buget pe baza clasificației bugetare.
Cheltuielile se regăsesc în fiecare capitol bugetar, în raport cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.
Veniturile și cheltuielilor aprobate prin bugetul de stat, bugetele fondurilor publice, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile și bugetele instituțiilor publice se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitațile de asigurare a surselor de finanțare a deficitului bugetar și perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea veniturilor și cheltuielilor se aprobă de către Ministerul Finanțelor Publice, ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari de credite.
Conform reglementărilor contabile în vigoare, activitățile instituției publice se împart în activități curente care sunt desfășurate de o instituție publică pentru realizarea obiectului său de activitate și dau naștere veniturilor și cheltuielilor curente și activități extraordinare.
Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale instituției publicee se fac parte din veniturile extraordinare și cheltuieli extraordinare.Aceste sunt rezultate din tranzacții diferite de activitățile curente ale instituției și care nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent.
1.2.1 Cheltuieli publice
Prezența statului în economie este strâns legată de importanța intervenției bugetare, care se realizează prin intermediul cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice concretizează funcția de repartiție a finanțelor publice, prin intermediul căreia are loc redistribuirea resurselor bănești către diferite obiective sociale sau economice cu scopul de a asigura condiții de securitate, de libertate și de justiție sociala pentru a permite cetățenilor să-și urmărească scopurile.
Prin cheltuieli publice sunt exprimate totalitatea mijloacelor prin care politicile publice sunt redate în practica.
Cheluielile publice reprezintă totalitate sumelor alocate de bugetul public pentru nevoile economico-sociale la nivel local pe perioada unui an.
Conținutul economic al cheltuielior publice se află în strânsă legătură cu destinația lor, acestea fiind fie un consum definitive de produs intern brut (dobânzi și comisioane la împrumuturile de stat), fie un avans de produs intern brut (investițilile efectuate de stat).
Cheltuielile publice cuprind:
1) cheltuieli publice efectuate de administrațiile publice centrale de stat care pot fi generalizate dupa sursa de finanțare:
a) cheltuieli finanțate din bugetul de stat;
b) cheltuieli finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) cheltuieli finanțate din fonduri bugetare sau extrabugetare;
Cheltuielie publice pot fi grupate după sursa de finanțare:
1.cheltuieli bugetare finanțate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor de stat, din bugetele locale sau din bugetele instituțtiilor publice. Acestea reprezintă alocări de mijloace bănești pentru realizarea aplicațiilor instituțiilor bugetare;
2. cheltuieli finanțate din fonduri cu destinație specială;
3. cheluieli extrabugetare, finanțate din resurse financiare neincluse in bugetele instituțiilor publice;
4. cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice.
Rezultă deosebirea dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare:
cheltuielile publice includ pe lânga cheltuielile efectuate din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurărilor sociale de stat și pe cele care au ca apartenență fondurile extrabugetare (veniturile proprii obținute de instituțiile publice).
cheltuielile publice se efectuează și pe baza altor surse financiare decât creditele bugetare, in timp ce cheltuielile bugetare se efectuează doar pe baza creditelor bugetare.
Volumul cheltuielilor publice cât și repartizarea lor în funcție de solicitările beneficiarilor presupune cunoașterea criteriilor de clasificare ale acestora, gruparea lor fiind în funcție de instituțiile responsabile de gestionarea lor.
Richard Allen și Daniel Tommasi văd clasificarea cheltuielilor importantă pentru: “ formularea politicilor și măsurarea alocării resurselor între sectoare; pentru asigurarea respectăarii autorizațiilor legislative, pentru trecerea in revistă a politicilor și analiza performanței și pentru administrarea zilnică a bugetului.”
Principalele criterii de clasificare sunt:
Clasificația administrativă cuprinde toate cheltuielile publice in funcție de instituțiile în care se efectuează ( departament, județ etc .)
Clasificația economică cuprinde cheltuielile publice in funcție de natura și efectul lor economic.în urma acestei clasificații deosebim următoarele categorii de cheltuieli publice:
Cheltuieli curente, respectiv cele efectuate pentru buna funcționare a instituțiilor publice (cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii);
Cheltuieli de capital sau investiții ce au in vedere dezvoltarea patrimoniului public;
Cheltuieli privind bunurile și serviciile publice;
Cheltuieli de transfer (nu presupun contraprestație );
Clasificația funcțională cuprinde cheltuielile publice după destinația lor pentru a calcula alocarea fondurilor publice unor activități care determină necesitățile pulice. Beneficiarii acestor fonduri sunt reprezentați de ordonatorii de credite bugetare.
Clasificația financiară:
Cheltuieli definitive care se concretizează prin plăți cu scadențe certe ce au in vedere realizarea unui anumit obiectiv;
Cheltuieli temporare, operațiuni de trezorerie;
Cheltuieli virtuale
Clasificația ONU insumează cheltuielile publice utilizănd clasificația funcțională și clasificația economică. Face referire la serviciile publice generale, sănătate, apărare, serviciile comunale și alte cheltuieli.
Clasificația ONU din punct de vedere economic a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile cu un consum definitiv de venit național (rambursări de credite, dobânzi și comisioane,salarii, achiziții de bunuri și servicii).
În România, înregistrarea cheltuielilor în buget se realizează în funcție de un anumit criteriu, dar și de un mix al acestora.
1.2.2. Momentul recunoașterii cheltuielilor
Cheltuielile sunt recunoscute în diferite momente, în funcție de natura lor. Potrivit reglementărilor contabile în vigoare, momentul recunoașterii se reflectă pentru fiecare din categoriile de cheltuieli definite astfel:
Cheltuieli de personal ce cuprind salariile, prime, contribuții, și trebuie recunoscute în perioada care munca a fost prestată.
Cheltuieli cu stocurile sunt recunoscute atunci când acestea au fost vândute sau consumate, excepție făcând materialele de natura obiectelor de inventar care sunt înregistrate la scoaterea din folosința a acestora.
Cheltuieli cu serviciile se recunosc atunci când serviciile au fost prestate și lucrarile executate, indiferent de moment.
Cheltuieli cu dobânzile se recunosc ca, costuri în perioada când sunt datorate, nu atunci când sunt plătite.
Cheltuieli de capital se recunosc lunar, sub formă de amortizare. Valoare rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcțiune înainte de expirarea duratei normale de funcționare a acestora sunt recunoscute drept cost în momentul când acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs de execuție vor fi recunoscute după finalizarea și punerea în funcțiune a acestora și calculul amortizării.
Transferurile între unități ale administrației publice,curente și de capital,se recunosc ca și costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.
Alte transferuri interne și externe recunoscute ca și costuri la instituția care transferă fondurile.
1.2.3. Veniturile publice
Veniturile publice reprezintă acele surse bănești formate din impozite, taxe, contribuții, și alte vărsăminte.
Contabilitatea veniturilor se va tine pe grupe de venituri în funcție de sursa și natural or. Conturile de venituri se închid la sfârsitul perioadei pentru stabilirea rezultatului patrimonial. Institutiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității lor, bunuri material și fonduri bănești primite sub formă de donații și sponsorizări.
Veniturile din activități economice sunt cele din grupa 70 și cuprind venituri din vânzări de mărfuri, produse finite, semifabricate, din lucrări executate și servicii prestate, venituri din studii și cercetări, chirii, variația stocurilor, venituri din activități diverse. Veniturile din alte activități operaționale se găsesc în grupa 71 și includ și veniturile din creanțe reactivate și debitori diverși și alte venituri operționale.
Veniturile fiscal ale bugetului general consolidate înregistrate pe baza declarațiilor fiscale și a deciziilor emise de organul fiscal, impozitul pe venit, pe profit și câștiguri din capital, impozite pe saarii, impozite și taxe pe proprietate, pe bunui și servicii, pe comerțul exterior și tranzacțiile international, alte impozite și taxe fiscale.
Venituri din contribuții de asigurări ce includ veniturile bugetului asigurărilor de stat, pentru șomaj, veniturile Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate ce se vor înregistra pe baza declarațiilor fiscal și a deciziilor emise de organul fiscal.
Venituri nefiscale care includ veniturile din proprietate și veniturile din vânzări de bunuri și servicii care sunt recunoscute la momentul încasării fără a întocmi declarații.
Venituri financiare care includ veniturile din creanțe imobilizate, veniturile din investiții financiare cedate, diferențe de curs valutar, din dobânzi, sume de primit de la bugetul de stat pentru a acoperi pierderea din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA, precum și sumele de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi – PHARE, SAPARD, ISPA.
Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază distinct în funcție de natura acestora. Atunci când provizionul sau ajustarea a rămas parțial sau integral fără obiect, diminuarea sau anularea acestora se realizează prin intermediul veniturilor.
Din punct de vedere contabil, provizioanele și ajustările pentru pierderile de valoare sunt evidențiate prin intermediul grupei 78 de conturi, care include sinteticele de gradul 1
781 venituri din provizioane ajustări pentru depreciere privind activitatea operațională;
786 venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare;
Veniturile extraordinare sunt cele care nu apar în mod frecvent în activitatea instituției publice si cuprind veniturile din prime de asigurare și veniturile din valorificarea unor bunuri, evidențiate contabil prin conturile din grupa 79.
1.2.4. Momentul recunoașterii veniturilor
Veniturile se inregistrează în contabilitatea publică pe baza unor documente care atestă dreptul de creanță, avize de expediție, facturi, alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora.
Reglementarile contabile în vigoare preconizează momentul recunoașterii pentru fiecare categorie, astfel:
veniturile din activități economice sunt inregistrate în momentul predării bunurilor către cumpărători, la livrare pe baza facturii, al facturării lucrărilor executate și serviciilor prevăzute moment care atestă transferul de proprietate către clienți. Veniturile proprii ale instituțiilor publice provin din chirii, publicații, organizarea de evenimente, concursuri artistice, culturale și sportive, studii, proiecte, prestări de servicii și altele.
Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat sunt recunoscute la momentul constatării, înregistrate pe baza declarațiilor fiscale și as deciziilor emise de organul fiscal.
Venituri din contribuții de asigurări sunt recunoscute la momentul constarii și înregistrate pe baza declarațiilor fiscale și a deciziilor emise de organul fiscal.
Veniturile din diferențe de curs valutar trebuie recunoscute în momentul în care apar pentru decontare sau a raportării în situațiile financiare a elementelor monetare, creanțelor si datoriilor, la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcusul perioadei.
Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măura generării veniturilor respective.
1.3. Controlul financiar preventiv al instituțiilor publice
Controlul financiar preventive reprezintă activitatea prin care se verfică legalitatea și regularitatea operațiunilor effectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobare.
Controlul financiar preventive este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, și Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.552/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive, cu modificările și completările ulterioare.
Conform Legii nr500/2002 privind finanțele publice, controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operațiunilor care efectuează fondurile publice publice și patrimonial public.
Controlul financiar preventive se exercită pe baza actelor și documentelor justificative privind realitatea, regularitatea și legalitatea de către conducătorii compartimentelor de specialitate emitente.
Controlul financiar preventiv propriu, de regula, se organizează în cadrul compartimentelor de specialitate financia-conabilă, fiind exercitat, prin viză, de personae din cadrul compartimentelor de specialitate desemnte. În mod obligatoriu, persoanele care exercită controlul financiar preventive sunt altele decât cele care aprobă și efectuează operațiunea supusă vizei.
Controlul financiar preventiv delegat este exercitat de către Ministerul Finanțelor Publice prin controlori delegați numiți de ministrul finanțelor publice, în cadrul unor entități publice și asupra unor operațiuni care pot efectua execuția în condiții de echilibru a bugetelor.
Controlul financiar delegate se exercită asupra operațiunilor care se înscriu în condițiile fixate prin ordinal de numire al controlorului delegate. Restul operațiunilor prin care se efectuează fondurile și patrimonial public intră în competența exclusive a controlului preventive intern.
Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operațiunilor ce intră în competența sa numai după ce au fost supuse controlului preventive intern.Operațiunile refuzate la viza de control preventive intern nu mai sunt supuse controlului preventive delegate.
1.3.1 Angajarea, lichidare, ordonanțare și plată privind cheltuielile bugetare
Instituțiile publice sunt obligate să parcurgă cele patru faze ale execuției bugetare așa cum sunt specificate în Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
Angajarea cheltuielilor reprezintă etapa în care instituția publică își creează obligații legale fața de terțe persoane și își rezervă creditele necesare acoperirii acestor obligații. Îmbracă doua forme de angajamente:
Angajamentul legal – faza în procesul execuției bugetare reprezentând orice act juridic din care ar putea să rezulte o obligație pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal trebuie prezentat în forma scrisă și semnat de ordonatorul de credite. Acest tip de angajament poate lua forma unui contract de muncă, acte de control și altele. Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventive propriu.
Angajarea cheltuielilor se va face pe tot parcursul exercițiului bugetar, astfel încât să existe certitudinea că bunurile și serviciile vor fi livrate, respective prestate și se vor plăti în cursul exercițiului bugetar respectiv.
În cazul în care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi plătite până la sfârșitul anului, se vor plăti din creditele bugetare ale exercițiului bugetar următor. Ordonatorii de credite nu pot încheia niciun angajament legal cu terțe persoane fără viza de control financiar preventive.
Angajamentul bugetar reprezintă un act prin care o autoritate competentă efectueză fondurile publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.
Angajamentele bugetare pot fi:
Angajamente bugetare individuale – se certifică existența unor credite bugetare disponibile și se rezervă creditele necesare pentru efectuarea acestei achiziții. Angajamentul este individual pentru că se cunoaște atât suma ce trebuie plătită, cât și beneficiarul acestei sume.
Anagjamentul bugetar global – se utilizează în cazul operațiunilor care se repetă în cursul aceluiași an bugetar și generează cheltuieli curente de natură administrativă, cum ar fi: cheltuieli de deplasare, deprotocol, de întreținere și gospodărire (încălzit, iluminat, apă, salubritate, poștă), cu asigurările, cu chiriile și altele.
Documentele privind angajarea de cheltuieli din fonduri publice sunt:
Proiectul de angajament legal întocmit de compartimentul de specialitate;
Bugetul previzional unde se găsesc cheltuielile curente de natură administrativă estimate pe întreg an;
„propunerea de angajare a unei cheltuieli ”
„angajamentul bugetar” –documentul care reflect creditele bugetare rezervate acoperirii obligațiilor generate de angajamentul legal propus.
Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în care se verifică existența angajamentelor, se verifica realitatea sumei datorate, se verifică condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile respective.
Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor justificative din care să rezulte pretenția creditorului și realitatea serviciului efectuat .Determinarea sau verificarea existenței sumei datorate creditorului se efectuează de către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor din factură și a documentelor întocmite de comisia de recepție (nota de recepție și constatare de diferențe).
Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies obligații de plată certe se vizează pentru „Bun de plată” de ordonatorul de credite, prin care se confirmă că:
Bunurile furnizate au fost recepționate, în care este specificată data și locul primirii;
Lucrările au fost executate și serviciile prestate;
Condițiile cu privire la legalitatea efecuării rambursărilor de rate sau a plățior de dobânzi la credite ori împrumuturi contractate/garantate sunt îndeplinite.
Prin acordarea semnăturii și mențiunii „ Bun de plată” pe factură se atestă că serviciul a fost efectuat corespunzător de către furnizotr și că toate pozițiile din factură au fost verificate.
Ordonanțarea cheltuielilor acea parte din procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost effectuate sau alte creanțe au fost verificate și ca plata poate fi relizată. Ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului compartimentului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.
Ordonanțarea de plată trebuie să crupindă date referitoate la: exercițiul bugetar în care se înregistrează plata, subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata, suma de plată exprimată în moneda națională sau străina, după caz, datele de identificare ale beneficiarului plății, natura cheltuielilor, modalitatea de plată.
Ordonatorul de credite este cel care semnează ordonanțarea de plată, însoțită de documentele justificative în original care vor purta obligatoriu numarul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor. Nicio ordonanțare de plată nu poate fi prezentată spre semnare ordonatorului de credite decât după avizarea de către controlul financiar preventiv.
Plata cheltuielilor reprezintă faza finală a execuției bugetare prin care instituția publică ete eliberată de obligațiile sale față de terții –creditori. Plata cheltuielilor se efectuează de către conducatorul compartimentului financiar-contabil. Instrumentele de plată utilizate de instituțiile publice (cec sau ordin de plată) se semnează de către conducatorul compartimentului financiar –contabil și persoana cu atribuții în efectuarea plații.
Plata se va efectua numai dacă cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și ordonanțate, dacă există credite bugetare deschise sau disponibilități în conturi de disponibil, dacă există toate documentele care să justifice plata, semnăturile de pe documentele justificative aparțin ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate, suma datorată este corectă și daca documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv, alte condiții prevăzute de lege.
Plata nu se va efectua în cazul în care nu exoită credite bugetare deschise ori disponibilitățile sunt insuficiente, când nu există confirmarea serviciului efectuat și documentele nu sunt vizate pentru „bun de plată”, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanțarea de plata și nici autorizarea prevazută de lege.
Documentele utilizate în cadrul procesului de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielilor bugetare sunt Propunerea de angajare a unei cheltuieli, Angajament bugetar individual/global, Ordonanțarea de plată, Situația privind execuția cheltuielilor bugetare, fiind prezentate în anexa nr.2 .
1.4. Documentele justificative referitoare la cheltuieli si veniturile – Contul de rezultat patrimonial
Contul de rezultat patrimonial este acea component a situațiilor financiare care reprezintă veniturile, finanțările și cheltuielile dinvi cursul exercițiului curent. În cadrul contului de rezultat patrimonial, veniturile, finanțărilor și cheltuieile sunt prezentate conform contabilității de angajamente, pe tipuri de activității desfăsurate:
Activități operaționale
Activități financiare
Activități extraordinare.
În cadrul contului de rezultat patrimonial este asigurată comparabilitatea în timp a datelor prin prezentarea unei coloane distincte cu valorile perioadei precedente. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absența comparabilității trebuie prezentată în notele explicative.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a instituției publice, respective excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanțare în parte, precum și pe total, ca diferență între veniturile realizate și cheltuielile effectuate în exercițiul financiar curent.
Structura contului de rezultat patrimonial:
Venituri operaționale
Venituri din impozite și taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor
Venituri din activități economice
Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială
Alte venituri operațioanle.
Total venituri operațioanale.
Cheltuieli operaționale
Cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente
Subvenții, transferuri
Cheltuieli de capital, amortizări și provizioane
Alte cheltuieli operațioanale.
Total cheltuieli operațioanel..
Excedent/deficit din activitatea operațională
Venituri financiare
Cheltuieli fianciare
Excedent/deficit din activitatea financiară
Execedent/deficit din activitatea curentă
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Exceden/deficit din activitatea extraordinară
Rezultatul patrimonial (excedent/deficit).
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE SI VENITURILE LICEULUI TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU “
2.1 Prezentarea Liceului Teoretic “Grigore Tocilescu„
2.1.1. Misiunea școlii
Constă în interacțiunea mediului școlii cu mediul social, cultural, economic, și transformarea acestuia într-un centru de resurse educaționale.
„Este usor a merge, important este încotro te îndrepți. Știind că nu toți copii sunt la fel, noi, împreună cu familia ta, te călăuzim spre reușită și împlinire, căci tu ne reprezinți.”
2.1.2. Scurt istoric al liceului teoretic „Grigore Tocilescu”
La 1 nov. 1919 prin decretul lege nr. 3864, din 4 IX 1919 emis de Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor se constituie gimnaziul din Mizil cu 2 clase de 70 de elevi (băieți).
►1922 – se înființează gimnaziul de fete.
►25 iulie 1925 – prin adresa nr. 70, directorul gimnaziului, Gheorghe Jugureanu, cere transformarea gimnaziului în liceu pe considerentul existenței unui mare număr de elevi – 240 de băieți în 4 clase și 103 fete în 3 clase ale gimnaziului de fete. Școala avea 10 profesori titulari cu titluri academice.
►18 iulie 1925 – începe construirea noului local de școală (clădirea în care funcționează azi Grupul Școlar „Tase Dumitrescu”. Fondurile sunt strânse prin subscripție publică, cei mai importanți donatori fiind Tase Dumitrescu și Constantin Condeescu.
►28 iulie 1925 – prin ordinul nr. 78058 al Direcției Secundare Generale din Ministerul Instrucțiunii Publice se aprobă constituirea clasei a V-a (clasa I de liceu).
►1929 – se dă în folosință noul local al școlii cu 8 săli de clasă, sală de festivități, cancelarie, laboratoare și anexe.
►1938 – Liceul Teoretic se transformă în Liceul Comercial Mizil
directori: preot Jugureanu Gheorghe, prof. Ciunganu
►1940 – 1941: ultima promoție a Liceului Teoretic
►1948 – Liceul își încetează activitatea, este transformat în „Grup Școlar Agricol” ce cuprinde Școala Tehnică de Contabilitate și Școala Profesională Agricolă.
►septembrie 1958 – Ministerul Învățământului și Culturii aprobă reînființarea la Mizil a Liceului Teoretic, Școala Medie Mixtă, în localul ce aparținuse înainte de război Școlii de Meserii de Băieți (pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 131, terenul unde este astăzi clădirea nouă a liceului), care încorporează și clasele I – VII ale fostei școli elementare de fete, preluînd și localul acesteia (localul atelierului școală, pe șoseaua Mihai Bravu, care a fost demolat în 2006).
►1960 – școala este dotată cu o construcție nouă, modernă, pe Str. Erou Radu Nicolae (localul Școlii Generale nr. 3) cu 22 săli de clasă, atelier, 2 laboratoare, un muzeu de istorie, bibliotecă (în 1969 avea circa 10000 de volume) și internat pentru 100 de elevi.
►1968 – în baza noii legi a învățământului, Școala Medie Mixtă se transformă în Liceu Industrial, având clasele I – XII curs de zi și curs seral IX – XIII.
► 8.02.1970 – se sărbătorește semicentenarul liceului.
►1979 – prin reorganizarea liceelor, Liceul Industrial se constituie ca unitate școlară separată de Școala Generală nr. 3; profilul liceului: Mecanic și Industrie Ușoară.
►1983 – se dă în folosință localul Liceului Industrial din Str. Nicolae Bălcescu, nr. 131, cu 8 săli de clasă, două laboratoare, cancelarie, bibliotecă și anexe.
►1990 – în urma transformărilor reformatoare ale sistemului de învățământ ce au avut loc, liceul redevine Liceu Teoretic.
► 27 mai 1995 – au fost sărbătoriți 75 de ani de existență.
► 8 mai 1999 – au fost sărbătoriți 80 de ani de existență
► 25 mai 2009 – au fost sărbătoriți 90 de ani de existență
DIRECTORII
1958 – 1963 Prof. Stan Petre (lb. română)
1963 – 1965 Prof. Popescu Cristina (geografie)
1965 – 1978 Prof. Drăjneanu Constantin (lb. română)
1978 – 1986 Prof. Uruc Gheorghe (biologie)
1986 – 1990 Prof. Coravu Marta (matematică)
1990 – 1991 Prof. Vasile Emil (matematică)
1991 – 1996 Prof. Alexandru Elena (istorie)
1996 – 2001 Prof. Minea Victor (matematică)
2001 – 2006 Prof. Divoiu Maria (biologie)
2006 – …… Prof. Minea Victor (matematică)
2.1.3. Organigrama liceul teoretic „GRIGORE TOCILESCU”
2.2. Monografie contabilă pentru luna decembrie 2014
La data de 02.12.2014 se înregistrează stat de plată ajutor social nr. 219 în valoare de 7.017 lei.
677.00 = 438.00 7.017 lei
677.00 – „ ajutoare sociale ”
438.00 – „ alte datorii sociale ”
Se vor înregistra bursele cu nr.217179 în valoare de 1.260 lei (02.12.2014).
679.00 = 429.00 1.260 lei
679.00 – „ alte cheltuielie ”
429.00 – „ bursieri și doctoranzi ”
Înregistrare plată burse în valoare de 2.880 lei. (02.12.2014).
429.00 = 770.00 2.880 lei
429.00 – „ bursieri și doctoranzi ”
770.00 – „ finanțare de la buget ”
Înregistrare plată ajutor social în valoare de 5.591 lei. (02.12.2014).
438.00 = 770.00 5.591 lei
438.00 – „ alte datorii sociale ”
770.00 – „finanțare de la buget ”
Se înregistrează ridicare numerar pentru plata burselor cu nr.217179 din 02.12.2014 .
581.01.01 = 770.00 1.260 lei
531.01.01 = 581.01.01 1.260 lei
581.01.01 – „ viramente intern – activitate operaționala ”
770.00 – finanțare de la buget ”
531.01.01 – „casa în lei ”
Se va înregistra dispoziția de plată pentru burse.(02.12.2014) .
429.00 = 531.0.01 1.260 lei
429.00 – „bursieri și doctoranzi ”
531.01.01 – „casa în lei ”
Înregistrare plata numerar în valoare de 32.248. lei ( notă contabilă manuală).(02.12.2014)
438.00 = 531.01.01 32.248 lei
438.00 – „ alte datorii sociale ”
531.01.01 – „casa în lei ”
Plată bancă în valoare de 29.945 lei.(02.12.2014).
438.00 = 770.00 29.945 lei
438.00 – „ alte datorii sociale ”
770.00 – „finanțare de la buget
Ridicare numerar bancă în valoare de 32.248 lei.
531.01.01 = 581.01.01 32.248 lei
581.01.01 = 770.00.00 32.248 lei
531.01.01 – „casa în lei ”
581.01.01 – „ viramente intern – activitate operaționala ”
770.00 – „finanțare de la buget
La data de 09.12.2014 se înregistrează stat de plată ajutor social nr. 222 în valoare de 2.426 lei. (nr.217177).
677.00 = 438.00 2.426 lei
677.00 – „ ajutoare sociale ”
438.00 – „ alte datorii scoaiale”
Ridicare numerar pentru plata nr.217177 din 09.12.2014
581.01.01 = 770.00 2.426 lei
531.01.01 = 581.01.01 2.246 lei
531.01.01 – „casa în lei ”
581.01.01 – „ viramente intern – activitate operaționala ”
770.00 – „finanțare de la buget
Se va înregistra dispoziția de plată pentru ajutor social nr.222.
438.00 = 531.01.01 2.426 lei
438.00 – „ alte datorii sociale ”
531.01.01. – „ casa în lei ”
La data de 15.12.2014 se înregistrează stat de plată ajutor social nr.12 în valoare de 1.272 lei.(nr.217178).
677.00 = 438.00 1.272 lei
677.00 – „ ajutoare sociale ”
438.00 – „ alte datorii sociale”
Ridicare numerar pentru plată nr.217178.
581.01.01 = 770.00 1.272 lei
531.01.01 = 581.01.01 1.272 lei
531.01.01 – „casa în lei ”
581.01.01 – „ viramente intern – activitate operaționala ”
770.00 – „finanțare de la buget
Se va înregistra dispoziție de plată pentru ajutor social nr.12.
438.00 = 531.01.01 1.272 lei
438.00 – „ alte datorii sociale ”
531.01.01. – „ casa în lei ”
Se scoate din folosință obiecte de invetar a căror valoare contabilă este de 3.000 lei.
603.00 = 303.02 3.000 lei
603.00 – „ cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor”
303.02 – „ material de natura obiectelor de invetar în folosință ”
La data de 16.12.2014 se achită chiria pe următoarele 3 luni pentru unul din spațiile pe care le are în folosință, în valoare de 6.000 lei, fiind achitată din venituri proprii.
471.00 = 560.01 6.000 lei
471.00 – „ cheltuieli înregistrate în avans ”
560.01 – „ disponibil curent al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii”
Se trec cheltuielile în avans la cheltuieli curente 2.000 lei.
612.00 = 471.00 2.000 lei
612.00 – „ cheltuieli cu chiriile ”
471.00 – „ cheltuieli înregistrate în avans ”
La data de 17.12.2014 se înregistrează factura pentru cursurile de pregătire profesională a 10 salariați în valoare de 5.000 lei.
629 = 401 5.000 lei
629 – „ alte cheltuieli privind dispoziții legale ”
401 – „ furnizori ”
Se înregistrează cheltuieli de protocol în valoare de 500 lei, achitate cu numerar din casieria instituției.
623.00 = 531.01.01 500 lei
623 – „ cheltuieli de protocol, reclama și publicitate”
531.01.01. – „ casa în lei ”
La data de 17.12.2014 se înregistrează cheltuieli cu deplasările în valoare de 290 lei.
614.00 = 428.01.01 290 lei
614 – „ cheltuieli cu deplasări, detașări, transferuri ”
428.01.01 – „ alte datorii în legatură cu personalul sub 1an ”
Plata deplasării.
428.01.01 = 770.00 290 lei.
428.01.01. – „alte datorii în legătură cu pesonalul sub 1 an ”
770.00 – „ finanțare de la buget ”
La data de 18.12.2014 se va înregistra stat de plată ajutor social nr.221 în valoare de 5.275 lei
677.00 = 438.00 5.275 lei
677.00. – „ ajutoare sociale ”
438.00 – „alte datorii sociale”
Se înregistrează plată ajutor social nr.221.
438.00 = 770.00 5.275 lei
438.00 – „ alte datorii scoiale ”
770.00 – „ finanțare de la buget ”
La data de 19.12.2014 se înregistrează burse 220 în valoare de 1.680 lei.
679.00 = 429.00 1.680 lei
679.00 – „ alte cheltuieli ”
429.00 – „ bursieri și doctoranzi ”
La data de 22.12.2014 se înregistrează burse 14 în valoare de 630 lei.(nr.217180).
679.00 = 429.00 630 lei
679.00 – „ alte cheltuieli ”
429.00 – „ bursieri și doctoranzi ”
Plată burse nr.220.
429.00 = 770.00 1.680 lei
429.00 –„ bursieri și doctoranzi ”
770.00 – „finanțări de la buget ”
Ridicare numerar pentru plată nr.217180 din 22.12.2014.
581.01.01 = 770.00 630 lei
531.01.01 = 581.01.01 630 lei
531.01.01 – „casa în lei ”
581.01.01 – „ viramente intern – activitate operaționala ”
770.00 – „finanțare de la buget
Se înregistrează dispoziție de plată pentru burse.
429.00 = 531.01.01 630 lei
429.00 – „ bursieri și doctoranzi ”
531.01.01. – „ casa în lei ”
La 31.12.2014 se închid conturile de cheltuieli.
121.00 = % 30.350 lei
677.00 15.990
679.00 3.570
603.00 3.000
612.00 2.000
629.00 5.000
623.00 500
614.00 290
121 – „ Rezultatul patrimonial ”
677.00 – „ ajutoare sociale ”
679.00 – „ alte cheltuieli ”
603.00 – „ cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de invetar ”
612.00 –„ cheltuieli cu chiriile ”
629.00 – „alte cheltuieli autorizate privind dispoziții legale ”
623.00 – „ cheltuieli de protocol, reclama și publicitate „
614.00 – „ cheltuieli cu deplasarile, detașări, transferări. ”
La 31.12.2014 se închid conturile de venituri.
770.00 = 121.00 83.497 lei
121 – „ Rezultatul patrimonial”
770.00 – „ finanțarea de la buget”
CAPITOLUL 3. Contabilizarea cheltuielilor și veniturilor la Liceul Teoretic „ Grigore Tocilescu”
Pentru a se putea analiza evoluția cheltuielilor și a veniturilor instituției publice a Liceului Teoretic „ Grigore Tocilescu” se vor lua informații din contul de rezultat patrimonial pentru anii 2012 – 2013, conform Anexei 02.
Cheltuieli și venituri
Total cheltuieli operațioanale = salariile și contribuțiile sociale aferente angajaților + subvenții și transferuri + stocuri, consumabile, lucrări și servicii executate de terți + cheltuieli de capital, amortizări și provizioane + alte cheltuieli operaționale.
Total venituri operațioanale = venituri din impozite, taxe, contribuții de asigurări și alte venituri ale bugetelor + venituri din activități economice + finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație speciala + alte venituri operational.
Tabel 3.1 În următorul tabel sunt prezentate valorile cheltuielilor și a veniturilor ce se vor compara:
*sursa de informare din Contul de Rezultat Patrimonial
Din tabelul 3.1. se observă scăderea veniturilor operaționale în 2013 față de anul anterior cu un procent de 14%, datorită diminuării finanțărilor.
In cazul cheltuielilor operaționale se înregistrează o scădere de 24 % în anul 2013 față de anul 2012. Acest fapt este datorat scăderii cheltuielilor cu lucrările și servicile executate de terți,
.
Figura 3.1
Figura 3.2.
Concluzii
În urma studiului realizat la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil propun direcțiunii elaborarea unui / unor proiecte pentru obținerea de fonduri și îmbunătățirea condițiilor de studiu :
Achiziționarea de echipamente școlare pentru dotarea școlii la standarde europene;
Înființarea unui campus care să asigure oportunități de studiu, ateliere pentru fiecare specializare în parte pentru a atrage cat mai mulți elevi, (conform legii învățământului în care bugetele școlii se fac în functie de numarul elevilor înscriși);
Renovarea și dotarea cu echipamente sportive moderne, corespunzătoare sălii de sport pentru a putea fi închiriată astfel încât să genereze venituri suplimentare la bugetul școlii;
Amenajarea spațiului verde din curtea școlii;
Crearea unor facilitati în campusul liceului, prin construirea unei cantinei, a unei sălii de lectură, bibliotecă mult mai complex pentru asigurarea oportunității de studiu;
Am pornit de la ideea că toate aceste elemente pot da rezultate de care se vor bucura și vor beneficia toți elevi. În același timp va afecta în bine viața socială cât și prestigiul liceului prin îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de educație și de mențire a elevilor ceea ce asigura funcționarea acestuia.
Bibliografie
Botea M. , Dascălu C. –Contabilitate bugetară, Ed. Lucman, București, 2003
Botea M., Dascălu C. ,Șerbănoiu C – Contabilitatea instituțiilor publice, fundamente teoretice și aplicații practice, Editura ASE, Bucuresti,2000
Colecția revistei “Finanțe publice și contabilitate”, Editor Ministerul Finanțelor;
Haralambie George Alin, ”Finanțe publice ”, Editura Pro universitaria , Bucuresti 2013;
Iacovoiu Viorela Beatrice, Boni Mihaela Străoanu, Cristian Dragoș Teodorescu – „Instrumente și tehnici de analiză a stării economico-financiare a firmei, Editura Karta – Graphic Ploiesti,2011 ;
Ionel Ștefan, Oana Lobonț, Cristian Nicolescu , Mircea Untaru, Rodica Blidișel ,Doina Darvasi , Finanțele și contabilitatea instituțiilor publice , editura MIRTON , TIMIȘOARA , 2008;
Lazăr Cornel , Mirela Matei ,Jean Andrei ,””Finanțe” ,Editura Universității Petrol Gaze , 2007;
Legea 500/2002 privind finanțele publice , publicată în Monitorul Oficial nr 597 di 13 august 2002.
Parlamentul Romaniei – Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Pitulice Cosmina ,Mariana Glavan, “ Contabilitatea Institutiilor Publice din “ 2007 , Editura CONTAPLUS 2007 ;
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea contabilitatii.htm (lege);
www.edu.ro
www.mfinante.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu de Caz Privind Cheltuielile Si Veniturile Liceului Teoretic Grigore Tocilescu (ID: 147465)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
