Studiu de Caz Privind Analiza Riscurilor la S.c. Antibiotice S.a

Cuprins

Studiu de caz privind analiza riscurilor la S.C. ANTIBIOTICE S.A.

Prezentarea S.C. ANTIBIOTICE S.A

CAP. Analiza riscului financiar

Analiza riscului de exploatare

Analiza riscului de faliment

1.Analiza riscului de faliment după modelul Altman

2.Analiza riscului de faliment după modelul Conan & Holder

3.Analiza riscului de faliment după modelul Băileșteanu.

4.Analiza riscului de faliment dupa modelul Paul Ivoniciu

Prezentarea generală a S.C. ANTIBIOTICE S.A.

Compania Antibiotice este cel mai important producător român de medicamente generice. Misiunea Antibiotice este de a transforma tratamentele valoroase într-un mijloc mai accesibil de îmbunătățire a calității vieții oamenilor.

Portofoliul de peste 130 de medicamente acoperă o gamă largă de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrată astăzi pe medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfecțioase, sistem nervos central și tract digestiv.

Pe piața internă, Antibiotice se diferențiază ca principal producator de medicamente antiinfecțioase și singurul producator de substanțe active obținute prin biosinteză (Nistatina).

În luna decembrie 1955 lua ființă prima companie farmaceutică din România și din sud-estul Europei care producea penicilină descoperită de Alexander Fleming. La acea dată, compania purta numele de Fabrica Chimica nr. 2 Iași.

În 1999, Antibiotice devine primul producător din România care este certificat Good Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de pulberi pentru medicamente injectabile. Evoluția financiară ascendentă a determinat ca firma să înregistreze o performanță notabilă: cotarea la Bursa de Valori din București.

În cadrul activității de cercetare și formulare a produselor farmaceutice, Antibiotice dezvoltă produse farmaceutice noi si competitive, optimizând formulele produselor tradiționale (baze de unguente și excipienți moderni) și diversificând în permanență portofoliul de produse al companiei.

Rezultatele sintetice ale companiei ANTIBIOTICE S.A., în perioada 2010-2012 au fost următoarele:

CAP Analiza riscului financiar

Ținând cont de efectul de levier, rentabilitatea financiară sau rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi redată cu ajutorul următoarelor relații :

RE = At x Re ;

RE – rezultatul exploatării

Re – rentabilitatea economică

At – activul total

At = Cpr +Dat

Cpr – capitaluri proprii

Dat – datorii/împrumuturi

Re = RE – Dob

Dob – dobânda

Dob = Dat x i

i – procent mediu de dobândă

Deci:

RE2011 = 284.460.901 – 252.481.288 = 31.979.613

RE2012 = 310.193.552 – 266.001.633 = 44.191.919

Raportul din această relație poartă denumirea de rată a levierului sau coeficient de îndatorare.

În ambele perioade de analiză îndatorarea este favorabilă în condițiile în care rata dobânzii este inferioară ratei rentabilității economice, ceea ce influențează favorabil rata financiara a firmei. Efectul levierului este pozitiv, adică ameliorează rentabilitatea capitalurilor proprii deoarece (Re – i) > 0.

Rentabilitatea capitalurilor proprii este destinată în bună măsură distribuirii de dividende, iar ceea ce rămâne se poate utiliza, în special, pentru creșterea economică a firmei . Dacă nu se împart dividende, capitalul propriu poate crește la nivelul integral al rentabilității. Riscul financiar mărește riscul economic și se traduce printr-o mare vulnerabilitate de trezorerie, deoarece la sarcinile financiare privind dobânda se adaugă și cele de rambursare a creditelor.

Analiza riscului de exploatare

Analiza punctului critic

Riscul depinde nu numai de pret de vanzare, cost, cifra de afaceri. Riscul de exploatare este dependent de incertitudinea randamentului activitatii de productie a intreprinderii si de evolutia raportului dintre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile.

Punctul critic denumit si punctul mort reflecta nivelul minim de activitate pe care trebuie sa-l atinga intreprinderea pentru a nu inregistra nici profit si nici pierdere.

Riscul economic este proportional cu nivelul punctului critic. Cu cat nivelul pragului de rentabilitate va fi mai redus, cu atat riscul economic va fi mai scazut.

Determinarea pragului de rentabilitate sau punctului de echilibru se poate realiza, dupa caz, in unitati fizice, calorice sau in numar de zile, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a intreprinderii.

In punctul critic cifra de afaceri este intotdeauna egala cu costurile totale determinate ca suma a costurilor fixe si variabile, astfel:

CA = CT = CF + CV in care:

CA = cifra de afaceri in punctul critic;

CT = cheltuieli totale;

CF = cheltuieli fixe;

CV = cheltuieli variabile.

CA = CT

CA2011 = CT 2011 = 276.227.000

CA2012 = CT 2012 = 290.369.934

CA = CF + CV

CA2011 = CF2011 + CV2011 = 123.244.744 + 152.982.256

CA2012 = CF2012 + CV2012 = 140.883.364 + 149.486.570

Q x p = CF + Q x v

Q x p – Q x v = CF Þ

unde:

volumul fizic al productiei vandute pentru a atinge punctul

critic;

Pornind de la ipoteza constantei pretului unitar de vanzare (p), indiferent de volumul produselor fizice vandute (Q) se poate obtine relatia:

CA = Q x p

Piata absoarbe productia la acelasi pret.

Pornind de la aceste considerente punctul critic se poate determina astfel:

Variabilitatea profitului este cu atat mai mare cu cat intreprinderea este mai aproape de punctul sau critic. Cand cifra de afaceri se plaseaza in vecinatatea punctului critic, o mica variatia a cifrei de afaceri determina a mare variatia a profitului.

In cazul in care Q<, cheltuielile depasesc cifra de afaceri, iar intreprinderea inregistreaza pierdere.

In situatia in care Q>, cheltuielile sunt compensate de un nivel de activitate suficient de mare pentru a degaja profit. Cu cat productia este mai mare in raport cu punctul critic, cu atat mai mult profitul va sporii, ingloband marjele unitare brute aferente vanzarilor suplimentare.

Coeficientul efectului de parghie a exploatarii (levierul exploatarii)

Levierul exploatarii reflecta gradul de sensibilitate a rezultatului exploatarii la variatia volumului de activitate, respectiv acel rezultat marginal care se realizeaza prin reducerea sau sporirea volumului de activitate.

Gradul de reactie a rezultatului exploatarii la variatia volumului de activitate se poate determina cu ajutorul coeficientului de elasticitate (e) calculat dupa formula de mai jos:

unde :

Q = volumul productiei fizice ;

P = pretul unitar ;

CV = costul variabil unitar

e2011= CA – CV___ = 281.847.455-152.982.256_______

CA – CV – CF 281.847.455 – 152.982.256 – 123.244.744

e2011= 128.865.199_ = 22 , 93

5.620.455

e2012= CA – CV___ = 304.731.950 – 149.486.570_______

CA – CV – CF 304.731.950 – 149.486.570 – 140.883.364

e2012= 155.245.380_ = 10,81

14.362.016

Coeficientul efectului de parghie a exploatarii permite interpretarea marimii riscului de exploatare astfel:

      un nivel ridicat al coeficientului de elasticitate (e > 11) exprima o sensibilitate sporita a rezultatului exploatarii la variatia volumului de activitate, iar in conditiile in care intreprinderea se plaseaza in apropierea pragului de rentabilitate riscul ca ea sa inregistreze pierdere sub influenta factorilor de mediu este foarte mare;

      un nivel redus al coeficientului de elasticitate (e < 6) exprima o multiplicare mai lenta a rezultatului exploatarii in acelasi timp cu sporirea volumului de activitate, insa aceasta reactie asigura intreprinderii un timp de actiune mai mare la modificarea exploatare mai scazut.

Pragul de rentabilitate si coeficientul efectului de parghie a exploatarii ca metode de masurare a riscului de exploatare scot in relief doua legaturi importante.

Analiza riscului de faliment

1. Analiza riscului de faliment după modelul Altman

Modelul Altman este modelul cel mai des folosit în țările dezvoltate din punct de vedere industrial, în condițiile existenței bursei de valori.

Z 2011 = 1,2 * 0,56 % +1,4 * 0,04% + 3,3 * 0,05% + 0,6 * 54,19% + 0,9 * 0,57%

= 0,006 + 0,00056 + 0,00165 + 0,32514 + 0,00513

= 0,338

Z 2012 = 1,2 * 0,60% +1,4 * 0,05% + 3,3 * 0,06 %+ 0,6 * 377,32% + 0,9 * 0,59 %

= 0,0072 + 0,0007 + 0,00198 + 2,26392 + 0,00531

= 2,279

Interpretare:

Interpretarea valorilor funcției Z este următoarea:

În anul 2011 performanțele economico-financiare ale firmei au o tendință de scădere, funcția Z înregistrând valori sub 1,8, după modelul Altman, având o situație critică, apropiată de faliment, iar în anul 2012 performanțele economico-financiare ale firmei au o tendință de creștere, funcția Z înregistrând valori peste 2, după modelul Altman, avem performanțe diminuate și posibilități de relansare.

2. Analiza riscului de faliment după modelul Conan & Holder

Z2011 = 0,24 * 0,668% + 0,22 * 0,683% + 0,16 * 0,476% – 0,78 *0,084 % – 0,1 *0,401%

= 0,0016 + 0,0015 + 0,0007 – 0,0006 – 0,0004

= 0,0028

Z2012 = 0,24 * 0,632% + 0,22 * 0,675% + 0,16 *0,510 % – 0,78 * 0,079% – 0,1 *0,373%

= 0,0015 + 0,0014 + 0,0008 – 0,0006 – 0,0003

= 0,0028

Interpretarea valorilor funcției Z este următoarea:

În perioada analizată 2011-2012, valoarea funcției Z este în alertă, înregistrând un risc de faliment de la 30% la 65% . Valoarea funcției scor este aceeași, iar riscul de faliment fiind tot de la 30% la 65% .

3. Analiza riscului de faliment după modelul Băileșteanu

Modelul Băileșteanu este un model de analiză autohton care prezintă avantajul de a fi aplicat cu succes în practica economiei românești.

Tabelul 5.3.3. Analiza riscului de faliment după modelul Băileșteanu

B2008 = 0,444 * 1,91 + 0,909 * 0 + 0,0526 * 1,25 + 0,0333 * 0,85 -1,414

= -0,468

B2009 = 0,444 * 2,00 + 0,909 * 0 + 0,0526 *1,19+ 0,0333 * 1,11 – 1,414

= -0,428

Interpretarea valorilor funcției B este următoarea:

Valoarea funcției B plasează firma pe ambele perioade de analiză în zona falimentului, motiv pentru care se impune o mai mare stabilitate a indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, a vitezei de rotație a clienților și a ratei profitului.

4. Model Paul Ivoniciu

R1 – viteza de rotație a activului total

R1 = Vtî / Atc

Vtî = venituri totale încasate și încasabile = Vt – Δ Qst – Vpv + Δ Vî

Δ Qst2011 = 870.963 – 1.684.820 = – 813.857

Δ Qst2012 = 520.299 – 870.963 = – 350.664

Δ Vî2011 = 4.938.038 – 5.582.04 = 4.379.834

Δ Vî2012 = 4.431.688 – 4.938.038 = – 506.350

Vtî2011 = 302.541.410 – – 813.857 – 42.360.345 + 4.379.834

= 265.374.756

Vtî2012 = 322.828.971 – – 350.664 – 38.891.319 + – 506.350 = 283.781.966

Atc2011 = 486.987.620 – 302.678 = 486.684.942

Atc2012 = 514.317.928 – 290.675 = 514.027.253

R1/2011 = 265.374.756 / 486.684.942 = 0,54

R1/2012 = 283.781.966 / 514.027.253 = 0,55

Vt = venituri totale

Qst = variația producției stocate

Vpv = venituri din provizioane

Vî = variația veniturilor înregistrate în avans

Atc = activ total corectat = At – Chî

Unde: At = activ total

Chî = cheltuieli înregistrate în avans

R2 – profitabilitatea veniturilor totale

R2 = CAF / Vtî

R2/2011 = 3.161.689 / 265.374.756 = 0,011

R2/2012 = 4.699.692 / 283.781.966 = 0,016

R3 – viteza de rotație a creanțelor totale

R3 = Vtî / Cr

R3/2011 = 265.374.756 / 226.542.977 = 1,17

R3/2012 = 283.781.966 / 256.695.578 = 1,10

Cr = creanțe totale corectate în funcție de probabilitatea de încasare și cursul valutar pentru cele în valută

R4 – capacitatea de rambursare a datoriilor totale

R4 = CAF / Dt

R4/2011 = 3.161.689 / 148.750.003 = 0,02

R4/2012 = 4.699.692 / 156.124.096 = 0,03

Dt = datorii totale corectate în funcție de dobânzile, penalitățile și comisioanele necontabilizate încă și cursul valutar pentru cele în valută

R5 – lichiditatea rapidă

R5 = (Cr + Db) / Dts

R5/2008 = (226.542.977 + – 5.906.937) / 142.722.091 = 1,54

R5/2009 = (256.695.578 + 912.171.632) / 155.205.658 = 7,53

Db = disponibilități bănești (inclusiv titluri de participare) corectate în funcție de gradul real de lichiditate, restricțiile momentane impuse, cursul valutar pentru cele în valută, cursul bursier pentru titluri de participare

Dts = datorii pe termen scurt = Îts + Fz + Ob

Unde: Îts = credite pe termen scurt

Fz = datorii față de furnizori

Ob = alte datorii (față de stat, personal etc.)

DISPONIBILITĂȚILE BĂNEȘTI = DATORII PE TERMEN SCURT + DATORII PE TERMEN LUNG + CAPITALUL PROPRIU – ACTIVE FIXE – CREANȚE – STOCURI

Db2011 = 142.722.091 + 6.027.912 + 326.688.005 – 212.858.930 – 226.542.977 – 41.943.038 = – 5.906.937

Db2012 = 155.205.658 + 918.438 + 346.548.533 – 203.351.124 – 256.695.578 – 47.973.857 = 912.171.632

R6 – marja relativă a stabilității financiare pe termen lung

R6 = FRc / Atc

FRc = fondul de rulment corectat = FR + Vî – Chî

Unde: FR = fondul de rulment = (Cpr + Îtml) – In

FR2011 = (326.688.005 + 6.027.912) – 344.265.529 = -11.549.612

FR2012 = (346.548.533 + 918.438) – 359.112.270 = -11.645.299

FRc2011 = – 11.549.612 + 4.938.038 – 302.678 = -6.914.252

FRc2012 = – 11.645.299 + 4.431.688 – 290.675 = -7.504.286

R6/2011 = 6.914.252 / 486.684.942 = -0,0142

R6/2012 = 7.504.286 / 514.027.253 = -0,0145

unde: Cpr = capital propriu corectat

Îtml = credite pe termen mediu și lung corectate în funcție de dobânzile, penalitățile și comisioanele necontabilizate încă și cursul valutar pentru cele în valută

In = imobilizări nete corectate

Vî = venituri înregistrate în avans

Chî = cheltuieli înregistrate în avans

I = 0,333 ´ R1 + 5,555 ´ R2 + 0,0333 ´ R3 + 0,71429 ´ R4 + 1,333 ´ R5 + 4 ´ R6 – 1,66032

I2011 = 0,333 *0,54 + 5,555 * 0,011 + 0,0333 * 1,17 + 0,71429 * 0,02 + 1,333 * 1,54 +

+ 4 * -0,0142 – 1,66032

= 0.1799 + 0,0611 + 0,0390 + 0,0142 + 2,0528 – 0,0568 – 1,66032

= 0.06299

I2012 = 0,333 * 0,55+ 5,555 * 0,016+ 0,0333 * 1,10 + 0,71429 * 0,03+ 1,333 * 7,53 +

+ 4 * -0.0145 – 1,66032

= 0.1832 + 0.0889 + 0.0367 + 0.0214 + 10.0375 – 0.058 – 1.66032

= 8.6494

Intervalele corespunzătoare stărilor de insolvabilitate pentru funcția I sunt:

I < 0.0 – faliment iminent

0.0 ≤ I < 1.5 – risc mare de faliment

1.5 ≤ I < 3.0 – zona de incertitudine

3.0 ≤ I < 4.5 – risc mediu de faliment

4.5 ≤ I < 6.0 – risc mic de faliment

I ≥ 6.0 – risc foarte mic de faliment

Valoarea funcției I plasează firma pe perioada de analiză 2011 în zona falimentului, iar în anul 2012 firma se află în afara perimetrului de faliment.