Studiu de Caz Privind Analiza Indicatorilor Cifrei de Afaceri la S.c. Textile Blue Wash S.r.l

INTRODUCERE

Economiștii contemporani fixează ca primă prioritate a teoriei economice cunoașterea legilor și legităților economiei de piață, datorită faptului că sistemul concurențial s-a dovedit a fi singurul sistem valabil și viabil, capabil să susțină dezvoltarea societății în condiții de criză, întrucât în această perioadă, indifferent de faptul că pe anumite segmente economia mondială înregistrează creșteri, ea se află într-o criză profundă. De asemenea, se poate afirma că întregul sistem economic mondial suferă astăzi transformări paradigmatice, criza generalizată a resurselor conducând la fixarea unor alte priorități, respectiv la transformarea informației în principală resursă economică.

Acestei evoluții la nivel global i se adaugă evantaiul problemelor derivate din desprinderea relativ recentă a unor subsisteme economice care până nu demult adoptaseră economia centralizată – de comandă.

Economiile de tranziție spre sistemul concurențial sunt economii problematice, cu multe necunoscute și au mai mult decât celelalte nevoie de modele consacrate pentru a depăși stadiul de criză în care se zbat.

Orice organism economic care acționează în interiorul acestor subsisteme are nevoie mai mult decât oricând de un mare grad de adaptabilitate, de posibilitatea transformării rapide pentru a putea funcționa în mod corespunzător.

Aprecierea dimensiunii activitătii economice a unui agent economic si a modificarii acesteia in timp este absolut obligatorie pentru procurarea si asigurarea resurselor viitoare necesare indeplinirii obiectivelor propuse.

În analiza economico financiară, o importanță deosebită în determinarea cauzelor și a rezervelor de creștere a cifrei de afaceri o are studierea structurii vânzărilor.

Rațiunea de a exista a oricărei firme presupune desfășurarea oricărei activități durabile măsurată prin nivelul performanțelor economico- financiare ca expresie a eficienței activității de producție și comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale.
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obținute din activități comerciale curente , fiind unul dintre cei mai importanți indicatori de măsurare a performanțelor economice ale unei întreprinderi.

Practic, cifra de afaceri permite determinarea poziției pe piața a unei societăți, oferă informații despre dinamica activității, șansele de extindere a afacerii sau importanța întreprinderii în cadrul sectorului.

Scopul acestei lucrări de licență este cunoașterea factorilor, a naturii lor și a legăturilor prin intermediul cărora concură la formarea și respectiv modificarea rezultatelor unei activități, precum și stabilirea posibilităților de îmbunătățire a funcțiunii întreprinderii ca sistem, reprezintă un element definitoriu al obiectului analizei economico-financiare. Pentru realizarea acestei analize am parcurs următoarele etape: stabilirea factorilor, măsurarea influențelor acestora, sintetizarea rezultatelor analizei, elaborarea măsurilor menite să asigure o folosire optimă a resurselor.

Lucrarea de licență “Analiza si prognoza indicatorilor economici. Studiu de caz :Analiza indicatorilor cifrei de afaceri la S.C. TEXTILE BLUE WASH S.R.L.” este structurată în două părți (abordare teoretică și abordare practică).

Primul capitol intitulat “Aspecte teoretice privind analiza si prognoza indicatorilor economici” prezintă analiza si prognoza indicatorilor economici si analiza indicatorilor cifrei de afaceri, precum și reflectarea modificării acesteia în principalii indicatori economico-financiari.

În capitolul al doilea am realizat un studiu de caz privind analiza indicatorilor cifrei de afaceri la S.C. TEXTILE BLUE WASH S.R.L., o companie din Brasov, prestator servicii de vopsire si finisari textile. În acest capitol am urmărit evoluția cifrei de afaceri a companiei pe o perioadă de patru ani, respective 2011, 2012, 2013 și 2014.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA SI PROGNOZA INDICATORILOR ECONOMICI

Întreprinderea reprezintă o entitate socio-economică de sine stătătoare cu o structură proprie delimitată în timp și spațiu. Pentru a fi viabile și pentru a putea desfășura o activitate continuă în mediul lor instituțional, întreprinderea intră în relații de intercondiționare cu factorii existenți în mediul lor ambiant fiind susținute în demersul economic de clienți, furnizori, forță de muncă, bănci, instituții guvernamentale și bugetare etc., cu intenția declarată să demonstreze că sunt capabile să desfășoare o activitate eficientă.

În condițiile economiei de piață, toți acești factori își pun amprenta asupra rezultatelor întreprinderii, fapt pentru care analiza cifrei de afaceri este considerată ca hotărâtoare pentru aprecierea locului și rolului întreprinderii în cadrul sectorului său de activitate, a poziției sale pe piață, a capacității acesteia de a desfășura o activitate profitabilă.

Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmã, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților. Notiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei. Cifra de afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totaliatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

1.1. ANALIZA SI PROGNOZA INDICATORILOR ECONOMICI

In conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, entitatile intocmesc situatii financiare anuale, din a caror componenta fac parte si notele explicative.

La pct. 280 din reglementarile mentionate sunt prezentate formatele notelor explicative. Din structura celor 10 note explicative prezentate, una dintre acestea se refera la „Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari”.

Importanta calcularii indicatorilor economico-financiari consta in cunoasterea evolutiei acestora si in compararea cu exercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact in procesul decizional.

De asemenea, cunoasterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparatii cu alte entitati din sectoare de activitate similare, autohtone sau internationale.

Principalele grupe de indicatori sunt:

· indicatori de lichiditate,

· indicatori de risc,

· indicatori de acivitate (de gestiune), precum si

· indicatori de profitabilitate si solvabilitate.

Pe baza informatiilor din situatiile financiare, societatea determina o serie de indicatori grupati astfel:

I. Indicatori de lichiditate

Indicatorii din aceasta grupa arata capacitatea activelor din cadrul entitatii de a se transforma in bani, fara riscuri.

1. Lichiditate curenta  

Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scut si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata si acceptabila este in jur de 2. Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai buna.

2. Lichiditate imediata 

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Valoarea recomandata este in jur de 1. Cu cat „testul acid” este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

II. Indicatori de risc

Gradul de indatorare 

Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea acoperirii acestora din rezerve si capitalul social.

Riscul nu trebuie sa se ridice la mai mult de 30%.

2. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor  

Acest indicator determina de cate ori entitatea achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia entitatii este mai riscanta.

III. Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la:

· viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

· capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatilor comerciale de baza ale entitatii.

1. Viteza de rotatie a stocurilor 

Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

2. Numarul de zile de stocare (durata medie de vanzare)

Indicatorul indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate. Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile.

3. Viteza de rotatie a debitelor-clienti

Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rau platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.  

4. Viteza de rotatie a creditelor-furnizori

Indicatorul exprima numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.

5. Viteza de rotatie a activelor imobilizate  

Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

6. Viteza de rotatie a activelor totale 

Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entitatii.

IV. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile.

1. Rentabilitatea capitalului angajat

Indicatorul reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.

2. Marja bruta din vanzari 

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.

3 . Profitabilitate 

Atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung, conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta directie de utilizare sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.

4. Eficienta

V. Solvabilitatea pe termen lung

Pe baza indicatorilor din aceasta grupa, se stabileste capacitatea entitatii de a face fata datoriilor pe termen lung.

Raportul datorii la capitalul propriu 

Daca acest indicator este prea ridicat, acest lucru ar putea semnaliza ca entitatea si-a consumat intreaga capacitate de indatorare si nu dispune de o marja de manevra in cazul unor evenimente viitoare nefavorabile.

Daca tendinta de evolutie a indicatorului este ascendenta, aceasta ar putea insemna ca profiturile sunt prea scazute pentru a putea acoperi nevoile entitatii.

Daca evolutia este descendenta, atunci s-ar putea ca entitatea sa se afle intr-o situatie favorabila si sa fie in masura sa pregateasca terenul pentru o viitoare expansiune.

2. Raportul Imobilizari corporale nete la capitalul propriu 

Acest indicator da informatii cu privire la calitatea curenta a capitalului propriu, deoarece sunt eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a carui materializare depinde in totalitate de activitatile viitoare.

3. Gradul de acoperire a dobanzilor 

Indicatorul exprima capacitatea entitatii de a face fata obligatiilor de plata a dobanzilor, care este mai curand o functie a capacitatii acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare, atat pe termen scurt, cat si in perspectiva. Astfel, gradul de acoperire a dobanzilor arata cat de stabila este capacitatea entitatii de a-si onora obligatiile de plata privind dobanzile.

Acestia sunt principalii indicatori pe care o entitate ar trebui sa-i calculeze in momentul in care se face analiza patrimoniala pe baza situatiilor financiare. Interpretarea acestor indicatori scoate in evidenta riscul de insolvabilitate a entitatii. Aceasta consta in incapacitatea entitatii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti.

Analiza elementelor de activ si de pasiv, prin prisma criteriilor de lichiditate presupune si realizarea unei abordari juridice a capitalurilor proprii. Din punct de vedere contabil, capitalurile proprii sunt la nivelul actuvului net si reprezinta interesul rezidual al actionarilor/asociatilor.

Astfel, potrivit prevederilor art. 15324 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care consiliul de administratie, respectiv directoratul constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

Se constata ca acele entitati care dispun de lichiditati insuficiente, fie pentru acoperirea datoriilor contractate, fie pentru finantarea cresterii economice, sunt de fapt niste societati carora le lipseste flexibilitatea financiara, situatie pe care utilizatorii de situatii financiare si in special actionarii trebuie sa o cunoasca.

ANALIZA INDICATORILOR CIFREI DE AFACERI

Conceptual cifra de afaceri poate fi abordată prin prisma următorilor indicatori:

a) cifra de afaceri totală, potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare, exclusiv rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.

Planul Contabil General 1982 (Franța), definește cifra de afaceri ca reprezentând totalitatea încasărilor realizate din exercitarea activității preofesionale și curente a întreprinderii, exclusiv subvențiile de exploatare și veniturile nete parțiale din operațiunile pe termen lung.

b) cifra de afaceri netă reprezintă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor nr. 403/1999 privind aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale, un indicator al Contului de profit și pierdere care cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră în categoria activităților curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată precum și a altor impozite și taxe aferente.

Continuarea dezvoltării sistemului contabil în țara noastră se realizează în strânsă corelare cu tendințele care se manifestă pe plan european și internațional și vizează, în principal, asimilarea în întregime a prevederilor Directivei a IV-a a Comunității Economice Europene și a Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale. În acest context, unul dintre principalele elemente care privește dezvoltarea sistemului de contabilitate îl reprezintă adaptarea și explicarea terminologiei contabile specifice în consens cu actele normative mai sus menționate (conturi anuale, situații financiare, raport anual, cost administrativ, cifra de afaceri netă, activitatea curentă, venituri și cheltuieli extraordinare etc.).

c) cifra de afaceri încasată, reprezintă valoarea totală a încasărilor întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp, ca urmare a vânzărilor de produse și mărfuri și se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 “Clienți”, corectat cu T.V.A. aferentă.

d) cifra de afaceri minimă (CAmin), reprezintă suma vânzărilor care permite acoperirea cheltuielilor variabile aferente și a tuturor cheltuielilor fixe ale întreprinderii.

în care:

Cf reprezintă suma cheltuielilor fixe;

cv – cheltuielile variabile medii la 1 leu cifră de afaceri.

e) cifra de afaceri de realizat în cazul unor restricții date (CAr).

Restricțiile date, cunoscute, se referă la capitalul social (Ks), rata dividendelor (Rd), cota de repartizare a profitului net pentru autofinanțare (caf), cota de impozit pe profit (ci) și rata rentabilității resurselor consumate (Rrc).

Relația de calcul a cifrei de afaceri de realizat în cazul unor restricții date, este următoarea:

în care:

,

, reprezintă suma dividendelor;

reprezinta profitul brut.

rata rentabilității resurselor consumate

f) cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestație

în care:

reprezintă cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau prestație (echivalează cu prețul mediu de vânzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de prestație);

cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activități;

volumul fizic al producției vândute pe tipuri de produse sau activități.

g) cifra de afaceri marginală (CAm), reprezintă venitul aferent unei unități adiționale de produs sau de prestație vândute.

1.2.1 Analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri

1.2.1.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Analiza evoluției în timp a vânzărilor se impune a fi realizată pe total firmă și pe produse. Procedeele de analiză recomandate în acest scop sunt: abaterile în mărimi absolute (ca diferență între valorile efective și cele ale bazei de comparație) și indicii cu bază fixă, în lanț și medii.

Pentru o corectă apreciere a evoluției în dinamică a performanțelor comerciale ale unei firme, se impune operarea cu cifra de afaceri evaluată în prețuri comparabile. Necesitatea acestui demers este reclamată de faptul că determinarea cifrei de afaceri pe baza datelor din contabilitatea financiară precum și în contul de profit și pierdere se face în prețuri curente.

Cifra de afaceri în prețuri comparabile, se determină astfel:

– la nivel de produs (qv1 p0);

– la nivel de întreprindere

în care: Ip reprezintă indicele prețurilor de vânzare la nivel de întreprindere.

1.2.1.2 Analiza structurii cifrei de afaceri

Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizată structural în funcție de diverse criterii de grupare a vânzărilor, cum sunt: pe produse, clienți, piețe de desfacere, faze ale ciclului de viață a produselor etc..

Pentru a caracteriza evoluția structurii vânzărilor firmei se pot utiliza următoarele procedee de analiză:

Ponderile componentelor cifrei de afaceri (gi):

în care:

CAi reprezintă cifra de afaceri totală;

CA – vânzările aferente elementului component “i”.

Informațiile furnizate de acest procedeu de analiză se referă la:

care sunt principalele elemente componente ale cifrei de afaceri;

care este evoluția în timp a acestora;

cât de stabile sunt etc.

Coeficientul de concentrare (Gini-Struck):

în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei luate în studiu.

Apropierea de zero a coeficientului de concentrare semnifică o distribuire relativ echilibrată a vânzărilor pe elementele structurale luate în calcul. Coeficientul este egal cu zero, atunci când elementele componente au aceeași pondere în cifra de afaceri totală, concentrarea vânzărilor fiind nulă.

În cazul în care coeficientul se apropie de 1, atunci se înregistrează un număr redus de elemente care contribuie în cea mai mare măsură la obținerea cifrei de afaceri a întreprinderii.

Coeficientul HERFINDHAL (H):

Pot fi evidențiate următoarele situații:

H = 1, atunci când cifra de afaceri este formată dintr-un singur element;

H = 1/n, atunci când elementele componente contribuie în aceeași măsură la formarea cifrei de afaceri;

când H se apropie de 1, aceasta reflectă un grad ridicat de concentrare a vânzărilor, iar apropierea de 1/n reflectă o distribuție relativ echilibrată a acestora.

d) Metoda ABC

Metoda ABC se recomandă a fi aplicată îndeosebi în cazul structurării cifrei de afaceri pe clienți și pe produse.

Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarea distribuție optimală) :

• zona A: 10% din clienți contribuie cu 60% din CA;

• zona B: 40% din clienți contribuie cu 30% din CA;

• zona C: 50% din clienți contribuie cu 10% din CA.

Studierea acestei distribuții teoretice permite stabilirea unor concluzii utile în fundamentarea deciziilor privind volumul activității pentru securitatea și rentabilitatea firmei. Astfel:

– zona A contribuie în cea mai mare măsură la rentabilitatea firmei, dar are și cel mai ridicat grad de risc (incapacitatea de plată a unui client important se reflectă într-o măsură însemnată asupra situației financiare a firmei analizate);

– zona B asigură cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al vânzărilor și rentabilității și constituie un risc moderat pentru întreprindere;

– zona C se caracterizează printr-o rentabilitate scăzută (indicele cheltuielilor de exploatare devansează indicele cifrei de afaceri) și printr-un risc redus.

Reprezentarea grafică a curbelor ABC, se prezintă astfel:

Fig. 1 – Reprezentarea grafica a curbelor ABC

OX = ponderea în funcție de numărul de clienți

OY = ponderea în cifra de afaceri

Pentru reprezentarea curbei reale ABC s-au luat în calcul următoarele valori:

– 10% din clienți reprezintă 45% din CA;

– 40% din clienți reprezintă 30% din CA;

– 50% din clienți reprezintă 25% din CA.

Studiind posibilitățile de reprezentare grafică ale celor două curbe se constată următoarele:

– când curba reală este sub curba teoretică, scade ponderea vânzărilor din zona A și crește ponderea vânzărilor din zonele B și/sau C;

– când curba reală este deasupra curbei teoretice, crește ponderea vânzărilor în zona A (posibil și în zona B) și scade ponderea vânzărilor în zona C.

În cazul analizei CA pe produse distribuția teoretică este:

– zona A = 10 – 15% din tipurile de produse contribuie cu 60 – 70% din CA;

– zona B = 25 – 30% din tipurile de produse contribuie cu 25 – 30% din CA;

– zona C = 65 – 70% din tipurile de produse contribuie cu 10 – 15% din CA.

Aprecierea situației unei întreprinderi se face în funcție de fazele ciclului de viață în care se află produsele corespunzătoare celor trei zone (lansare, creștere, maturitate sau declin).

1.2.2. Reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari

Modificarea cifrei de afaceri influențează, în principal, asupra următorilor indicatori sintetici economico-financiari ai întreprinderii, cum sunt:

a) Profitul brut:

în care:

pr reprezintă rezultatul exploatării (profitul) mediu la 1 leu cifră de afaceri.

b) Rata rentabilității economice:

în care:

At reprezintă activul total.

Viteza de rotație a activelor ciculante:

în care:

AC reprezintă soldul mediu al activelor circulante;

T – perioada analizată (zile).

d) Efectul economic (eliberări sau imobilizări de capital circulant) al accelerării/încetinirii vitezei de rotație a activelor circulante:

Eficiența utilizării mijloacelor fixe:

f) Eficiența utilizării activelor de exploatare:

în care:

Ae reprezintă activele de exploatare.

g) Eficiența utilizării potențialului uman, caracterizată prin profitul mediu pe salariat:

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA INDICATORILOR CIFREI DE AFACERI LA

S.C. TEXTILE BLUE WASH S.R.L.

2.1. Prezentarea companiei S.C.TEXTILE BLUE WASH S.R.L.

S.C.Textile Blue Wash S.R.L. este o firma relativ tanara, infiintata in anul 2008, functionand in industria textilelor in regim de actionariat intre doi actionari , fiecare cu o cota de participatie in mod egal de 50%.

In tara noastra functioneaza in industria textilelor un total de 106 firme, din care, conform rapoartelor RISCO.ro doar 68 dintre ele au reusit sa inregistreze profit la sfarsitul unui exercitiu financiar, SC Textile Blue Wash numarandu-se printre ele, restul de 38 inregistrand pierderi.

S.C.Textile Blue Wash S.R.L. are ca obiect de activitate Finisarea materialelor textile , cod CAEN 1330.

Cota de piata in Cod CAEN 1330 este de 2,86% conform tabelului de mai jos.

Cota de Piata in Cod CAEN 1330 si Judetul Brasov este de 84,47% conform tabelului de mai jos:

Accentul permanent pus de către Sandoz pe cercetare-dezvoltare a dus atât la obținerea de aprobări în diferite piețe cât și la un progres semnificativ în Cercetarea și Dezvoltarea de Produse Noi. Incursiunea companiei în domeniul Sistemelor Noi de Dezvoltare a Medicamentelor a condus la crearea de tehnologii platformă care au generat un număr de produse aflate în dezvoltare.

În decembrie 1999 Sandoz a obținut primul Certificat de bună practică de fabricație (Good Manufacturing Practice) eliberat în România de Agenția Națională a Medicamentului pentru produse medicamentoase de uz uman.

La sfârșitul anului 2008, Sandoz deținea 3,35% volumetric și respectiv 0,97% valoric din piața de medicamente din România, mărind atfel cota deținută față de 2007 (2,90% respectiv 0,98%).

Distribuție și logistică

Sistemul de distribuție este unul propriu, Sandoz fiind una din cele mai puternice firme de distribuție la nivel național :

– Sandoz practică un preț unic pentru toată țara;

-sunt acoperite aproximativ 95% din localitățile urbane;

-timpul mediu dintre producție și consum este mic;

-sistemul de distribuție este cu precomandă, cu livrarea produselor în maxim 24 ore;

III.2. Analiza cifrei de afaceri

Pentru întreprinderile producătoare capacitatea cifrei de afaceri de a reflecta activitatea unei întreprinderi depinde de natura sectorului de activitate. Astfel, în sfera producției de bunuri materiale, acest indicator poate da o imagine deformată asupra activității reale, care cuprinde, pe lângă producția vândută, pe cea stocată și imobilizată. În sfera serviciilor și a distribuției, cifra de afaceri reflectă corespunzător nivelul activității desfășurate.

Din problematica complexă a analizei cifrei de afaceri, reținem pentru aprofundare următoarele aspecte:

-analiza dinamicii și structurii cifrei de afaceri;

-analiza factorială a cifrei de afaceri;

-analiza cifrei de afaceri în corelație cu capacitatea de producție și cerere;

-reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai societății comerciale.

III.2.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Vom analiza dinamica cifrei de afaceri pe anii 2006-2008 .

Dinamica cifrei de afaceri a întreprinderii

În datele din tabel se constată o creștere absolută a cifrei de afaceri în anul 2008 față de 2006 cu 10775 milioane lei, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de creștere de 32,35 %. Dacă într-o primă abordare facem abstracție de rata inflației, putem concluziona că e vorba de o societate dinamică cu o bună poziție pe piață care a reușit să realizeze o creștere anuală semnificativă. Variația (absolută și relativă) a cifrei de afaceri este rezultatul acțiunii unui număr mare de factori interni și externi. Identificarea stării reale a întreprinderii prezintă o deosebită importanță pentru definirea strategiei acesteia.

Cifra de afaceri este, în mod normal, înregistrată în unități monetare curente (lei curenți). În perioda de puternică creștere a prețurilor, dacă nu se procedează la corelarea cu inflația, informațiile își pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflația are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finanțare, structură patrimonială etc, întrucât antrenează variații nominale cărora nu le corespund variații reale ale activității. Evitarea erorilor de judecată și aprecierea performanțelor reale ale unităților impun cu necesitate luarea în calcul a efectelor inflației. Pentru a vedea efectul inflației asupra rezultatelor întreprinderii, admitem informațiile suplimentare din următorul tabel. Dinamica cifrei de afaceri și a prețurilor -milioane lei-

Prin urmare, creșterea medie anuală cu 32,35 % a cifrei de afaceri este o creștere aparentă.

Prin corectare cu rata inflației se constată că în realitate volumul de activitate al întreprinderii a scăzut cu o rată medie anuală de 8,575%.

În anul 2007 cifra de afaceri reală a înregistrat o ușoară creștere, în valoare de 4,48%, apărând semne pentru o revigorare a activității și chiar pentru o relansare ulterioară a firmei.

În decursul anului 2008 cifra de afaceri a întreprinderii corelată cu rata inflației și creșterea reală a prețurilor a înregistrat o scădere semnificativă cu 21,63%, ceea ce demonstrează scăderea continuă a activității firmei.

III. 2.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri evoluează sub incidență unui complex de factori interni și externi. Aceștia sunt diferiți de la țară la țară, datorită condițiilor de viață sociale, în primul rând și economico-financiare în al doilea rând.

Factorii interni țin de problemele specifice ale înterprinderii, cum ar fi: gradul de cunoaștere a nevoilor, forța de vânzare, factorii comerciali sau tehnici, serviciile oferite și cel mai important strategia prețurilor.

Sistemul de factori externi țin de mediul concurențial în care evoluează întreprinderea, de climatul general social-economic și de legislația economico-financiară.

În afara analizei structurale și comparative cu perioadele anterioare, cifra de afaceri poate fi analizată și din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evoluția ei.

Pentru a putea vedea influența factorilor în modificarea cifrei de afaceri avem nevoie de următoarele date :

Modificarea cifrei de afaceri de +540 milioane lei (25540-25000) este influențată de următorii factori:

– Numărul mediu de salariați:

– Productivitatea muncii:

– Gradul de valorificare a producției fabricate:

Creșterea cifrei de afaceri din activitatea de bază s-a realizat prin creșterea numărului de salariați, ce a venit ca o măsură absolut necesară în contextul extinderii activității firmei.

De menționat că productivitatea muncii a înregistrat o scădere cu 3,1% datorată, pe de o parte, noilor veniți iar, pe de altă parte, unor schimbări de personal cu o mai mică experiență în domeniul producției.

La nivel global scăderea productivității este determinată de scăderea gradului de înzestrare tehnică într-o mare măsură, deoarece a înregistrat o diminuare cu 1337,8 milioane lei. La scăderea productivității a contribuit și scăderea cu 533,2 milioane lei a randamentului mijloacelor fixe productive, în timp ce singura influență pozitivă se datorează ponderii mijloacelor fixe productive, ce au înregistrat o creștere de peste 1000 milioane lei.

Totuși firma înregistrează un regres datorat faptului că gradul de valorificare a producției fabricate înregistrează o diminuare cu 1074,7 milioane lei ceea ce determină scăderea cifrei de afaceri în mod considerabil.

Cu toate că cifra de afaceri înregistreză o creștere nu putem afirma că situația firmei este una foarte bună, deoarece aceasta este dată de creșterea numărului de salariați.

Managerii firmei trebuie să acționeze pentru creșterea productivității muncii printr-o mai bună organizare și prin pregătirea personalului astfel încât să fie capabil să răspundă cu succes la toate situațiile viitoare care se vor ivi în activitatea viitoare a firmei. De asemenea trebuie concepută o strategie de marketing mai bună astfel încât activitatea de desfacere să fie mult mai rentabilă și vânzările să înregistreze o mai bună evoluție, atât sub raport calitativ cât și calitativ, în sensul că firma trebuie să înregistreze progrese în procesul de distribuție a mărfurilor.

Conducerea trebuie să ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor care au dus la o asemenea situație și unele măsuri pentru a preîntâmpina apariția pe viitor a unor astfel de probleme în activitatea firmei.

Un alt model de analiză factorială a cifrei de afaceri din activitatea de bază sau totală, în special în cazul firmelor mici și mijlocii, poate fi construit în raport cu cantitățile vândute (q) și prețurile de vânzare (p).

În acest caz se folosește modelul:

În activitatea practică, cunoașterea mărimii și sensului influenței celor doi factori prezintă deosebită importanță în formularea strategiei vânzărilor vizavi de firmele concurente. Totodată, mărirea cifrei de afaceri, prin sporirea cantităților de produse, poate constitui un aspect important în actul decizional al unor viitori parteneri de afaceri.

Din punct de vedere metodologic, trebuie menționat faptul că primul factor conține și influența structurii fizice a producției vândute care, prin intermediul prețului diferențiat pe produse, acționează asupra cifrei de afaceri. Dar această influență de structură poate fi determinată doar în cazul produselor omogene (exprimate în aceeași unitate de măsură).

Dacă producția este omogenă, se pot forma grupe de produse (care să corespundă unor activități distincte), stabilindu-se astfel influența structurii pe grupe de produse (activități). Or, în cazul unor firme cu activități complexe, cunoașterea contribuției fiecărei grupe de produse sau activități la evoluția cifrei de afaceri prezintă o importanță deosebită.

În cazul Sandoz situația se prezintă astfel:

Pentru grupa 1, care cuprinde produsele Amoxicilină, Ampicilină și Extraveral, modificarea veniturilor de 1857,086 milioane lei (6744,871 – 4887,785) se explică prin influența cantității structurii producției vândute și prețurilor pe produse.

Pe baza relațiilor de comensurare a influenței factorilor asupra modificării cifrei de afaceri se obțin următoarele rezultate, redate în tabelul de mai jos:

Din analiza datelor pe grupe de produse putem afirma că, comparativ cu perioada precedentă, cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 2905,441 milioane lei, la care contribuția cea mai mare o are grupa 1 de produse care au vândute la prețuri mai mari față de perioada precedentă.

În grupa a 2-a de produse, cu toate că prețul de vânzare a crescut față de perioada precedentă, cifra de afaceri a înregistrat o scădere datorată scăderii cantității vândute ceea ce poate reprezenta un semnal negativ de pe piață în sensul scăderii cererii.

În grupa a 3-a de produse, deși s-a redus prețul, cifra de afaceri a înregistrat o creștere semnificativă datorată creșterii cererii de produse aparținând acestei clase, ceea ce a determinat obținerea unui profit suplimentar pentru firmă.

Ca măsuri urgente ce se impun pentru perioada următoare ar fi scăderea prețului la produsele aparținănd grupei a 2-a de produse sau implementarea unei campanii promoționale de relansare a produselor pentru ca în final să se reducă stocurile existente și chiar o creștere a vânzărilor .

III.2.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe produs

Metodologic, analiza se bazează pe mărimile relative de structură. Pentru comparații între exerciții și între firme este operațională folosirea coeficientului de concentrare (Gini-Struck).

unde: reprezintă ponderea activității, a produsului „i” în cifra de afaceri totală

n – este numărul de termeni ai seriei.

Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activități este esențială pentru înțelegerea strategiei firmei și poziției acesteia pe piață. În acest scop se urmărește evoluția componentelor cifrei de afaceri, și anume producția vândută, vânzări de mărfuri, prestări servicii. În funcție de natura sectorului de activitate, fiecare din componente se aprofundează pe structuri specifice.

Legătura dintre diversificarea activității unei firme și rezultatele acesteia este însă mult mai complexă. De aceea, în teoria economică se face, de regulă, distincție între gradul de diversificare și natura diversificării. În ceea ce privește primul aspect, este unanim acceptată și totodată verificată practic ideea că un grad sporit de diversificare asigură creșterea cifrei de afaceri, a rentabilității și, respectiv, reducerea riscului. Referitor la natura diversificării, studiile unor autori au concluzionat că diversificarea „legată” (diversificarea activității în cadrul aceluiași sector) este mai rentabilă decât diversificarea „nelegată” (diversificarea activităților aparținând unor sectoare diferite).

Structura vânzărilor pe produse poate fi investigată cu ajutorul metodei ABC. Analiza curbei teoretice permite identificarea, în totalul produselor comercializate, a trei grupe de produse cu caracteristici specifice:

-Grupa A: 15-20% din numărul de articole contribuie cu 65-70% la realizarea cifrei de afaceri;

-Grupa B: 20-25% din numărul de articole contribuie cu 20-25% la realizarea cifrei de afaceri;

-Grupa C: 60-65% din numărul de articole contribuie cu 15-20% la realizarea cifrei de afaceri.

Curba ABC în cazul structurii CA pe produse.

Zona A cuprinde produse cu o rotație rapidă ceea ce presupune existența lor în permanență la vânzare.

Zona B cuprinde articole standard, a căror rotație și marjă comercială sunt apropiate de media întreprinderii.

Zona C este formată din articole cu rotație scăzută, dar cu o marjă comercială mare. Curba ABC are atât o valoare statistică, cât și una indicativă. Astfel, dacă curba reală se află deasupra curbei teoretice, înseamnă că articolele grupei A sunt preponderente, iar gama sortimentală este formată dintr-un număr insuficient de articole. Invers, când curba reală se află sub cea teoretică, înseamnă că întreprinderea are un sortiment foarte larg în zonele B și C, care poate jena, îngreuna gestiunea întreprinderii, în special gestiunea stocurilor.

În cazul firmei Sandoz distribuția cifrei de afaceri pe produse se prezintă astfel:

Situația realizării cifrei de afaceri pe produse

Curba reală se situează deasupra curbei teoretice, deoarece aproape 70% din cifra de afaceri este dată de numai trei produse. Zonele B și C, care dețin 76,93% din numărul de produse, dau numai 32% din cifra de afaceri.

Dacă zona A este formată din produse de cerere constantă, cu o rotație rapidă și a căror piață se caracterizează printr-o concurență slabă, întreprinderea realizează cifra de afaceri preconizată cu un grad sporit de certitudine. Pe planul rentabilității, ea este de asemenea avantajată deoarece produsele comercializate, puține la număr și cu o rotație accelerată, reclamă cheltuieli de aprovizionare-stocare-vânzare reduse.

Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarea repartiție optimală:

-zona A: 10% din clienți reprezintă 50% din vânzări;

-zona B: 40% din clienți reprezintă 30% din vânzări;

-zona C: 50% din clienți reprezintă 20% din vânzări.

Analiza acestei distribuții teoretice permite desprinderea unor concluzii utile pentru fundamentarea deciziilor privind volumul activității, pentru securitatea și rentabilitatea firmei.

Astfel, grupa A contribuie într-adevăr preponderent la realizarea cifrei de afaceri, dar din punct de vedere al securității firmei este cea mai riscantă. Cu cât numărul de clienți din zona A este mai mic, cu atât riscul întreprinderii este mai mare.

Zona C, unde numărul de clienți este foarte mare, se caracterizează prin cheltuieli de exploatare ridicate (livrare, facturare etc), mai ales atunci când comenzile au o valoare scăzută. Dacă corelăm ponderea zonei C în realizarea cifrei de afaceri cu tendința cheltuielilor de exploatare, putem conchide că zona C dezavantajează întreprinderea atât în ce privește volumul activității, cât și rentabilitatea.

Zona B asigură cel mai mare grad de stabilitate, ca cifră de afaceri și rentabilitate.

În practica comercială, curba reală se poate situa deasupra curbei teoretice sau sub nivelul acesteia. Dacă curba reală se situează deasupra curbei teoretice, înseamnă că realiozarea cifrei de afaceri este dependentă de câțiva clienți. Apariția unor deficiențe în activitatea acestora periclitează activitatea și chiar existența firmei.

III.2.4. Reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai societății comerciale

Indicatorii în care este reflectată cel mai bine modificarea cifrei de afaceri au următoarele valori:

-profitul brut:

-rata rentabilității economice a activului

-rata rentabilității financiare a capitalului permanent:

-viteza de rotație a activelor circulante

-eliberările (imobilizările) de active circulante

-eficiența mijloacelor fixe (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe)

-eficiența muncii, caracterizate pe baza profitului pe un salariat

-valoarea adăugată aferentă cifrei de afaceri

III.3. Căi de creștere a cifrei de afaceri la S.C. SANDOZ S.R.L.

Scopul oricărei activități economice, în condițiile unei economii de piață, îl constituie obținerea de profit. Insă economia de piață presupune existența concurenței, ceea ce face ca agenții economici să urmărească cu foarte mare atenție evoluția indicatorilor care exprimă eficiența.

Un astfel de indicator îl constituie cifra de afaceri, de a cărei analiză depinde activitatea întregii întreprinderi.

Nivelul și dinamica cifrei de afaceri sunt influențate de o serie de factori naturali, tehnico-organizatorici, economici, structurali.

In economia țării noastre, în prezent, se pune problema modernizării și retehnologizării, stimulată de relațiile de proprietate privată și de acțiunea legilor economiei de piață, creându-se condițiile favorabile pentru creșterea productivității muncii și a eficienței economice, asigurând integrarea în economia de țărilor europene dezvoltate.

Căile principale de creștere a cifrei de afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicarea calității produselor, perfecționarea metodelor de marketing.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Poziția cifrei de afaceri în sistemul de performanțe economice al firmei (performanța firmei înțeleasă ca aptitudine a firmei de a-și mări volumul de activitate) este consolidată prin legătura dintre interesele generale ale managerilor și maximizarea cifrei de afaceri sau a vânzărilor, opțiunea managementului fiind, în general, maximizarea cifrei de afaceri în limite în care să fie realizat și un profit rezonabil.

Pentru întreprinderile producătoare capacitatea cifrei de afaceri de a reflecta activitatea unei întreprinderi depinde de natura sectorului de activitate. Astfel, în sfera producției de bunuri materiale, acest indicator poate da o imagine deformată asupra activității reale, care cuprinde, pe lângă producția vândută, pe cea stocată și imobilizată. În sfera serviciilor și a distribuției, cifra de afaceri reflectă corespunzător nivelul activității desfășurate.

La nivelul societății Sandoz se efectuează și analize-tematici realizate de departamente create special, cu caracter temporar (acțiuni de sampling, promoții) în funcție de scopul urmărit:

promovarea unor noi produse

studierea concurenței la anumite produse pentru stabilirea strategiei

extinderea sau restrângerea unor activități pentru realizarea unor produse

studii de fezabilitate

În efectuarea analizelor economico-financiare, Sandoy trebuie să ia în considerare atât relațiile structural-funcționale, cât și cele de cauză-efect.

Fiecare compartiment al societății trebuie să depășească stadiul de înregistrator al fenomenelor și să devină prima și cea mai importantă verigă de soluționare, de promovare a ideilor novatoare cu efecte benefice asupra activității firmei. Acest lucru impune implicarea instrumentului analizei economico-financiare.

În cercetarea fenomenelor și proceselor economice, societatea trebuie să țină seama de complexitatea acestora, și anume:

– același efect poate fi produs din cauze diferite

– aceeași cauză poate produce efecte diferite

– efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acțiuni sau forțe

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

BIBLIOGRAFIE

Antonescu C.; Andrei T.; Begu Liviu-Stelian, Bazele teoretice ale statisticii, Editura Fundatiei “Romania de Maine”, 2000

Bădiță M., Goschin Z., Cristache S., Statistică aplicată în economie, Editura Luceafărul, București, 2001.

Constantin ANGHELACHE, E. NICULESCU, Statistică: Indicatori, formule de calcul și sinteze, București, Editura Economică, 2001

Goschin Z., Statistică, Editura Expert, București, 1999

Isaic-Maniu, Al., Mitruț, Ct., Voineagu, V., Statistică Generală. Editura Independența Economică, 2001

Korka M.; Begu Liviu-Stelian; Tusa Erika, 171 Probleme de statistica teoretica si economica, Editura ASE, 2001

Mark Pinder, Stuart McAdam, Consultanță în afaceri, Ed. Teora, 1997

Radu Florea, Metode și tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999

Voineagu V., Lilea E., Goschin Z., Vătui M., Boldeanu D., Statistică economică. Teorie și aplicații, Editura Tribuna Economică, București, 2002.

www.sandoz.ro

www.zf.ro

www.punctul.ro