Studiu de Caz. Optimizarea Alcatuirii Bvc pe Surse de Finantare In Cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Sfantul Pantelimon

Organizația Mondială a Sănătății definește sistemul de sănătate prin „totalitatea organizațiilor, instituțiilor și resurselor consacrate ameliorarii sănătății” – „Raportul asupra sănătății în lume – 2000”.

Modalitatea în care sunt colectate fondurile necesare desfășurării activității în sectorul sanitar, precum și modul în care aceste fonduri sunt alocate și apoi utilizate reprezinta finanțarea unui sistem de sănătate .

Tipul de organizare a sistemului sanitar, combinat cu modalitatea de finanțare aleasă, influenteaza accesul la îngrijirile de sănătate, eficiența productiva, costul acestor îngrijiri și nu în ultimul rând calitatea serviciilor oferite. Aceste rezultate intermediare, determină rezultatele finale ale oricărui sistem de sănătate: protecția financiară contra riscurilor, starea de sănătate a populației și nu în ultimul rând gradul de satisfacție a consumatorilor de servicii.

Principalele modalitati de finanțare a sistemelor de sănătate sunt:

♦ finanțarea de la bugetul de stat;

♦ finanțarea prin asigurările sociale de sănătate;

♦ finanțarea prin asigurările private de sănătate;

♦ finanțarea prin plăți directe;

♦ finanțarea comunitară.

Este important sa mentionam ca puține țări folosesc o singură metodă de finanțare, în cele mai multe cazuri existand mai multe surse de finanțare a cheltuielilor pentru sănătate deoarece nici una din aceste metode nu este ideală și nu poate furniza o soluție perfecta, care să rezolve problemele grave cu care se confrunta finanțarea sănătății, mai ales în țările sărace.

FINANȚAREA DE LA BUGETUL DE STAT

Fondurile sunt colectate initial la bugetul de stat, ulterior fiind alocate sectorului sanitar. Persoanele asigurate contribuie în funcție de venit și nu în funcție de riscul individual, iar acoperirea populației este general.

Fondurile provin din :

♦ impozite generale;

Acestea provin din trei surse principale:

♦ taxe de import/export;

♦ impozite aplicate agenților economici;

♦ impozite pe salarii, precum și pe venitul global.

♦ taxe cu destinație specială pentru sănătate;

♦ alte venituri bugetare.

Din pacate fondurile colectate in acest mod nu constituie, o sursă de finanțare stabilă a sănătății. Atunci cand sunt combinate instabilitatea economică a țărilor în tranziție cu lipsa prioritizarii sistemului sanitar de catre unele guverne rezultatul nu poate fi reprezentat decat de o criză a fondurilor alocate sectorului sanitar.

Un rol determinat în distribuirea fondurilor către sănătate il au decidentii politici, anumite domenii putand fi favorizate în detrimentul altora, pe criterii subiective, determinate de anumite sfere de influență. In practica putem intalni cazuri de direcționare a banilor cu predilecție către programe de sănătate cu destinație clara, cum ar fi de exemplu prevenirea și combaterea afecțiunilor oncologice, ș.a.

OMS, Banca Mondială, UNICEF, sunt acele organizații internaționale care pot asigura sprijin logistic și financiar sectorului sanitar din țările mai putin dezvoltate economic, prin donații și împrumuturi externe. Deoarece rambursarea creditelor se realizează de la bugetul de stat am inclus aceste finantari în această secțiune .

Bugetul de stat reprezintă o sursă de finanțare importanta indiferent de tipul de sistem de sănătate. Atunci când aceasta este însă principala metodă de finanțare, vorbim despre sisteme naționale de sănătate.

FINANȚAREA PRIN ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Care este rolul asigurarilor de sanatate ?

pun laolaltă riscurile individuale ale unui număr mare de persoane, fiecare dintre acestea având o probabilitate mică a unui eveniment nedorit,

oferă posibilitatea fiecărei persoane incluse de a-și transfera riscul financiar asupra societății de asigurări, prin plata unei prime în contul căreia asigurătorul acceptă să plătească anumite beneficii, atunci când se produce un eveniment nedorit și care este prevăzut în polița de asigurare.

Tările cu venituri mari sau medii isi bazeaza acoperirea cheltuielilor din sectorul sanitar într-o proporție semnificativă prin asigurarile de sanatate.

Tipuri de asigurări de sănătate:

Asigurarea socială de sănătate

Asigurarea socială este obligatorie fapt care o diferențiază de asigurarea privată. Fiecare persoană din grupul eligibil trebuie să se înscrie și să plătească prima corespunzătoare. Primele și beneficiile prevăzute prin asigurarea socială sunt stabilite prin legislația în vigoare, spre deosebire de cele din asigurarea privată, care fac obiectul unui contract cu valoare juridică semnat de comun acord între părți si teoretic pot fi modificate mai greu.

Deosebirile cele mai importante dintre sistemul finanțării prin fonduri guvernamentale și sistemul asigurărilor sociale de sănătate sunt :

♦ asigurarea socială nu este un drept al tuturor cetățenilor, ci doar al acelora care sunt eligibili și își plătesc contribuția;

♦ asigurații percep faptul că ei plătesc o primă în schimbul serviciilor de care ar putea beneficia la un moment dat, devin deci conștienti că „sănătatea costă”;

♦ contribuțiile sunt destinate fondului asigurărilor sociale de sănătate, fiind astfel separate de fondurile guvernamentale, obținute, așa cum am arătat, prin impozite și taxe. Aceasta ar trebui să conducă, cel puțin teoretic, la imposibilitatea deturnării acestor fonduri, ele neputând lua o altă destinație decât cea pentru care au fost colectate;

♦ valoarea primelor de asigurare, precum și pachetul de servicii prevăzut nu pot fi schimbate printr-o decizie unilaterală a executivului. Aceste prevederi pot fi modificate doar prin intermediul legislației, lucru care presupune punerea de acord a tuturor părților interesate;

♦ spre deosebire de sistemul finanțării prin fonduri guvernamentale, sistemul asigurărilor sociale de sănătate este obligat să își mențină solvabilitatea prin mijloace proprii. Cei care îl administrează sunt răspunzători pentru colectarea și gestionarea fondurilor, existând deci o mai mare transparență față de contribuabili.

Finanțarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate se realizează prin contribuții obligatorii, de obicei în părți egale, din partea angajaților (sub forma unui procent din salariu) și a angajatorilor. În unele țări, în scopul includerii și a celor care lucrează în afără sectorului oficial, contribuția poate fi calculată ca procent din venitul global al persoanelor respective (ex. agricultori).

În cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, guvernul contribuie cu fonduri de la

bugetul de stat, în scopul finanțării unor obiective precise, care nu sunt suportate de asigurări: construcții și reabilitări în sectorul sanitar, programe de sănătate de interes național, dotarea cu aparatură de înaltă performanță, etc. Tot în sarcina guvernului ar trebui să cadă și grupurile defavorizate care nu sunt incluse în asigurările sociale de sănătate.

Asigurările sociale de sănătate pot fi :

Din punct de vedere al administrării fondurilor :

♦ asigurări sociale de sănătate administrate de către guvern, prin agenții guvernamentale;

♦ asigurări sociale de sănătate administrate de către casele de asigurări, publice sau private.

FINANȚAREA PRIN PLĂȚI DIRECTE

♦ plata în totalitate a serviciilor;

♦ co-plata (o sumă fixă pentru fiecare vizită medicală);

♦ co-asigurarea (un anumit procent din costul vizitei).

Co-plata și co-asigurarea sunt întâlnite majoritar în sectorul public al furnizării serviciilor medicale iar plata directă, în totalitate, a serviciilor medicale se realizează de regulă în sectorul privat.

Sistemul de sanatate din Romania

Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sănătății a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății prin cele 41 de direcții sanitare județene și direcția sanitară a municipiului București, constituit dintr-o rețea de spitale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare. În plus, existau și un număr de spitale, institute și centre naționale de înaltă specializare direct subordonate Ministerului Sănătății, precum și rețele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Serviciului Român de Informații, care furnizau servicii medicale și răspundeau de ocrotirea sănătății pentru o anumită categorie de populație.

În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanțare de la bugetul de stat/finanțare complementară – fond special de sănătate (O.G. nr. 22/1992), precum și finanțare externă – împrumuturi de la Banca Mondială (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare și donații.

Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sănătate și a sistemului de finanțare a serviciilor de sănătate.

Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au îmbunătățit simțitor prin acces gratuit la serviciile medicale, asistența medicală cu plată, acoperire națională, transferul responsabilităților – Direcțiile Sanitare Județene, Colegiul Medicilor din România, alegerea liberă a medicului, apariția noțiunii de «medic de familie» și apariția sectorului privat.

În iulie 1997, a fost adoptată de Parlamentul României și promulgată de Președintele țării Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și funcționând în cadrul unui sistem descentralizat. Ea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, începând cu 1 ianuarie 1999, dar a existat o perioadă de tranziție în anul 1998 în care Direcțiile Sanitare Județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. În consecință, de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcționat și casele de asigurări ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului prin consiliile de administrație, deci și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Implementarea sistemului de asigurări de sănătate și organizarea CNAS și a instituțiilor sale teritoriale.

Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate, primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate, a venit cu caracteristici noi și democrate (cuprindere obligatorie a populației într-un sistem unitar de protecție socială, alegerea liberă a medicului, unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate, acordare pachet definit de servicii medicale – reglementate prin Contractul–cadru, finanțare prin contribuții și subvenții de stat, echilibru financiar, funcționare descentralizată, solidaritate și subsidiaritate în colectarea și utilizarea fondurilor, echitate, accesibilitate în acordarea serviciilor medicale).

În perioada 1997 – 2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv prin O.U.G. nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O.U.G. nr. 180/2000.

Începând cu data de 20 noiembrie 2002 (data apariției în Monitorul Oficial), Legea asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997 a fost abrogată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 – privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (art. 108).

În luna noiembrie 2005 s-a publicat Ordonanța de urgență Nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel că CNAS a preluat, de la 01.01.2006, o atribuție care ani de zile a aparținut Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale. Apariția Ordinului Nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate este pasul logic care a urmat.

În anul 2006, intrarea în vigoare a Legii nr. 95, a însemnat un cadru unitar de reglementare a întregului sector de sănătate din România. Acest act normativ, cu modificările și completările ulterioare, a rămas până astăzi baza legislativă atât a sistemului de asigurări sociale de sănătate cât și a întregului sistem sanitar.

Evoluția sistemului de asigurări sociale de sănătate după intrarea României în UE

Intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a adus noi responsabilități caselor de asigurări de sănătate, legate de emiterea cardului european de asigurat CEAS, a certificatului de înlocuire a cardului și a formularelor europene E*** (redenumite recent S), precum și de gestionarea decontărilor tratamentelor în străinătate a asiguraților, respectiv a tratamentelor acordate în țara noastră a asiguraților din alte state europene.

În luna noiembrie 2008 a intrat în faza de operare proiectul Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI). Proiectul în valoare de aproape 120 milioane euro a fost lansat în anul 1999, dar din cauza unor contestații și a unor dificultăți financiare construirea propriu-zisă a început în anul 2002. Totodată, și operaționalizarea SIUI a fost decalată, atât din cauza întârzierii cu care a început construirea sistemului, cât și a modificărilor proiectului inițial care au devenit necesare pe parcurs, odată cu modificările succesive ale legislației și cu apariția de noi atribuții ale CNAS.

În pofida scepticismului cu care a fost privit la început de o parte a furnizorilor de servicii medicale și a opiniei publice, SIUI a permis treptat eficientizarea gestionării sistemului de asigurări sociale de sănătate, acest proiect fiind completat cu cel al rețetei medicale electronice SIPE, devenit operațional la 1 iulie 2012, precum și cu cel al dosarului electronic al pacientului DES, devenit operațional în luna aprilie 2014. Seria proiectelor de informatizare a sistemului de sănătate din România va continua cu introducerea cardului național de sanatate, care se află în plină desfășurare.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND ALCATUIREA BVC IN CADRUL UNUI SPITAL PUBLIC

Spitalele publice din tara noastra sunt, in general, unitati “non profit “, avand ca obiective realizarea serviciilor publice specifice fara a urmari realizarea de profit.

Spitalul public este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care furnizeaza servicii medicale si functioneaza pe principiul autonomiei financiare , activitatea fiind organizata pe baza bugetului de venituri si cheltuieli.

Bugetele institutiilor publice trebuiesc intocmite dupa un plan clar si logic de alocare a resurselor publice pentru indeplinirea cerintelor legale privind cheltuirea responsabila si eficienta a acestora.

Atunci cand bugetul este elaborat corect, acesta devine calea oficiala de implementare a politicilor financiare si a programelor institutiei.

Fundamentarea si aprobarea bugetelor institutiilor publice trebuie sa se efectueze in stricta corelare cu posibilitatile de incasare a veniturilor,estimate a se realiza.

In fundamentarea cheltuielilor, institutiile publice sunt motivate si interesate sa-si stabileasca cat mai eficient obiectivele, directiile de actiune, prioritatile si oportunitatile.

NORMELE METODOLOGICE pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public aprobate prin ORDIN nr. 1.043/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public prevad ca:

“ (1) Spitalul public este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care furnizeaza servicii medicale. Spitalul public este institutie publica finantata integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare, care presupune urmatoarele:

a) organizarea activitatii spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, pe total unitate, precum si pe fiecare sectie sau compartiment, astfel incat cheltuielile necesare pentru realizarea serviciilor medicale sa fie acoperite din veniturile realizate;

b) evaluarea corecta a veniturilor proprii, fundamentarea cheltuielilor pe baza propunerilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, in raport cu obiectivele programate, si elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli potrivit Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005;

c) aprobarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli, la propunerea managerului spitalului, de catre ordonatorul de credite ierarhic superior, respectiv conducatorul directiei de sanatate publica sau ministrul sanatatii ori, dupa caz, consiliul local, judetean sau primarul general al municipiului Bucuresti;

d) repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat pe sectiile si compartimentele din structura spitalului;

e) modificarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre structurile care l-au aprobat;

f) executarea bugetului de venituri si cheltuieli printr-o buna gestiune economico-financiara, realizarea serviciilor medicale contractate, precum si a celorlalte prestatii si activitati ale spitalului, in conditii de echilibru financiar intre venituri si cheltuieli.

(2) Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica sau juridica, care indeplineste atributiile ordonatorului tertiar de credite, in conditiile legii. Managerul, persoana fizica sau juridica, incheie contract de management cu ministrul sanatatii ori, dupa caz, cu primarul unitatii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucuresti sau presedintele consiliului judetean, pe o perioada de maximum 3 ani, in care se cuprind si obligatii legate de realizarea indicatorilor economico-financiari rezultati din modul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli.

Conform acelorasi norme structura bugetului de venituri si cheltuieli cuprinde resursele financiare si cheltuielile din cadrul unui an bugetar, necesare in vederea asigurarii conditiilor de desfasurare normala a activitatii spitalelor publice, de furnizare a serviciilor medicale contractate cu casele de asigurari de sanatate, precum si a altor servicii, in conditiile legii. Veniturile si cheltuielile se cuprind in macheta de buget din structura prevazuta in Clasificatia indicatorilor privind finantele publice, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului se compune din:

a) bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului

b) bugetele de venituri si cheltuieli ale sectiilor/compartimentelor

c) situatia privind numarul de posturi si structura acestora,

d) bugetul fondului de dezvoltare al spitalului,

(2) Veniturile proprii ale spitalelor se cuprind in macheta de buget pe capitole, subcapitole si paragrafe. In capitolul de venituri se evidentiaza:

a) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale incheiate de spitale cu casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, in calitate de furnizor de servicii medicale, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, precum si din alte prestatii si activitati prevazute de lege;

b) valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale cu case de asigurari de sanatate private sau cu operatori economici;

c) valoarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale solicitate de alte unitati spitalicesti, farmaceutice, de cabinete medicale sau de alte unitati sanitare publice ori private acreditate, care nu au specialisti pentru unele activitati sau manopere medicale;

d) sume realizate din editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

e) sume realizate din servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor terti, atat in structurile cu paturi, cat si in cele ambulatorii;

f) sume realizate din servicii de asistenta medicala la domiciliu, furnizate la cererea pacientilor;

g) valoarea contractelor de cercetare si alte surse;

h) valoarea contractelor reprezentand asocieri investitionale in domenii medicale ori de cercetare medicala si farmaceutica;

i) sume din inchirierea unor spatii medicale catre alti furnizori de servicii medicale, in conditiile legii;

j) sume din inchirierea de echipamente, aparatura medicala si alte bunuri catre alti furnizori de servicii medicale, in conditiile legii, care apartin spitalului;

k) sume din donatii si sponsorizari;

l) sume din legate;

m) sume alocate de la bugetul de stat si din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice, in conditiile si potrivit destinatiilor stabilite de lege;

n) sume alocate de la bugetul local, in conditiile si potrivit destinatiilor stabilite de lege;

o) valoarea contractelor incheiate de spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale cu directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti pentru: desfasurarea activitatilor prevazute in programele nationale de sanatate; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul cabinetelor medicale cuprinse in structura organizatorica aprobata in conditiile legii; asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfasoara activitati de cercetare stiintifica; cheltuieli de natura bunurilor si serviciilor necesare cabinetelor de medicina sportiva, cabinetelor TBC, cabinetelor LSM; cheltuieli prevazute de lege pentru UPU/CPU; drepturile salariale ale rezidentilor pe toata perioada anilor de studiu I-VII;

p) valoarea contractelor incheiate de spitale cu institutele de medicina legala din centrele medicale universitare la care sunt arondate, pentru asigurarea drepturilor de personal si a cheltuielilor materiale necesare functionarii.

(3) Veniturile proprii evidentiate si realizate de spital, altele decat sumele provenite din bugetul de stat, de la bugetul local, din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii (accize), la capitolul cheltuieli si care nu au o anumita destinatie si pot fi utilizate pentru cheltuieli curente si de capital.

(4) Veniturile spitalelor provenite din fonduri din bugetul local, din bugetul de stat, precum si din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice se utilizeaza numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate, potrivit legii.

(5) Spitalele publice din subordinea Ministrului Sanatatii, a directiilor de sanatate publica si cele din subordinea autoritatilor administratiei publice locale pot primi cu titlu gratuit, in conditiile actelor normative in vigoare, medicamente prin programele nationale de sanatate.

(6) Unitatile sanitare publice cu paturi care deruleaza proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, in executie, vor detalia subdiviziunile de la capitolul 45.10 „Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari” si de la titlul 56.10 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare” pe subcapitole si paragrafe la venituri si, respectiv, pe articole si alineate la cheltuieli, potrivit Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005.

(7) Cheltuielile spitalului se evidentiaza in macheta de buget pe structura clasificatiei economice si functionale pe total cheltuieli si, separat, cheltuielile privind activitatea finantata din venituri proprii (exclusiv subventiile), cheltuielile privind activitatile finantate din sume de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul constituit din contributiile instituite pentru producerea, importul si publicitatea pentru produse din tutun si alcool, precum si, dupa caz, din alte surse de venituri a caror utilizare este stabilita prin lege.

(8) Bugetul de venituri si cheltuieli se elaboreaza in conditii de echilibru financiar intre venituri si cheltuieli.

(9)Excedentul bugetului de venituri si cheltuieli se stabileste ca diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor. Bugetul spitalelor publice poate fi incheiat cu excedent sau cu excedent zero, cand veniturile sunt egale cu cheltuielile. Excedentul anual rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie. In situatia in care spitalul public a ramas cu excedent de casa la finele anului precedent, pentru utilizarea acestuia in noul exercitiu bugetar, veniturile si cheltuielile pentru exercitiul curent se maresc in limita excedentului inregistrat la finele anului precedent si care se afla sub forma de disponibilitati in contul curent deschis la Trezoreria Statului. In aceasta situatie cheltuielile activitatii curente vor fi egale cu veniturile, iar excedentul de casa se va inregistra in buget ca venit la cap. 40 «Operatiuni financiare», paragraful 15 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli».

2.2. Elaborarea si fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli

(1) In etapa de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli comitetul director trebuie sa analizeze resursele posibile si cheltuielile necesare, reflectate intr-un proiect de buget fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmeaza a fi furnizate, alte resurse, dezvoltarea/restructurarea unor activitati, dupa caz.

(2) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se elaboreaza de catre comitetul director pe baza propunerilor prezentate de conducatorii sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, avand in vedere:

a) estimarea veniturilor ce urmeaza a se realiza din activitatea de furnizare a serviciilor medicale, alte prestatii si activitati;

b) cheltuielile necesare si prioritatile stabilite pentru activitatea de acordare a asistentei medicale si alte activitati;

c) realizarea echilibrului financiar intre veniturile si cheltuielile cuprinse in proiectul de buget.

Propunerile prezentate sunt centralizate de catre compartimentul financiar-contabil al spitalului.

(3) Fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli reprezinta un complex de analize si decizii prin care managerul evalueaza nivelul surselor de venituri si perioada in care urmeaza sa se incaseze, dimensioneaza categoriile de cheltuieli necesare, le prioritizeaza si le prevede in stransa corelare cu perioada de incasare a veniturilor.

(4) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli are la baza principiul specializarii bugetare, potrivit caruia veniturile si cheltuielile se inscriu pe surse de provenienta si pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

(5) Fundamentarea veniturilor spitalului se face pentru fiecare sursa de venit, prin indicatori care sa conduca la stabilirea corecta a nivelului acestora. Analiza cuprinde situatia veniturilor realizate in ultimii 3 ani.

(6) La fundamentarea veniturilor se au in vedere aspectele care reglementeaza sursele de venituri si conditiile specifice fiecarei unitati de furnizare a serviciilor medicale, dupa cum urmeaza:

a) la estimarea veniturilor din contractele incheiate cu casele de asigurari de sanatate pentru furnizarea serviciilor medicale se iau in consideratie:

– conditiile de contractare prevazute anual prin Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, normele de aplicare ale acestuia, precum si celelalte reglementari in domeniu;

– numarul de servicii pe structura (spitalizare continua, de zi etc.) estimat a se realiza si finanta;

– modalitatea de plata (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de spitalizare, cronici, UPU etc.);

– inflatia prognozata;

– analiza valorii serviciilor in anul curent fata de anul precedent si identificarea cauzelor plusurilor si minusurilor constatate;

b) la estimarea veniturilor realizate din serviciile prestate persoanelor fizice si juridice se au in vedere:

– numarul estimat al persoanelor solicitante;

– volumul si natura serviciilor medicale solicitate la cerere;

– veniturile medii pe persoana;

– analiza comparativa a estimarilor din anul curent cu realizarile din anul precedent;

c) veniturile din asocieri investitionale se estimeaza pe baza contractelor in curs si care raman valabile si in anul curent sau pe baza noilor contracte;

d) alte venituri, in concordanta cu volumul prestarilor de servicii medicale, inclusiv actele aditionale, avand ca nivel de referinta realizarile din anul anterior, cresterea sau reducerea capacitatii unitatii de a presta servicii medicale, indicele de inflatie prognozat de catre institutiile abilitate, noi surse de venituri etc.;

e) la estimarea veniturilor din contractele incheiate cu directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se iau in consideratie conditiile de contractare, modalitatile privind executarea si decontarea sumelor, destinatia acestora;

f) la estimarea veniturilor din contractele incheiate cu institutele de medicina legala din centrele medicale universitare la care sunt arondate se iau in consideratie conditiile de contractare, modalitatile privind executarea si decontarea sumelor, destinatia acestora.

(7) Fundamentarea cheltuielilor se efectueaza de comitetul director impreuna cu sefii de sectii si compartimente, urmarindu-se in principal:

a) utilizarea resurselor materiale si banesti pentru cheltuieli oportune si strict necesare;

b) reducerea cheltuielilor materiale, de functionare si administrare prin stabilirea de norme proprii de consum;

c) aprovizionarea cu materiale sanitare, medicamente pentru asigurarea tratamentului adecvat, in limita cerintelor actelor medicale, evitandu-se formarea de stocuri;

d) stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate la nivelul sectiilor, stabilirea listelor proprii de medicamente, materiale sanitare si reactivi, aprobate de comitetul director;

e) stabilirea necesarului de lucrari de intretinere pe baza de studii si documentatii tehnice in cadrul unor strategii de imbunatatire a calitatii actului medical;

f) evaluarea produselor din gestiuni si eliberarea acestora in functie de cerintele actelor medicale si de respectarea scopului pentru care au fost achizitionate;

g) intarirea controlului intern asupra consumurilor pe sectii si compartimente;

h) reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizarii unor servicii si activitati, potrivit normelor legale.

(8) La fundamentarea cheltuielilor se mai au in vedere urmatoarele:

a) indicatorii fizici cu ajutorul carora se poate aprecia efortul financiar (numar de salariati, numar de cazuri externate, numar de paturi, numar de zile de spitalizare etc.);

b) evolutia cheltuielilor pe ultimii 3 ani, pentru a constata tendinta de crestere sau de reducere a cheltuielilor;

c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare sectie sau compartiment si a responsabilitatilor stabilite conducatorilor acestor structuri;

d) normele si reglementarile privind efectuarea cheltuielilor (alocatii de hrana, salarii etc.);

e) eliminarea sau reducerea practicilor anterioare care au condus la cheltuieli neeconomicoase.

(9) Estimarea cheltuielilor necesita efectuarea calculelor pentru stabilirea necesarului de resurse umane, materiale si de capital, stabilirea cheltuielilor directe, indirecte si generale necesare pentru realizarea serviciilor medicale. La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au in vedere prevederile legale ce reglementeaza fiecare natura de cheltuieli, precum si alte elemente de calcul, dupa cum urmeaza:

a)cheltuieli de personal (titlul 10):

– in domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice managerul stabileste si aproba numarul de personal pe categorii si locuri de munca, propune structura organizatorica si reorganizarea unitatii. La stabilirea numarului de posturi se are in vedere realizarea furnizarii serviciilor medicale contractate, cu imbunatatirea calitatii la acordarea actului medical;

– calculul numarului de personal si al necesarului de cheltuieli de personal se face pe baza statului de functii aprobat, prin evaluarea drepturilor de personal, in detaliu, pe structura clasificatiei indicatorilor financiari, pentru intregul personal, pe baza organigramei unitatii, pe fiecare sectie si compartiment ale spitalului;

– numarul de posturi, structura acestora si cheltuielile cu salariile se aproba ca anexa la bugetul de venituri si cheltuieli al fiecarei unitati sanitare publice;

– numarul de posturi aprobat prin bugetul fiecarei unitati sanitare publice nu poate fi depasit;

– cheltuielile aferente drepturilor de personal se stabilesc potrivit legii si sunt supuse aprobarii ordonatorului principal de credite, cu avizul consiliului de administratie, conform anexei nr. 5;

b) bunuri si servicii (titlul 20).

Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri si servicii se fundamenteaza pe fiecare alineat, avandu-se in vedere:

– necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare sectie si compartiment, stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

– numarul de cazuri externate;

– alocatiile legale de hrana pe tipuri de sectii;

– necesarul de materiale sanitare, medicamente, reactivi etc.;

– necesarul fundamentat pentru cheltuieli de reparatii curente;

– alte activitati si consumuri necesare;

c) cheltuielile de capital se estimeaza tinandu-se cont de propunerile justificate ale sectiilor si compartimentelor, pe baza de documentatii tehnice, in conditiile legii. Cheltuielile de capital se inscriu in lista de investitii ce constituie anexa la bugetul de venituri si cheltuieli, conform Ordinului ministrului finantelor nr. 2.487/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finantarea investitiilor institutiilor publice prin trezoreria statului si a Normelor metodologice privind aplicarea de catre trezoreriile statului a mecanismului de finantare a investitiilor institutiilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare. In cadrul cheltuielilor de capital, cheltuielile din Fondul de dezvoltare al spitalului se evidentiaza distinct in conformitate cu conditiile cuprinse in prezentele norme metodologice.

(10) Spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, alocate prin transfer autoritatilor administratiei publice locale, pentru:

– finantarea obiectivelor noi de investitii, de investitii in continuare aflate in derulare, nominalizate in listele de investitii, anexa la bugetul Ministerului Sanatatii din legea bugetului;

– dotarea cu aparatura medicala;

– reparatii capitale;

– obiective de modernizare, transformare si extindere a constructiilor existente si expertizare, proiectare si consolidare a cladirilor.

Sumele se aloca in conformitate cu criteriile si conditiile prevazute de lege, aprobate anual prin ordin al ministrului sanatatii.

(11) In cazul in care spitalul deruleaza programe nationale de sanatate, calculul necesarului se face avand in vedere prevederile cuprinse in normele de organizare si finantare a programelor nationale de sanatate in vigoare la data fundamentarii bugetului de venituri si cheltuieli.

Negocierea contractului de furnizare de servicii medicale si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli

(1) Contractul de furnizare de servicii medicale se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in conditiile stabilite in contractul-cadru si in normele de aplicare a acestuia.

(2) Reprezentantii directiilor de sanatate publica sau ai Ministerului Sanatatii, dupa caz, in functie de subordonare, au rol de supraveghere a procesului de negociere, urmarind ca aceasta sa se realizeze pe baza prevederilor legale, colaborand in acest sens cu reprezentantii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si ai caselor de asigurari de sanatate, dupa caz.

(3) In cazul refuzului uneia dintre parti de a semna contractul de furnizare de servicii medicale, se constituie o comisie de mediere formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care in termen de maximum 10 zile solutioneaza divergentele.

(4) In cazul spitalelor publice apartinand autoritatilor administratiei publice locale, comisia de mediere este formata din reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

(5) Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se definitiveaza dupa semnarea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurari de sanatate.

(6) Proiectul bugetului spitalului public, precum si bugetele sectiilor si compartimentelor spitalului se prezinta, pentru avizare, consiliului de administratie al spitalului.

(7) Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba de ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului. Bugetul de venituri si cheltuieli va fi insotit de o nota de prezentare a bugetului spitalului care va cuprinde enumerarea surselor de venituri si a sumelor corespunzatoare fiecarei surse de venit, precum si masurile preconizate de spital pentru incadrarea cheltuielilor in prevederile bugetare de cheltuieli si in nivelul veniturilor estimate a fi realizate. In cazul existentei unor obligatii catre furnizori la data intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli, acestea vor fi evidentiate separat, stabilindu-se posibilitatile si intervalul in care vor fi achitate.

(8) Dupa aprobare, bugetul se repartizeaza pe sectii si compartimente. Bugetele pe sectii si compartimente se comunica sefilor de sectie si intra in executie odata cu incheierea contractului de administrare.

(9) Un exemplar al bugetului de venituri si cheltuieli aprobat (in copie) se prezinta unitatii Trezoreriei Statului la care unitatea sanitara are conturile deschise.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli

(1) Veniturile unitatii sanitare publice se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza potrivit dispozitiilor legale aplicabile unitatilor finantate integral din venituri proprii. Veniturile se inregistreaza in contabilitatea spitalului in conturile corespunzatoare de venituri la momentul crearii lor.

(2) Sumele aprobate la cheltuieli, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime, care nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.

(3) Cheltuielile inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli au destinatie precisa si limitata si nu pot fi efectuate daca nu au temei legal.

(4) Documentele privind angajarea, lichidarea si ordonantarea pentru propunerile privind cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare se emit de catre sectiile din spital, care reprezinta compartimentele de specialitate, si se semneaza de seful de sectie sau de inlocuitorul acestuia, in calitate de conducator al compartimentului de specialitate.

(5) Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza pe parcursul exercitiului financiar, in limita disponibilului de prevederi la cheltuieli, pe subdiviziunile (subcapitol, titlu, articol si alineat) la care se incadreaza plata respectiva, si a disponibilului din cont.

(6) Platile se efectueaza de catre persoanele care indeplinesc functia de contabil, stabilite de catre conducatorul institutiei sanitare publice, in conformitate cu Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Obligatiile de plata catre furnizori se inregistreaza in contabilitatea spitalului pe baza documentelor justificative care reflecta crearea obligatiei de plata, si nu cand are loc plata.

(7) Sumele ramase neutilizate la finele anului, cu exceptia sumelor alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii, se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital.

(8) Sumele care se deconteaza in luna ianuarie, aferente serviciilor medicale acordate in luna decembrie in baza contractelor incheiate cu casa de asigurari de sanatate, inclusiv regularizarile aferente anului precedent, se includ in bugetul de venituri si cheltuieli si reprezinta venituri ale anului curent.

(9) Sumele reprezentand drepturile de personal aferente lunii decembrie a anului curent se inregistreaza pe cheltuiala acestui an.

(10) Executia bugetului de venituri si cheltuieli se deruleaza prin conturile deschise la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului pe seama spitalului public, iar operatiunile respective sunt inregistrate in contabilitatea proprie, potrivit normelor si procedurilor aprobate pentru institutiile publice. Pentru veniturile incasate si platile dispuse in limita bugetului de venituri si cheltuieli (pe subdiviziunile acestuia), institutia sanitara publica are deschise la Trezoreria Statului urmatoarele conturi:

. contul 5041 „Disponibil din activitatea sanitara conform Legii nr. 145/1997″, in care se inregistreaza:

– veniturile proprii incasate din activitatea de prestari de servicii medicale pe baza de contracte incheiate cu casa de asigurari de sanatate, acte aditionale la contracte, venituri din servicii medicale la cerere;

– venituri din inchirieri, asociatii investitionale in domeniul medical ori de cercetare stiintifica medicala si farmaceutica, editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical, donatii si sponsorizari, alte surse;

– platile dispuse in limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli.

(10.1)Operatiunile efectuate si evidentiate in contul de mai sus se inregistreaza in mod corespunzator in contabilitatea proprie in conturile urmatoare:

– 560 «Disponibil al institutiilor publice finantate integral din venituri proprii»;

– 751.01.00 «Vanzari de bunuri si servicii», cod 33.16;

– 750.00.00 «Venituri din proprietate», cod 30.05;

– 791.00.00 «Venituri din valorificarea unor bunuri», cod 39;

– 773.1 «Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala», cod 36.50;

– 779 «Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit», cod 37;

– in contul 50.47 «Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala», deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului si a municipiului Bucuresti, nu se mai incaseaza sume, acestea urmand sa fie incasate in urmatoarele conturi analitice:

a) 50.47.03 «Disponibil din sume primite de la bugetul de stat» – pentru gestionarea sumelor primite de la bugetul de stat;

b) 50.47.04 «Disponibil din sume primite de la bugetul local» – pentru gestionarea sumelor primite de la bugetul local;

c) 50.47.10 «Disponibil din sume primite din bugetul constituit din contributii asupra produselor din tutun si alcool» – pentru gestionarea sumelor primite din bugetul constituit din contributii asupra producerii, comercializarii si publicitatii asupra produselor din tutun si alcool.

(10.2)Operatiunile efectuate si evidentiate in contul de mai sus se inregistreaza in mod corespunzator in contabilitatea proprie in conturile:

a) pentru sumele primite de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Educatiei Nationale se utilizeaza:

– contul 551.1 «Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala – buget de stat»;

– contul 773.1 «Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala – buget de stat» (36.50.02);

– conturile 551.1 si 773.1 se dezvolta pe analitice, dupa caz;

b) pentru sumele primite din bugetul constituit din contributii instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si alcool se utilizeaza:

– contul 551.2 «Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala – contributii instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si alcool»;

– contul 773.2 «Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala – contributii asupra producerii, comercializarii si publicitatii pentru produse din tutun si alcool» (36.50.03);

c) pentru sumele primite de la bugetele locale se utilizeaza:

– contul 551.3 «Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala – buget local»;

– contul 773.3 «Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala – buget local» (36.50.01).

(11) In conformitate cu pct. 5 din normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, managerii spitalelor, in baza atributiilor pe care le indeplinesc ca ordonatori tertiari de credite, au obligatia organizarii evidentei creditelor bugetare aprobate, a angajamentelor bugetare si legale, folosindu-se in acest scop conturile in afara bilantului:

– contul 8060 „Credite bugetare aprobate”;

– contul 8066 „Angajamente bugetare”;

– contul 8067 „Angajamente legale”.

Conturile mentionate mai sus se desfasoara in evidenta analitica conform reglementarilor in vigoare, pentru activitatea realizata din venituri proprii si pentru cheltuielile efectuate din sumele primite din alocatii cu destinatie speciala, pe capitole si, in cadrul acestora, pe titluri, articole si alineate. Pentru cheltuielile din bugetul de stat conturile respective se desfasoara pe fiecare actiune si program, pe titluri, articole si alineate.

(12) Managerii spitalelor au obligatia de a analiza si raporta lunar, trimestrial si anual executia bugetului de venituri si cheltuieli ordonatorului de credite ierarhic superior. Analiza se efectueaza atat la nivelul bugetelor sectiilor si compartimentelor, cat si pe total spital, pentru a se identifica aspectele care influenteaza negativ executia bugetara si, implicit, realizarea contractului de administrare.

Fondul de dezvoltare a spitalului

(1) Fondul de dezvoltare a spitalului se utilizeaza pentru dotarea spitalului si se constituie din urmatoarele surse:

a) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum si din cele casate cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare;

b) sponsorizari cu destinatia „dezvoltare”;

c)o cota de 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele exercitiului financiar, numai daca spitalul nu are obligatii restante la data repartizarii excedentului si sunt acoperite toate angajamentele legale ramase neachitate la finele anului precedent;

d) sume rezultate din inchirieri, in conditiile legii;

e) cota-parte de pana la 5% din amortizarea calculata lunar pentru activele fixe, exclusiv cladirile, si preliminata pe an, potrivit anexei nr. 4a), cu conditia pastrarii echilibrului financiar. Calculul sumei constituite din amortizare se efectueaza in baza datelor din Nota de calcul privind modul de constituire a cotei-parti din amortizarea activelor fixe, cuprinsa in Fondul de dezvoltare al spitalului, potrivit anexei nr. 4b). Suma calculata se retine din excedentul anului precedent.

(2) Evidenta cheltuielilor din Fondul de dezvoltare al spitalului se face pe subdiviziunile titlului 70 „Cheltuieli de capital” al Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.954/2005.

(3) Sumele neutilizate la finele anului din Fondul de dezvoltare al spitalului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

(4) Soldul contului de disponibil pentru Fondul de dezvoltare al spitalului se vireaza in contul 5041, deschis la unitatile Trezoreriei Statului.

Dispozitii finale

(1)Serviciile medicale realizate de spitale peste valoarea contractata se factureaza distinct.

Contravaloarea acestor servicii se prevede in bugetul unitatii sanitare atat la venituri, cat si la cheltuieli, in conditiile suplimentarii, prin act aditional, a valorii contractului incheiat cu casa de asigurari de sanatate.

Studiu de caz

Optimizarea alcatuirii BVC pe surse de finantare in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Sfantul Pantelimon

ISTORICUL SPITALULUI CLINIC DE URGENTA “SFANTUL PANTELIMON”

Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” a fost construit in anii 1970-1972 si dat in folosinta in august 1972 sub numele de Spitalul “23 August”. Spitalul a fost construit concomitent cu platforma industriala 23 August si gandit sa deserveasca noul cartier muncitoresc ce se dezvolta odata cu platforma.

Alaturi de spital a fost concomitent data in folosinta si Policlinica “23 August” – actualul ambulatoriu al spitalului “Sf.Pantelimon” destinata sa raspunda si ea solicitarilor pacientilor din zona “23 August ” si vecinatati.

Inca de la infintarea sa spitalul a reprezentat prin sectiile sale clinice o baza puternica de invatamant pentru studentii in medicina si viitorii medici si asistenti medicali.

Aici si-au desfasurat activitatea doctori care fac mandria medicinei romanesti profesori universitari ca: Prof. Dr Pavel Siminici, Prof. Dr. Ion Ioan Costica, Prof. Dr. Adrian Paraschiv, Prof. Dr. Henriette Ciortoloman, Prof. Dr. Valeriu Popescu, Prof. Dr. Ioan Alexandru, Prof. Dr. Rebedea.

Din 1972 pana in 1993 spitalul a avut in structura sa clinica de chirurgie generala , clinica de medicina interna , clinica de obstetrica si ginecologie , clinica de pediatrie si neonatologie, compartimentul de anestezie si terapie intensiva ,laboratorul de anatomie patologica, compartimentul de radiologie si laboratorul de analize medicale.

In 1991 spitalul devine Spitalul Clinic “Sf. Pantelimon” iar in 1993 odata cu schimbarea structurii sistemului de urgenta a Municipiului Bucuresti spitalul se transforma in Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” unul din cele 5 spitale de urgenta de adulti din Bucuresti (SCUSP), unul din cele mai importante spitale de urgență de adulți din București, care deservește atât zona de sud-est a capitalei cât și zonele limitrofe Municipiului București.

Cu transformarea spitalului in spital de urgenta si structura sa se schimba astfel incat clinica de pediatrie este transferata la spitalul Victor Gomoiu si apar noi sectii , clinici ,compartimente si departamente care sunt necesare acticvitatii de urgenta: clinica de ortopedie si traumatologie, clinica de neurochirurgie, sectia de cardiologie, compartimentul de chirurgie plastica si reparatorie, compartimentul de chirugie vasculara, departamentul de urgenta.

Odata cu transformarea spitalului are loc si schimbarea Policlinicii “Sf.Pantelimon”care s-a modernizat in timp astfel ca in 1995 s-au desprins din ea cabinete de medicina generala iar in 1999 o data cu transformarea ei in Ambulatoriul Spitalului de Urgenta “SF.Pantelimon” isi desfasoara activitatea cabinete de medicina interna si cardiologie , chirurgie generala , gastroenterologie , obstetrica ginecologie ,planing familial, ortopedie traumatologie, oftalmologie si ORL.

Anul 2014 – cei mai importanti indicatori ai SCUSP

In anul 2014, în Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” s-au internat peste 27.200 de pacienți, s-au efectuat peste 50.800 de consultații în ambulator, 89.000 de consultații în UPU și aprox. 353.000 de analize medicale de laborator.

În anul 2014, din totalul pacienților spitalului, 40% au domiciliul în afara Municipiului București iar 30 dintre aceștia sunt din mediul rural.

Datorită diversității multidisciplinare, în Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” se internează pacienți de toate vârstele, multitarați, de multe ori neoplazici, cu afecțiuni grave și complexe, care necesită resurse medicale și financiare crescute față de pacienții obișnuiți. Adresabilitatea este asadar națională.

Structura Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” cuprinde 525 de paturi .

Activitatea medicală clinică a spitalului este desfășurată în clinicile și compartimentele sale, organizate astfel:

 clinica cardiologie – 65 paturi;

 clinica medicină internă, în care se regăsește compartimentul de gastro-enterologie (12 paturi) – 65 paturi;

 clinica chirurgie generală, în care se regăsesc compartimentul de chirurgie plastică (10 paturi) și compartimentul de chirurgie vasculară (6 paturi) – 90 paturi;

 clinica neurochirurgie – 42 paturi;

 clinica ortopedie – 74 paturi;

 clinica obstetrică-ginecologie – 65 paturi;

 -Sectia clinica obstetrică patologică, 42 paturi;

 -Sectia neonatologie, 47 paturi, din care:

 -Compartiment prematuri 8 paturi;

 -Compartiment terapie intensiva 9 paturi;

 -Secția ATI, 25 paturi

 -Compartimentul de ORL, 5 paturi;

 -Compartimentul de oftalmologie, 5 paturi;

Pe lângă aceste secții și compartimente, în spital mai funcționează, pe lângă alte importante compartimente paraclinice, laboratorul de radiologie și imagistică medicală (CT), laboratorul de anatomie patologică, Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) și un ambulatoriul de specialitate cu 20 specializări.

Resursele Umane ale Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” sunt gestionate echilibrat . Astfel :

Proporția medicilor din totalul personalului – 94,8%

Proporția personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical – 101,1%

Proporția personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului – 188%

Activitatea este diversificata in Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” se desfășoară activitate medicală clinică, de învățământ universitar și preuniversitar și activități de cercetare experimentală și didactică.

Există o mare adresabilitate pentru tratamente diversificate și intervenții complexe, în toate specializările clinice ale spitalului, oferindu-se tratament specializat pacienților care solicită aceste servicii medicale.

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ – ARGUMENTE:

Activitatea de cercetare din spital, confirmată de numărul mare de articole, incluse în monografii publicate în țară și străinatate, este recunoscută în comunitatea medicală din România, fapt dovedit și de participarea la multiple networkuri europene și în întâlniri multinaționale.

Activitatea de cercetare este orientată spre domeniul chirurgical și al medicinei interne, în Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” aflându-se, la acest moment, în derulare 12 studii clinice la care participă atât cadrele universitare și cercetătorii cât și medicii din secțiile clinice.

ACTIVITATE DIDACTICĂ ȘI DE EDUCAȚIE MEDICALĂ CONTINUĂ

In toate secțiile clinice se desfășoară activitate didactică medicală,

Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” fiind centru de referință în pregătirea postuniversitară în specialitățile secțiilor, oferind posibilități multiple de supraspecializare în domeniile sale de competență.

Activitatea de asaistenta medicala in Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon”

Se desfășoară la un inalt standard, oferind pacienților un grad ridicat de satisfacție si este asigurata prin personal medical calificat care tratează cazuri complexe.

Indicele de complexitate a cazurilor (ICM) a avut o evoluție ascendentă, cu valori cuprinse intre 0.9574 și 1.0218 in 2011, la 1.1587 în 2012 si 1.1238 și 1.2970 la sfârșitul anului 2013, respectiv 1.2116 și 1,2346 în anul anul 2014 și 1.2318 la 31.03.2015.

Durata medie de spitalizare (DMS) a scăzut an de an, valorile înscriindu-se între 4.83 în anul 2011, respectiv 4.80 in 2012, 4.04 în anul 2013, 5,45 și 4,56 la sfârșitul anului 2014 și 4.82 la 31.04.2015

Activitatea de asistență medicală – ARGUMENTE:

Mortalitatea intraspitalicească, în scădere față de anul trecut, a avut valori de 2,51% în 2011, 3,04 în 2012, 2,55 în anul 2013, 3,35 la finele anului 2014 și 3.71 la 31.04.2015 în condițiile în care complexitatea afecțiunilor care se tratează în spital este extrem de diversificată.

Proporția pacienților de 90.16 internați în anul 2014 în regim de urgență, respectiv 93.40 la 31.04.2015 justifică integrarea spitalului în sistemul medical de urgență al Municipiului București.

SITUAȚIA ACTUALĂ

Situația dotării – ARGUMENTE:

 Dotarea Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” este una care asigură un act medical performant.

 Spitalul are 18 săli de operație (din care 17 sunt moderne) cu aparatură performantă de laborator sau imagistică medicală (CT), ecografe cu care se efectuează proceduri diagnostice și terapeutice moderne.

SITUAȚIA FINANCIARĂ

Structura bugetului de venituri în anul 2014, pe surse de finanțare :

Suma totală a bugetului de venituri la 31 decembrie 2014 a fost de 108.715.947 lei, din care:

55.662.561 lei (51,2%) din Contractul cu C.A.S.M.B. pentru servicii medicale,

3.360.655 lei (3,09%) din Programele Naționale de Sănătate,

1.189.676 lei (1,09%) din venituri proprii – închirieri spații, taxa de parcare și alte prestări de servicii,

8.000 lei (0,01%) din sponsorizări,

31.625 lei (0,03%) venituri realizate din cercetare

3.494.430 lei (3,21%) venituri din fonduri nerambursabile (Proiecte POSDRU);

Structura bugetului de venituri în anul 2014, pe surse de finanțare

Finanțarea de la Ministerul Sănătății pentru anul 2014 a fost în valoare de 33.072.000 lei și reprezintă 30,42% din totalul veniturilor (aparatură, echipamente medicale – în valoare de 3.097.000 lei iar pentru reparații capitale – în valoare de 2.5000.000 lei).

S-au primit și de la Bugetul Consiliului Local al Sectorului 2 suma de 6.300.000 lei (5,8%), fonduri ce au fost folosite pentru dezvoltarea infrastructurii spitalului;

Structura bugetului de cheltuieli în anul 2014

Suma totală a cheltuielilor la 31 decembrie 2014 a fost în valoare de 108.715.947 lei, din care:

52.891.272 lei (48,65%) cheltuieli de personal (procentul pentru acest capitol din veniturile cu CASMB pe servicii medicale este de 51,20%),

14.900.124 lei (13,71%) cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare, reactivi și dezinfectanți,

2.632.227 lei (2,43%) cheltuieli cu utilitățiile,

12.175.000 lei (11,20%) cheltuieli cu aparatura medicală și reparații capitale,

18.548.894 lei (17,06%) alte cheltuieli materiale,

3.494.430 lei (3,21%) cheltuieli proiect POSDRU,

4.068.000 lei (3,74%) burse pentru rezidenții din anii I-VI de învățământ.

Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde resursele financiare si cheltuielile din cadrul unui an bugetar, necesare in vederea asigurarii conditiilor de desfasurare normala a activitatii spitalelor publice, de furnizare a serviciilor medicale contractate cu casele de asigurari de sanatate,precum si a altor servicii ,in conditiile legii.

Veniturile si cheltuielile se cuprind in machete de buget din structura prevazuta in “ Clasificatia indicatorilor privind finantele publice”, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1954/2005.

Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului se compune din:

a) bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului

b) bugetul de venituri si cheltuieli al sectiilor / compartimentelor

c) situatia privind numarul de posturi si structura acestora

d) bugetul fondului de dezvoltare al spitalului

Veniturile proprii ale spitalelor se cuprind in machete de buget pe capitole, subcapitole si paragrafe.In capitolul de venituri se evidentiaza:

valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale incheiate de spitale cu casele de asigurari sociale de sanatate judetene si ale municipiului Bucuresti;

valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate private sau cu operatori economici;

valoarea contractelor de furnizare de servicii medicale solicitate de alte unitati spitalicesti,farmaceutice,de cabinete medicale sau de alte unitati sanitare publice ori private acreditate,care nu au specialist pentru unele activitati sau manopere medicale;

sume realizate din editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

suma realizata din servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor terti, atat in structurile cu paturi cat si in cele ambulatorii;

sume realizate din servicii de asistenta medicala la domiciliu, furnizate la cererea pacientilor;

valoarea contractelor de cercetare si alte surse;

sume din inchirierea unor spatii medicale catre alti furnizori de servicii medicale,in conditiile legii;

sume din inchirieri si concesiuni a unor spatii si terenuri catre terti;

sume din donatii si sponsorizari;

sume alocate de la bugetul de stat si din bugetul constituit din contributiile instituite pentru combaterea consumului excesiv de tutun si bauturi alcoolice, in conditiile si potrivit destinatiilor stabilite de lege.

sume provenite de la bugetul local

sume provenite din fonduri nerambursabile provenite de la Uniunea Europeana

Fondurile primite de la Ministerul Sanatatii Publice si Casa de Asigurari de Sanatate pana la data de 30.05.2015 impreuna cu celelalte venituri, se prezinta, dupa cum urmeaza:

1. SURSE DE FINANTARE

Tabel

II. PLATI

Platile au fost efectuate din fondurile mai sus mentionate.

Tabel 2

Fundamentarea cheltuielilor se efectueaza de comitetul director impreuna cu sefii de sectii urmarindu-se in principal;

-utilizarea resurselor materiale si banesti pentru cheltuieli oportune si strict necesare;

-reducerea cheltuielilor materiale, de functionare si administrare prin stabilirea de norme proprii de consum;

-aprovizionarea cu materiale sanitare, medicamente pentru asigurarea tratamentului adecvat, evitandu-se formarea de stocuri;

-stabilirea necesarului de lucrari de intretinere pe baza de studii si documentatii tehnice in cadrul unei strategii de imbunatatire a calitatii actului medical;

-intarirea controlului intern asupra consumurilor pe sectii si compartimente;

-reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizarii unor servicii si activitati, potrivit normelor legale.

La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au in vedere prevederile legale ce reglementeaza fiecare natura de cheltuieli.

a) cheltuieli de personal (titlul 1.0)

In domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice, managerul stabileste si aproba numarul de personal pe categorii si locuri de munca, propune structura organizatorica si organizarea unitatii.

Necesarul cheltuielilor de personal se face pe baza statutului de functii aprobat pe baza organigramei unitatii, pe structura clasificatiei indicatorilor financiari, pe fiecare sectie si compartiment al spitalului.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile aferente drepturilor de personal reprezinta maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurari de sanatate din Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate pentru serviciile medicale furnizate, precum si din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sanatatii.

b) bunuri si servicii (titlul 2.0)

Cheltuielile se fundamenteaza si evalueaza pentru fiecare aliniat, pe baza propunerilor primite de la sectii, stocul la finele anului precedent, numarul de cazuri externate, necesarul de medicamente si materiale sanitare, reactivi, necesarul pentru reparatii curente, etc.

c) cheltuielile de capital se estimeaza pe baza propunerilor sectiilor urmate de documentatia tehnica, in conditiile legii.

Acestea se inscriu la listele de investitii ce constituie anexa la bugetul de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba de ordonatorul de credite superior, la propunerea managerului.

Dupa aprobare, bugetul se repartizeaza pe sectii si compartimente si se comunica sefilor de sectii.

Un exemplar al bugetului de venituri si cheltuieli (copie) se prezinta unitatii Trezoreriei Statului, unde unitatea sanitara are conturi deschise.

Sumele aprobate la cheltuieli, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limitele maxime, care nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.

La data de 30.05.2015 pe surse de finantare si capitol, cheltuielile se prezinta astfel:

Cap.66.10-Cheltuieli pentru sanatate de la buget:

Spitale

Cheltuieli din alocatii bugetare 928494

(actiuni de sanatate)

Cheltuieli de personal 907333

Cheltuieli materiale 21161

Cheltuieli de capital –

Spitale

Cheltuieli din activitatea sanitara 28118360

Cheltuieli de personal 13592319

Cheltuieli materiale 13706704

Cheltuieli de capital 819337

Costurile medii ale medicamentelor consumate in trimestrul I 2015 aferente principalilor indicatori specifici,au fost urmatoarele:

Tabel 3

Bugetul de venituri si cheltuieli astfel definitivat, cuprinde prevederile anuale pentru venituri si cheltuieli.

Veniturile Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” provin din urmatoarele surse:

Casa de Asigurari de Sanantate a Municipiului Bucuresti

Servicii medicale ……DRG , spitalizare de zi, cronici

Ambulatoriu

Paraclinic

radiologie

ecografie

Programe Nationale

tratament pentru endoprotezare

Instabilitati articulare

Procedure de chirurgie vasculara

Ministerul Sanatatii

Unitatea de Primiri Urgente

Medici rezidenti

Cercetare

Planificare familiala

Programe nationale

Cancer col uterin

Ocrotirea mamaei si a copilului

AP –ATI

Transplant

3. Bugetul Local – asigura finantarea reparatiilor capital si a unor dotari suplimentare.

4. Venituri proprii din prestari servicii

5. Venituri din concesiuni si inchirieri

50% din sume sunt virate la Primaria Sectorului 2

50% formeaza Fondul de dezvoltare

6. Venituri din cercetare

7. Sume provenite din fonduri europene

Cheltuielile Spitalului Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” sunt structurate astfel :

Cheltuieli de personal – cca 60% din fonduri

Bunuri si Servicii – cca 40 % din fonduri

Cheltuieli in vederea asigurarii cofinantarii proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare.

Alte cheltuieli – burse medici rezidenti

Anexez bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2015 al Spitalului Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon.(anexa 2)

Prezentarea bugetului este esentiala nu numai ca plan financiar, ci si ca instrument de management si de comunicare a prioritatilor.

Articolul 9 din Carta europeana “Exercitiul Autonom al Puterii “, stipuleaza principiul fundamental conform caruia “ autoritatile locale au dreptul in contextul politicii economiei nationale la resurse financiare proprii suficiente de care acestea pot sa dispuna in mod liber in cadrul competentelor lor “ .

Astfel, din acest punct de vedere , fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetare locale si bugetelor institutiilor publice trebuie sa se efectueze in stricta corelare cu posibilitatile reale de incasare a veniturilor, estimate a se realiza.