Studiu de caz: localitatea Slănic, județul Prahova [609864]

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:
Prof. Univ. Dr. Mihai Bogdan Andrei
Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Geografie
Programul de studii: Geografie

ANALIZA MULTICRITERIALĂ PENTRU
IDENTIFICAREA FAVORABILITĂȚII PENTRU
AREALUL STUDIAT
Studiu de caz: localitatea Slănic, județul Prahova

Îndrumător științific:
Prof. Univ. Dr. Mihai Bogdan Andrei
Absolvent: [anonimizat]
2017

Cuprins
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 1
1.1 Elemente generale despre restrictivități și favorabilități pentru extinderea arealului contruit ……. 1
1.2. Zona de studiu -caracteristici geografice ale arealului analizat ………………………….. ………………… 2
2. Metodologia de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
2.1 Surse de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7
2.2 Prelucrarea primară a datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 7
2.3 Factorii implicați în analizele favorabilităților ………………………….. ………………………….. …………… 9
2.3.1. Panta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
2.3.2 Orientarea versanților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
2.3.3. Geologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
2.3.4. Utilizarea terenurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 15
2.3.5. Soluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.3.6. Accesibilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
2.4. Reclasificarea factorilor implicați în analizele de favorabilitate ………………………….. …………….. 19
2.4.1. Panta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.4.2. Orientarea versanților ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
2.4.3. Geologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
2.4.4. Utilizarea terenurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 27
2.4.5. Soluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
2.4.6. Accesibilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
3. Analiza hărții de favorabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 32
3.1. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 38

1
1. Introducere
1.1 Elemente generale despre restrictivități și favorabilități pentru
extinderea arealului contruit
Tema lucrării prezintă care sunt suprafețele ce prezintă favorabilități sau restrictivități pentru a
determina o eventuală extindere a suprafeței construibile în urma analizării terenului localității
Slănic. Cercetarea se va efectua pe baza unor factori naturali și socio -econom ici, având în vedere
astfel obținerea de rezultate concrete și valide, pentru a putea indica potențialul utilizării suprafețelor
în vederea construirii.
Noțiunea de „favorabilitate” determină avantajul extinderii construcțiilor pe un teren, făra ca factori i
analizați să constituie dificultăti pentru viitoarea construcție. Astfel factorii luați în calcul redau cu
foarte mare precizie această favorabilitate în vederea extinderii arealului construit, fiecare în parte
reprezentând o pondere semnificativă pentru rezultatul final.
De cealaltă parte a favorabilității, noțiunea de „ restrictivitate” reprezinta caracterul restrictiv al
terenului în vederea construirii. Fiecare factor luat în parte va rezulta la sfârșitul analizei o hartă ce
va semnala areale restrictive pentru construcții. Harta finală va indica faptul că suprafața respectivă
nu este favorabila pentru această utilizare daca cel puțin un factor prezintă caracter restrictiv în acel
areal .
Analiza elementelor pentru acest studiu sunt: panta, orie ntarea versanților, geologia zonei, modul de
utilizare al terenurilor, componenta sol și accesibilitatea. Fiecare din acești factori au o pondere
diferită pentru rezultatul final, toți fiind esențiali pentru ca studiul sa redea arealele cu favorabilitate
pentru construcții. Cea mai mare importanță o constituie factorii naturali, dându -i o mai mica
importanță accesibilității, restrictivitățile datorate acesteia putând fi diminuate cu timpul, iar
impedimentele rezultate în urma factorilor naturali nefiind ușo r de eliminat.

2
1.2. Zona de studiu -caracteristici geografice ale arealului analizat
Date generale
Orașul Slǎnic -Prahova se aflǎ situat în partea centralǎ a județului Prahova pe coordonatele 25 de
grade, 56 de minute, 20 de secunde longitudie estica și 4 5 grade,13 minute, 50 secunde latitudine
nordicǎ.

Fig.1 Localizarea în județul Prahova a localității Slănic

3
Prin poziția geograficǎ, aceastǎ localitate se gasește în sectorul Nordic al Subcarpatilor Prahovei în
imediata vecinǎtate a munților Grohotiș, limita de contact cu zona alpine și în unitatea structurală pe
care geologii o numesc “cuveta de Slǎnic” (“bazinul de Slănic”).
Relief
Zona mediană a Subcarpaților se dezvoltă pe formațiuni miocene, într -o alternanță de anticlinale și
sinclinale, reflectându -se astfel un adevărat labirint în care inversiunile de relief devin frecvente.
Siroirea și alunecările de teren au indepărtat marnele și argilele, scotând la zi porțiuni din
zăcământul de sare astfel dezvoltându -se un microrelief aparte cu aspe cte inedit. Aici impresionează
multimea lapiezurilor tubulare cu adâncimi de pânâ la 20 cm, separate de creste ascuțite « scuții
sării » ca niște lame de cuțit sau ca ,,bulbii,, de conopida. Intâlnim puturi de tipul avenelor (beuca) a
căror existență se re duce la o durată de cativa ani. Aceste elemente sunt vizibile în zona Muntelui de
Sare și în jurul cuvetelor de la Baia Verde ca și sub dealul Fântâna Rece.
In ultimele secole datorită exploatării sării s -a ajuns la un relief cu microdepresiuni lacustre cu
maluri abrupte, pâlnii de dizolvare.
De asemenea mai au de suferit și versanții despăduriți și mai ales formațiunile saliferului. Existența
tufului dacitic și a ghipsului oferă trăsături aparte cu privire la relief . Pe versanții din nordul
localității apar astfel creste și maluri abrupte ce s -au dezvoltat pe aceste roci.
Un loc important în subunitățile de relief o reprezintă lunca Slănicului deoarece construcțiile din
oraș se desfășoară în cea mai mare parte pe aceasta dar și la baza versanțiilor culmi lor pe o diferență
de nivel de 50 -125m. Acest sector alcătuiește vatra unui larg bazinet depresionar dezvoltat în cursul
mijlociu și superior al pârâului Slănic.
Lunca Slănicului are lățimi de 100 -200 m în Groșani ca apoi să crească la aproape la 450 m în zona
centrală a orașului. La sud de Mina Unirea ( Salina Noua) ea se îngustează treptat pânâ la 200 m (la
sud de Prăjani). Aproape prin mijlocul ei, se desfășoara albia Slănicului ale cărei maluri au fost
taluzate pe o bună distanță. In partea exterioară a luncii, la trecerea spre versanții dealurilor,
materialele spălate de ploaie și de apele aduse de torenți, și ravene au creat un fel de prispă ușor
ondulată, întinsă pe mai mult de 100m lățime.

4
Geologie
Ceea ce caracterizeazǎ Slǎnicul este Masivul de Sa re, care din punct de vedere geologic este datat
din Badenian (Langhian) și s -a format pe parcursul a 4000 -5000 de ani în urmǎ cu circa 15,5
milioane de ani.
„In T ortonia n, într-o mare caldǎ cu o adâncime micǎ s -au format acumulǎrile saline peste care s -au
așezat argile, nisipuri etc. ulterior. Mișcarile tectonice din pliocen au cutat stratele, formând o
structurǎ cu un sinclinal larg, denumit “Sinclinalul de Slănic” care începe de la contactul cu muntele
și tine pânǎ aproape de localitatea Prǎjani. Spre su d este urmat de un anticlinal ce formeazǎ
“Pintenul de Homoraciu”. Frǎmântǎrile tectonice ulterioare au dus la împingerea cǎtre suprafață a
acumulǎrilor de sare, rezultatul fiind ridicarea treptată a întregii regiuni. Eroziunea exercitatǎ de
diferiți agenț i, a scos la suprafață sarea în unele locuri, precum și crearea aspectului prezent al
releiefului. ”(Drăgănescu,1997)
„Zǎcǎmântul de sare din Slǎnic este reprezentat prin mai multe nuclee și lentile ce au grosimi
variabile (grosimea minimă 45m, maximă 499m în zona lui centralǎ), desfǎșurat într -un areal de
1,6Kmp. ”(Drăgănescu, 1993)
In perimetrul Slǎnicului sare există în versantul estic al masivului, pe malul drept al Pârâului Praja în
trei zone :”la Noroaie” în zona Bǎilor Verzi, pe valea Sitarului. In ver santul vestic existǎ cea mai
mare zonǎ de aflorare a sǎrii în Muntele de Sare, la Baia Baciului în zona Voinoaia pe valea Baii
Roșii.
In zona centralǎ a zǎcǎmântului sarea se găsește la 8 -15m adâncime, pe malul stâng al pârâului
Slănic, la circa 5,8 -10m, i ar marginal, pe direcție est -vest este la 175 -200m. Pârâul Slǎnic a dizolvat
sarea și este responsabil de colmatarea cu aluviuni a pǎrții ei superficiale, astflel cǎ în prezent
masivul de sare are o formǎ concavă, adâncitǎ la circa 70m.
La suprafața sarea este deschisǎ de eroziune. In aceste areale, pe sare, se dezvoltǎ un carst
reprezentat prin lapiezuri și doline. In fostele exploatǎri în formǎ de clopot pe unele areale s -a
acumulat apă pluviatilǎ formându -se celebre lacuri sǎrate cu rol terapeutic.
O altǎ rocǎ specificǎ acestei localitǎți este tuful dacitic, o rocǎ verde, ce se întâlnește în partea de
nord în Rezervația Geologicǎ Piatra Verde.

5
Aceste straturi groase de tuf dacitic au adesea o poziție aproape verticalǎ. In acestǎ zonǎ la suprafață
își fac aparitia și urme ale orizonturilor de g ips, de culoare alb, sidefie. Ghipsul este tot mai frecvent
în lungul culmilor ce mǎrginesc în nord – vest și nord-est valea Slǎnicului, formând un relief specific
cu vârfuri rotunjite care dominǎ platourile interfl uviilor cu câtiva metri.
Pe culmile înalte dinspre nord -vest și cele dinspre sud întâlnim gresii compacte și conglomerate iar
pe valea râului apar și argile cu grad sporit de salinitate.
Climă
Regimul termic se caracterizează prin valori moderate. Media an uala a temperaturii aerului este de 9
0C dar timp de aproape 7 luni (aprilie – octombrie) valorile medii lunare depasesc 9 0C cele de vară
fiind mai mari de 150C. Iarna este scurtă și durează din a doua decadă a lunii decembrie până la
sfârșitul lui febr uarie, astfel că temperaturile medii lunare oscileazâ între 0 si – 2 0C. Luna ianuarie
este cea mai rece valorile termice ajungând până la -4 0C. Temperaturile sub 0 0C se pot înregistra
în 100 -120 zile mai ales din a doua parte a lunii octombrie până î n martie. Temperaturile pozitive
pot fi înregistrate în peste 200 de zile ( mai – octombrie) în fiecare luna existând mai mult de 20 de
zile în care temperaturile depășec 10 0C.
Maximele temperaturilor pozitive sunt întâlnite în august și oscileză de la un an la altul între 25 –
350C. De la sfâșitul lunii aprilie și până la începutul lunii octombrie, valorile peste 250C se
înregistrează î n 60-90 de zile aproximativ. Precipitațiile anuale sunt de 650 -700 mm.
Hidrografie
In nordul oașului, cu o scurgere dinspre est pârâul Tă riceanca ce se varsă în râului Slănic,
principalul colector din zonă.
Cu un curs orientat nord -sud pârâul aflat la o altitidine de 403m străbate teritoriul orașului pe
aproximativ 10Km, pentru ca la 3,2Km sud de limita orașului să se v erse în Vărbilău, cel mai
imporatnt afluent al Teleajenului.

6
Soluri
In condițiile climatice specifice zonei deluroase are loc o humificarea moderată iar datorită litierei
slab-acide dar și prezenței acizilor și a regimului hidric de tip percolativ se cre ează condiții de
alunecare a argilei de profil, și astfel se acumulează într -un orizont argiloiluvial.
Solurile caracteristice acestei zone sunt cele brune argiloiluviale care domină pantele 100-200 ale
perimetrului deluros și cele brune luvice. Cantiatea suficientă de precipitații și conținutul ridicat în
argile conduc la o reținere permanentă a umezelei deasupra orizonturilor impermeabile. Acest lucru
are efecte majore în producerea și amplificarea alunecărilor de teren. Dintre solurile azonale,
specifice sunt cele aluviale pe aluviunile carbonatice care însotesc văile.
Elemente demografice și sociale
Populația 7200 loc., iar densitatea 207 loc/km2 .
Administrativ orașul Slǎnic cuprinde 3 pǎrti: Groșani, Slǎnic -centru și Prǎjani. Se întinde de -a
lungul râului cu același nume pe o lungime de 8 Km, perimetrul asezǎrii mǎsurând circa 30 Km,
suprafața reprezentând 39 Km.
Caracteristici economice
Orașul Slănic este cunoscut pentru lacurile sărate (numite și Băi) : Baia Baciului, Baia Verde și Baia
Roșie, prec um și pentru minele Salina Veche și Salina Nouă. În vreme ce în Salina Nouă se extrage
în continuare sare, mina veche Salina Veche, este în prezent deschisă publicului larg, fiind folosită
ca loc de agrement. De asemenea, într -una din încăperile separate ale Salinei Vechi, se desfășoară
anual Campionatele Mondiale de Aeromodelism.
În orașul Slănic, turismul este favorabil de existența muntelui neacoperit de sare (rezervație
naturală) și al pitorescului lac al Miresei ( sau Grota Miresei, 425 m², 20 m adânc ime) care s -a
format în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare.

7
2. Metodologia de lucru
Pentru desfășurarea acestei analize, am folosit programul ArcGis 10.3.1, elementele necesare
studiului au fost extrase cu ajutorul diferitelor hărți. Pentru început am realizat hărți generale în
vederea analizării fiecărui factor implicat în studiu, ca mai apoi, pentru o întelegere mai simplă
aceste hărți să sufere modificări. În funcție de scopul fiecarei hărți datele au fost reclasificate
rezultând câte o hartă sim pla, dar explicită, fiecare din aceste hărți reprezentând un criteriu pentru
determinarea hărții finale a favorabilității.

2.1 Surse de date
Pentru extragerea drumurilor, clădirilor și a curbelor de nivel, necesare pentru prelucrarea modelului
digital al terenului, am folosit harta topografica 1:25.000 realizată de Direcția Topografică Militară
în anul 1981.
De asemenea, a necesitat și utilizarea ortofotoplanului pentru județul Prahova, întocmit de Agentia
Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliara di n anul 2006.
În vederea realizării anumitor hărți pentru arealul analizat a fost utilă folosirea hărții solurilor
1:200.000, foaia Prahova, din anul 1975, întocmită de Institutul Cercetării Pedologice, dar și cea
geologica, realizată de institutul Geologic , la scara 1:200.000.

2.2 Prelucrarea primară a datelor
S-au efectuat operațiuni de delimitare și decupare a arealului unității administrativ -teritoriale a
localității Slănic, cu ajutorul hărților topografice și a limitelor unitățiilor administrativ -teritoriale, iar
modelul digital al terenului (DEM) s -a realizat cu ajutorul curbelor de nivel. În programul ArcGis
10.3.1, au fost introduse limita localității Slănic și curbele de nivel, ce au redat prin interpolare
modelul digital al terenului. Această ope rațiune a fost realizată prin accesarea din meniul
programului ArcGis 10.3.1 a opțiunii ArcToolbox→Spatial Analyst Tools→Interpolation→Topo to
Raster. Pentru Imput feature data selectăm curbele de nivel, iar pentru Output surface raster , este
selectat dosarul din device -ul în care vrem să salvăm . După selectarea tastei „OK” , asteptăm

8
încărcarea informației de catre program, rezultând astfel harta hipsometrică a arealului analizat.
(Fig.2 ) Această hartă este folosită drept bază pentru a lte hărți în vederea obținerii hărții finale din
cadrul acestui studiu.
Harta hipsometrica evidențiaza forte bine treptele de relief, scoțând în evidență configurația
reliefului studiat.

Fig.2 Harta hipsometrică a localității Slănic
În vederea extragerii a anumitor date precum construcții, drumuri, curbe de nivel și râuri am folosit
de aseamenea harta topografică. A fost creat pentru fiecare dintre acestea un nou shapfile din meniul

9
Catalog al programulul ArcGis 10.3.1, selectând la Feature type→polyline sau polygon , în funcție
de modul în care alegem să vectorizăm.
Ortofotoplanul județului Prahova a fost util în scopul întocmirii hărții utilizării terenurilor, acesta
exemplificând cu exactitate modul în care fiecare suprafață a loca lității de studiu este folosit.
Harta solurilor 1:200.000 a fost utilizată pentru extragerea fiecarui tip de sol prezent în cadrul
teritoriului localității Slănic, dar și arealele ce prezinta probleme pentru analiză, cum ar fii cele ce
sufera de procesul d e stagnogleizare. Pentru ca harta să corespundă realității de pe teren au fost
necesare anumite corectări.
De asemenea harta geologică a arealului de studiu a fost realizată cu ajutorul hărții geologice
1:200.000, urmând ca mai apoi sa descifrez codurile g eologice cu ajutorul legendei hărții, notând
astfel în tabela de atribute a programului ArcGis 10.3.1 denumirile complete ale structurilor
litologice.

2.3 Factorii implicați în analizele favorabilităților
2.3.1. Panta
Unghiul sub care înclină o suprafață topografică sau un profil de vale față de orizontală este
reprezentat de pantă. (Posea, 1986) .
Valoarea pantei reprezinta unul din factorii importanți în alegerea unui teren pentru construcție, în
privința studiului realizat, o valoare mare a acestui factor reprezintă o problema. Un teren plat,
cvasiorizontal sau o suprafață a cărei pantă este foart e redusă reprezintă un loc indicat pentru
construcții.
În cazul în care valoarea pantei pe care s -au efectuat construcții este mare, exista mai multe riscuri
din punct de vedere geomorfologic pentru acele construcții. Factorul pantă afectează in mod dire ct
dinamica solului, în functie de compoziția acestuia sau de acțiunea apei din precipitații, ce pot da
naștere unor procese de versant de forma ravenării, torențialității sau alunecărilor de teren, elemente
daunătoare unei clădiri aflate într -o zona în ca re aceste fenomene se produc.

10
Valoarea redusă a pantei nu reprezintă riscuri pentru construcții în arealul studiat, doar în cazul in
care nici alți factori de natură diferită nu prezintă restrictivități în acest sens.
Pentru a scoate în evidență cele mai bune zone favorabile construcției în arealul studiat, am realizat
harta pantelor în programul ArcGis 10.3.1→Arc Toolbox -Spatial→Analyst Tools -Surface→Slope.
Pentru Imput am selectat DEM -ul, iar la Output este ales folder -ul unde dorim să salvăm ceea ce am
lucrat.
În ceea ce privește arealul de studiu, zona favorabilă pentru construcții este reprezentată de secțiunea
aflată în partea centrală a localității Slănic, dar și în partea central estica. Aici, panta nu prezntă
înclinări cu riscuri.
Harta ilustrată în Fig.3 indică valorile pantei pantei în funcție de înclinările terenului, zonele cu
favorabilitate pentru construcții fiind acelea cu valori scazute ale pantei. De cealalta parte avem
valorile ridicate, fapt ce indica o înclinare mare a pantei, ceea ce denotă că terenul respectiv nu este
unul propice realizării de construcții.
În ceea ce pivește extinderea arealului pentru construcții din punct de vedere al pantei, acesta poate
fi realizat în o buna parte a suprafeței terenului analizat deoarece se înregistrează valori scăzute ale
gradului de înclinare a pantei, înregistrându -se după cum putem vedea în Fig.3 în marea majoritate
a arealului valori de pâna în 7 . Ținând cont de acest aspect arealul prezintă o buna favorabilitate
pentru realizarea de construcții, așa cum pe hartă este reprezentat acest lucru prin nuanțe de verde.

11

Fig.3 Harta pantelor în localitatea Slănic

2.3.2 Orientarea versanților
În Fig.4 , avem reprezentată harta orientării versanților, aceasta a fost realiz ata cu ajutorul funcției
Aspect în programul ArcGis 10.3.1. Arctoolbox→Spatial Analyst Tools→Surface→Aspect. . La
Input am selectat DEM, iar la Output, fisierul în care am salvat. După confirmarea comenzii
programul a prelucrat datele și am obtinut harta orientării versanților.

12
Orientarea versanților reprezintă un factor important în acest studiu deoarece aceasta influențeaza
atribuțiunilor componentelor fizico -geografice, precum regimul precipitațiilor, regimul hidric și
termic, vegetația, învelișul de sol, gradul de insolație. Acești factori pot devenii de interes în cazul
construcțiilor, conținând elemente favorabile sau restrictive pentru un areal care se vrea a fi
construit.
Astfel, versanții cu orientare nordică sunt mai reci și umbriți, iar gradul de umiditate este mai ridicat,
ei fiind mai puțin favorabili construcțiilor. Spre deosebire de aceștia, versanții cu orientare sudică
sunt mai însoriți fiind cei ce oferă o favorab ilitate crescută pentru construcții. Orientările cu caracter
avantajos pentru acest studiu sunt orientările estică, sud -estică, sudică și sud -vestică, dar în cazul in
care nu vorbim de orientare cea mai bună situație o reprezintă un teren plat. Aceste supr afețe nu
necesită o intervenție antropică prin lucrări de stabilizare a terenului, scutind astfel de resurse umane
și financiare. Acest factor făcând astfel din versanții orizontali locul cel mai avantajos pentru
construcții.
Astfel după cum se poate obser va pe hartă, terenul plan este reprezentat cu ajutorul culorii verde si
ilustrează arealele cele mai favorabile construirii. Acestea în mare parte sunt situate în partea de sud,
sud-vest, vest și nord.

13

Fig.4 Harta orientării versanților în localitatea Slănic
2.3.3. Geologie
Geologia localității Slănic este relativ diversificată, structurile geologice nepermițân într -u totul
construirea în cadrul acestui areal. Harta ilustrată la Fig.5 arată principalele formațiuni geologice ale
localității, în programul ui ArcGis 10.3.1 și cu ajutorul hărții geologice a României 1:200.000 am
realizat harta geologică a arealului studiat. Analizând fiecare structură geologică din punct de vedere
al contrucțiilor și luând în considerare impactul adus de fiecare, observăm în harta ilustrată mai jos
arealele favorabile si cele nefavorabile pentru construcții din punct de vedere geologic. Astfel ținem

14
cont de structurile ce nu sunt prielnice construcțiilor, acestea fiind cele ce în compoziția lor se
gasesc cantități mari de mar ne, argile sau sare. Analizând harta, observam că din punct de vedere
geologic, teritoriul localității Slănic este în proporție ridicată nefavorabil construcțiilor. Zonele
favorabile fiind cele din partea inferioară a râului Slănic și cele din partea nordi că și nord -vestică a
arealului, unde apar frecvent gresii, nisipuri și pietrișuri, acestea permițand infiltrarea apei și astfel
constituie un avantaj construirii pe un asemenea fundament.

Fig.5 Harta geologică a localității Slănic

15
2.3.4. Utilizarea terenurilor
Aceasta analiză urmărește identificarea zonelor benefice dezvoltării arealului construibil al
localității, fara a dăuna elementelor naturale din cadrul acesteia. În acest fel. În ceea ce privește
factorul legat de utilizarea terenurilor, acesta prezita o restrictivitate medie pentr u construcții,
suprafețele împădurite alternând celor cu pășuni, după cum observăm în FIG.
Realizarea hărții s -a facut în programul ArcGis 10.1.3, marcând și delimitând cu ajutorul functiilor
acestuia diferitele utili zări ale terenului, extrase din ortofotoplan. Rezultatul fiind o hartă a utilizării
terenurilor. Astfel a rezultat o hartă Fig.6 a utilizării terenurilor ce ne redă suprafețele acoperite de
diferite utilizări. O bună parte a localității este acoperită de păduri fapt ce dă o restrictivitate ridicată
pentru constructții, iar din punct de vedere al utilizării terenurilor, doar suprafetele ce nu sunt
împădurite pot fi destinate extinderii area lului construibil.

16

Fig.6 Harta utilizării terenurilor în localitatea Slănic
(prelucrare dupa Ortofotoplan, 2006)
2.3.5. Soluri
Un alt factor cu o importanța mare luat în calcul pentru acest studiu, este reprezentat de componenta
sol, prin analizarea ace stuia din punct de vedere al stagnării apei sau a stagnogleizării.
Stagnogleizarea este fenomenul prin care apa din precipitații și din scurgeri de suprafața stagnează și
este acumulată din cauza unui drenaj slab și a unei permeabilități reduse a materialului deasupra
caruia se află. (Demeter, 2009)

17
În Fig.7 este reprezentată harta ce a fost realizată în programul ArcGis 10.3.1. prin vectorizarea
diferitelor tipuri de sol de pe harta solurilor 1:200.000, ulterior folosind funcțiile programului pen tru
a le grupa în funcție de predispunerea acestora la procesul de stagnogleizare. Ulterior, cu ajutorul
culorilor ce exprimă intensitatea procesului, a fost realizată legenda hărții. Arealele fără pericol de
exces de apa sunt redate pe hartă cu nuanțe des chise de albastru, predominând în marea majoritate a
arealului. Nuanțele albastru închis indică suprafețe afectate de procesul de stagnogleizare, arealele
respective confruntându -se frecvent cu exces de apă.

Fig.7 Harta intensității procesului de stagnogleizare în localitatea Slănic

18
2.3.6. Accesibilitate
Accesibilitatea este redată în funcție de distanța terenului disponibil construirii fața de drum , cu cât
distanța este mai mică cu atât un teren devine mai favorabil construirii crescând astfel șansele
dezvoltării contrucțiilor lânga drum, locatarii beneficiind de accesibilitate pentru necesitățiile lor.
Harta accesibilității pentru arealul studiat a fost realizată cu ajutorul programului ArcGis 10.3.1.
ArcToolbox→Analyst Tools→Proximity→Buffer. Dând duplu click pe opțiunea Buffer , avem
posibilitatea de a introduce date legate de drumurile vectorizate anterior și distanța față de drum,
distanță ce a fost aleasă de la 100 până la 4000 de metri, așadar a rezultat harta ac cesibilității
prezentată în Fig. 8 , ce redă prin benzi nuanțate distanța de la drum. Am atribuit fiecarei fașii cate o
nuanța roșie, pentru a întelege mai ușor harta. Dupa cum arată și legenda harții, nuantele deschise
indică distanțe mai apropiate de drum, astfel sufrafețele devin mai favorabile construirii din acest
punct de vedere. De cealaltă parte avem nuanțele închise la culoare semnificând zonele cele mai
îndepărtate de rețeaua de drumuri, și au rolul de a evidenția suprafetele cu accesibilitate redusă.
Accesibilitatea reprezi ntă un aspect necesar indifere nt de natura construcțiilor, proprietarul sau
beneficiarii depinzând în mod direct de aceste facilități pentru orice activitate obișnuită din viața de
zi cu zi.

19

Fig. 8 Harta accesibilității în localitatea Slănic
2.4. Reclasificarea factorilor implicați în analizele de favorabilitate
Harțile prezentate în capitolele anterioare au fost realizate în programul ArcGis 10.3.1. După cum
am menționat anterior am prelucrat datele existente utilizând bazele de date cu ajutorul p rogramului,
pentru a reda cu ușurință modul în care fiecare factor este esențial de luat în calcul pentru luarea
deciziei de a construi sau nu pe o anumită suprafață. Așadar pentru a facilita citirea unei hărți, am
regrup at valorile reale ale factorilor prezenți în studiu în funcție de intensitatea acestora și am
atribuit noi valori pentru a arata suprafețele cu favorabilități.

20
În primul rând am transformat în format raster în programul ArcGis datele vectoriale în vederea
reclasificării factorilor decizion ali pentru această analiză. ArcGis 10.3.1→Arc Toolbox→Conversion
Tools→To Raster→Feature to Raster. La Input selectam vectorul pe care dorim să -l convertim, iar
la Output , folder -ul unde dorim să salvam. Ulerior se deschide tabelul de atribute a noului lay er,
după apăsarea butonului click dreapta al mouse -ului →Open Atribute Table . Astfel se creează o
nouă coloană în tabel pe care o numim „valori_reale” Type→Float→Precision=10, iar la Scale
adăugăm valoarea 2. După apăsarea tastei OK se selectează funcția Editor a programului, iar apoi
Start Editing. Programul permite începerea editării, astfel adăugăm în coloana creată de noi din
tabela de atribute denumita, „valori_reale”, valorile dorite în funcție de fiecare factor în parte.
Următorul pas constă în sele ctarea din meniul Arc Toolbox a opțiunii Spatial Analyst
Tools→Reclass→Lookup. Ulterior selectării acestei funcții, se va deschide o fereastră în care
trebuie să introducem datele dorite astfel va rezulta o hartă în funcție de valorile completate în
coloa na adăugată a tabelului de atribute. În final, la Input introducem raster -ul creeat anterior,
la Lookup field selectăm coloana denumită valori _reale, iar la Output, fisierul unde urmează să
salvăm datele. După apăsarea tastei OK, programul prime ște acordul de a prelucra datele impuse și
creează harta finală.
În cele din urmă, voi prezenta principiile folosite pentru reclasificarea fiecărui factor în parte.
2.4.1. Panta
Pentru acest factor, am luat în calcul valorile pantei din localitatea Slănic dându -le valori noi, valori
care să indice favorabilitatea pentru construcții. Aceste valori sunt cuprinse între 0 și 10, unde 10
constituie cea mai bună favorabilitate, iar cele apropiate de 0 reprezentând situații nefavorabile
construirii. Valorile pante i din localitatea Slănic variază între valori de la 0 -25 , dar restrâns
ajungând în unele zone până la aproape 43 . Astfel am grupat aceste valori ale pantei în 7 intervale,
fiecaruia atribuindu -i o valoare între 0 si 10 pentru a expune ce areale cu o valo are a pantei cuprinsă
în acest interval, prezintă un element favorabil în vederea construirii. Tabelul nr. 1 a fost realizat
ținând cont de aceste criterii, pantele cu valori reduse fiind cele ce au primit valoarea maximă din
punct de vedere al favorabilit ății pentru construcții. Valoarea scăzută acordată după reclasificare
indică faptul că panta se marește, fapt ce nu este favorabil construirii.
Valoarea maximă, respectiv 10, a fost atribuită suprafețelot cu o înclinare redusa , chiar spre 0 ,
suprafețele respective fiind favorabile construirii. Următoarea valoare apropiată de cea maximă, și

21
anume 9, arată arealele cu o înclinare sub valoarea de 7˚, ceea ce nu reprezintă o cauză pentru ca
acestea să fie construite. Cu cât panta crește, atingâ nd valori de peste 15˚, 25˚ sau chiar peste 35˚,
valorile atribuite au fost mai mici, în jurul valorii de 5 sau chiar sub această valoare. Astfel de
suprafețe ar prezenta impedimente pentru construcția de locuințe și de aceea au fost încadrat e prin
recla sificare grupelor cu valori mai mici pentru favorabilitate.
Valori ale pantei Valori atribuite pentru
reclasificare
0-3 10
3-7 9
7-15 7
15-25 5
25-35 3
35-40 1
40-42 0
Tabel nr. 1 Valorile atribuite pentru reclasificarea factorului -pantă

Cu ajutorul datelor din tabelul mai sus prezentat ( tabel nr.1) a rezultat o nouă hartă, care, cu ajutorul
legendei, redă explicit suprafețele favorabile din punct de vedere al pantei pentru construcții. Așadar
harta reprezentată în Fig. 9, redă cu ajutorul n uanțelor de culoare verde, zonele favorabile
construcțiilor, unde valorile pantei sunt scăzute. Zonele favorabile construcțiilor sunt în principal
cele limitrofe râului Slănic, aici relieful permite extinderea arealului construit, pantele fiind reduse.
În prezent în această zonă regăsim o buna parte din construcțile deja existente aici, marea majoritate
fiind case și pensiuni turistice.
Arealele cu restrictivități datorate pantei se găsesc într -un număr redus în special în partea nordică și
sunt evidențiate pe hartă cu nuanțe de roșu.
Așadar analizând harta pantelor, observam nu limitează extinderea arealului construit, localitatea
având capacitatea de a se dezvolta pe o suprafață extinsă din acest punct de vedere.

22

Fig. 9 Harta pantelor în localitatea Slănic
2.4.2. Orientarea versanților
Localitatea analizată este una sub-montană, zonele mai înalte, montane, regăsindu -se în partea de
nord a localității. Scopul clasificării pe baza orientarii versanților constă în efecte variate ce redau
favorabilitatea sau restrictivitatea pentru a dezvolta arealul construit. Așadar, pentru fiecare tip de
orientare, am acordat câte o valoare cuprinsă între 2.5 și 10, unde 10 reprezinta favorabilitatea
maximă pentru dezvoltarea construcțiilor, iar valorile apropiate de 2. 5 redau suprafețe restrictive din
acest punct de vedere. Cele mai mari valori au fost atribuite versanților cu orientare estică, sud –

23
estică, sudică și sud -vestică. Acești versanți fiind mai însoriți redau cea mai mare favorabilitate
pentru construcții din punct de vedere al orientării.
În Tabelul nr. 2 putem observa valorile oferite tipurilor de orientare a versanților, fiecare primind o
valoare în funcție de favorabilitatea acestora pentru rezultatul final al analizei.
Cele mai mici valori au fost acordat e orientărilor nordică, nord -estică, nord -vestică și vestică,
aceștia fiind versanți umbriți, implicit cu o luminozitate redusă și cu o umiditate ridicată.
Orientarea versanților Valori atribuite pentru
reclasificare
Nord 2.5
Nord -Est 3.75
Est 10
Sud-Est 10
Sud 10
Sud-Vest 10
Vest 5
Nord -Vest 3.75
Tabelul nr.2 Valorile atribuite pentru reclasificarea factorului -orientarea versanților
Valorile atribuite fiecărui tip de orientare din Tabelul nr.2, au folosite pentru întocmirea noii hărți a
orientării versanților, de această dată am folosit o legendă mult mai restrânsă, ce indică prin culori
diferite, arealele favorabile și respectiv cele restrictive pentru construcții din perspectiva orientării.
Harta creeată cu ajutorul valorilor Fig.10 redă nuanțe ale culorii verde zone cu favorabilitare
cresc ută, iar cele cu nuanțe de roșu, zonele dezavantajoase din acest punct de vedere. Zonele
favorabile după cum putem observa pe hartă sunt situate predominant în jumătatea vestică a
arealului, dar ș i în cea estică, acolo unde orientarea permite acest lucru.
Arealele nefavorabile construcțiilor din punct de vedere al orientării, marcate cu roșu, sunt dispuse
fragmentat pe întreaga suprafața a localității, marcând astfel zonele dezavantajoase pentru
construcții.

24
Analizând din acest punct de vedere, extinderea arealului construit dispune de favorabilitate intr -un
procent ridicat.
Fig.10 Harta orientării versanților în localitatea Slănic
2.4.3. Geologie
În privința factorului legat de geologia zonei acesta a fost reclasificat lafel ca și ceilalți factori prin
însușirea de noi valori structurilor geologice, de la 1 la 10 precum se obseră șin în tabelul nr.3 .
Geologia zonei este foarte variată, cu proprietăți diferite ale structurilor geologice prezente pe
teritoriul localității, prin urmare, influențe diferite asupra modului de utilizare al terenului al cărui
substrat aparține. Din punct de vedere al favorabilității construcțiilor, un fundament cu o compoziție
de marne sare și argile nu este benefic, cl ădirile putând fi afectate în contactul cu alți agenți precum

25
apa sau panta. Așadar structurilor geologice care au în componența lor aceste elemente in procente
ridicate, le -au fost acordate valori mici dupa reclasificare. În ceea ce privește valorile ce le mai mari
de 10 sau chiar de 7 , acestea au fost atribuite structurilor ce nu prezintă un pericol pentru
construcții, celor care, de regula, nu prezintă în alcătuirea lor marne, sare și argile sau sunt prezente
în cantități reduse. Așadar în urma analiz ării fiecarei structuri , am acordat 6 valori diferite în funcție
de pericolul pe care îl prezintă fiecare structura geologică în parte în vederea construirii pe acea
suprafață.
Structuri geologice Valori atribuite pentru
reclasificare
Pietrișuri, nisipuri și depozite loessoide 10
Gips, șisturi argiloase 4
Șisturi, gresii, conglomerate 10
Marne, gresii, conglomerate 1
Gresii, marne, gipsuri, conglomerate 5
Marne, șisturi argiloase, brescii, sare 1
Argile, marne, menilite, brecii, șisturi argiloase 2
Fliș, fliș cu argile, bariolite, gresii, șisturi 2
Diapire de sare acoperite 1
Diapire de sare la zi 1
Nisipuri, gresii, argile, marne 7
Marne, argile, nisipuri, calcare 1
Șisturi, gresii 10
Tabelul nr.3 Valori atribuite pentru reclasificarea factorului -geologic
Folosind valorile din tabelul de mai sus, creat pentru reclasificarea factorului geologie, am realizat o
hartă care să expună favorabilitatea din punct de vedere geologic în vederea realizării acestui studiu.
Astfel a rezultat o harta Fig.11 în care fiecare culoare reprezintă gradul de favorabilitate, mai
crescut sau mai scăzut, în funcție de structurile geologice. Legenda hărții redă semnificația fiecărei
culori, astfel, putem observa o pondere scăzuta a suprafețelor care exprima favo rabilitate. Însă un
procent destul de ridicat din suprafața localității este marcat pe hartă ca fiind necorespunzător
construirii. Deșii acele suprafețe constituie un dezavantaj în ceea ce privește construirea, observăm
că aproape întreaga localitate este dezvoltată pe aceste structuri, exceptând partea de sud a localității

26
unde, favorabilitatea atinge valoarea de 10. Valorile din legendă atribuite fiecarei culori în parte
exprimă favorabilitatea pentru construcții.
O proporție ridicată din întreaga suprafa ța hărții este nefavorabila construcției din punct de vedere
geologic, zonele favorabile fiind regasite restrâns pe suprafața arealului de studiu.

Fig.11 Harta geologică a localității Slănic

27
2.4.4. Utilizarea terenurilor
Modul inițial de utilizare a terenului este un factor important pentru a lua în calcul construirea în
acel areal. Principalele utilizari ale terenurilor în localitatea Slănic sunt de natură silvică, dar și
agricolă. În afara acestor utilizări, terenurile mai sunt utilizare pentru păsu nat și pentru fânețe. Luând
în calcul utilizarea terenurilor din arealul analizat, dar si de rezultatul final a acestei analize, pentru a
reclasifica am acordat valori cuprinse între 0 și 10 pentru diferitele tipuri de folosință, în Tabelul
nr.4. Astfel zo nele cu păduri au primit valorile cele mai mici ceea ce denotă faptul ca în aceste
areale nu se poate construii. Implicarea distrugerilor masive de mediu nu corespund cu scopul
acestei lucrări și anume acealea de aflare a zonelor ce permit dezvoltarea loca lității. Celelalte utilități
au primit astfel valori ridicate, spre maximum, nereprezentând o cauza restrictivă pentru construcții.
Utilizarea terenurilor Valori atribuite pentru reclasificare
Tufărișuri și marăcinișuri 9
Pădure 0
Suprafață construită 10
Pajiști 9
Livezi 9
Tabelul nr.4 Valorile atribuite pentru reclasificarea factorului -utilizarea terenurilor
Harta din Fig.12 a rezultat cu ajutorul valorilor reclasificate, iar cu ajutorul legendei redau trei
suprafețe, doua ce prezinta favorabilitate ridicată și o suprafață ce prezintă restrictivitate în vederea
construirii. Suprafețele cu o nuanță închisă de albastru redau fa vorabilitatea iar cele deschise redau
restrictivitatea, acestea fiind terenurile împădurite.
Așadar după cum observăm și pe hartă localitatea prezită un potențial ridicat în vederea extinderii
construcțiilor din punct de vedere al utilizării terenurilor.

28

Fig.12 Harta utilizării terenurilor în localitatea Slănic

2.4.5. Soluri
Pentru analiza solului, am utilizat intensitatea procesului de stagnogleizare. În situația în care
constructiile sunt dezvoltate pe o astfel de zona, acestea sunt afectate datorită a cestui proces
deoarecele există un exces și o stagnare a apei.

29
Cea mai frecvent întâlnită situație de stagnogleizare este în cazul argiluvisolurilor. Astfel am atribuit
noi valori în tabela de atribute, care să evidențieze zonele ce nu sunt afectate de pro cesul de
stagnogleizare.
Având astfel 3 trepte ale intensității stagnogleizării, am acordat 3 noi valori după cum urmează în
Tabelul nr.5. Favorabilitatea pentru construcții redată de valoarea cea mai mare, este atribuită
zonelor nule, din acest punct de v edere, valoarea de 7 celor cu o intensitate redusă sau moderată, iar
pentru suprafetele grav afectate de acest proces am acordat valoarea cea mai mică.

Intensitatea
stagnogleizării Valori atribuite pentru
reclasificare
Nulă 10
Moderată 7
Puternică 5
Tabelul nr.5 Valori atribuite pentru reclasificarea factorului -stagnogleizare

Folosind datele din tabelul anterior am realizat în programul ArcGis 10.3.1. o hartă ce redă
suprafețele afectate sau nu de acest proces. În Fig.13 avem reliefate suprafețele ce nu suferă de acest
proces, cu o nuanța închisă de albastru , iar cele care sunt afectate, sunt evidențiate cu o nuanța
deschisă. O suprafată extinsă a acestui areal nu suferă de acest proces, astfel am acordat cea mai
mare valoare, acesteia, arealul fiind favorabil in mare parte construirii din acest punct de vedere.
La finalul analizei trebuie luat în calcul faptul ca acest proces, este unul important pentru
determinarea acestui studiu.

30

Fig.13 Harta suprafețelor afectate de procesul de stagnogleizare în localitatea Slănic

2.4.6. Accesibilitatea
Acest factor este unul demn de luat în calcul, devenind unul extrem de important atunci când vorbim
de investitori sau de persoane ce au scopul de a -și construii o locuința aici. Astfel am reclasificat
valorile inițiale în Tabelul nr.6 luând în calcul fapt ul ca o distanță de 100 de metrii fața de drumurile
de acces, nu constituie o restrictivitate pentru construcții, acordând acestei categorii valoarea cea
mai ridicată în ceea ce privește favorabilitatea. Așadar în functie de distanța față de drum am acorda t

31
noi valori in tabelul de atribute, cea mai mică distanța primind valoarea cea mai ridicată, iar cea mai
îndepărtată distanță primind valoarea cea mai mica in vederea construirii.

Distanța față de drum
(metri) Valori atribuite pentru
reclasificare
100 m 10
250m 9
500m 7
1000m 5
1500m 3
2500m 2
4000m 1
Tabelul nr.6 Valorile atribuite pentru reclasificarea factorului -accesibilitate
Pentru a evidenția arealele favorabile construirii din punct de vedere al accesibilității, cu ajutorul
celor 7 valori am realizat o hartă care să redea favorabilitatea în această situație Fig.14 . Harta a fost
realizată cu ajutorul unor benzi de nuanțe dif erite, și redau distanța de la drum către proximitate.
Luând în calcul acest lucru, favorabilitatea pentru construcții este ridicată, dat fiind si faptul că
localitatea se bucură de o infrastructură destul de bogată, rețeaua drumurilor fiind bine ramificat ă.

32

Fig.14 Harta accesibilității în localitatea Slănic
3. Analiza hărții de favorabilitate
Scopul final al acestui studiu este de a cunoaște cu ajutorul unei hărți, a arealului, care sunt
suprafețele ce permit construirea, fara a reprezenta pericole, astf el am realizat harta favorabilității.
Toate hărțile prezentate anterior au reprezentat temeiul pentru întocmirea hărții finale, fiecare factor
având poderea sa în determinarea hărții finale.
În baza celor șase hărți analizate si prezentate in subcapitolele anterioare, am creea alte doua hărți ce
prezintă din perspectiva factorilor naturali și factorilor socio -economici, favorabilitatea pentru

33
construcții. În final pentru realizarea ultimei hăr ți, pentru a lua în calcul toți factorii, au fost
suprapuse cele doua hărți.
Pentru realizarea acestor hărți am folosit programul ArcGis 10.3.1.→ArcToolbox→Spatial Analyst
Tools→Map Algebra→ Raster Calculator→ deschizându -se o fereastra ce permite calcular ea datelor
în funcție de nevoiele noastre. Pentru realizarea hărții favorabilității din punct de vedere al factorilor
naturali ( orientarea versanților, geologie, stagnogleizare și pantă) , am utilizat datele raster ale
acestora, adunându -i în vederea fina lizării hărții Fig.15 . Așadar am întocmit harta ce arată
suprafețele favorabile constructiei din punct de vedere al factorului natural. Dupa cum putem
observa din legenda hărții, din punct de vedere al facto rilor naturali, arealul nu dispune de o
favorabil itate foarte ridicată în vederea construirii .

Fig.15 Harta favorabilității extinderii arealului construit în localitatea Slănic

34
În ceea ce privește factorii socio -economici, pentru realizarea hărții am urmat aceeași pași
menționați anterior , iar prin adunarea factorilor accesibilitate și utilizarea terenurilor a reieșit harta
favorabilității din punct de vedere socio -economic. Astfel analizând harta putem obseva o
favorabilitate ridicată, dat fiind faptul ca rețeaua de drumuri este bine ramificată, iar zonele
impădurite, cele restrictive constructiei, nu se află în proximitatea drumurilor.

Fig.16 Harta favorabilității pentru extinderea arelului construit în localitatea Slănic

35
Prin adunarea celor doua hărți în programul ArcGis 10.3.1, rezultă harta finală Fig.17 a
favorabilității extinderii arealului construit pentru localitatea Slănic.
Astfel prin analiza hărți finale, observăm faptul că localitatea, dispune de relativ redusă pentru
construcții. Dat fiind faptul ca arealul studiat este cunoscut datorită suprafețelor acoperite cu sare,
geologia zonei este principalul factor ce redă o restrictivitate pentru construcții , în unele zone, dar si
suprafețele acoperite cu păduri .

Fig.17 Harta favorabilității extinderii arealului construit în localitatea Slănic

36
3.1. Studiu de caz
Analizând harta finală a acestui studiu putem observa că suprafața localității Slănic nu dispune de o
favorabilitate ridicată pentru construcții , iar arealul deja construit se află într -o buna parte suprapus
zonei considerate în urma analizei finale, favorabile. În afara de zonele limitrofe contrucțiilor deja
existente aici, unde și geologia permite acest lucru, o bună parte din zona sudică a arealului prezintă
o favorabilitate ridicată pentru dezvoltarea construcț iilor.
Studiind arealul în urma întocmirii hărților, am concluzionat ca singurele elemente ce ar putea reda
o restrictivitate ridicată în unele zone ar fi, geologia și utilizarea terenurilor. O suprafața acoperita de
sare poate devenii instabilă în contact ul cu apa, fapt ce nu favorizeaza construcția pe acest
fundament.
Construcțiile însă nu au întârziat să apară chiar și pe aceste structuri, în special pensiunile turistice,
proprietarii riscând pagube ridicate datorită terenui ce în combinație cu o cantit ate excesivă de apă în
unele locuri poate devenii instabil sau se pot produce prabușiri si alunecări de teren.

4. Concluzii
Scopul lucrării prezentat în capitolele anterioare a fost de a cerceta și a analiza suprafețetele din
interiorul localității Slănic ce favorizează extinderea arealului construit. Astfel pentru rezultatul final
al acestei analize am clasat un numar de 6 fac tori naturali și socio -economici, importanți in egală
măsură pentru determinarea rezultatului final al studiului. Cu ajutorul programul ArcGis 10.3.1. am
realizat pentru fiecare dintre acești factori, câte o hartă. Așadar am urmat pașii necesarii în veder ea
determinării pentru fiecare hartă și am determinat suprafețele cu favorabilitate sau restrictivitate în
vederea construirii. Dupa acordarea unor noi valori care sa exprime importanța pe care o au factorii
în vederea analizei finale, astfel a fost realiz ată harta favorabilității, ce redă rezultatul final al
cercetării.
În altă ordine de idei dezvoltarea spatiului construit, este posibil pe suprafețe restrânse luând în
calcul harta favorabilității a arealului Slănic Prahova.
Astfel cea mai favorabila zonă fiind cea din jumatatea sudică a localității, unde majoritatea factorilor
sunt favorabili dezvoltării.

37
În concluzie localitatea Slănic dispune de u n spațiu restrâns pentru extinderea arealului construit,
comparând cu suprafața administrativ -teritorială a arealul. Pentru aextinde suprafața construibila ar
fi nevoie de un efort financiar ridicat din partea autorităților locale pentru stabilizarea terenului, dar
și de o fragmentare a pădurilor, mediul fiind grav afectat, creând dezechilibre majore intre
comp onenta naturală și cea antropică.

38
Bibliografie
Armaș, Iuliana, 2006, Risc și vurnelabilitate. Metode de evaluare în geomorfologie, Ed. Univ. din
București, București.
Badea, L., Bugă D., et. al., 1992, Geografia României Vol. IV, Regiunile pericarpatice; Dealurile și
Câmpia Banatului și Crișanei, Pod. Mehedinți, Subcarpații, Podișul Getic, Podișul Moldovei,
Editura Universitară, București.
Demeter, T., 2004, Degradarea solurilor, Editura Universității d in București.
Demeter, T., 2009, Pedologie Generală, Editura Credis, București.
Drăgănescu, L., 1993, Zăcământul de sare Slanic Prahova, C.O.C.C.SA, București.
Drăgănescu, L., 1997, Originea și geneza masivelor de sare, S.C. Grafică Prahoveană S.A.,
Ploie ști.
Erdeli, G., Cucu, V., 2007, România. Populație, Așezări, Economie, Editura Transversal, București.
Florea, N., Munteanu, I., Raport, C, Chițu, C, Opriș, M., 1968, Geografia solurilor României,
Editura Științifică, București.
Ielenicz, M., 1996, Dealur ile și podișurile României, Editura Fundației „România de Mâine”, Sibiu.
Ielenicz, M., 2004, Geomorfologie, Editura Universitară, București.
Imbroane, M., A., 2012, Sisteme informaționale geografice Vol.1 Structuri de date, Presa
Universitară Clujeană, Cluj.
Mihai, B., 2007, Teledetecție. Vol 1. Procesarea digitală a imaginilor, Editura Universității din
București.
Moțoc, M., Munteanu, S., Băloiu, V., Stănescu P., Mihai Gh., 1975, Eroziunea Solului și metodele
de combatere, Editura CERES, București.
Nițu, C, et al., 2002, Sisteme informaționale deografice și cartografie computerizată, Editura
Universității din București.

39
Posea, GR., Barbu, N., Ciulache, S., Posea Aurora, Nicolae, I., Ștefănescu Ioana, Vespremeanu, E.,
Giurges cu, M., 1986, Geografia de la A la Z. Dicționar de termeni geografici, Editura Științifică și
Enciclopedică, București.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 2006, Ortofotoplan -județul Prahova
Direcția Topografică Militară, 1981, Harta Topografică 1:25.000
Institutul Cercetării Pedologice, 1975, Harta solurilor 1:200.000, foaia Prahova
Institutul Geologic, 1986, Harta geologică 1:200.000