Studiu de Caz la Serviciul Public Judetean de Administrare a Domeniului Public Si Privat Galati

Studiu de caz la Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

CUPRINS

CAPITOLUL 1: Contabilitatea publică

Organizarea contabilității în instituțiile publice

Conceptul de instituție publică. Clasificarea, rolul și trăsăturile instituțiilor publice

Principiile contabilității publice

Creditele bugetare și ordonatorii de credite

CAPITOLUL 2: Contabilitatea, finanțărilor, veniturilor și chletuielilor instituțiilor publice

Finanțarea bugetară a instituțiilor publice

Contabilitatea veniturilor – definiție, momentul recunoașterii veniturilor, continut

Contabilitatea chletuielilor – definiție, momentul recunoașterii cheltuielilor, conținut

CAPITOLUL 3: Contabilitatea instituției publice – Studiu de caz la Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

Scurtă prezentare a instituției publice Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați – statut și atribuții

Structura organizatorică a Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

Contabilitatea finanțărilor, veniturile și cheltuielile Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

Execuția veniturilor și cheltuielilor bugetare.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1: Contabilitatea publică

Organizarea contabilității în instituțiile publice

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaștere, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară și fluxurile de trezorerie, atît pentru cerințele interne ale acestora, cît și pentru utilizatori externi, cum ar fi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori – organismele financiare internaționale.

Instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz, contabilitatea de gestiune

Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic), costl programelor aprobate prin buget, dar și informații necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.

Potrivit reglementărilor în vigoare actuale în domeniul finanțelor publice și a contabilității, contabilitatea publică cuprinde:

contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;

contabilitatea trezoreriei statului;

contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;

contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

În aplicarea prevederilor pct. a) și c) planul de conturi va cuprinde:

  - conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor și plații cheltuielilor și determinarea rezultatului execuției bugetare (excedent sau deficit bugetar).

   Instituțiile publice, au obligația să conducă contabilitatea în partida dubla cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general, aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice și care este armonizat cu standardele internaționale de contabilitate, cu sistemul internațional de conturi și cu regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunității Europene.

Prin intermediul acestor conturi instituțiilo publice trebuie să înregistreze operațiunile economico-financiare în momentul generării drepturilor de creanță sau de obligații, în conformitate cu principiile contabilității de angajamente.

Prin aplicarea principiului contabilității de angajamente, sistemul contabil public din Romania s-a armonizat cu sistemele contabile europene și în perspectivă cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public – IPSASs7.

   Planul de conturi general al instituțiilor publice cuprinde următoarele clase de conturi:

  - clasa 1 "Conturi de capitaluri";

  - clasa 2 "Conturi de active fixe";

  - clasa 3 "Conturi de stocuri și producție în curs de execuție";

  - clasa 4 "Conturi de terți";

  - clasa 5 "Conturi la trezoreria statului și bănci comerciale";

  - clasa 6 "Conturi de cheltuieli";

  - clasa 7 "Conturi de venituri și finanțări".

   În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I și II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii de informare.

   Cu ajutorul acestor conturi, instituțiile publice înregistrează operațiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilității de drepturi și obligații (de angajamente), respectiv în momentul creării, transformării sau dispariției/anulării unei valori economice, a unei creanțe sau unei obligații.

   Corespondențele stabilite în cadrul funcțiunii fiecărui cont prin prezentele norme nu sunt limitative. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituții, cu respectarea conținutului economic al operațiunii respective, a cerințelor contabilității bazata pe principiul drepturilor și obligațiilor și a prevederilor legale în vigoare.

   În acest sens, ordonatorii principali de credite urmează să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum și monografii conținând operațiuni specifice domeniului de activitate respectiv.

   Conturile din planul de conturi nu reprezintă temei legal pentru înregistrarea unor operațiuni în contabilitate.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionarii unității respective.

   Instituțiile publice organizează și conduc contabilitatea de regula, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul sef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare și răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea și conducerea contabilității, în condițiile legii.

Instituțiile publice consemnează operațiunile economico-financiare în momentul efectuării lor în documente justificative pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fise și alte documente contabile după caz.

   Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în vigoare.

   Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare și documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică și sistematica în contabilitate a operațiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercițiului bugetar.

   La instituțiile publice, forma de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico-financiare este "maestru-șah".

   În cadrul formei de înregistrare "maestru-șah", principalele registre și formulare care se utilizează sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea-mare și Balanța de verificare.

   La instituțiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-șah simplificat". În acest caz, contabilitatea sintetică se ține pe "Fise de cont pentru operații diverse", deschise pentru fiecare cont sintetic în Cartea-mare (șah), iar contabilitatea analitică se ține pe fișele menționate la forma de înregistrare "maestru-șah".

   Evidența analitică a creditelor bugetare, plaților de casă și a cheltuielilor efective se ține cu ajutorul "Fisei pentru operații bugetare".

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare.

   Acestea se utilizează în stricta concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.

   Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listări informatice, după caz.

Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare anuale și, de regula, coincide cu anul calendaristic.

Durata exercițiului financiar este de 12 luni.

   Exercițiul financiar începe la 1 ian și se încheie la 31 dec, cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data înființării instituției publice, potrivit legii.

Pentru instituțiile publice, documentul oficial de prezentare a situației patrimoniului aflat în administrarea statului și a unităților administrativ-teritoriale și a execuției bugetului de venituri și cheltuieli, îl reprezintă situațiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.

  Situațiile financiare se întocmesc în moneda națională, respectiv în lei, fără subdiviziunile leului.

  Pentru necesitățile proprii de informare și la solicitarea unor organisme internaționale, se pot întocmi situații financiare și într-o altă monedă.

   Întocmirea situațiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv și a celorlalte bunuri și valori aflate în gestiune, potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice.

   Situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum și a performantei financiare și a rezultatului patrimonial.

   Situațiile financiare se semnează de conducătorul instituției și de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție.

   Instituțiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situația fluxurilor de trezorerie pentru obținerea vizei privind exactitatea plaților de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități, după caz, pentru asigurarea concordanței datelor din contabilitatea instituției publice cu cele din contabilitatea unităților de trezorerie a statului.

   Situațiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidența trezoreriilor statului se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare.

   Este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile financiare ale instituțiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

   Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terțiari, depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind:

Bilanțul:

Contul de rezultat patrimonial;

Situația fluxurilor de trezorerie;

Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;

Anexe la situațiile financiare, care includ: politicile contabile și notele explicative;

Contul de execuție bugetară.

   Planul de conturi pentru instituțiile publice, aprobat prin O.M.F.P. nr. 1917/2005 conține atît conturi contabile similare celor utilizate de agenții economici, cât și conturi specifice.

Unele dintre aceste clice cu cele din contabilitatea unităților de trezorerie a statului.

   Situațiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidența trezoreriilor statului se vor restitui instituțiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare.

   Este interzis instituțiilor publice să centralizeze situațiile financiare ale instituțiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

   Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terțiari, depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind:

Bilanțul:

Contul de rezultat patrimonial;

Situația fluxurilor de trezorerie;

Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor;

Anexe la situațiile financiare, care includ: politicile contabile și notele explicative;

Contul de execuție bugetară.

   Planul de conturi pentru instituțiile publice, aprobat prin O.M.F.P. nr. 1917/2005 conține atît conturi contabile similare celor utilizate de agenții economici, cât și conturi specifice.

Unele dintre aceste conturi spcifice sunt folosite doar de unele categorii de instituții publice. Este cazul conturilor specifice bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de șomaj și bugetul asigurărilor sociale de sănătate, care apar doar în contabilitatea instituțiilor publice care administrează aceste bugete.

Planul de conturi pentru instituțiile publice este organizat în opt clase de conturi, numerotate de la 1 la 8. Structura este similară cu a Planului general de conturi utilizat de agenții economici, cu mețiunea că lipsește clasa 9 ”Conturi de gestiune”, având în vedere caracterul neproductiv al activităților desfășurate de majoritatea instituțiilor publice.

Conceptul de instituție publică. Clasificarea, rolul și trăsăturile instituțiilor publice

În sensul prevederilor Legii finanțelor publice nr. 500/2002, instituții publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanțare a acestora.

În sensul Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006, aprobată cu modificări și completări, instituții publice reprezintă denumirea generică ce include comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Instituțiile publice au un rol important în cadrul statului deoarece prin intermediul acestora își îndeplinește funcțiile sale.

Instituțiile publice pot fi definite ca entități patrimoniale care desfășoară activități, de regulă sociale în folosul comunității, activități care produc venituri sau care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de resurse pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Prin urmare instituțiile publice reprezintă structuri organizatorice prin care statul își exercită funcțiile sale legislative, executive și judecătorești și cuprind:

Autoritățile publice legislative:

Senatul

Camera Deputaților

Autoritățile publice executive:

Administrația centrală:

Președintele României

Guvernul României

Ministerele

Reprezentanții în teritoriu ai administrației publice centrale

Organele de specialitate ale administrației publice centrale

Autorități administrative autonome centrale: Academia Română, Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Serviciul român de Informații, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Legislativ, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune

Instituții publice, regii autonome, societăți comerciale la care statul deține capitalul majoritar și companiile sau societățile naționale subordonate ministerelor

Instituții publice subordonate autoritîților administrative autonome centrale.

Administrația locală:

Consiliile locale și primăriile

Consiliile județene și președinții acestora

Instituțiile și serviciile publice de interes local și județean

Autoritățile publice judecătorești:

Instanțele judecătorești, respectiv judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție

Ministerul public – care îți exercită atribuțiile prin intermediul procurorilor constituiți în parchete

Consiliul Superior al Magistraturii

Instituții de stat de subordonare centrală sau locală, specializate în diferite domenii.

În viziunea Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), prin intermediul consiliului pentru standarde internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSASB), noțiunea de ”administrație publică”este substituită cu noțiunea de ”sector public”.

Astfel, Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public operează cu noțiunea de sector public, guverne regionale, guverne locale, consilii, comisii, întreprinderi, Instituția publică fiind denumirea generică pentru entitîțile funcționale din domeniul public, utilizată în conținutul Legii finanțelor publice, și în toate reglementările care se referă la sectorul public, inclusiv cele care aparțin sferei contabile.

Instituțiile publice, indiferent de tipul lor, efectuează cheltuieli și nu realizează de regulă venituri proprii, fiind finanțate pe seama fondurilor publice prevăzute în diferitele componente ale sistemului bugetar.

Instituțiile publice își desfășoară activitatea în utmătoarele domenii:

apărare;

ordine publică și siguranță națională;

sănătate;

învățământ;

cultură, recreere și religie;

asigurări și asistență socială;

protecția mediului;

acțiuni generale, economice, comerciale și de muncă;

combustibil și energie;

agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare;

transporturi, comunicații;

cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare

Criterii de clasificare a instituțiilor publice:

După importanța activității instituțiile publice se clasifică în:

Instituții ale administrației publice centrale – a căror principală sursă de finanțare este constituită din venituri ale bugetului de stat;

Instituții ale administrației publice locale – a căror principale surse de finanțare provin din venituri ale bugetelor locale;

Instituții ale administrației asigurărilor sociale.

După modul de subordonare, instituțiile publice se clasifică astfel:

Instituții ierarhic superioare – unde conducătorii au calitatea de ordonatori principali de credite. Aceste instituții primesc mijloacele bănești direct de la bugetul de la care sunt finanțate și le repartizează unităților ierarhic inferioare;

Instituții subordonate – a căror conducători au calitatea de ordonatori secundari și terțiari de credite, și ale căror necesități de finanțare sunt acoperite prin fondurile repăartizate de către instituțiile superioare.

Din punct de vedere al statutului juridic, se clasifică în:

Instituții publice cu personalitate juridică – ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, au drept de decizie în angajarea și efectuarea de cheltuieli. Aceste instituții dispun de patrimoniu propriu, au cont curent deschis la Trezorerie, buget propriu de venituri și cheltuieli și își conduc propria contabilitate;

Instituții publice fără personalitate juridică – ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, ei pot efectua cheltuieli numai în limita sumelor efectiv virate de ordontorul său de credite în subconturi deschise pe numele lor, și care reprezintă de obicei plăți pentru salarii, au un volum redus de activitate. Aceste instituții funcționează ca entitîți distincte în subordinea sau pe lângă instituții cu personalitate juridică, nu intră în relații cu terții. Astfel de entități sunt: cămine, creșe, grădinițe, școli generale, comine culturale.

După modul de finanțare, instituțiile publice se clasifică astfel:

Instituții publice finanțate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale;

Instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale;

Instituții publice finanțate integral din venituri proprii, autofinanțate;

Instituții publice finanțate din credite externe sau fonduri nerambursabile.

Rolul și importanța instituțiilor publice

Instituțiile publice au rol în derulareaprocesului de constituire și utilizare a principalelor resurse publice ale statului.

În procesul de constituire a resurselor publice, instituțiile publice de primă importanță ca autoritîți speciale sunt Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu oragenel lor teritoriale.

De asemenea, un rol însemnat îl au și alte ministere și organe centrale, precum și organele teritoriale, mai ales în ceea ce privește constituirea resurselor financiare din mijloace bugetare.

O altă funție importantă a statului este dirijarea, alocarea uriașelor resurse financiare spre diverși beneficiari. Resursele financiare centralizate la dispoziția statului prin componentele bugetului general consolidat, au ca principală destinație finanțarea sectorului public, care este principalul consumator al fondurilor publice.

Procesul de utilizare a fondurilor publice se derulează prin intermediul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, ceea ce pune în evidență rolul, importanța și răspunderea acestora, în ceea ce privește utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Caracteristicile instituțiilor publice

Instituțiile publice se deosebesc de persoanele juridice patrimoniale, mai ales de agentii economici datorită unor particularități pe care acestea le au, și anume:

Instituțiile publice își desfășoară activitatea, de obicei, în sfera nematerială, având drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale populației – învățământ, sănătate, securitate națională, ordine publică, transporturi și telecomunicații, protecția mediului;

Instituțiile publice sunt organisme care în general nu desfășoară activități productive, prin care să realizete bunuri materiale, ele produc utilități sociale, administrative, justiție, ordine publică, apărare. Numai întâmplător, subunități ale acestora pot realiza și produce utilități și servicii de natură economică. Situație în care acestea se supun regulilor și principiilor după care funcționează finanțele private privind finanțarea.

Patrimoniul instituțiilor publice este primit inițial de la bugetul de stat sau local, de regulă prin transfer de la alte instituții publice.

Instituțiile publice pot fi finanțate pe baza creditelor bugetare – sumele primite din bugetul statului sau din bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor generate dev desfășurarea activității – pe seama veniturilor proprii obținute, precum și pe seama fondurilor speciale.

În funcție de modul de finanțare al acestora – integral sau parțial din resurse bugetare, sau fonduri speciale – veniturile proprii ale instituțiilor publice se varsă integral la bugetul din care sunt finanțate sau rămân la dispoziția acestora reportându-se în anul următor.

Instituțiile publice își finanțează activitatea pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli.

Trimestrial instituțiile publice sunt obligate să întocmească și să depună darea de seama contabilă, iar anual situațiile financiare.

Instituțiile publice, în general, nu au indicatori de rentabilitate și eficiență economică, dar li se pot calcula indicatori de eficiență socială, educațională, de cultură,etc.

Principiile contabilității publice

Elementele prezentate în situațiile financiare ale instituțiilor publice se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilității de angajamente.

Principiile contabilității publice sunt:

Principiul continuității activității – Potrivit acestui principiu se consideră că instituția publică își continua în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de desființare sau reducere semnificativă a activității. dacă ordonatorii de credite au luat cunoștința de unele elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative.

Principiul permanentei metodelor – Acest principiu se referă la faptul că metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.

Principiul prudenței – Importanța acestui principiu constă în faptul că evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă care:

   – trebuie să se țină cont de toate angajamentele apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data depunerii acestuia;

   – trebuie să se țină cont de toate deprecierile.

Principiul contabilității pe baza de angajamente – Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit și sunt înregistrate în evidentele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor de raportare.

   Situațiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informații nu numai despre tranzacțiile și evenimentele trecute care au determinat încasări și plați dar și despre resursele viitoare, respectiv obligațiile de plată viitoare.

   Acest principiu se bazează pe independenta exercițiului potrivit căruia toate veniturile și toate cheltuielile se raportează la exercițiul la care se referă, fără a se ține seama de data încasării veniturilor, respectiv data plații cheltuielilor.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii – conform acestui principiu componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilității – Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.

Principiul necompensării – Potrivit acestui principiu în contabilitatea instituțiilor publice orice compensare între elementele de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă, cu excepția compensărilor între active și datorii permise de reglementările legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor la valoarea integrală.

Principiul compatibilității informațiilor – conform căruia elementele prezentate trebuie să dea posibilitatea comparării în timp a informațiilor.

Principiul materialității (pragului de semnificație) – Acesta stabilește faptul că orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeași natură sau au funcții similare trebuie însumate și prezentate într-o poziție globală. Un element patrimonial este considerat semnificativ dacă omiterea să ar influența în mod vădit decizia utilizatorilor situațiilor financiare.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realității asupra aparenței) – Informațiile contabile prezentate în situațiile financiare trebuie să fie credibile, să respecte realitatea economică a evenimentelor sau tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.

   Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate în cazuri excepționale. Astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum și motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor, datoriilor, poziției financiare și a rezultatului patrimonial.

  Politici contabile ale instituțiilor publice

   Aplicarea prezentelor reglementări contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituții publice pentru toate operațiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale.

   Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialiști în domeniul economic și tehnic, cunoscători ai specificului activității desfășurate și ai strategiei adoptate de instituție.

   La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilității de angajamente.

   Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare, a unor informații care trebuie să fie:

  a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice; și

  b) credibile în sensul că:

    – reprezintă fidel rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției publice;

    – sunt neutre;

    – sunt prudente;

   – sunt complete sub toate aspectele semnificative.

   Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile instituției publice. Acest lucru trebuie menționat în notele explicative.

Creditele bugetare și ordonatorii de credite

Noțiunea de credit bugetar se regăsește în execuția cheltuielilor publice și poate fi definită prin raportarea la bugete, pe de o parte de pe poziția statului, iar pe de altă parte de pe poziția consumatorului de fonduri publice.

De pe poziția statului, creditul bugetar reprezintă suma de bani cu titlu definitiv din bugetele publice destinate pentru a acoperi cheltuielile aprobate în acestea.

De pe poziția consumatorului de fonduri publice, respective ordonatori de credite bugetare, reprezintă drepturi bănești cuvenite din bugete pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetele lor de venituri și cheltuieli.

Legea Finanțelor Publice definește creditul bugetar ca “sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respective se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni”.

Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice, programelor, acțiunilor, obiectivelor și sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi și alte reglementări și vor fi angajate și folosite ăn strict corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local, reprezintă limita maximă până la care se poate ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar, limita maximă până la care se pot efectua cheltuieli pentru activitatea curentă și de investiții.

Finanțarea instituțiilor publice locale funcționează după aceleași regului ca și instituțiile finanțate din fonduri special sau mijloace extrabugetare, care pot efectua plăți numai dacă au asigurate resurse financiare colectate în cont.

Reguli privind dispunerea sau efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget sunt:

Ordonatorii de credite principali, secundari și terțiari finanțați din bugetul central nu pot dispune plăți decât după deschiderea de credite bugetare pe baza dispoziției de deschidere de credite. La nivelul bugetelor locale ordonatorii principali de credite și cei terțiari nu pot dispune plăți până nu sunt alimentate conturile curente deschise la trezorerie;

Alocările pentru cheltuielile de personal și de capital, aprobate de ordonatorii de credite și în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli;

Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin Legea bugetului anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite;

Cheltuielile aprobate la un capitol bigetar nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui capitol bugetar

Categorii de ordonatori de credite

Ordonatorul de credite este, potrivit prevederilor Legii finanțelor publice, “persoana fizică, conducător al unei instituții publice, central sau locală, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli al instituției”.

Conducătorii instituțiilor publice, centrale și locale, cu personalitate juridică, sunt mandatați prin lege să participe la proiectarea bugetului public și la executarea acestuia, și dobândesc calitatea de ordonatori de credite bugetare având dreptul de a le utiliza.

În funcție de drepturile și obligațiile ce le revin în cadrul procesului execuției bugetare ordonatorii de credite sunt de trei categorii:

– ordonatori principali;

– ordonatori secundari;

– ordonatori tertiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și președintii consiliilor județene.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii principali de credite primesc resursele de finanțare direct de la buget, pentru nevoile proprii, precum și pentru cele ale instituțiilor publice din subordine. Aceștia repartizează creditele bugetare aprobate prin buget pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu bugetul acestora și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu.

Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele și conditiile delegării.

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor special sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice central, conducătorii altor instituții publice și conducătorii instituțiilor publice autonome.

Ordonatorii secundari de credite, sunt conducătorii instituțiilor publice aflate în subordinea ordonatorilor principali de credite. Ei se află în raport de subordonare față de ordonatorii principali de credite și ierarhic superior față de ordonatorii terțiari de credite.

Aceștia nu au relație direct cu bugetul de stat, dar din creditele primite de la ordonatorii principali repartizează mijloace bugetare și ordonatorilor terțiari de credite aflați în subordinea lor și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii terțiari de credite sunt conducătorii instituțiilor publice care utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor publice pe care le conduc, potrivit bugetelor aprobate și în condițiilr stabilite prin dispozițiiile legale.

Ordonatorii secundari de credite sunt: inspectorii generali ai inspectoratelor școlare județene, directorii generali ai Autorității de Sănătate Publică de la nivel județean, directorii generali ai Direcțiilor generale de specialitate ale Ministerului Muncii.

Calitatea de ordonatori de credite terțiari revine conducătorilor instituțiilor publice operaționale, cum ar fi: spitale, școli, teatre, muzee, etc.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund de:

a) elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;

d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc;

e) organizarea și tinerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de investiții publice;

g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și tinerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.

Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanță, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și pe cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situatii privind angajamentele legale.

CAPITOLUL 2: Contabilitatea, finanțărilor, veniturilor și chletuielilor instituțiilor publice

Finanțarea bugetară a instituțiilor publice

Potrivit contabilității de angajamente, cheltuielile reflectă costul bunurilor și servciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publicesau veniturilor, după caz, precum și subvenții , transferuri, asistență socială acordate, aferente unei perioade de timp.

Veniturile reprezintă impozite, taxe, contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate după caz., aferente unei perioade de timp.

Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare.

Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate. Cheltuielile de capital sunt cuprinse la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.

Veniturile și chletuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantatate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile și bugetele instituțiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a surselor de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a susrselor de finanțare a deficitului bugetar șid e perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și chletuielilor aprobate în bugete se aprobă de caătre:

Ministerul Finanțelor Publice

pe capitole de cheltuieli și în cadrul acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite;

pe capitole și subcapitole la venituri și în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli pentru bugetele asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite;

pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai butele locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice ale Ministerului Finanțelor Publice.

Ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificației de credite bugetare sau ale ordonatorilor terțiari de credite, după caz;

Ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor terțiari de credite.

Conform reglementărilor contabile în vigoare, activitățile instituției publice se împart în activități curente și activități extraordinare.

Activitățile curente sunt activitățile desfășurate de o instituție publică pentru realizarea obiectului său de activitate și dau naștere veniturilor și cheltuielilor curente. Veniturile și chletuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale instituției publice trebuie prezentate la venituri extraordinare și cheltuieli extraordinare. Acestea rezultă din desfășurarea unor tranzacții sau evenimente ce sunt clar diferite de activitățile curente ale instituției și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale instituției, se are în vedere natura elementului sau tranzacției aferente activităților desfășurate în mod curent de entitate, decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.

Potrivit prevederilor legislației în vigoare privind finanțele publice, finanțarea instituțiilor publice și serviciilor publice se asigură astfel:

  - integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

  - din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

  - integral din venituri proprii.

  Potrivit prevederilor Legii contabilității, contabilitatea instituțiilor publice asigură înregistrarea plaților de casă și a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificației bugetare, potrivit bugetului aprobat.

  Plățile efectuate din contul de finanțare bugetară de către instituțiile finanțate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrări executate și servicii prestate, reprezintă plăți de casă. În această categorie se includ și plățile efectuate prin casierie, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

  Instituțiile publice pot avea și alte surse de finanțare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, subvenții, alocații bugetare cu destinație specială, etc, după caz.

  Această grupă include:

  - Finanțarea de la buget (contul 770);

  - Finanțarea în baza unor acte normative speciale (contul 771);

  - Venituri din subvenții (contul 772);

  - Venituri din alocații bugetare cu destinație specială (contul 773*));

  - Finanțarea din fonduri externe nerambursabile (contul 774);

  - Fonduri cu destinație specială (contul 776);

  - Venituri din cofinanțarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile (contul 778)*).

  - Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit (contul 779

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigura astfel:

a) integral din bugetul local;

b) din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul local;

c) integral din venituri proprii.

Institutiile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget.

Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate in conditiile art. 67 alin. (1) lit. b) si c), se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de catre acestea potrivit dispozitiilor legale.

Veniturile proprii ale bugetelor institutiilor publice, finantate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) si c), provin din prestari de servicii, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe si altele.

Finanțarea instituțiilor publice se realizează din veniturile bugetare constituite la nivelul bugetului de stat, bugetului local, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetului fondurilor speciale (fondul național unic de asigurări de sănătate și fondul asigurărilor pentru șomaj) sau bugetele instituțiilor publice. Astfel, se disting trei categorii de finanțări ale instituțiilor publice:

finanțarea din alocații bugetare – presupun finanțare integrală de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, sau de la bugetul unui fond special;

subvenționarea – prin virarea de subvenții de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetul unui fond special;

autofinanțarea – prin acoperirea integrală a cheltuielilor din venituri proprii.

În vederea stabilirii tipului de finanțare a unei instituții publice se au în vedere resursele utilizate pentru acoperirea majorității cheltuielilor curente ale instituției respective. Independent de modul de finanțare stabilit prin criteriul anterior, instituțiile publice pot avea acces la fonduri și din alte surse (autofinanțări, împrumuturi interne sau externe, fonduri nerambursabile etc.).

În sectorul public se face diferența dintre venituri și finanțări. Veniturile proprii al instituțiilor publice se compun din taxe colectate pentru activitatea prestată de instituțiile respective și pentru care nu există obligația virării la bugetul de stat sau local, ci se administrează direct de instituțiile publice în regim de venituri proprii.

În unele cazuri, pe baza unor legi speciale, unele instituții publice colectează și rețin impozite la bugetul propriu.

Resursele bugetare constituite din impozitele, contribuțiile și taxele virate la bugetele publice sunt utilizate pentru asigurarea finanțării instituțiilor publice (instituții publice finanțate integral de la buget și cele subvenționate).

Contabilitatea veniturilor – definiție, momentul recunoașterii veniturilor, conținut

Veniturile publice reprezintă intrări brute de beneficii economice și potențial de serviciu înregistrate pe percursul unei perioade de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creșteri ale activelor nete/capitaluri proprii, altele decât cele legate de contribuțiile proprietarilor.

Veniture bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale unităților administrativ-teritoriale, care se constituie pe baza impozitelor și taxelor, și pe baza cărora se stabilesc limitele cheltuielilor bugetare.

Instituțiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele și subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin.

În situația în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare poate duce la micșorarea veniturilor sau creșterea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă să mijloacele necesare acoperirii minusului de venituri și cheltuieli.

În acest sens, inițiatorii trebuie să întocmească fișa financiară care însoțește rxpunerea de motive sau, după caz, nota de fundamentare, care va fi actualizată cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ.

În această fișă se inscriu efectele financiare produse asupra bugetului general consolidat și trebuie să aibă în vedere:

Schimbările anticipate în venituri și cheltuieli bugetare pe următorii 5 ani

Eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale;

Propuneri realiste pentru acoperirea creșterilor de cheltuieli, respectiv a micșorărilor de venituri.

Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanță – declarația fiscală sau decizia emisă de oganul fiscal – avize de expediție, facturi, alte documente legal îtocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situația în care nu exxistă documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanței.

Reglementările contabile în vigoare prevăd momentul recunoașterii pentru fiecare din categoriile de cheltuieli definite, astfel:

Veniturile din activități economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau alte condiții prevăzute în contract, al facturilor lucrărilor executate și serviciilor prestate, moment care atestă transferul de proprietate către clienți.

Veniturile proprii ale instituțiilor publice prrovin din chirii, organizarea de manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii;

Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat sunt recunoscute la momentul constatării, înregistrate pe baza declarațiilor fiscale, a deciziilor emise de organul fiscal.

Contabilitatea chletuielilor – definiție, momentul recunoașterii cheltuielilor, conținut

Cheltuielile publice reprezintă descreșteri ale beneficiilor economice sau ale potențialului de serviciu înregistrate pe parcusrul perioadei de raportare, sub formă de ieșiri sau consum de active sau apariții de datorii care au ca rezultat descreșteri în activele nete/capitalurile proprii, altele decât cele legate de distribuiri către proprietari.

Cheltuielile bugetare sunt recunoscute în momente diferite, în funcție de natura lor. Reglementările contabile în vigoare prevăd momentul recunoașterii pentru fiecare categorie de cheltuieli definite, astfel:

Cheltuielile de personal, reprezentate de salarii, prime, contribuțiile aferente avestora, trebuie recunoscute în perioada în care munca a fost prestată.

Recunoașetrea cheltuielilor respectă principiul independenței exercițiului, și ca atare, drepturile de personal neachitate aferente unui exercițiu bugetar sunt incluse și ele în costurile cu personalul aferete exercițiului bugetar respectiv.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc în momentul când acestea au fost consumate sau vândute, cu excepția materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează în contabilitate la scoaterea din folosință a acestora.

Momentul recunoașterii cheltuielilor cu stocurile depinde de metoda aleasă pentru organizarea contabilității stocurilor.

Astfel, dacă instituția publică utilizează metoda inventarului permanent, atunci, cheltuiala cu stocurile este recunoscută la momentul consumului efectiv.

Daca instituția utilizează metoda inventarului intermitent, atunci cheltuiala stocurilor este recunoscută la momentul achiziței.

Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada în care au fost prestate și lucrările executate, indiferent de momentul în care a fost efectuată plata.

Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut și nu atunci când sunt plătite.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic, pe parcursul duratei de viață utile a activului fix.

Valoarea rămasă neamortizată a activelor scoase din funcțiune înainte de expirarea duratei normale de funcționare a acestora, se recunoaște drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc.Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs de execuție nu reprezintă un cost al perioadei. Costul acestora va fi recucoscut după finalizarea și punerea în funcțiune a activelor fixe și calculul amortizării.

Transferurile între unități ale administrației publice, curente și de capital, se recunosc ca și costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

Alte transferuri, interne și în străinătate, se recunosc ca și costuri la instituția care transferă fondurile.

În cadrul instituțiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se ține în conturi distincte, după natură și destinație.

Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificației bugetare. Structura contului contabil va fi următoarea:

Simbolul contului din planul de conturi;

Capitolul;

Sursa de finanțare a cheltuielii, respectiv:

Bugetul de stat;

Bugetele locale;

Bugetul asigurărilor sociale de stat;

Bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj;

Bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate;

Bugetul fondurilor externe nerambursabile;

Bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii;

Cheltuieli evidențiate în afara bugetelor locale.

Subcapitolul;

Titlul;

Articolul;

Alineatul;

Subalineatul(paragraful).

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe grupe de cheltuieli, după natura și destinația lor. Principalele grupe de cheltuieli sunt:

Cheltuieli privind stocurile;

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;

Cheltuieli cu alte servicii executate de terți;

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;

Cheltuieli cu personalul;

Alte cheltuieli operaționale;

Cheltuieli financiare;

Alte cheltuieli finanțate de la buget;

Cheltuieli de capital;

Amortizări și provizioane;

Cheltuieli extraordinare.

Conturile de cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei – lunar sau cel mai târziu la întocmirea situațiilor financiare, în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

În situația în care apar operațiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli, acestea pot fi înregistrate și în debitul conturilor, în roșu.

CAPITOLUL 3: Contabilitatea instituției publice – Studiu de caz la Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

Scurtă prezentare a instituției publice Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați – statut și atribuții

Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați, s-a înființat prin reorganizarea Direcției Județene de Protecție a Plantelor ca serviciu public cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Județean Galați prin Hotărârea Consiliului Județean Galați nr. 453/25.04.2007.

Având in vedere caracterul public al instituției, Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați, obiectivele instituționale sunt stabilite de forul decizional al județului Galați, respectiv Consiliul Județului Galați, astfel:

Exploatează și întreține activele fixe corporale ce aparțin domeniului public și privat al Județului Galați, aflate în folosința gratuită a SPJADPP Galați, conform prevederilor legale;

Aplică prevederile Consiliului Județean privind administrarea domeniului public și privat al județului pentru activele fixe corporale ce aparțin domeniului public și privat al Județului Galați, aflate în folosința gratuită a SPJADPP Galați, conform prevederilor legale;

Răspunde de exploatarea în condiții de eficientă economică a bunurilor administrate prin modalitățile prevăzute de lege pentru îmbunătățirea și sporirea gradului de civilizație și confort;

Răspunde de exploatarea forestieră din Pădurea Gârboavele conform prevederilor legale și a prevederilor planului de amenajare silvică și întreținerea stării de vegetație;

Răspunde de exploatarea fondului de vânătoare și pescuit conform prevederilor legale în vigoare;

Se ocupă de întreținerea, dezvoltarea și amenajarea spațiilor publice Gârboavele, Zătun și Vlădești;

Se ocupă de amenajarea, modernizarea și întreținerea zonelor verzi, a locurilor de joacă aparținând Consiliului Județului Galați și instituțiilor subordonate;

Execută lucrări de întreținere și amenajare a patrimoniului piscicol: bazin piscicol, efectiv piscicol, construcții și instalații aferente;

Execută lucrări de montare și întreținere a mobilierului stradal (aparate de joacă pentru copii, panouri de prezentare, coșuri de gunoi, mese de șah, mese de ping-pong, popice, bănci, garduri metalice pentru protecția spațiilor verzi etc.);

Execută lucrări de întreținere curente și amenajare de fântâni arteziene;

Execută lucrări de amenajare, întreținere, dezvoltare, curățirea, igienizarea și exploatarea luciului de apă Zătun și a locurilor din zona de agrement Gârboavele;

Execută lucrări de întreținere și exploatare a Sistemului de Alimentare cu Apă Gârboavele;

Percepe și încasează taxa de acces a autovehiculelor și taxa de salubrizare în Pădurea Gârboavele;

Percepe și încasează taxa de pescuit la lacul Zatun;

Execută lucrări de combatere a insectelor dăunătoare (țânțari, cotarul verde, omida păroasă etc.) în Pădurea Gârboavele, Zătun, Vlădești, spațiile verzi aparținând Consiliului Județean, etc. cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

Organizează și urmărește desfășurarea unor activități de ecarisaj;

Execută lucrări de amenajarea, organizare și exploatare a parcărilor;

Înființează pepiniere silvice și execută lucrări de producere, întreținere și valorificare a materialului săditor, dendrologicul (arbuști de foioase și rășinoase), floricol (plante anuale, bianuale și perene), ornamental și de stabilizare a solului, cu precădere pentru susținerea programului de împădurire;

Poate angaja zilieri pentru a desfășura activitățile necalificate cu caracter ocazional in condițiile legii; ține evidența zilierilor în registrul de evidență întocmit în acest scop;

Organizează și execută acțiuni de dezinfecții, dezinsecții, deratizare și igienizare a sediilor instituțiilor publice, spațiilor comerciale, a depozitelor, a mijloacelor de transport auto în comun, precum și a altor spații pentru diverși beneficiari conform prevederilor legale.

Închiriază spații aflate in domeniul public sau privat al județului, cu aprobarea Consiliului Județului Galați conform prevederilor legale în vederea obținerii de venituri;

Angajează lucrări de prestări servicii necesare conservării, întreținerii și reparării imobilelor și instalațiilor, aflate în folosința gratuită a SPJADPP Galați, cât și pentru terți conform prevederilor legale;

Prestează servicii de gospodărire comunală, de comerț, activități de alimentație publică și cazare conform prevederilor legale;

Efectuează operațiuni de transport și întreținere a parcului auto propriu și la cerere pe baza tarifelor aprobate de Consiliul Județului Galați și în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

Organizează licitații pentru buna desfășurare a activității SPJADPP Galați, conform prevederilor legale;

Verifică executarea lucrărilor de reparații sau conservare a bunurilor, pentru fiecare obiectiv, analizând calitatea lucrărilor și modul de decontare;

Prestează servicii de consultanță tehnică în domeniul execuției de spații verzi și servicii de consultanță agricolă pe baza tarifelor aprobate de Consiliul Județului Galați;

Prestează servicii cu utilajele agricole și autoturismele aflate în dotare;

Prestează activități de pază pentru obiectivele aflate în administrarea sa;

Răspunde de amenajarea unei rampe de depozitare a deșeurilor din activitatea desfășurată și a gunoiului menajer cu respectarea legilor în vigoare.

In baza acestor atribuții, cu putere de lege la nivel local, se poate afirma ca strategia instituționala este aliniată strategiei de dezvoltare a județului, fiind subordonata direct interesului cetățeanului. In plus, strict din punct de vedere administrativ strategia de dezvoltare a județului Galați este o componentă a strategiei de dezvoltare a regiunii de dezvoltare sud est, care la rândul sau este parte a Planului național de dezvoltare regionala. Mai mult chiar, datorita caracterului de instituție publica a aplicantului, acesta își adaptează permanent obiectivele strategiei la diversele planuri sectoriale precum si alte direcții programatice la nivel național.

Dezvoltarea și evoluția S.P.J.A.D.P.P

Cel mai bun indicator sintetic al evoluției înregistrate de către S.P.J.A.D.P.P. îl reprezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor. Așa cum se observa din tabelele următoare, atât veniturile cat și cheltuielile au avut o ușoara variație, uneori in sensul scăderii acestora. Dorim sa punctam faptul ca din aceasta analiza se poate observa reducerea mai puternica a cheltuielilor, raportata la reducerea veniturilor. Nu trebuie neglijat faptul ca in perioada 2009-2014, situația economica generala a fost una instabila, bazata pe reduceri de bugete și pe reducerea activităților economice la nivel național.

Din aceasta perspectiva, S.P.J.A.D.P.P, deși a fost afectata de condițiile economice existente, a reușit să se adapteze la noua situație economica și să depășească, până la acest moment, cu bine toate aceste greutăți.

În tabelul următor sunt prezentate principalele activități, din punctul de vedere al vizibilității și dimensiunii grupului de beneficiari direcți, urmând ca în continuare aceste activități sa fie detaliate concret cu activități/acțiuni/intervenții efectiv derulate in cursul anului 2014 de către instituția analizată.

Table nr. 1

Structura organizatorică a Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați, înființat prin reorganizarea Direcției județene de Protecție a Plantelor – Galați, funcționează ca un serviciu public cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Județului Galați, conform HotărâriiConsiliului Județean Galați nr. 453/25.04.2007.

Structura organizatorică și Statul de funcții ale Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați sunt stabilite și aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Galați.

La data de 31 decembrie 2014, la nivelul instituției, numărul de posturi aprobate aprobate era de 56, din care ocupate 52 de posturi.

Servciul public este condus de un director general, care în subordine un director general adjunc și un contabil șef.

Compartimentele funcționale sunt :

– Serviciul de gestionare și exploatare a domeniului public și privat-deservit de 14 posturi din care unul de sef serviciu;

– Biroul dezinsecție, dezinfecție, deratizare, igienizare și salubrizare – deservit de 6 posturi din care un șef birou;

– Sectorul mecano energetic compus din 14 posturi din care un post de șef serviciu;

– Compartiment contabilitate, resurse umane și PSI-SSM, compus din 8 posturi;

– Serviciul administrativ, aprovizionare marketing care cuprinde 11 posturi din care 10 posturi de execuție și un post de conducere, șef serviciu.

La nivelul serviciului din cele 56 de posturi aprobate prin hotărârea Consiliului Județean Galați, conform organigramei, 7 posturi sunt posturi de conducere și 49 de posturi sunt posturi de execuție.

La 31 decembrie 2014 organigrama Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați se prezintă astfel:

Contabilitatea finanțărilor, veniturile și cheltuielile Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat – Galați

Cheltuielile de funcționare și investiții ale Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Galați se suportă din alocații bugetare și din venituri proprii.

Controlul privind utilizarea fondurilor alocate de la bugetul județului și din alte surse pentru funcționarea Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat al Județului Galați se face de către instituțiile abilitate de lege și Direcția de economie și finanțe a Consiliului Județului Galați.

Proiectul privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2014 al Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați a fost fundamentat având în vedere prevederile Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale precum și realizarea activităților și atribuțiilor stabilite în regulamentul de organizare și funcționare, astfel încât din punct de vedere economic prin previziunea veniturilor și cheltuielilor să se realizeze un echilibru financiar.

La întocmirea bugetului pe anul 2014 s-au avut în vedere execuția bugetului pe anul 2013 și asigurarea desfășurării în bune condiții a programului de activități care se vor executa în cursul anului 2014, după cum urmează :

A. VENITURI TOTALE 3.210 mii lei, din care

1. venituri proprii 550 mii lei ;

2. transferuri, subvenții 2.660 mii lei, din care

pentru secțiunea de funcționare – 2.360 mii lei ;

pentru secțiunea de dezvoltare – 300 mii lei ;

B. CHELTUIELI TOTALE 3.210 mii lei, din care

1. secțiunea de funcționare 2.860 mii lei, repartizate astfel :

– cheltuieli personal 1.310 mii lei ;

– cheltuieli bunuri și servicii 1.550 mii lei, (din care cu finanțare din venituri proprii – 500 mii și transferuri – 1.050 mii lei)

2. secțiunea de dezvoltare 350 mii lei, repartizate pe

– cheltuieli de capital – dotări independente si cheltuieli proiectare -350 mii lei (echipamente si proiectare);

A. Veniturile proprii, în valoare de 550 mii lei provin din taxe, prestări servicii, închirieri spații comercializare puieți forestieri, prestări servicii și alte venituri astfel:

– taxe acces Pădurea Gârboavele – 70 mii lei 

– taxe pescuit – 30 mii lei ;

– fructe livadă – 50 mii lei ;

– distribuție apă potabilă – 30 mii lei ;

– prestări servicii și distribuție puieți forestieri – 370 mii lei ;

Pentru activitățile privind exploatarea și întreținerea patrimoniului public, extinderea spațiilor verzi, realizarea programului de împădurire suma totală propusă în buget ptr. transferuri și subvenții, fiind de 2.660 mii lei , din care pentru

secțiunea de funcționare – 2.360 mii lei, astfel :

Pădurea Gârboavele – administrare, întreținere și agrement

Lucrări de salubrizare în pădure – adunat gunoaie, resturi menajere și deșeuri în saci precum și transportul lor la containere, închirierea containerelor și transportul gunoiului la platforma de gunoi a orașului , dotarea cu pubele ecologice, serviciile de transport către platforma ecologică, astfel încât să fie asigurat serviciul de salubritate în vederea ridicării deșeurilor colectatate selectiv , servicii de vidanjare și intreținere a toaletelor ecologice;

Lucrări de întreținere în Pădurea Gârboavele :

Lucrări de curățare – tăierea subarboretului cu unelte speciale și a vegetației ierboase, și transportul acestora in afara padurii, tăierea și curățarea cioatelor din zona de agrement, cosit iarba și vegetația lemnoasă, tăieri de curățare a aliniamentelor ;

Lucrări de formare și întreținere culoare de trecere în caz de incediu și premergătoare lucrărilor de combatere fitosanitară a pădurii ;

Lucrări de întreținere a spațiilor de parcare și a drumurilor de acces, lucrări de limitare a trecerii în zona protejată a pădurii – care presupun lucrări de curățare, bordurare, văruit a parcărilor și căilor de acces, săpat șanțuri care să interzică accesul persoanelor și a autovehicolelor în aria protejată ;

lucrări de curățare de material lemnos și vegetal a digurilor și conturului celor două lacuri ;

asiguarea pazei permanente și pazei și protecție contra incendiilor pentru întreaga zonă ;

Combatere biologica a dăunatorilor din Pădurea Gârboavele :

lucrări de combatere naturală ( biologică, mecanică) a defoliatorilor prin depistarea și răzuirea pontelor de pe scoarța arborilor și arderea acestora ;

lucrari de combatere țânțari și căpușe numai in zona turistică a pădurii.. Neefectuarea acestora pot duce la distrugerea parțială sau totală a pădurii.

Lucrări de amenajare în Pădurea Gârboavele :

lucrări de intreținere teren fotbal, împrejmuire , bordurare și gazonare teren fotbal ;

lucrări de întreținere a zonelor de aglomerare cu stânci, ce simulează cascade ;

lucrări de amenajare bariere pentru limitarea trecerii în zona protejată ;

lucrări de întreținere amenajare spații de joacă cu accesorii omologate ;

lucrări de amenajare mobilier urban și de întreținere și amenajare a locurilor de picnic prin dotarea cu mese, băncuțe, grătare care să corespundă cerințelor impuse de mediu ;

montare de panouri, marcaje și indicatoare privind informarea cu privire la normele de mediu  ;

amenajarea zonelor speciale pentru aprinderea focului ;

asigurarea dotării zonelor special amenajate pentru activitățile de picnic cu containere destinate colectarii selective a deșeurilor, inscripționate corespunzator precum și cu toalete ecologice ;

amenajarea unor spații privind afișarea unui plan cuprinzator cu ilustrații detaliate privind organizarea și faclitățile zonei în care se desfășoară activitățile de picnic, regulile privind desfășurarea activităților de picnic, precum și sancțiunile aplicabile în cazul constatării nerespectării acestora și numerele de telefon utile;

amenajarea și dotarea corespunzatoare a pichetelor de stingere a incendiilor ;

Lucrări cuprinse în amenagementul silvic al pădurii Gârboavele și respectarea acestuia;

lucrări de întreținere a plantațiilor tinere  – înființate in ultimii 2 ani care constau în descopleșirea și prașirea manuală, afanat solul în 2-3 treceri, înlocuit goluri și udarea acestora ;

lucrări de pregătire a terenului pentru suprafețele care urmează a fi împădurite – anual o suprafață de , conform amenajamentului silvic aprobat al Pădurii Gârboavele

Asigurarea funcționării permanente a sistemului de alimentare cu apa din Pădurea Garboavele prin lucrări de asistență tehnică, întreținere și reparații care să corespundă reglementarilor în vigoare privind serviciile publice de alimentare cu apa și distribuție apa către urmatorii beneficiari :

– Consiliul Județului Galați – 2 cantoane silvice;

– Complexul Muzeal de Stiințele Naturii – Parcul Zoo;

– Centrul Cultural Dunărea de Jos – Muzeul Satului;

– Direcția Județeană pentru Tineret;

– 2 agenți economici , din care

Zona Zatun – administrare, întreținere și agrement

întreținere lac

– lucrări de întreținere a digului – cosit manual și mecanic, întărirea taluzului prin fascinarea digului ;

– asigurarea funcționării în bune condiții a stației de pompare pentru alimentarea corespunzatoare a lacului  si alimentarea cu apă din Dunăre ;

– dotarea cu apometru de masură de mare capacitate a stației de pompare Zatun ;

– îndepărtat vegetația crescută în lac prin cosire cu cositoare acvatica, transportul resturilor vegetale la mal, transportul acestora la groapa de gunoi;

– întreținerea locurilor pentru pescuit și a umbrarelor din stuf existente și amenajarea de noi locuri pentru pescuit și noi umbrare;

– încasarea taxei de pescuit,

– asigurarea pazei lacului,

întreținere parc agrement Zătun

Lucrări de întreținere a parcului existent și a spațiului verde aferent clădirii :

– aerisirea gazonului;

– cosiri repetate;

– irigare;

– plantarea florilor, prașirea și udarea acestora;

– tăiat, mușuroit, dezmușuroit trandafiri;

– tratamente fitosanitare la trandafiri, flori, arbori și arbuști ornamentali .

întreținere plantație forestieră – , formată din două parcele distincte ;

întreținere livadă –

asiguarea pazei pentru întreaga zonă Zătun (imobile aparținând Consiliul Județului Galați., lac, livadă, plantație forestieră, parc agrement).

Conform Legii privind desfășurarea activităților de picnic, SPJADPP Galați desfășoară activitatea de verificare zilnică a zonelor în care se desfășoară activitățile de picnic precum și a zonelor aflate în imediata vecinătate a acestora, pentru a se asigura că nici un fel de prejudiciu nu este adus mediului și nici a zonelor amenajate. Se vor constitui echipe mixte în vederea respectării de către toți participanții la picnic a măsurilor impuse de legislația în vigoare.

3. Zona Vlădești – administrare, întreținere –

Lucrări de întreținere a parcului existent :

– aerisirea gazonului ;

cosiri repetate ;

irigare ;

plantarea florilor, prășirea și udarea acestora;

plantarea florilor în jardiniere ;

tăiat, mușuroit, dezmușuroit trandafiri;

tratamente fitosanitare la trandafiri, flori, arbori și arbuști ornamentali ;

paza și protecție contra incendiilor a zonei verzi și a clădirilor , inclusiv imobile aparținând CJG.

In urma ploilor abundente din 2013 au fost transportate aluviuni rezultate de pe versanții din amonte de zona Vlădești, în cantități foarte mari care au acoperit întrega zona. Prin urmare sunt necesare lucrări de curățare și transport a acestor aluviuni.

4. Întreținere și amenajare spații verzi aflate în administrare

– Centrele de plasament : CP ,,Unirea’’, CP ,, Iovan Iorgovan’’, CP ,,Negru Voda’’, CP ,,Irene si Stuart’’, CP ,,Ion Creanga’’, CP ,,Licurici ‘’, CP 1, CP 2, Galati , Adăpostul de zi și de noapte pentru copii străzii.

– Parcul aparținând C.J.G ;

– Spatii verzii aparținând D.D.R.;

– Centrul Cultural Dunarea de Jos – Muzeul Satului din Pădurea Gârboavele;

– Muzeul de istorie Casa Memorială ,,Alexandru Ioan Cuza’’;

– Biblioteca ,,V. A. Urechia’’ Galați.

Administrarea spațiilor verzi reprezinta un obiectiv de interes public, în vederea asigurării calității factorilor de mediu și stării de sănătate a populației.

Lucrări de întreținere și conservare a spațiilor verzi prin :

cosiri manuale și mecanice;

adunarea resturilor vegetale și încărcarea în mijloace de transport;

fertilizări cu îngrășăminte chimice, supraînsămânțări, lucrări de irigare și udare manuală;

– lucrări de tăiere și formare a coroanelor la arbori și arbuști prin tăiere mecanică sau manuală cu respectarea cerințelor horticole, legare, palisare;

– lucrări de plantat trandafiri, arbori și arbuști ornamentali din specii valoroase respectând tehnologiile respective: săpat gropi, mocirlit, fasonarea rădăcinilor, plantat, tutorat, udat;

– pichetat rabate flori;

– plantat flori;

– lucrări de plivit, afanat solul, greblat, udat, fertilizat la flori;

– tăieri de formare a gardurilor vii;

– taieri de corectie la trandafiri, îngropat, dezgropat trandafiri, mobilizarea solului;

– scuturat zăpada de pe garduri vii, borduri, arbori izolați;

– spart gheața de pe alei;

– măturat alei;

– tratamente fitosanitare la flori, trandafiri, arbori și arbuști ornamentali;

– tratamente contra tânțarilor, căpușelor cu produse omologate pentru profilaxie umană.

5. Prestari servicii pază, pază și protecție contra incendiilor și întreținere imobile din administrare – sediu unității, str.Traian nr , imobile și teren aferent Tecuci, str. Mihail Kogalniceanu nr. 35, imobile și teren aferent Tg. Bujor, str. E.Grigorescu nr. 51.

6. Producerea de material saditor pentru împădurirea județului Galați ;

O activitate cu care Consiliul Județului Galați se poate mândri cu atât mai mult cu cât foarte puține consilii județene din tară o au ca prioritate, o reprezintă importanța care se acordă programului de împădurire , program de care s-a ocupat Serviciul Public Județean de Administrarea Domeniului Public și Privat Galați, conform hotărârii de înființare și Regulamentului de organizare și funcționare aprobat.

Efectele devastatoare ale inundațiilor sunt o consecință a defrișărilor masive și a desconsiderării pe care alte județe le-a avut față de activitatea de reimpădurire. Județul Galați prin Consiliul Județului reprezintă un caz fericit cu cei 17 milioane puieți de salcâm care au fost livrați în mod gratuit către primariile județului, in perioada 2003-2009, stabilizând în special solurile supuse eroziunii .

Activitatea de împădurire a județului a continuat și în anul 2014 cu susținerea Consiliului Județului Galați și aprobarea programului județean pentru creșterea suprafețelor împădurite din județul Galați , program aprobat prin Hotararea Consiliul Județului Galați nr.283/27.03. 2013.

In anul 2014 propunem continuarea programului județean pentru creșterea suprafețelor împădurite din județul Galați și completarea celor deja împădurite. Programul va continua numai după consultarea primariilor din județ și confimarea fermă a acestora privind necesarul de puieți pentru împădurirea terenurilor degradate din județ.

Prin umare Serviciul Public Județean de Administrarea Domeniului Public va inființa o pepinieră forestiera pentru producerea de material săditor – puieți salcâm, pe 5- de teren, cu o productie de cca. 1.000.000 – 1.200.000 buc puieții, cheltuielile preconizate fiind de aprox. 100.000 lei .

secțiunea de dezvoltare – 300 mii lei, după cum urmează :

1. Mașină de tăiat și tocat tufăriș – 1 buc – 70 mii lei, pentru curățarea pădurii Gârboavele în zona turistică, unde tufărișurile sufocă pădurea și împiedică amejarea zonelor pentru activitatea de picnic. Această mașină va înlocui munca a mai multor motounelte și va reduce atât consumul de combustibil cât și forța de muncă, va asigura curățarea zonei turistice pe o suprafață mult mai mare decât cea curățată până în prezent. De asemenea va reduce durata de curățare a căilor de acces în caz de incediu și accesul pentru tratamentele chimice pentru aria protejată.

2. Freză pentru marunțit cioate – 1 buc – 45 mii lei – pentru pregătirea terenurilor în vederea împăduririlor prin distrugerea cioatelor existente, precum și a cioatelor de la arborii care trebuie eliminați .

3. Rețea canalizare și rețea gaze sediu – 30 mii lei – unitatea nu este racordată la sistemul de utilități publice necesare desfășurării activității, actualmente unitatea funcționează pe un sistem de canalizare propriu cu fose din beton care necesită vidanjări frecvente .

Instituția dispune de un sistem de încălzire bazat pe combustibil solid (lemne) cu costuri ridicate față de un sistem de încălzire pe gaze.

4. Apometru de mare capacitate ptr. stația Zătun – 1 buc – 15 mii lei – necesar la stația pompare de pentru evidența cantității de apă pompată din Dunăre către lac, măsura impusă de instituții abilitate ( Garda de mediu și Apele Romane), cu termen 31 decembrie 2013.

5. Instalatie deferizare pentru stația de apa Gârboavele – 1 buc – 100 mii lei. In urma determinarilor privind calitatea apei efectuate de Direcția de Sănătate Publică, elementul fier total are valoare mult peste limitele legale admise în alimentația publică cu apă. DSP Galați recomandă montarea unui filtru pentru deferizare în vederea aducerii elementul fier total la valori normale. Menționăm că autorizația de funcționare a punctului din stația de pompare Gârboavele, din punct de vedere al sănătății publice a fost eliberată în anul 2012 cu condiția montării acestui filtru pana la 31 decembrie 2013.

6. Mașini tuns gazon -2 buc. – 8 mii lei, necesare activității de tundere a gazonului la spațiile verzi administrate.

7. Drujbe -2 buc – 8 mii lei, din care o drujbă telescopică necesară tăierilor la pomi fructiferi cât și la prestările de servicii și lucrărilor de igiena din Pădurea Gârboavele , a curățării arborilor la spațiile administrate de instituție.

8. Motocultor -1 buc 24 mii lei, utilizat la lucrările de amenajare și întreținere a spațiilor verzi.

B. CHELTUIELI

Fundamentarea cheltuielilor a avut în vedere, cel puțin nivelul realizat în 2013 corelat cu respectarea prevederilor privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare și cu gradul de ocupare și nivelul realizări și suplimentării activităților în 2014 :

La partea de cheltuieli s-au luat în calcul: asigurarea cheltuielilor de funcționare (cheltuieli de personal și bunuri servicii); realizarea activităților pentru exploatarea eficientă și întreținerea patrimoniului public al Consiliului Județului Galați și dat în administrare serviciului ; îmbunătățirea și sporirea gradului de civilizație, confort și agrement în spațiile publice Gârboavele, Vlădești și Zătun; extinderea suprafețelor ocupate cu spații verzi, prin includerea în categoria spațiilor verzi publice a terenurilor cu potențial ecologic sau socio-cultural, realizarea programului de împădurire prin producerea și livrarea de puieți forestieri .

Structura cheltuielilor se prezintă astfel:

TOTAL CHELTUIELI 3.210 mii lei, din care,

secțiunea de funcționare – cheltuieli curente – 2.860 mii lei, din care

– cheltuieli de personal – 1.310 mii lei ;

– cheltuieli bunuri și servicii – 1.550 mii lei ;

secțiunea de dezvoltare – cheltuieli capital 350 mii lei;

– dotări independente 350 mii lei,

(echipamente si cheltuieli proiectare)

Cheltuieli de personal au fost dimensionate în baza statului de funcții și a numărului de personal aprobat la 31.12.2013, și la nivelul prevederilor legale în vigoare la 31 decembrie 2013 x 12 luni și cuprinde salariile aferente lunilor decembrie 2013- noiembrie 2014 și contribuțiile aferente, în valoare totală de aprox. 1.130 mii lei.

Având în vedere accesarea de fonduri externe și realizarea de proiecte in anul 2014 conform Ghidului Solicitantului aferent Programului Operațional pentru Pescuit privind dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești prin Fondul European de Pescuit ( FEP), la cheltuieli de personal s-a luat în calcul și plata cheltuielilor cu salariile personalului din echipele de proiect, inclusiv contribuțiile aferente conform legislație în vigoare.

Cheltuielile materiale – au fost stabilite pe baza cheltuielilor realizate în 2012-2013, având la bază și activitățile, lucrările stabilite în regulamentul de organizare și programul de activități care se vor executa în anul 2014, program ponderat cu gradul de creștere estimat a activităților din acest an, după cum urmează:

Cheltuieli materiale 1.550 mii lei;

Bunuri și servicii 920 mii lei ;

– furnituri de birou 25 mii lei ;

– materiale pt. curățenie 25 mii lei ;

– încălzit, iluminat și forță motrică 60 mii lei ;

– apă, canal, salubritate 10 mii lei ;

– carburanți și lubrifianți 230 mii lei ;

– piese de schimb 50 mii lei ;

– transport – forță specială 30 mii lei ;

– poștă, telecomunicații, radio tv, internet 30 mii lei ;

– material săditor dendrologic 70 mii lei ;

(butași trandafiri, material dendrologic, floricol,arbori și arbuști ornamental, flori, gazon)

– pesticide, tratamente fitosanitare, materiale 240 mii lei ;

exploatare forestieră și spații verzi, Pădurea Gârboavele

– materiale și prestări servicii salubrizare și vidanjare 50 mii lei ;

– prest.muncă forță specială – 100 mii lei ;

Reparații curente – 200 mii lei

( auto, magazii sediu, împrejmuiri, stația de pompare Zătun și stația Gârboavele, cantoanele silvice din Padurea Garboavele)

Bunuri de natura obiectelor de inventar 100 mii lei ;

(echipamente, mese, banci, gratare , pichete incendii ,alte obiecte de inventar)

Deplasări 30 mii lei ;

Consultanță tehnică 15 mii lei ;

Pregătire profesională 15 mii lei ;

Protecția muncii 50 mii lei ;

Prest. serv. asigurare pază imobile 200 mii lei ;

Alte cheltuieli 20 mii lei ;

(actualizare autorizații funcționare, asigurări și taxă rovinietă)

Cheltuieli capital – 350 mii lei , din care

dotări independente – 300 mii lei

Mașină de tăiat și tocat tufăriș – 1 buc – 70 mii lei 

Freză pentru marunțit cioate – 1 buc – 45 mii lei ;

Rețea canalizare și rețea gaze sediu – 30 mii lei ;

Apometru de mare capacitate ptr. stația Zătun – 1 buc – 15 mii lei ;

Filtru Stație Gârboavele – 1 buc – 100 mii lei ;

Masini tuns gazon – 2 buc – 8 mii lei ;

Drujbe – 2 buc- 8 mii lei ;

Motocultor -1 buc -24 mii lei ;

cheltuieli proiectare – 50 mii lei (cheltuieli întocmire documentație pentru plan urbanistic zonal PUZ si studiu de evaluare a impactului asupra mediului și studiu de evaluare adecvată pentru lacul Zatun).

Având în vedere accesarea de fonduri externe și realizarea de proiecte in anul 2014 conform Ghidului Solicitantului aferent Programului Operațional pentru Pescuit privind dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești prin Fondul European de Pescuit ( FEP ), Măsura 1 – Dezvoltarea infrastructurii pentru eco-turism și agrement cu profil piscicol – Operațiunea 1.1 – Amenajarea de baze pentru ecoturism și/sau agrement cu specific pescăresc și Măsura 6 – Protecția și conservarea patrimoniului local, etnografic și de mediu – Operațiunea 6.4 – Restabilirea potențialului de producție a speciilor piscicole de interes comercial, instituția publică a solicitat Consiliului Județului Galați alocarea sumelor necesare fondului de confinatare-contributia proprie în proiect și a sumelor necesare pentru asigurarea fluxului financiar și pentru acoperirea contravalorii cheltuielilor, altele decat cele eligibile aferente implementării proiectelor, după cum urmează:

Măsura 1 – Dezvoltarea infrastructurii pentru eco-turism și agrement cu profil piscicol – Operațiunea 1.1 – Amenajarea de baze pentru ecoturism și/sau agrement cu specific pescăresc.

Denumire proiect” ”Amenajare bază de agrement cu specific pescăresc la balta Zătun”

Tabel nr. 2

Sursa: S.P.J.A.D.P.P. – Galați

 Drept urmare, rezulta un total de 1.208.015,89 lei, care cuprinde TVA-ul (442.796,35 lei) plus 40% din cheltuielile eligibile(765.219,55 lei) , la care se adauga asigurarea fluxului financiar.

Măsura 6 – Protecția și conservarea patrimoniului local , etnografic și de mediu –

Operațiunea 6.4 – Restabilirea potențialului de producție a speciilor piscicole de interes comercial

Denumire proiect ”Restabilirea potențialului bălții Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial”

Tabel nr. 3

Sursa: S.P.J.A.D.P.P. – Galați

Drept urmare, rezulta un total de RON 387.104,39 ca si contributie proprie (TVA plus cheltuieli eligibile si neeligibile, rata de finantare fiind 100%). Dosarele cererii de finanțare au fost declarate eligibile pentru finanțare prin Programul Operațional pentru Pecuit 2007-2014.

Situația centralizata a cheltuielilor proiectelor se prezinta astfel :

Sursa: S.P.J.A.D.P.P. – Galați

Analiza soldurilor din ,,Contul de rezultat patrimonial”

În coloana ,,Anul precedent“ sunt înscrise soldurile conturilor de venituri și cheltuieli înregistrate la 31 decembrie 2013.

În coloana ,,Anul curent” sunt înscrise soldurile conturilor de venituri și cheltuieli înregistrate la 31 decembrie 2014, după cum urmează :

Rândul 03- „Venituri din activitati economice”- prezinta soldul contului 7090000 ”Variatia stocurilor” ce cuprinde valoarea productiei de puieti forestieri pe stoc la 31 decembrie si care au fost valorificati in anul urmator, 2014 .

Rândul 04 – ,,Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială” – prezintă sold final la 31 decembrie 2014 de 3.351.698 lei și este format din soldul Ct. 7720000 ,,Venituri din subvenții”- reprezentând transferuri C.J.G. conform sumelor aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli al unității pe anul 2014, soldul contului 7750000”Finantarea din fonduri externe” in suma de 39.949 si soldul contului Venituri din contributia nationala aferente programelor: in suma de 13.316 lei;

Rândul 05 – ,,Alte venituri operaționale” prezintă soldul final al contului 7510100 ”Venituri din prestari servicii si alte actvitati”, în valoare de 437.472 lei, reprezentând veniturile proprii ale unității realizate din: taxe acces Pădurea Gârboavele , taxe lac Zătun, distribuție apă potabilă, valorificare fructe livadă, distribuție puieți forestieri , prestări servicii agricole;

Rândul 08 – ,,Salariile și contribuțiile sociale aferente angajaților”- la 31 decembrie 2014 prezintă un sold de 1.045.177 lei, ce reprezintă soldurile următoarelor conturi :

Ct. 6410000 ,,Cheltuieli cu salariile personalului” – sold final 839.562 lei;

Ct. 6450000 ,, Cheltuieli privind asigurările sociale” – sold final 205.056 lei;

Ct. 6460000 ,, Cheltuieli cu indemnizatiile de delegare” – sold final – 559 lei

Rândul 10 – ,,Stocuri, consumabile, lucrări și servicii executate de terți” – la sfârșitul perioadei raportate, respectiv 31 decembrie 2014 prezintă un sold debitor de 1.350.901 lei, ce reprezintă soldurile următoarelor conturi :

Ct. 602 ,,Cheltuieli cu materiale consumabile” – sold final – 453.799 lei;

(materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, pesticide și material săditor, semințe )

Ct. 603 ,,Cheltuieli cu materiale natura obiecte de inventar” – sold final – 40.660 lei;

Ct. 6100000 ,, Cheltuieli cu energia și apa” – sold final – 65.561 lei;

Ct. 611000 ,, Cheltuieli cu intretinerile si reparatiile” – sold final – 210.059 lei;

Ct. 6140000 ,, Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferuri” – sold final – 28.287;

Ct. 6260000 ,,Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” – sold final – 14.876 lei;

Ct. 6240000 ,,Cheltuieli cu transportul” – sold final – 20.708 lei;

Ct. 6280000 ,, Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” – sold final – 476.301 lei;

Ct. 6290000 ,, Alte cheltuieli autorizate prin lege” – sold final – 24.510 lei

Ct 6060000 „Cheltuieli privind animalele si pasarile”-16.140 lei;

Rândul 11 – ,,Cheltuieli de capital, amortizări și provizioane” – la sfârșitul perioadei raportate prezintă un sold debitor de 251.517 lei, ce reprezintă soldul contului 6810101 ,,Cheltuieli operaționale privind amortizările, provizioanele și ajustările de depreciere”.

Rândul 12 “Alte cheltuieli operationale” – 261.525 lei ( reprezentând cheltuielile cu livrarea gratuita a puieților la primăriile din județ conform programului de împădurire aprobat pentru anul 2013 si 2014.

Rândul 31- Rezultatul patrimonial al exercițiului – (excedent)- prezintă un sold creditor de 798.980 la 31 decembrie 2014.

Rândul 32- Rezultatul patrimonial al exercițiului – (deficit)- prezintă un sold debitor de 76.165 lei , an precedent , respectiv la data 31 decembrie 2013.

In conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 republicată și potrivit normelor și legislației în vigoare ,OMFP nr. 3.471 din 25 noiembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice s-a efectuat reevaluarea patrimoniului unitatii, rezultatele reeevaluarii fiind inregistrate in evidenta contabila in baza raportului de reevaluare

Execuția veniturilor și cheltuielilor bugetare

Evidența contabilă este condusă de personal calificat și autorizat, în conformitate cu Legea contabilității nr.82/1991 cu modificările ulterioare, operațiunile economice derulate în cursul anului sunt evidențiate în contabilitate cronologic și sistematic în baza documentelor justificative.

Contabilitatea instituției se ține în partidă dublă și urmărește să asigure informații ordonatorilor de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare cât și informații privind performanțele financiare și fluxurile de trezorerie.

Contabilitatea analitică este organizată conform normelor contabile, întocmindu-se balanța analitică pentru conturile de furnizori, creanțe, clienți, debitori, materiale. Datele din contabilitatea analitică se preiau în contabilitatea sintetică după care se întocmește balanța de verificare.

Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat pentru anul 2014 si execuția acestuia la 31.12.2014 se prezintă astfel:

Tabel nr. 4

Sursa: Bugetul de venituri si cheltieli al SPJADPP – pentru anul 2014

Conform bugetului aprobat, la data de 31 decembrie 2014 s-au efectuat plăți în valoare totală de 3.606.365 lei , reprezentând 56,15 % față de prevederile bugetare aprobate , plăți efectuate la:

secțiunea de funcționare, detaliate după cum urmează:

– plăți cheltuieli de personal – 1.052.725 lei (99,78,91 % față de prevederile bugetare aprobate) ;

– plăți cheltuieli bunuri și servicii – 1.507.842 lei (99,21 % față de prevederile bugetare aprobate).

Plățile efectuate „Cheltuieli de personal ” în suma de 1.052.725 (99,.78 %) cuprind plățile cu salariile în bani și contribuțiile aferente lunilor decembrie 2013 – noiembrie 2014 pentru personalului utilizat în defășurarea activității, detaliate pe articole bugetare astfel:

„cheltuieli salariale în bani” – fond salarii – 842.121 lei;

„contribuții„ – contributii de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, asigurari sociale de sanatate, asigurari pentru accidente de munca, concedii si indemnizatii – 205.056 lei;

La data de 31.12.2014, la nivelul unității numarul de posturi aprobate erau de 56, din care ocupate 52 de posturi.

Ocuparea posturilor vacante se va face conform legislației în vigoare și a organigramei și statului de funcții aprobate. Având în vedere specificul agricol cu perioade când exista un volum mare de lucrări s-a utilizat personal sezonier – zilieri pentru a desfășura activitățile necalificate cu caracter ocazional în condițiile legii .

Plățile efectuate la Titlul II „Bunuri și servicii” în sumă totală de 1.507.842 lei , reprezentând 99,21 % față de prevederile bugetare aprobate cuprind plățile cu bunuri și servicii efectuate în perioada ianuarie – decembrie 2014, detaliate pe articole bugetare astfel:

„bunuri și servicii” – 1.046.695 lei, din care:

cheltuieli funcționare – 147.307 lei (furnituri birou , materiale pentru curățenie, încalzit, iluminat, apă, canal, salubrizare, poșta, telecomunicații, radio, tv, internet);

carburanți, lubrefianți – 236.743 lei;

piese de schimb – 67.484 lei;

transport detinuti munca forta speciala – 20.708 lei;

materiale și prestari servicii cu caracter funcțional – 574.453 lei;

(prestari servicii paza imobile, arenda teren, sămânță salcâm, cheltuieli prestari servicii tratamente fitosanitare-Pădurea Gârboavele, pepiniera forestiera și livadă, cheltuieli întreținere, administrare și funcționare Pădurea Gârboavele, Zona Zătun, Zona Vlădești, alte cheltuieli materiale și prestări servicii cu caracter funcțional, cheltuieli prestării servicii juridice, asigurare RCA și rovinieta, actualizare program contabilitate și program legislație;

„reparații curente” 209.970 lei – (lucrări de reparații auto- mașini și tractoare, reparatii curente magazii);

„bunuri de natura obiectelor de inventar” – 153.567 lei (mese, bănci grătare din cărămida și din tablă, coșuri gunoi, containere colectare gunoi, echipament);

„deplasări interne” – 28.287 lei;

„pregătire profesională” – 19.930 lei;

„protecția muncii” – 29.974 lei;

„alte cheltuieli” (avize, autorizații, taxe funcționare ) – 19.419 lei;

Veniturile încasate la 31 decembrie 2014, în suma de 3.606.365 reprezentând 56,15 % față de prevederile bugetare cuprind transferurile de la bugetul local în sumă totala de 3.298.433 lei, sume incasate proiecte FEN -10.020 lei și veniturile proprii în sumă de 297.842 lei .

Veniturile privind transferurile de la bugetul local al Consiliului Județului Galați sau încasat conform sumelor aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli.

Veniturile proprii încasate, provin din: distribuție puieți forestieri, taxe acces Pădurea Gârboavele și taxe lac Zătun, distribuție apă potabilă, valorificare fructe livadă, prestări servicii agricole.

Cheltuielile efective ale bugetului sunt în sumă totala de 2.909.120 lei, detaliate astfel:

secțiunea funcționare – 2.648.915 lei, din care

– cheltuieli de personal – 1.045.177 lei;

– cheltuieli bunuri si servicii – 1.603.738 lei;

secțiunea dezvoltare – 260.205

– cheltuieli capital – 251.517 lei;

– proiecte -FEP – 8.688 lei;

Datorită blocării la procedurilor de achiziții realizarea și implementarea celor două proiecte FEN- FEP nu a fost posibilă dacât parțial, urmând a se finaliza în anul 2015.

Evoluția veniturilor și cheltuielilor Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Prival – Galati pe perioada 2012 – 2014

Din datele prezentate în tabel se observă că veniturile au avut o evoluție crescătoare de la an la an, de la 2.682.924 lei în anul 2012 la 3.606.365 în anul 2014.

Deși situația economica generala a fost una instabila, bazata pe reduceri de bugete și pe reducerea activităților economice la nivel național activitatea serviciului s-a menținut în parametri constanți, deși a fost afectat de condițiile economice existente, reușind să se adapteze la noua situație economica și să depășească, până la acest moment, cu bine toate aceste greutăți.

Pentru anul 2014 s-a generat o creștere a veniturilor cu 1.005.482 lei, reprezentând o creștere de 38,70% în valori absolute. Această creștere s-a datorat în principal majorării alocării subvențiilor de la Consiliul Județean ca urmare a acesării celor două proiecte de fonduri externe în domeniul pescuitului.

Și la cheltuielile bugetare se observă o creștere a acestora dar într-un procent mai mic de la 2.432.761 lei în anul 2012 la 2.909.120 lei în anul 2014. Creșterea cheltuielilor a fost de 94.567 lei în anul 2014 față de anul 2013, reprezentând o creștere de aproximativ 3,36%.

Grafic, evoluția veniturilor și cheltuielilor pe anii 2012 -2014 se prezintă astfel:

Execuția bugetară a Serviciului Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Prival – Galati, la data de 31.12.2015 se prezintă astfel: