Studiu de caz – Influența Mass -media în educați e [627744]

1
CAPITOLUL IV
Studiu de caz – Influența Mass -media în educați e

4.1. Reformele în sistemul educațional înainte de 1989 și influența mass –
media
Nu putem relata „Influenta Mass -media în educație”, fără să înțelegem formele de
învățământ din secolul XX. Având în vedere faptul că învățământul la nivel educativ a fost
întotdeauna un subiect sensibil și complex, modul de prezentare în mare parte este b azat pe
date care provin de la INS1 și Unesco – Institute for Statistics2.
Începem prin a prezenta un scurt istoric al sistemului educativ din ani 1948 -1989:
 În anul 1948 se pun bazele unui nou regim sub formă de „ Republică Populară ”,
această formă de învățământ s -a impus sub dictatul modelului sovietic și al luptelor
de „clasă superioară al paturi ”.
 Revenirea relativă spre o formă normalizare și tradiționalism roman a început în
anul 1962 -64, însă începând cu anul 1965 această schimbare avea să sufere sub o
influență al dictului politic.
 Sub influența politicului și al ideologiei de „revoluție politică”, formele de
învățământ avea să devină un adevărat „război al admiterilor și performantei”,
această revoluție culturală avea să țină până în anul 1989 (1 978-1989).
Un factor care a adus la formarea viitorului în învățământul educațional a fost
„Decretul nr.175 pentru formarea Învățământului”, care a fost emis în anul 1948 de către
Prezidul Marii Adunări Naționale.
Un decret care a determinat formarea școli lor de stat (numai de stat), în articolul
XXXV al decretului se poate observa o singură frază de cheie „Toate școlile confesionale
sau pătrunderea de orice fel de școli de stat”, dacă ar fi să citim printre rândurile acestui

2
articol ne putem da seama de mo dul duplicitar al modelului sovietic în reformele
învățământului românesc.
Fiecare articol al decretului în cauză arata formă de confiscare și repartizare al
tuturor bunurilor în visteriile țării. Interzicerea practicării intelectualului liber și de
profes are liberă al inteligenței a dat naștere la conceptul de control al maselor prin orice
metodă posibilă, un exemplu ar fi în articolul VI al decretului unde: „manualele "unice"
sunt obligatorii în primii 7 ani”, manualele în cauză au fost făurite în așa man iera încât
numai politicul poate decreta ce fel de informații se pot transmite.
Aceste exemple ale învățământului ținut în frâu și modelat de către o așa zisa
„elita”, demonstrează influența politică și efectele ei viitoare în educarea noilor minți.
Deși decretul din 1948 și -a pus amprenta adânc în reforma învățământului și
educației, următoarele legi au adus noi reforme de control:
 Hotărârea 1003/1957: care a pus baza luptelor împotriva cadrelor universitare și a
studenților, o hotărâre care nu a fost pub licată oficial și nu s -a regăsit în „Buletinul
Oficial R.P.R”, obiectivul principal a fost epurarea pe critici politice.
 În anul 1968 legea nr.11 privind ‚învățământul în Republica Socialistă România", a
dat o nouă perspectivă timpului și a reprezentat cea mai echilibrată întrunire în
cadrul impus de regimul comunist. Expunerea de motive precizează că legea a ținut
seama de "valoroasele tradiției în învățământul românesc și experiența înaintată a
pedagogiei universale…".
 Dacă ar fi să analizăm toate refor mele în educația superioară înainte de 1989, o
singură lege a adus cu ea sensul de manipulare politică accentuată: Legea educației
și învățământului (nr.28) din 21 decembrie 1978, pe lângă cuprinderile ce reluau pe
cele din 1968, sunt de reținut: politizar ea accentuată, o anume ierarhizare a
disciplinelor, precum și principiul obligatoriu al integrării învățământului cu
producția.
 Intre ani 1948 -1989, numărul de universități/facultăți de stat au fost de aproximativ
56 în toată țara, conceptul de universitat e sau facultate privată a apărut imediat
după 1989.

3
Planul original de formare al intelectualilor pe o bază politică a dus la o ruptură în
elită intelectuală universitară, unde „membri de partide”, sau mai bine spus „oameni cu
influența dar cu pregătire li mitată”, au obținut beneficii majore și au adus un declin în
meritocrație. La polul opus au fost indivizi care prin munca și experiența depusă nu au avut
loc de cei menționați mai sus, acest lucru în combinație cu „războiul”, pe limita locurilor
de învățăm ânt superior poate fi și cauza lipsei de sens liberal în gândirea generației
anterioare. În general locurile alocate pentru studenți au fost de aproximativ 150000 –
200000 și reprezintă o stagnare, acest lucru poate fi observat în figură următoare:
Figura 4. 1 Evoluția numărului total de studenți în România în perioada 1971 -2010

Sursă: UNESCO3
În figură se poate observa noțiunea de locuri limitate și fixe în vechiul regim
comunist, stagnarea liberei arbitrare în educația superioară. Acest efect a d us la un conflict
intern în modul de cercetare în anumite domenii (favorizate fiind ideile de partid și nu cele
mai eficiente).
Felul prin care „Regimul comunist”, își arata așa zisa eficientă a fost prin
mediatizarea dictatorului Nicolae Ceaușescu interac ționând cu anumite branșe ale
colectivului. În mod special structura mediului academic a fost o agendă aproape personală
al vechii conduceri, mai ales în influența și formarea individului spre o lume socialistă.
Formă de Mass -media care a influențat direct mentalitatea romanilor au fost „Știrile”
(televiziune, radio, reviste sau ziare), alese expre pentru a arăta formarea educaționala în
școli, licee și în învățământul superior, prin interzicerea gândiri libere. Aceste posturi de
„informare”, au fost primel e forme de influența care au avut un impact major în toate
sistemele (mai ales în educație), prin expunerea de perfecțiune și seriozitate deplină în
rândul sistemelor educaționale majoritatea societății a avut o imagine, mai mult sau mai
puțin, adevărată a realități. Prin urmare putem spune cu siguranță că vechia forma politica
de educare a avut un succes destul de mare în rândul generațiilor înainte de 1989.

4
4.2 Influenta prin Mass -media în sistemul educațional
Pentru a susține studiul pe tematica „Influen ței mass -media în sistemul
educațional”, s -au folosit informații din cadrul CNA (Consiliul Național al
Audiovizualului)4, INS (Institutul Național de Statistică)5si Unesco (Institute for
Statistics)6 aceste informații fiind publicate intre ani 2004 -2017.
Sistemul de învățământ din România după 1990 și noțiunea de învățământ
superior au adus noi schimbări pozitive, mai ales în rândurile universităților de specialitate.
Se poate spune că procesul de globalizare a impus repoziționare unităților de învățământ
superior în mediul economic și social.
România a depus eforturi colosale în a implementa standardele de învățământ, mai
ales în cel superior (standardele din Bologna și Lisabona), însă cu toate aceste eforturi încă
nu se poate constata o corelație pozitivă în cerință de piață. Printre schimbările aduse se pot
remarca un număr mare de reforme legislative care au lansat învățământul spre o nouă
generație:
 apariția Legii 88/1993 (Legea acreditării) amendată de Legea 144/1999, Legea
84/1995 (Legea învățământului );
 prima Lege a învățământului după 1990, Legea 288/2004 care implementează
prevederile procesului Bologna, structurând învățământul superior pe trei nivele
(licență, masterat și doctorat);
 Legea 1/2011 (Legea Educației Naționale) care aduce o nouă reformă în sistemul
educațional din România.
Începem prin a relata faptul că secolul în care trăim este unul bine înrădăcinat în
tehnologie, acest concept bazat pe tehnologia de ultimă oră oferă un privilegiu și un „lux”,
pentru influențarea și coordonarea genera țiilor viitoare. Învățământul educationalnu face
excepție de la regula aceasta, formele ei fiind determinate în mare parte de către aplicarea
mai multor programe educative, proiecte de mare anvergură, formele de comunicare în
masă și mai ales influenta mas s-media online (IT). Creșterea influenței mass -media în viața
socială a provocat importante transformări în ansamblul condițiilor în care se desfășoară
acțiunea educativă.

5
O educație de tip modern, este adaptată unei noi tendințe spre o viață socio –
cultur ală, noi ca oameni suntem ghidați în mare parte de curiozitatea educaționala.
Fie direct sau indirect, mass -media continua să fie un catalizator foarte puternic în
deciziile noastre, mai ales atunci când mediul studențesc este influențat prin diferite for me
sau modele de comunicare de masă prin intermediul televiziunilor sau prin intermediul
internetului.
Pentru a înțelege mai bine efectele acestei forme numite „comunicare de masă”,
trebuie să ne amintim despre actualele campanii de influența socială prin intermediul
televiziunilor actuale.
Aceste lucruri pot fi observate mai ales prin intermediul motoarelor de căutare în
formatul online, acest format a devenit o sursa, mai mult sau mai puțin, credibila dar chiar
și așa are un impact destul de mare în form are educaționala ale indivizilor.
Conform studiilor făcute pe baza relatărilor CNA, se pot determina factorii de
influența mass -media, mai ales în rândul educației:
 un factor este influenta televiziunilor care au crescut enorm de mult în ani după
2004, în prezent se poate spune cu fermitate că aproximativ 97% din gospodăriile
romane au televizor și mai exact 96% sunt color;
Tabel 4.1 Raportul socio -demografic de televizoare în gospodarii

Sursă: Autor
 în privința modului clasic de influența prin intermediul radioului care constituie o
formă încă ferma de informare, se poate spune cu siguranță că aproximativ 70% din
gospodăriile romane încă mai operează datele pe unde radio și se semnalează o
creștere mare în rândul tineretului cu o pondere de 88% (acesta include și noile
modele de tip radio portabil, telefon, ipad etc.);

Categoria socio-demografiaca: Gospodarii %Posesie televizor %Posesie de cel putin 2 telev.
mediul urban 96 44
mediul rural 97 61

6
Tabel 4.2 Raportul socio -demografic de radio în gospodarii

Sursă: Autor
 telefonul mobil este o sursă importantă de informații având un impact major în
ultimi ani, dacă în 2007 t elefonul a fost folosit de către o masă mare de indivizi (de
toate vârstele) în număr de 50%, atunci putem confirma faptul că în ultimi ani acest
dispozitiv a devenit un strict necesar în buzunarul nostru. Influența pe care o are
marketing -ul de tip „mobil e advertising”, arata un lucru cert, acela că telefonul este
și v-a rămâne un obiect de mare valoare;
Tabel 4.3 Raportul socio -demografic număr telefoane mobile + fixe

Sursă: Autor
 un alt aparat tehnologic îl constituie computerul personal sau laptopul, influenta
noului trend IT este enormă, am ajuns ca indivizi să depindem în permanență de
internet prin accesul diferitelor programe software, în anul 2007 în rândul tinerilor
se poate observa faptul că a devenit un strict necesar, având 52% prezenta în
gospodăriile romane. În momentul actual această tehnologie și -a pus amprenta în
toate afacerile de tip privat său public, nu se poate face nimic practic fără a fi
introduse într -un mediu IT;
 într-un final platformele media au o creștere semnificativă în rând ul populației,
având o pondere de 60% în 2004 și în prezent de aproximativ 79% (televiziunea
prin cablu și televiziunea prin satelit).
Toate aceste „motoare”, de informare au un impact foarte puternic în mediul
sistemului de educație. Practic noua generați e care devine din ce în ce mai familiarizată cu
conceptele de tip IT, televiziune, internet etc., nu poate deosebi informațiile pozitive de
Categoria socio-demografiaca: Gospodarii %Posesie receptor radio %Posesie aparat radio (exclusiv)
mediul urban 80 67
mediul rural 88 72
Categoria socio-demografiaca: Gospodarii %Posesie telefon mobil %Posesie telefon fix
mediul urban 77 26
mediul rural 89 54

7
cele negative. Neavând o bază solidă prin care să confirme acuratețea și corectitudinea
acestor informații, astfel s e pot pierde valori foarte importante în mediul social.
Pe baza consumului de mass -media se poate determina modul de influența al
educației în rândul elevilor și studenților. În mod special ponderea cea mai mare o
reprezintă vizionarea programelor de telev iziune care reprezintă (98%) în timpul liber,
jocurile video sau de orice fel în relație cu petrecerea de timp liber cu prieteni este de
(89%) și timpul alocat pentru lucrările, temele sau proiectele școlare de (78%).
Aceste categorii pot varia în funcție de situația materială sau parentala, de
exemplu o pondere acorda atenție munci cu părinți de circa (61%), alte activități de genul
jocuri și timp liber singur, citit, muzica pot varia între (53 -60%). În opinia elevilor și
studenților conform informațiilor de cercetare CNA, partea parentală constituie o influență
destul de bună în raport cu activitățile educative (cititul, sport sau teme). Dar deși aceste
valori arata o tendință clară spre o îmbunătățire în raport cu educația, majoritatea prefera
dincolo de citit (48%), teme școlare (32%) și emisiuni de divertisment (32%), învățarea
audiovizuală pentru lectura și pentru rezolvarea problemelor.
Ierarhiile activităților performante de către elevi și studenți în timpul liber, indica
o serie evoluții în comporta mentul lor:
 audienta radioului a crescut în ultimi ani cu mult datorită programelor de tip „talk
show”, orele de maximă audiență fiind între 6:00 și 9:00, de asemenea „știrile de
dimineață”, au o influență vizibilă în opinia publică, mai ales în rândurile tinerilor;
 lectura cărților, revistelor și ziarelor s -a depreciat cu aproximativ 10% față de ani
precedenți, dacă în anul 2004 procentul a fost de 29%, acum datorită aplicațiilor
online de citire și acces la diferite forme de mass -media procentul este de 1 8% în
anul 2017.
 cea mai mare influență în viața noastră de zi cu zi o reprezintă Internetul, acest
fenomen are conform datelor de statistică INS la nivel de țară un impact major în
educația noastră ca indivizi. Diferitele moduri de divertisment, socializa re și
informare, au dat naștere la o tehnică numită „comunicare în masa prin mediul
online”, această tehnică este folosită mai ales în mass -media pentru a influența
opiniile politice sau sociale (de menționat este faptul că în anul 2017 utilizarea

8
internet ului a ajuns la aproape 80% în toată țara, excepție fac indivizii de vârsta
îmbătrânita 60 -90 ani care nu știu să opereze aplicațiile de tip online).
Comparativ cu ani precedenți mai specific 2004 -2017, foarte mulți elevi și
studenți încep să aibă o tendin ță mai puțin socială și mai mult restrânsă. Un exemplu ar fi
ponderea din 2004, dacă în acest an majoritatea și -au petrecut timpul alături de prieteni
(60%) sau familie (40%), în anul 2017 se poate observa o creștere în raportul de
singurătate circa (30 -40%), acest raport fiind cu mult mai mare față de 2004 când rată a
fost de (10%).
Fenomenul poate fi datorită creșterii în tendința folosiri tehnologiei în diferite
activități (jocurile au cel mai mare impact antisocial și afectează nu numai educația
individ ului, ci și modul de gândire), acest trend este foarte influențat de către mass -media
din cadrul internetului, formă de „online advertising”, contribuie la creșterea dorinței în a
avea ultimul tip de joc sau ultimul tip de produs .
Figura 4.2 Raportul de ti mp liber al elevilor și studenților

Sursă: Autor
Interacțiunea clasică între autoritatea parentală și tineri se desfășoară în cele mai
multe cazuri în cadrul meselor luate împreună, situația este întâlnită în proporție de 85%.
Programele TV sau emisiunil e de divertisment constituie o altă punte în relația
părinte -copil, deși în ultimi ani datorită tensiunilor de tip politic sau apolitic, conceptul de
educație și armonie în familie a semnalat un declin.

9
Influențele mediatizate frecvent în materie de situație a „țării”, a reușit să dezbine
în mai mult rânduri fragilă interacțiune educativă în familie.
Alte activități în familie (jocuri, timp de relaxare comună, timp alocat rezolvării
de probleme în familie, etc.), sunt puternic influențate de către o t endință spre un mediu
mai puțin interactivă, circa 34% din cazuri prefera să discute pe teme văzute la televizor
sau pe internet, deși în ultimi ani exista un declin mare în practică acestor discuții pe teme
mediatizate în familie.
Dacă ar fi să facem o an aliză bazată pe determinanții socio -demografici ai
frecventei interacțiunilor părinte -copil:
 în cazul de frecvență redusă se poate spune cu fermitate că studenții au cea mai
mică pondere (studii superioare), în privința discuțiilor la masă în familie sau î n pe
teme vizionate la emisiunile TV;
 dacă ar fi să o luăm pe partea de teme importante și cu impact major, tineri nu prea
doresc să discute cu familiile în privința aceasta, mai ales în cazul familiilor cu un
venit scăzut. Familiile cu statut social scăzu t au o tendință mai ritualizata (tematici
la masă sau când vizualizează emisiuni) în discuțiile și educația la domiciliu, în
timp ce în domiciliile cu un statut social mai mare se pune foarte mare accent pe
comunicarea verbală sau puțin mai directă.
Opinia parentală pe tematica influentelor sociale este una cvasi similara cu cea a
tinerilor după cum se poate observa în aspectele menționate mai sus, principala excepție o
constituie discuțiile la problemele de interes sau cele de televiziune. Deși ținând cont de
studiile făcut în cadrul CNA „Consiliul Național al Audiovizualului”, reflexul parental
general este unul foarte relaxat, părinții menționând într -o mai mare măsură că
interacționează bine în fiecare zi cu tineri lor, numerele însă arata un declin în a ctivitatea
clară a educației la domiciliu sau mai bine spus un declin față de conceptul clasic de „7 ani
de acasă”.
În cele din urmă efectele mass -media în formare noilor minți ale generațiilor
viitoare afectează vizibil relația lor cu mediul autoritar (pa rental, didactic etc.), rata de
creștere în raport cu violență tinerilor din toate mediile de educație, afectează foarte mult
șansele performanța lor din punct de vedere al viitorului lor în regim de muncă și formare

10
profesională. Această nouă mentalitate de „rebel”, este datorată influentelor negative prin
comunicarea de masă și exemplele negative mediatizate.
4.2.1 Consumul de radio, televiziune, internet, literatură și influența în
educație
A. Consumul de radio și influența în formarea educaționala:
Începem această analiză pe baza consumului de radio și ce influența are aceste
metode de transmitere prin unde radio asupra elevilor și studenților. Analiza pe baza
consumului de emisiuni radio arata ca unu din cinci tineri introduce printre activitățile lor o
mică parte din timp pentru a asculta diferite forme de muzică sau divertisment. În cursul
săptămânii se ascultă radio intre 80 -110 minute/zi, pe când în weekend se ascultă doar
circa 30 de minute. Cifrele din 2004 nu s -au schimbat comparativ cu 2017, concluz ia fiind
că comportamentul audienței în raport cu noile tipuri de emisiuni este mai receptiv, dar din
punct de vedere al orelor alocate nu s -a schimbat aproape deloc.
Datele statistice arata că există totuși o diferență accentuată de audiență între
mediul rural și urban, aceste diferențe sunt în mare parte determinate de către poziționarea
diferitelor gospodarii și modul de acces la undele radio.
Tabel 4.4 Raportul de ascultători pe categoria de zona și vârsta
Minute de
ascultare – 2004 Minute de
ascultare – 2017
Categorie de zone și
vârsta Luni-Vineri weekend Luni-Vineri weekend
rural 70-80 100-104 77-85 100-105
urban 82-90 100-107 86-95 100-120
elevi 9 -14 ani 60-70 80-90 70-80 105-119
elevi 15 -19 ani 80-90 100-113 75-83 100-107
studenți 19+ 80-90 104-110 70-75 100-105
Sursă: Autor
Muzica reprezintă principalul conținut informațional căutat pe posturile radio,
aceste tendințe spre o anumită categorie de audio determina și comportamentul lor în
raport cu exemplele mai mult sau mai puțin pozitive.

11
În ultimi ani se poate observa o creștere în cunoștința elevilor și studenților în
materia de muzică, de multe ori aceste creșteri pot influența activitățile lor. Tot mai mulți
tineri din toate formele de învățământ au început să se înscri e și să participe la diferite
cursuri de canto, dacă în anul 2004 interesul general către aceste genuri de muzică au fost
de doar 35% (genul pop având cel mai mare impact în muzică de circa 35%), în anii
următori s -a semnalat o creștere rapidă către noile forme și metode, de canto (mai ales 4
stiluri: rock, house, rap și manele).
Aceste influențe către noile generații în materie canto a generat un mare interes,
mai ales în rândurile părinților care potrivit statisticilor bazate pe sondajel e de opinie din
cadrul Eurostat7, o activitate extrașcolare este o mai mare necesitate pentru a modela noile
minți către activități de natura fizică și să le ofere totodată șansa de a progresa într -un
mediu plăcut și educațional, de asemenea aceste tendințe către programele de dans și canto
le oferă un timp în plus pentru activitățile de la muncă (un raport arata ca din circa 4.5
milioane de romani care lucrează legal în țară, o treime din ei lucrează pe un program
destul de încărcat de la 8:00 -9:00 dimineața, până la 18:00 -19:00 seara, și de asemea acesta
o treime au în grijă copii minori).
Influența pe care o au emisiunile de tip radio către un public tânăr le oferă multor
afaceriști oportunitatea de a intra pe piața industriei muzicale și oferă de asemenea multor
tineri ta lentați posibilitatea de a urma o carieră în muzică, ca urmare din anul 2004 până în
anul 2017 a crescut numărul de școli specializate în canto și muzică instrumentală, datorită
numărului mare de cereri și numărului de programe din cadrul „Ministerului de Educație”,
exemple de școli și programe educaționale:
 Școala de canto „ART music”, din București, anul de înființare 2000 până în
prezent;
 Școala de artă „Ario Dante”, din București, iar din anul 2018 s -a deschis un
laborator de vise artistice din Brăila;
 Școala de muzică Armonia, din București;
 Școala de muzică „Sonore school”, din București;

12
 Programul educațional „ARCUB”, care a organizat numeroase proiecte (Culture
through music, AKKA show, etc.) pentru încurajarea tinerilor de toate vârstele și
până în prezent acest program a avut un mare succes în România.
Aceste școli și programe educaționale au un rol foarte important în formarea
noilor talente de orice fel din punct de vedere muzical. Din punctul de vedere tradițional al
țării romane, muzica de tip t radițional „popular”, are un rol foarte important în identitatea
istorică al României, deși numărul de ascultători în rândul elevilor și studenților în mediul
urban este mic față de acest gen de muzică, în rândul elevilor și studenților care provin din
mediul rural aprecierea față de acest gen de muzica este mult mai mare, de obicei factorul
parental este principalul tip de influența în educația lor. Este foarte important să nu uităm
moștenirea istorică lăsată în urmă, de aceea mulți specialiști în conserva rea istorică în
educație și formare, artiști, actori, oameni de în mediul academic și interpreți de acest gen
de muzică „populară”, au format de asemenea școli pentru talentele muzicale, exemple
fiind:
 Școala Populară de Artă Deva, din Deva, județul Hunedo ara;
 Școala de muzică „Boem Club”, din București, intrând oficial în rândul școlilor de
calitate în anul 2019;
 Școlile Populare de arte și meserii, din diferite părți ale României etc.
Dacă ar fi să facem o comparație între muzica, divertisment și informaț iile pe
teme politice și știri prin transmisiunile radio, cea mai puțin ascultata frecvența radio de
către elevi și studenți este secțiunea informațională. În ziua de azi informațiile care circulă
pe aceste teme sunt adesea vizionate prin intermediul TV sa u prin intermediul motoarele
de căutare online (Google, Android etc.) și nu reprezintă un punct de interes major în
selecția frecventelor radio informative.
Cele mai ascultate posturi radio de către tineri aflați într -un mediu educațional,
conform datelor făcute pe sondaje de opinie în cadrul IRES în anul 2017 sunt: Kiss FM
21%, Radio ZU 19%, Europa FM 18%, ProFM 11%.
Consumul de radio având în vedere bazele statistice și informațiile curente induce
în mințile elevilor și studenților sentimentul de dorința în a învăța un gen sau de a -și urma
pasiunile. Dacă stăm să analizăm efectele de influența față de mediul educațional bazându –

13
ne pe datele relatate mai sus, ne putem da foarte ușor seama că mass -media de tip radio are
în mare parte un efect de lungă durată și pozitivă. Dar nu se poate vorbi doar despre
influențele pozitive pe care le arata în mod direct această ramură al mass -mediei.
Există și un efect negativ în influența generată de anumite tipuri emisii radio, una
dintre aceste efecte se manifestă sub fo rmă de excludere socială în rândul tinerilor. Trebuie
să recunoaștem de asemenea faptul că anumite categorii de muzică au și o influență
negativă în comportamentul tinerilor. Desigur nu putem da vina în mod direct pe emisiile
de tip radio, dar în mod indir ect influenta diferitelor medii radio pot avea următoarele
efecte negative.
În cadrul unor discuții pe tema „Industria muzicală din prezent și influență
negativă asupra tinerilor”, prezentate în Ministerul Educației de către Asociația Română de
dezbateri, oratorie și retorică se pot relata următoarele influențe negative:
 Distrugerea standardelor morale: muzica are o influență puternică asupra tinerilor și
că fiecare dintre acești tineri indiferent de mediul educativ din care fac parte asculta
muzica intre 1 -2 ore pe zi (conform tabelelor demografice prezentate mai sus),
poate avea un efect major în limbaj și poate forma într -un mod destul de
îngrijorător noi tipuri de exemple proaste de urmat (exemple fiind melodiile și
mesajele transmise prin radio cu tentă degradanta sau conotație sexuală), de
asemenea comportamentul lor într -un mediu de învățământ poate crea o punte
destul de negativă în relația cadrelor didactic și elevi/studenți (adesea în ultimi ani
se poate observa o creștere în problema de învățare și ascultare în desfășurarea
orelor din toate mediile educaționale datorită influentelor provenite din anumite
mesaje transmise pentru a încuraja așa zisa „gândire liberă și fără griji”).
 Segregarea Socială: dacă în cazul reprezentat mai sus aceste probleme de influență
negativă se manifest datoria mesajelor cu anumite conotații degradante, tipurile de
muzică pot crea grupuri cu pasiuni și gusturi diferite (având și exemple de urmat
mai mult sau mai puțin pozitive), este un efect pozitiv (pentru simplul fapt că
încurajează unitatea și munca în echipă), dar deschide ușa către un mediu de
discriminare și excludere socială, de aici până la valente este doar un pass.
 Promovarea ideilor de emancipare: în ultimi ani au început să aparat un număr
mare de comunități b azate pe ideologi, acestea pot avea o influență negativă în

14
formarea indivizilor de diferite vârste (o astfel de comunitate poate influența
mentalitatea în fragilă al tinerilor din mediul educativ, exemple fiind: comunitatea
LGBT sau comunitățile pentru în curajarea acceptării mariajului indivizilor de
același sex), influenta se manifestă sub forma mesajelor pe care le transmit cu
ajutorul melodiilor (un exemplu concret: „Take me to Church”, art. Hozier).
Consumul de emisii radio deși mic în comparație cu TV și mediul online, are un
efect după cum se poate observa la fel de puternic mai ales în educația elevilor și
studenților din toate mediile educaționale.
B. Consumul de literatură (cărți, reviste, ziare etc.) și efectele în educație:
Mass -media de forma clas ica „tipar”, a devenit în ultimi ani foarte puțin căutat în
rândul elevilor și studenților, optând mediul online pentru furnizarea de informații audio și
vizual. În general noua generație caută noi metode mult mai ușoare de informare.
De când și -a făcut PC-ul (personal computer) și internetul apariția, alături de
telefonul mobil, tableta și instrumentele de divertisment virtual, factorii lecturi de orice fel
au suferit grav. Specialiști în materie de comportament social și uman (exemple fiind:
Gheorghe Lă zărescu, Luigi Bambulea, etc.), recunosc cu mare tristețe ca tineri simt o
atracție mult mai mare față de tehnologie decât de cartea tipărită pe hârtie. Din păcate nici
învățământul educațional nu vine cu soluții viabile, înafara proiectelor sub foma de „t ârguri
de cărți”, pentru a încuraja cititul în rândul școlarilor și studenților. Deși în unele cazuri
profesori reușesc prin tehnici noi/moderne de predare să atragă interesul lor, doar ca și
acest interes se leagă mai mult de partea obiectivă (în majorita tea cazului pentru a se
pregăti pentru examene, teste sau orice fel de evaluare).
Un articol scris în ziarul online „Lumina”, relatează conform spuselor
profesorului Gheorghe Lazăr care preda limba și literatura română elevilor de la Colegiul
Național „Sfâ ntul Sava”, din București faptul că nu toți elevi sau studenți sunt la fel și nici
nu citesc în mod egal aceleași tipuri de materiale literare, acesta explica următorul lucru:
„Sunt elevi care citesc mai mult, dar chiar și între ei sunt diferențe, fiind vo rba și de
domeniul care îl interesează pe fiecare. De ajutor este faptul că, pe lângă literatura din
programă, le dăm o bibliografie facultativă.
Aceste cărți am gândit să fie prezentate de câte un elev o dată pe săptămână.
Fiecare elev are de pregătit ex punerea însemnărilor sale de lectură a unei cărți din acea

15
listă. Nu e obligatoriu să le citească pe toate. Unii sunt atrași după aceea să citească
respectiva carte în urma prezentării făcute de colegul său colega lor la acele ore. Este
pentru ei un dublu câștig, nu doar citirea cărții, ci și un exercițiu de prezentare, de vorbire
în public, lucru care îi va ajuta în viață”, explică pedagogul.
Cel mai bun plan în educarea tinerilor spre a citi orice foma de mass -media clasică
este prin tehnici mai mult sau mai puțin interactive, un exemplu ne explica tot Profesorul
Lăzărescu, dansul povestește despre tehnicile folosite petru a -i convinge pe elevi săi să
citească: „Diferă de la clasă la clasă, de la elev la elev. Același profesor este stimulat de
fiecare clas ă în parte sau de câțiva elevi să fie altfel, să -și facă oră în așa fel încât să
corespundă intereselor lor științifice și culturale. Trebuie să fii atent și la ce -i interesează
pe elevi, să nu respingi nici o întrebare, având însă grijă să nu te îndepărte zi foarte mult de
ceea ce trebuie predat”.8
Forma „tipărită” de informare și mass -media, conform specialiștilor sociologi a
devenit pentru mulți un lucru al trecutului, deși cel puțin în anumite medii în rândul paturi
sociale de jos este singurul mod de in formare, acest lucru nu afectează deloc mediul
educațional.
Dacă ar fi să ne luăm după conținutul unui ziar sau al unei reviste, informațiile pe
care le conțin sunt de multe ori compuse din așa numita „mondenitate” și „tendința
politică”, ca urmare influen ta celor două părți sunt în mare parte foarte prezente. Modelele
tinerilor provin în mare parte din aceste două medii de expunere cotidiană.
În anul 2017 conform studiilor făcute de către BRAȚ (Biroul Roman de Audit
Trans media), s -a confirmat teoria „dece sului presei tipărite”, ei relatează faptul numărul
tinerilor din diferite ramuri educative au o tendință tot mai mică către formatele de tip
„tipar”. BRAȚ relatează faptul că pe plan de interes al elevilor și al studenților nu se află
deloc ziarul sau rev istele, ci noile metode de genul IT.
În mediul urban numărul de cititori de ziare și reviste în anul 2017 s -a ajuns la 2,6
milioane de romani cuprinși între 14 și 74 de ani, iar în mediul rural doar 14,5%, din totalul
de 45% ce însumează populația din Rom ânia, mai citesc presa tipărită. Totalul se ridică la
3.6 milioane de indivizi care mai citesc presa tipărită în România, din acest total circa
450.000 sunt tineri cuprinși intre 7 -25 ani.

16
Dacă ar fi să luăm în considerare fiecare aspect al acestor studii și relatări,
influența pe care o are cotidianul în viață și educația elevilor și studenților de orice vârstă
este foarte mică comparativ cu televiziunea, radioul sau mediul online. Generațiile se
schimbă odată cu trecerea timpului așa cum a fost din totdea una, deși poate într -un viitor
apropiat noțiunea de informații tipizate nu v -a mai exista, alte forme îi v -a locul și restul
rămâne istorie. Un lucru important de ținut minte este faptul că deși poate părea puțin cam
tristă predicția specialiștilor, întotd eauna impactul lăsat în urma v -a rămâne în tiparele
noastre în timp ce încercam să evoluăm și să învățăm noi metode de adaptare și
conviețuire.
Chiar dacă formă de mass -media tipărită nu mai are o influență clară în rândul
tinerilor, mai mult din lipsă de interes, exista totuși un negativ foarte major și important de
menționat, acesta este efectul de „Analfabetism”.
Acest efect deși are mai multe ramuri problematice, unul din ele îl reprezintă
exercițiul de citire și de stimulare a creativității prin citire .
Din păcate conform studiilor furnizate din cadrul Ministerului Educației
(programele de testare PISA, „Program for Internațional Student Assessment”), în anul
2015 se poate observa un număr îngrijorător de tineri care nu sunt în stare să citească cum
trebuie, să interpreteze măcar o hartă sau să pronunțe anumite cuvinte din lipsă de
exercițiu, circa 42% din tineri cuprinși intre ani 10 -20 ani suferă de analfabetism.
C. Consumul de televiziune și influența în educație:
Televizorul este situat pe locul doi di n punct de vedere al surselor media utilizate
pentru elevi și studenți, acest fenomen numit televiziune putând fi generalizat la toate
categoriile de vârstă. Pentru a înțelege câtă influenta are televizorul asupra minților tinere,
întâi trebuie să ne putem următoare întrebare cheie „Ce reprezintă televizorul pentru tineri
din ziua de azi?’.
În raport cu mediul strict audio (radioul), televizorul a avut un impact mult mai
mare în crearea de noi concepții pe baza imaginilor difuzate în scop educațional (emisi uni
de istorie, de gătit, de practici diferite manuale etc.), de divertisment (desene animate,
filme, muzica, dans etc.), de natura informativă (Știri, noțiuni politice, întâmplări cu impact
emoțional etc.) și de consum (teleshopping, reclame cu tentă info rmativa, reclame pentru
promovare de produse etc.).

17
Dacă ar fi să ne luăm după studiul făcut pe baza datelor CNA și INS din anul
2004, putem determina modul prin care îi afectează pe tinerii din mediul educațional
fenomenul TV. Dacă mediul de învățământ sa u activitățile în familie reprezintă circa 60%
din timpul unui individ tânăr, atunci putem estima cu exactitate ca cel puțin 10 -15% din
timpul rămas este alocat diferitelor emisiuni difuzate. În zilele lucrătoare tineri asculta și
vizualizează în media ci rca 137 minute, ajungând în unele cazuri și la 201 minute.
Preferințele principale de vizualizare la tineri cuprinși intre 7 -14 ani în anul 2004,
sunt în mare parte în desenele animate (45 -50%), urmate de filmele artistice (15 -20%),
muzica (10 -15%) și alte emisiuni de tip drama sau știință (10 -15%), iar la cei de vârstă mai
mare, 14 -25 de ani se poate observa o tendință mai mare spre filme și seriale, urmate de un
interes mai crescut în emisiunile informative. Aceste date s -au schimbat cu mult în ani
următo ri, iar principalul vinovat este internetul, având o pondere mai mare în popularitate.
Tabel 4.5 Raportul făcut pe consumul de emisiuni de televiziune
Minute de audiență – 2004
Categorie de zone și vârsta Luni-Vineri weekend
rural 120-138 180-202
urban 145-163 210-225
elevi 7 -14 ani 135-150 195-225
elevi 15 -19 ani 140-155 210-225
studenți 19+ 150-160 210-225
Sursă: Autor
În ani următori interesul față de TV a scăzut foarte mult în rândul elevilor și
studenților, un raport făcut pe baza comportamentului tinerilor arata ca în anul 2017 cea
mai mare importantă parte al timpului liber este mai mult legat de internet. Dar cu toate
acestea influenta mass -media prin intermediul televiziuni și -a lăsat adânc amprenta în
mințile noilor generații.
Poate cel mai ironic lucru rămâne în continuare formarea minților tinere prin
educarea audio și video, aceste două metode lucrează într -o armonie perfectă spre a
„manipula”, opiniile multor elevi și studenți. Poate cea mai concretă dovada se afla chiar în
cadrele mediului educațional, televiziunea dând naștere multor pasiuni și a ajutat la crearea
multor instituții de învățământ sau de formare în anumite medii.

18
Influența mass -media în televiziune este un subiect foarte complicat, părerile sunt
împărțite înt re pozitiv și negativ, deși majoritatea specialiștilor în materie de analiza
socială și umană înclina balanța către un efect negativ. Deși poate că aceste păreri sunt mai
degrabă contră, decât pro, nu se poate să ignorăm efectele însă pozitive în viitorul apropiat.
Pentru a observa mai bine aceste două influențe în sistemul educațional, trebuie
prezentate în ordine:
I. Influențele pozitive prin televiziune și efectele în educație:
Emisiunile de divertisment destinat tinerilor cuprinși intre 6 -12 ani (desene
animate), a avut și are în continuare un grad ridicat de audiență mai ales între orele de după
programa școlară. Nu se poate spune că aceste emisiuni sunt doar pentru o singură
categorie de vârstă, având în vedere faptul că și tineri care sunt adolescenți sa u adulți încă
se uita la aceste emisiuni. Dar în proporție majoritara care vizualizează aceste posturi sunt
tineri cuprinși intre 6 -12 ani, constituind peste 60%.
Deși în ultimi ani s -au impus reguli foarte stricte pentru protecția tinerilor, față de
viole nță difuzată sub forma animată și promovarea de gânduri de același tip. Sunt și
excepții care arata că aceste emisiuni a ajutat mai ales în formarea de limbi străine.
Încă din ani 90 se experimenta cu conceptul de „Dublaj”, având primele succese
în cinemat ografele din România (primul film dublat pentru tineri a fost „Babe -Cel mai
curajos porc din lume, 1995), iar primul dublaj în televiziune exclusiv în limba romană a
fost postul „Fox Kids” popularitate fiind de circa 30% înainte de schimbarea și respectiv
postul „Cartoon Network”, fiind dublat din engleză în romana în anul 2004, important de
menționat este faptul că a fost cel mai vizionat post pentru tineri la acea vreme,
popularitatea fiind 39%.
Aceste schimbări din limbă străină, în limba maternă a produ s un val de opinii
foarte critice la adresa modificărilor. În educație (mai specific în materia de Limba
Engleză), profesori de limba engleză din România au susținut ideea că măsurile luate au
afectat modul de educare și atracție față de o limbă străină pr in intermediul acestor
emisiuni. De notat este faptul că foarte mulți tineri studenți confirma aceste spuse, ei
recunosc că au învățat engleză de la desene (rezerv o opinia personală pozitivă asupra
acestor spuse, fiind unul dintre ei). Deși acest demers a fost doar unul dintre reglementările

19
impuse de către CNA și formele legislative romane pentru protecția consumatorului în
cadrul mass -media, a avut un impact major în autoeducația elevilor și studenților.
Emisiunile de tip informativ adaugă de asemenea un punct pozitiv în influența
educației prin intermediul TV. Exemple de emisiuni care au avut o influență pozitivă:
 Național Geographic și Wild, History – sunt programe care difuzează documentare
cu influență foarte mare în modul de gândire al tineretului față de anumite branșe
ale științelor existente (istorie, logica, fizică, construcții, informații despre diferite
viețuitoare, comerț etc.), în anul 2017 s -au semnalat creșteri majore în interesul
tinerilor de toate vârstele, rata fiind de 22% în audiență, acest procent reprezintă
elevi și studenți;
 Etno TV, Utv, MTV – sunt posturi frecventate des de către tineri pentru a asculta
melodii și de asemenea pentru a observa noi stiluri de dans, deși audiență a scăzut
în raport cu mediul online care domina în mom entul de față toate formele de mass –
media. Aceste posturi au o influență vizibilă, chiar și acum, înainte de „scânteia”
online, în privința muzici (canto) și dans (aici variază în funcție de preferințele
fiecăruia, dacă ar fi să facem un sondaj despre pref erințele elevilor sau studenților,
pofta lor față de artă interioară și exterioară se îndreaptă către dânsul modern 31%
și stilul latino 24%), datele fiind între 2004 -2017 de aproximativ 45% și 60%
popularitate.
Cadrul influenței muzicii a fost prezentat la consumul radio în detaliu, dar a doua
pasiune al tinerilor care vine puternic din urmă sub formă de dans a adus o mare
schimbare, mai ales în mediul de afaceri. Școlile de dans sunt la mare căutare și la fel ca
muzica, acest gen de art este foarte aprec iat de către autoritatea parentală în educația
generațiilor viitoare.
Influența mass -media în raport cu cererile pe piața în materie de dans a dat naștere
la multe școli de dans, majoritatea fiind private și mai ales a deschis oportunitatea
programelor edu caționale distribuite și înființate în rândul educației de stat, exemple de
școli:
 Școala de dans Mihai Petre și Elwira Duda, din București, fiind înființat în anul
2002 și a avut un succes amplu, mai ales după participarea instructorului de dans

20
Mihai Pet re la diferite emisiuni TV cu tematica divertisment (cea mai mare
influență au avut emisiunile „Romani au Talent”, și „Dansez pentru tine”, și a ajutat
la o rată de înscrieri mult mai mare față de ani de după infintare);
 Școala de dans „Joie de Vivre”, din București;
 Tabăra de Dans Urban – un proiect -pilot de dans adaptat pentru persoane cu
abilități diferite și a fost un proiect care s -a desfășurat în anul 2017 pentru a
încuraja tineri să își practice diferitele pasiuni (Proiectul face parte din acțiunea
„București Oraș Particip”, finanțată de ARCUB);
 Compania de dans „JUMP IN”, din orașul Cluj -Napoca, an de infintare 2008,
condusă de către Alina Ciceo (regizor coregraf, director artistic și președinte al
companiei), care a dezvoltat un proiect amplu în fo rmarea tinerilor spre pasiunea de
dans și spre formarea iubiri tinerilor față de muzică prin dans, un obiectiv atins în
Cluj-Napoca.
 Digisport, Eurosport, Telekom Sport – Sportul este un subiect destul de complicat
în România, conform studiilor pe piață, a proximativ unu din doi romani sta zilnic
cu ochii pe competițiile sportive. Dar adevărata întrebare este „Cat de mult sunt
vizualizate aceste posturi de către elevi și studenți?”, influenta exercitată tineretului
de azi față de aceste emisiuni cu tentă spo rtivă. Este greu de răspuns la această
întrebare având în vedere faptul că această secțiune este mai mult acoperită de către
partea de internet.
Deși între ani 2004 -2017 se poate observa clar o creștere în cerințele de școli și
medii de antrenament sportiv pentru copii. Adulți în general determina aceste lucruri și
mulți părinți își doresc ca, copii lor să urmeze un sport. Nu putem nega de asemenea faptul
că în ultima perioadă problemă de „obezitate”, în rândurile elevilor și studenților s -a
accentuat foart e mult, însă a deschis oportunitatea de crea noi programe educaționale cu
tentă sportivă.
Mesajele transmise prin intermediul posturilor de tip sport sunt adesea focalizate
mai mult pe anumite personalități din cadrul carierelor sportive, exemple pozitive fiind în
ultimi ani: Simona Halep (jucătoare profesionistă de tenis din România, care a ajuns
pe prima poziție în clasamentul mondial spre finalul anului 2017), care în mai multe
interviuri a încurajat dorința de a face sport în inimile tinerilor de orice vârstă său mediu de

21
învățământ (un spot publicitar promovat de către Rexona, o arată pe Simona practicând
mai multe tipuri de sporturi și încurajând toate mediile de vârsta să facă mișcare prin
campania „5000 de pași”); Cătălin Moroșan – desi este apreciat de către o parte foarte mare
în rândurile sporturilor de contact, un mod pozitiv prin care s -a remarcat a fost prin
intermediul mesajelor motivaționale către un public tânăr (dar și un avertisment către
tendințele violente), un alt lucru de notat este mot ivația elevilor și studenților către o mai
bună cariera prin educația în învățământ (absolvent al Facultății de Drept și în anul 2013 a
fost desemnat șeful organizației de tineret a filialei județene a PDL Iași, deși în anul 2016
datorită intereselor și te nsiunilor politice acesta și -a dat demisia din funcții, dar chiar și așa
a rămas alături de organizația de tineret prin dezvoltarea de noi talente); Gheorghe Hagi –
considerat cel mai mare fotbalist din România și foarte simpatizat în străinătate, acesta a
pus bazele unui proiect de mare succes. Este fondatorul „Academiei de Fotbal Gheorghe
Hagi și de asemenea fondatorul „Viitorul Constantă”, acesta a încurajat în nenumărate
rânduri tineri să își deschidă apetitul pentru sport și o viață sănătoasă prin mișc are, drept
dovadă și -a dedicat o parte foarte mare din timp și resurse în educarea noilor generații.
Comunicarea este esențială în rândurile televiziunilor și adesea cei care au un
impact asupra educației sunt așa numitele „vedete”, exemplele de mai sus ar ată cât de mult
pot influența atât mediu educațional, cât și generații întregi către un viitor mai bun.
Aceste influențe în mediul social, la fel ca și în cazul celorlalte exemple de posturi
de emisiuni cu tente diferite educative, au adus un plus în mediu l de afaceri prin formarea
de noi școli și cluburi sportive, exemple fiind:
 Clubul Sportiv „AGON” – înființată în anul 2011, din București (afiliat cu
Federația Romană de box, Federația Romană de judo și Federația Romană de
kempo);
 Clubul Sportiv „Oxygen”, Academia de șah – din București;
 Clubul de Atletism „Proatletic” – din București.
După cum se poate observa din aceste exemple de emisiuni și posturi de
televiziune, atât mediul educațional, cât și mediul social în general are atât de multe de
câștigat da torită influențelor mass -media prin intermediul TV.

22
Mass -media prin televiziune are la baza transmiterea de mesaje prin audio și
video, această metodă adaugă o tendință spre autoeducare. Deși se pot observa clar mult
aspecte pozitive ale influenței mass -media în educația elevilor și studenților, trebuie să nu
uităm de un aspect important sub formă de „manipulare”. Acest concept de manipulare
prin mass -media în educație ne aduce la următorul efect în educație.
II. Influențele negative prin televiziune și efectel e în educație:
Este un lucru cunoscut faptul că conținuturile în emisiunile TV influențează
negativ tinerele minți, de aceea termenul legislativ al audiovizualului a făcut eforturi
majore între ani 1991 – 2019. Conform analizelor pe comportamentul social al tinerilor de
toate vârstele, cei ce reacționează cel mai mai mult la aceste influențe sunt părinți, circa
61% dintre aceștia își exprima reacția deschis, 22% nu spun nimic legat de aceste influențe
și restul au o tendință spre a manipula orientarea educ aționala a elevilor (prin programarea
timpului de vizualizare TV, interzicerea de TV sau prin a le induce o regulă de vizualizare
selectivă).
Analizând datele CNA din anul 2004 în raport cu consumul anumitor emisiuni
care au limită vârstei de peste 18 ani (cu tematica pornografică), rezultă faptul că în
anumite cazuri un număr situat între 13% – 20%, de elevilor și studenților au urmărit aceste
posturi. În schimb rapoartele din 2017 arata o scădere în aceste cifre, internetul fiind o
sursă mult mai bună de informare și vizualizare. Drept urmare a creșteri de popularitate a
internetului față de TV la capitolul filmelor cu tematica „porno”, se poate observa o
scădere majoră între ani 2004 -2017. Dacă în anul 2004 s -a înregistrat o vizionare de 70% a
posturilor cu tematica pornografică, în anul 2017 a scăzut drastic având cotația între 20 –
30%. Dacă ar fi să luăm aceste lucruri în considerare, influența pe care o exercită aceste
posturi TV în comportamentul elevilor și studenților este una negativă. Neavând la baz ă o
normă în mediul educației pentru a explica aceste „practici”, un număr tot mai mare de
tineri fac abandon de școală pentru că devin părinți înainte de a termina măcar liceul. Am
putea spune că există mai mulți factori care influențează acest abandon șc olar, dar dacă ne
raportăm la influența mesajelor transmise atât vizual, cât și audio al acestor emisiuni, nu
putem nega totuși faptul că aceste posturi nu au avut și ele un efect asupra educației.
Alți factori de influența în mass -media pe parte de televi ziune care afectează clar
comportamentul indivizilor în educație, sunt emisiunile care promovează așa numitele
„vedete de televiziune”, care provin din diferite medii sociale. Aceste exemple ale omului

23
modern în televiziune, au afectat drastic comportament ul elevilor și studenților prin felul
vestimentar, limbajul prin mesaje de tip jargon, comportamentul lor în public, expunerea
acestor vedete în numeroase ipostaze, mai mult sau mai puțin decente sau prin promovarea
lor în scopuri de marketing. Din anul 20 04 până în 2017, s -a semnalat o creștere rapidă în
tendința posturilor de televiziune în orientare spre a crea noi emisiuni de „bârfă și intrigi”,
drept dovadă în 2004 sunt mult mai puține emisiuni de acest gen, 20% din programele
televizate au această tem atică. În anul 2017 sunt mult mai multe tipuri de emisiuni de acest
gen decât orice altceva, fiind cu 15% mai multe emisiuni pe tema „bârfă și intrigi”, decât în
anul menționat anterior.
Cert este că aceste orientări în materie de „exemplu de urmat”, al ti nerilor din
toate mediile educaționale, au influențat negativ personalitățile lor, gândirea fiind orientată
spre a „copia”, un stil de viață al acestor vedete. Au creat o diviziune în școli, licee,
universități prin modul de promovare al anumitor „trenduri ”, influențând tineri spre a -și
forma propriile „găști” cu care să își împartă diversele admirații și pasiuni. Aceste diviziuni
crează un nou val de violente, deseori se poate observa aceste lucruri prin intermediul
faptelor săvârșite de către diferiți ind ivizi (nu doar elevi și studenți sunt afectați, ci și
cadrele didactice din deferitele medii educaționale), datele arată ca în anul 2017 au fost cu
10% mai multe cazuri de violente semnalate decât în ani precedenți.
Dacă ar fi să luăm în calcul și efectul politici în educație, nu sunt prea multe
cazuri de influență pozitivă sau negativă, cert este acest efect provine mai mult din cauza
categoriei de vârsta înaintată. Opiniile părților autoritare au un efect mult mai mare asupra
deciziilor în materie de orie ntare politică, educația politică este un lucru aproape absent în
majoritatea școlilor. Doar Universitățile de specialitate au un program de pregătire în acest
domeniu al politici și influențelor sociale, studenți fiind mult mai bine pregătiți în a
înțeleg e formă de manipulare în masă al mesajelor transmise în urma emisiunilor de tip
politic și „talkshow”.
În cinematografie suntem constant afectați de către partea comercială, aici se
poate vorbi de consumul de publicitate. Conform sondajelor din datele „CNA ”, pe tema
consumului de publicitate al elevilor și studenților, în anul 2004 consumul produselor și
serviciilor datorită difuzări de reclame TV a între 40 -50% efect în rândul tinerilor (aceste
date fiind pe baza unui produs său serviciu achiziționat).

24
În anul 2017 nu se mai poate spune cu exactitate cât de mult au afectat alegerile
elevilor și studenților în consumul de produse și servicii de pe urma reclamelor TV, având
în vedere faptul că în urmă cu câțiva ani nu există o diferență așa mare între reclam ele TV
și reclamele de pe internet. În plus nu se prea dă importanța unei educații pe tema
consumului de produse și servicii în diferitele sistemele educaționale.
În mod cert putem spune că televiziunea este și v -a rămâne o necesitate în viața
noastră, de asemenea v -a continua să modeleze mințile noilor generații și mai ales se caută
noi moduri prin care să se dezvolte programele de televiziune odată cu publicul lor.
D. Consumul de Internet și influența în educație:
Internetul are cea mai mare influență în mas s-media și nu numai, practic noi ca
oameni nu mai concepem viața fără să avem acces la internet. Este un fenomen global și v –
a continua să evolueze într -un ritm alert, mai ales în educație.
La capitolul educație, mediul online a devenit principala sursă de informații
pentru majoritatea tineretului din ziua de azi, toate formele de învățământ depind de
internet pentru furnizarea rapidă și eficientă de informații către elevi și studenți.
Dacă ar fi să ne luăm după informațiile furnizate de către CNA în raport cu
consumul de internet la nivelul elevilor și studenților constatăm o diferență majoră între
2004 respectiv 2017. În primul rând trebuie să vedem comportamentul lor față de anumite
tendințe de utilizare și ce preferințe au aceștia.
Într-o zi normală elev i și studenți petrec în anul 2004, în medie 103 ore pe internet
și este cel mai important timp din punct de vedere al activităților. Iar în anul 2017, timpul
alocat navigării pe internet este cu mult mai mare față de ani anteriori, în medie de 150 ore
în majoritatea cazurilor (în unele cazuri se aloca chiar și 5 ore pe zi). Diferența este foarte
mare între ani analizați mai sus și modul de gândire în rândul tinerilor este cu totul alta, un
factor decisiv fiind media de vârstă care utilizează datele online .
Tabel 4.6 Raportul orelor și procentajul de utilizare pe categori de zone și vârsta
în anul 2004
Timp de utilizare Procentaj de utilizare
Categorie de zone și vârsta Minute cât % utilizează (zi)

25
rural 90 -100 23%
urban 100 -110 64%
elevi 7 -14 ani 70 – 120 25-35%
elevi 15 -19 ani 120 – 130 64%
studenți 19+ 130 – 140 70%
Sursa: Autor
Tabel 4.7 Raportul orelor și procentajul de utilizare pe categori de zone și vârsta
în anul 2017
Timp de utilizare Procentaj de utilizare
Categorie de zone și vârsta Minute minime (zi) cât % utilizează (zi)
rural 150 – 200 46%
urban 160 – 250 85%
elevi 7 -14 ani 135 – 160 50-60%
elevi 15 -19 ani 150 – 170 78%
studenți 19+ 180+ 88%
Sursă: Autor
În termenul de preferințe în materie de căutare online, cele mai frecventate sunt
site-urile de socializare (în proporție de 85% dintre elevi și studenți formelor de învățământ
au cel puțin un cont sau un grup de socializare).
Este greu să estimezi un număr în raport cu preferințele tinerilor în mediul online,
este dato rită schimbărilor frecvente care se produc pe internet (zilnic se adăuga noi site -uri,
reclame, muzică, divertisment etc).
Dar din punct de vedere al programelor utilizate putem spune că site -urile de
socializare sunt cele mai frecventate având acces pe m obil, tableta, PC, laptop etc., au
devenit cele mai populare forme de comunicare din toate punctele de vedere (cel puțin
85% din timpul alocat pe internet este pe aceste programe: Facebook, Instragram etc.).
Principali factori care influențează în mod dire ct educația indivizilor tineri și
încurajează consumul de produse sau conțin mesaje cu un impact major în educația
acestora sunt următoarele:
a) Mediul online de jocuri și divertisment, care de multe ori crează o obsesie și
dependenta majoră (această dependen ță dăunează atât în învățământ, cât și în viața

26
familială), este principala cauză în performanța slabă în învățământ. Jocurile în
2004 au fost cotate ca fiind principala ocupație a tinerilor (50% dintre acestea
utilizează internetul), în 2017 numărul jocur ilor care utilizează internetul au crescut
cu 30% față de ani precedenți.
b) Programele de tip chat, messenger sau socializare vin puternic din urmă, în 2004
discuțiile cu alte persoane au avut 47% interes în rândurile elevilor și studenților
pentru diverse l ucruri, iar în 2017 se poate vorbi despre un fenomen care a devenit
comun. Aceste medii sociale au influențat crearea unui limbaj de tip „scurt” și din
păcate această influentă are o tentă negativă în modul de conversare sau felul de a
scrie. Un alt lucru de notat este faptul că aceste modalități de socializare au
determinat foarte mult modul de gândire al indivizilor (mai ales în materie de
preferințe muzicale, pasiuni, orientare politică, comerț etc.), dar din păcate aceste
informații nu pot fi de multe o ri verificate în materie de credibilitate, dând naștere
unor concepții greșite fără o bază solidă de corectitudine.
c) În materie de divertisment audiovizual, internetul față de TV are o arie mult mai
mare, practic oricine poate încărca videouri cu mesaj sau impact emoțional.
Efectele sunt aceleași ca și în cazul prezentat la consumul de televiziune, numai că
nu sunt reguli definite în limitarea accesului elevilor și studenților către conținuturi
obscene, cu impact negativ, conotație sexuală etc. Din păcate e fectele sunt vizibile
în învățământ unde s -au semnalat cazuri de tineri care devin părinți înainte de a
termina măcar cele 8 clase și afectează viitorul lor în societate.
d) Acces la informații online (cărți, lucrări, conținut informativ etc.), adaugă la
problemele credibilității surselor de informare și afectează modul prin care sunt
educați tineri din toate mediile de învățământ. O problemă clară se afla în
susținerea de idei originale și deschide calea „plagiatului intelectual”, mai ales în
mediul academic unde s -au impus reguli drastice pentru a elimina aceste modalități
de fals.
e) Mediul de marketing și consum de produse online a dat naștere unei mentalități
materialiste. Influența acestor metode afaceriste a afectat clar felul cum percepem
noi viața și felu l cum noi ne comportam în societate (de la felul vestimentar, până la
felul cum ar trebui noi să acționăm în raport cu piața), învățământul nu face
excepție de la aceste efecte și practic a dus la transformări majore în felul de

27
predare a informațiilor căt re elevi și studenți (materiale IT, folosirea de tehnologie
pentru a prezenta audio și vizual etc.)
În mod clar influenta mass -media pe partea de internet a adus cu ea transformări
majore în educația indivizilor din toate mediile de învățământ. Cert este f aptul că internetul
continua să modeleze noile minți spre orizonturi, mai mult sau mai puțin pozitive.
Dacă analizăm orientările axiologice ale elevilor și studenților din anul 2004 față
de anul 2017, în consumul de mass -media menționate mai sus, constatăm o schimbare
clară între valorile tradiționale și moderne. Acestea au o influență decizia în modul de
educare ale indivizilor din ziua de azi.
Tabel 4.8 Tendințele elevilor și studenților în raport cu viitorul lor
Valorile de importantă în viitorul elevilor și
studenților 2004 2017
Tradiționale: 66% 35%
Educația 17% 14%
Familia 49% 35%
Moderne 32% 70%
Bani 14% 45%
Cariera în joburi 10% 38%
Prieteni 4% 16%
Aspectul lor 6% 25%
Sursă: Autor
Conform analizelor pe baza comportamentului în rândul tinerilor din educație,
mai mult de jumătate au o tendință spre a învăța lucruri noi prin intermediul mass -media,
59% din cazurile raportate elevi și studenți au o tendință fermă spre a învăța din materialul
informativ din mass -media

28
Concluzii

Cele trei aspecte ale influenței: comunicarea, societatea, mass -media au un rol
crucial în formarea indivizilor tineri din ziua de azi. Învățământul este direct afectat de
către aceste schimbări în comportament și mentalitate, și vor prezenta în continuare o
formă destul de complexă în viitorul societății umane.
Printr -o serie de întrebări putem determina în mare parte efectele mass -media în
educarea indivizilor din secolul XXI.
Prima întrebare trebui să fie următoarea: „Cat de mult îi afectează pe elevi,
studen ți și formele de învățământ mass -media?”, și răspunsul este unul incert, având în
vedere faptul că este „o armă cu două tăișuri”. Pe de o parte sunt aspecte pozitive așa cum
au fost prezentate în elaborarea lucrării, prin promovarea unor noi metode de educ are ale
tinerilor și prin formarea de noi instituții specializate în domenii diferite (școli de
specialitate private și nu numai), și mai ales trebuie să vedem un aspect pozitiv în accesul
la informații pentru educare. Pe de altă parte influență negativă c are este destul de vizibilă,
mai ales sub formă de comportament, gândire, mod de învățare și educare etc., cea mai
mare problemă o constituie informațiile și mesajele care sunt transmise către o populație
ținta, mai specific tineri din toate formele de înv ățământ.
A doua întrebare ar fi: „Cine se face responsabil pentru aceste influențe?”, este o
întrebare justă , dar cu un conținut complex, în general răspunsul ar fi sistemele care ne
înconjoară (politica, învățământ, afacere, socială, televiziuni etc.). Fi e că suntem de acord
sau nu cu aceste sisteme nu putem nega faptul că în viitorul apropiat bazele societății
uman e vor fi modelate pentru a forma noi frontiere în toate aspectele vieții noastre.
Totuși o întrebare cheie ar trebui să fie piatra de temelie î n schimbarea pozitivă:
„Cum și în ce fel putem schimba noi aceste influențe?”, răspunsul este unul foarte clar,
dacă nu contribuim noi că indivizi la a schimba modul nostru de operare și utilizare a
acestor factori decisivi în educare, ne vom pierde valori le care ne -au propulsat spre
evoluția noastră curentă.

29
Educația trebuie să găsească noi soluții și să se adapteze nevoilor generațiilor
viitoare, prin aplicarea de noi programe, noi inovații tehnologice în materie de educare și
expunere în internet, noi ma terii de predare pentru a -i face pe elevi și studenți să înțeleagă
aceste efecte și cât de mult îi afectează pe ei că viitoare oameni într -o societate modernă.
Dacă se lăsa conceptul de autoeducare prin intermediul media să continue, atunci
interpretarea v a fi doar de formă obiectivă. Cu cât dețin controlul asupra acestor informații
generațiile tinere, cu atât impactul media asupra lor este mai puțină.
Din păcate multe dintre aceste aspecte sunt ignorate, fie cu intenție sau fie prin
ignoranta, în primul râ nd noi că indivizi mături (părinți, profesori, politicieni, vedete),
trebuie să le arătăm noilor generații ce este mai benefic și mai bun pentru că ei să își
găsească locul în societate.
Efectele se pot observa mai ales în mediul economic, unde cerințele p entru
angajare și instruire sunt din ce în ce mai dificile, dace nu se face nimic ne putem confrunta
cu noi probleme și ciclul de influență negativă nu v -a avea sfârșit.
Un lucru este clar, și anume că mass -media sau orice formă de influența socială
întotd eauna v -a avea un impact asupra tuturor. Dar educația și pregătirea indivizilor trebuie
mereu să fie factorii decisivi în formarea noilor minți, noilor modele de urmat și mai ales
noilor generații de oameni care să facă față unui viitor incert.
Educația tr ebuie să existe pentru a aduce o înțelegere între efectele pozitive și
negative pe care le produce aceste influențe prin intermediul mass -media. Cu cât învață
mai mult noile generații despre aceste efecte, cu atât vom ajuta la crearea unor noi societăți
bazate pe valori umane și nu pe valori aleatorii cu efect negativ.
Închei prin a spune că indiferent ce ne rezervă viitorul, întotdeauna trebuie să
învățăm cât mai mult și să evoluăm noi că indivizi pentru că generațiile viitoare să
progreseze într -un mod ma i bun de înțelegere.

30
Bibliografie

1. Briggs, A., Burke P. (2005) – Mass -media. O istorie socială. De la Gutenberg
la Internet . Editura Polirom.
2. Badau, H. M. (2011) – Tehnici de comunicare în social media, Editura
Polirom.
3. Constantin, C. (2017) – Educația. Reîntemeieri, dinamici, prefigurări, Editura
Polirom.
4. Coman, M. (2016) – Introducere în sistemul mass -media (Ediția a IV -a),
Editura Polirom.
5. Fexeus, H. (2018) – Manualul abilitaților sociale superioare, Editura TREI.
6. Goleman, D. (2018) – Inteligența socială, (Ediția a II -a), Editura Curtea
Veche.
7. Gross, P. (2015) – Întoarcere în laboratorul românesc. Mass -media după
1989, Editura Nemira.
8. Moscovici, S. (2011) – Influența socială și schimbare socială, Editura
Polirom.
9. Mucchielli, A. (2005) – Arta de a comunica, Metode, forme și psihologia
situațiilor de comunicare. Editura Polirom.
10. Mucchielli, A. (2015) – Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare.
Editura Polirom.
11. Panisoara, I. O. (2015) – Comunicarea eficienta. Metode de interacț iune
Educaționala (editura a iv -a revăzuta și adăugata), Editura Polirom.

31
12. Stan, L. (2016) – Dezvoltarea copilului și educația timpurilor. Editura
Polirom.
13. Tasente, T. (2014) – Comunicarea politică prin social media și reacțiile
publicului Online. Editura U niversitară.
14. Institutul Național de Statistică, INS. (2017) – Dezvoltarea societății
Informaționale, Revista Romană de statistică supliment . 9/2017.
15. CNA, (2007) – Expunerea copiilor la programele TV și Radio septembrie –
octombrie 2007 . [Online] Disponibil pe: http://www.cna.ro/ -Sondaje -.html .
16. UNESCO – Global education monitoring report 2017 -2018. [Online]
Disponibil pe: https://unesdoc.unesco.org/
17. Eurostat, (2017) – Statistics explained. [Online] Disponibil pe:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained /
18. Sontica, D. (2018) – De ce citesc tinerii tot mai puțin literatură. [Online]
Disponibil pe: https://ziarullumina.ro/educatie -si-cultura/cultura/
19. qdidactic (2019) – Stiluri de comunicare . [Online] Disponib il pe:
http://www.qdidactic.com/bani -cariera/comunicare/stiluri -de-
comunicare259.php

1 Institutul Național de Statistică, INS. (2017) – Dezvoltarea societății Informaționale,
Revista Romană de statistică supliment . 9/2017.
2 UNESCO . Global education monitoring report. [Online] Disponibil pe:
https://unesdoc.unesco.org/

3 UNESCO . Global education monitoring report. [Online] Disponibil pe:
https:// unesdoc.unesco.org/
4 CNA, (2007) . Expunerea copiilor la programele TV și Radio septembrie -octombrie
2007 . [Online] Disponibil pe: http://www.cna.ro/ -Sondaje -.html .
5 Institutul Național de Statistică, INS. (2017) – Dezvoltarea societății Informaționale,
Revista Romană de statistică supliment . 9/2017.
6 UNESCO, (2017 -2018) – Global education monitoring report 2017 -2018. [Online]
Disponibil pe: https://unesdoc.unesco.org/
7 Eurostat, (2017) – Statistics explained. [Online] Disponibil pe:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/
8 Sontica, D. (2018) – De ce citesc tinerii tot mai puțin literatură. [Online] Disponibil
pe: https://ziarullumina.ro/educatie -si-cultura/cultura/