Studiu de caz: Criza alimentară -Covid -19 în lume și posibilele [628528]

1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

TEMĂ MANAGEMENTUL CRIZELOR

MACRO -CRIZA ALIMENTARĂ
Studiu de caz: Criza alimentară -Covid -19 în lume și posibilele
repercursiuni asupra României.

Coordonator: Studenți:
Lector. Dr. Nicolau Cristina Radu Loredana Cristina
Roiniță Silviu
Management -ID
Anul III

2020

2
Structura:
1. Introducere
2. Cuprins
a) Parte teoretică (studiul literaturii de specialitate, prezentarea temei alese
conform cercetărilor știin țifice în domeniu)
b) Parte practică (cercetare/studiu de caz pe tema aleasă)
3. Concluzie
4. Referințe.

3
1.Introducere
” Life is one crisis after another.”
( Richard M. Nixon)
Se poate spune că trăim astăzi într -o societate gl obală plină de evenimente generatoare de crize de tot
felul, atât la nivel social, cât și la nivel familial și individual. Milioane de oameni se confruntă zilnic cu
evenimente cărora nu le pot face față prin capacitățile proprii fie ele dezastre naturale, foamete, secetă,
probleme financiare, șomaj, incertitudini politice saul cel mai des crize personale.
Criza ca și definiție presupune mai multe interpretări cum ar fi: un moment de dificultate intensă sau de
pericol, un moment când o dificultate sau o de cizie importantă trebuie să fie făcută, un punct de cotitură
în evoluția unei boli atunci când la un moment dat se produce o schimbare indicând fie recuperarea , fie
moartea. Provocate de om sau având cauze naturale, situațiile de criză au marcat în diver se perioade
istoria omenirii. Criza apare atunci când datorită situației există un moment când se speculează sau se
incearcă câștiguri rapide într -o perioadă de timp relativ scurtă.
Orice criză de orice natură este ea are anumite caracteristici precum:
1. Amenințarea : existența unei amenințări poate fi factorul declanșator al unei crize.
2. Urgența : amenințarea trebuie suficient de mare pentru a crea o situație de urgență părții sau
părților amenințate.
3. Surpriza : existența amenințării trebuie să constituie o surpriză, deoarece doar amenințările
neanticipate se transformă intr.o criză.
4. Presiunea timpului : dacă amenințarea nu este anticipată, nu există nici un plan de răspuns la criză,
acesta trebuind aprobat intr -o perioadă de timp relativ scurtă.
5. Intensitatea : aceasta este în strânsă legătură cu timpul.
6. Interdependența : imposibilitatea analizării uneia fără celelalte în contextul general.
Crizele se manifestă diferit în funcție de caracteristicile situației care le determină și de domeniul de
manifestare, astfel o clasificare a acestora ar cuprinde:
➢ Financiară
➢ De resurse umane privind competențele sau aptitudinile față de muncă
➢ Birocratică
➢ A migrației și imigrației populației
➢ A competențelor digitale
➢ Educativă
➢ A m entalității
➢ Legislativă
➢ Alimentară
➢ A industriei farmaceutice și cosmetice
➢ A șomajului
➢ A inflației
➢ Sanitară
➢ A resurselor naturale etc.

4
Avertismentul a fost puternic și clar din partea FAO (Food and Agriculture Organization of the United
Nations ), deoarece la nivel mondial există o lipsă din ce în ce mai mare de produse alimentare, prețurile la
alimentele de bază dar și a altora cresc foarte mult în contextul în care mâncarea devine tot mai rară
ajungându -se ca foamea să preia controlul și să se dezvolte rapid mai ales în țările cu industrie și
agricultură slab dezvoltate și fără un sistem financiar care să ajute populația să aibă un trai de viață
decent. Nu se poate o cronologie mai bună , clopotele de alarmă au venit intr -un moment în care lumea
se găsește intr -un mare impas din punct de vedere al asigurării calității și securității alimentelor, deoarece
terenurile care odată erau cultivate pentru a oferi produsele alimentare de care era nevoie pentru un trai
decent, acuma acestea sunt exploatate tot mai mult în scopuri industriale concentrarea internațională
trecând de la produsele alimentare de bază în ” culturile de numerar ” astfel banul fiind înaintea bunăstării
oamenilor. Mâncarea este o problemă politică complexă, iar rezolvările rapide n u sunt suficiente, trebuie
un plan pe termen lung care să aibă o poziție îndrăzneață împotriva crizelor alimentare care vor deveni ”
noua normă globală ”, cu excepția cazului în care comunitatea internațională va lucra împreună pentru a
găsi soluții corect e și durabile în cazul asigurării alimentelor la nivel global, deoarece conform FAO ( Food
and Agriculture Organization of the United Nations) stocurile alimentare au scăzut foarte mult la nivel
global ele fiind de fapt la limita cea mai mică din ultimele 3 decenii.

2. Cuprins
a) Parte teoretică (studiul literaturii de specialitate, prezentarea temei alese
conform cercetărilor știin țifice în domeniu)

Motivul pentru care am ales această temă este acela de a sublinia faptul că este necesară găsirea unei
soluții corecte privind posibila criza alimentară în lume datorită Covid -19 și efectele ei asupra României,
modalitățile de manifestare a acesteia precum și posibilele repercursiuni asupra populației. Nici o
societate nu poate ieși fără repercursiuni dintr -o criză, însă se poate face o diferențiere clară între urmările
și efectele negative suportabile și dezastrele și distrugerile provocate din cauza vulne rabilităților existente
intr-o societate sau alta. În momentul de față există toate premisele unei crize alimentare mondiale din
cauza pandemiei de Covid -19, astfel că incertitudinea privind disponibilitatea alimentelor a declanșat
ample restricții privind exporturile. În același timp, controalele permanente pe canalele de circulație ale
alimentelor duc la mari întârzieri în livrarea acestora și chiar la pierderi cauzate de perisabilitatea anumitor
produse, astfel crescând risipa de hrană. Epidemia de Covid -19 s -a răspândit rapid la nivel mondial
majoritatea țărilor afectate concentrând eforturile pentru a bloca răspândirea infecției prin carantinare și
izolarea celor posibil infectați. Numărul cazurilor a crescut de la zi la zi fapt ce a impus noi măsuri
restrictive privind activitățile și mișcările populației. De asemenea, problemele cu forța de muncă nu sunt
de neglijat, deoarece multe state au emis restricții stricte cu privire la deplasarea cetățenilor, unele
activități agricole fiind în pericol din cauz a lipsei muncitorilor necesari pentru culesul fructelor și legumelor.

5
Protejarea angajaților din domeniile aparținând producției alimentare, distribuției și comercializării
acestora este vitală, astfel trebuie luate toate măsurile necesare pentru a asigur a funcționarea fără
probleme în canalul de aprovizionare cu alimente.
Conceptul de criză alimentară.
Ținând cont de ultima caracteristică a crizelor și anume de interdependența acestora, criza alimentară
este în strânsă legătură cu cea finaciară, economică , socială, ecologică, politică și chiar militară
neputându -se analiza una fără celelalte în contextul general, deoarece efectele uneia sunt sau pot fi
cauzele pentru celelalte sau chiar pentru propria evoluție, astfel că problema unei crize trebuie analiz ată
global și după aceea la nivel de țară. Dintre toate crizele cu care este în strânsă legătură criza alimentară
se evidențiază criza economică, deoarece realitatea arată că riscul constă în efectele dezastruoase
generate de criza alimentară la nivel econ omic fiind ea insăși un efect de efect, adică un dezastru produs
de alt dezastru și la rândul ei generator de dezastre. Dacă la început criza alimentară era evidențiată prin
noțiunea de foamete care era localizată geografic prin prisma situațiilor din Afri ca, India și din alte țări
sărace, acum având în vedere globalizarea pieței cerealelor și posibilitatea de a le transporta, foametea
acum s -a concentrat mai puțin pe anumite regiuni geografice și mai mult pe anumite grupuri de oameni
cu venituri scăzute. A cum criza alimentară înseamnă creșterea prețurilor la nivel mondial, ceea ce arată
că imposibilitatea oamenilor de a achiziționa din veniturile lunare necesarul de hrană duce la situația
anumitor țări cu populație cu venituri mici să -i forțeze pe unii din tre ei să ajungă la limita de subzistență.
Cauzele care determină o criza alimentară globală pot fi:
➢ Creșterea demografică
➢ Încălzirea globală
➢ Creșterea prețului la combustibil
➢ Dezastrele naturale care lovesc întreaga lume și distrug recoltele
➢ Cursa pentru biocombustibil.
Creșterea prețurilor la cereale, creșterea demografică accentuată, modificările climatice, cursa pentru
biocombustibil împreună cu foametea generează instabilit ate în țările sărace aducând o lipsă de produse
alimentare care se poate transforma intr -o criză alimentară gravă ridicată la nivel de urgență, deoarece
așa se pot genera războaiele și marile migrații de oameni care nu mai vor să suporte sărăcia și lipsa
ajutorului din partea statului în vederea găsirii unei soluții pentru această problemă care durează de prea
mulți ani. Dacă până acum lipsa de produse alimentare a fost rezolvată prin consumarea stocurilor
acumulate în perioadele prospere din fiecare țară, pe viitor problema devine și mai serioasă, deoarece
acum din nefericire oamenii consumă mai multă mâncare decât produc și astfel există probabilitatea tot
mai sumbră ca această situație să nu se rezolve în curând datorită schimbărilor climatice care aruncă
vremea la extreme și a suprapopulării din statele cu nivel industrial și tehnologic limitat cum ar fi: Asia,
Africa și parțial America de Sud și Centrală. Această suprapopulare amenință capacitatea lumii de a se
hrăni, astfel statistic vorbind anul 2000 a înregistrat 6 miliarde de oameni, traiectoria fiind ascendentă
spre anii care au urmat și spre viitor, astfel ca pentru anul 2100 populația globului este estimată la
aproximativ 11,2 miliarde de oameni (Fig.1).

6
Fig.1. Evoluția populației globului.

Sursa (raportul Departamentului Afacerilor Economice și Sociale ale ONU, aprilie 2019).

După cum se observă în fig.1. creșterea populației globului se află pe o pantă ascendentă, astfel că în anul
2100 vom fi 11,2 miliarde de oameni cu nevoi și necesități ca re trebuie îndeplinite, lucru care în contextul
general va genera o situație dificilă deoarece resursele necesare unui trai decent vor fi limitate din cauza
numărului mare de oameni pe glob care vor avea nevoie de produse alimentare ca să trăiască.

Fig.2. Locul produsului în sistemul de relații om -natură -societate.

După cum se observă în fig.2. produsul ocupă un loc extrem de important , chiar central în sistemul
om-natură -societate, deoarece pentru a realiza un produs trebuie să se înceapă cu stabilirea necesităților
celorlalte sisteme cu care produsul va intra în interacțiune: societatea, omul și ambientul natural.
Astfel, se face deschiderea căii către realizare a de produse cu efecte pozitive asupra calității vieții umane,
asupra dezvoltării sociale și a evoluției proceselor din natură.

OMUL
NATURA PRODUSUL
SOCIETATE A
A

7

În ultima perioadă prețurile alimentelor au crescut extrem de mult. Această creștere este cauzată de
creșterea cererii de hran ă în raport cu oferta, cauzată de producția extrem de scăzută din unele țări din
cauza schimbărilor climatice, iar o parte a producției de alimente a fost mutată către combustibilii
biologici sau există anumite bariere comerciale privind exportul și import ul produselor alimentare.
Alimentația populației contribuie la acestă criză alimentară întrucât pentru producția unui kilogram de
carne sunt folosite 8 kilograme de cereale, însă cumpărăturile în exces declanșate de starea de panică
generală cauzată de pan demia de coronavirus fiind principalul motiv. Principala sursă de produse
alimentare o constituie magazinele alimentare și supermarket -urile unde a devenit o obișnuință să
existe coadă sau o programare necesară la intrarea în acestea. Însă, cu toate că în aceste momente
raționalizarea și cumpătarea ar trebui să primeze, există multe cazuri în care persoanele își fac provizii
pe produse de strictă necesitate, situație ce duce la o rupere de stoc în respectivele magazine, fapt ce -i
afectează pe ceilalți cump ărători. Stilul haotic de cumpărat face ca tehnici precum ”just-in-time ” să nu
se mai aplice necesarul de marfă fluctuând de la o zi la alta . Momentul de referin ță în planificarea și
organizarea unui sistem de logist ică și distribu ție a mărfu rilor îl constituie studiul a ceea ce soli cită
clien ții, adică criteriile de care sunt interesa ți clien ții referindu -se la livrarea mărfurilor la timp ,
disponibilitatea furnizorilor de a îndeplini comenzile urgente sau speciale, disponibilitatea furnizorului
de a stoca și/sau transporta mărfurile ( Lix andr oiu D.,Br ătucu G., 2 010 :64), cumpărătorii facând astfel
stocuri de produse alimentare . Cu apariția acestei pandemii, se pot vedea și limitele sistemului
alimentar, în specia l limitele marilor lanțuri de magazine unde din cauza faptului că sunt supuse presiunii
rețelele lor de aprovizionare întîmpină probleme și cedează. Putem vedea fiecare dintre noi la nivelul
zonelor în care locuim cum afaceri mici de familie care livrează produse proaspete direct la ușă, încep să
înflorească și să aibă parte de o încredere din ce în ce mai mare din partea clienților lor. Izolarea a creat
un val de panică în rândul populației fapt ce a dus la un val mare de clienți care au cumpărat produse d e
strictă necesitate într -o cantitate mult mai mare decât cea necesară, fapt ce a provocat golirea
temporară a anumitor sectoare din magazine. O altă mare problemă este închiderea sectorului Horeca
care a cauzat vaste pierderi pentru fermierii care livrau produse în aceste locații, fapt ce a dus la
creșterea risipei alimentare. Salariile reduse sau chiar pierderea venitului au dus la reducerea puterii de
cumpărare sau chiar la imposibilitatea acestora de a achiziționa produse alimentare proaspete sau de
înaltă calitate, valoarea coșului de cumpărături crescând cu până la 50% din aceste cauze, populația
încearcând astfel să se adapteze acestor modificări și lipsei anumitor produse prin căutarea de
înlocuitori sau diete bazate pe altfel de alimente. Cea mai afectată parte a populației este tocmai cea
care trebuie protejată și anume bătrânii mulți având un nivel al traiului modest împărțind venitul între
hrană, medicamente și facturi, creșterea prețului produselor alimentare, lipsa celor mai accesibile și
folosite alimente de ei provocând o destabilizare a unei deja fragile balanțe. Câteva țări (Kazahstan,
Rusia și România) au impus restricții asupra exporturilor de grâu, deși Comisia Europeana afirma ca nu
există informații care să ateste ca România s -ar putea confrunta curând cu o lipsă a produselor agricole
(Megan Durasin, EU Objects to Romania’s Move to Ban Agriculture Exports, Bloomberg, 11 April 2020).
Toate țările încearcă să își mărească rezervele de produse alimentare, fapt ce duce la exercitarea un ei
presiuni ridicate asupra piețelor alimentare globale (Zurayk,2020:2).

8
Prețul grâului a crescut din cauza restricțiilor, cererii ridicate și din a faptului că populația stochează
cantități mari de făină. Recoltele din acest sezon sunt în pericol din cauza lipsei forței de muncă cauzată
de restricțiile de circulație impuse de stat pentru a limita răspândirea noului tip de coronavirus. Temerile
legate de disponibilitatea alimentelor pot provoca un val de restricții la export și ar putea genera o lipsă
pe piața mondială, modificând echilibrul dintre oferta alimentară și cerere, d ucând la nesiguranță și
creșterea prețurilor .

b) Parte practică (cercetare /studiu de caz pe tema aleasă).

Studiu de caz: Criza alimentară provocată de Covid -19 în lume și efectele sale în România.

Coronavirusul nou ( Covid -19) originar din Wuhan, China s -a declanșat la sfârșitul anului 2019 și la 30
ianuarie 2020 a fost declarat pandemie de Organizația Mondială a Sănătății. Covid -19 este o boală
contagioasă și este similară cu pneumonia. Distanța socială, carantinele, conștientizarea oamenilor și
îngriji rile medicale adecvate sunt necesare pentru a controla această pandemie. Aceste blocaje s -au
dovedit a fi eficiente împotriva bolii, dar există unele efecte secundare cum ar fi: criza economică și cea
alimentară mondială și impactul asupra mediului. Astf el, economia mondială este în pericol de recensiune
din cauza blocajului, industrii, fabrici, instituții publice și private, instituții de învățământ sunt închise
afectând economia și mediul. Distanțarea socială, izolarea de sine și restricțiile de călător ie au impus o
scădere a forței de muncă în toate sectoarele economice, provocând pierderea multor locuri de muncă,
dar și o scădere în nevoia de mărfuri și produse fabricate. Sectorul alimentar din cauza panicii instalate în
această perioadă a înregistrat o creștere a stocării produselor alimentare, unii neluând în calcul nevoia
tuturor de produse alimentare, astfel cumpărând cantități exagerate de alimente au provocat lipsuri în
rândul celor care din cauze materiale cum ar fi rămânerea fără un venit sigur nu au reușit să își procure
produsele alimentare necesare traiului de zi cu zi. Pandemia Covid -19 a provocat perturbări majore în
comerțul mondial, inclusiv în produsele alimentare și agricole, astfel producția s -a încetinit, importul și
exportul au deveni t o provocare, canalele de distribuție fiind blocate pe măsură ce s -au inchis granițele.
Acum țările trebuie să aibă o strategie foarte bună cu precădere în ceea ce privește asigurarea
aprovizionării cu alimente, nu doar pentru a trece de perioada aceasta cu pandemia, ci și pentru a controla
inflația, deoarece lipsa alimentelor sau inflația alimentară vor dăuna populației, în special persoanelor
sărace vulnerabile care într -o zi normală cheltuiesc până la 50% din veniturile lor pe alimente din cauza
prețuri lor ridicate impuse de lanțurile de magazine. În multe țări, Covid -19 a schimbat cel puțin temporar
fața orașelor și satelor afectând fundamental argumentul despre cum ar trebui să gestionăm viața urbană
și rurală în urma unei pandemii. Criza actuală a adu s în discuție situații de excepție, măsuri unice și mișcări
fără precedent în țările din întreaga lume.
Se va auzi mereu întrebarea: ” Va exista un impact de durat ă?
Limitarea comerțului cu animale vii pe piețe, revizuirea reglementărlor și regulilor vama le de import –
export, sprijinirea și accelerarea proiectelor de dezvoltare a vaccinurilor și a medicamentelor antivirale,
carantină imediată a regiunilor implicate toate sunt argumente pozitive într -o situație de excepție cum
este cea a virusului Covid -19, dar în același timp sunt argumente impotriva unei dezvoltări economice a

9
unei țări. Creșterea numărului de cazuri infectate a sporit îngrijorarea cu privire la siguranța sănătății
publice și a bunăstării populației pe lângă cea existentă a crizei economic e cu repercursiuni in criza
alimentară arătând că pregătirea pentru următorul val al Covid -19 necesită o examinare a lecțiilor învățate
până acum.
Întrebarea este:
Cum va fi afectată populația din cauza presupusei crize alimentare provocat ă de Covid -19?
Dup ă criza financiară, ar putea urma o puternică criză alimentară , iar Romania este v ăzută printre țările
vulnerabile aflându -se pe locul 12 în lume într-un top al vulnerabilitatii la cre șterea pre țului alimentelor .
România întrunește toate condi țiile pentru a se încadra în rândul ț țărilor cu o securitate alimentară
precară.
Acest rezultat este sus ținut de următoarele aspecte:
➢ produc ții agricole scăzute .
➢ vaste suprafe țe de pământ necultivate sau lucrate rudimentar .
➢ explozia pre țurilor la alimente suprapusă peste o putere de cumparare tot mai scăzută, ceea ce face ca
segmente masive din popula ție să nu -și mai permit ă ca din veniturile lunare să -și asigure necesarul de
hrană.
Oamenii au o ” cerere biologică ” de hrană -toți avem nevoie de hrană, la fel cum avem nevoie de apă și aer
pentru a continua să trăim. O dată cu noile restricții impuse de stat pentru limitarea răspândirii virusului,
populația din România a început să cumpere bunuri de strictă necesitat e într -o cantitate mult mai mare
decât necesarul în ideea că situația de criză se va accentua. Pe lângă produsele de igienă aflate în strictă
legătură cu situația cauzată de coronavirus, respectiv dezinfectanți, mănuși, măști chirurgicale, hâtie
igienică primele bunuri alimentare care au dispărut din magazine au fost făina de grâu , drojdia și mălaiul .
Pâinea este considerată un element de bază al dietei oricărui român, deci a fost și principalul bun al e cărui
ingrediente au fost achiziționate având în vedere situația de criză și restricțiile de circulație. Cu toate că
lipsa acestor produse a fost doar o chest iune temporară, prezentarea mediatică a rafturilor goale și a
cozilor din fața magazinelor a dus doar la întărirea ideii de criză și de lipsă. Producția domestică de pâine
poate fi explicată parțial ca o practică declanșată drept răspuns la risc și incerti tudine , o formă de
predictibilitate, control și securitate alimentară. Încă o problemă esențială este aceea a securit ății
alimentar e care există atunci când toate persoanele au în orice moment acces fizic și economic la alimente
suficiente, sigure, hrăni toare pentru o viață sănătoasă și activă. Securitatea alimentară trebuie să țină
seama de o gamă largă de factori cum ar fi: climatul, geografia, sistemele socio -economice, structurile
politice.
Obiectivele propuse în realizarea securității alimentare sunt :
➢ reducerea sărăciei
➢ creșterea securității alimentare fără a deteriora resursele naturale
➢ provocarea de a face față creșterii populației
➢ creșterea veniturilor și inflației
➢ schimbarea obiceiurilor alimentare.
Modul de viață obișnuit pare amenin țat, disponibilitatea permanentă a mărfurilor este pusă sub semnul
întrebării, achizițiile pe bază de impulsuri s -au temperat.

10
Aceste lucruri au adus aminte unora de perioada dinainte de 1989 , iar practica stocurilor alimentare
domestice sau producerea p ropriei pâini fiind expresii ale unei culturi a consumului în condiții de penurie
arătând cum c riza drojdiei și a făinii, închiderea multor restaurante și cantine, teama de contaminare prin
contactul cu serviciile de livrare de mâncare produc cozile la sup ermarketuri și foarte mult haos în rândul
populației. Rafturile magazinelor s -au golit respectând o ordine: întâi au dispărut făina albă și drojdia
proaspătă , după care au urmat drojdia uscată și făina integrală și ultimul produs care a dispărut fiind
mălaiul. Astfel, o categorie întreagă de produse a devenit indisponibilă timp de câteva zile după fiecare
aprovizionare. Pe lângă lipsa reală a produsului care creează efecte la nivelul comportamentelor
consumatorilor și realizarea că există o lipsă prezentată excesiv în mass -media a dus la creșterea stării
de panică generală care la rândul ei a dus la creșterea cumpărăturilor care nu erau cu adevărat necesare.
Este greu de apreciat câtă drojdie cumpărată acum este transformată în pâine întrucât acea sta are un
termen de expirare redus și cel mai probabil va sfârși aruncată la gunoi. Conform unui comunicat de
presă al prod ucătorului de drojdie Pakmaya, românii au achiziționat drojdie într -o cantitate mult mai mare
decât necesarul producătorul afirmând că prețurile nu au suferit modificări, creșterea acestora la punctul
de vânzare final fiind cauzată de acțiuni speculative a le comercianților ( Cristina Hanganu , directorul de
vânzări al Pakmaya Rom ânia, aprilie 2020). Această stare de urgență instaurată în România i -a
determinat pe români să ia cu asalt magazinele și supermarketurile pentru a -și face provizii, astfel că felul
în care dispăreau produsele de pe rafturi au forțat anumiți producători să ” raționalizeze” anu mite
produse: făina, orezul, pastele, conservele de toate tipurile , hârtia igienică și nu în ultimul rând mălaiul pe
care efectiv oamenii s -au luat la bătaie responsabilii magazinelor îți cereau să nu cumperi mai mult de 12
bucăți de persoană. Din cauza li psei reglementărilor și controalelor instituțiilor competente, cerința tot
mai crescută pe aceste produse a dus la creșterea considerabilă a prețurilor lor sau la apariția anumitor
speculanți care au cumpărat cantități mari și apoi au încercat să le vândă la supra -preț.
Principala cauză este modificarea comportamentului consumatorului, deoarece o parte din piețe au fost
închise, fapt ce a dus la creșterea îngrijorării românilor dar a generat pierderi și pentru micii producători
locali întrucât acestea erau singurele locuri în care ei puteau să își vândă produsele, în special produsele
de sezon. Cetățenii înșiși contribuie la apariția deficitului, procurând alimente în cantități pe care nici măcar
nu le pot mânca înainte de expirare. Cumpărăturile în exces, cauzate de panică, contribuie doar la
aprofundarea crizei.

11
3. Concluzie
Rețelele globale de aprovizionare cu alimente au fost lovite în plin de pandemia de Covid -19, r estricțiile
privind deplasarea, suspendarea activității localurilor de alimentație publică și închiderea granițelor
pentru muncitorii sezonieri producând probleme le majore multor afaceri. Pentru români, pâinea poate fi
considerată un aliment etalon , chiar dacă prețul este mic importanța pâinii fiind foarte mare. Deși în
momentul de față se înregistrează un trend de scădere a consumului de pâine, ca urmare a modificării
obiceiurilor alimentare, aceasta rămâne principalul produs alimentar din dieta românilor , astfel făina de
orice tip și drojdia rămânând ingr edinte valoroase în timp de criză.
Printre cei care au achiziționat făină albă, drojdie și mălai în cantități mari, se numără și persoanele care
vor să profite pe urma pandemiei de Covid -19. Unii consideră această perioadă ca fiind oportună pentru a
face speculă și pentru a profita de pe urma celor care nu au apucat să achiziționeze produse de bază.
Supermarketurile și societă țile de comenzi online înregistr ează într-o astfel de situa ție de criză creș teri
uriașe ale cererii pe ntru produsele alimentare sau produsele de igienă (Abodunrin,Oloye,Adesola,
2020:20). O soluție pentru a se evita astfel de situa ție este respectarea pricipiilor Supply Chain
Management , adică segmentarea pieței în func ție de exi gențele serviciului, personalizarea re țelei
logistice, ascultarea semnelor pie ței și planif icarea acestora , diferen țierea produselor cât mai aproape
posibil de client, alegerea un or surse de aprovizionare strategice, dezvoltarea unei strategii tehnologice la
nivelul întregu lui supply chain, adaptarea unor indicatori de performan ță apli cabili întregului supply chain
( Lixăndroiu D ., Brătu cu G., 2 010:41).
Din punctul propriu de vedere cea mai mare problemă este alta , adică î n lumea globalizată în care trăim,
marile lanțuri comerciale au un sistem de achiziții întins pe tot mapamondul, fapt care i -a descurajat pe
producătorii locali. Acest sistem, trece acum printr -o criză profundă, iar asta poate declanșa o criză
alim entară în țări precum România care sunt dependente în mare măsură de importuri în ceea ce privește
o serie de alimente strict necesare populației , de aceea consolidarea acestei micro -economii locale este
utilă și în situații de non -criză, deoarece permite creșterea șanselor de angajare și îmbunătățirea calității
vieții oamenilor. În acest sens pentru a face față unei asemenea situații critice trebuie să existe un plan
național de urgență pentru pandemii pentru orice țară bazat pe aplicarea depozitelor minim e de alimente,
apă și medicamente.

12
4. Referințe.

➢ Google Scholar /food crisis in the world .
1. The looming food crisis ( D. Sharma, 2019).
2. The Covid -19 crisis: An op portunity to Integrate Food Democracy into post Pandemic
Food System ( L. Petetin, 2020) .
3. Journal of Agriculture, Food System and Community Development ( R. Zurayk, 2020 ).
https://foo dsystemsjou rnal.org/index.php/fsj/artic le/view/803
4. Internatio nal Journal o f Arts ( O. Abodunrin, G. Oloye, B. Adesola, 2020 ).
( https://www.ijalbs.com/index/php/ijalbs/article/view/115/115
5. Ex port Re strictions in time of pandemic: Options and limits under international trade
Agreements ( J. Pauwel yn, 2020).
https://papers.ss rm.com .
➢ Science Direct/food crisis in the world and Covid -19.
1. One Earth, Volume 2, Issue 424, April 2020, Pages 317 -319
(Covid -19: Lessons for an Urban(izing) World) .
2. Tackling the Covid -19 Pandemic ( F. Rahimi , Amin Talebi Bezmin Abadi, 2020,
Archives of Medical Research ).

a). Sursă ( Raport al Departamentului Afacerilor Economice și Sociale ale ONU, Aprilie 2019).
b). https:// www.cambrige.org
c). D. Lixăndroiu , G. Brătucu – Antreprenoriat și Supply -Chain Management, Volum IV, 2010 .
d). D. Lixăndroiu, G. Brătucu – Antreprenoriar și Supply -Chain Management, Volum I, 2010).