Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și [609665]

Licență

Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și [609665]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Ia și
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializare: Administrație publică

Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și
dinamica cheltuielilor publice (bugetare) în România și
Marea Britanie

Profesor coordonator: Student: [anonimizat].dr. univ. Irina Bilan Comoniță Andreea -Alexandra
Grupa 5, A.P.
An II

An universitar
2016 -2017

2

Cuprins

Capitolul 1. Cadru conceptual și metodologic ………………………….. ………………………….. …………………. 3
1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor ………………………….. ……………………… 3
1.2. Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului dinamicii și structurii cheltuielilor publice ……… 4
Capitolul 2. Analiza comparativă a nivelului dinamicii cheltuielilor publice în România și Marea
Britanie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2.1. Nivelul cheltuielilor publice totale în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014 …………… 6
2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale din România și Marea Britanie ……. 6
2.3.Ilustrarea și interpretarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în
România și Marea Britanie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 8
Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Marea Britanie . 11
3.1.Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie ………………….. 11
3.1.1. Structura economică privind cheltuielile publice totale în România și Marea Britanie în
perioada 2010 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
3.1.2. Realizarea graficului privind anii 2010,2012,2014 potrivit structurii economice ………………… 12
3.1.3. Compararea ponderii cheltuielilor curente în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 13
3.2.Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice din România și Marea Britanie ………………… 16
3.2.1 .Structura funcțională privind cheltuielile publice în România și Marea Britanie, în perioada
2010 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
3.2.2. Realizarea graficului privind anii 2010,2012,2014 potrivit structurii funcționale ……………….. 17
3.2.3. Compa rarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social -culturale pentru România și Marea
Britanie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 21
Lista tabelelor și figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28

3
Capitolul 1. Cadru conceptual și metodologic

1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor

Termenul de cheltuială publică, s -a remarcat în condițiile evoluției și consumului de resurse,
în particular cele în formă bănească, având ca scop satisfacerea unor nevoi publice.
În accepțiunea sa juridică, într -un sens mai larg cheltuiala publ ică semnifică plata unei sume
de bani în resurse publice, fiind legată de realizarea și funcționarea unor anumite entități publice.
În accepțiunea economică, cheltuiala publică constituie un ansamblu de procese și relații
economice de distribuire a pro dusului intern brut ( sau PIB) , întruchipate în alocarea și folosirea
resurselor bănești, pentru îndeplinirea unor anumite obiective sau sarcini , considerate ca fiind
de interes general, public , atât la nivel național , cât și la nivel local, inclusiv a entităților
operative din domeniul public ( ca exemplu fiind întreprinderile ) .
Corespunzător acestor doua accepțiuni, cheltuiala publică presupune un consum de valori,
având un caracter definitiv și fără a se mai putea recupera.
Din punct de vedere economic, termenul de cheltuială publică desemnează o anumită grupare
după următoa rele criterii: primul criteriu este cel care se referă la conținutul proceselor de
consum manifestate, cheltuielile fiind împărțite în : cheltuieli curente (sau în curs), acestea mai
purtând și numele de cheltuieli de funcționare și cheltuieli cheltuieli d e capital , fiind cunoscute
și sub numele de cheltuieli pentru investiții, cel de al doilea criteriu este cel care vizează natura
acțiunilor subvenționate, cheltuielile împărțindu -se în : cheltuieli ce au ca scop prestarea de
servicii publice și cheltuieli de transfer.
Categoria cheltuielilor curente are ca scop principal asigurarea bunei funcționări și
menținerea pe o linie productivă a instituțiilor publice. De asemenea, trebuie menționat faptul că
aceste cheltuieli dețin cea mai mare pondere din to talitatea cheltuielilor publice din buget.
Categoria cheltuielilor de capital are ca scop principal procurarea bunurilor, care sunt menite
sectorului de activități publice materiale, un alt scop al fi cel care are în vedere dotarea cu active
fixe, ne materiale , cum sunt instituțiile publice, care dirijează evoluția și sistematizarea
patrimoniului public.
Categoria cheltuielilor necesare prestării de servicii publice înglobează , în mod normal,
acele cheltuieli care se referă la plata personalu lui angajat în domeniul public , mai cuprinde și

4
alte componente de cost al prestării de servicii, inclusiv acele cheltuieli pentru procurarea
mobilierului necesar funcționării instituțiilor publice.
Categoria cheltuielilor de transfer privește acțiunile de transferare a unor sume de bani din
buget în mâna unor persoane juridice cum sunt instituțiile sau întreprinderile, sau în mâna unor
persoane fizice cum sunt șomerii, studenții, sau chiar pensi onarii, respectiv în bugetele
autorităților administrative locale.
În conformitate cu această clasificație funcțională , cheltuielile publice se împart după cum
urmează în: cheltuieli definitive, temporare și virtuale.

1.2. Indicatorii utiliza ți pentru aprecierea nivelului dinamicii și structurii cheltuielilor publice

Pentru evaluarea nivelului dinamicii și structurii cheltuielilor publice sunt necesari anumiți
indicatori și anume:
1. Nivelul;
2. Structura;
3. Dinamica.
1.În ceea ce privește nivelul cheltuielilor publice, trebuie să se oglindească mărimea
cheltuielilor în moneda națională,fiind necesare efectuarea unor cercetări aparte doar la nivelul
național, intern. Pentru a se putea săvârși o comparare și la un nivel mai înalt, și anume , la nivel
internați onal, se aplică următorii indicatori :
 Primul indicator este reprezentat de ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut
(PIB), fiind formulat în prețuri curente, cu ajutorul formulei următoare:

Unde: – exprimă volumul cheltuielilor în preț curent;
– exprimă produsul intern brut în preț curent.
 Al doilea indicator este reprezentat de cheltuielile publice medii pe cap de locuitor , se
calculează după următoarele formule:

Unde: – exprimă numărul locuitorilor;

5
– exprimă cheltuielile publice totale pe un locuitor;
CSV – exprimă cursul de schim b valutar.
 Ultimul indicator este volumul cheltuielilor publice în prețuri curente , după formula:

Aces t indicator se poate formula atât în valoare nominală, cât și reală.
-în valoare nominală avem următoarea formulă : ;
-în valoare reală întâlnim :

2.Structura cheltuielilor publice presupune precizarea ponderii a fiecărui tip de cheltuială
publică în parte din totalul tuturor cheltuielilor. Reprezintă Se calculează după formula:

3.Dinamica structurii cheltuielilor din domeniul public are în vedere:
 Schimbarea absolută , reprezentând suma care va modifica valoarea cheltuielilor publice ,
după perioadă

Categoria care cuprinde dinamica cheltuielilor poate fi exprimată atât nominal , cât și real.
 Schimbarea relativă a procentului cu care CP fluctuează în funcție de perioadă

 Modificarea ponderii cheltuielilor pub lice totale în produsul intern brut:

 Modificarea nivelului de alocare a cheltuielilor publice totale pe cap de locuitor:

 Modificarea atribuirii cheltuielilor publice după cr iteriul importanței sociale:

 Coeficientul de devansare:

6
Capitolul 2. Analiza comparativă a nivelului dinamicii cheltuielilor publice în
România și Marea Britanie

2.1. Nivelul cheltuielilor publice totale în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Tabel 2.1 .1 Cheltuieli publice totale în România și Marea Britanie, în perioada 2010 -2014
Țara Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014
Romania Mărime absolută
(mil euro) 50.155,1
52.161,3 49.716,4 51.024,0 51.759,2

Mărime relativă
(%din PIB )

39,6 39,1 37,2 35,4 34,4
Cheltuieli pe cap de
locuitor (euro/loc.) 2.471,3
2.582,4 2.472,9
2.548,6
2.594,8
.
Marea
Britanie Mărime absolută
(mil euro) 880.605,9 871.330,2 957.228,7 915.281,6 987.530,4
Mărime relativă
( % din PIB )

48,0 46,4 46,3 44,7 43,7
Cheltuieli pe cap de
locuitor ( euro/loc.) 14.087,3 13.825,7
15.075,6
14.322,5
15.346

Sursa: realizat de autor pe baza datelor din Eurostat (Consultat la data de 29.11.2016 )

2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale din România și Marea Britanie

În urma realizării tabelului 2.1 se pot observa cifrele care caracterizează cheltuielile publice
totale, fiind prezentate îm mărime absolută, în mărime relativă și cheltuielile pe cap de locuitor.
Cifrele din tabelul 2.1 , raportează faptul că România, în anul 2010 înregistrează un nivel al
cheltu ielilor totale de 39,6% , în oglindă, Marea Britanie înregitrează un procent de 48,0%, pe
acceași perioadă de timp, existând o diferență de 8,4%. Această deosebire dintre cele două țări
este provocată de foarte mulți factori, care au o influență particular ă în fiecare caz în parte.
Dintre factori putem enumera diferențele produsului intern brut, dintre cele două țări,
urbanizarea, numeroase condiții sociale, dar cel mai important factor din cei enumerați rămâne
urbanizarea, de aici se explică faptul de ce M area Britanie are un procent al cheltuielilort totale
mai mare decât România. Acești factori sunt principalele cauze pentru care există această
diferență de 8,4%. De asemenea, nivelul rapid de dezvoltare este un factor proeminent care face
diferența dintr e cheltuielile celor două țări. Astfel se explică faptul de ce Marea Britanie are

7
cheltuieli publice totale mult mai mari decât România, Marea Britanie fiind o țară care s -a
dezvoltat mult mai repede.
Analizând cheltuielile totale din ambele tări, î n perioada determinată , și anume 2010 -2014,
se poate constata că și în România și în Marea Britanie cheltuielile totale sunt într -o scădere
ușoară . Procentul cel mai mare al cheltuielilor totale este indicat în anul 2010, atât în România,
cât și în Marea Britanie, iar procentul cel mai mic este înregistrat în anul 2014 în ambele țări .
Un an mai târziu, și anume în anul 2011 , România înregistrează cheltuieli totale în procent de
39,1 % pe când Marea Britanie înregistrează 46,4 % , putând fi observ ată o diferență de 7,3 %.
Se poate observa că între aceste două țări există diferențe majore, aceste diferențe fiind cauzate
de factori diverși, care situează Marea Britanie pe primul loc. În urma analizării cheltuielilor atât
ale Marii Britanii,cât și ale României, observăm că cea dintâi are cheltuieli mult mai mari,
România având doar 52.161,3 mil .
Cel mai remarcabil factor care provoacă aceste diferențe de cheltuieli între cele două țări este
demografia. Demografia determină schimbări asupra str ucturii și numărului populației, fapt ce
mobilizează modificări, în concordanță cu cheltuielile publice pentru România și Marea Britanie.
Ambele țări au un număr diferit al populației, numărul populației României fiind de trei ori mai
mic decat numărul pop ulației Marii Britanii. Astfel că, în România, în anul 2010 populația
înregistra un număr de 20.294.683, Marea Britanie având 62.510.197 de locuitori. Trebuie
menționat faptul că populația din România este într -o continuă scădere, încât, în anul 2014 ,
populația înregistrând un număr de 19.947.311 de locuitori. În paralel, populația din Marea
Britanie, în anul 2010 era de 62.510.197, iar în anul 2014 existând un număr al populației de
64.351.155, fapt ce denotă o creștere ușoară față de România. Astfel, datorită numărului mare al
populației se explică de ce Marea Britanie are un nivel al cheltuielilor publice mai mare , față de
România, d eoarece trebuie să asigure cheltuielile întregii populații.
Prin urmare, demografia este un factor esențial pentru a analiza cheltuielile publice totale,
atât în România cât și în Marea Britanie.
Diferențele continuă a fi vizibile și în următo rii ani, astfel că, în anul 2012 , cheltuielile
publice în România aveau un procent de 37,2% , anume 49.716,4 mil, iar Marea Britanie
înregistra cheltuieli în valoare de 957.228,7 mil ioane euro , în procente fiind vorba de 46,3% ,
observându -se o diferență de 9,1%. Următorul an, și anume , anul 2013, se înregistrează o
diferență a cheltuielilor publice dintre cele doua țări de 9.3 % , iar în ultimul an existând o

8
diferență similară anului anterior, anume de 9.3%. Această diferență în cepe oarecum să se
micșoreze, deoarece România începe să se centreze pe latura social , într -un mod mai profund.
În urma analizei datelor din tabelul 2.1 , putem observa faptul că nivelul cheltuielilor publice
din Marea Britanie este cu mult mai mare față de România, acest lucru decurge din faptul că
Marea Britanie cheltuie mai mult pe satisfacerea nevoilor întregii populații , pe când , România
are un număr mai mic de locuitori, deci cheltuielile vor fi mai mici.

2.3.Ilustrarea și interpretarea coe ficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB
în România și Marea Britanie

Coeficientul de elasticitate se calculează după următoarea formulă:

În România

 2010 -2011 :

În Marea Britanie

 2010 -2011:

9

Tabel 2. 3.1. Coeficientul de elasticitate al României și Marii Britanii în perioada 2010 -2014
Țara Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014
România CT(mil
euro) 49,306.1 50.155,1 52.161,3 49.716,4 51.024,0 51.759,2
PIB(mil
euro) 120,409.2 126.746,4 133.305,9 133.511,4 144.253,5 150.357,5
Coef.
elasticitate – 0,32 0,76 -46 0,25 0,25
Marea
Britanie CT(mil
euro) 816,123.4 880.605,9 871.330,2 957.228,7 915.281,6 987.530,4
PIB(mil
euro) 1,705,456.0 1.833.021,3 1.876.151,1 2.065.736,8 2.048.328,0 2.260.804,8
Coef.
elasticitate – 1,06 -0.43 0,98 5,3 0,7
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor Eurosta t (Accesat în data de 30.11.2016 )

În tabelul 2.3.1 sunt prezentate valorile coeficientului de elasticitate, unde am utilizat moneda
euro, putând fi observate atât valori negative, cât și valori positive ambele țări comparate. Se
observă că cea mai mică valoare a coeficientului în România s -a înregistrat în anul 2012, când
coeficientul de elasticitate a fost de -46, fiind singura valoare de acest fel, iar cea mai mare
valoare înregistrându -se în anul 2011, anume de 0,76. Pe de altă parte, în Marea Britanie situația
stă diferit, cea mai mică valoare se poate observa în anul 2011, fiind de -0,43 , iar cea mai mare
se înregistrează în anul 2013, fiind de 5,3.
Un factor care are o influență majoră asupra nivelului coeficientului de elasticitate îl
reprezintă factorul demografic. Conform datelor extrase de pe Eurostat , populația din România
este într -o continuă scădere, pe când în Marea Brit anie este într -o creștere ușoară. Pentru
România, comparativ cu anul 2011 când populația este de 20.199.059 , în anul 2012 populația
este de 20.095.996. Se poate observa o diferență de 103.063. De asemenea, în anii ce urmează,
populația din Marea Britanie crește, iar cea din România scade, iar în anul 2014 ajungându -se la
valoarea de 19.947.311. Trebuie menționat faptul că Marea Britanie este un stat mult mai
dezvoltat față de România, este într -o continuă schimbare și dezvoltare.

10
Alți factori care au un impact asupra nivelului coeficientului sunt factorii economici.
Conform lor, tările comparate vor avea diferențe privind nivelul de dezvoltare și de modernizare
ale economiei. Pe baza datelor din tabelul 2.3.1. se observă că PIB-ul crește ușor atât în privința
României, cât și în ceea ce privește Marea Britanie.
Un alt factor ce influențează coeficientul de elasticitate este factorul social. În urma datelor
extrase de pe Eurostat se poate constata faptul că ambele state alocă destul de multe fonduri
pentru protecția socială, iar acest exces poate marca într -un mod negativ construirile bugetare,
aceste fonduri ajungând la cetățeni, iar dezvoltarea fiind inhibată.
Observăm din tabelul 2.3.1 că nivelul cheltuielilor atât pentru România, cât și pent ru Marea
Britanie sunt într -o creștere rapidă, acest fapt va avea urmări privind sectorul financiar și politic.

11
Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România
și Marea Britanie

3.1.Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie

3.1.1. Structura economică privind cheltuielile publice totale în România și Marea
Britanie în perioada 2010 -2014

Tabel 3.1.1.1 -Structura economică privind cheltuielile din România și Marea Britanie în 2010 –
2014
Țara Indicatori Tipul mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Cheltuieli cu bunurile și
serviciile Mărime absolută
(mil euro) 6,852.3 7,636.6 7,991.5 8,241.9 8,539.7
Pondere (%CT) 13.66 14.64 16.07 16.15 16.50
Cheltuieli cu salariile Mărime absolută
(mil euro) 12,021.6 10,404.4 10,396.2 11,695.1 11,571.1
Pondere (%CT) 23.97 19.95 20.91 22.92 22.36
Subvenții Mărime absolută
(mil euro) 1,274.0 1,133.9 871.4 780.6 717.3
Pondere (%CT) 2.54 2.17 1.75 1.53 1.39
Cheltuieli publice cu
dobânzile Mărime absolută
(mil euro) 1,901.0 2,141.9 2,344.0 2,529.8 2,477.8
Pondere (%CT) 3.79 4.11 4.71 4.96 4.79
Cheltuieli publice cu
asistența socială Mărime absolută
(mil euro) 17,412.6 17,521.2 16,207.4 16,850.0 17,256.7
Pondere (%CT) 34.72 33.59 32.60 33.02 33.34
Chieltuieli de capital Mărime absolută
(mil euro) 7,195.9 7,248.2 6,520.7 6,552.3 6,449.5
Pondere (%CT) 14.35 13.90 13.12 12.84 12.46
Nivelul total al cheltuielilor
publice totale Mărime absolută
(mil euro) 50,155.1 52,161.3 49,716.4 51,024.0 51,759.2
Pondere (%CT) 93.03 88.35 89.17 91.43 90.83
Marea Britanie Cheltuieli cu bunurile și
serviciile Mărime absolută
(mil euro) 173,076.6 168,613.2 183,437.5 183,875.4 197,954.4
Pondere (%CT) 19.65 19.35 19.16 20.09 20.05
Cheltuieli cu salariile Mărime absolută
(mil euro) 200,913.9 197,245.0 212,258.4 198,637.6 214,495.4
Pondere (%CT) 22.82 22.64 22.17 21.70 21.72
Subvenții Mărime absolută
(mil euro) 10,683.8 9,200.6 11,174.4 10,714.0 12,380.3
Pondere (%CT) 1.21 1.06 1.17 1.17 1.25
Cheltuieli publice cu
dobânzile Mărime absolută
(mil euro) 52,946.9 59,666.1 59,748.2 58,443.8 60,881.8
Pondere (%CT) 6.01 6.85 6.24 6.39 6.17
Cheltuieli publice cu
asistența socială Mărime absolută
(mil euro) 309,973.9 315,912.3 353,040.6 343,012.8 373,155.4
Pondere (%CT) 35.20 36.26 36.88 37.48 37.79
Cheltuieli de capital Mărime absolută
(mil euro) 58,579.7 55,588.3 56,961.0 53,904.6 63,467.0
Pondere (%CT) 6.65 6.38 5.95 5.89 6.43
Nivelul total al cheltuielilor
publice totale Mărime absolută
(mil euro) 880,605.9 871,330.2 957,228.7 915,281.6 987,530.4
Pondere (%CT) 91.55 92.53 91.58 92.71 93.40
Sursa: Realizat de autor pe baza datelo r Eurostat(Accesat în data de 10.12 .2016)

12
3.1.2. Realizarea graficului privind anii 2010,2012,2014 potrivit structurii economice

Grafic 3.1.2.1. Grafic privind greutatea cheltuielilor curente pentru România și Marea Britanie
pe 2010,2012,2014

Sursa: Realizat de a utor pe baza datelor Eurostat (Accesat în data de 30.11.2016) 13.66 19.65 16.07 19.16 16.50 20.05 23.97 22.82
20.91 22.17
22.36 21.72 2.54 1.21
1.75 1.17
1.39 1.25 3.79 6.01
4.71 6.24
4.79 6.17 34.72 35.20
32.60 36.88
33.34 37.79 14.35 6.65
13.12 5.95
12.46 6.43
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Chieltuieli de capital
Cheltuieli publice cu asistența
socială
Cheltuieli publice cu dobânzile
Subvenții
Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli cu bunurile și serviciile Greutatea cheltuielilor
curente
2010 2012 2014 RO MB RO MB RO MB

13
3.1.3. Compararea ponderii cheltuielilor curente în România și Marea Britanie în perioada
2010 -2014

Cheltuielile curente reprezintă acele categorii de cheltuieli care provin din activitățile purtate
de către o persoană juridică (întreprindere), ca parte constitutivă a obiectului său de activitate ,
cât și activitățile adiacent acestora.
Din această categorie fac parte următoarele:
 Cheltuielile de capital;
 Cheltuielile publice cu asistența socială ;
 Cheltuieli publice cu dobânzile;
 Subvenții;
 Cheltuieli cu salariile;
 Cheltuieli cu bunurile și serviciile.
În privința primei categorii de cheltuieli , și anume cheltuielile de capital, România alocă o
pondere a cheltuielilor destul de mare, spre deosebire de Marea Britanie. În anul 2010, România
alocă 14,35% din totalul cheltuielilor curente, iar Marea Britanie alocă doar 6,65%. Putem să
spunem chiar faptul că Rpmânia alocă dublu față de Marea Britanie. În anii ce urmează se
înregistrează scăderi a ponderii cheltuielilor de capital atât în România , cât și în Marea Britanie ,
excepție făcând anul 2014, când Marea Britanie înregistrează o creștere , nivelul cheltuielilor
fiind de 6,43% spre deosebire de anul precedent când era de 5,89% din totalul cheltuielilor. În
ceea ce privește România , aceste cheltuieli ridicate de capital sunt motivate sub aspectul
economiei dezechilibrate , gradului ridicat de șomaj și societății slab dezvoltate.
Cheltuielile publice cu asistența socială reprezintă o categorie de cheltuieli foarte importantă,
deoarece în unele cazuri indivizii nu pot să iși desfășoare activitatea, să lucreze , din diverse
motive cum ar fi : accidente, cazuri de boală, cazuri de invaliditate și altele. Conform graficului
3.1.2.1, putem observa că ambele țări alocă o pondere aproape similară , în anul 2010 în
România alocându -se 34,72%, iar în Marea Britanie 35,20% din nivelul cheltuielilor totale. În
anii ce urmează, în România , cheltuielile publice cu asistența socială sunt într -o continuă
scădere, iar în Marea Britanie în creștere. Această creștere din Marea Britanie este datorată
strategiilor fiscal -bugetare pe care le adoptă , punând accest pe dezvoltarea factorului uman, pe
bunăstarea și satisfacerea acestora.

14
În ceea ce privește cheltuielile publice cu dobânzile, România alocă doar jumătate din nivelul
ponderii pe care o alocă Marea Britanie. În anul 2010, România alocă 3,79%, iar Marea Britanie
alocă 6,01% din nivelul total al cheltuielilor publice totale. În următorii doi ani , în România se
înregistrează o creștere ușoară , iar în Marea Britanie oscilează , într -un an înregistrându -se o
scădere, iar în alt an creștere. În ultimii doi ani , atât în România , cât și în Marea Britanie ,
cheltuielile variază scăzând cu doar câteva procente.
Subvențiile reprezință acele cheltuieli care nu fac trimitere la activitatea obișnuită, curentă a
întreprinderii patrimoniale și desemnează: amenzile, penalitățile, donații, îndemn izații. Concret,
subvenția un ajutor pe care statul îl oferă întreprinzătorilor economici, care au nevoie de ajutor
economic, acest ajutor având caracter nerambursabil.
Făcând trimitere la tabelul 3.1.1.1. , putem observa faptul că pentru anul 2010, R omânia alocă
2,54%, iar Marea Britanie doar 1,21% din nivelul total al cheltuielilor publice totale. În următorii
ani, aceste cheltuieli pentru subvenții sunt în continuă scădere , în România ajungându -se la
1,39% , în anul 2014, iar în Marea Britanie 1,25 %, fiind vizibilă o creștere în anul 2014 față de
anul 2010. Consider că un factor care are o influență majoră asupra ponderii acestor cheltuieli
este gradul de dezvoltare al fiecărei țări în parte.
Cheltuielile cu salariile constituie o categorie importantă a cheltuielilor , categorie ce cuprinde
salariile de bază, vechimea, plățile orelor suplimentare , și altele. Conform graficului 3.1.2.1.,
putem observa că pentru anul 2010, România are o pondere a cheltuielilor pentru sal arii de
23,97% , mai mare decât cea a Marii Britanii, care este de 22,82 % din nivelul total al
cheltuielilor publice totale. În următorii trei ani , în Marea Britanie nivelul cheltuielilor este într –
o ușoară scădere, ca mai apoi , în anul 2014 să se înreg istreze un procent de 21,72% spre
deosebire de anul precedent când era de 21,70% din nivelul total. De cealaltă parte, ponderea
cheltuielilor publice pentru salarii oscilează de la un an la altul , scăzând sau crescând doar cu
unu sau două procente. Aceste scăderi sunt cauzate de lipsa personalului salarizat, de persoanele
care părăsesc țara din diverse motive , precum și lipsa unor studii specializate pentru a fi potrivit
pentru unele posturi.
Ultima categorie, și anume categoria cheltuielilor cu bu nurile și servi ciile deține o pondere
relativ mare spre deosebire de alte categorii de cheltuieli curente. În ceea ce privește accesul la
bunuri și servicii , ele sunt accesibile în mod liber și nelimitat , adică nu se pot controla de către
un individ , s au de către consumatori, neputând fi interzise rău platnicilor de impozite. Conform
tabelului 3.1.1.1 putem constata că ponderea pentru cheltuielile privind bunurile și serviciile este

15
pentru anul 2010 de 13,66% , iar pentru Marea Britanie este de 19,65% d in nivelul total al
cheltuielilor totale . Se observă o diferență de 5,99 procente , această diferență este vizibilă din
cauta faptului că Marea Britanie pune mai mult preț pe satisfacerea populației prin prestarea unei
game cât mai variate de bunuri și se rvicii. În următorul an, anume în 2011 , în România se
înregistrează o ușoară creștere, ponderea fiind de 14,65% din nivelul total, iar în Marea Britanie
are loc o scădere, atât în anul 2011, cât și în anul 2012, alocându -se 19,16%. În anii ce urmează,
sunt vizibile creșteri atât în România , cât și în Marea Britanie, în anul 2014 înregistrându -se
ponderi de 16,50% pentru România, respectiv 20,5% pentru Marea Britanie, cu toate că ponderea
a scăzut față de anul precedent cu 0,04.

16
3.2.Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice din România și Marea Britanie

3.2.1 Structura funcțională privind cheltuielile publice în România și Marea Britanie,
în perioada 2010 -2014

Tabel 3.2 .1.1-Structura funcționașă a cheltuielilor din România și Marea Britanie în 2010 -2014
Țara Indicatori Tipul Mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Servicii publice generale Mărime absolută (mil €) 5.713,2 6.445,4 6.565,9 7.080,8 7.041,2

Pondere (%CT) 11,4 12,4 13,5 13,9 13,4
Apărare Mărime absolută (mil €) 1.830,3 1.119,7 955,6 1.131,5 1.249,9

Pondere (%CT) 3,7 2,1 2,0 2,2 2,4
Ordine și siguranță publică Mărime absolută (mil €) 3.011,1 2.896,6 2.884,1 3.166,6 3.163,0

Pondere (% CT) 6,0 5,6 5,9 6,2 6,0
Acțiuni economice Mărime absolută (mil €) 8.866,6 9.419,0 8.758,4 8.897,1 8.934,8

Pondere (% CT) 17,7 18,1 18,0 17,5 17,1
Protecția mediului Mărime absolută (mil €) 963,4 1.240,8 1.127,5 1.208,7 1.148,1

Pondere (% CT) 1,9 2,4 2,3 2,4 2,2
Locuințe, amenajarea terit. Mărime absolută (mil €) 1.624,3 1.628,2 1.485,1 1.673,7 1.737,9

Pondere (% CT) 3,2 3,1 3,1 3,3 3,3
Sănătate Mărime absolută (mil €) 5.201,7 5.477,8 5.122,1 5.787,7 6.019,5

Pondere (% CT) 10,4 10,5 10,5 11,4 11,5
Recreere,cultură,religie Mărime absolută (mil €) 1.313,7 1.409,9 1.338,3 1.252,8 1.429,7

Pondere (% CT) 2,6 2,7 2,7 2,5 2,7
Educație Mărime absolută (mil €) 4.180,1 5.440,5 3.980,3 4.043,7 4.510,5

Pondere(% CT) 8,3 10,4 8,2 8,0 8,6
Protecția socială Mărime absolută (mil €) 17.431,0 17.085,9 16.454,6 16.552,8 17.129,4

Pondere (% CT) 34,8 32,8 33,8 32,6 32,7
Marea Britanie Servicii publice generale Mărime absolută (mil €) 100.315,9 107.558,6 111.067,1 114.267,7 120.926,2

Pondere (% CT) 11,3 12,3 11,6 12,5 12,2
Apărare Mărime absolută (mil €) 47.440,1 47.080,2 49.765,1 46.299,1 48.819,0

Pondere (% CT) 5,4 5,4 5,2 5,0 4,9
Ordine și siguranță publică Mărime absolută (mil €) 46.261,5 44.167,4 46.525,3 43.501,4 45.451,0

Pondere (% CT) 5,2 5,0 4,8 4,7 4,6
Acțiuni economice Mărime absolută (mil €) 60.961,3 56.583,9 72.786,0 63.103,2 67.774,0

Pondere (% CT) 6,9 6,5 7,6 6,9 6,8
Protecția mediului Mărime absolută (mil €) 17.826,2 16.538,0 17.716,8 16.675,7 19.123,7

Pondere (% CT) 2,0 1,9 1,8 1,8 1,9
Locuințe, amenajarea terit. Mărime absolută (mil €) 18.845,0 14.786,6 16.971,9 13.065,5 14.221,2

Pondere (% CT) 2,1 1,7 1,8 1,4 1,4
Sănătate Mărime absolută (mil €) 141.849,3 140.960,7 153.933,4 153.192,2 171.233,8

Pondere(% CT) 16,0 16,1 16,0 16,7 17,3
Recreere,cultură,religie Mărime absolută (mil €) 17.743,4 16.925,2 17.583,6 14.659,8 14.877,4

Pondere (% CT) 2,0 1,9 1,8 1,6 1,5
Educație Mărime absolută (mil €) 119.036,2 112.161,8 117.884,5 108.608,7 116.611,7

Pondere(% CT) 13,5 12,8 12,3 11,8 11,8
Protecția socială Mărime absolută (mil €) 314.503,9 318.765,3 356.033,6 343.937,1 370.937,3

Pondere(% CT) 35,5 36,4 37,1 37,5 37,5
Sursa: Realizat de au tor în baza datelor Eurostat ( Accesat în data de 30.11.2016 )

17

3.2.2. Realizarea graficului privind anii 2010,20 12,2014 potrivit structurii funcționale

Grafic 3.2.2.1. Grafic privind greutatea cheltuielilor pentru România și Marea Britanie pe
2010,2012,2014

Sursa: Realizat de a utor pe baza datelor Eurostat (Accesat în data de 30.11.2016) 11.4 11.3 13.5 11.6 13.4 12.2 3.7 5.4 2.0 5.2 2.4 4.9 6.0 5.2 5.9 4.8 6.0 4.6 17.7
6.9 18.0
7.6 17.1
6.8 1.9
2.0 2.3
1.8 2.2
1.9 3.2
2.1 3.1
1.8 3.3
1.4 10.4
16.0 10.5
16.0 11.5
17.3 2.6
2.0 2.7
1.8 2.7
1.5 8.3
13.5 8.2
12.3 8.6
11.8 34.8 35.5 33.8 37.1 32.7
37.5
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Protecția socială
Educație
Recreere,cultură,religie
Sănătate
Locuinte, amenajarea terit
Protecția mediului
Afaceri economice
Ordine și siguranță publică
Apărare
Servicii publice generale RO MB RO MB RO MB
2010 2012 2014 Greutatea specifică
a categoriilor de
cheltuieli

18
3.2.3. Compararea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social -culturale pentru România și Marea
Britanie

Atât pentru România, cât și pentru Marea Britanie, categoria cheltuielilor pentru acțiuni
social -culturale desemnează o parte cu un grad de importanță ridicată pentru ambele politici
sociale ale ambelor țări.
Aceste cheltuieli au ca scop realiz area de servicii fie gratuit, fie pe o sumă destul de redusă,
fie sub formă de pensii , alocații, ajutoare sociale .
În categoria cheltuielilor pentru acțiuni social -culturale sunt incluse următoarele:
 Cheltuieli pentru protecția socială;
 Cheltuieli pentru educație;
 Cheltuieli pentru recreere, cultură și religie;
 Cheltuieli pentru sănătate.

Făcând referire la tabelul 3.2.1.1 și la graficul 3.2.2.1 putem obs erva faptul că România ,
pentru anul 2010 alocă protecției sociale doar suma de 17.431,0 milioane euro, pe când Marea
Britanie alocă 314.503,9 milioane de euro din totalul cheltuielilor. Această diferență se datorează
în mare parte veniturilor respective țări, Marea Britanie având mult mai multe resurse și locuitori
spre deosebire de România.
Dacă facem trimitere la graficul 3.2.2.1 , se observă că ponderea cheltuielilor pentru protecția
social în România este de 34,8 % , iar în Marea Britanie este de 35,5 % . Se poate constata că în
procente nu se observă o diferență prea mare a cheltuiel ilor destinate protecției sociale, ambele
țări alocând destul de mult , punând accent pe b unăstarea populației , pe securitatea social,
acordând pensii, ajutoare atât pentru persoanele salarizate, cât și pentru cele nesalarizate.
În anul ce urmează, și anume în 2011 se observă că ponderea cheltuielilor pentru protecția
social în România scade până la 32,8 % , iar în Marea Britanie este într -o creștere anume 36,4 %.
Acest lucru consider că se datorează dorinței de a ajuta familiile cu mulți copii, de a a meliora
situația unor personae care nu dețin resurse necesare.
Anul 2012 este anul în care în România cheltuielile sunt în creștere atât pentru o țară cât și
pentru cealaltă, în România existând o pondere de 33,8 % , iar în Marea Britanie 37,1 %. Se
observă că Marea Britanie alocă din ce în ce mai mult pentru protecție socială, acest lucru fiind
benefic pentru populație deoarece se pune accent pe înlăturarea sărăciei și a șomajului .

19
În următorii ani, cheltuielile privind protecția social în Marea Britanie cresc în continuare, iar
în ultimul an cheltuielile râman constante, la ponderea de 37,5 % . În România , cheltuielile scad
ușor, în 2014 ajungându -se la 32,7 %. În Marea Britanie, aceste ajutoare provin din sumele de
bani pe care le plătesc salaria ții și întreprinzătorii, iar în România ajutoarele provin din
subvențiile de stat.
În ceea ce privește educația, România alocă o pondere a cheltuielilor totale de 8,3 % iar Marea
Britanie o pondere de 13,5 % , în anul 2010. Aceste cheltuieli privind învățământul cuprind
pregătirea , instruirea persoanelor apte de muncă , dezvoltarea nivelului de cultură și altele. Se
observă faptul că Marea Britanie pune accent mai mult pe educație, dorind să înlăture
analfa betismul , persoanelor fără studii fiindu -le acordate posibilități pentru a studia într -un
mediu favorabil.
În următorul an , se întregistrează o creștere a ponderii pentru România, ajungând la 10,4 % ,
cea mai mare pondere care a fost înregistrată pen tru această țară. În Marea Britanie are loc o
scădere până la 12,8 %. Această creștere se datorează strategiei pe care a adoptat -o România de a
reduce numărul persoanelor fără studii, de a reduce analfabetismul.
În următorii ani , cheltuielile pentru educație sunt în scădere pentru ambele țări, dar în 2014,
în România , cheltuielile cresc cu câteva procente. Aceste diferențe de cheltuieli între România și
Marea Britanie diferă din cauza politicii școlare, a nivelului pe care îl are învățământul
obliga toriu. O strategie pe care o adoptă România este cea de a forma specialiști europeni ,
această măsură urmărește reducerea nivelului de părăsire a învățământului de către școlari.
Cheltuielile pentru recreere, cultură și religie au ca scop dezvoltarea factorului uman , din
punct de vedere calitativ, creșterea nivelului de cultură, precum și dezvoltarea idealurilor morale
ale indivizilor. Din tabelul 3.2.1.1. se observă că România alocă o pondere a cheltuielilor relativ
egală și anume o pondere între 2, 5%-2,7% în toată perioada analizată. De cealaltă parte,
cheltuielile pentru această categorie sunt într -o permanent scădere, în anul 2010 fiind alocat doar
2% din cheltuielile totale , iar în anul 2014 fiind de 1,5% . Se constată că România alocă mai
mult decât Marea Britanie , deoarece Marea Britanie nu se axează atât de mult pe această
categorie a cheltuielilor, deoarece acordă un grad mai ridicat educației și nu religiei.
Cea din urmă categorie a cheltuielilor, și anume cheltuielile privind sănătate a ocupă un loc cu
o importanță ridicată din cadrul acțiunilor social -culturale. În primii trei ani analizați , atât pentru
România cât și pentru Marea Britanie , nivelul cheltuielilor este relvativ constant și anume între
10,4-10,5 % respectiv 16,0 -16,1 %.

20
În anul 2013 , în România se înregistrează o creștere, ajungând până la 11,4%. Acest lucru
se datorează strategiei fiscal -bugetare care privește “Reformarea în domeniul sănătății”. Această
strategie presupune sporirea calității vieții populației, ameliorarea stării de sănătate , se dorește
de asemenea dezvoltarea unor centre de asistență medicală în mediul rural . În Marea Britanie se
observă o ușoară creștere cu doar câteva procente pentru anul 2013 ponderea cheltuielilor fiind
de 16,7%.
În ultimul an , și anume anul 2014, cheltuielile pentru sănătate sunt în creștere în ambele țări,
în România crescând foarte puțin anume 11,5%, iar în Marea Britanie 17,3%. Această creștere
din Marea Britanie se datorează strategiei fiscal -bugetare pe care a adoptat -o și anume cea
privind dezvoltarea sistemului sanitar, deoarece mai bine de 25% din populația țării este obeză ,
iar în următorii ani se estimează că această cifră va crește . Din cauza acestui fapt, oamenii sunt
expuși diferitelor tipuri de bol i și probleme medicale . Marea Britanie dorește să acopere toate
cheltuielile necesare sănătății , acest lucru fiind foarte important pentru populație.

21
Concluzii

În urma redactării proiectului cuprinzând studiul comparativ privind nivelul, structura și
dinamica cheltuielilor publice (bugetare) în România și Marea Britanie se constată faptul că se
înregistrează diferențe uriașe asupra nivelului anumitor categorii de cheltuieli exprimate , de
exemplu , cheltuielile privind săn ătatea, educația , apărarea . De asemenea, se poate observa
faptul că România înregistrează procente mai mari decât Marea Britanie în unele categorii , cum
ar fi locuințele și amenajarea teritoriului, recreerea, cultura și religia , acțiuni economice ,
cheltuieli de capital, subvenții, servicii publice generale.
Cu toate acestea, fie că România înregistrează cheltuieli mai mari, fie că înregistrează Marea
Britanie, aceste diferențe sunt cauzate de numeroși factori care se manifestă diferit de la o țară la
alta, având o influență fie directă fie indirectă.
Spre exemplu, România alocă dublu acțiunilor economice spre deosebire de Marea Britanie ,
care alocă mai puțin . Acest lucru este cauzat de diverși factori economici și sociali, acest lucru
fiind din cauza momentului integrării în Uniunea Europeană a României, acest lucru realizându –
se foarte tarziu, spre deosebire de Marea Britanie. Infrastr uctura este un factor decisiv prezent în
ambele țări, așadar putem spune că din acest punct de vedere Marea Britanie se află pe primul
loc, având numeroși investitori. Despre România putem spune că se axează foarte mult pe
infrastructura.
Un alt fact or care stă la baza diferențelor de cheltuieli pot spune că este nivelul populației, în
România fiind într -o scădere continuă, iar în Marea Britanie în ușoară creștere. Având atât de
multă populație, Marea Britanie trebuie să facă în așa fel încât să facă față cererilor și nevoilor
tuturor indivizilor.
Ca factor negativ putem spune că în România nu există o economie stabilă , existând perioade
în care se înregistrează un deficit bugetar, acest lucru inhibând investitorii străini și acționarii
din sectorul privat. Pe de altă parte, Marea Britanie este un stat mult mai bine dezvoltat, a fost
constituit pe tradiție și inovație în domeniul economic, ceea ce va atrage mereu investitorii
străini.
Un alt lucru pe care aș vrea să în menționez este fap tul că Marea Britanie are un nivel de
dezvoltare mult mai rapid față de România. Acest lucru este datorat dorinței de a elimina sărăcia,
de a reduce șomajul , distribuirea în mod necorespunzător a veniturilor. Acest nivel ridicat este

22
datorat nivelului for ței de muncă , a investițiilor și a cheltuielilor care se alocă pentru dezvoltarea
factorului uman.
În concluzie, în urma realizării acestui studiu comparativ privind cheltuielile ambelor țări am
constatat că nivelul cheltuielilor diferă în Marea Brit anie față de România. După realizarea
proiectului am înteles de ce cheltuielile sunt mai mari în Marea Britanie, pentru că se axează pe
unele domenii. Așadar, acum am înțeles de ce România nu are un grad de devzoltare la fel de
rapid ca al Marii Britanii, și că acest lucru se întâmplă din cauza a mai mulți factori și nu din
cauza unei anumite persoane.

23
Lista tabelelor și figurilor

1. Tabel 2.1 .1 Cheltuieli publice totale în România și Marea Britanie, în perioada 2010 –
2014
Țara Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014
Romania Mărime absolută (mil
euro) 50.155,1
52.161,3 49.716,4 51.024,0 51.759,2

Mărime relativă
(%din PIB)

39,6 39,1 37,2 35,4 34,4
Cheltuieli pe cap de
locuitor (euro/loc.) 2.471,3
2.582,4 2.472,9
2.548,6
2.594,8
.
Marea
Britanie Mărime absolută
(mil euro) 880.605,9 871.330,2 957.228,7 915.281,6 987.530,4
Mărime relativă
( % din PIB)

48,0 46,4 46,3 44,7 43,7
Cheltuieli pe cap de
locuitor ( euro/loc.) 14.087,3 13.825,7
15.075,6
14.322,5
15.346

Sursa: realizat de autor pe baza datelor din Eurostat (Consultat la data de 29.11.2016)

2. Tabel 2.3.1. Coeficientul de elasticitate al României și Marii Britanii în perioada 2010 –
2014
Țara Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014
România CT(mil
euro) 49,306.1 50.155,1 52.161,3 49.716,4 51.024,0 51.759,2
PIB(mil
euro) 120,409.2 126.746,4 133.305,9 133.511,4 144.253,5 150.357,5
Coef.
elasticitate – 0,32 0,76 -46 0,25 0,25
Marea
Britanie CT(mil
euro) 816,123.4 880.605,9 871.330,2 957.228,7 915.281,6 987.530,4
PIB(mil
euro) 1,705,456.0 1.833.021,3 1.876.151,1 2.065.736,8 2.048.328,0 2.260.804,8
Coef.
elasticit ate – 1,06 -0.43 0,98 5,3 0,7
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor Eurosta t (Accesat în data de 30.11.2016 )

24

3. Tabel 3.1.1.1 -Structura economică privind cheltuielile din România și Marea Britanie în
2010 -2014
Țara Indicatori Tipul mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Cheltuieli cu bunurile și
serviciile Mărime absolută
(mil euro) 6,852.3 7,636.6 7,991.5 8,241.9 8,539.7
Pondere (%CT) 13.66 14.64 16.07 16.15 16.50
Cheltuieli cu salariile Mărime absolută
(mil euro) 12,021.6 10,404.4 10,396.2 11,695.1 11,571.1
Pondere (%CT) 23.97 19.95 20.91 22.92 22.36
Subvenții Mărime absolută
(mil euro) 1,274.0 1,133.9 871.4 780.6 717.3
Pondere (%CT) 2.54 2.17 1.75 1.53 1.39
Cheltuieli publice cu
dobânzile Mărime absolută
(mil euro) 1,901.0 2,141.9 2,344.0 2,529.8 2,477.8
Pondere (%CT) 3.79 4.11 4.71 4.96 4.79
Cheltuieli publice cu
asistența socială Mărime absolută
(mil euro) 17,412.6 17,521.2 16,207.4 16,850.0 17,256.7
Pondere (%CT) 34.72 33.59 32.60 33.02 33.34
Chieltuieli de capital Mărime absolută
(mil euro) 7,195.9 7,248.2 6,520.7 6,552.3 6,449.5
Pondere (%CT) 14.35 13.90 13.12 12.84 12.46
Nivelul total al cheltuielilor
publice totale Mărime absolută
(mil euro) 50,155.1 52,161.3 49,716.4 51,024.0 51,759.2
Pondere (%CT) 93.03 88.35 89.17 91.43 90.83
Marea Britanie Cheltuieli cu bunurile și
serviciile Mărime absolută
(mil euro) 173,076.6 168,613.2 183,437.5 183,875.4 197,954.4
Pondere (%CT) 19.65 19.35 19.16 20.09 20.05
Cheltuieli cu salariile Mărime absolută
(mil euro) 200,913.9 197,245.0 212,258.4 198,637.6 214,495.4
Pondere (%CT) 22.82 22.64 22.17 21.70 21.72
Subvenții Mărime absolută
(mil euro) 10,683.8 9,200.6 11,174.4 10,714.0 12,380.3
Pondere (%CT) 1.21 1.06 1.17 1.17 1.25
Cheltuieli publice cu
dobânzile Mărime absolută
(mil euro) 52,946.9 59,666.1 59,748.2 58,443.8 60,881.8
Pondere (%CT) 6.01 6.85 6.24 6.39 6.17
Cheltuieli publice cu
asistența socială Mărime absolută
(mil euro) 309,973.9 315,912.3 353,040.6 343,012.8 373,155.4
Pondere (%CT) 35.20 36.26 36.88 37.48 37.79
Cheltuieli de capital Mărime absolută
(mil euro) 58,579.7 55,588.3 56,961.0 53,904.6 63,467.0
Pondere (%CT) 6.65 6.38 5.95 5.89 6.43
Nivelul total al cheltuielilor
publice totale Mărime absolută
(mil euro) 880,605.9 871,330.2 957,228.7 915,281.6 987,530.4
Pondere (%CT) 91.55 92.53 91.58 92.71 93.40
Sursa: Realizat de autor pe baza datelo r Eurostat(Accesat în data de 10.12 .2016)

25

4. Grafic 3.1.2.1. Grafic privind greutatea cheltuielilor curente pentru România și Marea
Britanie pe 2010,2012,2014

Sursa: Realizat de a utor pe baza datelor Eurostat (Accesat în data de 30.11.2016) 13.66 19.65 16.07 19.16 16.50 20.05 23.97 22.82
20.91 22.17
22.36 21.72 2.54 1.21
1.75 1.17
1.39 1.25 3.79 6.01
4.71 6.24
4.79 6.17 34.72 35.20
32.60 36.88
33.34 37.79 14.35 6.65
13.12 5.95
12.46 6.43
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Chieltuieli de capital
Cheltuieli publice cu asistența
socială
Cheltuieli publice cu dobânzile
Subvenții
Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli cu bunurile și serviciile Greutatea cheltuielilor
curente
2010 2012 2014 RO MB RO MB RO MB

26

5. Tabel 3.2 .1.1-Structura funcțională privind cheltuielile din R omânia și Marea Britanie în
2010 -2014

Țara Indicatori Tipul Mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Servicii publice generale Mărime absolută (mil €) 5.713,2 6.445,4 6.565,9 7.080,8 7.041,2