Studiu de Caz Asupra Potentialului Solar din Judetului Bihor

Studiu de caz asupra potentialului solar din judetului bihor

Introducere

În ziua de azi, există multe probleme de schimbări climatice. După studiile făcute de oamenii de știintă reiese că acestea sunt tot mai generale în privința creșterii emisiior de gaze cu efect de seră care conduc la încălzirea globală a atmosferei terestre cu 2-6.

Datorită schimbului natural dintre atmosferă, biosferă și oceane pot fi absorbite aproape 11 miliarde de tone de CO2 care reprezintă aproximativ jumătate din emisiile actuale ale omenirii.

Tab 1.1 Emisiile de gaze cu efect de seră din 1990

Dacă estimăm că la sfârșitul secolului populația globului va atinge aproximativ 10 miliarde de locuitori pentru a nu depăși concentrația de CO2 de 450 ppm în atmosferă, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor să se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru țările dezvoltate reprezintă o reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de seră.

Tab 1.2 Emisiile de gaze cu efect de sera actuale

GIEC a încercat sa stabilească legătura între utilizarea disponibilului de carbon din resursele existente și restricțiile impuse de limitarea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă. Rezultă că în perioada 1880-1998 a fost utilizată o cantitate de carbon relativ mică față de resursele încă existente. Utilizarea în întregime a resursele de cărbune, precum și a celor neconvenționale de gaz și petrol, nu se va putea realiza decât în cazul rezolvării problemei capturii si stocării CO2.

Fig 1.3. Stocul de carbon în combustibili fosili și scene de emisie

Emisii cumulate 2000-2100

Rezerve neconvenționale

Rezerve convenționale

Rezerve convenționale

După crizele petroliere, utilizarea SER a cunoscut un prim avânt din anii 1973 și 1980, dar a cunoscut și o stagnare de aproximativ 12 ani după anul 1986. După încheierea protocolului de la Kyoto din 1998 țările dezvoltate au început să-și propună programe extrem de ambițioase. Țările Europene și-au propus să aibă o creștere anuală de 1% pentru ponderea SER în balanța energetică până în 2010 și o creștere a ponderii biocarburanților până la 5.75 % tot până în 2010. Fără dezvoltarea cercetării și colaborării internaționale, în două direcții principale, obiectivele acestea nu pot fi atinse.

În România , potențialul anual SER, după datele comunicate de Ministerul Industriei și Resurselor era estimat în anul 2002 aproximativ 9 milioane tep energie termică și 65 TWh energie electrică.[1]

Capitolul I

I.1 Scurt Istoric

În anul 212 înaintea erei noastre, Grecia Antică folosea pentru prima data energia soarelui în aplicațiile practice, fiind demonstrată in asediul Siracuzei, unde aceștia au focalizat lumina solara cu oglinzi asupra flotei asediatoare a romanilor incendiind-o .Grecii au mai folosit energia luminoasa ca obiectiv pașnic, pentru aprindere-a flăcări olimpice. [2]

Alexandre Edmond Becquerel a fost primul care a observat efectul fotovoltaic in anul 1839. Fizicianul a lucrat cu electrozi metalici în soluție de electrolit când a observat apariția unor curenți mici care au luat naștere în momentul expuneri materialului la lumină, dar el nu a putut explica efectul.

Fig. 1.1 Primul panou solar fotovoltaic expus la soare [3]

În anul 1873, Willoughby Smith, un inginer englez a descoperit fotoconductivitatea seleniului în timp ce testa materialele pentru cabluri de telegraf subacvatic, apoi dupa 10 ani, a fost creată prima celulă fotoelectrică "clasică" neștiind că produce electricitate ,de către inventatorul american Charles Fritts.

Albert Einstein publică un document în 1905 referitor la efectul fotoelectric dar, fară să aibă dovada experimentală despre aceasta. În 1916 un om de știință, Robert Millikan , a dovedit efectul fotoelectric experimental. [4]

Timp de 60 de ani nu s-a mai descoperit nimic până într-o zi din anul 1953, când angajații, firmei americane Bell, Chapin Fuller si Pearson sub conducerea lui Marton Price și-au dat seama că un redresor cu siliciu produce mai mult curent când este expus la soare.

Fig.1.2John Bardeen, William Shockley și Walter Brattain la Bell Labs, 1948 [5].

Astfel acești domni au contribuit, în 1954, la fabricarea primelor celule solare din siliciu impurificate cu Arsen având un randament de 4%, și prin modificarea impurificării s-a mărit randamentul la 6%. În următorii ani celulele solare au fost utilizate în mod obișnuit pentru alimentarea sateliților cu energie, cât și alte aplicații

.În 1958 au fost testate primele celule solare pe satelitul Vanguard I.Acest satelit conținea un panou solar cu 108 celule solare pe bază de siliciu.[2][6]

Datorită modificărilor în calitate și în performanță a modulelor fotovoltaice au condus la scăderea costurilor deschizând multe oportunități pentru alimentarea cu energie a sateliților și navelor cosmice și pentru aeroporturi.

Tot pe vremea aceea panourile solare au fost folosite pentru case solare în mai multe țări

de exemplu în Japonia, Franta, SUA, Australia; au mai fost folosite pentru mașini solare de gătit ca exemplu în India, Columbia, Mexic; pentru refrigeratoare în Franta, Sri Lanka; și pentru scoaterea apei din fântâni sau râuri Mexic,Mauritania, Senegal .[7]

În 1980 s-au organizat concursuri de automobile cu energie electrica de la celule

fotovoltaice solare. Tot atunci fotovoltaicele au ajuns sa fie sursa de alimentare pentru

calculatoare, ceasuri, radio, lanterne si alte aparate bazate pe încărcări mici de la baterii.

Fotovoltaicele au fost folosite chiar și pentru a alimenta clinici de sănătate rurala, pompe de apa si telecomnicații. În 1981, un avion a traversat canalul Mânecii acesta avand la baza lui energia solară. În anul 2011 s-a lansat o naveta spațiala numită Juno care este prima sondă spațială către Jupter fiind alimentată de un curent produs de celule solare.

Între timp s-au dezvoltat panouri solare fotovoltaice cu un randament mult mai mare decât cele produse în 1958. Acest randament este de 20% și a fost dezvoltat de către specialiști de la Universitatea Standford și de la Telefuken.

Uniunea Europeană dorește ca pană în 2050 să reducă emisiile, aceasta însemnând o decarbonizare a sistemului energetic prin energia nucleară și sursele regenerative de energie.

Fig 1.3.Satelitul Juno [8]

Acestea vor trebui schimbate/înlocuite pentru a accelera ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate și consumuri energetice reduse. Dar este necesar și stilul de viață către o dezvoltare durabilă.

Sursele de energie regenerabilă SER au un avantaj că emit gaze cu efect de sera și nu produc deșeuri periculoase. Este normal ca orice tehnologie să aibă și dezavantaje cum ar fi riscul de contaminare al solului, perturbarea echilibrului ecologic si multe altele.

Pentru producerea unei puteri de 8MW cu eoliene este nevoie de o suprafață de km2. Deci acestea necesită suprafețe mari de teren.

De exemplu hidrogenul obținut prin electroliză poate compensa o întrerupere a energiei solare și eoliene. Sau pentru energia hidraulică, stocarea este mai usor realizabilă prin crearea unor lacuri de acumulare.

Utilizarea SER a cunoscut un avantaj după crizele petroliere, dar apoi a stagnat aproape 12 ani. În România, potențialul anual era estimat în 2002 la aproximativ 9 mil tep energie termică și 65 TWh energie electrică.

Există mai multe tipuri de energie:

– Sursele de combustibil fosil, cărbune, petrol, gaze naturale, care reprezintă 80% din consumul de energie pe glob.

– energii regenerabile

Cei mai importanți factori pentru a stabili cum să se folosească calitățile acestor combustibili fosili sunt: proprietațile fizice ale diferitelor surse, satisfacerea necesarului de energie si consecințele asupra mediului.

Eficiența enegiei depinde de următorii factori: puterea calorică, emisiile emanate, resursele naturale ale sursei și procedeele tehnologice prin care se obține în final energia.

Sistemele de producere a electricității bazate pe energii regenerabile au ca și factor important prețul kilowatt-oră produs. Costul acesta se calculează plecând de la prețul de investiție al sistemului de generare și până la costurile de funcționare legate de întreținere de energia primară care este gratuită în cazul soarelui și vântului sau plătită în cazul combustibililor fosili, nucleare.

Instalațiile eoliene, solare și muro-hidraulice depind foarte mult de condițiile naturale.Cum ar fi de exemplu cât timp este soare într-o zi.Deci la aceste instalații contează puterea generată nu cea instalată.

Există diferențe între sistemele voltaice și instalațiile eoliene.

Puterea instalațiilor eoliene a evoluat ajungând de ordinul MW și se poate stabiliza la o putere de 5 MW.În schimb sistemele voltaice sunt realizate din celule de siliciu care pretinde multă energie ducând la un factor de randament scăzut.[ 9]

I.2 Energiile impuse prin folosire

Energiile regenerabile sunt risipite continuu de natura.Există energii regenerabile de origine solară,eoliană,geotermică,hidro și provenind de la biomasă.Aceste energii regenerabile au originea provenită din formarea Universului și de activitatea Soarelui.

Energia radiatiei solare este inepuizabilă și este o formă de energie concepută în raport cu viața pe Pământ la scara timpului.Cantitatea de energie primită de la Soare reprezintă aproximativ 23 000 de ori consumul actual de energie .

Energia solara fotovoltaică se bazeaza pe producerea directă de energie prin intermediul celulelor de siliciu pe baza energiei conținute de radiația solară. Soarele furnizează o putere de 1 kW/m2 atunci când strălucește și când condițiile climatice sunt favorabile. Aceste panouri permit convertirea directă în electricitate a 10-15 % din această putere. În funcție de zona, producția de energie variază odata cu creșterea sau scăderea intensității solare. În Europa de Nord producția de energie solară este de 100kWh/m2, iar in zona mediteraneană este de doua ori mai mare. Un acoperiș fotovoltaic de 5×4 metri are o putere de 3kW și produce 2-6 MWh/an. Există două obstacole principale pe scara largă a energiei solare fotovoltaice. Principalele obstacole sunt:

– disponibilul de putere furnizată care constrânge la stocarea electricității funcționarea autonomă

– competitivitatea economică.

I.3 Energia solară in România

Soarele reprezintă sursa de energie a tuturor ființelor vii de pe Pământ. Necesarul de energie pentru un an de zile pentru întreaga omenire ajunge pe Pământ în 40 de minute. Sub formă de radiație incidentă. [10]

Energia solara este o energie radiantă care este produsă în interiorul Soarelui ca urmare a reacțiior de fuziune nucleară, în urma cărora temperaturile în interiorul acestuia depăsesc 6000 grade K. Energia aceasta este transmisă printr-o cuantă de energie numită foton care interacționează cu atmosfera și suprafața Pământului.

Radiația solară se regasește pe suprafața Pământului neuniform, principalele cauze fiind amplasamentul geografic și condițiilor climatice.[11]

România este situată într-o regiune cu capacitate solară bună, aflându-se în zona europeana B unde prima clasa A cuprinde țările precum Spania, Portugalia, Grecia, Italia.

România are un debit anual de energie între 1000 – 1300 kWh/m2/an în cele 210 zile însorite pe an. Din punct de vedere tehnic, captăm doar 600-800 kWh/m2/an din energia solara totală. [12]

În ultimii ani, potențialul energetic s-a reflectat în urma creșterii investițiilor în centrale solare. În anul 2007, în România, centralele solare au avut o capacitate de producție de 0,30 MW, pentru ca patru ani mai târziu aceasta să ajungă la 2.9 MW, iar in 2012 la 5 MW.

În urma raportului Country Arreactiveness Indices emis în 2011 și lansat de Ernst & Young, România este pe locul 13 printre cele mai atractive țări din lume cu privire la investițiile în domeniul acesta.

În 17 august 2012, compania românească "Casa de investiții ALIANȚA" a conectat la rețeaua națională de electricitate proiectul fotovoltaic de 1.7 MWp care se afla în județul Bistrița-Năsăud. Este primul proiect fotovoltaic care este conectat la rețeaua națională și este situat în localitatea Lachița ,în județul Bistrița-Năsăud. Parcul este format din 6.762 panouri solare fixe si 54 invertoare, după care au apărut și alte astfel de parcuri, dar care emit direct în rețea cu ajutorul

Fig 1.4. Radiația solară in România[13]

unor transformatoare, fiind astfel eliminat procesul de stocare și înmagazinare a energiei.[14][15]

Prin prelucrarea și analizarea datelor a fost realizată o hartă în plan orizontal de către ANM, Nasa, JRC si Meteoest. Datele sunt exprimate in kWh/m2/an existând 3 zone de interes:

– prima zona cuprinde Dobrogea și o mare parte din Câmpia Româna

– a doua zona conține nordul Câmpiei Române,Podișul Getic,Subcarpații Olteniei și Munteniei ,o bună parte din Lunca Dunării, sudul și centrul Podișului Moldovenesc și Câmpia și Dealurile Vestice și vestul Podișului Transilvaniei, unde radiația solară pe suprafața orizontală se situează între 1300 și 1400 MJ / m2 .

– ultima zona include Podișul Transilvaniei,Podișul Moldovenesc si Rama Carpatică care dispune cel mai puțin de 1300 MJ/m2.

Așadar,cea mai importantă zonă de interes din țar noastră pentru aplicațiile energiei solare este Dobrogea și o mare parte din Câmpia Română.[16]

Capitolul II. Partea teoretică

II.1 Descrierea efectului fotovoltaic

Avem o jonctiune p-n realizată prin doparea a doua probe dintr-un semiconductor intrinsec cu bor și fosfor. În figura 2.1 avem ioni pozitivi de fosfor reprezentate cu sarcini incercuite cu plus,iar ionii negativi de bor sunt incercuiti cu minius.Sarcinile libere reprezinta electroni in materialul n si golutri in ,materialul p.Electronii liberi se respandesc spre stanga ,iar golurile spre dreapta. Acest fenomen apare pana cand potentialul V este capabil sa stopeze raspandirea in continuare a sarcinilor.

Asadar, s-a creat in jonctiune un camp electric macroscopic fara ajutorului unui camp electric exterior.Potentialul V este pozitiv dar, nu poate oferi direct curent pentru o sarcina exterioara.Potentialul V creste odata cu cresterea dopajului celor doua parti pana la Eg.

Energia golurilor creste pe verticala in jos ,iar cea a electronilor creste pe verticala in sus.

Electronii tind sa se deplaseze spre dreapta si golurile spre stanga datorita tendintei sistemului de energie minima. Astfel , doar purtatorii minoritari sunt sensibili la acest fenomen.

Prin aplicarea jonctiunii cu o cuanta de lumina hv, a carei energie depaseste banda interzisa Eg aceasta va fi absorbita si ne va rezulta o pereche electron-gol.In timpul

dintre alcatuirea perechii electron-gol si separarea sarcinilor trebuie ocolita recombinarea acestora.Purtatorii minoritari trebuie sa aiba timpul de viata cat mai mare pentru a evita recombinarea.

Datorita actiunii fotonilor,prin separarea sarcinilor se creeaza un camp electric Efotoni opus celui intern creat prin difuzie Edifuzie.Cu cat cele doua ajung sa se elimine reciproc, traficul de purtatori se atenueaza ajungand in final la mersul in gol a jonctiunii.

Deci cu cat banda interzisa este mai mare cu atata tensiunea de mers in gol este mai mare.[1]

II.2 Tipuri de celule fotovoltaice

Celulele fotovoltaice sunt clasificate în funcție de mai mulți factori cum ar fi:

– circumferința stratului

– compoziția de bază a materialului

– tipul materialului

II.2.1 Celule pe baza de siliciu

Celulele pe baza de siliciu de împart în două categorii:

a) Celule cu strat gros:

– celule monocristaline

– celule policristaline [16]

b)Celule cu strat subțire:

-celule amorfe

II.2.1.1.Panouri de siliciu monocristalin

Aceste panouri sunt cele mai eficiente pentru a folosi energie de la Soare, dar sunt și cele mai scumpe.Se compun din siliciu în care rețeaua cristalină a întregii solidului este continuă.Acest tip de panou este unic după cum ne spune și numele utilizând siliciu foarte pur.Dacă dorim să schimbăm proprietățile semiconductoare se mai folosește și siliciu dopat care conține cantități foarte mici de alte elemente.[17]

Tehnologia panourilor cu siliciu monocristalin are trei etape: producerea plachetei, producerea celulei, asamblarea și încapsularea.

În etapa producerii plachetei, se transformă în siliciu de grad metalurigic cuarțul sau nisipul.În continuare materialul este purificat în silicu de grad semiconductor.După ce sa purificat siliciul se topește apoi se dopeaza trasându-se ulterior în monocristal.Apoi se taie materialul de grosime 0.3 mm și se polizeaza pentru a finisa suprafața plachetelor.

În urmatoarea etapă , placheta iarași se dopează astfel formându-se o pătură superficiala de o conductivitate opusă celei de bază. După aceea se adaugă un strat antireflectant pe partea luminată în urma atașării contactelor metalice definitivând celula.

Ultima etapă constă în interconectarea și încapsularea transparentă a celulelor.Datorită dorinței de a reduce costurile se accepta un nivel de purificare intern tranzitoriu între siliciul de tip solar și siliciul metalurgic.Acest nivel nu afectează randamentul celulei solare.Tehnologia de producere a evoluat obținându-se siliciu de grad solar fără a mai fi nevoie de etapele de tăiere și polizare.

Siliciul de grad solar se toarnă în lingouri paralelipipedice după care se taie și se prelucrează mecanic.Plachetele se dopează la ginal prin difuzie în faza gazoasă sau solidă sau prin inserare ionica cu atomi de fosfor.

Difuzia în stare gazoasă nu prea se recomandă din cauză că dopeaza pachetele pe ambele fețe și atunci va trebui să se înlăture o joncțiune.Cea din stare solidă se realizează prin a depune chimică din stare de pulverizare,vapori și serigrafiere.Această tehnologie prin serigrafiere este cea mai utilizata deoarece o pastă de fosfor se întinde pe o plachetă printr-o serigrafică, iar apoi pachetele sunt arse la 900 grade celsius într-un cuptor tunel corodându-se și obtinându-se joncțiunea.

Cele mai multe panori monocristaline sunt prelucrate prin procesul CZOCHRALSKI

în lingouri cântărind câteva sute de kilograme.

Fig 2.1 Panou solar cu celule moncristaline [3]

Dintre cele mai importante avantaje ale acestor tipuri de celule amitim: durabilitatea și longevitatea lor, fapt pentru care tehnologia, instalarea, problemele de performantă sunt toate înțelese. Mai multe dintre modulele care au fost instalate în anii 1970 care produc energiei electrica și în ziua de azi. Panourilor cu siliciu monocristalin au rezistat chiar și rigorilor călătorilor în spațiu.

Aceste panori sunt capabile să transforme cea mai mare cantitate de energie solară captată în energie electrică.

Obiectivul unuia care are un panou solar este de a genera energie electrică cât mai multă , dacă se poate chiar maximă pe zona unde locuiește,monocristalinul este o opțiune indiscutabilă.

Eficiența unui astfel de panou solar monocristalin este în general 15-20%.Firma americană SunPower face cele mai mari panouri solare cu cea mai mare eficiență de pe piață.Are o serie de panouri solare numită E20 care oferă randamente de conversie a unui panou până la 20.1%.Recent au lansat o noua serie numită X cu un randament record de 21.5%.Cei mai mulți dintre producători pun o granție de ani pe panourile solare monocristaline.

Potrivit mai multor cercetatori,panourile pe baza de siliciu monocristalin nu sunt teoretic capabile să convertească mai mult de 29% din lumină în energie electrică utilizând celule solare cristaline.În mod realist ,limita unui panou este probabil de 24-25% datorită influenței unor factori externi cum ar fi de exemplu căldura.

În mediul urban instalațiile fotovoltaice pe acoperiș sunt scumpe.Cum lumea evoluează tot mai mult și foarte repede spre surse de energie regenerabile s-ar putea ajunge ca pe viitor tipul de matrice solare folosite să ia valori de preț a unei case.

Panourile fotovoltaice nu sunt primejdioase pentru mediu.

Dintre cele mai semnificative dezavantaje reamintim: panouri solare utilizează Cadmiu-Telur, iar Cadmiul este un metal greu care se înmagazinează în țesuturile vegetale și animale.Cadmiul nu prezintă o primejdie în timp ce panoul solar este în funcțiune,dar eliminarea panoului trebuie facută într-un anumit mod care de cele mai multe ori este la un preț mare.

La majoritatea instalărilor panourilor solare costul originar este suficient de mare.Fabricarea panourilor solare folosind ca materie primă siliconul este scumpă ,dar în ultima vreme a fost într-o continuă scădere.

Panourile fotovoltaice sunt fragile ele putând fi sparte destul de ușor .De exemplu dacă crengile unor copaci sau alte obiecte sunt transportate de către vânt puternic pe panoul solar ar putea distruge panoul. De obicei, panourile sunt învelite cu un strat de sticla care le apără de lucruri comune nu și de cele mai deosebite. [18][19]

II.2.1.2. Panouri solare policristaline

Panourile solare policristaline sunt cele mai utilizate ca urmare a prețului mai redus , fiind mai accesibile.Aceste panouri sunt aproape la fel de bune ca si cele monocristaline si cu o eficiență mai bună decât cele amorfe.

Ele sunt alcătuite din mai multe celule de cristale după cum ne sugerează și denumirea lor "poli-cristaline".Privit din ansamblu , aspectul panourilor se poate asemăna cu un mozaic.

Panourile policristaline au o arie mare de tranzmitere, tehnologia de producere fiind îmbunătățită continuu acestea transformându-se din ce în ce mai eficiente. [20]

Fabricarea panourilor solare policristaline se face practic prin topirea siliciului în creuzete

ceramice pentru a lua forma de grafit apoi turnându-se într-o formă de lingou.Răcirea siliciului

se face cu ajutorul unui cristal de însămânțare ca să se ajungă la structura cristalină dorită.

Formarea și utilizarea mai multor celule de siliciu pretinde mai puțin siliciu ceea ce duce la reducerea costurilor de fabricație și la reducerea eficienței panourilor solare.

Utilizarea panourilor este des întâlnită și în agricultură pentru irigarea pe câmp a diverselor plantații agricole. [21]

Fig 2.2. Panou solar cu celule policristaline [22]

Dintre cele mai importante avantaje ale acestor tipuri de celule amitim:

În general, panourile solare multicristaline au o eficiențp de 70% până la 80% dintr-un panou solar monocristalin.În zilele noastre, industria solară investește foarte mulți bani în cercetare și dezvoltare pentru a afla modalități de a crește costurile de producție și pentru a simula eficiența globala a modulelor solare.

Aceste panouri sunt mai simplu de produs ceea ce înseamnă că sunt mai puțin costisitoare pentru fabricarea lor, în special cele de dimensiuni mai mici folosite pe acoperișuri.

Garanția panourilor este de minimum 25 de ani, adică puterea de ieșire este mai mare de 80% din valoarea puterii inițiale.

Au posibiliatatea de a produce energie de la soare ajutând pe de altă parte la reducerea gazelor cu efect de sera și probleme legate de extragerea combustibililor fosili.Unii dintre producători pentru a face panourile și mai ecologice inventează noi tehnologii care să elimine sudura scumpă (care conține plumb).

Randamentul energetic al panourilor multicristaline este aproximativ 16%,mai putin decât la panourile monocristaline.[23][24]

Dintre cele mai semnificative dezavantaje reamintim:

Celulele solare policristaline sunt mai puțin eficiente decât cele compuse dintr-un singur

cristal.

Panourile solare sunt destul de fragile, în cazul în care vântul puternic conduce o ramură sau ceva obiecte mai grele pe ele , acestea pot fi distruse.

Există o competiție între producătorii de aceste panouri, iar acesta poate fi un lucru bun, dar și un lucru rău.Lucrul bun constă în a menține prețurile mici.În schimb lucrul rău este atunci

când unii producători nu rezistă concurenței și ei nu pot să-și onoreze produsul lor sau garanțiile

de performanță.[23][24]

II.2.1.3.Panourile fotovoltaice amorfe

Panourile solare amorfe sunt mai puțin răspândite decât cele formate din siliciu cristalin,ele fiind o generație mai noua.

Structura amorfă se realizează prin depunerea unui film de siliciu foarte subțire pe o suprafață din sticlă sau pe un alt material folosit ca substrat.Astfel, solidificarea atomilor se realizează sub forma unei rețele atomice neordonate ,deci nu se realizează într-o structură cristalină.Culoarea acestor rețele au o tentă de gri.[25]

În această rețea de atomi există multe defecte care reduc performanțele electrice ale materialului.

Stratul amorf de siliciu are o grosime mai mică decât un nanometru.Astfel cantitatea de material necesar la fabricare va fi mai mică și costul celulelor va fi mai mic cu aproximativ 30%.

Realizarea panourilor fotovoltaice amorfe se realizează prin încapsularea celulelor între doua straturi de sticla.Acestea sunt mai grele decât panourile solare din siliciu cristalin unde încapsularea se face între un strat de sticla și unul de tedlar.

Cele mai raspândite celule din punct de vedere al materialului semicoductor folosit sunt cele din Siliciu amorf (a-SI),din Cupru-Indiu-Galiu (CIS), din Cupru-Indiu-Galiu-Seleniu (CIGS) și din Telurura de Cadmiu (CdTe). [26]

Fig 2.3. Panou solar cu celule amorfe [27]

Dintre cele mai importante avantaje ale acestor tipuri de celule amitim:

Panourile fotovoltaice amorfe se comportă mai bine în condiții de cer înnorat sau iluminare indirecta decât cele cu siliciu cristalin.

Acest tip de celule solare pot fi create sub diferite forme, cum ar fi: rotunde, patrate sau orice forma complexa ,pot fi create și celule care se indoiesc.

Tot ele permit alte sbstraturi cum ar fi oțel inoxidabil sau folii de plastic ,ceea ce înseamnă că au caracteristici speciale,fiind folosite în locul sticlei obișnite.

Au o sensibilitate ridicată în zona luminii vizibile.Pot fi folosite și ca senzori de lumină vizibilă. [26]

Dintre cele mai semnificative dezavantaje reamintim:

Celulele solare amorfe au eficienta scazută.Tehnologia este noua , iar ratele de eficiență se

presupune că vor crește cu descoperiri noi în viitor.

Au tendințe de a se degrada mult mai repede decât cele cu siliciu cristalin.

Puterea de energie electrică este mult mai mică decât cele cu silliciu cristalin. De aceea se

folosesc des la ceasuri sau calculatoare de buzunar. [28]

Randamentul energetic este mult mai mic decat cel al panourilor solare cristaline. Randamentul lor fiind aproximativ de 5-7% Deși în ultima vreme s-au investit sume mari pentru cercetarea și dezvoltarea de tehnologii noi pentru a crește randamentul celulelor amorfe, dar raspândirea lor este înca scăf/șzută. [26]

II.2.2 Celule semiconductoare pe baza de Cadmiu Telur (CdTe)

Panourile fotovoltaice Cadmiu-Telur folosesc o tehnologie bazata pe utilizarea unei pelicule subtiri. Este potrivit pentru a transforma lumina solara in energie electrica datorita proprietatii de absorbtie foarte mare a cadmiului. [29]

Dintre cele mai importante avantaje ale acestor tiuri de celule amitim:celulele cu telurida de cadmiu absorb lumina de la Soare cu o lungime de unda aproape ideala.

Simplificarea modului de fabricatie și anume pentru a trasnsforma energia solara in energie electrica este nevoie de camp electric care rezulta din moleculele de cadmiu sulfat si moleculele de Cadmiu-Telur. Deci, pentru a obtine proprietatile necesare de a simplifica fabricarea celulelor se foloseste un amestec de celule contrar cu modul de asamblare a doua tipuri diferite de siliciu dopate intr-un panou solar de siliciu. [30]

Panourile solare CDTE au rezistenta buna impotriva umbrii.

Dintre cele mai semnificative dezavantaje reamintim:reciclarea unui astfel de panou este destul de periculoasa si costisitoare din cauza toxicitatii .

Panourilor solare din Cadmiu-Telur dau un randament de 10.6% fiind un randament mai mic decat celulele solare din siliciu.

Telurul este un material foarte rar si de aceea se limiteza numarul de panouri in fiecare an. [30]

II.2,3 Alte tipuri de panouri

Celula solara formată din Indiu, Galiu și Selenura de Cupru este prescurtată ca CIGS. Celula aceasta este o celula cu film subțire utilizat ca să convertească lumina solară în energie electrică.Fabricarea celulei solare CIGS se face prin punerea unui strat subțire de Cupru,Indiu, Galiu și Selenură pe suport de sticlă sau plastic împreună cu electrozi pe fața și din spate pentru a colecta curent.

CIGS este alcatuită dintr-un film mult mai subțire decât celelalte materiale semiconductoare având un coeficient de absorbție ridicat absorbând puternic lumina solară.[31]

Panouri solare CIS

– Una dintre cele mai recente tehnologii fotovoltaice este CIS care oferă un potențial mare pentru viitor.Are un strat subțire de acoperire care economisește resurse valoroase și are nevoie de mult mai putină energie pentru a produce decât alte celule solare.

CIS este o combinație dintre o înaltă performanță și cât de bine arată într-un modul solar inovator.

Fig 2.4 Panou solar CIS [32]

Aceasta celula solară are o performanță remarcabila în condiții de lumina slabă datorită faptului că are cel mai mare raspuns spectral dintre toate tehnologiile fotovoltaice.Pe de alta parte,CIS se comportă foarte bine și în condiții de lumina puternică a Soarelui .

Datorită stratului semiconductor realizat din Cupru , Indiu și Seleniu acesta folosește cel mai larg spectru de lumină permițând să ajungă la randamente ridicate și în condiții de lumină difuză .

După studiile facute în laboratorul de Energie Regenerabilă Național , arată că CIS este cel mai eficient dintre tehnologiile de film subțire.În laborator, CIS a atins deja un nivel de eficientă de aproximativ 20% care se poate compara cu randamentul celulelor de siliciu monocristalin.

Celulele solare de tip CIS sunt ecologice deoarece în tehnologia lor de fabricare se folosește minimul de materiale . [33]

II.3 Resurse și depozitare

Sistemele de încălzire solară pot produce consumul de energie dintr-o locuință cu pană la 25-35% acestea fiind regenerabile. Sistemele de încălzire solare sunt de doua tipuri: active si pasive. Un sistem de energie activă este alcatuit din: panouri solare, convertor termic și partea de depozitare.

În 1999, în Europa, energia solară fotovoltaică era foarte puțin semnificativă. Între 2002 și 2003 energia a crescut atingând 43,4%.În cadrul Uniunii Europene ,puterea instalată în 2003 este de 562,3 MW. Primele 4 țări ale Uniunii Europene se află Germania (397.6 MW), Olanda (48.63 MW), Spania (27.26 MW) și Italia (26.02 MW). În țările aflate în sudul Europei, aceasta filiera nu se dezvoltă foarte mult .țările din aceasta zona cu un bun potential energetic solar sunt: Franța 21.71 MW, în Portugalia 2.07 MW și în Belgia 1.06 MW.[34]

II.4 Modelul Matematic

Pentu ca un electron să poată trece de stratul de baraj aceasta are nevoie de o energie mai mare decât produsul dintre sarcina electrica și valoarea tensiunii din zona respectivă:

(3.1)

-valoarea câmpului electric imprimat

-reprezintă lațimea stratului de baraj

Electronul primește această energie de la fotonul incident care în urma pătrunderii în materialul “p” formează un electron și în urma recombinării acesteia se formează perechea electron-gol.

În acest caz relația energiei devine:

(3.2)

-relație în care am notat cu valoarea energiei electronului în interiorul atomului de origine,iar cu „m” și „v” masa și viteza acesteia după ce a părăsit atomul.

Pentru ca electronul nou creat să poată trece din materialul „p” în materialul „n” trebuie să dispună de o energie cinetică mult mai mare decât energia necesară pentru trecerea stratului de baraj.

În urma deplăsarii în materialul „n” s-a produs o deplasare a sarcinilor electrice prin rezistența de sarcina către acceptori necompensați din materialul „p” , iar această circulație este justificată de faptul că acestia ocupa stările succesive de energie pentru a realiza un echilibru cât mai stabil.

Durata de viață a perechii nou formată electron-gol trebuie să fie suficient de mare pentru a da naștere unui curent fotoelectric, iar dacă acesta nu formează perechea respectiva se va combina în interiorul semiconductorului ,iar curentul obținut va fi unul inutil adică perechea respectivă nu poate fi folosită pentru producția de energie.

Cum masa golului este mult mai mare față de cea a electronului între curentul de donori ai regiunii „n” și cei acceptori ai regiunii „p” va exista relația dependentă de temperatura absolută a celulei având forma:

(3.3)

unde: U- tensiunea la bornele celulei fotoelectrice U = RI,

k- constanta lui Boltzmann k = l,38·10-23 J/K,

T- temperatura absolută a celulei.

În cazul în care avem o expunere puternică adică valoarea curentului dat de donori este mult mai mare decât cel dat de acceptori , în cazul în care efectul iluminării este foarte slab valoarea celor doi curenți este egală și deci tensiunea în acest caz este „0”.

Cum cei doi curenți sunt de sens opus putem scrie că valoarea curentului intern are forma:

(3.4)

Fig. 2.5. Efectul fotoelectric curentului total

Pentru a determina valoarea vom ține seama că celula este supusă unui flux de neutroni pe unitatea de timp și aceasta poate fi calculată astflel:

BC-bandă de conducție;

BV-bandă de valență;

Ei-câmp electric imprimat;

L0-lățimea stratului de baraj

În continuare putem determina parametrii celulei atât la funcționarea în gol cât și la funcționarea în scurt circuit , și anume în cazul funcționării în gol când valoarea curentului este „0” adică diferența dintre valoarea curentului total al sursei și curentul intern inutil este „0”.Vom avea expresia tensiunii:

(3.5)

Unde – tensiunea termică a CFE

(3.6)

iar la funcționarea în scurt circuit când tensiunea este „0” și curentul este egal ca valoare cu cel de scurt-circuit dar și cu cel total al sursei vom obține în final un curent de 30mA/cmp, după cum se vede și în figura de mai jos:

Figura 2.6. Caracteristica externă a CFE

Pmax-punct corespunzător puterii maxime.

În continuare vom putea determina puterea maximă debitată de o astfel de celulă:

Puterea maximă debitată de CFE rezultă din condiția

-cât și curentul corespunzator puterii maxime (3.7)

-relație care mai poate fi scrisă și sub forma (3.8) dacă ținem cont că

(3.9)

Pentru ca în final să putem determina puterea maxima cât și randamentul unei astfel de celule, care putem observa că este influențat direct atât de gradul de iluminare când randamentul acesteia crește și indirect de temperatură când randamentul acesteia scade. [1]

(3.10)

(3.11)

Capitolul III Partea practică

III.1. Proiectarea instalație electrice

Schema electrică a casei pe care vrem să o alimentăm cu current de la panouri solare este prezentată în imaginaea de mai jos:

Fig.3.1.1. Schema electrică

La acest proiect avem următori consumatori : patru becuri economice, trei becuri flourescente, un mixer, două uscătoare, un ventilator, un fier de călcat, un cuptor cu microunde, un aragaz electric, un frigider, un aspirator, o mașină de spălat, două televizoare, aer condiționat, un laptop, un calculator și o imprimată.

Fig. 3.1.2. Conectarea consumatorilor

III.2 Calculul necesarului de energie

Tab 3.2.1 Tabelul cu consumatori [35]

La acest proiect avem urmatorii consumatori:

Tab.3.2.2. Consumatorii

Fig.3.2.1 Graficul consumatorilor

III.3 Alegerea panourilor optime[36]

Pentru a alege panourile cele mai optime pentru noi vom analiza, cu ajutorul programului de pe site-ul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps3/pvest.php#, 3 tipuri diferite de panouri și stind că avem nevoie de 3300 kwh pe an ca urmare instalația trebuie să aibă un minim de 3 kwp, pentru aceste exemple vom folosi un unghi de 35 de grade. Pierderile pe instalație sunt de 10%.

III.3.1. Panouri cu siliciu monocristalin

Performanță de PV Grid-conectat

Estimările PVGIS de producție a energiei electrice solare

Locul de amplasare: 47 ° 4'19 "de Nord, 21 ° 55'15" East, Altitudine: 122 m asl,

Bază de date Radiația solară folosite: PVGIS-CMSAF

Puterea nominală a sistemului de PV: 1,0 kW (siliciu cristalin)

Pierderile estimate din cauza temperaturii scăzute și iradiere: 9,4% (utilizând temperatura ambiantă locală) Pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulare: 2,9%

Alte pierderi (cabluri, invertor, etc): 14,0 %

PV combinate pierderi de sistem: 24,3 %

Sistemul fix: înclinația = 35 °

Sistem de urmărire 2 axe

Tab.3.3.1. Estimările pt. siliciu monocristalin

-Ed: Producția medie de energie electrică de zi cu zi de la sistemul dat (kWh)

-Em: Producția medie de energie electrică lunar de la sistemul dat (kWh)

-HD: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primite de module ale sistemului dat (kWh / m2)

-Hm: suma medie de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primite de module ale sistemului dat (kWh / m2)

III.3.2. Panouri cu CIS

Performanță de PV Grid-conectat

Estimările PVGIS de producție a energiei electrice solare

Locul de amplasare: 47 ° 4'19 "de Nord, 21 ° 55'15" East, Altitudine: 122 m asl,

Bază de date Radiația solară folosite: PVGIS-CMSAF

Puterea nominală a sistemului de PV: 1,0 kW (CIS)

Pierderile estimate din cauza temperaturii scăzute și iradiere: 7,9 % (utilizând temperatura ambiantă locală) Pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulare: 2,9%

Alte pierderi (cabluri, invertor, etc): 14,0 %

PV combinate pierderi de sistem: 23, 1%

Sistem de urmărire 2 axe

Tab. 3.3.2 Estimările pt. panourile cu CIS

-Ed: Producția medie de energie electrică de zi cu zi de la sistemul dat (kWh)

-Em: Producția medie de energie electrică lunar de la sistemul dat (kWh)

-HD: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primite de module ale sistemului dat (kWh / m2)

-Hm: suma medie de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primite de module ale sistemului dat (kWh / m2

III.3.3. Panouri cu Cd Te

Performanță de PV Grid-conectat

Estimările PVGIS de producție a energiei electrice solare

Locul de amplasare: 47 ° 4'19 "de Nord, 21 ° 55'15" East, Altitudine: 122 m asl,

Bază de date Radiația solară folosite: PVGIS-CMSAF

Puterea nominală a sistemului de PV: 1,0 kW (CdTe)

Pierderile estimate din cauza temperaturii scăzute și iradiere: 1,1% (utilizând temperatura ambiantă locală) Pierderea estimată din cauza efectelor de reflexie unghiulare: 2,9%

Alte pierderi (cabluri, invertor, etc): 14,0 %

PV combinate pierderi de sisteme de 17,4 %:

Tab. 3.3.3 Estimările pt. panourile cu Cd Te

-Ed: Producția medie de energie electrică de zi cu zi de la sistemul dat (kWh)

-Em: Producția medie de energie electrică lunar de la sistemul dat (kWh)

-HD: suma medie zilnică de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primite de module ale sistemului dat (kWh / m2)

-Hm: suma medie de iradiere la nivel mondial pe metru pătrat primite de module ale sistemului dat (kWh / m2)

După cum putem observa toate cele trei tipuri de panouri sunt capabile să furnizeze energia electrică necesară pentru casă și deasemenea se observă faptul că anumite panouri produc mai mult current electric, ce trebuie înteles este faptul că toate cele trei tipuri de panouri pot produce un maxim de 3 KW/ora.

Desigur dacă casa ar fi alimentată de la panouri monocristaline de siliciu ar fi mai puține panouri decât dacă ar fi alimentate de la panouri pe bază de cadmiu-telur care au o performanță mult mai scăzuta pe panou dar au prețuri mult mai mici. La alegerea panourilor totul se rezumă la situație, exemplu vrem să punem panouri pe acoperiș dar acoperișul este mai mic ca urmare dacă casa are nevoie de mai mult curent electric va trebui să alegem panourile monocristaline sau policristaline de siliciu deoarece dacă am alege un panou de film subțire ar tebui să pune prea multe panouri și nu avem loc pe acoperiș, panorile cristaline de siliciu având o eficiență mai mare ca cele de film subțire ar incăpea pe acoperiș.

III 3.4 Nivelul de radiații

Incident iradiere global pentru locația aleasă

Lunar iradiere solară

Estimările PVGIS de mediile lunare pe termen lung

Localizare: 47 ° 4'19 "de Nord, 21 ° 55'15" East, Altitudine: 122 m asl,

Baza de date radiații solare utilizate: PVGIS-CMSAF

Unghiul optim de înclinare este: 35 de grade

Deficitul de iradiere anual din cauza umbrire (orizontală): 0.0%

Fig.3.4.1. Gradul optim de înclinare pentru panouri

Tab.3.4.1. Tabel pentru nivelul de radiații

-Hh: Iradierea pe plan orizontal (Wh / m2 / zi)

-Hopt: Iradierea pe plan înclinat optim (Wh / m2 / zi)

-H (90): iradiere pe plan la unghiul: 90deg. (Wh / m2 / zi)

-Lopt: înclinare optimă (grade.)

-T24h: medie 24 oră de temperatura (° C)

-NDD: Numărul de încălzire grade-zile (-)

Fig.3.4.2. Nivelul de radiații pe an

III.5. Radiația zilnică

Media radiației zilnice pentru luna ianuarie:

Fig.3.5.2 Iradiere directă normal

-G: iluminare energetică globală pe un plan fix (Wm2)

-GD: difuză iluminare energetică pe un plan fix (W / m2)

-GC: Global clar-cer iradiere pe un plan fix (W / m2)

-DNI: iluminare energetică directă normal (W / m2)

-DNIc: iluminare energetică obișnuit Clear-sky directă (W / m2)

-DNIc: iluminare energetică obișnuit Clear-sky directă (W / m2)

-A: iluminare energetică globală pe plan urmărire de 2 axe (W / m2)

-Anunț: difuză iluminare energetică pe 2 axe de urmărire plan (W / m2)

– Ac: Global clar-cer iradiere pe plan urmărire de 2 axe (W / m2)

Fig.3.5.4 Schiță de orizont cu calea soare pentru iarnă și de vară solstițiul

Fig.3.5.5. Media radiației zilnice pentru ianuarie

Media radiației zilnice pentru luna februarie:

Tab.3.5.2. Media radiației zilnice pentru luna februarie

Fig.3.5.10. Media radiației zilnice pentru februarie

Media radiației zilnice pentru luna martie:

Tab.3.5.3. Media radiației zilnice pentru luna martie

Fig.3.5.15. Media radiației zilnice pentru martie

Media radiației zilnice pentru luna aprilie:

Tab.3.5.4. Media radiației zilnice pentru luna aprilie

Fig.3.5.20. Media radiațieizilnice pentru aprilie

Media radiației zilnice pentru luna mai:

Tab.3.5.5. Media radiației zilnice pentru luna mai

Fig.3.5.25. Media radiațieizilnice pentru mai

Media radiației zilnice pentru luna iunie:

Tab.3.5.6. Media radiației zilnice pentru luna iunie

Fig.3.5.30. Media radiațieizilnice pentru iunie

Media radiației zilnice pentru luna iulie:

Tab.3.5.7. Media radiației zilnice pentru luna iulie

Fig. 3.5.7 Media radiațieizilnice pentru iulie

Fig.3.5.35. Media radiațieizilnice pentru iulie

Media radiației zilnice pentru luna august:

Tab.3.5.8. Media radiației zilnice pentru luna august

Fig.3.5.40. Media radiațieizilnice pentru august

Media radiației zilnice pentru luna septembrie:

Tab.3.5.9. Media radiației zilnice pentru luna septembrie

Fig.3.5.45. Media radiației zilnice pentru septembrie

Media radiației zilnice pentru luna octombrie:

Fig.3.5.50. Media radiațieizilnice pentru octombrie

Media radiației zilnice pentru luna noiembrie:

Fig.3.5.55. Media radiațieizilnice pentru noiembrie

Media radiației zilnice pentru luna decembrie:

Fig.3.5.60. Media radiației zilnice pentru decembrie

III.6. Partea experimentală

Partea partică pe care am realizat-o consta intr-un panou solar.

Panoul solar este format din:

-24 de celule policristaline ,unde o celulă produce 0.5 V

-carton presat folosit pentru suport

-bandă interconectoare

-sticlă

-doză de legătură

-ramă din aluminiu

-6 motorase

Am realizat panoul solar astfel:

Am curățat celulele cu o cariocă care conține flux , după care am început să lipesc cu banda interconctoare fiecare celulă în parte pe partea negativă. Banda interconectoare am lipit-o cu ledcon-ul. Am folosit același proces și pe partea pozitivă.

După ce am terminat de lipit banda interconectoare pe toate celulele pe ambele părți, le-am așezat pe sticla.Le-am înseriat pentru a produce 12 V după cum am precizat și mai sus. În continuare am pus silicon pe toată suprafața celulelor. Am pus placajul peste celule , am facut legatura în doză și am pus rama.

Capitolul IV

Concluzii

Odată cu evoluția și modernizarea lumii, nevoia de energie electrică este și ia într-o continuă creștere însă în majoritatea cazurilor, producerea de electricitate implică și numeroși factori nocivi rezultați în urma proceselor de obținere a energiei electrice, factori care dăuneaza și afectează grav viața pe pământ.

Energia solară are anumite avantaje foarte semificative față de alte surse de energie regenerabile și neregenerabile:

energia solară este ceea mai accesibilă dintre energiile regenerabile

energia solară nu poluează

l-a alegerea tipului panouri solare trebuie luat în considerare faptul că sunt mai multe tipuri de panouri fiecare cu avantaje și dezavantaje

radiația zilnică primită de panouri diferă foarte mult în fiecare lună ca urmare curentul generat de către panouri variază

unghiul optim pentru panourile solare este diferit pentru fiecare lună

Bibliografie

1.

2. .http://www.solariss.ro/panouri-fotovoltaice/panouri-solare-fotovoltaice-sau-panouri-electrice-in-istorie.html

3. http://www.alternativepureenergy.ro/despre/panouri-fotovoltaice/

4. https://www1.eere.energy.gov/solar/pdfs/solar_timeline.pdf

5. http://www.greentechmedia.com/articles/read/Happy-60th-Anniversary-to-the-Modern-Solar-Cell

6. . http://www.aps.org/publications/apsnews/200904/physicshistory.cfm

7. http://www.alternativepureenergy.ro/despre/panouri-fotovoltaice/

8.http://www.timpul.md/articol/nasa-trimite-un-satelit-in-cea-mai-lunga-calatorie-realizata-vreodata-25963.html

9.

10. .http://www.referatele.com/referate/geografie/online2/Surse-neconventionale-de-energie–energia-solara-referatele-com.php

11. http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf

12. .http://www.cnecc.org.cn/uploadfile/Solar%20Energy%20in%20Romania.pdf

13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83

14. http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/investitiile-in-energia-verde-incep-sa-miste-inca-un-parc-fotovoltaic-finalizat-foto-80355/

15.http://www.construction21.org/romania/articles/ro/potenialul-energetic-solar-al-romaniei.html

16. http://www.elewatt.ro/energia-solara/celule-solare

17. http://www.ridders-solar.com/mono.shtml

18.http://discoversolar.co.uk/2011/12/09/advantages-and-disadvantages-of-monocrystalline-solar-panels/

19. http://www.ridders-solar.com/mono.shtml

20.http://www.esolar.ro/blog/panouri-fotovoltaice-policristaline-o-sursa-de-energie-electrica-sigura-ieftina-si-nepoluanta.html

21. http://www.solar-facts-and-advice.com/polycrystalline.html

22. http://toppanourisolare.ro/panouri-solare/tipuri-de-panouri-solare.html

23. http://energyinformative.org/best-solar-panel-monocrystalline-polycrystalline-thin-film/

24. http://www.solar-facts-and-advice.com/polycrystalline.html

25. http://instal.utcb.ro/site/teza_doctorat_Ionut_Caluianu.pdf

26. http://www.tehnosat.ro/Produse/Panouri-Fotovoltaice

27. http://novainstal.ro/produse-energie-verde/

28. http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/5_3.pdf

29. http://www.sismecenergetic.ro/pdf/1.%20Energia%20solara.pdf

30. http://www.solar-facts-and-advice.com/cadmium-telluride.html

31. http://www.solarpowerworldonline.com/2014/01/cigs-solar-cells-simplified/

32. http://www.directorproduse.ro/oferte/parcuri-fotovoltaice/

33. http://www.avancis.de/en/cis-technology/cis-photovoltaics/

34. http://785.ro/wp-content/uploads/energie-fotovoltaica-.pdf

35. http://www.lpelectric.ro/ro/support/calculator_ro.html

36. http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps4/pvest.php