Studiu de c az privind asigurarea facultativă auto CASCO în cadrul societății [602514]

1
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară
Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și
Dezvoltare Rurală
Specializare: Inginerie și Management în Alimentația Publică și
Agroturism

PROIECT DE DIPLOMĂ

Studiu de c az privind asigurarea facultativă auto CASCO în cadrul societății
Generali

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]

2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE …………… ………………………………………………………………………………………… …..3

CAPITOLUL I

1. INTRODUCERE ÎN ASIGURĂRI ……………………………………………. ……………. …………… .4
1.1 . NOTIUNI GENERALE ………………………. ……………………………….. ………………………. 4
1.2 . ISTORICUL ASIGURĂRILOR …………………………………………………………………….. .7
1.3 . ACTORII DE PE PIAȚA ASIGURĂRILOR ………………………… …………………………. 8
1.4 . CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR …………………………………… ……………………….. 12
1.5 . TERMENI SPECIFICI FOLOSIȚ I ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR ……………. 14
1.6 . FUNCȚIILE ASIGUR ĂRII ……………………………………………….. ………………………… 17
1.7 . ASIGURAREA OBLIGATORIE VS. ASIGURAREA FACU LTATIVĂ …………..18

CAPITOLUL II
2. ROLUL ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA …………………………………………. ……………… ..25
2.1. PIAȚA ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA …………………………… ……………………….. ..25
2.2. PRIME BRUTE SUBSCRISE PENTRU ASIGURĂRI GENERALE ……………….. .28
2.3. INDICAT ORII PIEȚEI DE ASIGURARE …………………………………………………… …33

CAPITOLUL III
3. ASIGURĂRILE AUTO – STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURAREA
FACULTATIVĂ CASCO PENTRU SOCIETEA GENERALI ……………………… ……….. 38
3.1. PREZENTAREA ȘI IS TORICUL SOCI ETĂȚII GENERALI …………….. …………… 38
3.2. REZULTATELE FINANCIARE ALE SOCIETĂȚII GENERALI ÎN PERIOADA
2013 – 2015 ………. ……………………………… ……………………………………………………….. ……..44
3.3. STUDIU DE CAZ – ASIGURAREA FACULTATIVĂ CASCO A SOCIETĂȚII
GENERALI ……………………………………………………………………………………………………… ..49
CONCLUZII …………… …………… ………………. …………………………………………………………… ………57

BIBLIOGRAFIE …………… ………………………………………………………………………………………… ….59

3
Introducere

Motivația alegerii temei proiectului de diplomă
”Dacă nu ar exista riscuri, nu ar exista asigurări”
Ce este asigurarea? A sigurarea este contractul încheiat între asigurator și asigurat, prin care
asiguratorul preia riscul asiguratului în cazul pro ducerii unui eveniment.
În asigurări se urmărește maximizarea câștigurilor în condiții de minimizare a costurilor.
Motivele pentru care am ales aceasta tema sunt pe de -o parte motive științifice, pentru că
asigur ările auto de tip CASCO și elementele acestuia prezintă o vastă complexitate și ca atare
necesită un studiu aprofundat și o cercetare minuțioasă pentu a putea fi înțeles e și pe de altă
parte, o altă motivație a reprezentat -o aspectul practic, concret. Consider că aceste cunosținte
despre asigur ări la modul general și despre asigur ări CASCO în mod particular sunt utile și pot fi
de mare ajutor atat în mediul profesional pentru intermediarii în asigur ări, cat si în mediul
personal pentru orice proprietar de autovehicul . Deci au o aplicabilitate practică în viața de zi cu
zi.
Tema acestui proiect de diplomă este: „ Studiu de caz privind asigurarea facultativă auto
CASCO în cadrul societății Generali ”.
În primul capitol, am prezentat noțiuni generale ale asigurărilor, importanța și funcțiile
asigurării.
În al doilea capitol, am prezentat rolul asigurărilor pe piață și indicatorii pieței de asigurare,
iar în ultimul capitol am prezen tat societatea Generali, avantajele si dezavantajele societăți
privind asigurarea facultativă CASCO.
La finalul lucrării, am ajuns la concluzia ca asigurarea ajută la limitarea pierderilor financiare
atunci când se produce un accident, ajută persoana să fi e pregătită pentru un eveniment
neașteptat. Joacă un rol important în majoritatea planurilor financiare ale unei familii.

4
CAPITOLUL I

Introducere în asigurări

1.1 Noțiuni generale
Asigurarea este definită de conceptul de unire a unei comunit ăți de risc prin care membrii
acesteia contribuie financiar la formarea unui fond de asigurare și după aceea la suportarea în
comun a pagubelor produse de către membrii acestei comunități.
Asigurarea mai poate fi definită și ca transferul unor riscuri de la o persoană fizică sau
juridică către o societate de asigurări.
Oamenii au organizat o formă de protecție sub forma unor societăți de asigurări care să
funcționeze în baza unei legislații, a unor norme, principii economice și de protejare a
persoanelo r ce consimt să participe la aceste fonduri financiare.
Asigurarea este o formă de protecție bazată pe un contract, prin care o persoană fizică sau
juridică care se va numi asigurat, cedează anumite riscuri unei persoane juridice – asigurator,
plătind asig uratorului o sumă de bani numită prima de asigurare .
În schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asiguratorul acceptă
riscul unor despăgubiri, în cazul în care deținătorul poliței va suferi un prejudiciu.
De ce sunt utile asigurarile ?
Oricât de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar din punctul meu de vedere,
deoarece de foarte multe ori nu putem controla tot ceea ce se întamplă în jurul nostru, iar unul
dintre exemplele cele mai concrete este natura. Riscurile acestea vor exista întotdeauna. Tot
riscuri pot să apară , în ceea ce privește sănătatea, activitatea profesională, iar în cazul firmelor
pot să apară riscuri privind mărfurile sau activele companiei. Tocmai de aceea este foarte bine să
încercăm, să transferăm r iscurile asupra altcuiva. Acestea fiind moti vele principale pentru care
au apărut produsele de asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau

5
diferite riscuri în schimbul unei sume de bani. Astfel , plata unei sume asigură oricărei per soane,
care apeleaza la astfel de servicii, rezolvarea problemelor cauzate de accidente, fie auto sau de
altă natură, îi poate chiar salva f irma de la probleme financiare c ear putea duce către faliment.
Societățile de asigurări sunt companii specializate care consimt să preia și să compenseze
efectele financiare, ale producerii riscurilor.
Societățile de a sigurări sunt avizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF –
aceasta fiind singura autoritate împuternicită prin lege cu atribuții de autoriza re , supraveghere
prudențială și control a activității de asigurare. Orice societate de asigurări, rezidentă în
România, înainte de înființare, trebuie să primească un aviz din partea Autorității de
Supraveghere Financiară . La depun erea cererii de autorizar e la ASF, societățile de asigurări
trebuie să achite o taxă în valoare de aproximativ 1000 $. ASF reglementează nivelul de
stabilitate al societăților de asigurări și nivelul costurilor de administrație și funcționare. De
asemenea analizează contul de prof it și pierdere al societăților.
Scopul întregii activității a Autorității de Supraveghere Financiară este acela de apărare a
drepturilor asiguraților din România. Acest scop este atins prin exercitarea permanentă a
principalelor atribuții conferite de le ge (autorizate, reglementare, supraveghere prudențială și
control), precum și a activității de soluționare a reclamațiilor asiguraților și păgumiților
împotriva societăților din domeniul asigurarilor.
Astfe l, conform Legii nr.32/2000, ASF îndeplinește și calitatea de administrator a
Fondului de Garantare – fond care asigură protecția asiguraților și a păgubiților prin preluarea
obligatiilor de plată față de aceștia ale societăților de asigurări declarate în insolvență.
Fondul de Garantare al Asigurărilor e ste un fond de protecție constituit prin contribuția
tuturor societăților d e asigurări supravegheate de ASF . Este destinat plăților de despăgubiri către
asigurați, beneficiarii asigurării sau terțe persoane păgubite în cazul în care societatea
asiguratoare se află în stare de insolvabilitate. Asiguratorii au obligația de a vira lunar sumele
datorate Fondului de Garantare pentru protejarea asiguraților până la data de 25 a lu nii curente
pentru luna expirată .

6
În prezent, cadrul legislative în domeniul asigur ărilor este format în principal din :
1. LEGISLAȚIA PRIMARĂ:
a) Legea nr.47/1991 privind constituirea și funcționarea societăților comerciale din
domeniul asigurarilor;
b) Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările;
c) Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară și falimentulsocietăților de
asigurări;
d) Legea nr.32/200 0 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor;
e) Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva
cutremurelor, alunecărilor de teren, dar și inund ațiilor.
2. LEGISLAȚIA SECUNDARĂ:

a) Ordinul nr. 24/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind prevenirea și
combaterea spălării banilor și a finanțării actelor de terorism prin intermediul pieței
asigurărilor;

b) Ordinul nr.6/2009 pentru punerea în aplic are a Normelor privind implementarea
principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul
la serviciile din domeniul asigurărilor și furnizarea de servicii în domeniul
asigurărilor;

c) Ordinul nr.23/2009 pentru punerea în a plicare a Normelor privind informațiile pe
care asiguratorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților,
precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare;

d) Ordinul nr. 3/2010 pentru aprobarea Normelor pru dențiale referitoare la rezolvarea
reclamațiilor privind activitatea asiguratorilor, reasiguratorilor și intermediarilor în
asigurări și reasigurări.

7
1.2. Istoricul asigurărilor

Asigurările au origini vechi în istorie, neputând fi stabilite decât cu o mare aproximație.
Primele semne de aplicare a unuia dintre principiile de bază ale asigurării sunt reprezentate de
dispersia riscurilor. Acestea au apărut în China antică, undeva între mileniul III si mileniul
II.Astfel negustorii chinezi își distrib uiau marfa în mai multe vase ce urmau să fie transportate pe
râurile Chinei, reducând riscul întregii cantită ți de marfă ce urma să ajungăla destinație și în
același timp sa fie supusă pierderii.Era doar o formă de dispersie a riscului, nu și o protecție a
riscului.

Codul lui Hammurabi: (1750 î.Hr. )

Apariția primelor forme de asigurări a avut loc în strânsă legătură cu dezvoltarea puterilor
maritime. Primii au fost, babilonii, care au legiferat și reglementat statutul asigurărilor in celebru
Cod a lui Hammurabi. Astfel, negustorii care călătoreau pe apă aveau posibilitatea să primească
un împrumut pentru a -și finanța transporturile. Pentru a -și asigura transportul de marfă, ei puteau
să plătească o sumă adițională creditelor, care îi asigura că, în situ ația în care transportul de
marfă ar fi fost f urat, n egustorii nu mai erau nevoiți să ramburseze împrumutul creditorului.
Astfel se poate afirma că prima asigurare ar fi fost cea împotriva furtului.

Primele fonduri de asigurări: (700 î.Hr. )

Tot în strân să legătură cu comerțul maritim au fost d ezvoltate asigurările în Rhodos .
Negustorii plăteau o anumită sumă de bani pentru marfa ce era transportată în comun, aceasta era
colectată într -un fond comun și era folosită în cazul în care marfa unuia dintre ei, era deteriorată
în timpul voiajului.

Primele asigurări de viață: (600 î.Hr. )

După apariția asigurărilor împotriva furturilor navale, au aparut și asigurările de viață și
medicale, într -o formă foarte apropiată față de cea care este și în ziua de astăzi. Primele forme de

8
asigurări medicale și de viață, au apărut tot în bazinul mediteranean, în jurul anului 600 î.Hr.
Astfel, membrii unor comunități din Grecia Antică și din Roma au inițiat fonduri comune, care
erau folosite în momentul în care unul dintre m embrii deceda, având ca scop susținerea familiei.

Primele polițe individuale de asigurări: (Secolul XIV)

Polițele individuale de asigurări, în forma actuală, au apărut pentru p rima dată în secolul
al XIV -lea, în Genova, sub forma unor contracte de asi gurare, care cuprindeau riscuri variate în
cazul transporturilor maritime. Renașterea a reprezentat un moment de dezvoltare a asigurărilor,
atât din punct de vedere al complexității lor, cât și din punct de vedere al diversificării sistemelor
de asigurări și a tipurilor de polițe. Cele mai importante polițe erau cele maritime, care erau
încurajate de intensificarea comerțului maritim și asigurările de viață, ce erau destul de populare
în rândul persoanelor de rang înalt.

Prima lege a asigurărilor: (Secol ul XVIII)

Practica asigurărilor a fost legiferată și promovată de către Benjamin Franklin , renumitul
american diplomat, ale carui invenții, decizii și chiar descoperiri științifice au influențat istoria
omenirii. Benjamin Franklin a înființat un birou d e asigurări în Philadelphia, susținând în primul
rând asigurările împotriva incendiilor.
Benjamin Franklin a contribuit la popularizarea și standardizarea practicilor de asigurare,
în special pentru asigurările împotriva incendiilor. În anul 1752, el a f ondat prima companie care
colecta contribuții pentru prevenirea incendiilor. Această organizație lansa primele averti zări în
cazul unor incedii, dar de asemenea putea și să refuse unele clădiri unde riscul de incediu era
ridicat, de exemplu, casele ce erau construite din lem .

1.3. Actorii de pe piața asigurărilor :

a) Instituții
 ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiara

9
ASF monitorizează potențialele riscuri și beneficii pentru consumatorii de produse
financiare nebancare, în special cele care decurg din inovații și din evoluția specifică a fiecărei
piețe.

ASF asigură armonizarea politicilor sectoriale privind supravegherea, proiectarea unor
teste de stres pentru situații de criză, identificarea și evaluarea riscurilor, analizarea impactului
acestora asupra piețelor, activităților și instituțiilor supravegheate.

 UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță
în Asigurări din România

UNSICAR a luat ființă în s eptembrie 2000, la inițiativa unui grup de 12 societăți d e
intermediere și consultanță în asigurări, ca organizație non profit, neguvernamentală și apolitică,
având personalitate juridică în conformitate cu O.G.26/2000.
Obiectivele Uniunii sunt următoarele:
a) Colaborarea cu societățile de asigurări și cu autoritatea de supraveghere a activității de
asigurări în pregătirea bazelor legislative și tehnice în domeniul asigurărilor;
b) Crearea standardului de lucru, a normelor deontologice și urmărirea creșterii nivelului calitativ
al serviciilor membrilor săi;
c) Susținerea membrilor în educarea și instruirea personalului propriu;
d) Susținerea intereselor leg itime ale membrilor săi în relațiile cu terții, inclusiv instituțiile de stat
și mass -media;
e) Dezvoltarea relațiilor la nivel național și internațional cu alte asociații și organisme de profil.
 UNSAR
Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasi gurare din Româ nia – UNSAR
– reprezintă 22 de companii, care deț in o pondere de peste 90% din piața locală de asigurari.
UNSAR s-a constituit ca organiz ație profesională a pieței de asigurări în anul 1994, la
inițiativa a 13 companii.

10
Activitatea UNSAR vizează reprezentarea, gestionarea și apărarea intereselor
profesionale, econo mice și sociale ale membrilor săi în faț a organismelor, organiz ațiilor publice
sau private, atât în România cât ș i în străinătate. UNSAR reprezintă , de asemenea, interesele
colectiv e ale membrilor săi cu privire la problemele din industria de asigurari, iar funcțiile sale
includ furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, colaborarea cu instituțiile
publice pe aspecte care privesc piaț a de asigurare.
 ISF – Institutul de Studii Financiare
Misiunea Institutului de Studii Financiare este studierea fenomenelor și mecanismelor
financiare în veder ea identificării nevoilor viitoare, a formării, specializării și evaluării
profesionale continue a personalului din cadrul sistemului financiar nebancar și a personalului
Autorității de Supraveghere Financiară, în conformitate cu deciziile ASF și standarde le
europene.
ISF va sprijini dezvoltarea organizațiilor, instituțiilor și persoanelor care își desfășoară
activitatea sau care intenționează să activeze în domeniul asigurărilor, pensiilor private și
investițiilor financiare, al activităților conexe sau si milare cu aceste activități, precum și al
managementului riscului, al managementului resurselor umane și al managementului
organizației.

Printre principalele direcții de acțiune ale institutului se numără:
 asigurarea pregătirii, perfecționării și speciali zării profesionale a persoanelor care
lucrează în domeniul serviciilor financiare,
 acordarea de atestate profesionale,
 elaborarea de standarde ocupaționale și sisteme de evaluare bazate pe competențe,
 realizarea de studii și cercetări în domeni ul serviciilor financiare nebancare,
 editarea de publicații de specialitate,
 elaborarea de propuneri de norme tehnice și principii profesionale aplicabile în
domeniul financiar nebancar, precum și

11
 organizarea de activități de informare și educare în do meniul financiar, la nivel
național și internațional.
Viziunea ISF – centru de excelență în domeniul studierii piețelor de profil și derulării
programelor de educație financiare pentru asigurarea competențelor, aptitudinilor și cunoștințelor
personalului i nstituțiilor financiare și a personalului ASF și pentru creșterea nivelului de educație
financiară al consumatorilor de servicii și produse financiare non -bancare .
 Fondul de Garantare al Asiguraților
Fondul de Garantare al Asiguraților s-a constituit ca persoană juridică de drept public
conform Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare al Asiguraților. Fondul este o schemă
de garantare în domeniul asigurărilor și are drept scop protejarea creditorilor de asigurări de
consecințele insolvenței unui asigur ător.
Fondul efectuează plăți de indemnizații/ despăgubiri rezultate din contractele de asigurare
facultative și obligatorii, în condițiile legii, în cazul falimentului unui asigurător, cu respectarea
plafonului de garantare prevăzut de lege de 450.000 lei peun creditor de asigurare al
asigurătorului în faliment.
Fondul poate desfășura și activitatea de administrator special în procedura de redresare
financiară aasigurătorilor și de lichidator în procedura de lichidare voluntară a asi gurătorilor.
Asigura torii autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară, inclusive sucursalele
acestora care își desfășoară activitatea pe teritoriul altui stat membru al UniuniiEuropene, sunt
obligați să contribuie la Fond în condițiile Legii nr. 213/2015.
Societăț ile aflate în insolvență sunt următorele:
 Astra Asigură ri;
 LIG Insurance ;
 Forte Asigură ri;
 Carpatica Asig urări.

12
b) Societăți de asigurare
c) Inte rmediari : brokeri de asigurare și asisten ții lor in brokeraj, inspectori, agenți și subagen ți.
d) Clienți (asigurați)

1.4. Clasificarea asigurări lor
„În asigurările comerciale moderne”, cercetătorii consideră că asigurările de bunuri, persoane
șicrăspundere civilă pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel :
a. După obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate și statut, societățile comerciale
din domeniul asigurărilor din țara noastră pot practica următoarele tipuri de asigurări:
 Asigurări de viață;
 Asigurări de persoane, altele decât cele de viață;
 Asigurări de autovehicule;
 Asigurări de aviație;
 Asigurari maritime și de transport;
 Asigurări de incendii și alte pagube ale bunurilor;
 Asigurări de răspundere civilă;
 Asigurări de pierder i funciare;
 Asigurări de credite și garanții;
 Asigurări agricole;
b. După domeniul la care se referă, sunt următoarele tipuri de asigurări:
 Asigurări de bunuri;
 Asigurări de persoane;
 Asigurări de răspundere civilă;
c. După sfera de curpindere în profil te ritorial sunt următoarele tipuri de asigurări:
 Asigurări interne;

13
 Asigurări externe;
d. După forma juridică sunt două tipuri de asigurări:
 Asigurări facultative;
 Asigurări obligatorii;
e. După felul raporturilor ce se stabilesc între asigurat și asigurator :
 Asigurări directe (asigurator –asigurat);
 Asigurări indirecte (reasigurări);
În „Ghidul practic de asigurari”, autorul Titel Negru prezintă următoarele tipuri de asigurări:
a. După natura raporturilor juridice de asigurare:
 Asigurări contractuale (faculta tive);
 Asigurări prin efectul legii (obligatori i);
b. După natura riscurilor există trei tipuri de asigurări:
 Asigurări pentru riscuri din calamități;
 Asigurări cu caracter social – politic;
 Asigurări ce provin din natura mărfurilor;
c. După natura obiectului as igurat:
 Asigurări de bunuri;
 Asigurări de persoane;
 Asigurări de răspundere civilă;
 Asigurări de riscuri financiare;
d. După teritoriul sau zona geografică în care se încheie sau se derulează contractele de
asigurare, pot fi două tipuri de asigurări:
 Asigurăr i interne;
 Asigurări externe.

14
Clasele de asigurări generale:
1. Asigurări de accidente
2. Asigurări de sănătate
3. Asigurări de mijloace de transport terestru (altele decat feroviare)
4. Asigurări de mijloace de transport feroviar
5. Asigurări de m ijloace de transport aerian
6. Asigurări de mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial
7. Asigurări de bunuri in tranzit
8. Asigurări de incendiu si alte calamitati naturale
9. Alte asigurari de bunuri
10. Asigurări de răspun dere civil ă pentr u vehicule
11. Asigurări de răspundere civil ă pentru mijloace de transport aerian
12. Asigurări de răspundere civil ă pentru mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial
13. Asigurări de răspundere civil ă general ă
14. Asigurări de credite
15. Asigurări de garantii
16. Asigurări de pierderi financiare
17. Asigurări de protectie juridica
18. Asigurări de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor sau absentelor
de la domiciliu ori de la locul de resedinta permanenta

1.5. Termeni specifici folosiți în domeniul asigurărilor:

Asigurarea implică o serie de subiecte, persoane fizice sau juridice, între care se nasc
raporturi juridice pe temeiuri legale sau contractuale: Acestea sunt următoarele:

 Asiguratorul – este perso ană juridică reprezentată de societatea de asigurări , care în
schimbul primei de asi gurare încasate de la asigurați , își asumă răspunderea de a acoperi
pagubele bunurilor asigurate provocate de anumite calamități naturale sau accidente, de a

15
plati suma asi gurată la producerea unui anumit eveniment în viața persoanei respective
sau de a plăti despăgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde, în baza legii,
față de alte persoane.

 Asiguratul – acesta poate fi persoană fizică sau juridică, care în s chimbul primei de
asigurare plătite asiguratorului, își asigură bunurile împotriva anumitor calamități
naturale sau accidente. Este acea persoană fizică sau juridică care se asigură pentru
prejudiciul pe care îl poate produce unor terțe persoane.

 Activit atea de asigurare/ reasigurare : activitatea care desemnează, în principal,
oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare și reasigurare,
încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres și de recuperare, precum și
investirea sau fructificarea fondurilor proprii și atrase prin activitatea desfășurată.

 Agent de asigurare : persoana fizică sau juridică împuternicită, în baza autorizării unui
asigurător ori reasigurător, să încheie în numele și în contul asigurătorului s au
reasigurătorului, contracte de asigurare ori de reasigurare cu terții, conform condițiilor
stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigurător/reasigurător,
broker de asigurare și/sau de reasigurare.

 Agent de asigurare subo rdonat : persoana fizică sau juridică ce, pe lângă activitatea sa
profesională principală, intermediază în numele și în contul unuia sau mai multor
asigurători produse de asigurare care sunt complementare la produsele furnizate de
instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare care acționează într -o piață
reglementată.

 Asigurare : operațiunea prin care un asigurător constituie, pe principiul mutualității, un
fond de asigurare, prin contribuția unui număr de asigurați, expuși la producerea anumit or
riscuri, și îi indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din
primele încasate, precum și pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activității
desfășurate.

16
 Asistenți în brokeraj : persoane fizice sau juridice care în baza unui contract cu un
broker de asigurare și/sau de reasigurare primesc o împuternicire în legătură cu un
mandat de brokeraj al acestuia și, sub acoperirea contractului de răspundere profesională
a brokerului în cauză, trebuie să întreprindă anumite activități necesare pentru ducerea la
îndeplinire a mandatului de brokeraj.

 Broker de asigurare : persoana juridică română sau autorizată într -un stat membru, care
negociază pentru clienții săi, persoane fizice sau juridice, asigurați ori potențiali asigu rați,
încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare și acordă asistență înainte și pe
durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor.

 Catastrofă : un eveniment sau o serie de evenimente care provoacă pagube substanțiale
într-o perioadă scurtă de timp.

 Coasigurare : operațiunea prin care doi sau mai mulți asigurători subscriu același risc,
fiecare asumân du-și o cotă -parte din acesta.

 Comision : suma percepută de o entitate reglementată pentru serviciile prestate unui
client .

 Mandat de brokeraj în asigurări : contractul dintre un asigurat sau un potențial asigurat,
în calitatea de mandant, și brokerul de asigurare și/sau de reasigurare, în calitate de
mandatar, prin care se încredințează mandatarului negocierea sau încheierea contractelor
de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistență înainte și pe durata derulării
contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz.

 Prime brute încasate înasigurări : totalul primelor încasate, inclusiv primele de
reasigu rare încasate în perioada de referință, înainte de deducerea oricăror sume din
acestea.

17
 Prime brute subscrise în asigurări : primele încasate și de încasat, inclusiv primele de
reasigurare încasate și de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare și contractelor
de reasigurare, care intră în vigoare în exercițiul financiar, înainte de deducerea oricăror
sume din acestea.

 Prime nete încasate în asigurări : primele brute încasate din care se deduc sumele plătite
drept prime de reasigurare.

 Prime net e subscrise înasigurări : primele brute subscrise din care se deduc sumele
plătite și de plătit drept prime de reasigurare.

 Reasigurare : operațiunea care constă în preluarea riscurilor cedat e de un
asigurător/reasigurător.

 Reasigurător : persoana juridică autorizată în condițiile legii de către A.S.F. sau de
autoritatea competentă a statului membru de origine, care desfășoară exclusiv
activitate de reasigurare și/sau operațiuni legate de aceasta.

1.6. FUNCȚIILE ASIGURĂRILOR:

a) Funcția de acoperire a pagubelor produse asiguraților de evenimentele cuprinse în
asigurare este con siderată a fi funcția de bază, care prezintă interes atât pentru asigurați
cât și pentru economia țării respective. Pentru asigurați această funcție dă o marjă de

18
siguranță cu pre venire la protecția bunurilor și a vieții care nu se pot ignora nici de
persoanele fizice nici de persoanele juridice.

b) Funcția de prevenire a pagubelor se realizează prin – finanțarea unor acțiuni de prevenire
a evenimentelor ce fac obiectul asigurărilor inițiate de societățile de asigurare cu tentă de
popularizare pentru prevenirea pagubelor – prin formularea unor condiții de asigurare
care sa îi constrângă pe asigurați să promoveze acțiuni de prevenire a evenimentelor
asigurate și să -i intereseze mențin erea în bună stare a bunurilor asigurate și a integrității
persoanelor asigurate.

c) Funcția financiară a asigurării – încasarea primelor de asigurare se face pe parcursul
întregului an financiar cu scadente în anul de referință. Plățile de despăgubiri și sumele
asigurate se fac treptat pe măsura apariției și argumentărilorpe întregul an financiar.

1.7. Asigurarea obligatorie vs. Asigurarea facultativă

CE ESTE ASIGURAREA OBLIGATORIE AUTO RCA?
Asigurarea de Răspundere Civilă Auto (RCA) este un co ntract încheiat între proprietarul
unui vehicul, persoană fizică sau juridică și o companie de asigurari autorizată. În baza acestui
contract, compania care a emis polița de asigurare RCA plătește despăgubiri terțelor persoane
păgubite în urma unui acciden t provocat de vehiculul pentru care s -a încheiat polița, pentru
daunele materiale și/sau decesul ori vătămările corporale, inclusiv daunele morale, suferite în
acel accident.

În cazul producerii unui accident rutier, pagubele produse altor persoane po t fi însemnate,
iar acoperirea a cestora poate fi imposibilă mai ales în situația nefericită în care din accident
rezultă victime. Orice accident survine pe neașteptate astfel încât ne poate surprinde nepregătiți
în a-i face față din punct de vedere financiar, o presiune în plus la stresul de ordin emoțional sau
de altă natură asociate acestui eveniment.

19
Asigurarea RCA are două scopuri:

 protecția financiară a celui vinovat de producerea accidentului. În lipsa ei păgubitul
din accident poate solicita vinovatul ui, în justiție, daune materiale, pentru vătămări
corporale, inclusiv daune morale de valori semnificative, dificil de acoperit de către
persoana vinovată .

 protecția financiară a persoanei păgubită, în urma unui accident, pentru a beneficia de
o reparare a prejudiciului material și/sau moral suferit, independent de situația
materială a celui care a produs dauna (paguba), precum și de a elibera persoana
vinovată de riscul de a plăti prejudiciile produse.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN LIPSA ASIGUR ĂRII RCA?
Asigurarea RCA este obligatorie, iar încheierea poliței, în situația fericită, lipsită de
accidente, scutește de neplăcerile provocate de sancțiuni și plata eventualelor a menzi.

Dacă se are în proprietate un vehicul înmatriculat sau înregistrat în România și dacă nu se
încheie asigurarea obligatorie RCA, sau nu se menține în valabilitate în mod continuu, prin plata
primelor de asigurare, se poate săvârși o contravenție. Ne respectarea obligației de încheiere a
asigurării RCA constituie contravenție și se sancționează cu amendă și cu reținerea certificatului
de înmatriculare/înregistrare a vehiculului.

În plus, în cazul unui accident, păgubitul sau Fondul de Protecție a Vic timelor Străzii se
poate îndrepta împotriva acestor persoane, pe cale juridică, pentru recuperarea prejudiciului creat

DE CE ESTE RCA O ASIGURARE OBLIGATORIE?

Asigurarea RCA are un scop bine definit: ca toate persoanele păgubite în urma unui
acciden t provocat de vehiculul pentru care s -a încheiat polița să primească în mod obligatoriu
despăgubiri pentru daunele suferite.

20

Obligativitatea încheierii RCA rezultă din necesitatea garantării încasării despăgubirilor
cuvenite persoanelor prejudiciate, în timp util, indiferent de situația materială a celui care a
produs paguba. Acest sistem de asigurare este obligatoriu în toate țările de pe continentul
european și este valabil în întreaga Uniune Europeană.

Asigurările facultative:

Asigurările facultativ e iau naștere pe baza contractului încheiat între asigurator și
asigurat, fiind o expresie a voinței păr ților.

Asigurările facultative se încheie fie pentru bunuri, persoane, răspundere civilă ori riscuri
necuprinse în asigurările obligatorii, fie în vede rea completării acestor asigurări pentru o
despăgubire mai mare.

Asigurarea facultativă este valabilă numai pentru o anumită perioadă de timp, riguros
stabilită în contractul de asigurare. În situațiile în care apar unele pagube înainte de plata primei
de asigurare sau după trecerea termenului prevăzut pentru achitarea ei, asiguratul nu primește
despăgubirea cuvenită.

O deosebire esențială între asigurarea obligatorie și asigurarea facultativă este aceea că
asigurarea obligatorie este o asigurare normat ă, adică suma asigurată este stabilită prin lege, sub
forma unor norme de asigurare, pe când asigurarea facultativă nu este o asigurare normală, adică
suma asigurată este stabilită în funcție de propunerea asiguratului și având ca limită maximă
valoarea re ală a bunului în momentul încheierii asigurării.

21
Asigurarea CASCO :

Cum alegem asigurarea CASCO ?
 Se alege o companie cu o reputație bună; în acest sens se poate verifica pe internet
sau în presă numărul de reclamații depuse la ASF sau se poate cere păr erea
specialiștilor din service -urile auto;
 Se alege o companie care are decontare directă cu service -urile;
 Se alege o poliță cu un raport calitate / preț bun și nu neapărat o poliță ieftină.

Autovehiculele care pot fi asigurate:
– Pot fi asigurate autove hiculele înmatriculate în România;
– Vechimea autovehiculelor trebuie să fie maximum 10 ani (uzual).
Riscuri uzuale acoperite:
 Incendiu sau explozie, inclusiv efectul trăsnetului;
 Fenomene naturale (ploaie torențială sau efecte indirecte ale acestuia, grin dină,
inundație, furtună, uragan, cutremur, prăbușire sau alunecare de teren , greutatea
stratului de zăpadă, avalanșe);
 Furt parțial / total și daunele produse în timpul furtului;
 Evenimente social – politice;
 Acte de vandalism ( de exemplu daune de parcare );
 Avarii produse prin accident rutier;
 Daune la jante și anvelope;
 Daune produse de apă la motor ( daunele produse motorului ca urmare a
circulației pe drumuri publice inundate);
 Asistență rutieră ( tractarea autovehicului până la cel mai apropiat service, în
cazul în care acesta nu se poate deplasa prin mijloace proprii ca urmare a unui
accident);
 Asistență rutieră extinsă (avarii mecanice sau electrice, chei pierdute sau uitate în
mașină, alimentarea cu combustibil inadecvat sau lipsa combustibilului , pană
dublă);
 Autoturism la schimb;

22
 Daune produse în afara drumurilor publice;
 Accidente de persoane;

Excluderi uzuale:
 Pagubele cauzate prin întrebuințare, funcționare, uzare;
 Defecte de fabricație ale materialului;
 Pagubele produse prin influența temperatur ii asupra motorului autovehicului;
 Pagubele indirecte (de exemplu reducerea valorii autovehiculului după reparație);
 Pagubele produse ca urmare directă a trepidațiilor autovehicului în timpul
mersului, cele produse prin acțiunea curentului electric asupra instalației electrice,
a dinamului, a becurilor;
 Pagubele produse ca urmare a unei defecțiuni tehnice, dacă la data accidentului
autovehiculul nu avea Inspecția Tehnică Periodică valabilă;
 Pagubele produs e părților componente de rezervă, pieselor de rezerv ă, huselor,
prelatelor, combustibililor, echipamentului suplimentar, sau orcăror altor bunuri
existente în autovehicule. Nu se consideră piese de rezervă; roțile de rezervă,
inclusiv anvelopa și camera cu care autovehiculul de marca și tipul respectiv este
dotat în cazul producției de serie;
 Cheltuielile făcute pentru transformarea sau îmbunătățirea autovehiculului și nici
cele pentru reparații nereușite;
 Pagubele rezultate din supraîncărcarea sau suprasolicitarea autovehiculului și nici
cele pentru reparaț ii nereușite;
 Pagubele produse în legătură cu utilizarea autovehiculelor la concursuri, întreceri
sau antrenamente pentru acestea;

Stabilirea sumei asigurate:
Suma asigurată reprezintă valoarea de nou – uzură.

Valoarea de nou se stabilește la rândul e i astfel:
 La autovehiculele românești, valoarea de comercializare de nou în lei, la data
încheierii asigurării;

23
 La autovehiculele străine, valoarea de comercializare de nou în valută convertibilă
la care se aplică cursul de referință BNR la data încheierii asigurării;

Uzura este stabilită de fiecare societate de asigurări, în fucție de:
 Gradul de întrebuințare (parcurs) al autovehiculului (km);
 Vechimea de exploatare (ani);
 Capacitatea cilindrică a motorului (cm³);

Prima de asigurare:
Prima de asigurare se stabilește în funcție de următorii factori:
 Statistici privind accidentele de circulație;
 Statistici privind furturile;
 Tipul autovehiculului și marca;
 Valoarea autovehiculului;
 Vechimea mașinii;
 Riscurile asigurate;
 Capacitatea cilindrică;
 Performanțel e tehnice, ușurința reparațiilor, prețul, disponibilitatea și accesibilitatea
pieselor de schimb;
 Costul reparațiilor;
 Atracția pentru hoți:
 Vârsta și experiența conducătorului auto;
 Depinde al câtelea este în contract asiguratorul;
 Starea civilă, precum ș i este părinte de copil minor;
 Istoricul daunelor solicitantului, starea drumurilor, sistemele de semnalizare rutiere
în țara în care circulă cel mai mult autovehiculul;

Inspecția de risc:
Inspecția de risc în vederea emiterii unei polițe casco este deo sebit de importantă,
deoarece acest tip de asigurare este cel mai predispus la fraude.

24

Inexistența inspecției de risc sau o inspecție incompletă, neconformă procedurilor interne
ale companiei, are drept consecință îndreptarea acesteia împotriva persoanei care era însărcinată
să o facă (agent, manager, inspector);

Inspecția de risc se efectuează întotdeauna în prezența asiguratorului.

Inspecția de risc este obligatorie în următoarele situații:
 Autovehicule rurarle, inclusiv achiziționate second -hand și preluate în asigurare;
 Repunerea în vigoare a poliței, suspendă ca urmare a neplății la timp a ratelor de
primă scadente;
 Trecerea de la o variantă cu mai puține acoperiri la o variantă cu mai multe
acoperiri;
 Reîn noirea poliței casco, sau chiar și pe dur ata acesteia, dacă franșiza de pe noua
poliță˂ franșiza de pe polița care o sa expire;
 După repararea daunelor preexistente, trecute în poliță;
 După reparațiile efectuate ca urmare a unei daune.

CONCLUZIE:

Asigurarea RCA este diferită de asigurarea CASCO . RCA este o asigurare obligatorie
prin lege și care acordă despăgubiri pentru avariile produse terților de către dumneavoastră, în
timp ce CASCO este o asigurare facultativă care acordă despăgubiri numai pentru avariile
vehiculului asigurat (propriul vehi cul sau vehiculul condus de dumneavoastră).

25
CAPITOLUL II

ASIGURĂRILE ÎN ROMÂNIA

2.1.Piața asigurărilor din Romania:

Piața asigurărilor din Romania a înregistrat în anul 2016 un total al primelor brute
subscrise, cumulat pentru societăți de asigurare și sucursale, de 10,05 miliarde de lei, în creștere
cu 10% comparativ cu anul precedent.

Segmentul de asigurări generale a înregistrat o creștere în anul 2016 comparativ cu 2015
cu 11% iar segmentul de asigurări de viață a înregistrat o cre ștere de 6,7%.

Valoarea primelor brute subscrise de către societățile de asigurări si de sucursale, doar pe
teritoriul României, a fost de 9,93 miliarde de lei, în creștere cu 12% comparativ cu anul
precedent (8,86 miliarde lei).

Primele brute subscris e pe teritoriul altor state au înregistrat o scădere cu 54% în 2016
(0,1 miliarde lei) comparativ cu anul 2015 (0,27 miliarde lei).

Asigurările auto, clasa A3 (Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele
feroviare) și clasa A10 (Asigur ări de răspundere civilă pentru autovehicule), reprezintă 74% din
totalul primelor brute subscrise aferente asigurărilor generale și 60% din totalul primelor brute
subscrise de societățile de asigurări si de sucursale în anul 2016.

Subscrierile aferente celor două clase de asigurări generale au crescut în 2016, în special
cele pentru clasa A10 care au înregistrat un avans de aproximativ 26% față de aceeași perioadă a
anului trecut.

26
I. SOCIETĂ ȚI DE ASIGURARE
La 31 decembrie 2016 activau pe piața asigurărilor 31 societăți de asigurare dintre care
17 au practicat numai activitate de asigurări generale („AG”), 7 au practicat numai activitate de
asigurări de viață („AV”) și 7 au practicat activita te compozită.

În ianuarie 2016 Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a decis aplicarea
măsurilor de rezoluție în cazul societății Carpatica Asig S.A..

În data de 27 iulie 2016 ASF a decis retragerea autorizației societății Carpatica As ig și
declanșarea procedurii de faliment.

În luna decembrie 2016 ASF a decis retragerea autorizației societății LIG Insurance și
declanșarea procedurii de faliment.

Începând cu luna mai a anului 2016, ASF a aprobat modificarea formei juridice a
Metropo litan Life din societate de asigurare în sucursală. Datele Metropolitan sunt incluse in
capitolul „Sucursale” atât pentru anul 2016 cât și pentru perioadele comparative.

Fig. 1. – Piața asigurărilor din România între anii 2002 -2016

60685017602426
1989190518541930
010002000
2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
prime brute incasate [milioane EURO]

27

Densita tea asigurărilor, calculată ca raportul dintre valoarea primelor brute subscrise și
dimensiunea populației totale, a crescut în 2015 comparativ cu 2014 cu peste 8% (+34,36
lei/locuitor), situându -se la o valoare de 440,41 lei/ locuitor

Piața de a sigurări – reasigurări

Dimensiunea pieței asigurărilor, măsurată ca valoare a primelor brute subscrise, a crescut
în anul 2015 atât în termini nominali (+8,23%), cât și ca pondere în PIB (1,23%) după scăderile
consemnate în perioada 2013 – 2014 (cu 1,63% în 2013 și respectiv 0,45% în 2014).

Datorită avansului asigurărilor peste dinamica PIB, gradul de penetrare a asigurărilor,
calculat ca raport între valoarea cumulată a primelor brute subscrise pentru asigurările de viață și
cele generale și produsul int ern brut, a crescut la 1,23% în 2015, inversând trendul descendent ce
a caracterizat perioada 2011 -2014.

28

2.2 Prime brute subscrise pentru asigurări generale:

 Prime brute subscrise (AG și AV):

Pentru anul 2015:

Asigurătorii au cumulat în anul 201 5 prime brute subscrise în valoare de 8.750.879.938
lei. Dintre cele 35 de societăți de asigurare care activau la finele anului 2015, 20 au practicat
numai activitate de asigurări generale („AG”), 8 au practicat numai activitate de asigurări de
viață („AV” ) și 7 au practicat activitate compozită.

În cazul asigurărilor generale, cele mai importante ponderi în PBS le -au deținut clasa X
(RCA+CMR, 47,41%) și clasa III (CASCO, 24,33%), în timp ce pentru asigurări de viață PBS
aferente clasei A1 (Asigurări de v iață, anuități și asigurări de viață suplimentare, 60,34%) au fost
cele mai numeroase.

Suma totală a primelor de asigurare subscrise pentru RCA la finele anului 2015 a atins
valoarea de 3.115.103.957 lei, comparativ cu 2014 înregistrându -se o creștere cu 16,64%.

Numărul dosarelor de daună plătite a înregistrat o scădere cu 0,17%, în 2015 comparativ
cu anul anterior, în timp ce valoarea despăgubirilor plătite a crescut cu 2,63%, dauna medie

29
plătită per total piață ajungând la valoarea de 7.106 lei, nivel aflat în creștere cu 2,97% față de
perioada similară din 2014, când dauna medie plătită a fost de 6.901 lei.

Pentru anul 2016:
Asigurătorii au cumulat în anul 2016 prime brute subscrise în valoare de 9.387.339 mii
lei, în creștere cu 10% față de anu l 2015:
 primele brute subscrise (PBS) aferente asigurărilor generale (AG) sunt în sumă de
7.717.502 mii lei, în creștere față de anul precedent cu 11%;

 primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață (AV) sunt în sumă de 1.669.837 mii
lei, în cre ștere față de perioada similară a anului anterior cu 6%.

Evoluția volumului de prime brute subscrise în perioada 2012 -2016

30
Tabel 1. Dinamica repartizării pe segmente de a sigurare în perioada 2012 – 2016
T4 2012 T4 2013 T4 2014 T4 2015 T4 2016
AG 6.454.395.818 6.488.150.452 6.448.416.634 6.957.416.634 7.717.501.992
AV 1.736.614.154 1.493.750.277 1.577.502.907 1.577.502.907 1.669.836.733
TOTAL 8.191.009.972 7.981.900.729 7.823.474.414 8.534.919.541 9.387.338.725
Pondere AG (%) 79% 81% 82% 82% 82%
Pondere AV (%) 21% 19% 18% 18% 18%

 Prime brute subscrise pentru asigurări generale:
Volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurările generale, în anul 2016, a fost de
7.717.501.992 lei, în creștere față de anul precedent cu 11%.

Primele 10 societăți de asigurare care au subsc ris prime aferente asigurărilor generale au cumulat
o valoare de 7.367.854.282 lei, ceea ce reprezintă 95% din totalul acestui segment de activitate.

31
Tabelul 2. Clasamentul societăților de asigurare în funcție de primele brute subscrise
pentru asigurările generale în anul 2016

Nr.crt
Societate Total prime
subscrise
asigurărilor generale
(lei)
Cota de piață
1 ALLIANZ -ȚIRIAC S.A. 1.119.363.883 14,50%
2 OMNIASIG 1.083.220.549 14,04%
3 ASIROM VIENNA INSURANCE
GROUP S.A. 955.550.910 12,38%
4 GROUPAMA ASIGURĂRI S.A. 900.879.153 11,67%
5 EUROINS ROMÂNIA
ASIGURARE REASIGURARE
S.A 870.458.189 11,28%
Total (1 -5) 4.929.472.684 63,87%
6 CITY INSURANCE S.A. 789.618.049 10,23%
7 GENERALI ROMÂNIA
ASIGURARE REASIGURARE
S.A. 573.690.028 7,43%
8 UNIQA ASIGURĂRI S.A. 476.447.512 6,17%
9 CARPATICA ASIG S.A. 451.766.097 5,85%
10 POOL -UL DE ASIGURARE
P.A.I.D 146.859.912 1,90%
Total (1 -10) 7.367.854.282 95,47%
Alte societăți 349.647.710 4,53%
Total 7.717.501.992 100,00%

Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurări generale, cele mai mari ponderi le
dețin clasele A10 Răspundere civilă pentru utilizarea vehiculelor auto terestre, A3 Vehicule

32
terestre, exclusiv materialul feroviar rulant, A8 Incendiu și calamități n aturale, (pentru alte
bunuri decât cele asigurabile în clasele A3 – A7).

În anul 2016 ponderea acestor trei clase fiind de 89% din totalul primelor brute subscrise
pentru activitatea de asigurări generale:
 A10 – Răspundere civilă pentru utilizarea vehicu lelor auto terestre, cu un volum al
primelor brute subscrise de 4.144.148.099 lei, reprezentând 54% din totalul subscrierilor
pentru asigurări generale, a înregistrat în anul 2016 o creștere cu 26% față de aceeași
perioadă a anului 2015;
 A3 – Vehicule ter estre, exclusiv materialul feroviar rulant, cu un volum al primelor brute
subscrise de 1.756.071.493 lei, reprezentând 23% din totalul subscrierilor pentru asigurări
generale, a înregistrat în anul 2016 o creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului
2015;
 A8 – Incendiu și calamități naturale, (pentru alte bunuri decât cele asigurabile în clasele
A3 – A7), cu un volum al primelor brute subscrise de 946.402.736 lei, reprezentând 12%
din totalul subscrierilor pentru asigurări generale, a înregistrat în an ul 2016 o scădere cu
2% față de aceeași perioadă a anului 2015.

Tabel 3. Structura pe clase de asigurări generale

Clasa PBS AG (lei)
Pondere
2016 Modificare
procentuală
2016/2015
(%) T4 2012 T4 2013 T4 2014 T4 2015 T4 2016
A10 2.137.0 43.377 2.461.675.830 2.800.428.974 3.288.863.039 4.144.148.099 53,70% 26,01%
A3 1.916.682.149 1.796.496.249 1.684.128.251 1.687.601.059 1.756.071.493 22,75% 4,06%
A8 1.081.228.539 1.021.907.073 954.401.654 965.963.860 946.402.736 12,26% -2,03%
Alte
clase 1.319.441.753 1.208.071.301 1.009.597.639 1.014.988.676 870.879.664 11,28% -14.20%
TOTAL 6.454.395 .818 6.488.556.518 6.448.556.518 6.957.418.634 7.717.501.992 100,00% 10,92%

33
Evoluția volumului de prime brute subscrise pe clase de asigurări generale (mil.lei)

Dinamica structurii pe clase de asigurări generale

În dinamică se observă că în ultimii 4 ani ponderea primelor brute subscrise aferente
clasei A10 a crescut în mod consecvent de la un an la altul, în timp ce celelalte clase importante
de asigurări generale fie au scăzut fie au avut o creștere mai lentă.

2.3. Indicatorii pieței de asigurare:
Pentru a putea evidenția stabilitatea financiară reală a unei so cietăți de asigurare trebuie
interpretați mai mulți indicatori sau aspecte esențiale cum ar fi:
a. Solvabilitatea;
b. Lichiditatea;
c. Rentabilitatea;

34
d. Profitabilitatea;

a. Solvabilitatea:
Stabilirea solvabilității presupune cunoașterea riguroasă atât a riscurilor la care este expusă
societatea, cât si a necesarului de active pentru limitarea riscurilor.
Pentru a desfășura activitatea de asigurare fiecare asigurator trebuie să mențină cumulativ:
 Capitalul social vărsat sau fondul de siguranță;
 Marja de solvabilitate m inimă;

Fondul de siguranță reprezintă o treime din marja de solvabilitate minimă. Mărimea fondului de
siguranță nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în legislația europeană din domeniul
asigurărilor și este actualizată prin norme emise de autoritatea de supraveghere, valoarea minimă
a acestuia stabilindu -se în funcție de clasele de riscuri subscrise.

Solvabilitatea asiguratorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate de care
dispune asiguratorul și marja de solvabilitate minimă.

Marja de solvabilitate reprezintă valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari
decat valoarea obligațiilor sale.

Un asigurator este solvabil dacă:
 Colectează prime care pot acoperi daunele previzionate și cheltuielile de exploatare;
 Menține valoarea activelor la un nivel suficient de mare ca să poată acoperi obligațiile
existente și să rămână și o marjă de siguranță egală cu cea recomandată de autoritatea
de supraveghere.

Solvabilitatea se calculează distinct pentru categoria de asigurări g enerale și categoria de
asigurări de viață.

35
b. Lichiditatea:

Lichiditatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt. Lichiditatea unui asigurator
poate fi determinată prin raportarea disponibilităților plus valoarea curentă a activelor investite la
obligațiile societății față de asigurați.

Coeficientul de lichiditate reprezintă raportul dintre activele lichide și obligațiile pe termen
scurt ale asiguratorului față de asigurați.

Activele lichide, atât pentru asigurările generale, cât și pentru asigur ările de viață sunt:
a) titlurile de stat și obligațiunile emise de autoritățile administrației publice locale;
b) depozitele bancare;
c) disponibilitățile în conturi curente și caserie;
d) valorile mobiliar e tranzacționate pe piețele reg lmentate și supravegheate în
următoarele condiții:
– în lim ita a 5 % din totalul valorilor mobiliare emise de aceeași entitate;
– în calculul activelor lichide obligațiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,75;
– în calculul activelor lichide acțiunile vor fi ponderate cu un coeficient de 0,50;
e) titluri de participare la organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, ponderea
cu un coeficient de 0,90, în limita a maximum 20% din activul net pentru fiecare
fond.

c. Rentabilitatea:
Capacitatea unui asigurator de a fi rentabil va gara nta supraviețuirea și creșterea firmei.
Rentabilitatea indică dacă condițiile existente sunt suficient de atractive pentru a atrage fluxuri
de capital în domeniul asigurărilor, în vederea existe nderii capacității de asigurare.

Indicatorii de rentabilitat e sunt determinați prin:
 combinarea rezultatelor din activitatea de subscriere și investiții;
 raportarea profilului la vânzări, active și valoarea netă;
 determinarea câștigurilor pe acțiune.

36

Indicatorii de rentabilitate specifici asigurărilor sunt:
 rata combinată;
 rata de daună pură;
 rata cheltuielilor.

Indicatorul cel mai des folosit este rata combinată, care este utilizată și ca indicator al
renabilității pe termen scurt.

Rata combinată ilustrează performanțele obținute din activitatea d e subscriere pe întreaga
perioadă a exercițiului financiar. Rata combinată este determinată prin însumarea ratei daunei și
a ratei cheltuielilor. Daca ambele rate folosesc la numitor primele cuvenite, se obține rata
combinată financiară.

Primele cuvenit e se determină ca diferență între primele brute subscrise și variația rezervei
de prime și reprezintă cifra de afaceri a asiguratorului.

d. Profitabilitatea
Principalul obiectiv al societăților de asigurări și reasigurări este obținerea de profit.
Calcula rea profitului implică respectarea regulilor impuse pentru dimensionarea veniturilor și
cheltuielilor înregistrate de firmă.

Profilul contabil reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli.
Profitul contabil se obține prin aplicarea unor norme contab ile la evenimentele financiare care
influențează firma. Normele contabile pot fi:

 principiile contabile generale;
 principiile contabile din asigurări;
 procedurile fiscale;
 principiile contabile ale unei alte țări;
 alte convenții;

37
Profitul economic reprez intă modificarea activului net al unei firmei într -o perioadă dată.

Harta interconexiunilor de mai jos arată dimensiunea investițiilor în acțiuni listate pe BVB,
depozite la bănci din România și titluri de stat emise de MFP a entităților supravegheate de ASF
la sfârșitul anului 2015.

Aceste investiții s -au ridicat la peste 48,89 miliarde lei la finele anului 2015, titlurile de
stat reprezentând 61,38%, plasamentele în acțiuni 22,56%, iar depozitele în bănci din România
16,06%. Fondurile de pensii adminis trate privat (FP II) dețin cea mai importantă pondere a
titlurilor de stat (cca. 54%) dintre entitățile analizate, fondurile deschise de investiții dețin cca.
61,52% dintre depozite, iar Fondul Proprietatea are cele mai importante plasamente în acțiuni
(cca. 42%).

38
CAPITOLUL III

3.1.Prezentarea generală și istoricul companiei Generali

Numele companiei:GENERALI
Domeniu de activitate: Asigurări

Generali este unul dintre cei mai mari jucători, în domeniul asigurarilor, la nivel mondial,
cu o istorie care datează din 1831, anul înființării companiei Assicurazioni Generali, în Trieste.
În prezent, Grupul operează în 60 de țări, are 77.000 de angajați care servisează peste 65
de milioane de clienți în întreaga lume și un volum de business de 66 miliarde de euro la nivelul
anului 2013.
Generali este una dintre cele mai mari 50 de companii la nivel mondial, conform Topului
realizat de Fortune Global 500, care administrează active de peste 500 miliarde de euro și care
deține poziții de lider în Italia, Germ ania și Franța.

GENERALI ÎN ROMÂNIA
Istoria societății Generali;
1835 – 1897
Istoria Grupului Generali în România începe în anul 1835, odată cu înființarea primei
sucursale, în cel mai mare oraș comercial românesc al epocii, Brăila, și având, în principal , ca
obiect de activitate, asigurarea mărfurilor transportate.
La data de 19 martie 1897, tot la Brăila, beneficiind și de capital românesc, prin
participarea Băncii Marmorosch Blank&Co., se înființează Societatea Romană de Asigurări
Generale. Aceasta a reușit, chiar de la început, în principal datorita puternicelor sale legături

39
internaționale, ca polițele de transport emise să fie agreate pentru prima dată de băncile și
instituțiile din străinătate, având același regim cu marile societăți de a sigurare din Occident.
1889 – 1935
Societatea își mută sediul la București, iar mai apoi își schimbă numele în GENERALA –
Societate Română de Asigurări Generale. Societatea cunoaște o dezvoltare rapidă, astfel încât, î n
anul 1935, Generala devine numărul u nu pe piaț a asigurărilor din România, fiind acționară la mai
multe societăți de asigurare din țară, cum ar fi: Dacia -România, Steaua României, Prima
Ardeleană .
1948 – 1993
În anul 1948, datorită contextului po litic, Grupul Generali este forțat să se retrag ă de pe
piața est -europeană și, implicit, din România .
1993 – 2001
După o pauză de 45 de ani, î n anul 1993 Generali revine pe piața din România. Astfel, se
înființează societatea Generală Asigurări S.A., având capital mixt italiano -român, acț ionarii fiind
Assicurazioni Generali (51%) și alte 4 companii românești, activitatea vizând în principal
asigură rile generale.

În anul 1999, Generali Holding Vienna preia pachetul majoritar de acț iuni, iar numele companiei
devine .GENERALI .Asigură ri.

În pof ida mediului economic dificil, î n numai doi ani co mpania, care vindea doar asigurări
generale și cu preponderență corporate, și -a completat portofoliul ș i cu asigură ri de via ță și s-a
concentrat pe vânzarea de asigurări pentru persoane fizice, lansâ nd n oi produse adaptate
cerințelor clienților să i, persoane fizice.

Începând din 2001, odată cu lărgirea portofoliului prin încheierea de asigurări de viață, Generali

40
acordă o atenție sporită clienților săi persoane fizice și corporații. î n acest sens, au fost lansate
noi produse din categoria asigurărilor de viață .
2002 – 2010
Această perioadă este recunoscută ca o perioadă de consolidare a companiei pe piața
românească de asigură ri, p rin dezvoltarea de produse noi și îmbunătățirea permanentă a
serviciilor.
În 2007, Generali România se lansează, recent înființată piață, a pensii lor private
obligatorii din România, reușind performanț a de a se situa, la doar un an de la lansarea
companiei Generali Pensii, în topul primilor 3 administratori, cu un nu măr de aproape 500.000
de participanți și o cotă de piață de 9,4%.
Tot î n 2007, țările din Europa Centrală ș i de Est ale Grupului Generali intră sub
coordonarea noului Holding, cu sediul la Praga, Generali CEE Holding B.V. Noua entitate este
rezultatul joi n-venture -ului realizat de Grupul Generali și Grupul ceh PPF pentru operațiunile din
Europa Centrală și de Est.
Anul 2009 marchează intrarea c ompaniei Generali Pensii pe piaț a pensiilor facultative
(Pilonul III), dar și achiziționarea de că tre Generali CEE Holding a companiei de asigurare
ARDAF, care devine, astfel, parte a Grupului Generali.
2011 este anul în care Generali Asigurări și Ardaf fuzionează dând naș tere unei noi
companii, Generali România, o companie mai puternică în piața românească de asigura ri.
2013 – Generali România se situează î n top 10 companii de asigurare după volumul de
prime brute subscrise în 2013, pe locul 6 în topul asiguratorilor de viață și pe locul 9 în topul
asiguratorilor non -viață , cu un volum de b usiness de 439 milioane de le i și o cotă de piață de
5,3%.
Generali are cel mai echilibrat portfoliu de asigurări din întreaga piață, caracteristicăce
definește businessul sănă tos al unei companii. Ponderea asigurărilor autor î n tota l portofoliu este

41
de 42%, urmată de asigură rile ge nerale corporate cu 20%, asigurările de viață cu 19%,
asigurările de locuințe cu 13%, asigură ri de c ălătorie în stră inătate 3% și alte tipuri de asigură ri.
Generali este lider pe segmentul asigurărilor de călătorie în străinătate, după volumul de
prime subs crise și lider pe asigurările de daune la proprietăți. Se situează pe locul 5 î n topul
asiguratorilor de Casco. Compania este recunoscută în întreaga piață pentru expertiza în
domeniul asigură rilor, pentru cali tatea serviciilor oferite clienților săi și pe ntru plata rapidă a
despă gubirilor.
2015 cei 77.000 de angajați ajută peste 65 de milioane de clienți din jurul lumii,
administrâ nd active de peste 500 miliarde de Euro.
Compania a fost premiată î n ultimii 9 an i pentru calitatea serviciilor ș i pentru fair -play-ul
demonstrat în relația cu clienții. Iar î n 2014 a primit Premiul Produsul A nului î n asigurari
generale, pentru Poliț a Multi -Risc IMM.
Generali este prezentă în toate orașele importante ale țării, cu peste 88 de agenții și
puncte de lucru, reușind în fiecare zi să protejeze în mod activ și să îmbunatatească calitatea
vieții oamenilor.
Date de identificare
S.C Generali Romania Asigurare Reasigurare S.A.
Societa te pe acțiuni
Sediul Social: București, Sector 1, Piaț a Charles de Gaulle, nr. 15, sector 1, Bucharest Corpo rate
Centre, etaj 6 – 7, Cod poștal 011062
CIF: RO 2886621
Număr de ordine în Registrul Comerț ului: J40/17484/2007
Capital social: 178.999.221,7 le i
Numă r notificare la Avocatul Poporului: 15699
Acționariat
 Generali CEE Holding BV – 99,97 1113%

42
 Persoane Juridice –0,028795%
 Persoane Fizice – 0,000092%

 Istoria siglei societății GENERALI (1833 – 2017):

În anul 1833 , la un an de la fondare, compania Assicurazzioni Generali Austro –
Italiche folosea ca marcă, în documentele sale, imaginea a două capete de vultur,
simbolul Casei Habsburgilor.

În anul 1848 a reprezentat o urmare a insurecției care a dus la transformarea Veneției în
Republica, astfel compania a renunțat la titulatura de "austro -italiche" și a adoptat ca
simbol Leul Sfân tului Marcu, (simbolul venețian), pentru operațiunile sale în Peninsula
Italia.

În anul 1881 , în anul aniversar, compania a decis să unifice mărcile și să adopte ca
marca leul "cu fața orientată spre dreapta", simbol care avea să fie folosit până la
începutul secolului 20, când reprezentarea clasică – sigla cu fața leului orientată către
stânga – a fost adoptată din nou.

În anul 1971 , odată cu schimbarile care au avut loc în strategia de marketing a
Grupului Generali, imaginea leului Sfân tului Marcu s -a considerat a nu mai corespunde
gusturilor și formelor moderne de exprimare ale epocii respective. Drept consecință,
marca a suferit o profundă restilizare adăugându -i-se logo -ul "Generali".

43
În anul 1971 , nevoia de a omogeniza im aginea entităților Grupului care operează
pe piețe variate a condus din nou la redisignul mărcii.

În anul 1990, a fost aleasă această marcă, care avea drept scop creșterea vizibilității
companiei.

În anul 2014, Grupul Generali a adoptat un n ou logo, mai modern și unitar în toate
țările în care activează, care este prezent și astăzi, în anul 2017.

Asigurăr ile CASCO – Societatea Generali
Pentru omul modern, mașina este mai mult decât un mijloc de a -și indeplini sarcinile.
Este o condiție esențială pentru a face față cu rapiditate provocă rilor care apar zilnic. În același
timp, maș ina este ac el membru al familiei, prezent în călătorii, prin țară sau pe alte meleaguri. Iar
fără mașină, lucrurile devin, aproape î ntotdeauna, mai complicate.

Uneori însă, din vina ta sau a celorlalți, maș ina pe car e o conduci poate fi implicată î n
accid ente. Tocmai de aceea, e bine să te asiguri că pornești la drum alături de un partener de
încredere.
O asigurare CASCO reprezintă, de fapt, o masură de siguranță care te ajută să treci cu bine
peste conseci nțele de ordin material ale unui accident. Spre deosebire de asigurarea obligatore,
polița CASCO acoperă avariile provocate de calamități naturale, incendiu, trăsnet, explozie,
precum ș i pe cele rezultate din ciocni ri, loviri, izbiri, zgârieri, că deri de c orpuri pe autovehicul,
derapări, răsturnări ș i chiar furtul sau avariile provocate î n tim pul unei tentative de furt a maș inii.

44
Pe de o part e costurile implicate de reparaț ie a maș inii, pe de altă parte perioada în care nu o
poți utiliza, sunt consecinț e car e îți pot afecta semnificativ a ctivitatea curentă și planurile.

3.2. Rezultatele financiare ale societății Generali în perioada 2013 -2015
Evoluția activității de asigurare și a rezultate lor financiare ale societății este redată în
continuare.
După cum se poate observa în tabelul următor, volumul total al primelor brute subscrise
de Generali SA în perioada analizată, a urmat în cea mai mare măsură trendul pieței de asigurări.
Astfel se poa te observa că cel mai mare volum de prime brute subscr ise s-a înregistrat în anul
2015 , adică 484 mil. lei,
Același trend l -a urmat și segmentul asigurărilor generale (din care fac parte și asigurările
de locuințe), care au atins în anul 2015 nivelul de 414 milioane lei.
Segmentul care a înregistrat scăderi în perioada analizată este cel al asigurărilor de viață,
care a ajuns în 2015 la nivelul de 70 milioane lei, în scădere cu 14 milioane lei față de anul 2013.
Evolutia principalilor indi catori de asigur are in anii 2013 -2015 (milioane lei)
Indicatori Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Prime brute subscrise (mil. lei) 438 462 484
prime brute subscrise asigurari
generale (mil. lei) 354 384 414
prime brute subscrise asigurări de
viața 84 78 70
daune brute pl ătite (mil. lei) 251 240 232
Sursa: Rapoartele fina nciare ale Generali pe anii 2013 -2015

45
Evoluția indicatorilor de asigurare (milioane lei)

În ceea ce privește situația financiară a societății în perioada analizată se poate observa
că aceasta a avut o activitate profitabilă în toți anii, fiind în permanență preocupată pentru
eficientizarea activității. Profitul a avut o evoluție ascendentă, cea mai mare valoare atingându -se
în anul 2015 și anume, 59,69 milioane lei.

Situația indicatorilor financiari (lei)
Indicatori financiari Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Venituri totale 413.840.475 418.172.560 440.002.912
Cheltuieli totale 391.370.816 374.203.215 380.308.439
Rezultat net (profit) 22.469.659 43.969.345 59.694.473

Evoluția veniturilor și a cheltui elilor societății

46
Evoluția profitului

În anul 2015, principal ul obiectiv al lui Generali România a fost îmbunătăț irea
profitabilității printr -o politică a preț urilor corectă , care se traduce prin tarife corecte pe ntru
riscurile asigurate, selecția ris curilor luate î n asigurare, servicii de calitate în procesul de
subscriere și despăgubire. Clientul rămâne în centrul activității Societății, cu o gamă de produse
adaptate nevoilor lui, la un preț conve nabil în condițiile actuale ale pieț ei.
Strategia comp aniei este de a -și concentra atenția și resursele în vederea consolidării
poziț iei sale financiare, gestionării riscului și creării de valoare pentru acționariat și clienț i.
În anul 2015 s -a înregistrat o creș tere a subscrierilor venite din segmentul de as igură ri generale.
Urmă rind constant strategia, Compania este focusată pe businessul non -auto, înregistrâ nd
rezultate mai bune pe linia asigură rilor de sănătate și răspundere civilă generală , unde cele mai
importante contribuții le -au avut canalele agenți ș i brokeri.
Compania a continuat să -și consolideze poziția financiară menținâ nd un portofoliu
echilibrat.

 Strategii și perspective de dezvoltare
Compania are ca scop se rvicii de calitate pentru clienții săi, urmă rind s ă atingă un
portofoliu stabil ș i viabil.
Eficientizarea costuri lor este o activitate permanentă colaborată cu monitorizarea
constantă a portofoliului de produse și a profitabilităț ii acestora. Strategia este constant aplicată,
centrată pe o atentă selecț ie a riscurilor și a volumelor urmărin d creș terea volumului de
disponibilități, și menținerea unei poziții importante pe piața asigurărilor din România. țintele

47
principale vor ră mâne creșterea segmentului de retail prof itabil din portofoliul de clienți ș i
consolidarea segmentului corporate.

 Portofoliu de produse al Societății Generali
Generali este partenerul de incredere care te asigura ca lucrurile tale cu adevarat
importante sunt intotdeauna protejate.
o Persoane fizice:
Auto
Pentru omul modern, mașina este mai mult decâ t un mi jloc de transport. Ea reprezintă un
stil de viață, fie că este aleasă pentru confortul personal, sau al întregii familii. Iar atunci câ nd
ritmul cotidian depinde de aceasta, este bine să știm că orice evenimente neprevă zute vor fi
rezolvate rapid de că tre asiguratorul tau.
Locuinț e
Pentru noi toți casa înseamnă o oază de liniște și armonie, dar și o investiție de care dorim
să ne putem bucura pentru o perioadă îndelungată. Astfel Generali pune la dispoziția clienților
asigurari pentru locuințe adaptate nevoilor acestora .
Sănă tate
Sănătatea este cel mai de preț bun al unei persoane și merită toată atenț ia. Vremuril e s-au
schimbat, ritmul de viață este din ce în ce mai alert, iar exigențele din ce în ce mai crescute duc
la situații î n care serviciile medicale pe plan local sunt insuficiente sau neadecvate. De aceea
Generali a creat o asigurare privată de sănătate, cu acoperire internațională , perfect adaptat.
Viață
Timpu l ne este prieten, atunci cand știm să î l folosim în favoarea noastră. Odată cu
trecerea lui, poți să acumulezi experiență și momente de neui tat împreună cu cei dragi, iar alături
de Generali îl poți face să lucreze pentru tine prin planurile de investiție și protecț ie.

48
Vacanțe și călă torii
Vacanța este, pent ru fiecare dintre noi, momentul în care uităm de griji. Fie că alegem
relaxarea sau aventura, siguranța rămâ ne pe primul plan. Cu asigurarea de călă torie de la
Generali, singura grijă va fi să nu îți uiț i aparatul foto.
Asigură ri accidente
Viața e întotdeauna plină de evenimente neprevăzute. Și din pă cate, nu mereu din cele
mai plăcute. Din fericire, Generali se gândește la sănătatea și siguranța oamenilor. Fie că este
vorba de un accident, de o intervenție medicală , zile de spit alizare, invaliditate permanentă sau
chiar cazuri de deces, acoperă la timp și î n dep lină siguranță cheltuielile medicale, de spitalizare,
și alte cheltuieli aferente intervenț iilor chirurgicale .
o Persoane juridice :
Raspundere civila
În mediul de aface ri responsabilitatea atât în funcțiile de conducere, cât și î n cadrul unor
proiecte importante, se traduce nu n umai prin puterea de decizie, cât ș i prin impactul ace stora î n
activitatea companiei.
Auto
Angajații tăi sunt mereu în mișcare, în deplasări la clienți, în vizite pe șantiere de lucru
ori, bătând orașul în lung și -n lat pentru a -și aduce la î ndeplinire obiectivele comerciale ale
companiei.

IMM
Poliț a de asigur are pentru IMM de la Generali îți oferă protecț ia de care ai nevoie.
Indiferent dacă afacerea ta este în domeniul producției de bunuri materiale, în comerț sau în
domeniul serviciilor, atâta vreme cât ai un IMM, te poț i asigura imediat.

49
Asigurari tehnice
Afacerea ta depinde de buna funcționare a echipamentelor, mașinilor sau utilajelor. Fie că
administrezi o afacere de producție, sau angajații tă i folosesc ech ipamente electronice de birou,
întreruperea funcționă rii acestora poate d uce la pierderi semnificative.
Transport
Bunurile și valorile sunt esenț a afacerii tale. De aceea est e bine ca orice s -ar intampla, î n
timpul transportului, să știi că ești la a dăpost de eventuale pagube nedorite.

3.3. STUDIU DE CAZ – ASIGURAREA FACULTATIVĂ CASCO A SOCIETĂȚII
GENERALI

CONDIȚIILE GENERALE PRIVIND ASIGURAREA CASCO

Condiții Particulare de asigurare:

a. Obiectul asigurării
În baza poliței de asigurare, a prezentelor condiții contractuale și în schimbul primei de
asigurare încasate, Societatea asigură autovehiculele înmatriculate în România sau
autovehiculele noi, nerulate, achiziționate de la unități de specialitate (dealeri auto) locale, având
autorizaț ie de circulație în vederea înmatriculării în România, ai căror proprietari , persoane
fizice sau juridice, au domiciliul, resedința sau sediul în România. Nu sunt admise în asigurare,
cu acest produs, autovehicule în leasing.
În interpretarea și aplicarea condițiilor contractuale, mențiunile și/sau clauzele speciale au
prioritate și completează sau înlocuiesc, prin: polița de asigurare, anexe sau acte adiționale,
prevederile condițiilor de asigurare.
Asigurarea este valabilă numai în condițiile în care aut ovehiculul este utilizat în scopul
declarat de Asigurat și înscris în polița de asigurare. Utilizarea în alte scopuri decât cel declarat,

50
înscris în poliță, conduce la aplicarea prevederilor art. 5 și 6 din Condițiile Generale de asigurare.
Nu sunt admise în asigurare autovehicule utilizate sau deținute de companii ce desfășoară
activități de: transport persoane (inclusiv taximetrie), rent -a-car (închiriere), școala de șoferi,
ambulanță, curierat, pază, protecție și intervenție, transport de substanțe peric uloase, drive
test/demo car (inclusiv “auto la schimb”) precum și: autoturismele cu volan , post de conducere
pe partea dreaptă și autoturismele decapotabile , cu acoperiș de material textil/piele (soft top)

b. Riscuri asigurate
Obligația Societății de a p lăti indemnizația ia naștere numai ca urmare a producerii
evenimentului asigurat.
Societatea îl despăgubește pe Asigurat pentru daunele materiale directe cauzate
autovehiculului asigurat, în perioada de valabilitate a poliței, de producerea unuia din risc urile
cuprinse în varianta de acoperire pentru care Asiguratul a optat, care sunt înscrise în Polița de
asigurare și definite după cum urmează:
 Incendiu, trăsnet, explozie
Societatea se obligă, în limitele și condițiile stabilite în contractul de asigurare să
despăgubească daunele materiale directe produse de incendiu autovehiculului asigurat, atât în
staționare, cât și în circulație.
Se despăgubesc de asemenea, daunele materiale directe cauzate autovehiculului asigurat
de acțiunea trăsnetului și de explozi a carburantului din rezervorul autovehiculului.
În caz de incendiu se acordă despăgubiri și pentru pagubele produse prin afumare, pătare,
carbonizare sau diverse alte distrugeri, precum și pentru avarieri cauzate ca urmare a măsurilor
luate în timpul sting erii incendiului pentru salvarea autovehiculului sau a construcției în care se
află acesta.
Se acordă despăgubiri și pentru pagubele directe produse atunci când explozia s -a produs
la distanță de autovehiculul asigurat, chiar dacă explozia nu a fost urmat ă de incendiu.
 Excluderi
În completarea art. 2.7 din Condițiile Particulare de asigurare și a art. 14 din Condiții
Generale de asigurare, Societatea nu -l despăgubește pe Asigurat pentru:

51
a. daunele determinate de reaua intenție sau “culpa gravă” a Asiguratu lui, precum și a
persoanelor autorizate de acesta să conducă, repare sau păstreze autovehiculul asigurat.
În sensul prezentei excluderi, prin “culpă gravă” se înțelege și folosirea flăcării
neprotejate sau a focului deschis în spațiul în care se află autov ehiculul sau în interiorul acestuia,
respectiv depozitarea în aceste spații sau transportarea cu autovehiculul asigurat a unor substanțe
inflamabile sau explozibile care pot provoca incendii sau explozii.

b. daunele provocate de ardere simplă care nu sunt urmate de incendiu, precum și cele cauzate în
orice fel de acțiunea curentului electric, dar care nu au provocat flacără;

c. daunele survenite în timpul participării autovehiculului asigurat la curse sau întreceri sportive,
la respectivele probe oficiale și la verificările preliminare și finale prevăzute în regulamentul
specific al competiției.

d. daunele provocate în afara drumurilor sau spațiilor special amenajate pentru circulația,
staționarea sau parcarea autovehiculelor.

 Furt
Societatea despăgubește pagubele produse vehiculului asigurat de riscurile de Furt
(sau tentativă de furt), Tâlhărie și/sau Furt parțial (din interiorul autovehiculului numai dacă este
produs prin efracție), obligându -se, în limitele și în condițiile contract ului de asigurare, să
despăgubească pierderea totală sau daunele materiale directe produse autovehiculului asigurat,
atât în staționare, cât și în circulație. Sunt acoperite și avariile produse autovehiculului ca urmare
a furtului sau tentativei de furt.
 Avarii accidentale produse exclusiv autovehiculului asigurat
În limitele și în condițiile contractului de asigurare, Societatea prestează asigurarea pentru
daunele materiale și directe produse autovehiculului asigurat aflat în deplasare sau staționare, de
ciocniri, tamponări, coliziuni, loviri, răsturnări, derapări, căderi, inclusiv de căderea de corpuri
pe autovehiculul asigurat.

52
Dacă avariile vehiculului asigurat Casco s -au produs într -un accident de circulație din
care a rezultat avarierea exclusivă a acestuia (cu excepția cazurilor care reprezintă contravenții
sau infracțiuni la regulile de circulație) sau în alte împrejurari decât un accident de circulație,
avizarea daunelor se poate face direct la Asigurator.
 Evenimente naturale
Asigurare a pentru avarii accidentale acoperă și daunele materiale și directe produse
autovehiculului asigurat ca urmare a furtunii, uraganelor, trombelor de aer, aluviunilor, ploilor
torențiale (inclusiv efecte indirecte ale acesteia), inundațiilor (inclusiv ca urm are a spargerii unei
conducte în locația în care se află autovehiculul) , grindinei, greutatea stratului de zăpadă sau
gheață, avalanșe de zăpadă, alunecărilor sau surpărilor de teren, precum și a cutremurului. Sunt
cuprinse în asigurare și daunele produse de căderea pe autovehicul a unor obiecte, ca efecte
indirecte ale evenimentelor naturale
 Evenimente socio -politice și acte de vandalism
Prin derogare parțială de la prevederile art. 2.7 din Condițiile Particulare de asigurare și a
art. 14 din Condițiile Generale de asigurare, asigurarea pentru avarii accidentale acoperă daunele
materiale și directe produse autovehiculului asigurat ca urmare a tulburărilor / mișcărilor civile,
revoltelor, grevelor, mitingurilor spontane și actelor de vandalism. Se acoperă si daunele produse
de animale în timpul staționării autovehiculului.

Rămân excluse daunele determinate de reaua intenție a Asiguratului, a persoanelor care
conviețuiesc în mod statornic cu acesta, a angajaților precum și a persoanelor autoriza te de acesta
să conducă, repare sau păstreze autovehiculul asigurat.
c. Suma asigurată
Suma asigurată se stabilește potrivit declarației Asiguratului. La stabilirea sumei
asigurate:
– pentru autovehiculele noi trebuie luate în considerare factura de achiz iție, listele de prețuri ale
reprezentanțelor sau cataloagele de specialitate;

53
– pentru autovehiculele vechi se consideră valoarea obținută din valoarea de nou, stabilită pe
baza facturii de achiziție de nou, listelor de prețuri ale reprezentanțelor sau c ataloagele de
specialitate, din care se scade procentul de uzură/depreciere corespunzător vechimii și gradului
de exploatare si de întreținere.

Valorile obținute conform celor de mai sus trebuie să includă taxe vamale, TVA, accize,
etc, după caz.
Echipame ntele suplimentare montate la autovehicul se asigură la valoarea din factura de
achiziție sau la valoarea dată de listele de prețuri ale reprezentanțelor sau de cataloagele de
specialitate. Aceste documente trebuie anexate poliței de asigurare.

d. Declara rea furtului

Prin derogare parțială de la art. 11.4 din Condițiile Generale de asigurare, Asiguratul
trebuie să reclame producerea furtului la Poliție și la Societate în aceeași zi în care a constatat
producerea acestuia. Asiguratul va declarasocietății, în scris, care au fost circumstanțele în care
s-a produs evenimentul.
Cu ocazia reclamării furtului la Societate, trebuie predate setul de
chei/telecomenzile/cheia master, cartea de identitate a autovehiculului in original și certificatul
de înmatriculare al autovehiculului în original, precum și o copie a acestor documente. Pentru
radierea ulterioară a autovehiculului, după plata despăgubirii, Societatea va returna cartea de
identitate și certificatul de înmatriculare în original.
Neîndeplinirea de către Asigurat ori de către prepușii acestuia a obligațiilor prevăzute în
prezentul articol are drept consecință decăderea Asiguratului din dreptul la despăgubire.
Societatea își rezervă dreptul de a solicita orice alte date și documente care pot oferi
indicii r eferitoare la furt și de a efectua orice investigație necesară în scopul găsirii
autovehiculului sau a identificării autorilor. În acest sens, Asiguratul împuternicește Societatea să
verifice istoricul autovehiculului la Reprezentanța mărcii.
Societatea va plăti despăgubirea după expirarea termenului de 60 de zile de la data
înștiințării producerii furtului – perioadă în care cazul va fi investigat de către organele de
Poliție/Parchet – cu condiția ca organele de cercetare să confirme în scris faptul că aut ovehiculul

54
nu a fost găsit și dosarul de daună să fie completat cu ultimul document solicitat de către
Societate.

e. Reparații. Înlocuirea bunurilor furate sau avariate

În afara reparațiilor de urgență necesare pentru transportarea autovehiculului avariat l a
unitatea de specialitate (de reparații) sau la spațiul special amenajat, Asiguratul trebuie să se
abțină de la orice reparație înainte de a primi acordul Societății.

De asemenea, trebuie să conserve urmele și resturile evenimentului până la constatarea
daunei de către Societate, fără ca prin aceasta să i se recunoască dreptul la despăgubire.

Societatea are dreptul:
– să dispună efectuarea reparațiilor necesare repunerii în stare de funcționare a autovehiculului
avariat într -o unitate de specialitate di n lista de service -uri autorizate agreate, afișată pe site -ul
societății.
– să înlocuiască autovehiculul sau părți din acesta care au fost furate, distruse ori avariate cu
unele noi de același fel. În caz de daună totală/furt total, Societatea îl va despăg ubi pe Asigurat
pentru pagubele materiale suferite, prin plata contravalorii reparațiilor sau prin înlocuirea
autovehiculului avariat/distrus/furat cu unul similar celui cuprins în asigurare, potrivit opțiunii
Asigurătorului;
– să intre în posesia reperelo r/pieselor/componentelor rămase în urma reparației.
Societatea va despăgubi contravaloarea costurilor reparațiilor sau înlocuirii pieselor care
au fost menționate în procesul verbal de constatare eliberat de inspectorul de daună, în limitele și
cu respect area condițiilor de asigurare, la nivelul prețurilor practicate de unitățile de specialitate
reparatoare cu care Societatea are încheiate contracte de prestări servicii (decontare directă).

f. Franșiza
În cazul producerii evenimentului asigurat, Societate a va plăti Asiguratului cuantumul
despăgubirii, determinat potrivit prevederilor contractului de asigurare, din care se scade franșiza

55
fixa sau franșiza procentuală (respectiv cea care are valoarea mai mare), care rămâne în sarcina
Asiguratului.
Franșiza f ixă prevăzută în polița de asigurare nu se aplică la stabilirea despăgubirii dacă
dauna a fost produsă din culpa exclusivă a unor terțe persoane, pentru evenimente în urma cărora
Asiguratul CASCO al Societății are dreptul la primirea unei despăgubiri în ba za asigurării
obligatorii de răspundere civilă auto încheiată de terțul vinovat.
Franșiza procentuală stabilită pentru daune totale se aplică și în cazul în care se face
regres din orice cauză.

g. Recuperări î n urma furtului
Asiguratul are obligația să inf ormeze Societatea în termen de 24 de ore de la luarea la
cunoștință a faptului că autovehiculul furat sau părți din autovehiculul avariat au fost recuperate.
Valoarea recuperărilor realizate înainte de plata despăgubirii va fi luată în calcul pentru
micșor area daunei însăși. Pentru tot ceea ce a fost recuperat după plata despăgubirii, Asiguratul
are obligația să restituie contravaloarea acestor recuperări.
În cazul în care după efectuarea plății despăgubirii autoritățile competente recuperează
autovehiculul furat, acesta, prin efectul plății despăgubirii, intră în proprietatea Societății care va
putea exercita toate prerogativele ce decurg din această calitate.

h. Întindere teritorială
Asigurarea este valabilă pe teritoriul României, dacă nu este prevazut alt fel în polița de
asigurare.
Valabilitatea asigurării CASCO – inclusiv a clauzelor speciale pentru care s -a optat – se
extinde în afara teritoriului României, fără plata unei prime suplimentare și fără emiterea unui act
adțional la poliță, pe aceeași perioa dă și cu aceeași acoperire teritorială pentru care Asiguratul a
încheiat tot cu Societatea asigurarea obligatorie RCA. Valabilitatea extinderii nu poate depăși
data de expirare a poliței RCA, respectiv a asigurării Casco (oricare din acestea două expiră
prima).
În toate celelalte cazuri decât cele expuse mai sus (de ex.: extinderea de acoperire nu este
prevazută în poliță, asigurarea obligatorie RCA nu e încheiată tot la Societate, etc.), asigurarea
Casco poate fi extinsă la solicitarea Asiguratului, pentru o perioadă ce nu poate depăși pe cea de

56
valabilitate a poliței, exclusiv prin emiterea de către Societate a unui Act adițional la poliță și
prin plata de către Asigurat a primei de asigurare suplimentare, stabilită în actul adițional
conform tarifelor Soc ietății. În lipsa încheierii Actului adițional în care se prevăd obligatoriu:
perioada de valabilitate a extinderii de acoperire, limita teritorială, condițiile speciale de
acoperire externa (ex: franșize, limitări ale acoperirii), valoarea și condițiile d e plată a primei
suplimentare, asigurarea Casco nu este validă în afara teritoriului României.

Asigurarea extinsă în afara teritoriului României validează pentru aceleași riscuri pentru
care a fost încheiată cea cu valabilitate pe teritoriul României.
Indiferent dacă extinderea valabilității asigurării casco se face fără plata unei prime
suplimentare sau contra cost și indiferent de țările în care acoperirea validează, aceasta este
valabilă în următoarele condiții:
– cu acordarea de ajutor rutier în limita v alorică înscrisă în Polița de asigurare;
– cu aplicarea franșizei procentuale la daună totală (procent neacoperit) prevazută în polița
de asigurare.
În caz de daună asigurată, efectuarea reparațiilor necesare la autovehiculul avariat se va
face într -un atel ier de reparații autorizat pe teritoriul României sau în străinatate, caz în care
nivelul maxim acceptat al cheltuielilor de reparație acoperite nu -l va depăși pe cel practicat de
unitățile de specialitate autorizate ale importatorului oficial al mărcii re spective in România.

57
CONCLUZII

Asigurarea reprezintă contractul încheiat între asigurator și asigurat, prin care asiguratorul
preia riscul asiguratorului în cazul procedurii unui eveniment.
O asigurare CASCO reprezintă, de fapt, o masură de siguranță care te ajută să treci cu bine
peste conseci nțele de ordin material ale unui accident. Spre deosebire de asigurarea obligatore,
polița CASCO acoperă avariile provocate de calamități na turale, incendiu, trăsnet, explozie,
precum ș i pe cele rezultate din ciocni ri, loviri, izbiri, zgârieri, că deri de c orpuri pe autovehicul,
derapări, răsturnări ș i chiar furtul sau avariile provocate î n tim pul unei tentative de furt a maș inii.
Pe de o part e costurile implicate de reparaț ie a maș inii, pe de altă parte perioada în care nu o
poți utiliza, sunt consecinț e car e îți pot afecta semnificativ a ctivitatea curentă ș i planurile.
Societatea de asigurări Genrali în calitate de asigurător care prei a riscul asigurat și cu care
Asiguratul/ Contractantul încheie contractul de asigurare, ale cărei date de identificare sunt
înscrise în polița de asigurare.
Avantajele politei CASCO de la Generali:
 În funcț ie de numărul de ani consecutivi fără daune ve ti primi bonusuri atractive de
reînoire a poliț ei.
 Puteți selecta pachetul CASCO care vi se potriveș te cel mai bine.
 Pentru fiecare poliță CASCO încheiată beneficiati gratuit de ASISTENȚĂ RUTIERĂ 24
/ 24h prin serviciul Assist Plus, tractarea autovehiculelor ned eplasabile.
 Promptitudine în plata despăgubirilor, daunele fiind plătite direct că tre uni tatea
reparatoare prin urmare fără a fi nevoie să fac eti plata reparației și să așteptati decontarea
acesteia
Odată încheiată polița CASCO la Generali a vetii acoperite diverse riscuri care pot duce la
distrugerea, avarierea sau dispariția totală a auto vehiculelor pe care le utilizati , fie dumneavostra
personal, fie pentru a va desfășura activitatea zilnică .
Riscurile acoperite sunt urmă toarele:
 Incendiu sau explozie ;

58
 Acte de vandalism ;
 Evenimente socio -politice ;
 Furt total sau parț ial al autovehiculului ;
 Avarii accidentale cauzate de ciocniri sau loviri ;
 Evenimente natural.
În concluzie, asigurarea ajută la limitarea pierderilor financiare atunci când se produce un
accident, ajută o pers oană să fie rugată pentru un eveniment neașteptat. Aceasta joacă un rol
important în majoritatea planurilor financiare ale unei familii.

59
BIBLIOGRAFIE

 Cr. Bennett, Dicționar de asigurări, Editura Trei, București 2015;
 Tratat de asigurări comerciale, e conomia asigurării, Editura Academiei Române 2013,
autor Lazăr Cistelean și colaboratari;
 Ghid practic pentru agenți de asigurări, asistenți în brokeraj și managerii lor,editura
Uniscar, autor Emilian Oneșciuc;
 I. Văcărel, I. Bercea, Asigurări și reasigu rări, Editura Expert, București 1998;
 Petrescu Eva Cristina – Marketing în asigurări, Editura Uranus, București, 2005;
 Negru Titel – Economia asigurărilor, Editura Fundației României de mâine, București
2003;
 Sferdian, Contractul de asigurare de bunuri, Luminina Lex, bucurești, 2004;
 https://asfromania.ro/legislatie/legislatie -primara -asf;
 https://asfromania.ro/legislatie/legislatie -sectoriala/legislatie -capital/legislatie -secundar a-
cnvm/norme -cnvm ;
 http://www.asigurari -reduceri.ro/ ;
 http://www.destine -holding.ro/ ;
 http://www.csaisc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=70&Itemid=77&
lang=ro ;
 https://www.generali.ro/ ;
 https://www.generali.ro/despre -noi/generali -in-lume/istoria -siglei -generali ;