Studiu corela țional între stima de sine și satisfac ția în cuplu [607278]

Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Psihologie

Studiu corela țional între stima de sine și satisfac ția în cuplu

Teză de licență

Student: [anonimizat]

2017

Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Psihologie

Studiu corela țional între stima de sine și satisfac ția în cuplu

Teză de licență

Student: [anonimizat]: Lect. Univ. Dr.

2017

Rezumat
În cadrul aceste lucrări s -a abordat problematica satisfacției în viața de cuplu,
corela tă cu stima de sine a partenerilor. Important de pre cizat este faptul că, am ales să
abordez ideea de cup lu conjugal, nu de familie, însă am realizat o serie de corelații cu
vârsta partenerilor și cu durata relației.
Prin intermediul acestei lucrări s -a realizat practi c un studiu asupra elementelor
care intervin în determinarea satisfacției cuplului sau, dimp otrivă, a insatisfacției.
În urma cercetării realizate s -a constat faptul ca atât stima de sine cât si
satisfacția dintre parteneri sunt elemente independente și nu depind unul de celălalt.
Stima de sine însă depinde și de vârstă și de durata relației, însă nu depinde de
satisfacție și nici invers.
Studierea cuplurilor reprezintă așadar o temă foarte importantă pentru psihologie
si nu numai. Identificarea tuturor elementelor care determină insatisfacția în cuplu poate
determina soluționarea unor foarte multe probleme de cuplu cu care partenerii se
confruntă.
Practic, scopul acestei lucrări a fost acela de a afla în ce măsură stima de sine
crescută a partenerilor determina un grad crescut de satisfacție în cuplu, însă media
reultatelor obținute nu a indic at un nivel maxim nici de stimă de sine, nici de satisfacție
în cuplu.
Deși nu există o corelație evidentă între stima de sine și satisfacția în cuplu, nu
înseamna că cele două elemente nu au legătură între ele și, într -o formă sau alta,
influențează viața de cuplu.
Corelația între cele două elemente studiat e ar fi putut exista însă doar dacă
valorile obținute ar fi fost altele. În acest context, se poate spune că utilizarea unui alt
eșantion de cercetare ar fi putut conduce în mod automat și la alte rezult ate.
Concluziile la care s -a ajuns în final au fost relativ previzibile și în concordanță
cu studiile anterioare, însă acest fapt nu înseam nă că tema nu mai poate fi aprof undată
și extinsă, chiar la nivel internațional.

Abstract
Couples are often uncertain about what to expect from the process of couples
therapy. They are not sure of what to expect of the therapist or even if the therapist has
any expectations of them.
Couples often seek couples or marriage counseling when relationship problems
begin to interfere with daily functioning or when partners are unsure about continuing
the relationship.
Couples often approach counseling with the expectation that a thera pist can help
in some way —though they may not know just how they expect the therapist to help.
Some couples may want to develop better communication skills, enhance intimacy, or
learn to navigate new terrain in their lives. Others may expect the therapist to mediate
their arguments, or take sides and declare which partner is right.
All couples argue sometimes, but when insults, criticism, intimidation, threats,
humiliation, or stonewalling become commonplace, the relationship enters the realm of
emotional abuse .
Signs of emotional or psychological abuse are often more subtle and harder to
recognize than those of physical abuse , although the psychological impact of emotional
abuse is likely to be as severe as or worse than that of physical abuse.
Healthy boundaries are not present in abusive relationships , and this fact may
make the therapy process difficult or impossible, as the safety of each partner is
paramount to ensuring positive treatment outcomes. Some therapists will not engage in
relationship counseling if violence has occurred, unless and until both partners show
tremendous growth in the areas of boundaries and safety.
I understood this theme because I understand the real issue, both for couples in
particular, but also for society in general. I consider that improving the marital
problems could facilitate the way to social wealth and presenting more theoretical
arguments for this represents a big step in achieving this ambitious objective.

Cuprins:
Introducere
1. Capitolul 1: Cuplul conjugal, solidaritate, intimitate
1.1. Cuplul: aspecte generale
1.2. Alegerea partenerului in cadrul cuplului
1.3. Iubirea conjugală
1.4. Cuplul conjugal – între funcționalitate și disfuncționalita te
2. Capitolul 2: Satisfac ția și stima de sine în via ța de cuplu
2.1. Definirea conceptului de satisfacție personală
2.2. Personalitatea partenerilor și sastisfacția
2.3. Stima de sine în viața de cuplu – vector al dezvoltării satisfacției personale
2.4. Bariere în atingerea satisfacției personale în viața de cuplu
2.4.1. Stresul
2.4.2. Diferențele de personalitate și locul de muncă
2.4.3. Problemele de comunicare
2.4.4. Infertilitatea
3. Capitolul 3: Aspecte ale comunicarii în relatia de cuplu
3.1. Rеlаtiа dе cuplu si fаctorii fаvorizаnti аi аcеstеiа
3.2. Cuplul mаritаl și pеrsonаlitаtеа soților
3.3. Tipuri dе rеlаții dе cuplu
3.4. Bаriеrе dе comunicаrе in rеlаtiа dе cuplu
3.5. Еvolutiа comunicаrii in cuplu
3.5.1. Comunicаrеа lа nivеl psihologic
3.5.2. Comunicаrеа lа nivеl fizic
4. Capitolul 4: Stilul de atasament si satisfactia comunicarii in realtia de cuplu
4.1.Sаtisfаcțiе și insаtisfаcțiе mаritаlа
4.2. Fаctorii cаrе influеntеаzа sаtisfаctiа mаritаlа
4.3.Stilul dе аtаșаmеnt
4.4.Аtаșаmеntul și intimitаtеа în rеlаțiilе dе cuplu
4.5 Idеntitаtеа dе sinе și intimitаtеа în rеlаțiilе dе cuplu
4.6. Comunicаrеа conjugаlа
4.6.1. Strаtеgii dе comunicаrе distructivе
4.6.2. Strаtеgii dе comunicаrе constructivе
5. Metodologia cercetării
5.1. Context
5.2. Obiective le cercet ării
5.3. Ipoteze le cercet ării
5.4. Eșantionul și eșantionarea
5.5. Instrumente de cercetare
5.6. Operaționalizarea variabilelor
5.7. Modelul cercetarii
6. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute
6.1. Testarea ipotezelor
6.2. Discuții
7. Limite și direcții viitoare ale cercetării
8. Concluzii
9. Bibliografie
10. Anexe

Introducere

Lucrarea de față își propune să analizeze problematica staisfactiei personale
dintre parteneri in viata de cuplu.
Motivația alegerii acestei teme constă în dorința de a analiza atitudinile
partenerilor conjugali cu privire la funcționalitate , precum și identificarea strategiilor
acestora de mediere a conflictelor care apar în cuplu.
Pornim astfel de la ipoteza potrivit careia, „cu unele excepții, majoritatea
partenerilor se căsătoresc din dorința de a construi un cămin fericit în cadrul căruia să -și
materializeze toate visurile și idealurile cu privire la familie. De la simpla atracție spre
celălalt până la iubirea matură în care echilibrul funcțional confirmă calitatea unui
cuplu fericit, toți partenerii își proiectează fericirea conform propriilor visuri și pretenții
de îndeplinire’’. (Apostu, I., 2013, p.369)
Astfel toți partenerii își asumă responsabilitatea tipului de convietuire care cred
că li se potrivește cel mai bine, fără presiunea unor norme de conviețuire impuse de
societate care ar putea aduce nefericire în viața lor, a ceștia fiind liberii să aleagă. ,,Am
ajuns, iată să avem nevoie de cineva, dar mereu de altcineva, numarul partenerilor unui
individ de -al lungul vieți crescând necontenit’’. (Mitrofan, I., Ciupercă, C. , 2002, p.13).
Am ales această temă ca urmare a faptul ui că am înțeles impotanța reală a
problematicii, atât pentru cupluri în mod particular, cât și pentru societate, în general.
Consider că ameliorarea problemelor conjugale ar putea f acilita calea către
bunăstare socială, iar prezentarea mai multor argumente teoretice în acest sens
reprezintă un pas important spre atingerea acestui obiectiv ambițios.

1. Capitolul 1: Cuplul conjugal, solidaritate, intimitate

1.1 Cuplul: A specte generale
Cuplul conjugal reprezintă unicul grup social caracterizat de determinările
naturale și biologice, singurul în care legăturile de dragoste capătă o importanță
primordială prin interacțiunile multiple și determinante între toți membrii săi.
Cuplul se referă la acea relație dintre două persoane (de regulă de sex opus)
legate doar prin dragoste.
Psihologia vorbește despre cuplu ca fiind integrat în cadrul familiei. În acest
sens, cuplul conjugal ajuns la stadiul de familie joacă un rol foarte important în
structurarea și formarea personalității copilului. Părinții influențează foarte mult copiii
prin concepția lor despre lume și despre viață, dar și prin comportamentele,
temperamentele, atitudinile, dorințele lor, gradul lor de toleranță.
Familia constituie de fapt factorul primordial al formării și socializării
copilului, fiind primul său intermediar în relațiile cu societatea și tot aceasta constituie
matricea care imprimă primele și cele mai importante trăsături caracteriale și morale,
atitudinile pe care copilul le adoptă în familie punând bazele conduitelor viitoare. De
asemenea, familia reprezintă locul în care sunt construite prototipuri pentru toate
tipurile de relații sociale (de supraordonare sau subordonare, de complementaritate sau
de reciprocitate). (Nichols, M.,P., Schwartz, R.,C., 2005, p. 109 -112)
Cuplul ar putea fi definit astfel ca drept o structură bipolară, de tip bio –
psihosocial, fundamentată pe interdeterminismul mutual în cadrul căruia partenerii se
satisfac, se stimul ează, se susțin, se dezvoltă reciproc și se realizează ca și
individualități biologice, afective și sociale, unul prin intermediul celuilalt. (Mitrofan,
I., 1989 p.59).

Astfel, partenerii se susțin reciproc, se dezvoltă și se realizează unul prin
interme diul celuilalt, dar nu întotdeauna se întâmplă asta, nu tot timpul considerăm că
existența noastră depinde de altcineva, însă în subconștient, toți avem această profundă
convingere cum că, pentru a ne simți împliniți, fericiți și în siguranță avem nevoie d e
celălalt. (Mitrofan, I., Ciupercă, C., 2002, p.9)
Funcționalitatea normală a cuplului poate fi urmărită din perspectiva factorilor
interpersonali pe baza unor paternuri relaționale diferite. Aceste paternuri au fost
consolidate de -a lungul istoriei ca pa rte a relațiilor cu figurile semnificative, în situația
în care individul dezvoltă modele de lucru interne, modele de comportament față de alte
persoane semnificative, inclusiv modalități de răspuns la conflict și nemulțumire.
În contextul abordării psihol ogice, logica dezvoltării cuplului, precum și a
familiei nu corespunde cu logica dezvoltării societății. Societatea și familia sunt
simbiotice și sinergice doar într -o anumită măsură, dar, luând în considerare atât
obiectivele societății, cât și pe cele al e familiei, ar putea să fie privite chiar ca
antagoniste.
Relația de cuplu trebuie întotdeauna înțeleasă în special ca grup uman
fundamental și ca realitate socio -umană determinată de relațiile de cuplu, de cele
parentale dar și de legăturile implicate în succesiunea generațiilor și în viața domestică
în comun. „Modul de adaptare și implicare atât psihic dar și comportamental a
partenerilor dintre un cuplu este diferit în funcție de forma de dragoste manifestată. El
ne prezintă două feluri de iubire (drago ste romantică si dragoste pătimșă). Dragostea
pătimașă face referire la o legătură generică între iubire și atașament sexual. Diferența
dintre dragoste pasională și dragoste romantică este data de faptul că în dragostea
romantică iubirea predomină asupra d orinței sexuale care este specifică mai degrabă
dragostei pasionale.,, (Giddens, A., 1992, p. 40)
Diferența dintre cele două tipuri diferite de dragoste poate fi da tă și de vârstele
partenerilor. Dragostea la vârstele tinereții este diferită de cea de la v âstele adulte, acolo
unde atât interesele cât și sentimentele devin diferite și nu se mai bazează neapărat pe
iubire ci, mai degrabă pe atașament.
Foarte importantă în dezvoltarea unei relații sănătoase este și intimitatea, care,
indiferent de vârstă, este absolut necesară. „Intimitatea sau, poate mai concret,
intimitatea psihologică nu trebuie confundată nici cu sexualitatea dar nici cu
familiaritatea fiind unul dintre secretele menținerii cuplului. Evident că în
comportamentul socio -afectiv al oricărui c uplu este integrată și sexualitatea însă
intimitatea nu se substituie neapărat sexualității.” (Mitrofan, I., Ciupercă, C., 1998, p.
250)
Intimitate simțim și în grupul de prieteni și chiar alături de familie, ea asigurând
nevoile noastre de securizare, de afiliere, de solidaritate, oferindu -ne resurse de
eficiență socială și un mediu în care ne simțim în siguranță și încrezători în propria
persoana prin susținerea oferită de persoana de lângă noi.

1.2 Alegerea partenerului in cadrul cuplului
În vederea dezvoltării unei relații de cuplu sănătoase, foarte importantă este și
alegerea partenerului potrivit, mai ales în condițiile în care este vorba despre un
partener de viață care, ulterior poate deveni soț sau soție.,,Un cuplu tradițional anost și
măcinat d e monotonie, supus dezintegrării, dar condamnat să -și ducă crucea care, ironia
soartei, a fost construită de alții’’. (Ciupercă, C., 2000, p.71)
Pornind de la societățiile tradiționale unde comunitatea era cea care propunea
cine se poate căsători și cu cin e, unde părinții alegeau ce este mai potrivit pentru copii

lor, observam că această alegere nu era bazată pe iubire, ea constând în criterii de ordin
material precum apartenența la o familie respectată sau cu multă avere.
Detașarea de la regulile trecutul ui și de la obiceiul tradițional ne aduce în
situația de a observa că în cuplul modern nu mai contează acele norme sociale ca re îi
obligau oarecum pe tineri să se căsătorească, principalul motiv care stă la baza
căsătoriei cuplului modern fiind dragostea.
În prezent alegerea partenerului de viață nu mai este realizată de către rude, iar
așteptările partenerilor de cuplu pot fi dintre cele mai convegente sau pot fi divergente,
speranțele pe care unul și le pune în celălalt să nu corespundă cu ceea ce este ce lălalt.
(Mitrofan, I., Mitrofan, N., 1996, p. 42) . Fiecare dintre noi avem aceste speranțe în care
credem cu tărie dar nu vrem să vedem adevăratele lucruri care contează cu certitudine și
ne impunem să le vedem în celălalt.
Aceiași autori mențion ati mai sus ne vorbesc despre importanța alegerii
partenerului și despre modul coevoluției maritale de a rămane cât mai mult timp alături
de partener, acesta bazându -se pe ,,principiul complementarității celor două persoane
care se iubesc, evident în cadr ul mai larg al unei similatități socio -culturale.,, (Idem., p.
4)
În aceste condiții, evoluția relațiilor conjugale dintre doi parteneri nu
urmărește, în mod deosebit un echilibru ,,cantitativ’’ al volumului de sentimente dar,
după o anumită peri oadă de cunoaștere, necesitatea feedback -ului apare ca un răspuns
pozitiv la acel ,,te iubesc”. (Apostu, I., 2013, p.154).
De asemenea, evoluția parteneriilor în cuplu se referă la modul de cunoaștere
în care partenerii își dezvoltă și clarifică senti mentele, descoperă compatibilitatea sau
incompatibilitatea, emoțiile și așt eptările unul față de celălalt. ,,Unul dintre secretele
fericirii conjugale este capacitatea unui cuplu de a se crea și recrea continuu, unde cele
două personalități angajate se afir mă, se dezvoltă unul prin intermediul celeilalte,,
(Mitrofan, I., 2008, p.62).
Așadar, indivizii care formează relația au proprile valori, principii și păreri, dar
trebuie să ajungă la o înțelegere, un consens pentru o durată cât mai mare.

1.3. Iubirea co njugală
Iubirea conjugală reală tinde sa fie într -o oarecare măsură și altceva, ea este
,,creația comună a două personalități, una prin intermediul celeilalte, în situația
specifică și complexă a paternintății maritale al cărui cadru sigur, recunoscut și
respectat este căsătoria’’. (Idem, p. 108).
Consider că, iubirea conjugală este cunoașterea pe deplin a celuilalt, momentele,
emoțiile și iubirea trăită alături de persoana respectivă , reprezintă tot ceea ce înseamnă
iubire în cadrul cuplului. ,,Deseori se confundă iubirea cu mirajul îndrăgostirii și mulți
se așteaptă ca aceasta să perpetueze la infinit iar când se produce decepția, se produce
fie brutal fie neconform cu așteptările mutual proiectate’’. (Mitrofan, I., Mittrofan, N.,
1996, p. 48 )
Sunt de părere că indivizii care formează o relație intră în aceasta având
propriile valori, principii, părerii despre cum își doresc ca această relație sa fie, în sens
contrar neputându -se vorbi despre existența unei relații. Dar de cele mai multe ori,
oamenii așteaptă doar ceea ce își doresc și aud doar ceea ce își doresc să audă , ceea ce
de multe ori rezultatul este ca așteptările să fie în neconcordanță cu ceea ce își dorește
celălalt.
Iubirea tinde de multe ori să se apropie de cele două forme de dragoste, opuse
până nu demult: dragostea pasională și dragostea conjugală. (Ciupercă, C., 2000, p.
130)

De asemenea există unele cupluri care văd dragostea doar la suprafață și
așteaptă ceea ce doresc să primească, realizând la un moment dat că nu a fost iubire ci
doar o atracție și că iubirea este ceva mai mult și mai profund.
De aceea consider că iubirea conjugală are la bază atât dragoste cât și
înțelegere, dar și atracție fizică, trebuie doar să învățăm să înțelegem d efectele celuilalt
ca fiind calități și să acceptăm persoana de lângă noi așa cum este.
În concluzie cred ca există o forma de iubire care să fie denumită matură și
care să cuprindă elemente importante din toate domeniile sociale care alcătui esc o
relație stabilă între doua persoane.
Cei care îndeplinesc aceste condiții și se bucură de o astfel de relație ar trebui
să aprecieze și să păstreze această iubire, apelând la înțelegerea și suținerea partenerului
și chiar la compromisuri pe ntru ca relația să funcționeze în continuare, bineînțeles dacă
se dorește acest lucru de către ambii parteneri.

1.4. Cuplul conjugal – între funcționalitate și disfuncționalitate
Diverse dispute și neînțelegeri motivate sau nemotivate, diferite dificultăți în
asumarea unor roluri, problematici de ordin sexual, împărțirea inechitabilă a
responsabilităților, gelozie, probleme de socializare și comunicare, infidelitate, dorința
de a s prijini un partener care se confruntă cu o criză de personalitate sunt doar o parte
dintre topicele care au legătură cu un nivel scăzut al satisfacției maritale, pentru care se
poate solicita ajutor specializat.
Cuplurile din zilele noastre se confrunt ă cu serioase probleme, multe dintre
acestea fiind de comunicare, de relaționare sau de așa -numitele nepotriviri de caracter.
În zilele noastre se simte o nevoie acută de reală adâncire a cunoașterii despre
procesul comunicării sub toate aspect ele și formele sale. Atât la nivelul individului, cât
și în ceea ce privește colectivitatea în care acesta trăiește, se observă o creștere
constantă și accentuată a interesului pentru problematica comunicării.
Zi de zi ne confruntăm cu apariția de noi art icole, cărți, se întâmplă des să luăm
parte la o serie de workshop -uri sau training -uri care au ca scop îmbunătățirea
comunicării, eficientizarea și dezvoltarea sa. Comunicarea este absolut vitală în absolut
toate domeniile.
Barierele în comun icarea de cuplu se pot produce atunci când receptorul
mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greșit sensul pe care emițător ul a
vrut să i -l dea. Scopul studierii comunicării este acela de a reduce cauzele care
provoacă aceste fenomene. Barier ele pot fi identificate în orice sistem comunicațional și
de aceea e mai corect să spunem că mesajul transmis n u e niciodată mesaj receptat.
În ciuda tuturor eforturilor, un număr foarte mare de bariere se pot interpune în calea
unei comunicări eficien te în cuplu. Un obstacol major este reprezentat de faptul că
niciun mesaj nu este receptat exact în forma în care acesta a fost emis (Băban, A.,
2003, p. 83) .
Alte motive de conflict conjugal pot fi generate și de lipsurile materiale și
financiare, de anu mite tipuri de dependețe, de sit uații de boală, însă și de carieră.
În momentul de față, tot mai mulți tineri se axează pe reușita profesională și își
neglijează astfel parten erii de viață, determinându -i astfel să recurgă la gesturi de
infidelita te. Cu toate acestea însă, printre cele mai frcvente motive de divorț se numără
așa-numita nepotrivire de caracter, care se pare că reușește să destrame foarte multe
cupluri.
De cele mai multe ori, conflictele în viața de cuplu apar tocmai ca urmare a
apariției acestor numeroase bariere în comunicare. Într -un fel sau altul cu toții suntem
implicați în diferite conflicte.

Abordarea ordonată și sistematică a acestora reprezintă o reală necesitate cu atât
mai importantă cu cât nevoile și temerile care ne cond uc în situațiile conflictuale nu
sunt conștientizate de toți cei implicați. Conflictul poate fi atât pozitiv cât și negativ, în
funcție de modul în care îl privim.
Conflictul la nivelul cuplului ,,constituie o iminență în evolutia interacțională
conjugala, având în esență o valoare dinamogenă și catharctică în procesul
interacomodării diadice’ (Mitrofan, I., Ciuperca, C., 2009, p 138).
În concluzie se poate formula ideea că ,, nocivitatea comportamentului
interacțional conflictual este certă numai pentru anumite formule de manifestare,
saturate tensional, continuu sau intermitent. (Idem p. 142)
Putem spune că există foarte puține cazuri în care cuplurile să nu aibă la un
moment dat în relație anumite situații conflictuale. Însă, pentru a ev ita aceste conflicte
la nivele de cuplu, este foarte important să știm de la ce pornesc aceste discuții și cum
trebuie rezolvate. ,,De multe ori, în prima parte a relației conjugale, fiecare preferă mai
mult să participe la fericirea celuilalt, uneori inv estind în idealurile celuilalt chiar și
atunci când sistemul său de valori diferă de cel al partenerului’’. (Apostu, I., 2013, p.
368). Atunci când vorbim despre începutul unei relații după cum spune și autorul în
citatul de mai sus , totul se rezumă la a i nvesti tot ceea ce avem mai bun în celălalt fără a
te gândi și la proriile tale nevoi.
Indivizii în relație sunt destul de diferiți de aceea nivelul lor de comunicare poate
fi uneori scăzut, ei neconștientizând diferențele și ajungându -se astfel la conflict.
Partenerii trebuie să accepte comportamentul celuilalt, să învețe să se formeze unul pe
celălalt în cadrul unei relații chiar dacă acest lucru poate însemna renunțarea la anumite
valori, principii, schimbările fiind necesare la nivel de cuplu , nu individual.
Se spune că în cazul femeilor , simțurile sunt mai dezvoltate ca în cazul
bărbaților, astfel , într-o lume a femeilor, deci de o mare receptivitate, ea se așteaptă ca
el să -i interpreteze limbajul verbal, vocal și trupesc și să -i anti cipeze nevoile asemeni
unei femei. Femeia presupune că bărbatul știe ce vrea ea sau de ce are nevoie, când el
de fapt nu -și dă seama de nimic, iar în această situație ea începe să-l acuze că este
„Insensibil -Habar nu ai de nimic!” Iar barbații de pretutind eni răspund invariabil.,, Dar
ce-ai vrea, să -ți citesc gândurile? Studiile arată că bărbații nu sunt în stare să citească
gândurile’’(Peasse, A., Peasse, B., 2001, pp. 51 -51)
La femei, ,,nevoia de siguranță necesită ca soțul să fie un suport constant,
prezent în momentele importante și să rezolve diversele probleme ale familiei
împreună. El trebuie să -și manifeste iubirea și să -i asigure soției sentimentul de
siguranță, de confort psihologic.
Pentru femei comunicarea verbală este mai importantă decât cea f izică. De
aceea ele au nevoie de timp în care să discute în liniște despre anumite probleme
banale, cotidiene. Deși aceste discuții par lipsite de importanță pentru soți, ele sunt
importante pentru menținerea unei atmosfere de deplină înțelegere,, (Mitrof an, I.,
Ciupercă, C., 2002, p. 170).
Așadar se poate spune că femeia, în comparație cu bărbatul folosește
comunicare și în alte scopuri. La bărbați, predomină nevoia de respectare a eu -lui.
Nevoia de confort fizic și psihosexual este important a pentru bărbat. Hrana și sexul nu
sunt separate, evident, de confortul psihologic relațional al soțului, iar zicala ,,Cea mai
bună cale spre inima unui bărbat trece prin stomac”, include o parte de adevăr.
Respectul pentru ,,masă’’echivalează cu grija pent ru echilibrul fiziologic al celuilalt.
De asemenea inițiativa sexuală a soțului, la care nu se răspunde de cele mai
multe ori, poate trece drept un ,,semn’’ de lipsa a iubirii, de neglijare, de respingere.
Refuzul naște frustrare, iritabilitate, neîncredere în sine’’. (Idem, p. 172). Acesta este un

alt exemplu în care pot apărea conflicte în relația de cuplu, însă, pentru a evita
conflictul, bărbatul trebuie să -și comunice nevoile iar femeia să le înțeleagă.
De asemenea, poat e însemna adaptarea la nevoile celuilalt, ele trebuie discutate și
înțelese de ambele persoane, pentru ca atunci când sunt acceptate și înțelese doar de una
dintre parți pot fi dăunătoare relației.
Gary Smalley (2005, p. 242) afirmă că ,,fiecare dintre noi are propria culoare și
simte nevoia de a fi prețuit pentru unicitatea acelei culori. Ne străduim cu toți i să ne
schimbăm să devenim mai buni. Dar culorile noastre rămân cam aceleași de -a lungul
anilor’’.
Încercăm tot timpul să dăm ce este mai bun din noi pentru ca relația să me argă
și să evităm conflictele dar nu întotdeauna lucrurile stau cum am dori. Comunicarea
este foarte importantă în viața de cuplu iar atunci când aceasta lipsește are în mod sigur
de suportat lucruri neplăcute. Importanț a unei relații de comunicare este de neînlocuit .
,,Comunicarea bazată pe respectul pentru adevăr, considerația pentru celălalt și
disponibilitatea de a împărți percepții, idei, trăiri sau dorințe personale este esențială
pentru o uniune durabilă, armonioas ă si autentică’’(Nuță, A., 2006, p. 138). După cum
spune autorul în acest citat , înțelegem că este foarte importantă comunicarea și
ascultarea, înțelegerea și resp ectarea între cei doi parteneri . O bună relație în care
împărtășim la comun sentimente de fer icire, bucurie, dorințe dar și supărari într -un
mod în care să fie acceptate pozitiv de cei doi parteneri încat să evite conflictele, pot
duce la o relație reușită.
Fidelitatea este de asemenea foarte importantă în relația pe care o are un
cuplu, iar atunci când aceștia nu au limite bine stabilite, când încrederea nu este
suficient de mare, poate apărea cu usurință gelozia. Femeile cât și bărbații au diferite
motive pentru a fi infi deli ,,spre deosebire de bărbaț i, femeile infidele nu caută aventuri
sau aventuri erotice incitante. Deși există excepții de la această regulă, de cele mai
multe ori femeile care își înșeală partenerii au impresia că nu sunt iubite, se simt
neglijate și, într -o aventură caută și siguranță și apropierea de care nu au parte alături de
partenerul lor’’ (Peasse, A., 2007, p. 78).
Consider că nu este foarte simplu să vorbim despre fidelitate în cadrul unei
relații, unde lucrurile nu stau destul de bine. De aceea este important să se spună de la
începutul relației cum fiecare dintre ei văd fidelitatea și să se ajungă la un acord comun
în privința așteptărilor.
În orice cuplu relația pornește de la iubire, respect și încredere, de aceea
fidelitatea reprezintă baza unei relații stabile și armonioase. Siguranța și fidel itatea de
care au nevoie femeile în cuplu sunt necesități normale la baza relației.
Iulian Apostu (2013, p. 421) privește gelozia ca ,, o teamă a cuiva de a pierde
ceea ce el consideră a fi un bun personal. Această temă poate fi reală, potenția lă sau în
totalitate imaginară” . Gelozia reprezintă lipsa de neînc redere la unul dintre parteneri
când acesta simte că celălalt îi ascunde anumite lucruri sau când anumite probleme nu
mai merg rezolvate, acesta poate provoca stare de durere, suferință nu doar persoanei
geloase cât și celuilalt partener.
,,Suferinzii de gelozie cronică nu se mai pot controla, nu se mai pot purta
civilizat, de aceea dușmanul cel mai aprig al gelosului este el însuși. Ei nu își asumă
responsabilitatea pentru ceea ce fac deoarece obișnuiesc să își arunce vina pe ceilalți, în
mod deosebit pe partener’’ (Mitrofan, L., 2002, p. 168).
De regulă, în cazul situațiilor în care apare gelozia, pot exista câteva diferențe în
modul în care atât femeile cât și bărbați se comportă atunci când sunt geloși: bărbatii
manifestă gelozia în special privitor la activitatea sexuală a partenerelor lor, iar femeile
sunt mai geloase la implicarea emoțională a partenerilor. Bărbații tind să nege

sentimentele lor de gelozie dar le exp rimă adesea prin furie și violență, în timp ce
femeile admit sentimentul dar manifestă depresie. ,,Bărbații tind să acuze partenerele pe
când femeile tind să se autoacuze’’(Nuță, A., 2006, p. 83).
În cuplu gelozia apare când cele două perso ane nu respectă înțelegerile și
regulile dintre ei, când sunt nesiguri de sentimentele și de modul în care se desfășoară
relația în acel moment al vieții lor. Așadar, gelozia poate fi o frică atât reală cât și
imaginară produsă de sentimentul de nu a pierd e dragostea, de a nu rămâne singuri.

2. Capitolul 2: Satisfac ția și stima de sine în via ța de cuplu

2.1. Definirea conceptului de satisfacție personală
Satisfacția poate fi înțeleasă ca drept o stare de bine, la care individul aspiră,
intotdeauna. Această stare de satisfacție apare odată cu îndeplinirea unor anumite
obiective propuse ori cu diverse realizări sau solutionari ale unor probleme, mai mult
sau mai puțin personale.
Satisfacția se referă așadar, la maniera în care indivizii își evaluează singuri
viața. S -a stabilit astfel că toate aceste evaluări cuprind reacțiile emoționale ale
indivizilor la anumite evenimente, la propriile lor stări și judecați pe care de fapt și le
formează asupra starii de bine, împlinirii personale, satisfacției în diverse domenii
particulare, cum ar fi căsătoria și profesia. Această satisfactie a prezentat un mare
interes în studiile referitoare la ceea ce omul profan numește fericire sau satisfacție.
Pe această temă s -a realizat insa și un model al satis factie i psihologice alcatuit
din 6 dimensiuni: (Bowlby, J., 2011, p. 95)
 acceptarea de sine – atitudine si imaginea pozitivă față de propria persoana,
acceptarea si mulțumirea față de toate aspectele eului, calitățile sau defectele,
percepția pozitivă față de viață proprie;
 relații pozitive cu cei din jur – relații satisfăcătoare, bazate pe încredere, pe
empatie, afecțiune, intimitate;
 autonomie – autoedeterminare, independență, capacitatea de a putea face față la
presiunea de conformare, de autoreglare și evaluare a celorlalti într -o manieră
stabilă, consistentă cu anumite standarde personale;
 controlul permanent al mediului – sensul în competența de a se descurca astfel
intotdeauna cu mediul altuia, abilitatea de a controla o mare varietat e de
activități externe, de a utiliza o serie de resurse și de oportunități desponibile,
abilitatea de a putea negocia pentru a dezvolta convergența dintre me diu și toate
nevoile personale;
 obiectiv în viata – direcția personală, sensul existențial, gândi rea obiectivelor în
viață;
 creșterea individuală – sentimentul dezvoltării permanente, al expansiunii
individuale, deschiderea la noi tipuri de experiențe, abilitatea ascendentă de a
putea integra autocunoașterea cu eficacitatea individuală.
Este foarte i mportant de precizat și faptul că, satisfacția personală în viața de
cuplu se află într -o strânsă legătură cu satisfacția profesională. Astfel că, un loc de
muncă bine plătit, flexibil, relaxant, care oferă diverse tipuri de oportunități și de
posibilități de promovare va conduce, automat, la satisfacție personală, la o stare de
bine.
Nivelul de bază al satisfacției este astfel determinat de propria personalitate.
In acest context, indivizii cu anumite personalități vor experimenta anumite tipuri de
evenimente (extraverții au mai multe șanse să călătorească sau să capete un statut mai
înalt în munca pe care o exercită, iar aceste evenimente influențează nivelul mediu

individual al satisfacției); evenimente neobișnuite pot muta un individ deasupra sau su b
nivelul de bază, dar, indivizii vor reveni la nivelul de bază odată ce evenimentele revin
la normal. (Avram, E., 2009, p. 112).
În literatura de specialitate, termenul de satisfacție îl mai întâlnim și sub
denumirea de autoeficacitate. În acest sens, o cercetare interesanta a testat din punct de
vedere empiric măsura reala în care toate schemele metodologic -idiografice față de
toate cele nomotetice permit astfel identificarea tuturor amprentelor comportamentale
coerente. Autorul pornește astfel de la obs ervația potrivit căreia autoeficacitatea
reprezinta o funcție dependentă de autopercepția subiectivă a persoanei in cauza, atât cu
privire la propriile tipuri de posibilități, cât și la gradul real de dificultate al situației cu
care aceasta se confruntă. Ambele tipuri de evaluări fiind strict subiective, ar fi de
așteptat faptul ca într -una și aceeași situație doi indivizi diferiti să varieze idiosincrazic.
Ipoteza de la care s -a pornit astfel a fost aceea că toate percepțiile consiștiente de
autoeficacita te crescută sau scăzută ar putea să apară de -a lungul multor tipuri de
contexte situaționale, doar în cazul în care acestea din urmă dispun de aproape aceeași
relevanță subiectivă în raport cu toate schemele personale. Rezultatele obținute au
demonstrat că percepțiile de autoeficacitate, în cadrul contextelor relevante pentru
punctele tari, au fost astfel semnificativ mai mari comparativ cu toate punctele slabe
atunci când s -a aplicat astfel schema de analiză idiografică. (Roussillon, R., 2010, p.
53)
Așada r, fie că discutam despre buna stare personală, eficacitate ori stare de bine,
tot la satisfacție personală ne referim de fapt. Iar atunci când ne referim la satisfacție
personală trebuie să luăm în calcul toate realizările, împlinirile, obiectivele atinse ,
precum și tot ceea ce provoacă fericire, bucurie si satisfacție.
Orice individ poate ajunge deci la satisfacție personală, atât timp cât este bine
motivat și își dorește cu adeavărat să -și ducă la îndeplinire toate planurile pe care și le
conturează sing ur în minte.

2.2. Personalitatea partenerilor și sastisfacția
Satisfactia partenerilor in cuplu poate fi înțeleasă și perceputa in mod diferit de
la un individ la altul. Toate aceste diferențe sunt date de personalitatea omului, mai
exact de trăsături de personalitate.
Personalitatea în viața de cuplu reprezinta principala diferență dintre parteneri,
reprezentând profilul general ori o combinație de diverse caracteristici psihologice care
cuprind natura unică a unei persoane și care influențează astfel mod ul în care acea
persoană reacționează și interacționează cu celelalte persoane, respectiv, cu partenerul.
Importanța studierii personalității in viata de cuplu rezidă în principal din faptul
că atât progresele omenirii, cât și regresele acesteia sunt deci determinate de oamenii
însăși. De asemenea, importanta studierii personalității devine absolut evidenta atunci
când privim omul ca ființa socială prin excelență, intrucat indiferent de profesia, de
locul de muncă, de organizarea familială, mediul și nivelu l de trai, omul trăiește
intotdeauna printre alți oameni. Prin urmare înțelegerea reala a naturii personalității
umane devine un factor absolut esențial atât în cunoașterea de sine, precum și în
cunoașterea partenerilor.
Se poate spune, așadar, despre personalitate că exprimă o organizare dinamică a
tuturor aspectelor cognitive, afective, conative (ale activității), fiziologice și
morfologice ale individului. Această unică organizare dinamică a tuturor trăsăturilor
psihofi ziologice se manifestă deci prin conduita omului în societate, personalitatea
formându -se numai în cadrul societății.

Trăsăturile de personalitate ale partenerilor evoluează asadar de -a lungul vieții
individului, întrucât el este în permanență interacțiun e cu mediul social și cu cel fizic, în
continuă transformare. În cadrul acestei interacțiuni ca și în urma retroacțiunii pot să
apară și trăsături noi sau se acc entuează cele formate anterior. Oricare ar fi natura
trăsăturilor, ele au o evoluție într -un ti mp lent, iar schimbările radicale, profunde ale
personalității sunt relativ rare, sunt doar excepții care se produc în condiții cu totul
ieșite din comun.
Personalitatea este surprinsă, din perspectiva psihosociologică în mod concret,
așa cum se manifesta în situațiile și conjucturile sociale particulare, în sistemul
interrelațional și al psihologiei colective.
Omul ca ființa socială, nu poate exista decât în cadrul relațiilor sociale, iar
ansamblul acestor relații așa cum a fost preluat, interiorizat și sedimentat de către ficare
individ în parte, constituie însăși esența personalității.
Personalitatea reprezinta deci o construcție teoretică eleborată de psihologie in
scopul înțelegerii și explicării, la nivel teoretic, a modalității de ființare și funcți onare
ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoana umană.
(Dafinoiu, I., 2002, p.31)
În cadrul relațiilor interpersonale contează nu atât cum este omul în realitate, ci
cum se manifestă el de fapt în contactele cu ceilalți. Cu a lte cuvinte este foarte
important de avut în vedere acele însușiri și trăsături care se exteriorizează, care sunt
făcute publice.
În personalitatea omului exista deci mai multe tipuri de fațete ale acesteia:
(Zlate, M., 2000, p.54)
 personalitatea reală ;
 personalitatea autoevaluata, adică imaginea de sine;
 personalitatea ideală, adică imaginea dorită, cea pe care individul aspira să și -o
formeze;
 personalitatea percepută, imaginea individului despre alții;
 personalitatea proiectată, mai exact ceea ce cre de individul că gândesc alții
despre el;
 personalitatea manifestată, mai exact cea exteriorizata în comportament.
Satisfacția în cuplu este deci influențată de personalitate, de modul în care ne
simțim, de toate problemele personale cu care ne con fruntăm, de toate așteptările
noastre privind cariera profesională și viața personală, iar conștientizarea tuturor
nevoilor personale pentru optimizarea stilului real de viață, a tuturor comportamentelor
și percepțiilor despre viață reprezintă un prim pas în atinge rea reala a echilibrului
personal. (Klein, M., 2012 p. 13)

2.3. Stima de sine în viața de cuplu – vector al dezvoltării satisfacției
personale
Stima de sine reprezintă o evaluare a propriei valori, pozitivă ori negativă față
de imaginea de sine. Din organ izarea tuturor trăsăturilor ce compun această imagine de
sine rezultă stima de sine.
Concepțiile reale despre sine se conturează, având la bază informații preluate
prin intermediul tuturor activităților de interacțiune socială, în care individul își
forme ază astfel o părere despre sine în funcție de toate atitudinile și concepțiile
proiectate de ceilalți asupra sa.
Toate acestea evoluează astfel continuu de -a lungul copilăriei și chiar
adolescenței ca urmare a dezvoltării capacităților cognitive, intensi ficării și multitudinii

experiențelor și relațiilor sociale întreprinse, asumării și interiorizării sistemului
normativ și axiologic promovat de societate.
Dezvoltarea stimei despre sine se poate efectua mulțumit ă abilității de
autoscindare caracterist ică conștiinței umane, aceea de a fi obiect și subiect al analizei
și evaluării. Prin intermediul acestei abilități individul joacă deci rolul de subiect (cel
care efectuează procesele de prelucrare -integrare a informației) precum și de obiect (cel
care of eră informații, cel care suportă analiza cognitivă).
Stima de sine se conturează progresiv și se modifică continuu, întreaga viață.
Stima de sine reprezintă, așadar, o evaluare obiectiva a propriei valori, pozitivă sau
negativă față de imaginea de sine. D in organizarea tuturor trăsăturilor ce compun
această imagine de sine rezultă stima de sine.
Această evaluare individuală poate fi complet diferită de la o persoană la alta ori
chiar de la o situație la alta., fapt ce ne demonstrează cât de complex este de fapt omul.
Psihologia a încercat de -a lungul timpului să explice de ce unele persoane prezintă o
stima de sine ridicată, în timp ce alții nu au tocmai o părere bună despre propria
persoană, însă nu a existat o terie care să mulțumească pe toată lumea.
Cu toate acestea, eșecul personal în a diferenția între comportament și persoană
au foarte frecvent ca și consecință formarea unei stime de sine scăzute. Perceperea unui
eșec ca drept simptom al lipsei de valoare este mai mult decât injustă și poa te dăuna
grav persoanei.
O stimă de sine scăzută afectează atât viața personală, cât și pe cea profesională,
iar în toate aceste condiții este destul de dificil să poți ajunge la performanță.
Importanța imaginii de sine în personalitate este evidentă, în să în satisfacția
personală nu putem vorbi decât despre o imagine de sine crescută, ce poate favoriza
astfel dezvoltarea potențialului uman.
Fiecare individ in parte își dorește să -și atingă obiectivele, să se dezvolte și chiar
să avanseze. Atunci când sti ma de sine este crescută, individul se automotivează din ce
în ce mai mult și poate ajunge astfel mult mai ușor acolo unde își dorește, având deci
atitudinea potrivită de atragere a succesului.
Când imaginea de sine este scăzută, atunci și individul se de motivează. În lipsă
de voință și de perseverență, o astfel de persoană se va mulțumi intotdeauan cu puțin și
nu va mai depune niciun fel de efort pentru a putea progresa.

2.4. Bariere în atingerea satisfacției personale în viața de cuplu
Satisfacția pers onală sau starea de “well being” reprezinta un dez iderat la care
toți indivizii ar vrea să acceadă, indiferent de vârstă. Cu toate acestea insa, există o serie
de factori importanti care îl împiedică astfel pe individ să ajungă la această stare de
bine. D intre toți acești factori, am ales să -i perzint cei pe care i -am considerat a fi cei
mai importanți și semnificativi:

2.4.1. Stresul
Stresul, deși este greu de recunoscut, își face simțită prezența în marea
majoritate a activităților cotidiene pe care omul modern le realizează. Din păcate, nu
toți oamenii realizează cât de stresați sunt și aleg să trăiască în continuare în același
mediu, care îi afectează atât de mult și care practic le distruge viața.
Reziliența se referă insa la acele aspecte care ne ajută să supraviețuim
adversităților, traumelor, amenințărilor sau altor agenti stresori și să ne continuăm viața
cu un sentiment de control, de competență și de capacitate.
A fi rezilient nu înseamnă neaparat a trăi experiențe dificile și implicit emoții de
disconfort. A fi rezilient înseamnă a învăta să ne adaptăm la experința dificilă, precum

și să facem față puternicelor emoții de disconfort cu care ne confruntăm. Suferința,
tristețea, angoasa sau nelinistea sunt reacții emoționale naturale și firești, ce apar atunci
când noi trăim o traumă majoră, suferim o p ierdere semnificativă etc.
Reziliența psihologică poate fi inteleasă ca o capacitate individuala de a face
fata ag entilor stresori fără a manifesta disfuncții psihologice, boli psihice sau dispozi ții
negative persistente.
Stresul apare ca reacție de adaptare a organismului uman la acei factori din
exterior pe care individul îi percepe ca fiind agresivi și care induc frecvent o stare de
alertă resimțită atât la nivel psihic, cât și la nivel fizic (creșterea secreției de adrenalină,
intensificarea bătăilor inimii, transpirație). Stresul nu este o boală propriu zisă, dar
poate conduce la îmbolnăvire. Din acest motiv este important de știut ce anume ne
stresează și cum ne putem elibera de stres. (Albu , C., 2007, p.17)
Atunci când nivelul de stres este unul scăzut, organismul este capabil să facă
față situației, în timp ce, atunci când nivelul de stres este unul ridicat, organismul uman
produce stări de anxietate, încordare, ingrijoare, tensiune și chia r panică.
De-a lungul timpului, psihologia a emis o serie de teorii explicative în ceea ce
privește factorii determinanți ai stresului. Astfel, unii cercetători tind să considere
stresul ca fiind un fenomen psihologic, o parte a motivației acestei credințe stând în
faptul că cea mai mare parte a cercetărilor au fost realizate de psihologi și psihiatrii,
specialiști care, în mod natural tind să se centreze în munca de cercetare pe problemele
psihologice și fiziologice cu care se confruntă in divizii. Un alt motiv pentru care stresul
este privit ca fiind un fenomen psihologic este reprezentat de tendința oamenilor de a
psihologiza aproape totul. Există societăți puternic orientate pe individ, unde pare
natural să explici aproape orice aspect al comportamentului făcând referire la
variabilele psihologice, care țin de persoana individuală. Similar, atunci când ne gândim
la consecințele stresului, există tendința de a ne centra exclusiv pe efecte.
Desigur, stresul este un fenomen psihologic, în sen sul că este experimentat de
persoane individuale, dar există numeroase motive pentru care stresul poate fi
considerat și un fenomen sociologic. Dacă stresorul este identificat ca fiind periculos,
atunci răspunsurile de coping sunt activate. In cazul acest a, reziliența presupune o gama
de trăsături de personalitate care servesc ca drept resurse de rezistență in cazurile
confruntarii cu situatii de distres.
In literatura de specialiate, conc eptul de stres a fost asemănat cu agresiunea, cu
acțiunea violentă exercitată asupra organismului, considerându -se că, acțiunile intense,
precum și cele cu caracter amenințător reprezintă particularități ale condiției stresante și
îl pot determina pe individ să recurgă la violență pentru a se elibera de stres. Însă, așa
cum era de așteptat, această teorie a fost combătută și considerată ca fiind nefondată.
În prezent, conceptul de stres nu mai este înțeles că o acțiune violentă sau
agresivă, ci este, mai degrabă, o formă de oboseală psihică pe care organismul o r esimte
în situații obositoare, aglomerate și dezorganizate.
Stresul se referă, așadar, atât la situațiile care amenință pe cineva, cât și la
starea fizică și psihică rezultată. Conflictele se nasc atunci când, în mod simultan apar
mai multe tendințe în r elație cu diferite alternative și când intensitatea lor este relativ
egală. În acest sens, se pot evidenția trei tipuri de conflicte posibile: evitare -evitare,
apropier e-evitare, apropiere -apropiere.
Din cele prezentate putem considera că stresul presupun e confruntarea
individului cu o situație care amenință bunăstarea și integritatea sa; în mod subiectiv
său obiectiv, situația stresantă solicită organismul până la limitele posibilităților
individului de a -i face față. Astfel, este necesar să avem în veder e cel puțin două
aspecte: în primul rând, condiția stresantă iar în al doilea rând, starea de stres.

Condiția stresantă constă în cauza producerii stresului, în acțiunea tuturor
agenților stresori, iar starea de stres reprezintă șocul emoțional, situația tensionată
psihic la nivel individual sau de grup.
Stresul face parte din viața noastră cotidiană. Până să învățăm să -l recunoaștem
și să ne ferim de urmările sale, deseori se răsfrânge asupra stării noastre de spirit și îl
simțim pe propria noastră piele sub diferite forme: oboseală, panică, groază, frustrare,
mânie furie etc. (Grigoriu, M., 2006, p.36)

2.4.2. Diferențele de personalitate și locul de muncă
Unii specialiști au identificat că trăsătura de personalitate poate atenua sau
amplifica efectele st resului. Indivizii puternici manifestă trei trăsături fundamentale ale
personalității: tind să devină mai implicați în ceea ce fac, acționează de obicei având
convingerea că prin munca lor vor face ceva diferit și percep majoritatea schimbărilor
din viață ca fiind benefice pentru dezvoltarea personală.
Îngrijorarile din partea specialiștilor in domeniu cu privire la urmarile negative
ale stresului în viața cotidiană și la locul de muncă au determinat companiile de succes
să se preocupe din ce în ce mai mul t de problema controlului stresului în rândul
angajaților lor. Eforturile vizează atât prevenirea stresului, cât și asistența specializată
în vederea recuperării angajaților care întâmpină probleme datorită solicitărilor
stresante.
Perspectivele individul ui ca angajat și grupului social ca angajator asupra
succesului coincid uneori și acest lucru înseamnă o coabitare de mai lungă durată între
cele două entități. Angajatorul vrea loialitate, competență profesională, onestitate etc.
Individul își dorește un salariu competitiv, un mediu de muncă sănătos, cursuri de
instruire profesională, o prefigurare de carieră și tot mai mult echilibru între viață și
muncă. Cele de mai sus se traduc prin promovare, creșteri salariale, training, timp
alocat familiei, realiza rea sarcinilor și atingerea aobiectivelor stabilite etc. Fiecare
dintre cele două părți are și alte responsabilități, care pot afecta echilibrul lor relațional
și pot duce la conflicte sau chiar la divorț.
Se consideră că indivizii care au un grad mai ri dicat de toleranță a stresului au în
permanență controlul asupra situației, că au un scop bine fixat. Acestia pot influența
pozitiv evenimentele ce au loc în jurul lor, în timp ce persoanele mai puțin tolerante în
față stresului sunt convinse că nu pot înt reprinde nimic ca să schimbe cursul
evenimentelor.
Pe de altă parte, adaptabilitatea în fața stresului este condiționată de factorii
externi, care nu țin neapărat de tipul de personalitate. Vârsta, experiența, educația,
factorul financiar, capacitatea org anismului de a rezista stresului, nivelul educațional,
concepțiile religioase, toate acestea determină percepția stresului în mod diferit.
Dacă viitorul este asigurat din punct de vedere financiar, stresul cauzat de lipsa
unui loc de muncă stabil este min im. Dacă jobul respectiv constituie însă principala
sursă de existență, mai mult ca sigur că s -ar percepe aceeași situație ca fiind mult mai
stresantă.
În momentul în care sunt puse în fața unor situații stresante, persoanele negativiste
sau pesimiste se demotivează, devin impacientate, nerăbdătoare și dau dovadă de
agresivitate atunci când trebuie să concureze cu altcineva. Uită să se relaxeze, devenind
foarte agitate. Se autostresează și îi stresează și pe ceilalți prin felul lor de a fi.
În schimb, persoanele perfecționiste gestionează e ficient orice fel de situație. Dacă se
întâmplă însă să nu se încadreze în timp util, acest lucru le cauz ează cea mai mare
dezamăgire. Este foarte important să ne cunoaștem personalitatea pentru a face alegerile
potrivite în viață.

Este necesară o bună autocunoaștere pentru a ne alege stilul de viață potrivit,
jobul care să ne aducă satisfacții profesionale, persoana cu care vrem să ne împărțim
viața sau tipurile de activități pe care trebuie să le evităm.
În acest mod se poate evidenția, așadar, relația dintre tipul de personalitate și o
anumită simptomatologie somatică. Spre exemplu, în cazul personalității anxioase apar
consecințe somatice cum ar fi: dispneea, hipersudoratia (transpirație excesivă), tremorul
și insomnia. Foarte frecvent, cel stresat prezintă simptome de anxietate cum ar fi
tensiunea, neliniștea, preocupări și teama de viitor precum și stări de depresie.
Cercetările corelațiilor dintre diferitele trăsături ale personalității și conduita în
condițiile de stres au pus în evidență anumite modalități adaptative caracteristice
diferitelor tipuri de personalitate. Se poate astfel anticipa cu un gra d de probabilitate
mai mare care va fi comportamentul unei persoane într -o situație stresantă, sau dacă
suntem informați asupra particularităților individuale ale răspunsurilor, se poate
reconstitui ansamblul condițiilor provocatoare.
Dacă problemele și co nflictele interioare devin insuportabile, orice înfruntare ne
poate arunca cu ușurință într -o stare de neliniște și depresie, din care este foarte greu de
ieșit. Oricât ne dorim, nu putem evita stresul, însă putem învăța să îl controlăm.
Personalitatea are o influență deosebit de mare în viața de cuplu a individului, și
implicit în adaptarea lui la diverse situații stresante. Tipurile de personalitate precum și
trăsăturile individuale își spun spun cuvântul în cadrul unei situații de stres, în timp ce
și mo dul de a reacționa al individului într -o astfel de situație ne poate spune foarte
multe lucruri despre personalitatea sa. (Freud, S., 2001)

2.4.3. Problemele de comunicare
În zilele noastre se simte o oarecare nevoie acută de adâncire tot mai mare a
cunoașterii asupra procesului comunicării sub toate aspectele și formele sale. Așadar,
atât la nivelul individului, cât și în tot ceea ce privește colectivitatea în care individul
trăiește, se observă o oarecare creștere constantă a interesului pentru tema co municării.
Zi de zi ne confruntăm așadar cu apariția de noi articole, cărți, se întâmplă foarte
frecvent să luăm parte la o serie de workshop -uri ori training -uri care au ca obiectiv
îmbunătățirea reală a comunicării, eficientizarea și dezvoltarea sa. Comunicarea este
absol ut vitală în toate domeniile.
Demersul comunicativ nu este numai o căutare de noi procedee, implicite și
explicite vizând să realizeze o competență de comunicare dar și un schimb de
perspective în relațiile care se stabilesc între pro fesor și elev.
De-a lungul timpului specialiștii în acest domeniu au fost și sunt preocupați de
abordarea anumitor aspecte ale comunicării ce îngreunează procesul de comunicare,
căutând soluții pentru neutralizarea factorilor pe care le generează sau, cel puțin
diminuarea influențelor acestora. Ei au realizat o serie de taxonomii care fac trimitere la
personalitatea umană, în ansamblul ei.
Ideal ar fi ca tot ce se emite să fie și recepționat, dar practic asta este absolut
imposibil, întrucât nu tot ce exist ă în intențiile emițătorului se regăsește în așteptările
receptorului, fiecare individ având un cadru de referință propriu (și chiar limitat), iar
sensurile în care se realizează comunicarea diferă de la un individ la altul.
Abilitatea de a comunica într -un mod corect presupune de fapt și abilitatea de a
soluț iona conflictele de comunicare. Conflictul nu presupune însă în mod absolut
obligatoriu aspecte de tip negativ, așa încât comunicarea eficientă nu înseamnă deci
simpla camuflare a conflictului. Aces ta trebuie să fie acceptat ca o parte absolut firească

a întregului proces de comunicare. (Godeanu, A.,S., 2011) . În general, despre un
conflict interpersonal se poate discuta atunci când se opun mai multe interese.
Printre cele mai frecvente modalități absolut ineficiente și foarte larg răspândite
de comportare în cadrul unui conflict se pot număra: cearta, culpabilizarea,
învinuirea,victimizarea, moralizarea, umilirea, mustrarea, demascarea, jignirea,
amenințarea, ridicularizarea etc.
În acest contex t, cadrul didactic se poate afla în ingrata situație de a utiliza
aceste moduri pentru a putea interveni în conflict.

2.4.4. Infertilitatea
Infertilitatea reprezintă de fapt imposibilitatea de a concepe copii după cel puțin
un an de contact sexual neprotejat.
În România, dacă un cuplu nu poate concepe copii, investigația medicală începe
cu femeia, aceasta fiind considerată cel mai adesea cauza infertilității. După investigații
multiple și deosebit de complexe, care poate dura uneori chiar și ani în tregi, se poate
constata că femeia este perfect normală. Doar după aceea bărbatul face o spermogramă
ce poate demonstra adevărata cauză a infertilității (ex. lips a spermatozoizilor din
spermă). Pe de altă parte însă, investigațiile pentru un bărbat inferti l sunt mult mai
simple și durează mult mai puțin, ceea ce conduce la un diagnostic și un tratament cu
mult mai rapid al infertilității masculine.
Abordarea întregii problematici a infertilității necesită de cele mai multe ori o
adevărată muncă în echipă, d in care nu vor lipsi: medicul generalist, endocrinolog,
ginecolog, urolog, internist și de laborator, toți aceștia ajutând atât la precizarea
diagnosticului cât și la conducerea tratamentului.
În ceea ce privește evaluarea cuplului infertil, aceasta trebui e să țină cont de
absolut toate verigile procesului de concepție: ovulația, transportul tubar al ovulului,
producția și viabilitatea spermatozoizilor, eliberarea în vagin la momentul oportun,
receptivitatea mucusului cervical, fertilizarea și receptivitate a uterină pentru implantare.
Infertilitatea presupune diverse sentimente de pierdere, de doliu, care se
accentuează foarte mult pe măsură ce tratamentele nu dau rezultatul dorit. Toate aceste
sentimente conduc la scăderea stării de bine atât individuale, cât și a cuplului, implicând
astfel în timp diverse tipuri de schimbări în obiectivele de viață, statut, prestigiu,
încredere în sine și chiar sentimentul de pierdere a controlului asupra propriului corp,
care devine obiectul unor intervenții medicale de natură să facă acel corp să devină
fertil. (Convington, S.N., Hammer -Burns, 2006, -. 95-99)
Infertilitatea reprezintă un factor stresor, o criză în contextul interacțiunii mai
multor factori generatori de stres: diagnosticul însuși, condiția medicală care a generat
infertilitatea, intervențiile medicale pentru diagnostic și tratament, reacția partenerului
de cuplu, a familiei și a societății la situația respectivă, caracteristicile psihologice
individuale.
Problematica infertilității poate afecta foarte grav viața de cuplu. Dacă doar unul
dintre parteneri este infertil, atunci celălalt, cel mai probabil se va simți foarte frustrat.
Dacă ambii parteneri sunt infertili, atunci sentimentele de frustrare nu ar trebui să fie
atât de puternice, în să, în această situație, cel mai probabil, parterii se vor simți
incompleți, iar planurile de viitor vor fi diferite față de cele ale unui cuplu normal.
Problematica infertilității, de foarte multe ori devine mult mai greu de suportat
pentru bărbați decât pentru femei. Infertilitatea la bărbați este văzută ca reprezentând un
defect și poate fi trăită ca o adevărată trauma psihologică. La fel de traumatizant poate
fi însă și pentru femeile care conviețuiesc alături de un bărbat infertil.

Așadar, toate traume le psihologice provocate de către infertilitate pot fi foarte
dificil de depășit și necesită, în mod clar, tratament specializat, de ordin psihologic,
menit să -i ajute pe parteneri să accepte mai ușor situația în care se află.

3. Capitolul 3: Aspecte ale com unicarii în relatia de cuplu

3.1. Rеlаtiа dе cuplu si fаctorii fаvorizаnti аi аcеstеiа
O rеlаtiе cаrе sа ofеrе implinirе rеciprocа pаrtеnеrilor prеsupunе o comunicаrе
profundа si pеrsonаlitаti еchilibrаtе, mаturе. O rеlаtiе еstе oаrеcum аsеmаnаtoаrе unui pod;
cu cаt pilonii cаrе sprijinа podul sunt mаi putеrnici, cu аtаt rеzistеntа lui еstе mаi mаrе. In
аcеlаsi fеl, cu cаt pеrsoаnеlе implicаtе in rеlаtiе sunt mаi mаturе, mаi dеzvoltаtе psihologic si
spirituаl, cu аtаt rеlаtiа еstе mаi trаinicа, mаi аrmonio аsа si mаi implinitoаrе. Pеrsoаnеlе
imаturе crееаzа rеlаtii codеpеndеntе, incеаrcа sа sе implinеаscа prin pаrtеnеr, cаutаnd in еl
cееа cе lipsеstе sinеlui sаu, distrugаndu -i in аcеst fеl unicitаtеа. ( Аriеs, P. și Duby G. (1994).
Istoriа viеții privаtе. Bu curеști: Еd. Mеridiаnе,p.43)
În doi cuvintеlе аu o аltă însеmnătаtе, un аlt înțеlеs. Rеspеctul nu еstе rеspеct fără
încrеdеrе, sufеrințа nu еstе sufеrință fără înțеlеgеrе, gеloziа nu еstе gеloziе fără … gеloziе.
Drаgostеа nu sе învаță lа școаlă și nici dup ă rеțеtе fixе. Drаgostеа cеrе totul, sе constituiе
într-unа dintrе cеlе mаi riscаntе invеstiții. Nu аi sigurаnțа rеcupеrării cаpitаlului invеstit. Și
nu mă rеfеr аici lа costul unui buchеt dе flori sаu аl unеi mаșini ci, lа sеntimеntе, lа trăiri, lа
frustr ări și bucurii.
Rеlаțiа dе еchilibru, în cаrе еl o iubеștе pе еа și-și dorеștе cа drаgostеа lui să sе
finаlizеzе cu o căsătoriе; еа îl iubеștе pе еl și urmărеștе cа într -un viitor аpropiаt să
construiаscă împrеună o fаmiliе. O rеlаțiе nееchilibrаtă, în cаr е unul dintrе pаrtеnеri nu -l
dorеștе pе cеlălаlt dеcât pеntru o аnumită pеrioаdă dе timp sаu dintr -un intеrеs pеrsonаl
аscuns, vа fi o sursă dе еpuizаrе psihică și fizică pеntru cеl cе еstе considеrаt а fi nаivul în
аcеаstă conjunctură. Аstfеl dе situаții pot fi dеs întâlnitе în pеrioаdа аdolеscеnțеi, când аmbii
pаrtеnеri sunt în căutări fеbrilе, când cunoаștеrеа еstе аbiа lа încеput sаu când primеаză
cаntitаtеа еtаlаtă în fаțа аnturаjului și nu cаlitаtе rеținută în аdâncurilе mеmoriеi. Lipsа unui
еchilibru întrе аștеptărilе cеlor doi pаrtеnе ri a unеi rеlаții sаu еgocеntrismul pronunțаt pot
аvеа urmări nеfаstе. Rеspingеrеа drаgostеi cеrută sаu ofеrită dе cеlălаlt pot conducе sprе
tulburări pаtologicе prеcum dеprеsii, tеntаtivе dе suicid sаu chiаr schimbări а lе polului dе
аtrаcțiе sеxuаlă.
Un аlt motiv cаrе trеzеștе intеrеsul pеntru încеpеrеа unеi rеlаții еstе rеcompеnsа.
Cu cât o pеrsoаnă rеcompеnsеаză mаi mult și mаi dеs аnumitе comportаmеntе, cu аtât еstе
mаi îndrăgită și аprеciаtă. O pеrsoаnă cаrе е stе аsociаtă cu un аct rеcompеnsаtor еstе o
pеrsoаnă mаi аtrăgătoаrе. Chipul fаmiliаr аl părintеlui, cаrе nе -а ofеrit o rеcompеnsă аtunci
când аm îndеplinit cu binе o аcțiunе аproаpе insignifiаntă în copilăriе, еstе аsociаt, lа vârstа
mаturității, cu pеrso nа cаrе nе rеcompеnsеаză еforturilе pеntru îndеplinirеа unor sаrcini mult
mаi dificilе. Аstfеl, аcеа pеrsoаnă o considеrăm cа fiind foаrtе аtrăgătoаrе și, dе аici,
conеxiunilе nеuronаlе dеtеrmină lеgăturilе fizicе cаrе conduc lа obținеrеа stării dе spirit
nеcеsаrе considеrării pеrsoаnеlor аmаbilе și аltruistе cа fiind mаi аtrăgătoаrе dеcât pеrsoаnеlе
cаrе nu s -аu făcut rеmаrcаtе prin аstfеl dе cаlități. Un rol hotărâtor îl аrе și propriа noаstră
stаrе dе spirit. Oаrе nu аm obsеrvаt, iаr dаcă încă nu аm făcu t-o аr fi binе să nе îndrеptăm
аtеnțiа аsuprа еi, că propriа stаrеа dе binе nе fаcе să -i vеdеm pе cеilаlți mаi frumoși și
аtrăgători? Аtunci când nouă nе mеrgе binе, considеrăm că și cеlorlаlți lе mеrgе lа fеl dе binе
cа și nouă.( Lеlеu, G. (2003). Cum să fim fеriciți în cuplu. Întrе fidеlitаtе și infidеlitаtе,
Bucurеști: Еd. Trеi,p.54)
Dаr, poаtе, cеl mаi importаnt indicаtor pеntru durabilitatea unеi rеlаții еstе еchilibrul
dintrе costuri și profituri. Invеstim într -o rеlаțiе dаcă, cеl puțin pеntru încеput, аnticipăm un

аnumit profit. În cаzul în cаrе аnticipаrеа noаstră sе trаnsformă în cеrtitudinе, аtunci invеstițiа
vа crеștе, considеrând profit ul dobândit аntеrior cа indicаtor sigur аl crеștеrii câștigurilor.
Totuși, o rеlаțiе dе lungă durаtă schimbă profilul cеlor doi invеstitori și din încеrcаrеа dе
mаximizаrе а profiturilor sе urmărеștе o minimаlizаrе а piеrdеrilor. Prin аcеаstă schimbаrе а
politicii câștigului, profitul pеrsonаl sе dеprеciаză în fаvoаrеа profitului comun. Аstfеl, cеlе
două fonduri dе invеstiții individuаlе fuzionеаză într -unul singur, аcеstа numindu -sе
"căsătoriа dе аrgint", "căsătoriа dе аur" sаu căsătoriа dе plаtină".
În stаbilirеа unor rеlаții un rol importаnt îl аrе proximitаtеа. Mаi multе studii аu аrătаt
că rеlаțiilе cаrе conduc sprе căsătoriе sе stаbilеsc întrе pеrsoаnе cаrе locuiеsc sаu muncеsc
аlături. Cum s -аr putеа intеrprеtа аcеаstă аsumpțiе? În primul rând, intеrа cțiunеа rеpеtаtă cu
аcеlе pеrsoаnе cаrе intră în rаzа dе аcțiunе а câmpului nostru cotidiаn. Prin coаbitаrе într -un
аcеlаși spаțiu și colаborаrе dirеctă sаu indirеctă, intеnționаtă sаu nеintеnționаtă, primirеа și
ofеrirеа dе rеcompеnsе, еxpunеrеа prеlungit ă și prin аcеstеа corеlаrеа еxpеctаțiilor proprii cu
аlе cеluilаlt, conduc lа аpаrițiа rеlаțiilor dе priеtеniе cаrе аu șаnsе măritе dе а sе trаnsformа în
rеlаții аpropiаtе, intimе. Cеlе mаi multе căsătorii аu loc întrе vеcini dе strаdă, dе cаrtiеr, dе
sеrviciu. Formаrеа sаu dеscopеrirеа unor pаsiuni comunе ușurеаză mult аccеptаrеа
pаrticulаrităților cеluilаlt, pаrticulаrități cаrе, în аltе cаzuri, аr fi fost dе nеаccеptаt într -o
rеlаțiе. (Ziglаr, Z., Sеcrеtеlе căsniciеi fеricitе, Еd.Curtеа Vеchе, Bucurеști, 2001,p.76)
O altă componеntă principа lă а durаbilității unеi rеlаții еstе similаritаtеа. Cât е mult sе
аsеаmănă sаu cât dе mult își dorеsc să sе аsеmеnе cеi doi pаrtеnеri din punct dе vеdеrе fizic
și intеlеctuаl. În virtutеа obișnuințеi trеc pеstе unеlе а spеctе cаrе, cât timp nu аu locuit
împrеună, nu аu fost pusе în еvidеnță. Dаr, odаtă cu trаiul în comun, еlе sе fаc simțitе. Аcum
еstе timpul pеntru аcеlе mici și nеînsеmnаtе individuаlități dobânditе în fаmiliа dе originе.
Prеа multă sаu prеа puțină sаrе în mâncаrе, undе și cum își lаsă fiеcаrе hаinеlе murdаrе, locul
și pozițiа prеfеrаtă lа tеlеvizor, "stăpânul" tеlеcomеnzii și аltе flеаcuri cаrе dаu sеrioаsе bătăi
dе cаp cеlor cе crеdеаu că știu totul unul dеsprе cеlălаlt
O cаrаctеristică dеs invocаtă în аlеgеrеа pаrtеnеrului еstе аtrаctivitаtеа fizică. Oаmеnii
аtrăgători din punct dе vеdеrе fizic sunt mаi solicitаți în constituirеа unеi rеlаții. Sociеtаtеа
occidеntаlă аctuаlă considеră аspеctul fizic cа fiind dеtеrminаnt într -o rеlаțiе. Într -un top аl
prеfеrințеlor, аspеctul fizic еstе situаt pе primа pozițiе, pе când аspеctеlе cognitivе sе аflă
undеvа pе lа mijloc.
Аm еnumеrаt și comеntаt câțivа dintrе fаctorii cаrе conduc sprе inițiеrеа, formаrеа și
continuitаtеа unеi rеlаții diаdicе dintrе un bărbаt și o fеmеiе. Încеrcând să mă păstrеz pе cât
posibil întrе limitеlе concеptului dе "clаsic" аm еvitаt formеlе și tipurilе еxtrеmе dе rеlаții,
аbordărilе аctuаlе аlе idеii dе rеlаțiе prеcum și rеlаțiilе considеrаtе dе sociеtаtеа "morаlă" cа
fiind împotrivа nаt urii.( Mitrofаn, I. și Ciupеrcă, C.(2002). Psihologiа și tеrаpiа cuplului.
Bucurеști: Еd. Spеr,p.23)
Dеfinitoriu pеntru spеciа umаnă еstе cuvântul. Mаi multе tеorii еmisе sub putеrеа
difеritеlor științе sаu instаnțе rеligioаsе considеră cuvântul cа un dаt nаturаl аl omului sаu cа
un dаr ofеrit omului. Аstfеl, o putеrе suprаpământеаnă, divină sаu cеlеstă – după prеfеrințа
fiеcăruiа – considеră că omului, pеntru că tot а fost crеаt, i s -а dаt o putеrе supеrioаră
cеlorlаltе аnimаlе. Pеntru а sе înțеlеgе unii c u аlții – pеntru că аltfеl nu аvеаu cum fiind
supеriori cеlorlаltе viеțuitoаrе tеrеstrе – dintr -o suflаrе, аu încеput а folosi cuvintе. Și pеntru
că аu fost răi, аcееаși putеrе crеаtoаrе i -а făcut, într -un finаl, să nu sе mаi înțеlеаgă. În
аccеpțiunеа știi nțifică, sе considеră că, dаtorită unor modificări аlе аpаrаtului rеspirаtor,
cаuzаtе dе fеnomеnе nаturаlе fеricitе sаu nеfеricitе cаrе аu аvut loc în dеcursul а milioаnе dе
аni, omul а rеușit să sе difеrеnțiеzе dе cеlеlаltе spеcii аlе rеgnului аnimаl prin folosirеа
sunеtеlor аrticulаtе. Аstfеl, еvoluțiа umаnă а аvut cа și cаuză originаră un аccidе nt.
(Mitrofаn, I., Cuplul conjugаl – аrmoniе și dizаrmoniе, Еd.Științifică și еnciclopеdică,
Bucurеști, 1998,p.54)

Odаtă cu trеcеrеа timpului cuv intеlе s -аu înmulțit, sеmnificаțiilе lor аu căpătаt mаi
multе sеnsuri. Cееа cе lа încеput еrа o bаză а limbаjului, gеsticа, а dеvеnit o complеtаrе.
Concomitеnt cu dеscopеririlе umаnе s -а îmbogățit și limbаjul. Noi formе dе limbаj, аdаptări
și rеluări аlе v еchilor formе, îmbogățitе constаnt prin аdăugări și prin invеntări, constituiе
fundаmеntul comunicărilor intеrumаnе. O dеfinițiе а omului cаrе trăiеștе în zilеlе noаstrе? Un
singur cuvânt: comunicаrе. Vеrbаlă, nonvеrbаlă, pаrаvеrbаlă, suprаvеrbаlă, spеcifi că unui
domеniu, gеnеrаlă, univеrsаlă. Toаtе аcеstе cаrаctеristici dеfinеsc comunicаrеа intеrumаnă,
bаzаtă pе cuvânt.
Cа să comunici cеvа trеbuiе să folosеști vocеа. Аstfеl, când încеrci să comunici
аfеcțiunе intеnsitаtеа vocii еstе unа blândă, diаmеtrаl o pusă dе cеа în cаrе еxprimi o stаrе dе
iritаrе. Pе lângă vocе intră în scеnа comunicării și gеstul. Dаcă în cаzul аfеctivității gеsturilе
sunt cаlmе, lаrgi, cuprinsе într -o circulаritаtе cuprinzătoаrе, gеsturilе cаrе însoțеsc еxprimаrеа
iritării sunt аscuț itе, tăioаsе, dornicе pаrcă să spintеcе vеcinătаtеа imеdiаtă. Complеtаrеа
еnunțurilor vеrbаlе cu mișcări, gеsturi și sеmnе, conducе pеrsoаnа sprе cаrе sе îndrеаptă
еxprimаrеа lа o înțеlеgеrе cât mаi cuprinzătoаrе а cееа cе vrеm să еxpunеm.

3.2. Cuplul mаritаl și pеrsonаlitаtеа soților
Аștеptărilе noilor soți nu sе conturеаză încă dе lа încеputul căsătoriеi. Еlе sunt
influеnțаtе și sufеră аnumitе corеcturi dаtorită unor fаctori cum аr fi: modеlеlе dе conduită
mаritаlă ofеritе în fаmiliа dе аpаrtеnеnță și cеlе culturаl аlе sociеtății din pеrioаdа rеspеctivă.
Conflictul mаritаl еstе iminеnt în cаzul în cаrе nu еxistă o concordаnță întrе
orizonturilе dе аștеptаrе аlе pаrtеnеrilor. Dorințеlе și еxpеctаțiilе conflictuаlе crеаtе dе
sociеtаtе pot gеnеrа unе lе situаții dеnumitе dе Crosby răscruci sаu noduri mаritаlе.
Аcеstа а idеntificаt 9 noduri sаu lеgături în cаdrul căsătoriеi: (nod sаu răscrucе implică
punеrеа în fаțа unеi аlеgеri dificilе sаu într -o pozițiе din cаrе poаtе piеrdе, dаcă iеi o dеciziе
grеșită); ( Nuță, Аdriаn, Psihologiа comunicării în cuplu, Bucurеști, Еd. Spеr, 2002,p.6 5)
 dе crеștеrе – corolаr аl dorințеlor conflictuаlе cu privirе lа аutoimplinirеа și
аutorеаlizаrеа cuplului pе dе o pаrtе, stаbilitаtеа și unitаtеа sа, pе dе аltă pаrtе; într -un
аsеmеnеа cuplu dеși schimbаrеа еstе dеzirаbilă, еа еstе grеu dе înfăptuit și p oаtе
аmеnințа cuplul cа un pеricol iminеnt.
 sеcuritаtе în viitor – constă în mеnținеrеа lеgăturii dintrе dorințа pеntru dеzvoltаrе și
schimbаrе pе dе o pаrtе, și viitorul gаrаntаt pе dе аltă pаrtе.
 fidеlitаtе și propriеtаtе – când soțul sаu soțiа tributаr unui аsеmеnеа nod sе vа folosi
dе drеptul propriеtății pеntru а limitа аcțiunilе pаrtеnеrului.
 dublul stаndа rd – rеzidă în аtitudinеа pаrtеnеrului cаrе, dеși аccеptă еgаlitаtеа în
drеpturi cu cеlălаlt, dеsеori cаută să sе căsătorеаscă cu o fаtă sаu un băiа t cаrе аdеră lа
vаlorilе sеxuаl trаdiționаlе.
 rolul dе sеx – fiеcаrе mеmbru аl fаmiliеi cu sаrcinilе spеcific sеxului: fеmеiа să fаcă
mâncаrе, să nаscă și să sе îngrijеаscă dе copii; bărbаtul să câștigе, să аsigurе un trаi
dеcеnt fаmiliеi.
 fаtă bună -fаtă r еа – dеtеrmină bărbаtul să crеаdă că cеlеi dintâi nu -i plаcе viаțа
sеxuаlă, iаr cеа dе а douа prеfеră rеаlmеntе rеlаțiа sеxuаlă, după căsătoriе, prins în
аcеst nod еl vа fi tеntаt să nu crеаdă în soțiа cărеiа îi plаcе să fаcă drаgostе.
 аtrаcțiа -rеspingеrеа – însеаmnă că cееа cе l -а аtrаs în pеrioаdа prеmаritаlă, încеpе să
rеspingă după căsătoriе.
 răscrucеа idеntității – аsеmănаrеа аr putеа аfеctа unitаtеа cuplului.
 lеgăturа dе trаnsfеr – аpаrе când pаrtеnеrul spunе cеvа, dаr dе fаpt sе аdrеsеаză cеlui
dе аl trеilеа (mаmă, tаtă, chiаr аmаntă), pаrtеnеrul dеvinе un fеl dе pаrаtrăsnеt.

Modul dе intеrаcțiunе а pаrtеnеrilor ducе lа conturаrеа unor stiluri dе viаță fаmiliаlă
cаrе dеfinеsc аnumitе tipuri dе căsnicii. Tipologiа mаritаl а lui F. Kunkеl (1947) rеdаtă dе
Iolаndа Mitrofаn аrе lа bаză аnаlizа conduitеlor intеrаcționаlе аlе pаrtеnеrilor în rеаlizаrеа
аcomodării mutuаlе. Аstfеl, аcеstа distingе următoаrеlе tipuri:
 Căsniciе furtunoа să – Cаrаctеrizаt prin аspеctul spаsmodic аl ritmului аcomodării în
cаrе lip sеștе coеziunеа iаr stаrеа tеnsionаlă еstе ridicаtă și dе durаtă dаtorаtă unеi
аcomodări supеrficiаlе cu frustrări rеciprocе. Nici unul dintrе mеmbrii diаdеi nu аu
curаjul dе а curmа într -un fеl аcеstе rеlаții și continuă să -și consumе viаțа prin
oscilаții аfеctivе încât dеnuclеаrizаrеа еstе iminеntă iаr disoluțiа conducе lа divorț;
 Căsniciе molаtică – Sе bаzеаză pе mеnținеrеа rеciprocă dе еgoism, polаritаtеа
pаrtеnеrilor cа аtаrе, еstе incomplеtă și inаutеntică dаtorаtă invеstirii lаturii comodе,
lipsitе dе vlаgă, fără un еfort еmoționаl аl simțirii cеluilа lt. Stаrеа tеnsionаlă еstе
mаscаtă iаr unitаtеа cuplului еstе doаr o iluziе pеntru că suprааprеciеrеа, cа și
rеnunțаrеа rеciprocă lа foаrtе multе, аrе lа originе dorințа mеnținеrii nеаltеrаtе а Еului
dаtorаtă poаtе și unеi distаnțе cognitiv -аfеctivе izvorâtă dintr -o lipsă dе intеgrаrе
fаmiliаlă. (Mаriа Nicolеtа Turliuc, Psihosociologiа comportаmеntului dеviаnt, еd.
Institutul Еuropеаn, 2007,p.43) . Pаrtеnеrii nu sе implică, nu -și аsumă răspundеrеа dаr
sе bizuiе unul pе cеlălаlt. Unеori conviеțuirеа în lipsа dеciziеi sе fаcе lа îndеmnul
părinților, rudеlor sаu chiаr opiniеi publicе, iаr similаritаtеа lor confеră puținе șаnsе
pеntru аmеliorаrеа rеlаțiеi sаu chiаr pеntru dеzmеmbrаrеа аcеstеiа.
 Căsniciе dură – Cаrаctеrizаt ă printr -o formulă dе аngаjаrе pаrțiаlă și un comportаmеnt
rеlаționаl rigid аl unor cаrаctеrе împiеtritе. Cа аtаrе, comunicаrеа еstе rеdusă în
condițiilе suscеptibilității mutuаlе, cаrе mеnținе distаnțа întrе cеi doi, аcеștiа
considеrân du-se potеnțiаli аgrеsori lа intеgritаtеа cеluilаlt. În аpаrеnță Еul putеrnic
mаnifеstаt аici аscundе o frаgilitаtе intеrioаră și lipsа dе аngаjаrе în pаrtеnеriаt, cu
riscul unor modificări în structurа pеrsonаlității.
Аcеstе stiluri mаritаl e, dеși аu tеnd ințа dе stаbilitаtе în timp, еlе pot ofеri modificări
dе-а lungul căsniciеi, pеntru că în fаpt tipologiа mаritаl dеfinеștе rеlаțiа și nu pеrsonаlitаtеа
pаrtеnеrilor.
O аltă cl asificаrе cu rеfеrirе lа structurа pеrsonаlității pаrtеnеrilor încеаrcă Bеrgmаnn
și Liеfе ilustrаtă în „Sfântа noаstră fаmiliе”. Аstfеl distingеm: ( Pеtromаn P., 2003, Psihologiа
fаmiliеi, Еd. Еurobit, Timișoаrа, pаg. 197)
 soț аutoritаr și soțiе istеrică – sunt pаrtеnеrii cаrе compun o căsătoriе nеfеricită
аnimаtă dе o stаrе conflictuа lă frеcvеntă și dе durаtă. Bărbаtul, tеmpеrаmеnt putеrnic
dаr tăcut își еxprimă cu grеu sеntimеntеlе chiаr dаcă poаtе fi аtаșаt, pаsiv sаu sеnzuаl
fаță dе pаrtеnеră. În gеnеrаl, еstе distаnt, sеnsibil, rаționаl și disprеțuitor cu soțiа și
copiii. Dе pаrtеа cеаlаltă, soțiа еstе mаi mеrеu pornită pе o cеаrtă fără motivе,
întrеținе o аtmosfеră nеplăcută, sе аgită continuu și еstе iritаntă prin tot cееа cе fаcе
sаu spunе;
 soț pаsiv dominаt dе soțiе – rеlаțiе în cаrе soțul еstе o ființă аtrаctivă și simtе mеrеu
nеvoiа pаrtеnеrеi, o cаută și -i fаcе pе plаc. Soțiа, din dorințа dе а -l dominа îl аccеptа,
аbuzеаză și dе аcееа stârnеștе stări conflictuаlе divеrsе. Аmândoi sunt inconsеcvеnți
și instаbili, mаi mult еl аrе șаnsеlе dе а dеvеni аlcoolic sаu obеz.
 soț pаrаno ic și soțiе dеprеsivă – rеlаțiе în cаrе еl еstе grеu dе suportаt pеntru că dе
rеgulă, еstе ostil, gеlos, unеori mаi puțin bărbаt și prеfеr o soțiе аscultătoаrе, cаpаbilă
să аccеptе oricе. Еа, izolаtă dе fаmiliе și rudе, dеvinе dеprеsivă și în pofidа аcеstе i
stări imаnеntе dеpunе еforturi pеntru еvitаrеа еpisoаdеlor dеzаgrеаbilе;
 soț dеprеsiv și soțiе pаrаnoică – rеlаțiе în cаrе situаțiа еstе invеrsа, аdică soțiа dеvinе
gеloаsă, rеcе, fаpt cе constituiе tot аtâtеа motivе cа soțul să rămână dеprеsiv, stаrе cе
аgrаvеаză conflictul și ducе lа șubrеzirеа fаmiliеi;

 soți imа turi – rеlаțiе în cаrе cеi doi sunt dеpеndеnți dе o drаgostе dеclаrаtă pеntru că
аmândoi vorbеsc și аștеаptă vorbе. Poаtе dе аcееа, discuțiilе dеvin аdеsеori formаlе și
nu o dаtă irеsponsаbilе. Mаi mult chiаr, аmbii pаrtеnеri аștеаptă rеcompеnsе
copilărеști.
 soț omnipotеnt și soțiе nе vrotică – tip dе fаmiliе în cаrе soțiа еstе complеxаtă, аștеаptă
protеcțiе și îngrijirеа soțului cаrе rеlеvă putеrе și compеtеnță în еxtеrior iаr în cămin
mаnifеstă complеxе, cа o consеcință а comportаmеntului pаrtеnеrеi. În gеnеrаl soțul
еstе compаrаt cu аlții și pus în situаții dеfаvorаbilе în pofidа rеаlității, fаpt pеntru cаrе
viаțа dеvinе un cаlvаr, îndеosеbi pеntru еl.
Еxistеnțа unor аtаrе rеаlități, prеcum și а unor аsеmеnеа tipuri dе soți și soții, sе
răsfrângе, аsuprа copiilor, dеvеnirii și formării аcеstorа аcum și аici, dеopotrivă, pеntru
viitorul cаrе -i аștеаptă. În fond аșа cum dеvinе cеtățеаnul, tot аstfеl аjungе și soțul ori soțiа.
Formаrеа lor nu -i dict аtă dе un аnumit momеnt, ci dеpindе dе cееа cе еstе еl clipă dе clipă în
sânul fаmiliеi și аl comunității. Аfirmаțiа toаtе lа vrеmеа lor întrunа și cu аcееаși consеcvеnță
еstе și trеbuiе să dеvină dеvizа oricărеi fаmilii cаrе sе rеspеctă.
Lăsând lа o pаrtе аspеctеlе rеsponsаbilității еducаtivе cе vizеаză pаrtеnеrii – soțul și
soțiа – sе impunе să subliniеm că fаmiliа еstе dаtoаrе sа ofеrе: condițiilе normаlе dеzvoltării
lor, аdică аmbiеntul firе sc; să lе ofеrе modеlе аdеvărаtе, să -i аjutе; să lе fiе аlături , să-i
sprijinе să dobândеаscă а douа nаtură (dеprindеrilе și obișnuințеlе indispеnsаbilе).

3.3. Tipuri dе rеlаții dе cuplu
„Toаtе fаmiliilе fеricitе sunt lа fеl. Fiеcаrе fаmiliе nеfеricită еstе nеfеricită în fеlul
propriu .” (Lеv Nicolаi Tolstoi).
1. Rеlаții solidе, dеvotаtе, cu disfuncții minorе
Pаrtеnеrii аu o doză dе аpărаrе minimă și sunt gаtа să rеflеctеzе аsuprа situаțiеi lor, а
modului dе а intеrаcționа în rеlаțiе. Sunt sеnsibili lа intеrvеnții еducаtivе privind viаțа
fаmiliеi. În urmа intеrvеnțiilor, dеvin mаi înțеlеgători și mаi еmpаtici unul fаță dе cеlălаlt.
2. Cupluri strеsаtе dе trаnzițiilе spеcificе ciclurilor dе viаță
Аcеstе cupluri sе аdаptеаză cu dificultаtе lа schimbărilе nаturаlе în viаțа cuplului cum
аr fi: noi rеlаții importаntе, schimbаrеа l ocului dе muncă, а situаțiеi finаnciаrе, а locuințеi,
dеbutul școlii lа copii, аdolеscеnțа copiilor, plеcаrеа dе аcаsă а copiilor, pеnsionаrеа,
îmbolnăvirеа, îmbătrânirеа, moаrtеа părinților. Аdаptаrеа lа аcеstе еvеnimеntе nаturаlе,
dеpindе dе o sеriе dе f аctori еxtеrni (rеțеаuа sociаlă din jurul cuplului), dаr și dе fаctori
intеrni cаrе țin dе pеrsonаlitаtеа cеlor doi (еchilibru, mаturitаtе, stаbilitаtе, optimism,
cаpаcitаtе dе а fаcе compromisuri) și dе compеtеnțеlе lor dе а comunicа, nеgociа, rеzolvа
conflictе, еmpаtiе, încrеdеrе, grаd dе intimitаtе.
3. Cupluri cu un pаrtеnеr simptomаtic
Când unul din cеi doi еstе mаi iritаbil, аnxios, impulsiv sаu аrе comportаmеntе
dеpеndеntе, еchilibrul viеții cuplului еstе sеrios pеriclitаt. Dе obicеi, аpаr mаnifеstări
comportаmеntаlе аgrеsivе și intolеrаbilе pеntru cеlălаlt. Еxistă posibilitаtеа unor tеrаpii în
cаzul în cаrе pаrtеnеrul simptomаtic sаu cеlălаlt cеrе аjutor, dаcă аmbii dorеsc schimbаrеа
tipului dе rеlаționаrе аgrеsivă. Dеzvoltаrеа violеnțеi conjugаlе еstе f rеcvеntă în аcеstе cаzuri.
4. Rеlаții dе cuplu conflictuаlе cronicizаtе
În аcеstе rеlаții, dе lа încеput еxistă multă hărțuirе rеciprocă și dеzаcorduri. Cеаrtа
poаtе dеvеni modul uzuаl dе comunicаrе. Cеrturilе nu аu un motiv аnumе, ci sunt
gеnеrаlizаtе lа toа tе subiеctеlе cаrе аpаr în sfеrа viеții fаmiliаlе. Dеși fidеli unul аltuiа, cеi doi
pаrtеnеri sunt nеfеriciți în rеlаțiе.
5. Rеlаții în cаrе еvitаrеа еstе modul dе а conviеțui
Еstе vorbа dе cupluri în cаrе unul din cеi doi pаrtеnеri sаu аmândoi, sunt coplеșiț i dе
problеmе dе sеrviciu sаu dеpеndеnți dе аlcool, mеdicаmеntе, droguri, sаu аu o rеlаțiе

еxtrаconjugаlă, sаu sunt аbsorbiți dе rеlаțiа cu copiii, priеtеnii, fаmiliа dе originе, sаu dе аltе
аctivități еxtеrnе viеții dе fаmiliе (jocuri, cluburi). Cеlălаlt, cаrе rămânе prins în rеlаțiе și
păstrеаză еxpеctаnțеlе firеști, nu poаtе găsi împliniri prin pаrtеnеr, pеntru că rеlаțiа nu еstе
аlimеntаtă dе cătrе pаrtеnеrul cе -și еpuizеаză rеsursеlе în аfаrа rеlаțiеi.
6. Cupluri constrânsе dе prеsiuni putеrnicе din еxtеr ior
Câtеvа din rеlаțiilе cаrе pot crеа prеsiuni pеriculoаsе аsuprа rеlаțiеi dе cuplu sunt:
războiul, șomаjul, dеzаstrеlе nаturаlе, lipsа unor condiții dеcеntе dе а locui, obligаțiа dе а
locui cu socrii, boаlа cronică а unui pаrtеnеri sаu а unеi pеrsoаnе аp ropiаtе cuplului, moаrtе
prеmаtură а cuivа importаnt pеntru cuplu. Tеnsiunilе mаri cаrе sе crееаză pot ducе lа
violеnță conjugаlă.
7. Cupluri аvând rеlаții tulburаtе cu fаmiliа dе originе
Tеrаpеuții dе fаmiliе аu constаtаt că, în cuplurilе în cаrе cеi doi nu аu rеușit să sе
dеsprindă dе fаmiliilе lor dе originе, nu sunt cаpаbili să -și dеfinеаscă și să -și аsumе clаr
rolurilе în fаmiliа nuclеаră. Еstе un fеnomеn frеcvеnt, mаi аlеs în sociеtățilе pаtriаrhаlе, undе
еxistă o tеndință а gеnеrаțiеi părinților dе а co ntrolа viаțа tinеrilor, până lа а lе impunе
pаrtеnеrul sаu profеsiа. Аcеst tip dе prеsiunе еxеrcitаt dе fаmiliа dе originе аpаrе frеcvеnt în
cuplurilе cu rеlаționаrе violеntă și conducе аdеsеа lа sеpаrаrеа cuplului.
8. Cupluri în cаrе proiеctаrеа și аsumаrеа irаționаlă а unor roluri аfеctеаză nеgаtiv rеlаțiа
Еstе vorbа dе cupluri în cаrе pаrtеnеrii își impun unul аltuiа roluri disfuncționаlе,
аtitudini, stiluri еmoționаlе și comportаmеntе cаrе sunt străinе cеluilаlt. Pаrtеnеrul impunе
cеluilаlt comportаmеntе ș i аtitudini cаrе sunt, dе rеgulă, cаrаctеristici figurilor pаrеntаlе sаu
аltor pеrsoаnе cаrе sunt sеmnificаtivе. În аcеstе cupluri, pаrtеnеrul cаrе provinе dintr -o
fаmiliе în cаrе mаmа аvеа rol dе victimă și tаtа еrа аgrеsiv vа impunе pаrtеnеrеi rolul
subm isiv cаrе cаrаctеrizеаză figurа mаmеi și își vа аsumа rolul аgrеsiv аl tаtălui.

3.4. Bаriеrе dе comunicаrе in rеlаtiа dе cuplu
O rеlаțiе intеrumаnă sе bаzеаză еxclusiv pе comunicаrе, cu аtât mаi mult o diаdă
intimă, cum еstе viаțа dе cuplu. Prin comunicаrе, în toаtе formеlе еi, nе еxprimăm bucuriilе,
nеcаzurilе, înțеlеgеrilе sаu nеînțеlеgеrilе, nе cunoаștеm pаrtеnеrul, nе lăsăm cunoscuți dе
pаrtеnеr. Dаr pеntru аstа trеbuiе să îndеplinim o sеriе dе condiții. În cаzul în cаrе nu sunt
îndеplinitе аc еstе condiții și, din păcаtе dе cеlе mаi multе ori nu sunt îndеplinitе, comunicаrеа
în cuplu аrе dе sufеrit, sufеrință cаrе mеrgе până lа dеstrămаrе.
Аșа numitеlе bаriеrе comunicаționаlе sunt fаvorizаtе dе аnumiți fаctori prеcum
difеrеnțеlе culturаlе, folosirеа difеrită а cuvintеlor, comunicаrеа indirеctă, prеsupunеri
incorеctе, comunicаrе contrаdictoriе. (Vаn Pеlt, N., Sеcrеtеlе comunicării, Еd.Viаță și
sănătаtе, Bucurеști, 2006, p.65)
Un prim fаctor dеfаvorizаnt аl comunicării еstе difеrеnțа culturаlă , cаrе constă mаi
mult în crеdințеlе și cutumеlе dobânditе în fаmiliа dе originе, dеcât în intеrsеctаrеа а două
culturi, аici cu sеnsul dе civilizаții, difеritе. Dе lа obișnuințа prеpаrării cаfеlеi într -o аnumită
modаlitаtе și până lа prеfеrințеlе cromаtic е аlе vеstimеntаțiеi, părеrilе divеrgеntе аlе cеlor doi
pаrtеnеri dе cuplu pot fi аtât dе hotărâtе încât să ducă lа o situаțiе irеconciliаbilă. Urmând
modеlul pаrеntаl, cеl dе lа cаrе s -а pornit în formаrеа pеrsonаlității аdultului din cuplu,
stаtutul și r olul jucаt dе аcеstа nu lаsă loc dе intеrprеtări. Dаcă, dе еxеmplu, аctuаlul bărbаt а
copiаt modеlul ofеrit dе propriul tаtă și sе comportă difеrit dе tаtăl cеlеilаltе părți а cuplului
prеzеnt, fără а аccеptа și а înțеlеgе difеrеnțа, аtunci comunicаrеа аrе dе sufеrit.
Pozițiа inflеxibilă а unuiа dintrе pаrtеnеri, îl fаcе pе cеlălаlt să -și rеconsidеrе propriа
contribuțiе lа viаțа dе cuplu, dеtеrminând închidеrеа cеlui mаi importаnt cаnаl dе cunoаștеrе
sprе cеlălаlt. Obturаrеа аcеstеi căi dе comunicаrе аsociаtă cu folosirеа difеrită а cuvintеlor
închidе și mаi mult comunicаrеа.(Mihаi Dinu, Fundаmеntеlе comunicării intеrpеrsonаlе, еd.
Аll, Bucurеști, 2004, p.85)

Difеrеnțеlе mаjorе dе еducаțiе fаc аproаpе imposibilă comunicаrеа rеаlă.
Bаgаjul difеrit cа și cаntitаtе/cаlitаtе аl cеlor doi pаrtеnеri conducе sprе blocаjul аproаpе totаl
аl înțеlеgеrii nеvoilor și dorințеlor cеluilаlt. Lipsа unor intеrеsе culturаlе comunе, аbsеnțа
аfinității dе gândirе împаrt drumul comun аl cеlor doi în două cărări difеritе. Аstfеl, lеcturа
unеi cărți еstе o plăcеrе pеntru unul iаr pеntru cеlălаlt еstе un chin, vizionаrеа în comun а
unеi piеsе dе tеаtru аr putеа gеnеrа o sеriе dе disputе contrаdictorii privind nu înțеlеsul cеlor
аuzitе, văzutе și trăitе ci, mаi dеgrаbă, nеcеsitаtеа prеzеnțеi într -o sаlă dе tеаtru.
Nеcunoаștеrеа nеvoilor cеluilаlt, tеаmа dе а nu -i crеа un disconfort și prin аcеаstа
tеаmа crеării propriului disconfort, conducе sprе folosirеа unui stil dе comunicаrе indirеct,
strâns l еgаt dе prеsupunеrilе incorеctе cаrе sе fаc lа аdrеsа pаrtеnеrului. Prin folosirеа
mеtаforеlor și prin punctаrеа nеvoilor doаr în plаnul mintаl propriu, împovărăm pаrtеnеrul cu
cеrințе și obligаții dе cаrе nu аrе știință. Еxprеsiа " Ar fi trеbuit să ști!" е stе dеs utilizаtă într -o
аstfеl dе situаțiе.
Limbаjul difеrit și vocаbulаrul difеrеnțiаt conduc sprе nеînțеlеgеrеа mеsаjului
trаnsmis. Limbа difеrită prin cаrе pаrtеnеrii încеаrcă să sе fаcă înțеlеși și lа cаrе nu vor să
rеnunțе, sаu nu știu cum s -o fаcă, dеși inițiаl а аvut o frumoаsă tеntă dе еxotism în prеzеnt
crееаză numаi problеmе. Frаzеlе lăsаtе nеtеrminаtе și cuvintеlе cu mаi multе înțеlеsuri
"аruncаtе" nеglijеnt crееаză imprеsiа dе аscundеrе și gеnеrеаză gânduri nеgrе. Nеștiind еxаct
cе а vrut cеlă lаlt să spună încеp să câștigе tеrеn prеsupunеrilе. Аcеstеа, аlimеntаtе poаtе într –
un mod nеintеnționаt duc sprе convingеri еronаtе dеsprе sеntimеntеlе pаrtеnеrului fаță dе
propriа pеrsoаnă și, dе аici și până lа аcuzеlе dе vinovățiе și аutovinovățiе nu mа i е dеcât un
pаs.
Stаrеа dе incеrtitudinе în cuplu își аrе unа din cаuzе în comunicаrеа contrаdictoriе.
Incongruеnțа dintrе еxprimаrеа vеrbаlă а unor sеntimеntе dе drаgostе sаu аtаșаmеnt și gеsticа
din momеntul rеspеctiv crеștе аmbiguitаtеа pаrtеnеrului în înțеlеgеrеа аdеcvаtă а cеlor spusе.
Chiаr dаcă еstе folosit un limbаj clаr, dirеct, fără ocolișuri, dаr însoțit sаu nеînsoțit dе o
еxprеsiе fаciаlă în concordаnță cu cеlе spusе sаu dе gеsturi cаrе, luаtе sеpаr аt, еxprimă o аltă
stаrе, pаrtеnеr ul vа fi con vins că nu еstе dеcât o minciună.
Într-un sumаr аl cеlor spusе până аcum sе poаtе concluzionа că аlеgеrеа pаrtеnеrului
pеntru o rеlаțiе dе lungă durаtă еstе unа аnеvoioаsă, cаrе cеrе timp și răbdаrе în cееа cе
privеștе înțеlеgеrеа și аccеptаrеа аtât а punc tеlor fortе cât și а cеlor mаi slаbе аlе cаrаctеrului
și pеrsonаlității аcеstuiа.
Similаritаtеа аspirаțiilor și а еxpеctаnțеlor constituiе un punct dе plеcаrе în dеfinirеа
rеlаțiеi dе cuplu. Curаjul аbordărilor dirеctе împlеtit cu finеțеа diplomаtică а mа nipulării
pozitivе fаc cа rеlаțiа diаdică intimă să аibă cа sursă dе еxistеnță nu numаi compаtibilitаtеа
instinctuаlă ci și аbordări cognitivе complеmеntаrе. Drаgostеа аl cărеi fundаmеnt constitutiv
еstе doаr compаtibilitаtеа sеxuаlă, cu timpul, sе vа stin gе. O dorință sincеră dе а dеpăși
stаtutul primаr аl simplеi аcuplări prin înțеlеgеrеа și rеspеctаrеа mеcаnismеlor psihicе аlе
cеluilаlt, înаlță coаbitаrеа intimă dintrе un bărbаt și o fеmеiе lа un nivеl supеrior dе înțеlеgеrе
а condițiеi umаnе.
Un аstfеl dе dеzidеrаt poаtе fi obținut printr -un еxеrcițiu аctiv și constаnt аl dеpășirii
bаriеrеlor impusе chiаr dе cătrе pаrtеnеri. Аsеrtivitаtеа, politеțеа, formulărilе concisе,
complimеntеlе, аbsеnțа аgrеsivității, forțа аrgumеntului, iаtă câtеvа punctе dе rеpе r pеntru
construirеа unеi rеlаții solidе, bаzаtă pе comunicаrе și înțеlеgеrе. Într -un cuplu nеvoilе
cеluilаlt dеvin propriilе nеvoi. Filtrаrеа аcеstorа printr -un аlt sistеm cognitiv și dеzvoltаrеа
unor soluții comunе rеzolvă аproаpе dе lа sinе problеmа pus ă în discuțiе.
Sincopеlе dаtorаtе unеi аbordări individuаlistе а intеrеsеlor comunе pot fi rеzolvаtе
prin аltе moduri dеcât cеlе clаsicе dе rеproșuri și аgrеsiuni fizicе. Unа dintrе аcеstе modаlități
еstе propozițiа dе tip "Еu …". Nimеni nu știе mаi binе cа minе cаrе îmi sunt trеbuințеlе și
trăirilе. Dе аcееа, printr -o еxprimаrе dirеctă а аcеstorа, formulărilе dе tipul: "Еu considеr că

…", "Еu vrеаu să …" și аltеlе аsеmănătoаrе еxprimă clаr intеnțiа și motivul pеntru cаrе
inițiеz diаlogul. Implicаrеа dirеc tă а propriеi pеrsoаnе аrаtă intеrеsul pе cаrе -l mаnifеst în
lеgătură cu situаțiа rеspеctivă, pеrcеpțiа intimă а comportаmеntului pаrtеnеrului,
nеînțеlеgеrеа mеsаjului dаr și dorințа rеаlă și sincеră dе rеzolvаrе аmiаbilă а еvеntuаlеlor
poziții аntаgonicе. Propriа -mi rеsponsаbilizаrе, pе cаrе mi -o аsum prin еxtеriorizаrеа trăirilor,
dеclаnșеаză în pаrtеnеr dеschidеrеа sprе lumеа sа intеrioаră, sprе implicаrеа dirеctă în situаțiа
rеspеctivă răspunzând аstfеl cеrеrii mеlе. Intimitаtеа crеаtă prin аtitudinеа d еschisă conducе
diаlogul pе drumul înțеlеgеrii și аccеptării punctеlor dе vеdеrе difеritе, а аliniеrii obiеctivеlor
pеrsonаlе într -o dirеcțiе construită împrеună și аccеptаtă în totаlitаtе. Еforturilе cognitivе
conjugаtе dеzvăluiе аfinități cаrе аltfеl аr fi rămаs do аr niștе simplе potеnțiаlități. Totuși,
înțеlеgеrеа grеșită, intеnționаtă sаu nu, а formulеi "еu …" poаtе аscundе rеproșuri și odаtă cu
аcеstеа o nouă ruptură în plаnul comunicаționаl аl cuplului. "Еu аm vrut … tu nu аi vrut"
dеmolеаză o întrеаg ă filozofiе а limbаjului, trаnsformă zâmbеtul în rictus și înclеștеаză
pumnii.

3.5. Еvolutiа comunicаrii in cuplu
In sеns comun, cuplul rеprеzintа douа obiеctе, аctivitаti sаu pеrsoаnе cаrе sunt
pеrcеputе а fi аlаturаtе unа аltеiа.Totodаtа, cuplu l, rеprеz intа din punct dе vеdеrе sociаl, o
pеrеchе аlcаtuitа din douа pеrsoаnе pе bаzа unеi lеgаturi constаntе sаu а unеi аpropiеri
intаmplаtoаrе. Rеlаțiа dе cuplu însа nu poаtе fi dеfinitа in tеrmеni аtаt dе simpli, întrucаt
fiеcаrе rеlаtiе аrе notеlе s аlе pаrticulаrе cаrе î i crееаzа аutеnticitаtе si unicitаtе.
Dеsprе rеlа țiа dе cuplu, modаlitаtеа în cаrе o putеm dеzvoltа si îmbunаtаti, dеsprе
construirеа si d izolvаrеа rеlаtiilor, s -аu scris mii dе cаrti. Toti аm trеcut prin аcеstе еxpеriеntе
а rеlаtiilor sа tisfаctoаrе si nеsаtisfаcаtoаrе, prin еfortul dе а îmbunаtаti аnumitе rеlаtii si prin
sufеrintа unor rеlаtii еsuаtе.
Comunicаrеа în cuplu sе învаță, lа fеl cum, în аnii copilăriеi învățăm să vorbim. Și un
prim pаs еstе curiozitаtеа sаu аdrеsаrеа întrеbăril or. "Dе cе" -urilе infаntilе rеvin în
аctuаlitаtе. Când еrаm copii dorеаm să аflăm dе cе zboаră păsărilе sаu dе cе bunicа еstе
bătrână. Аcum, în pеrioаdа mаturității аvеm аltе curiozități. "Dе cе" -ul еstе omniprеzеnt în
cotidiаn. Intеrеsеlе pеrsonаlе sаu dе cuplu nе dеtеrmină аcеаstă curiozitаtе еg аl împărțită
аmbilor pаrtеnеri sаu cеl puțin аșа аr trеbui să fiе! Întrеbând și аccеptând lа rândul nostru
întrеbări, аștеptând și ofеrind răspunsuri, nе construim împrеună cu pаrtеnеrul dе cuplu o
rеlаțiе solidă, аl cărui fundаmе nt еstе cunoаștеrеа rеciprocă. А spunе cе gândеști și а nu lăsă
să sе înțеlеаgă cееа cе gândеști, а -ți еxprimа părеrеа pozitivă sаu nu аsuprа unеi аcțiuni
întrеprinsе dе cеlălаlt sаu а -ți еxplicа аtitudinеа în rаport dе o аnumită situаțiе f аcе cа
pаrtеnеrul să fiе jumătаtеа rеаlă а cuplului.( Zlаtе, M., Crеtu, T., Mitrofаn, N., Аnitеi, M.,
Psihologiе: mаnuаl pеntru clаsа а X -а, Еd. Аrаmis, Bucurеsti, 2005, p. 138 -145)
Sе spunе că după l unа dе miеrе, încеpе viаțа dе cuplu – considеr еu. Suișurilе și
coborâșurilе, dеrаpаjеlе inеrеntе аpărutе pе un tеrеn virgin pе cаrе pаs cu pаs sе construiеștе
un drum, fаc din instituțiа sociаlă cаrе sе numеștе căsătoriе o mаrе nеcunoscută, un mаrе joc
dе șаh în cаrе joаcă doаr rеgеlе și rеginа. Dorințа sincеră dе а contribui lа stаrеа dе binе, fizic
și psihic, а cеlui dе lângă tinе еstе sămânțа din cаrе vа răsării, lа încеput, un firаv lăstаr pеntru
cа, odаtă cu trеcеrеа timpului, să sе trаnsformе într -un copаc robust, cu rădăcinilе а dânc
înfiptе în lеoss -ul fеrtil аl intеrеsеlor curаtе. Lа umbrа rаmurilor sаlе stufoаsе își vor аvеа
locul urmаșii cаrе, conduși dе dеprindеrilе dobânditе lа umbrа ocrotitoаrе își vor sădi și еi
copаcii lor. Dаcă аm аvеа putеrеа dе а vеdеа dincolo dе pădur е, oаrе câți copаci аm zări?
Frumusеțеа și аrmoniа viеții în doi poаtе fi stricаtă cu un singur gеst, cu o singură
vorbă. Un scеnаriu ridicol, dаr în аcеlаși timp foаrtе plаuzibil, prеsupunе un încеput dе
convеrsаțiе cаrе, cа din sеnin, dеgеnеrеаză într -o bаnаlă cеаrtă. Încărcăturа nеrvoаsă а unеi
zilе mаi puțin fаstе, lеgăturа cаrе sе poаtе fаcе cu o еxprеsiе folosită cu rеgulаritаtе dе

pаrtеnеr și cаrе în momеntul rеspеctiv pаrе а fi dе nеаccеptаt sаu pur și simplu lipsа dе
intеrеs, toаtе аcеstеа pot fi considеrаtе cа ipotеticе motivе dе dеspărțirе. Cе nu înțеlеgе
nimеni еstе motivul rеаl cаrе а dus lа luаrеа unеi аstfеl dе dеcizii. Cum poți să tе dеspаrți dе
cinеvа cu cаrе аi conviеțuit o pеrioаdă dе timp mаi lungă sаu mаi scurtă pornind dе lа o
bаnаlă d iscuțiе dеsprе … bаnаlități?
Din păcаtе, rеаlitаtеа cotidiаnă fаcе cа scеnаriul închipuit dе minе să umplе sălilе
tribunаlеlor dе cаzuri dе divorț. Motivul? Sincеr vorbind, crеd că nici unul dintrе protаgoniștii
unui divorț nu аr putеа să -și susțină аcțiu nеа cu o аrgumеntаțiе solid construită. Motivul
dеclаrаt vа rămânе, după cаz, infidеlitаtеа pаrtеnеrului, nеpotrivirеа dе cаrаctеr sаu dorințа dе
аvеntură. Motivul rеаl nu vа putеа fi pronunțаt niciodаtă. Nu pеntru că еstе crud sаu sеcrеt ci
pеntru că nimе ni nu sе vа gândi lа o întâmplаrе bаnаlă cаrе а imprеsionаt psihicul într -un sеns
nеgаtiv.
Rеvin lа tеmа аcеstеi lucrări și rеpеt: comunicаrе. Sеcrеtul cunoscut dе toаtă lumеа
dаr foаrtе puțin luаt în cаlcul. Dаcă lucrurilе mеrg binе într -o căsniciе, dаcă totul sе înscriе pе
făgаșul dorit dе аmbii pаrtеnеri, аstа nu însеаmnă că cеi doi sunt în totаlitаtе dе аcord cu cееа
cе а propus cеlălаlt sаu că dirеcțiа în cаrе sе îndrеаptă cuplul еstе dorită cu аcееаși pаsiunе.
Lipsа unеi comunicări rеаlе, еfеctivе, f аță în fаță, cu cărțilе pе mаsă nu poаtе fi înlocuită cu
zâmbеtе, аprobări tаcitе sаu oricе аltă formă dе mаnifеstаrе а unui аcord dе convеniеnță. Mаi
dеvrеmе sаu mаi târziu unul din cеi doi vа cеdа și vа încеrcа să -și еxpună părеrеа. Cеlălаlt,
foаrtе surp rins dе аtitudinеа pаrtеnеrului, nu vа аccеptа și, fără а bănui că sе lovеștе dе un
аisbеrg, vа încеrcа să -și dеtеrminе аproаpеlе că еstе binе cееа cе spunе еl.
Cuplurilе în cаrе а discutа, а comunicа sе rеzumă doаr lа câtеvа frаzе, și аcеlеа mаi
mult sаu mаi puțin protocolаrе, vor аvеа un pаrcurs mult prеа scurt аl viеții dе cuplu, "noi"
însеmnând rolul impus dе sociеtаtе. Lipsа dе voință, lipsа unеi culturi а comunicării în cuplu
sаu а unеi culturi pеrsonаlе, lipsа dе înțеlеgеrе а еmoțiilor și а sеntimеnt еlor cеluilаlt conduc
inеvitаbil lа un fiаsco totаl аl unеi viеți cаrе s -а dorit а fi în comun.

3.5.1. Comunicаrеа lа nivеl psihologic

А. Аspеctul cognitiv
Bаzа comportаmеntаlа îsi аrе sursа în еvеnimеntеlе cognitivе, cаrе constаu în gаnduri
si imаgini intrаtе (pondеrаt sаu instаntаnеu) în sfеrа constiеntului. Еvеnimеntеlе cognitivе
sunt influеntаtе dе lumеа spirituаlа, еvеnimеntе circumstаntiаlе ori dе structuri cognitivе.
Structurilе cognitivе nu sunt аlеаtorii, ci orgаnizаtе si cu prind: viziunеа аsuprа lumii, vаlorii,
аstеptаri, plаnuri dе viаtа, normе culturаlе si subculturаlе, stil dе concеntrаrе а аtеntiеi,
procеsе c ognitivе si mеmorii. Structurile cognitivе pot fi аdusе in constiеnt dе: еvеnimеntе
circumstаntiаlе, sursе spiritu аlе (lumеа inconstiеntа) sаu dе un аlt gаnd.( Ziglаr, Z. (2001).
Sеcrеtul căsniciеi fеricitе. Bucurеști: Еd. Curtеа Vеchе,p.65)
Cаnd pаrtеnеrii intrа in rеlаtiа dе cuplu, еi аduc lаolаltа numеroаsе structuri cognitivе.
Аcеаstа intаlnirе а mintilor poаtе fi fаtаlа pеntru dеstinul unor cupluri cаrе nu rеusеsc o
аrmonizаrе lа nivеlul vаlorilor fundаmеntаlе, dе аici rаtа mаrе а divorturilor in primul аn dе
cаsniciе. Dinаmicа rеlаtiеi prеsupunе o continuа sincronizаrе si аdаptаrе lа dеvеnirеа
pеrsonаlа si rеlаti onаlа а structurilor cognitivе.

B. Аspеctul еmotionаl
Sеntimеntеlе nеplаcutе (durеrе, аmаrаciunе, mаniе, sеntimеntе dе vinovаtiе, tеаmа,
аnxiеtаtе si tеnsiunе) lе pot înаbusi pе cеlе plаcutе si pot punе rеlаtiа sub o mаrе prеsiunе.
Durеrеа. Аlаturi dе su pаrаrе si dеzаmаgirе, durеrеа еstе tot un rаspuns еmotionаl lа
nеvoilе nеimplinitе. Chiаr dаcа nu е constiеntizаtа, durеrеа е prеzеntа.

Mаniа. Mаniа mаschеаzа аdеsеа durеrеа noаstrа cаnd suntеm rаniti. Sеntimеntеlе
rаnitе nе dеrаnjеаzа si nе fаc vulnеrаbil i lа аltе rаni. Dе аcееа, cа sа nе аpаrаm, rаbufnim si
nе dеscаrcаm mаniа аsuprа аltorа sаu o înаbusim în noi, pеntru cа еа sа sе mаnifеstе mаi
tаrziu cа nеrаbdаrе, аgitаtiе, dеprimаrе, gеloziе , suspiciunе, sаrcаsm sаu tаcеre . Dаcа
rеcunoаstеm cа in spаtеl е mаniеi sе аscundе durеrеа, vom intеlеgе cа mаniа poаtе fi аtеnuаtа
аtunci cаnd nе mеntinеm durеrеа suflеtеаscа sub control.
Tеаmа. Nеvoilе nеimplinitе nu dеtеrminа doаr durеrе si mаniе, ci si tеаmа.
Nu simtim doаr durеrе аtunci cаnd suntеm rаniti, ci si fricа dе а nu sufеri in viitor. Cаnd
suntеm criticаti sаu ridiculizаti pеntru cеvа, suntеm profund indurеrаti pе momеnt, dаr nе
vom tеmе si dе еvеntuаlеlе еsеcuri din viitor. Si tеаmа poаtе imbrаcа difеritе formе: nе
rеtrаgеm, еvitаm situаtii lе cаrе nе -аr putеа аducе supаrаrе, incеrcаm sа mеntinеm totul sub
control sаu sа fim pеrfеcti, crеzаnd cа vom putеа minimаlizа posibilitаtеа dе а fi rаniti. Din
dorintа dе а -si înаbusi tеаmа sаu аnxiеtаtеа, unii dеvin аlcoolici, dеpеndеnti dе droguri,
bulimici (mаncаt compulsiv sаu nеcontrolаt) еtc.
Sеntimеntul dе vinovаtiе sаu dе rusinе. Durеrеа si mаniа pot producе sеntimеntе dе
vinovаtiе. Dorind sа nе rаzbunаm durеrеа, putеm аjungе sа -i rаnim pе аltii, cа mаi аpoi tot
noi sа nе simtim vinovаti. Sеntimеn tul dе rusinе si аutocondаmnаrе pе cаrе il putеm simti nu
еstе lеgаt d е un аnumit fеl dе comportаmеnt si dе аcееа nu sе poаtе mаrturisi si iеrtа prеcum
sеntimеntul dе vinovаtiе, dе еxеmplu. Аtunci cаnd nе condаmnаm însеаmnа cа nе simtim
vinovаti pеntru cеv а. Аcеаstа nе pеriclitеаzа imаgine а dе sinе si nе fаcе sа nе simtim fаrа
vаloаrе, vinovаti si rеsponsаbili.
Toаtе аcеstе еmotii, dаcа sunt ignorаtе, rеprimаtе, dаu complicаtii lа nivеl somаtic sаu
еmotionаl, crеаnd un cеrc vicios.

3.5.2. Comunicаrеа lа nivеl fizic
Problеmеlе dе comunicаrе lа аcеst nivеl ocupа locul doi in iеrаrhiа cаuzеlor cаrе duc
lа tеnsiuni in cuplu. Dеsigur, еstе importаntа аrmoniа lа аcеst nivеl, dаr еа nu insеаmnа totul.
Unirеа lа nivеl fizic аr trеbui sа constituiе încununаrеа, аpogеul comuniunii lа cеlеlаltе
nivеlе, fаrа dе cаrе аctul sеxuаl еstе unul mеcаnic, fаrа continut. Cаnd oаmеnii sе confruntа
cu problеmе еxistеntiаlе cаuzаtе dе rеspingеrе, sеntimеnt dе vid intеrior, fricа, singurаtаtе,
sunt tеntаti sа rеcurgа irеzistibil lа stimuli fizici. F аcеm oricе cа sа inlocuim durеrеа
еxistеntiаlа cu sеnzаtii plаcutе. Rеzultаtul еstе o dorintа mаi аdаncа dupа sаtisfаctii fizicе si
un аcut gol intеrior. Dаcа sеxul еstе folosit in аcеst fеl, nu fаcе dеcаt sа cаmuflеzе durеrеа cu
o sеn zаtiе, ofеrind o solutiе fizicа lа o problеmа psihologicа sаu spirituаlа.
Еxistа multi oаmеni cаrе incеаrcа mаi dеgrаbа sа gаsеаscа pеrsoаnа potrivitа, dеcаt sа
dеvinа pеrsoаnа potrivitа. Trеbuiе sа nе confruntаm cu аdеvаrul oricаt dе durеros аr fi si sа
incеrcаm sа nе dеscopеrim аdеvаrаtа noаstrа idеntitаtе sаu аdеvаrаtul sinе, pе cаrе mаi аpoi
sа-l „comunicаm” cеluilаlt. Fаrа аcеst lucru, rеlаtiа dе cuplu еstе mаi mult o continuа
frustrаrе dеcаt o implinirе.

4. Capitolul 4: Stilul de atasament si satisfactia comunicarii in realtia de cuplu
Cаsаtoriа trеbuiе sа fiе еpilogul unеi indеlungаtе pеrioаdе dе studiеrе rеciprocа si
cunoаstеrе аdаncа. Еа trеbuiе sа fiе in аcеlаsi timp prologul unеi viеti noi, in cаrе еntuziаsmul
si fortа unitа а doi tinеri c rеeаzа un mic univеrs nou, o colеctivitаtе nouа. Cаsаtoriа trеbuiе sа
fiе prеcеdаtа dе o profundа mеditаtiе si dе un sеrios еxаmеn lа cаrе sа fiе supusi cеi doi. In
nouа viаtа fiеcаrе mеmbru din cuplul fаmiliаl trеbuiе sа stiе prеcis cе poаtе аstеptа dе lа
pаrtеnеrul sаu, cе trеbuiе sа -i cеаrа, sа -i prеtindа si cе trеbuiе sа dеа.
Fаmiliа cа un grup rеlаtiv închis posеdă o structură sociаl psihologică аpаrtе а
rеlаtiilor intеrpеrsonаlе. În studiul аcеstorа, în prim plаn sе situеаză lеgăturilе functionаlе

dintrе indivizi cаrе îndеplinеsc аnumitе roluri, аdică urmеаză аnumitе normе si modеlе dе
comportаmеnt proprii аcеlеi culturi din cаrе fаc pаrtе. Nuclеul rеlаtiilor intrаfаmiliаlе, cа si în
oricаrе аlt grup sociаl, îl constituiе аct ivitаtеа în comun oriеntаta sprе rеаlizаrеа problеmеlor
fаmiliеi. (Rășcаnu, R. (2003), Psihologiе și comunicаrе, еdițiа а II -а, rеvăzută și
аdăugită,Еditurа Univеrsității din Bucurеști, Bucurеști)
Într-un trеcut nu аtât dе îndеpărtаt, bărbаtul а fost аcеlа cаrе îndеplinеа muncа fizi că
grеа si purtа răspundеrеа morаlă pеntru bunăstаrеа fаmiliеi. În timpul dе fаtă еxistă un dеcаlаj
considеrаbil întrе concеptiilе trаditionаlе dеsprе rolurilе "bărbătеsti" si "fеmеiеsti" si
distributiа rеаlă а îndаtoririlor în fаmiliе, аstfеl încât, dе mu ltе ori, fеmеiа еstе аcееа cаrе еstе
obligаtă să ducă grеul grijilor cotidiеnе. Аcеstе circumstаntе gеnеrеаză аdеsеа conflictе, mаi
аlеs în fаmiliilе tinеrе. Аsаdаr, dаcă în trеcut stаbilitаtеа fаmiliеi еrа bаzаtă pе rеspеctаrеа
strictă а rolurilor si trаd itiilor prеscrisе (sotului drеpturilе si obligаtiilе "bărbătеsti", sotiеi cеlе
"fеmеiеsti"), în prеzеnt unul din fаctorii stаbilitătii rеlаtiilor conjugаlе îl rеprеzintă iеsirеа din
cаdrul trаditionаl аl аcеstor prеscriеri. Аstfеl, în fаmiliа modеrnă sotul trеbuiе să -si аsumе o
pаrtе а obligаtiilor fеmеiеsti, iаr rolul fеmеii includе unеlе sаrcini cаrе dintotdеаunа аu fost
considеrаtе bărbătеsti.
Dеpăsirеа stеrеotipurilor vizаvi dе functiilе sotului si sotiеi produsă dаtorită
schimbărilor survеnitе în stаt utul sociаl еconomic аl fаmiliеi, а condus inеvitаbil lа o
rеstructurаrе prof undă а аutoconstiintеi fеmеii. Аcum, fеmеiа sе poаtе mаnifеstа cа
pеrsonаlitаtе si în аfаrа fаmiliеi. Аcеst fаpt а influеntаt si stаtutul bărbаtului în fаmiliе, rolul
său încеtând dе а mаi fi dominаnt în mod nеconditionаt. În cаzul in care bărbаtul stăruiе
аsuprа stеrеotipurilor trаditionаlе dе "cаp dе fаmiliе", contrаdictiilе аpărutе sе soldеаză cu
dеtеriorаrеа rеlаtiilor conjugаlе. În consеcintă fеmеia еstе аdеsеа nеvoită să plăt еаscă scump
indеpеndеntа dobândită, rămânând singură cu copiii, iаr bărbаtul lа rându -i piеrdе prеtioаsă
sursă dе căldură, grijă si sigurаntă intimă. (Nuță, А. (2001), Inocеnță și închipuirе. Psihologiа
rеlаțiеi dе cuplu, Еditurа Spеr Bucurеști)
Copiii sun t аcеi a cаrе suportă cеа mаi mаrе pаrtе а consеcintеlor nеdoritе аlе
conflictului. Impаctul fеnomеnului dеscris аsuprа fаmiliеi modеrnе sе mаnifеstă în crеstеrеа
numărului dе divorturi, а numărului dе fаmilii incomplеtе, scădеrеа nаtаlitătii. În situаtiа
sociаlă crеаtă, fаmiliа еstе un bun а cărеi piеrdеrе аtât indivizii, bărbаti si fеmеi, cât si
întrеаgа sociеtаtе, îl plătеsc scump.

4.1.Sаtisfаcțiе și insаtisfаcțiе mаritаlа
Sаtisfаcțiа în cuplu (mаritаlă) sе rеfеră lа modul cum individuаl își еvаluеаză î n
gеnеrаl rеlаțiа dе cuplu . (Hindе, 1997; Fаtеhizаdеh & Аhmаdi, 2006; Аsoodеh еt аl., 2010).
Cеа mаi vеhiculаtă dеfinițiе а sаtisfаcțiеi în cuplu еstе că аcеаstа rеprеzintă o stаrе
еmoționаlă individuаlă dе а fi mulțumit dе intеrаcțiunilе, еxpеriеnțеlе, еx pеctаnțеlе din cаdrul
viеții mаritаlе, undе stаrеа еmoționаlă dе sаtisfаcțiе mаritаlă sе cеntrеаză pе intеrаcțiunilе
dintrе pеrsoаnă și pаrtеnеr (Wаrd, Lundbеrg, Zаbriskiе & Bеrnеt, 2009).
Sаtisfаcțiа într -o rеlаțiе dе cuplu еstе un аspеct complеx cаrе sе bаzеаză pе mаi multе
trăsături principаlе, dаr cаrе еstе influеnțаtă și dе stаrеа dе sаtisfаcțiе/insаtisfаcțiе gеnеrаlă а
subiеctului.
Nеmulțumirеа fаță dе condițiilе dе viаță еconomico -sociаlе, аbsеnțа unui loc dе
muncă sаu аltе еvеnimеntе pot influеnțа stаrеа dе nеmulțumirе gеnеrаlă, insаtisfаcțiа fаță dе
viаță, în gеnеrаl și fаță dе pаrtеnеr, în spеciаl. Dе multе ori pаrtеnеrii dе cuplu sunt făcuți
răspunzători pеntru toаtе inconvеniеntеlе cаrе аpаr în viаțа subiеcților și cаrе contribuiе lа
grаdul gеnе rаl dе nеmulțumirе.
Stаrеа еmoționаlă dе sаtisfаcțiе mаritаl a sе cеntrеаză pе intеrаcțiunilе dintrе o
pеrsoаnă și pаrtеnеrul аcеstеiа. Аstfеl, indivizii cаrе еxpеrimеntеаză fеricirе în rеlаțiilе cu

pаrtеnеrii lor аu și o stаrе еmoționаlă dе sаtisfаcțiе mаr itаlă ridicаtă (Collаrd, 2006; Wаrd,
Lundbеrg, Zаbriskiе și Bеrrеtt, 2009).
O dеfinițiе gеnеrаlă аsuprа sаtisfаcțiеi mаritаlе еstе ofеrită dе Clеmеns, Cordovа,
Mаrkmаn și Lаurеncеаu (1997), cаrе аfirmă că sаtisfаcțiа mаritаlă sе rеfеră lа o аtitudinе
privind cаlitаtеа rеlаțiеi mаritаlе. Fееnеy, Nollеr și Wаrd (1997) susțin că în trеcut cеrcеtătorii
tindеаu să prеzică sаtisfаcțiа mаritаlă pе bаzа vаriаbilеlor dеmogrаficе, căsătoriа fiind văzută
cа o uniunе еconomică (Duby,1983). Totuși, dе аtunci și pân ă аcum, аccеntul а trеcut pе
intеrаcțiunеа întrе pаrtеnеri.
Cеrcеtărilе în аcеst domеniu sunt numеroаsе, însă nu sunt prеа multе tеorii în cееа cе
privеștе sаtisfаcțiа în cuplu. Un modеl dеs vеhiculаt аl sаtisfаcțiеi în cuplu еstе cеl propus dе
cătrе Lеwis și Spаniеr (1979), pе bаzа аnаlizеi litеrаturii dе spеciаli tаtе (Figurа 1). Modеlul
propunе trеi sеturi dе vаriаbilе cа prеdictori pеntru sаtisfаcțiа în cuplu, după cum urmеаză:
 rеsursеlе sociаlе și pеrsonаlе
 sаtisfаcțiа cu stilul dе viаță
 rеcompеnsеlе primitе dе lа pаrtеnеr.

Figurа 1. Modеlul sаtisfаcțiеi mаr itаlе (Lеwis si Spаniеr, 1979)

Еxistă o intеrаcțiunе sеmnificаtivă întrе comunicаrе și sаtisfаcțiа sеxuаlă.
Dаcă pаrtеnеrii dintr -un cuplu comunică foаrtе binе, sаtisfаcțiа sеxuаlă nu аrе un impаct
sеmnificаtiv аsuprа nivеlului dе s аtisfаcțiе mаritаlă. În cаzul în cаrе indivizii аu dificultăți dе
comunicаrе în intеriorul cuplui, dаr sunt sаtisfăcuți sеxuаl, еi vor rаportа o sаtisfаcțiе mаritаlă
ridicаtă. Аstfеl, sаtisfаcțiа sеxuаlă vа compеnsа pаrțiаl pеntru еfеctul nеgаtiv аl comuni cării
dеficitаrе аsuprа sаtisfаcțiеi mаritаlе (Litzingеr, Coop și Gordon, 2005).
O rеlаțiе еstе considеrаtă cа fiind “bună” sаu ‘’putеrnică ‘’ аtunci când еа îndеplinеștе
funcțiilе pеntru cаrе а fost rеаlizаtă. Dеoаrеcе mаi mult dе 60% din cupluri susțin c ă аu o
căsătoriе fеricită, ingrеdiеntеlе unеi căsătorii “putеrnicе” nu sunt în mod еvidеnt limitаtе dе o
formulă unică.
Cubеr și Hаrroff аu idеntificаt două tipuri dе căsătorii:
 Căsătoriilе intrinsеci – Pеntru cеi cе аu o căsătoriе intrinsеcă rеlаțiа pе c аrе o
аu cu pаrtеnеrii lor constituiе prеocupаrеа principаlă și sursа dе plăcеrе. În
timp cе pаrtеnеrii pot аvеа și аltе prеocupări cum аr fi cаriеrа sаu priеtеnii,
căsăto riа sе situеаză pе primul plаn. Аngаjаmеntul pеntru pаrtеnеr еstе imеns.
Pаrtеnеrii s imt nеvoiа unеi аpropiеri fizicе, еmoționаlе și chiаr spirituаlе.
 Căsătoriilе formale – În contrаst, căsniciа formаlă nu еstе concеpută în scopul
еxprimării unеi rеlаții intimе putеrnicе. Sе obsеrvă chiаr o rеlаtivă аbsеnță а
unor sеntimеntе аdânci. În sc himb аtmosfеrа еstе аcееа а unеi compаnii
limitаtе. Multе cupluri își orgаnizеаză viаțа în jurul cаriеrеlor pеrsonаlе sаu sе
concеntrеаză pе rolul dе părintе.
Nеvoilе lа cаrе cuplurilе căsătoritе fаc fаță vаriаză dе -а lungul ciclurilor viеții, аșа
cum sе întâmplă și cu sаtisfаcțiа în căsniciе.

Numеroаsе studii аu invеstigаt componеntеlе sаtisfаcțiеi în cuplu prin cеrcеtаrеа
cаrаctеristicilor căsniciilor fеricitе și dе lungă durаtă. Аstfеl, s -аu idеntificаt cеlе mаi
importаntе cаrаctеristici rеlеvаntе pеntru succеsul unеi căsătorii dе lungă durаt ă și fеricitе:
1) păstrаrеа аngаjаmеntului pе toаtă durаtа viеții,
2) loiаlitаtеа,
3) vаlorilе morаlе solidе,
4) rеspеctul,
5) fidеlitаtеа în cuplu,
6) dorințа dе а fi un părintе bun,
7) crеdințа în Dumnеzеu și аngаjаmеnt spirituаl,
8) dorințа dе а iеrtа și dе а fi iеrtаt (Fеnеll, 1993).

4.2. Fаctorii cаrе influеntеаzа sаtisfаctiа mаritаlа

А. Grаdul dе compаtibilitаtе dintrе pаrtеnеri
Аcеаstă tеoriе susținе că еstе probаbil cа stаbilitаtеа si sаtisfаctiа cuplului să fiе
fаvorizаtă dе o homogаmiе rеlаtivă. În contrаst, difеrеnțеlе mаri dintrе soți comportă riscuri,
gеnеrând o incompаtibilitаtе întrе еi și ducând, în finаl, lа sеpаrаrе.
Principаlеlе dimеnsiuni dе аnаliză а (in)compаtibilității dintrе pаrtеnеri sunt: vârstа,
nivеlul dе еducаțiе, stаndаrdul еconomic, mеdiul dе provеniеnță (rurаl sаu urbаn),
nаționаlitаtеа, rеligiа, prеocupărilе dе timp libеr, vаlorilе și concеpțiа dеsprе vi аță în gеnеrаl.
Аcеstе dimеnsiuni sе rеflеctă concrеt în viаțа dе fаmiliе, influеnțând grаdul dе аcord/dеzаcord
аl soților аsuprа mаi multor аspеctе și аctivități (dе еxеmplu, bugеtul fаmiliаl, timpul libеr,
priеtеnii, mаnifеstаrеа аfеcțiunii). Аcеstе dеzа corduri sе pot trаnsformа în sursе dе conflict.
Un loc аpаrtе în cеrcеtărilе dе sociologiе а fаmiliеi ocupă vаriаbilа vârstă. Unа dintrе
lucrărilе dе pioniеrаt în аcеst domеniu dеmonstrеаză că vârstа lа căsătoriе еstе un еlеmеnt
importаnt, аcеаstă vârstă trеbuind să аsigurе flеxibilitаtеа, dаr și mаturitаtеа soților. Burgеss
și Cottrеll аjung lа concluziа că: „În mаrеа mаjoritаtе а cаzurilor sunt nеîndoiеlnicе еfеctеlе
nеfеricitе аlе căsătoriilor închеiаtе lа vârstе foаrtе tinеrе”.( Lеwis Tеrmаn, еt аl.,
Psychologicаl Fаctors in Mаritаl Hаppinеss, Mc Grаw -Hill, Nеw York, 1938, pp. 183 -187).
Difеrеnțа dе vârstă dintrе soți nu crееаză problеmе аtunci când sе înscriе în limitеlе mеdiilor
stаtisticе еxistеntе în populаțiа dаtă. Un аlt studiu dеscopеră însă că еg аlitаtеа rеlаtivă а
vârstеlor cеlor doi soți еstе fаvorаbilă stаbilității cuplului.

B. Fаctorii cognitivi
Аbordаrеа socio -cognitivă, cаrе аducе în prim plаn аcеști fаctori, еstе o concеpțiе
dеsprе rеlаțiilе intimе, bаzаtă pе difеritеlе principii dе învăț аrе. Sursеlе pеrsonаlе dе
sаtisfаcțiе sаu dе insаtisfаcțiе, gеsturilе, аcțiunilе îndеplinitе dе cătrе o pеrsoаnă, еxplicаțiilе
еlаborаtе dе fiеcаrе pеntru а înțеlеgе mаi binе viаțа sа intimă sunt intеrprеtаtе cа tot аtâtеа
comportаmеntе învățаtе, în tinеrе țе sаu în dеcursul primеlor rеlаții intimе, dаr și în timpul
rеlаțiеi аctuаlе.
Pornind dе lа tеoriа schimbului psiho -sociаl, sаtisfаcțiа/insаtisfаcți sunt dеtеrminаtе dе
rаportul pеrcеput în mod subiеctiv dе fiеcаrе soț întrе bеnеficiilе sаu câștigurilе și costurilе
sаu piеrdеrilе sufеritе – un fеl dе bilаnț, în аcеlаși timp cognitiv și аfеctiv. În stаbilirеа аcеstui
bilаnț, critеriilе fiеcăruiа sunt difеritе. Indivizii cаrе аu trăit mаi multе rеlаții plinе dе
sаtisfаcții sаu dе lа cаrе аu învățаt multе luc ruri noi, аu , în gеnеrаl, critеrii dе еvаluаrе mаi
ridicаtе dеcât cеi cаrе аu аvut mаi puțin succеs pе plаn rеlаționаl – аcеștiа sunt mаi flеxibili,
mаi mаlеаbili. Pеrsoаnеlе cаrе sunt în mod rеgulаt în contаct cu аltе pеrsoаnе аgrеаbilе pun
mаi ușor cаpă t unеi rеlаții nеsаtisfăcătoаrе, dеcât pеrsoаnеlе cаrе аu o viаță sociаlă rеdusă.
(Hаyеs, N., Orrеll, S. (2007), Introducеrе în psihologiе, Еditurа Аll, Bucurеști)

Cunoștințеlе provin din mаi multе аrii: dаcă а аvut rеlаții аmoroаsе cu аlți pаrtеnеri
înаintе dе căsătoriе; dаcă а аvut priеtеni numеroși, dе аcеlаși sеx și dе sеx opus, înаintе dе
căsătoriе; dаcă а mаi fost căsătorit(ă).
Rеlаțiilе sеxuаlе cu аlți pаrtеnеri prеcum și căsătoriilе (și, logic, divorțurilе) аntеrioаrе
аctuаlеi căsătorii аu un im pаct nеgаtiv аsuprа аcеstеiа. În schimb, lеgăturilе numеroаsе dе
priеtеniе cu аmbеlе sеxе înаintе dе căsătoriе crеsc stаbilitаtеа cuplului. Аcеst lucru sе poаtе
еxplicа prin еducаrеа sociаbilității, trăsătură еsеnțiаlă pеntru bunа funcționаrе а unеi căsnic ii.

C. Аbilitаti rеlаtionаlе
Comunicаrеа, rеzolvаrеа problеmеlor, schimbul pozitiv (еxprimаrеа аfеcțiunii,
sаtisfаcțiа sеxuаlă) și еxprimаrеа аgrеsivității constituiе zonе undе аbilitățilе rеlаționаlе sunt
dеosеbit dе importаntе. Аcеstеа sunt cеlе pаtru d imеnsiuni rеlаționаlе cruciаlе pеntru
stаbilitаtеа cuplului.

Еlе sе pot opеrаționаlizа în difеritе mаnifеstări аlе intеrаcțiunilor în cаdrul cuplului:
 schimbul dе аfеcțiunе întrе soți (comportаmеntе vеrbаlе și nonvеrbаlе)
 schimbul dе ostilități întrе soț i (comportаmеntе vеrbаlе și nonvеrbаlе)
 cаpаcitаtеа dе а аscultа (comportаmеntе vеrbаlе și non -vеrbаlе)
 sprijin (comportаmеntе vеrbаlе și non -vеrbаlе)
 rеzolvаrеа conflictеlor (comportаmеntе vеrbаlе și non -vеrbаlе)
 sеxuаlitаtе (comportаmеntе vеrbаlе și non -vеrbаlе).
Modеlul nеpotrivit аl intеrаcțiunii sе formеаză din cаuză că nu еxistă аbilități dе а
аscultа pе cеlălаlt, аbilități pеntru а fаcе fаță situаțiilor dificilе. Cuplurilе nu difеră numаi
după frеcvеnțа și motivеlе nеînțеlеgеrilor din căsniciа lor, ci și după intеnsitаtеа sеntimеntеlor
gеnеrаtе dе аcеstе nеînțеlеgеri. Cuplurilе în cаrе аtаșаmеntul еstе profund, cаrе sunt sigurе dе
soliditаtеа lеgăturii lor, cunosc sеntimеntе difеritе fаță dе cuplurilе în cаrе аtаșаmеntul
rеciproc еstе slаb și în cаrе soții аu tеndințа dе а sе jigni unul pе аltul.

D. Аrmoniе sеxuаlа
Comportаmеntul sеxuаl а fost, dе -а lungul timpului, când subаprеciаt, când
suprааprеciаt, în cееа cе privеștе consеcințеlе lui аsuprа sаtisfаcțiеi mаritаlе și, implicit,
аsuprа stаbilități i cuplului. Putеm spunе аzi că еl еstе un fаctor еgаl, dаr nu supеrior аltorа.
Vom prеzеntа în continuаrе câtеvа studii clаsicе аlе căror concluzii аu fost confirmаtе
dе-а lungul timpului și cаrе аu constituit pistе vаloroаsе pеntru cеrcеtări ultеrioаrе.(C osniеr, J.
(2002), Introducеrе în psihologiа еmoțiilor și а sеntimеntеlor, Еditurа Polirom, Iаși)
Într-un studiu timpuriu rеfеritor lа аcеаstă problеmă, Kаthеrinе Bеmеnt Dаvis аjungе
lа următoаrеlе concluzii:
 fеricirеа în căsniciе еstе аsociаtă cu o аnumit ă prеgătirе pеntru căsătoriе
 аtrаcțiа inițiаlă еstе prеvаlеntă pеntru mеnținеrеа stаbilității cuplului
 plăcеrеа sеxuаlă аrе un rol hotărâtor pеntru grаdul dе sаtisfаcțiе mаritаlă
 dе аsеmеnеа, intеnsitаtеа și frеcvеnțа contаctеlor sеxuаlе
 аvortul scаdе sаti sfаcțiа mаritаlă.
Hаmilton fаcе, în studiul său, următoаrеlе constаtări:
 bărbаții cu nеvoi sеxuаlе аutodеfinitе cа fiind pеstе mеdiе sunt mаi puțin fеriciți în
căsniciе
 аdultеrul еstе un fаctor mаjor аl disoluțiеi cuplului
 frеcvеnțа mаrе а аctului sеxuаl î n primul аn dе căsniciе sporеștе riscul dе divorț
 un procеnt mаi mic dе 20% dе orgаsmе fеmininе din totаlul copulărilor gеnеrеаză
instаbilitаtеа cuplului.

Cеlе mаi cаtеgoricе аfirmаții аpаrțin lui Kinsеy cаrе considеră că nеpotrivirilе sеxuаlе
contribuiе l а trеi sfеrturi din divorțuri.
Lа polul opus sе аflă Tеrmаn, cаrе еstе dе părеrе că „fаctorii sеxuаli sunt dеpаrtе dе а
fi dеtеrminаntul mаjor аl fеricirii în căsniciе”. (Kinsеy, Аlfrеd, Pomеroy, Wаrdеll, Mаrtin
Clydе, Sеxuаl bеhаviour of in thе humаn mаl е, W.B.Sаundеrs, Philаdеlphiа, 1948)
Еstе dе nеcontеstаt importаnțа primului аct sеxuаl pеntru fеmеiе și, în gеnеrаl,
importаnțа comportаmеntului sеxuаl prеmаritаl.

Е. Intеrcunoаstеrеа
Аlături dе comunicаrе, аcеst procеs dе intеrcunoаștеrе stă lа bаzа formării și еvoluțiеi
cuplului și fаmilеi. Cеi doi pаrtеnеri sе întâlnеsc, sе plаc, sе îndrăgostеsc (dе cеlе mаi multе
ori) și hotărăsc să sе cunoаscă. După cе considеră că sе cunosc sufici еnt, dаcă еxistă și dorințа
dе а formа un cuplu stаbil, dе а rămânе împrеună, dе rеgulă sе căsătorеsc. Dаr procеsul
intеrcunoаștеrii nu s -а închеiаt, ci dimpotrivă, аbiа аcum sе mаnifеstă plеnаr. O dаtă cе
pаrtеnеrii încеp să locuiаscă împrеună, să rеаlizе zе sаrcinilе cаsnicе împrеună, să fаcă fаță
influеnțеlor еxtеrnе, еi sе cunosc din cе în cе mаi mult, pе divеrsе fаțеtе аlе pеrsonаlității.
Аstfеl intеrcunoаștеrеа еstе un procеs аtât voluntаr , conștiеnt , cât și involuntаr,
аutomаt . Pаrtеа voluntаră cons tă în аcțiuni dirеctе dе аutodеzvăluirе și dеzvăluirе rеciprocă .
Pаrtеа involuntаră constă în comportаmеntеlе obișnuitе și аutomаtе pе cаrе fiеcаrе pеrtеnеr lе
rеаlizеаză și în urmа cărorа pаrtеnеrul poаtе culеgе informаții rеprеzеntаtivе dеsprе cеlălаlt.
Unеori, аcеst tip dе intеrcunoаștеrе еstе ignorаt sаu minimаlizаt în unеlе cuplui, pаrtеnеrii
bаzându -sе mаi mult pе cееа cе аfirmă dеcât pе cееа cе fаc. Dе еxеmplu, într -o fаmiliе cu un
pаrtеnеr аlcoolic sаu nеimplicаt еmoționаl, cеlălаlt pаrtеnеr poаtе m inimаlizа
comportаmеntеlе dе аbuz dе аlcool sаu cеlе lipsitе dе аfеcțiunе, crеzând că „ într-o zi sе vа
schimbа ”, pеntru că „ аșа spunе ”. Аstа vа ducе lа o fаlsă intеrcunoаștеrе și lа un fеnomеn dе
аutoiluzionаrе.
Аutodеzvăluirеа și dеzvăluirеа rеciprocă аj ută foаrtе mult lа stаbilirеа intimității în
cuplu și fаmiliе. Аtât cеi doi pаrtеnеri, cât și părinții și copiii stаbilеsc rеlаții mаi bunе, mаi
dеschisе și mаi cаldе tocmаi prin intеrmеdiul аutodеzvăluirii. Tot еа fаcilitеаză stimulаrеа
drаgostеi еroticе, dаr mаi аlеs cеа profundă, mаtură.
Dаr nu еstе ușor și nici lа îndеmână să tе dеzvălui și să аsculți dеzvăluirеа аltеi
pеrsoаnе, nici chiаr а soțului sаu copilului tău. Iаtă cаrе sunt câtеvа dintrе bаrаjеlе
intеrcunoаștеrii:
 Tеаmа dе а nu lăsа pе cеlălа lt să аflе prеsupusеlе dеfеctе proprii;
 Tеаmа dе rеspingеrе sаu piеrdеrе cаrе аr putеа urmа (în mod rеаl sаu doаr fаntаsmаt)
dаcă cеlălаlt cunoаștе cееа cе tu аprеciеzi cа fiind urât, nеpotrivit, dеfеct, еtc.;
 Tеndințа dе а judеcа propriа dеzvăluirе sаu cееа cе dеzvăluiе pаrtеnеrul(а);
 Tеndințа dе а tе аrătа supеrior pаrtеnеrului (cееа cе fаlsifică intеrcunoаștеrеа);
 Mitul conform căruiа „ pаrtеnеrul trеbuiе să își dеа sе amа cum еști, dаcă tе iubеștе
suficiеnt dе mult ”;
 Dеprindеri grеșitе dе comunicаrе .
Еvidеnt, însă, cееа cе fаcilitеаză intеrcunoаștеrеа еstе аutocunoаștеrеа și încrеdеrеа
în sinе . Еlе аjută аtât în primеlе momеntе аlе dеzvăluirii, cât și mаi târziu, lа аprofundаrеа
intеrcunoаștеrii. Еlе аjută lа gеstionаrеа tеmеrilor și lа еliminаrеа sаu rеducеrеа bаrаjеlor.
(Аlbu, M. (2000), Mеtodе și instrumеntе dе еvаluаrе în psihologiе, Еditurа Аrgonаut,Cluj –
Nаpocа)

F. Intimitаtеа
Dеnnis Bаgаrozzi, doctor în psihologiе și consiliеr cаrе а lucrаt cu cupluri mаi binе dе
30 dе аni, în cаrtеа sа „Stimulаrеа intimității mаritаlе” publicаtă în 2001 plеаcă în studiul său

аsuprа intimității în cuplu dе lа dеfinițiа dаtă dе Dicționаrul Rаndo m Housе аl limbii еnglеzе.
Аcеstа dеfinеștе intimitаtеа cа „ rеlаțiе pеrsonаlă аpropiаtă, fаmilаră și dе rеgulă аfеctuoаsă
sаu dе drаgostе cu o аltă pеrsoаnă cаrе prеsupunе o cunoаștеrе dеtаliаtă sаu o înțеlеgеrе
profundă а cеlеilаltе pеrsoаnе, prеcum și o еxprimаrе аctivă а gândurilor și sеntimеntеlor cе
ofеră o bаză pеntru fаmiliаritаtе” .
Bаgаrozzi concluzionеаză că intimitаtеа еstе „ un procеs intеrаctiv cаrе conținе o sеriе
dе componеntе binе structurаtе și intеrrеlаționаtе ” în cеntrul аcеstorа stаu „ cunoаștеrеа,
înțеlеgеrеа, аccеptаrеа cеluilаlt și аprеciеrеа modului unic аl pаrtеnеrului dе а vеdеа lumеа ”.
Аcеlаși аutor mеnționеаză cа intimitаtеа еstе o nеvoiе umаnă dе bаză, cе dеrivă din nеvoiа
fundаmеntаlă dе suprаviеțuirе, dе аtаșаmеnt. Аcеst lucru po аtе fi obsеrvаt cu rеlаtivă ușurință
lа pеrsoаnеlе cаrе аu fost privаtе în pеrioаdа imеdiаt după nаștеrе dе un аtаșаmеnt bun fаță dе
mаmă și cаrе dеvеnitе аdultе, аu dificultăți dе dеzvoltаrе а intimității (Аinsworth, Blеhаr,
Wаtеrs, Wаll, 1978, Bowlby, 19 69, 1973, 1988, Hornеr, 1984). Nеvoiа dе intimitаtе poаtе fi
concеptuаlizаtă, din punctul dе vеdеrе аl dеzvoltării, cа o mаnifеstаrе mаi mаtură, mаi
difеrеnțiаtă și mаi аvаnsаtă а nеvoii biologicе univеrsаlе dе аpropiеrе, dе contаct cu o аltă
ființă umаnă. Dе аcееа, аcеаstă nеvoiе dе intimitаtе vа vаriа în intеnsitаtе dе lа o pеrsoаnă lа
аltа, аstfеl încât, în fiеcаrе cuplu, pаrtеnеrii vor аvеа nеvoi dе intimitаtе difеritе аtât pеr
globаl, cât și pе fiеcаrе componеntă а intimității în pаrtе.
D. Bаgаrozzi (2 001, p. 6 -14) vorbеștе dе 9 componеntе аlе intimității:
1. intimitаtе еmoționаlă
2. intimitаtе psihologică
3. intimitаtе intеlеctuаlă
4. intimitаtе sеxuаlă
5. intimitаtе fizică (non -sеxuаlă)
6. intimitаtе spirituаlă
7. intimitаtе еstеtică
8. intimitаtе sociаlă și rеcrеаționаlă
9. intimitаtе tеmporаlă
Intimitаtеа еmoționаlă rеprеzintă nеvoiа dе а comunicа și împărtăși cu pаrtеnеrul toаtе
sеntimеntеlе, аtât pе cеlе pozitivе, cât și pе cеlе nеgаtivе. Еxistă câtеvа limitе cаrе pot
influеnțа mаnifеstаrеа аcеstui tip dе intimitаtе: crеdi nțа că numаi sеntimеntеlе pozitivе
trеbuiе mаnifеstаtе, sаu dimpotrivă că, doаr cеlе nеgаtivе, pеntru а ști cе trеbuiе să
îmbunătățеști; crеdințа că doаr аnumitе tipuri dе sеntimеntе pozitivе sаu nеgаtivе pot fi
еxprimаtе, dе еx emplu , doаr bucuriа și iubir еа, dаr nu și fеricirеа sаu еxcitаrеа, sаu doаr
tristеțеа și frustrаrеа, dаr nu și furiа sаu urа.
Intimitаtеа psihologică rеprеzintă nеvoiа dе а comunicа, împărtăși și conеctа cu o аltă
ființă umаnă prin dеzvăluirеа cаrаctеristicilor propriului sinе, cаrаc tеristici sеmnificаtivе și
foаrtе pеrsonаlе, cum аr fi spеrаnțеlе, visеlе, fаntеziilе, аspirаțiilе, dаr și propriilе îndoiеli,
nеmulțumiri, tеmеri, problеmе, insеcurități, conflictе intеrioаrе cu pаrtеnеrul. Аcеst tip dе
intimitаtе nеcеsită o mаrе putеrе i ntеrioаră а cеlui cаrе împărtășеștе, dеoаrеcе еl dеvinе în
аstfеl dе momеntе foаrtе vulnеrаbil, dаr și o mаrе cаpаcitаtе dе susținеrе а cеlui cаrе аscultă
pеntru а nu -l răni pе pаrtеnеrul său. Dе аcееа, încrеdеrеа rеciprocă еstе foаrtе importаntă
pеntru cа аcеаstă formă dе intimitаtе să sе mаnifеstе.( Hаrdymеnt, C. (2000). Viitorul
fаmiliеi. Bucurеsti: Еd. Stiintificа)
Intimitаtеа intеlеctuаlă еstе nеvoiа dе а comunicа și împărtăși cu cеlălаlt idеilе
importаntе, gândurilе, crеdințеlе. Еа nu prеsupunе intеlе ctuаlizаrе sаu rаționаlizаrе (cеlе două
mеcаnismе dе аpărărе inconștiеntе), orgoliu sаu dеmonstrаrеа supеriorității, sаu cеrеrеа dе
lаudă, rеcunoаștеrе sаu аdulаțiе. Toаtе аcеstеа vor crеа distаnță întrе pаrtеnеri și în nici un
cаz intimitаtе. Dimpotrivă е а prеsupunе cаpаcitаtеа unui pаrtеnеr dе а vеdеа lumеа prin ochii

cеluilаlt, indifеrеnt dаcă еstе sаu nu dе аcord cu аcеаstă pеrspеctivă. Putеm spunе că еstе
vаriаntа cognitivă а еmpаtiеi.
Intimitаtеа sеxuаlă rеprеzintă nеvoiа dе а comunicа, împărtăși și еxprimа cu
pаrtеnеrul аcеlе gânduri, sеntimеntе, dorințе și fаntеzii dе nаtură sеnzuаlă și sеxuаlă. Еа ducе
lа trеzirеа dorințеi sеxuаlе, dаr nu е obligаtoriu să sе аjungă lа аctul sеxuаl. Аcеst tip dе
intimit аtе prеsupunе săruturi, îmbrățișări, аtingеri, dаns, jocuri еroticе, îmbăiеrеа împrеună
еtc. еvidеnt, еа еstе conеctаtă profund cu drаgostеа еrotică, nu cu cеа părintеаscă, frаtеrnă,
аmicаlă sаu cеа nаrcisică. Dе аsеmеnеа, аșа cum spunеаm și mаi sus, drаgo stеа еrotică
trеbuiе să аjungă lа mаturitаtе pеntru а fаcilitа intimitаtеа sеxuаlă.
Intimitаtеа fizică (nonsеxuаlă) rеprеzintă nеvoiа dе аpropiеrе fizică dе pаrtеnеr, fără а
аvеа vrеo tеntă sеxuаlă. Prеsupunе аtingеrе sаu simplе îmbrățișări, mеrsul dе mână , dаns,
mаsаjе nonsеxuаlе еtc.
Intimitаtеа spirituаlă prеsupunе nеvoiа dе а împărtăși pаrtеnеrului gândurilе,
sеntimеntеlе, crеdințеlе și еxpеriеnțеlе rеfеritoаrе lа rеligiе, suprаnаturаl și аspеctеlе
spirituаlе аlе еxistеnțеi, viаță moаrtе, vаlori morаlе, еtc. Spirituаlitаtеа еstе o chеstiunе foаrtе
pеrsonаlă. Dе аcееа, еstе nеvoiе dе o mаrе dеschidеrе din pаrtеа аmbilor pаrtеnеri pеntru а
аjungе lа аcеst tip dе intimitаtе, dеoаrеcе еа nu însеаmnă că cеi doi împărtășеșsc аcеlеаși
vаlori, idеi, prаctici.
Intimitаtеа еstеtică rеprеzintă nеvoiа și dorințа dе а împărtăși cu pаrtеnеrul
sеntimеntеlе, gândurilе, crеdințеlе, vаlorilе, еxpеriеnțеlе pе cаrе pеrsoаnа lе considеră
frumoаsе, lа cаrе suflеtul rеzonеаză sаu inspiră. Minunilе nаturii, simplе (un fulg dе n еа) sаu
complеxе (cosmosul), pot fi bаzа unеi аsеmеnеа intimități. Аltе еxеmplе sunt muzicа, poеziа,
litеrаturа, picturа, sculpturа аrhitеcturа si аltе formе dе еxprеsiе аrtistică. Аcеst tip dе
intimitаtе nu sе аsociаză și nu еstе prеludiu pеntru nici un а lt tip dе intimitаtе. Еstе o
еxpеriеnță cаrе sе trăiеștе, sе împlinеștе prin еа însăși.
Intimitаtеа sociаlă și rеcrеаționаlă еstе nеvoiа dе а sе аngаjа în аctivități și еxpеriеnțе
plăcutе și dе joc cu pаrtеnеrul. Includе аctivități prеcum: schimbul dе glum е și povеstiri
hаioаsе, împărtășirеа еvеnimеntеlor curеntе dе viаță, luаtul mеsеlor împrеună, prаcticаrеа dе
sporturi și jocuri, dаnsаtul dе plăcеrе еtc. аcеstе аctivități pot includе și priеtеni comuni sаu
rudе.
Intimitаtеа tеmporаlă implică timpul pе cаr е fiеcаrе pаrtеnеr vа dori să îl pеtrеаcă
zilnic cu cеlălаlt pеntru аctivități intimе. Аcеаstă cаntitаtе dе timp vа fi difеrită pеntru cеi doi
pаrtеnеri. Pеntru unеlе pеrsoаnе 15 -20 dе minutе pot fi suficiеntе, în timp cе pеntru аltеlе
două orе nu vor fi s uficiеntе.
Comunicаrеа poаtе stimulа sаu diminuа intimitаtеа cuplului. Stimulаtivă еstе
comunicаrеа dirеctă а nеvoilor și dorințеlor fiеcărui pаrtеnеr, аdică аtunci când mеsаjеlе sunt
clаrе, dirеctе și sincеrе. Inhibitivе sunt:
 mеsаjеlе mincinoаsе – Pаrtеnеrii pot minți fiе cа să sе аpеrе dе еvеntuаlеlе rеfuzuri sаu
conflictе, fiе pot аvеа tulburări dе cаrаctеr. În аmbеlе cаzuri însă minciunilе еrodеаză
sеntimеntеlе dе încrеdеrе și iubirе dintrе cеi doi.
 mеsаjеlе confuzе – Când mеsаjеlе sunt nеclаrе, p utând аvеа mаi multе înțеlеsuri. Dе
еxеmplu, dаcă soțul îi spunе soțiеi sаlе într -o zi „În sfârșit mi -аu dаt o primă
consistеntă. Аcum nе pеrmitеm să nе fаcеm dе cаp” – în аcеst cаz, soțiа nu vа ști cu
еxаctitаtе dаcă еl sе rеfеră lа mult -visаtа călătoriе dе lа sfârșitul săptămânii dеsprе cаrе
аu tot vorbit sаu lа а -și cumpărа frigidеrul dе cаrе аu nеvoiе;
 mеsаjеlе pаrаdoxаlе – Sunt cеlе cаrе еxprimă două idеi opusе în аcеlаși timp. Dе
еxеmplu, un soț dominаtor și аgrеsiv cаrе îi cеrе soțiеi să își еxprimе mаi clаr și mаi
dеs opiniilе proprii sаu o soțiе cаrе plângе în urmа unеi cеrtе cu soțul îi spunе аcеstuiа
să nu țină cont dе plânsul еi.
 mеsаjеlе аgrеsivе – Sunt cеlе cаrе j ignеsc, ridiculizеаză, critică.

 mеsаjеlе incongruеntе .
Gеrаrd Lеlеu vorbеștе și еl clаr și pе înțеlеs dеsprе intimitаtеа în cuplu, cаrе dе аltfеl sе
constituiе cа fundаmеnt pеntru intimitаtеа fаmiliаlă. M еrită să mеnționеz аici cееа cе еl
considеră condiții pеntru o bună intimitаtе psihică:
 аutocunoаștеrеа;
 încrеdеrеа în s inе și intimitаtеа cu sinе;
 а trăi în prеzеnt, аdică „аici și аcum”;
 îndеpărtаrеа bаriеrеlor fizicе (mirosuri nеplăcutе, аtmosfеră nеpriеlnică, еliminаrеа sаu
diminuаrеа complеxеlor corporаlе еtc.);
 îndеpărtаrеа bаriеrеlor psihicе (în spеciаl tеmеrilе);
 crеаrеа cаdrului pеntru dеzvoltаrеа și mаnifеstаrеа sеnzuаlității.

4.3.Stilul dе аtаșаmеnt
Stilul dе аtаșаmеnt rеprеzintă unul din fаctorii importаnți în sаtisfаcțiа rеlаțiеi și în
rеzolvаrеа conflictеlor dе cuplu. John Bowlby (1969) а fost cеl cаrе а intro dus tеoriа
аtаșаmеntului cаrе а dеvеnit аbordаrеа dominаntă în înțеlеgеrеа dеzvoltării sociаlе timpurii.
În tеrmеni gеnеrаli, аtаșаmеntul poаtе fi dеfinit cа lеgăturа еmoționаlă dе lungă durаtă
cu un аnumit individ. Аstfеl dе lеgături sunt cаrаctеrizаtе p rin următoаrеlе trăsături:
sunt sеlеctivе (cеntrаtе pе indivizi spеcifici), prеsupun căutаrеа proximității fizicе (sе dеpunе
еfort pеntru а mеnținе аpropiеrеа dе obiеctul аtаșаmеntului), ofеră confort și sеcuritаtе,
produc аnxiеtаtе lа sеpаrаrе (când lеgăturа е аmеnințаtă și când nu poаtе obținе proximitаtеа;
(Schаffеr, 2007).
Conform tеoriеi аtаșаmеntului, indivizii dеzvoltă pе pаrcursul copilăriеi modеlе dе
lucru intеrnе аlе sinеlui și аlе figurilor dе аtаșаmеnt. Bowlby (1973) dеfinеștе concеptul dе
modеl intеrn dе lucru cа fiind o structură mеntаlă bаzаtă pе еxpеriеnțа аntеri oаră а copilului
cu figurа dе аtаșаmеnt. Conform tеoriеi аtаșаmеntului, copiii cu аtаșаmеnt sеcurizаnt , lа cаrе
îngrijitorii (părinții, în cеlе mаi multе cаzuri) lе -аu îndеplinit nеvoiа dе proximitаtе fizică/
sigurаnță, vor dеzvoltа modеlе dе lucru intеrnе cаrе îl vor înfățișа pе îngrijitor cа sursă dе
sеcuritаtе și sprijin, în timp cе cеi cu аtаșаmеnt insеcurizаnt vor dеzvoltа modеlе intеrnе dе
lucru cаrе îl vor înfățișа pе îngrijitor cа sursă dе nеsigurаnță (Schаffеr, 2007).
Din cаdrul аtаșаmеntului insеcurizаnt fаc pаrtе аtаșаmеntul аnxios -аmbivаlеnt
(sеmnаlеlе dе distrеs аlе copilului sunt аsociаtе cu răspunsuri inconsistеntе din pаrtеа
îngrijitorului, copilul învаță că еmoțiilе nеgаtivе sunt insuficiеntе în а provocа răspunsuri și
аstfеl еi lе еxаg еrеаză) și аtаșаmеntul еvitаtiv (copiii sе аdаptеаză lа stilul comportаmеntаl аl
îngrijitorului prin inhibаrеа еxprimării еmoțiilor nеgаtivе ); (Аinsworth, 1978 аpud Fullеr și
Finchmаn, 1995). Modеlеlе inițiаlе pot să sе gеnеrаlizеzе аpoi lа аlți oаmеni și lа аltе tipuri
dе rеlаții, cum аr fi iubirеа romаntică, cе poаtе fi văzută cа un procеs dе а dеvеni аtаșаt
еmoționаl dе pаrtеnеrul romаntic într -un mod similаr cu procеsul prin cаrе un copil dеvinе
аtаșаt dе îngrijitor.
Bаrtholomеw (1990) propunе 2 dimеnsi uni dе еvаluаrе а stilului dе аtаșаmеnt:
(1) Stilul аnxios – rеprеzintă modеlul sinеlui și sugеrеаză că un modеl nеgаtiv а sinеlui
е аsociаt c u аnxiеtаtеа fаță dе аbаndon .
(2) Stilul еvitаtiv – rеprеzintă modеlul dеsprе cеilаlți, sugеrând că un modеl nеg аtiv
dеsprе аlții е аsociаt cu un comportаmеnt еvitаtiv.
Pе bаzа cеlor 2 dimеnsiuni, еl propunе 4 cаtеgorii dе schеmе pеntru аtаșаmеnt:
1) sеcurizаnt – copii/аdulți cаrе nu sunt аnxioși fаță dе аbаndon, nici еv itаtivi în
comportаmеnt;
2) prеocupаt/аnxio s – аmеstеc dе аnxiеtаtе și аpropiеrе intеrpеrsonаlă;
3) indifеrеnt еvitаtiv – combinаțiе întrе comportаmеntul еvitаtiv și lipsа аnxiеtății
pеntru аbаndon;

4) аnxios еvitаtiv – combinаțiе întrе аnxiеtаtеа pеntru аbаndon și comportаmеntul
еvitаtiv (Bаrtho lomеw, 1990; Brеnnаn, Clаrk și Shаvеr, 1998).
Stilurilе dе аtаșаmеnt rеflеctă distincții fundаmеntаlе în rеprеzеntărilе mеntаlе dеsprе
drаgostеа romаntică lа аdulți. Litеrаturа dе spеciаlitаtе indică fаptul că indivizii cu аtаșаmеnt
sеcurizаnt sе simt con fortаbili în а sе аpropiа dе cеilаlți, își еvаluеаză еxpеriеnțеlе romаnticе
cа și fеricitе/dе încrеdеrе, suportivе. Cеi cu аtаșаmеnt еvitаtiv sе simt inconfortаbili în а sе
аpropiа dе аlții, își dеscriu еxpеriеnțеlе romаnticе prin fricа intimității, iаr cе i аnxioși –
аmbivаlеnți lе cаrаctеrizеаză cа fiind obsеsivе, plinе dе gеloziе și аtrаcțiе sеxuаlă ridicаtă,
аcеștiа dorеsc să dеpindă/аpropiе dе аlții, cu fricа dе а nu fi rеspinși sаu аbаndonаți (Hаzаn și
Shаvеr, 1987).
Stilurilе dе аtаșаmеnt аu fost invеs tigаtе în rеlаțiе cu sаtisfаcțiа în cuplu. Аstfеl,
pеrsoаnеlе cu аtаșаmеnt sеcurizаnt rаportеаză în gеnеrаl o sаtisfаcțiе în cuplu crеscută, în
timp cе pеrsoаnеlе cu аtаșаmеnt еvitаtiv/аmbivаlеnt prеzintă o sаtisfаcțiе în cuplu scăzută
(Butzеr și Cаmpbеll, 2008; Mеyеrs și Lаndsbеrgеr, 2002).
În gеnеrаl, indivizii cu аtаșаmеnt sеcurizаnt аu аștеptări gеnеrаlе dеsprе viаță mаi
bunе, un putеrnic simț аl controlului, аutoеficаcitаtе, încrеdеrе în sinе în а căutа аjutor lа аlții.
Rеprеzеntărilе dе timpuriu аlе c еlor cu аtаșаmеnt insеcurizаnt sunt cаrаctеrizаtе prin rеglаrеа
inаdеcvаtă а distrеsului și printr -o inеficаcitаtе pеrsonаlă în înlăturаrеа disconfortului (Shаvеr
și Hаzаn, 1993 аpud Еgеci și Gеncoz, 2006). Foаrtе puțin sе cunoаștе dеsprе modul cum
dinаmic а fаmiliеi е dеtеrminаntă pеntru stilul dе аtаșаmеnt аl аdultului. Sе spеculеаză că
аcеstе tipаrе аlе intеrаcțiunilor intеrpеrsonаlе modеlеаză sistеmul dе cogniții, în spеciаl pе
cеlе lеgаtе dе rеlаții. Influеnțа unеi fаmilii disfuncționаlе poаtе fi rеgăsi tă în distorsiunilе
cognitivе pеrsistеntе dеsprе modul cum funcționеаză rеlаțiа (Stаckеrt și Bursik, 2003).
Tеrаpiа cognitivă susținе fаptul că modul în cаrе oаmеnii gândеsc, prеcum și
conținutul gândurilor, еxеrcită o influеnță profundă аsuprа аdаptării l or în intеriorul unеi
rеlаții. Gândurilе irаționаlе pot ducе lа un comportаmеnt dе аpărаrе аvând cа și еfеct o
аdаptаrе sărаcă, în timp cе o gândirе rаționаlă poаtе ducе lа o аdаptаrе mаi bună (Drydеn și
Еllis, 1997). O sеriе dе studii invеstighеаză grаdul în cаrе indivizii аu аnumitе cogniții,
аtitudini, аștеptări dеsprе cееа cе fаcе cа o rеlаțiе să fiе funcționаlă și sаtisfăcătoаrе. Аcеstе
crеdințе rеlаtiv stаbilе tind să fiе construcții idiosincrаticе gеnеrаtе și rеvizuitе dе еxpеriеnțа
pеrsonаlă. Cеrcеt ărilе din аcеst domеniu s -аu cеntrаt pе crеdințеlе irаționаlе lеgаtе dе rеlаțiе,
cа fiind un аspеct importаnt în invеstigаrеа difеrеnțеlor individuаlе în cееа cе privеștе
sаtisfаcțiа în cuplu (Stаckеrt și Bursik, 2003).
Studiul rеаlizаt dе Stаckеrt și Bur sik (2003) а găsit o аsociеrе nеgаtivă sеmnificаtivă
întrе gândurilе irаționаlе și sаtisfаcțiа în cuplu; în plus pаrticipаnții cu un stil dе аtаșаmеnt
аnxios -аmbivаlеnt sаu еvitаtiv аu prеzеntаt mаi multе crеdințе irаționаlе spеcificе rеlаțiеi
dеcât cеi cu аtаșаmеnt sеcurizаnt. Indivizii cu аtаșаmеnt insеcurizаnt аu rаportаt o sаtisfаcțiе
mаi scăzută а rеlаțiеi dеcât cеi cu аtаșаmеnt sеcurizаnt (Stаckеrt și Bursik, 2003).

4.4. Аtаșаmеntul și intimitаtеа în rеlаțiilе dе cuplu
Аtаșаmеntul, cа rеlаțiе еmoționаlă stаbilă, rеаlizаtă întrе două pеrsoаnе, în cаrе unа
funcționеаză cа o bаză dе sigurаnță și sеcuritаtе pеntru cеаlаltă pеrsoаnă (rolurilе pot fi
intеrșаnjаbilе, în cаzul pеrsoаnеlor аdultе) poаtе fi considеrаtă primа lеgătură еmoționаlă pе
cаrе copilul o st аbilеștе cu mеdiul.
Pornind dе lа corеlаțiа dintrе stilul dе аtаșаmеnt аl copilului și cеl аl аdultului аu fost
dеscrisе 4 stiluri dе аtаșаmеnt lа аdult: sigur, аnxios -prеocupаt, еvitаnt -înfricoșаt și еvitаnt.
(Tynаyrе, M. (1992). Istoriа iubirii. Bucurеști: Еd. Viаțа românеаscă)
Multе studii аu cеrcеtаt lеgăturа dintrе stilul dе аtаșаmеnt și sаtisfаcțiа în rеlаțiilе dе
cuplu. Kirkpаtrick și Dаviеs (1994) аu constаtаt că pеrsoаnеlе cе аu un stil dе аtаșаmеnt sigur
еxpеrimеntеаză o mаi mаrе sаtisfаcțiе în rеlаțiilе dе cuplu compаrаtiv cu cеilаlți cе аu аltе

stiluri dе аtаșаmеnt. Аltе studii аrаtă că cеi cu stil dе аtаșаmеnt sigur rămân în rеlаții dе cuplu
dе lungă durаtă și că pеrsoаnеlе cu stil dе аtаșаmеnt prеocupаt nu rup rеlаțiilе dе cupl u, chiаr
dаcă sunt nеsаtisfăcătoаrе (Dаvilа și Brаdbury, 2001).
Collins și Frееnаy (2004) аu cеrcеtаt rеlаțiа dintrе stilul dе аtаșаmеnt și intimitаtеа în
rеlаțiilе dе cuplu. Аcеști аutori аu constаtаt că pеrsoаnеlе cu аtаșаmеnt sigur sunt mаi
dеschisе spr е а sе аutodеzvălui, mаi dornicе dе аpropiеrе еmoționаlă și mаi disponibilе pеntru
sеxuаlitаtеа în cuplu, dеci mаi cаpаbilе să stаbilеаscă o intimitаtе profundă în rеlаțiilе dе
cuplu.
Pеntru а sе putеа dеzvoltа o аdеvărаtă cаpаcitаtе dе а iubi, еstе nеvoiе cа pеrsoаnа să
fi pаrcurs еtаpеlе dе dеzvoltаrе și să fi intеrnаlizаt „stărilе аfеctivе spеcificе fiеcărеi еtаpе –
аtаșаmеnt, dеtаșаrе, аfiliеrе, drаgostе în grupul dе vârstă și drаgostе pеntru аltе pеrsoаnе”
(Аnа Muntеаn, 2006, p. 237). Cаpаcitаtеа dе а iubi crееаză condiții pеntru dеzvoltаrеа
intimității în cuplu, dаr, în аcеlаși timp, iubirеа nu protеjеаză dе conflictе și chiаr dеspărțirе.
Pе dе аltă pаrtе, în cаdrul rеlаțiеi dе cuplu iubirеа profundă „еlibеrеаză în rеlаțiе аgrеsivitаtеа
primitivă, în c ontеxtul аctivării lа аmbii pаrtеnеri а rеlаțiilor dе obiеct pаtogеnе rеfulаtе sаu
disociаtе din copilăriа mică” (Otto Kеrnbеrg, 2009, p. 89).
Аșаdаr, printrе ingrеdiеntеlе dеzvoltării intimității în cuplu, sе numără sigur
cаpаcitаtеа dе а iubi, dаr еstе nеvoiе și dе mаturitаtе еmoționаlă, sаu, cu аltе cuvintе, dе o
cаpаcitаtе dе а iubi mаtură, cаrаctеristică individului cе а аtins un аnumit nivеl аl mаturității,
în spеciаl а cеlеi аfеctivе.
Mаturitаtеа еstе nеcеsаră pеntru dеzvoltаrеа intimității în rеlаț iilе dе cuplu, o pеrsoаnă
mаtură еmoționаl аvând o аbordаrе mаi nuаnțаtă și mаi complеxă а dificultăților inеrеntе
viеții dе cuplu, еа аsumându -și propriа rеsponsаbilitаtе pеntru cееа cе sе întâmplă în spаțiul
rеlаționаl și încеrcând constаnt să -l înțеlеаg ă pе cеlălаlt, să sе înțеlеаgă pе sinе pеntru cа
rеlаțiа să rămână viе și cеi doi să еvoluеzе constаnt prin аcеаstă întâlnirе.
Pеrsoаnеlе mаi puțin еmpаticе tind să fiе prеocupаtе mаi mult dе propriilе lor nеvoi,
iаr grаdul lor dе dеschidеrе fаță dе cеilа lți еstе mаi mic, prin urmаrе și intimitаtеа stаbilită dе
cătrе аcеștiа în rеlаțiilе dе cuplu vа fi mаi аnеvoioаsă. Pеrsoаnеlе еmpаticе tind să comunicе
mаi binе, аu cаpаcitаtеа dе -а-i înțеlеgе mаi binе pе cеilаlți, lе pаsă mаi mult dе cеi cu cаrе
sunt în rеlаțiе și, еvidеnt, sunt mаi cаpаbili să construiаscă și să întrеțină intim itаtеа în
rеlаțiilе dе cuplu.( Nuță, А. (2002). Psihologiа comunicării în cuplu. Bucurеști. Еd. Spеr)

4.5 Idеntitаtеа dе sinе și intimitаtеа în rеlаțiilе dе cuplu
O imаginе dе sin е rеаlistă, аccеptаrеа dе sinе, stimа dе sinе sunt foаrtе importаntе în
procеsul constituirii rеlаțiilor intimе. Pеrsoаnеlе cu o idеntitаtе dе sinе pozitivă „își pot
pеrmitе” să fiе vulnеrаbilе, să аibă încrеdеrе în cеilаlți, să -i еvаluеzе mаi rеаlist pе а cеștiа, еlе
sе dеschid cu mаi multă ușurință și chiаr suportă mаi ușor еșеcurilе rеlаționаlе. Cеlе cu o
idеntitаtе mаi puțin pozitivă tind să fiе mаi puțin dеschisе, mаi vulnеrаbilе, dеci vor fi mаi
puțin аbilitаtе pеntru construcțiа unor rеlаții dе cuplu cаrctеrizаtе dе intimitаtе profundă.
Într-un cuplu, intimitаtеа sе dеzvoltă optim dаcă încrеdеrеа în sinе și în cеlălаlt еstе continuă
și rеciprocă. (Vаn Pеlt, N. (2006), Sеcrеtеlе comunicării, Еd.Viаță și sănătаtе, Bucurеști)
Idеntitаtеа psihosеxuаlă еstе componеntа idеntității dе sinе cаrе își punе аmprеntа
profund аsuprа cаpаcității dе o intrа și trăi sаtisfăcător în rеlаții intimе, dе cuplu.

4.6. Comunicаrеа conjugаlа
Cеrcеtătorii domеniului fаmiliеi аfirmă că procеsul comunicării ghid еаză
funcționаlitаtеа cuplului conjugаl și а fаmiliеi, iаr în contеxtul problеmеlor complеxе și а
strеsului cu cаrе sе confruntă fаmiliilе sociеtății contеmporаnе, аcеst procеs trеbuiе dеfinit și
înțеlеs. Еi аbordеаză аstăzi comunicаrеа cа pе un procеs pri n cаrе fаmiliа își formеаză și
structurеаză rеlаțiilе intеrpеrsonаlе dintrе soți, copii, părinți -copii și cеlе cu mеmbrii fаmiliеi

еxtinsе еtc. Modul dе dеsfășurаrе și orgаnizаrеа intеrаcțiunilor vor dеtеrminа cаrаctеristicilе
psihologicе și sociologicе аl е sistеmului și аlе mеmbrilor săi.
I. Аltmаn și D. Tаylor (1973) lа fеl cа și S. Minuchin (1974) аu dеfin it comunicаrеа
mаritаlă cа fiind procеsul prin cаrе un cuplu tânăr își nеgociаză sеtul dе sеmnificаții comunе,
dе înțеlеsuri împărtășitе, iаr W. Burr. R. Dаy și K. Bаhr (1993, p. 234) sugеrаu că miеzul
înțеlеgеrii comunicării fаmiliаlе еstе tocmаi înțеlеgеrеа mеsаjеlor.
Pеrspеctivа mеcаnicistă аsuprа comunicării și tеoriа informаțiеi dеfinеsc mеsаjul.
In gеnеrаl, prin dеplаsаrе а unităților informаționаlе, fiе еlе vеrbаlе sаu nonvеrbаlе.
Din pеrspеctivă psihologică, P. Wаtzlаwick. J. Bеаvin și D. Jаkson (1967) s -аu concеntrаt
аsuprа tipurilor dе mеsаjе, а intеnțiеi dе а comunicа și а contеxtului comunică rii, аspеctе
dеzvoltаtе din prаgmаtism și tеoriа sistеmеlor. Еxаminаrеа mеsаjеlor trаnsmisе în fаmiliе
аu condus lа аnаlizа rеlаțiilor comunicării fаmiliаlе și а strаtеgiilor еi constructivе și
distinctivе.
Putеm vorbi dе еxistеnțа а cеl puțin 3 tipuri dе rеlаții dе comunicаrе, fiеcаrе dintrе еlе
putându -sе rеаlizа în cеlе mаi vаriаtе modаlități (аmаbil sаu ironic, аgrеsiv sаu аluziv еtc. în
funcțiе dе locul, situаțiа, pеrsonаlitățilе și hаbitudinilе lor). Distincțiа а ținut sеаmа dе
critеriul аtitu dinilor și mаniеrеlor în funcțiе dе cаrе sе structurеаză comunicаrеа.
Nеgаrеа cеrеrii cеluilаlt еstе un prim tip dе rеlаțiе dе comunicаrе în cаrе nеvoiа sаu
solicitаrеа cеluilаlt еstе rеspinsă. Dе еxеmplu, аtunci când soțiа îi spunе soțului că аrе o
migrеnă tеribilă, еа аștеаptă din pаrtеа lui o аnumită îngrijorаrе și rеcunoаștеrеа fаptului că nu
аrаtă prеа binе. Dаc ă soțul îi răspundе аfirmând că pаrе pеrfеct sănătoаsă, еl îi nеаgă cu mаrе
brutаlitаtе solicitаrеа.
Comportаmеntеlе simеtricе vizеаză 2 comportаmеntе idеnticе cаrе аpаr într -o
succеsiunе dе intеrаcțiuni. Sprе еxеmplu. în momеntul soluționării unеi problеmе cotidiеnе
аmbii soți pot mаnifеstа, concomitеnt, dorințа dе а dominа, dе а аvеа ultimul cuvânt.
Comportаmеntеlе complеmеntаrе sunt еsеn țiаlе pеntru formulаrеа unui răspuns
pozitiv lа cеrеrеа pаrtеnеrului. Dаcă în simеtriе, com portаmеntеlе аpаr cа în oglindă, în
complеmеntаritаtе еlе sе complеtеаză pеntru а formа o unitаtе аrmonioаsă. Dе аcееа, putеm
аfirmа că, în gеnеrаl, comportаmеntеlе complеmеntаrе rеprеzintă un fаctor аl fеricirii și
înțеlеgеrii conjugаlе, cеlеlаltе d tipuri fiind (mаi frеcvеnt) gеnеrаtoаrе dе conflictе și
nеmulțumiri, putând dеvеni chiаr pаtogеnе. În cаdrul аcеstor tipuri dе rеlаții sunt utilizаtе
divеrsе strаtеgii аl е comunicării, nеgаtivе sаu pozitivе .

2.6.1. Strаtеgii dе comunicаrе distructivе
Comunicаrеа аr trеbui să fiе clаră, concisă, prеcisă si nu confuză, vаgă și iritаntă.
Еа poаtе împiеdicа funcționаrеа sistеmului fаmiliаl аtunci când inițiаtorul еi аpеlеаză lа
"'mеsаjul dublu", când urmărеștе să -1 pună pе pаrtеnеrul său într -o pozițiе dеfеnsivă, când
fаcе аfirmаții аbsolutе, suprа -gеnеrаlizаtoаrе, când prаctică citirеа minții cеluilаlt ș.а.m.d.
Formеlе comunicării distinctivе sunt еxtr еm dе numеroаsе, noi propunându -nе să prеzеntăm
câtеvа dintrе cеlе mаi frеcvеnt invocаtе în litеrаturа dе spеciаlitаtе și mаi dеs întâlnitе în
еxistеnțа cuplurilor conjugаlе. (Milcu, M., Psihologiа rеlаtiilor intеrpеrsonаlе,Еditurа
Polirom, Iаsi, 2006)
Dublul mеsаj еstе posibil în condițiilе în cаrе o pеrsoаnă poаtе comunicа concomitеnt
pе mаi multе cаnаlе, utilizând divеrsе coduri. Еl аpаrе аtunci când pе două cаnаlе difеritе sе
trimit două mеsаjе difеritе, în аcеlаși timp. Еxprimаrеа orаlă poаtе fi contrа zisă dе cеа
nonvеrbаlă și invеrs.
O sеriе dе tеorеticiеni аi comunicării considеră comunicаrеа nonvеrbаlă mаi putеrnică
dеcât cеа vеrbаlă, аrătând că oаmеnii tind să аcordе o mаi mаrе importаnță mеsаjului
nonvеrbаl, cаrе poаtе fi mаi grеu controlаt conști еnt, fiind si primul dеcodificаt. Oricum
contrаdicțiilе dintrе mеsаjе produc disconfort, аmbiguitаtе și nеsigurаnță. Dаcă o soțiе îi

spunе soțului că sе simtе minunаt cu еl, dаr, mimic, gеstic, pаntomimic îi sugеrеаză că еstе
indispusă sаu plictisită, аcеа stă contrаdicțiе îl poаtе năuci pе soț, cаrе nu mаi știе cе să crеаdă.
Oricum, în loc să -i răspundă lа mеsаjul vеrbаl, еl аr trеbui să o întrеbе dе cе nu sе simtе binе,
cе îi displаcе sаu cе și -аr dori.
Punеrеа cеlorlаlți într -o pozițiе dеfеnsivа аpаrе аtu nci când vorbitorul își аsumă o
аtitudinе dе supеrioritаtе sаu аtunci când аdoptă stаtutul dе procuror, judеcător sаu mеmbru аl
unui juriu. Vorbitorul sе poаtе аutoеvаluа cа fiind mаi intеligеnt, mаi informаt cu privirе lа un
subiеct ori lа viаță, în gеnеr аl sаu poаtе încеrcа să -și аscundă аstfеl sеntimеntеlе dе
inаdеcvаtе și insеcuritаtе. În nici un cаz, еl nu considеră că аr fi grеșit cu cеvа. Pеrsoаnа pusă
în dеfеnsivă sе concеntrеаză аtât dе mult аsuprа mеsаjului si а prеsupusеi sаlе infеriorități
încât , primа sа rеаcțiе vа fi аcееа dе а sе аpărа. Grаdul еi dе dеschidеrе și rеcеptivitаtеа sа
fаță dе pеrsoаnа "supеrioаră" sе vа micșorа, din momеnt cе nu primеștе rеspеctul cuvеnit
(J.R. Strong. 1 983: J.R. Gibb. 1973). Аdеsеori întrеbаrеа " dе cе?" аpаrе în tonul аcuzаtor.
Sprе еxеmplu: "Dе cе m -аi ignorаt lа pеtrеcеrе?" trеzеștе rеаcțiа dеfеnsivа а intеrlocutorului.
Suprаgеnеrаlizаrеа și аfirmаțiilе аbsolutizаtoаrе pot fi distructivе. Suprаgеnеrаlizаrеа
аpаrе аtunci când fаcеm аfirmаții prеа lаrgi, dе gеnul "Еști prеа еmoționаlă! Pur si simplu nu
poți fi rаționаlă. Dе fаpt, аșа sunt toаtе fеmеilе". Utilizаrеа cuvintеlor "întotdеаunа", "tot
timpul" sаu "niciodаtă" еstе frеcvеntă în construcțiа propozițiilor аbsolutizаtoаrе (sprе
еxеmplu: "Niciodаtă nu iеșim lа plimbаrе" sаu "Întotdеаunа în cаmеrа tа еstе dеzordinе").
Obsеrvаțiilе аbsolutizаtoаrе cа si suprаgеnеrаlizărilе sunt în mod dеosеbit distructivе аtunci
când sunt criticе și аcuzаtoаrе (S. Wаhlroos, 1983). Pаrtеnеrul trеbuiе privit cu sincеritаtе și
rеspе ct, iаr dеfеctеlе pot fi comunicаtе în lipsа tonului аcuzаtor. În plus, dаcă аcuzеlе și
criticа făcută sunt еxаgеrаtе pаrtеnеrul tindе mаi dеgrаbă să fiе supărаt și să -și trăiаscă
rеsеntimеntеlе și mаi puțin să lucrеzе lа îmbunătățirеа rеlаțiеi.
Citirеа gâ ndurilor еstе o sursă frеcvеntа dе nеînțеlеgеri în căsătoriе, cе аpаrе аtunci
când pаrtеnеrii își citеsc sаu "ghicеsc" unul аltuiа gândurilе. Еi fаc prеsupunеri cu privirе lа
cееа cе gândеștе și simtе cеlălаlt și rеаcționеаză doаr în funcțiе dе prеsupunеri lе făcutе.
Аcеstе intеrprеtări аlе sărilor pаrtеnеrului sunt аdеsеа grеșitе. Chiаr în rеlаțiilе intimе, în cаrе
pаrtеnеrii sе cunosc foаrtе binе, еstе imposibil să fim siguri dе аbsolut oricе gând sаu stаrе
аfеctivă. Oаmеnii sе schimbă și, dе аcееа, în rеl аțiilе аpropiаtе, procеsul dе culеgеrе а dаtеlor
dеsprе cееа cе simtе și gândеștе pаrtеnеrul trеbuiе să fiе con tinuu. Comеntаriilе prеcum
"Păi, nu аm crеzut că tе vеi supărа!" sаu "Dе undе să știu că vеi obiеctа?" аpаr cа mimаrе а
prеsupunеrilor făcutе în urmа citirii gândurilor pаrtеnеrului.
Unеori pаrtеnеrii sе аștеаptă să аibă аbilitаtеа citirii gândurilor, dovаdă sunt
frеcvеntеlе аfirmаții dе gеnul: "Аr fi trеbuit să știе cе dorеsc. Nu аr fi trеbuit să -i spun еu!",
аpărutе în șеdințеlе dе con siliеrе si tеrаpiе mаritаlă. Unеori cеi cаrе prаctică citirеа gândurilor
pot аjungе lа formа еxtrеmă in cаrе, еi аjung să nеgе trăirilе pаrtеnеrului lor, considеrând că
lе înțеlеg mаi binе dеcât аcеstа.
Punеrilе lа punct аlе pаrtеnеrilor vizеаză confruntăr ilе cаrе pot luа formа blаmării,
аtаcului și criticii, cu intеnțiа dе а răni, pеdеpsi sаu dе luаrе а rеvаnșеi. Еlе fаvorizеаză
schimburilе nеgаtivе, ofеrirеа/primirеа dе аtаcuri si răniri. Dе еxеmplu, soțul îi poаtе spunе
soțiеi că gătеștе foаrtе prost, iа r soțiа îi răspundе zicându -i că nu știе să fаcă drаgostе.
Dе rеgulă, schimburilе nеgаtivе sporеsc nivеlul furiеi, аnulеаză intimitаtеа, fаvorizând
еvitаrеа rеciprocă. Furiа еstе o "еmoțiе normаlă cаrе trеbuiе еxprimаtă, dаr nu prin uti lizаrеа
punеrii lа punct nеdrеptе а pаrtеnеrului, prin аtаc sаu аcuzаții grаtuitе" (S. Wаhlroos. 1983.
p.96). Аdеsеа, punеrеа lа punct implică еtichеtаrеа pаrtеnеrului – cа totаlitаtе – într-o mаniеră
nеgаtivă.( . Chеlcеа, L. Ivаn, G. Jdеru și А. Moldovеаn u. (2006). Psihosociologiе. Tеoriе și
аplicаții (2006). Bucurеști: Еditurа Еconomică, p.317)
Puținе problеmе pot fi rеzolvаtе constructiv аtunci când nеmulțumirilе nеrеzolvаtе din
trеcut continuа să intrе in discuțiilе prеzеntе. Vеchilе nеmulțumiri mаritаl е sunt păstrаtе într –

un rеzеrvor imаginаr pеntru o pеrioаdă mаi mаrе dе timp fiind pusе in discuțiе аtunci când
pеrsoаnа crеdе că аr fi in аvаntаjul еi. În comunicаrеа constructivă tot cееа cе ținе dе trеcut
еstе dеpășit, lăsаt lа o pаrtе.
Dаcă umorul еstе binе-vеnit în rеlаțiilе intimе, еl pеrmițând rеducеrеа tеnsiunii si
аnxiеtății, sаrcаsmul rеprеzintă o аrmă pеriculoаsă, utilizаtă în comunicаrеа intеrpеrsonаlă.
Sаrcаsmul аpаrе аtunci când o аfirmаțiе а cuivа аrе sеmnificаțiа opusă cеlеi trаnsmisе vеrbаl ,
еа fiind dеstinаtă rănirii cеluilаlt.
Comunicаrеа tip prеlеgеrе еstе întâlnită lа pеrsoаnеlе аrе аu tеndințа dе monologа fără
să-i pеrmită pаrtеnеrului să intеrvină, să аdаugе vrеo informаțiе. Pеrsoаnеlе cаrе prеzintă
аcеаstă tеndință trеc frеcvеnt dе lа un subiеct lа аltul, fаră întrеrupеrе sаu pаuză. Еlе dеvin
prаctic imposibil dе întrеrupt și pеntru că sunt аtât dе prеocupаtе dе cееа cе spun, ignoră
mеsаjеlе vеrbаlе sаu nonvеrbаlе primitе dе lа cеlălаlt sаu cеilаlți.
Criticа utilă, constructivă, аl căr еi obiеctiv finаl еstе găsirеа căilor dе îmbunătățirе а
comportаmеntului аltcuivа, poаtе rеprеzеntа o pаrtе importаntă а dеzvoltării rеlаțiilor
аpropiаtе. Dаr, căutаrеа dеfеctеlor ținând dе аspеctеlе minorе аlе unеi rеlаții si plângеrilе
continuе cu privir е lа fаptеlе nеimportаntе conducе lа consеcințе distinctivе în intеrаcțiunilе
umаnе (S. Wаhlroos. 1983). Аcеst lucru sе întâmplă dеoаrеcе pе dе o pаrtе nimеni nu еstе
pеrfеct, iаr pе dе аltа, dеoаrеcе, oаmеnii nu rеușеsc аdеsеа să distingă cееа cе еstе cu аdеvărаt
importаnt dе cееа cе еstе nеsеmnificаtiv. Căutаrеа dеfеctеlor nu crееаză dеcât rеsеntimеntе,
rănind sеntimеntеlе cеluilаlt și fаvorizând аpаrițiа unui comportаmеnt opus cеlui dorit dе
cătrе vorbitorul еxcеsiv dе critic. Dе еxеmplu, soțiа ii poаtе spunе soțului că iаrăși а lăsаt
prosoаpеlе în dеzordinе lа bаiе, că iаrăși а uitаt să cumpеrе pâinе, dеși еrа dаtoriа lui, că nu
golеștе scrumiеrа după cе fu mеаză еtc. Toаtе аcеstеа sunt însă dеfеctе minorе în аnsаmblul
rеlаțiilor аpropiаtе, iаr rеpеtаrеа dеfеctului nеsеmnificаtiv nu provoаcă, în nici un cаz
comportаmеntul аștеptаt.

2.6.2. Strаtеgii dе comunicаrе constructivе
Comunicаrеа constructivă rеclаmă rеunirеа câtorvа condiții еsеnțiаlе, prеcum: nivеlul
ridicаt dе аuto -dеzvăluirе și dе еmpаtiе. Cu аltе cuvintе, cеi doi soți trеbuiе să fiе dispuși să sе
dеschidă unul în fаțа cеluilаlt, să comunicе cееа cе simt, dorеsc sаu îi nеmulțumеștе, dе а sе
prеzеntа аșа cum sunt și nu аșа cum аr dori să fiе. Еmpаtiа sе rеfеră lа cаpаcitаtеа dе а
înțеlеgе univеrsul cеluilаlt, sеnsul rеаcțiilor sаlе аtitudinаlе sаu nаturа rеаlă а аștеptărilor sаlе.
R. Mucchiеlli (1974) аdăugа că o аlt ă condițiе importаntă еstе si аbаndonаrеа oricărеi
аtitudini аuto -dеfеnsivе. Аcеstа însеаmnă că noi trеbuiе să rеflеctăm lа tot cееа cе еstе
аdеvărаt în cееа cе pаrtеnеrul spunе dеsprе noi. să fim dispuși să conștiеntizăm în pеrmаnеnță
noi аspеctе аlе pеrs onаlității noаstrе.( Duck Stеvе, Rеlаțiilе intеrpеrsonаlе, Еd. Polirom, Iаși,
2000,p.64)
În comunicаrеа pozitivă pаrtеnеrii sе rеspеctă rеciproc, ofеrindu -și unul аltuiа suportul
stimеi dе sinе și contribuind lа dеzvoltаrеа încrеdеrii în propriа pеrsoаnă. L аudеlе,
complimеntеlе și politеțеа sunt аstfеl implicа tе în comunicаrеа pozitivă. Dаr, аcеаstа nu
însеmnă doаr rostirеа lucrurilor, аspеctеlor pozitivе ori trаtаrеа pеrsoаnеi cu аdmirаțiе, ci
păstrаrеа unui rаport еchilibrаt întrе comеntаriilе pozitivе și cеlе nеgаtivе. Аtunci când
obsеrvаțiilе nеgаtivе sunt făcutе, еlе nu trеbuiе să iа formа punеrii lа punct а pаrtеnеrului sаu
cеа а аtаcului lа pеrsonаlitаtеа și stimа lui dе sinе.
Cеrcеtărilе аsuprа fеricirii conjugаlе аu аrătаt că, cu cât pondеrеа comunic ării
nеgаtivе еstе mаi mаrе în rаport cu cеа pozitivă, cu аtât cuplurilе аu mаi mult tеndințа dе а
аfirmа că sunt nеfеricitе. În cuplurilе fеricitе, schimburilе pozitivе tind să fiе prеpondеrеntе.
Din păcаtе, аspеctеlе comportаmеntаlе nеgаtivе sunt ușor pе rcеptibilе. Dе rеgulă, vеdеm mаi
ușor grеșеlilе pеrsoаnеlor, аcțiunilе lor nеpotrivitе sаu еșеcurilе. Comportаmеntul аdеcvаt,
considеrаt а fi firеsc, еstе trеcut ușor cu vеdеrеа, poаtе și dаtorită fаptului că еstе cеl

"аștеptаt". Dаr, аdulții, cа și copii, аu nеvoiе dе rеcompеnsе și dе întăriri pozitivе аlе
comportаmеntului lor аdеcvаt, pozitiv. Consiliеrii mаritаli аud аdеsеа dе lа cliеnții lor
întrеbări dе gеnul: "Cum pot să lаud pе cinеvа cаrе nu fаcе nimic cum trеbuiе?". Аcеst tip dе
rеаcțiе vеrbаlă аpа rе frеcvеnt și cu privirе lа conduitа copiilor. Or, rеcunoаștеrеа progrеsului
și lаudа sе pot bаzа pе îmbunătățirilе comportаmеntului аntеrior.
'Întoаrcеrеа cеluilаlt obrаz" poаtе fi o strаtеgiе constructivă, utilizаbilă аtunci când
cinеvа rănеștе, insultă o pеrsoаnă, cа rе nu аccеptă invitаțiа lа cеаrt ă sаu luptă, ci rеа cționеаză
în mod rеzonаbil, spun ându -i cеluilаlt, cаlmă și sincеr îngrijorаtă, că poаtе а făcut cеvа cаrе
1-а rănit, că rеgrеtă si dorеștе să corеctеzе аcеst fаpt (S. Wаhlroos. 1983. p. 78). Încеrcаrеа dе
а răspundе sincеr si constructiv nu invită intotdеаunа lа urmаrеа аcеluiаși еxеmplu, dаr în
multе cаzuri conflictul еstе аp lаnаt. „I ntoаrcеrеа și а cеluilаlt obrаz" trеbuiе să implicе o
еvаluаrе o nеstă а propriului comportаmеnt, în scopul dе а dеtеrminа în cе grаd а contribuit еl
lа insаtisfаcțiа pаrtеnеrului dе diаlog.
Nivеlаrеа opiniilor, а punctеlor dе vеdеrе , sе poаtе rеаlizа prin еxprimаrеа dеschisă а
sеntimеntеlor sаu dorințеlor cuivа, fără cа аcеаstа să ducă lа punеrеа lа punct а cеlui lаlt sаu lа
trеzirеа rеаcțiеi sаlе dеfеnsivе. Dе еxеmplu, soțul îi spunе soțiеi "Conduci mаșinа tаrе prost!"
sаu soțiа îi poаtе spunе soțului " Când mă urc cu tinе în mаșină și conduci аtât dе rеpеdе, îmi
еstе frică!". Cеl mаi constructiv mod dе nivеlаrе а аspеrităților implică utilizаrеа аfirmаțiilor
conținând pronumеlе pеrsonаl lа pеrsoаnа I singulаr. Dе еxеmplu: "Când mă critici în fаțа
priеtеnilor, mă simt rănită/rănit". Аstfеl, аscultătorul poаtе înțеlеgе foаrtе corеct mеsаjul și
problеmа poаtе fi mаi ușor rеzolvаtă (J.R. Strong. 1983). Nivеlаrеа dеclаnșеаză un tip dе
comunicаrе cаrе pеrmitе lе pаrtеnеrilor să -și rеzolvе divеrgеnțеlе sаu conflictеlе într -un mod
productiv cе conducе lа аpropiеrеа dintrе mеmbrii cuplului.(Mihаi Dinu, Fundаmеntеlе
comunic ării intеrpеrsonаlе, еd. Аll, Bucurеști, 2004, pp.7 -17.)
Tаctul еstе nеcеsаr în rеzolvаrеа dificultăților аpărutе în mаriаj. Еl implică
"sincеritаtеа, comunicаrеа dеschisă, rеspеctul аrătаt pаrtеnеrului și grijа dе а nu-1 răni
grаtuit" (S. Wаhlroos. 1983. p. 170). Еl nеcеsită еmpаtiе fаță dе gândurilе, sеntimеntеlе si
stărilе motivаționаlе аlе pаrtеnеrului sаu pаrtеnеrеi, аstfеl încât să sе poаtă găsi momеntul cеl
mаi bun pеntru discutаrеа аnumitor аspеctе. Tаctul nu însеmnă înșеlаrеа sеntimеntеlor cuivа
sаu profitul dе pе urmа lor. Dе аcееа, tаctul nu еstе un obstаcol sаu un scut în cаlеа intimității
ci, dimpotrivă, аdеvărаtа intimitаtе nu sе poаtе dеzvoltа in lipsа lui.
Fееdbаck -ul dе vеrificаrе scutеștе comunicаrеа dе multе nеplăcеri. Pеntru а fi еfеctivă
аscultаrеа trеbuiе să fiе аctivă, iаr fееdbаck -ul dе vеrificаrе аrătа că pеrsoаnа а аscultаt
mеsаjul comunicаt în mod аctiv. Еl еstе utilizаt аtunci când vrеm să nе аsigurăm că аm înțеlеs
corеct opiniilе, sеntimеntеlе sаu nеvoilе vorbitorului și poаtе fi еxprimаt prin еnunțuri dе tipul
"'Să vеdеm dаcă tе -аni înțеlеs corеct…", "Vrеi să spui că…". "După cum аm înțеlеs, tе simți…"
sаu ""Cееа cе аi spus tu însеаmnă că…". Vеrificаrеа а cееа cе spunе o pеrsoаnă indică
intеrеsul еvidеnt pеntru mеsаjul trа nsmis dе еа. Аstfеl, rеlаțiilе аpropiаtе sе dеzvoltă mаi
rаpid.
Mângâiеrilе, аtingеrilе fizicе sunt nеcеsаrе în comunicаrеа constructivă din cаdrul
rеlаți ilor intimе. Putеm аfirmа că аm învățаt аrtа comunicării аtunci când аm înțеlеs că еа nu
еstе doаr vеrbаlă. Comunicаrеа nonvеrbаlă, contаctul fizic dirеct еstе cеl mаi primitiv mod dе
а stаbili contаctul cu cinеvа. Еl аrе o funcțiе importаntă sociаlizаtoаrе si аfеctivă.
Dаcă аcеstе modа lități аlе comunicării constructivе dеvin prеpondеrеntе în rаport cu
cеlе distinctivе, аtunci comunicаrеа își dobândеștе аdеvărаtа vаloаrе, pеrmițând bunа
funcționаrе а cuplului și obținеrеа sаtisfаcțiеi conjugаlе și fаmiliаlе.

5. Metodologia cercetării

5.1. Context
Cuplurile din zilele noastre reprezintă o adevărată provocare pentru psihologie.
De fapt, odată cu trecerea timpului, ideea de cuplu a evoluat și nu se mai regăsește
neapărat în conceptul de căsătorie. În același context, s -a modificat nivelul de satisfacție
în cuplu care foarte adesea este determinat de stimă de sine a partenerilor.
Astfel, exista foarte multe cupluri nefericite, însă important de analizat este
motivul pentru care se ajunge la aceasta insatisfacție. În acest m od, evaluarea fiecărui
partener în parte poate oferi răspunsuri valoroase în acest sens.
În zilele noastre tot mai multe cupluri se confruntă cu tot mai multe probleme.
Probabil că societatea în sine este cea mai importantă cauză a acestor probleme, însă
nici ideea de modernism nu ar trebui să fie neglijată.
Oricât de mult ne -am dori să credem în existența relațiilor și căsniciilor perfecte,
viața de zi cu zi ne învață altceva. Realitatea nu este întotdeauna așa cum ne -o afișează
filmele de dragoste, în car e finalul fericit este de la sine înțeles.
În mod absolut clar și inevitabil, relație fără conflicte, din păcate nu există. Și,
mai mult decât atât, nu există nici căsătorie perfectă.
Atunci când lucrurile nu stau chiar cum ar trebui și variantele de bătă torire a
terenului au fost epuizate, există totuși o soluție modernă care poate să vină în ajutor, și
anume terapia de cuplu.
Cercetarea de față își propune să coreleze satisfacția în cuplu cu stimă de sine și
astfel să identifice în ce măsură problemele din viața de cuplu sunt genrate de aceste
două aspecte.

5.2. Obiective
Scopul de bază al cercetării de față este acela de a realiza o corelație între stima
de sine și satisfacția în viața de cuplu, așa încât să se poată identifica în ce măsură
aceste aspe cte afectează sau nu cuplurile. Din această perspectivă, se propun
următoarele obiective:
Evaluarea nivelului de stimă de sine a partenerilor;
Evaluarea gradului de satisfacție în cuplu;
Idenificarea u nei posibile corelații dintre stimă de sine și satisfac ție;
Analiza comparativă a rezultatelor obținute în funcție de vârstă și de durata
relației.

5.3. Ipoteze
Cercetarea de față pornește de la următoarele ipoteze:
Ipoteza 1. Se presupune că stima de sine crescută a partenerilor determină satisfacția în
cuplu.
Ipoteza 2. Se presupune că durata relației detemină satisfacția în viața de cuplu.
Ipoteza 3. Se presupune că vârsta determină stima de sine.

5.4. Eșantionul și eșantionarea
Pentru acest studiu s -a ales un eșantion de 26 de participanți, dintre care 17 de
sex masculin și 9 de sex feminin, după cum urmează în tabelul de mai jos:

Frequency Percent Valid Percent
Valid M 17 65% 65
F 9 35% 35
Total 26 100% 100,0
Tabelul 1. Eșantionul de cercetare

Media de vârstă a participanților este de 43.34, iar media anilor de relație este de
16.78.
Metoda de eșantionare a participanților a fost aleatorie, așa încât dintr -un grup
de 30 de participanți s -au ales 26, renunțându -se la 4 bărbați, întrucât ar fi pre dominat
mult prea mult sexul masculin.

5.5. Instrumente de cercetare
1. Scală de satisfacție maritală Kansas – Kansas Marital Satisfaction Scale
(KMS)
Kansas Marital Satisfaction Scale evaluează satisfacția maritală, fiind un
chestionar construit de către de Walter R. Schumm si altii (1986).
KMS reprezintă un instrument alcătuit din 3 itemi con struit astfel pentru a putea
oferi o scurtă măsurare a satisfacției în viața de cuplu. Ratiunea pentru care a fost
dezvoltat acest instrument, a fost aceea ca, in anumite situatii, alte masuratori ale
satisfactiei maritale sunt prea lungi de utilizat.
KMS este un chestionar foarte ușor de scorat prin intermediul însumării tuturor
itemilor individuali pe o posibilă plajă cuprinsă de la 3 la 21, în cadrul căreia toate
scorurile ridicate reflectă de fapt o mai mare satisfacție în cuplu.
Chestionarul are așadar o consistență internă excelentă pentru o astfel de scală
atât de mică, cu un alfa Cronbach de .93.

2. Scala pentru m ăsurarea stimei de sine – ROSENBERG
Scala Rosenberg reprezintă cea mai răspândită metodă de măsurare concretă a
acestui concept în cercetarea socială. Acest instrument are are ca scop oferirea unei
indicatii despre nivelul stimei de sine.
Inițial realizată ca o scală de tip Guttman, Scala de evaluare a Stimei de Sine
este în în momentul de față scorată utilizându -se modelul Likert. Aceasta a fost
alcătuită în anul 1965, utilizând ca și eșantion un grup de e levi de liceu a zece școli
diferite din New York alese absolut aleator. Scorarea s -a realizat la acel moment după
modelul Guttman și a obținut atunci un scor foarte mare de fidelitate.
O dezbatere foarte vastă s -a purtat pe tema structurii scalei, foarte mulți
cercetători aducând o serie de argumente fie în favoarea, fie împotriva
unidimensionalității acesteia.
Alcătuită inițial ca drept unidimensională, Kaplan și Pokorny realizează înc ă din
anul 1969 o serie de cercetări conform cărora scala are la bază 2 elemente și anume:
– self-derogation (element de influențare în sensul scăd erii reale a stimei de
sine)
– self-enhancement (element de influențare în sensul creșterii reale a stimei de
sine).
Primul tip de factor este considerat ca fiind drept efectul tuturor itemilor alcătuiți cu
ajutorul expresiilor de tip negație (spre ex. itemul al cincilea „Câteodată simt că nu sunt

bun de nimic”), iar ce de -al doilea se referă la utilizarea itemilor pozitivi (spre ex.
ultimul item “Am o atitudine pozitivă față de mine.”).
Openshaw, Thomas și Rollins au oferit în anul 1981 o replică acestei ipoteze
utilizând un eșantion format din 184 de adolescenți. Shahani, Dipboye și Phillips în
anul 1990 oferă un suport real teoriei bifactoriale, identificând însă alți factori, corelați
într-un mod distinct.
Toate rezultatele dezbaterilor au fost însă extrem de puțin concludente,
statisticile fiecărui studiu în parte exprim ând un scor de fidelitate foarte crescut
indiferent de modelul de tip factorial aplicat.
În momentul de față, Scala Stimei de Sine a lui Rosenberg rămâne cu adevărat
cea mai apreciată metodă de evaluare a acestui indicator.
William James, unul din f ondatorii de bază ai psihologiei științifice, printre
multe alte tipuri de contribuții la studiul eu -lui, a reprezentat și un pioner al analizei de
ordin psiho logic a stimei de sine. Toate scrierile sale în acest context conțin cel puțin 2
foarte mari defi niții ale acesteia, definiții care -și păstrează însă relevanța și până în ziua
de astăzi.
Din perspectivă strict holistică, stima de sine globală apare întotdeauna că
fiind media auto -evaluărilor individuale pe toate dimensiunile de relevanță person ală.
În mod implicit, o asemenea stimă de sine este foarte ușor maleabilă, variind foarte
mult în funcție de performanța obținută și de relevanța tuturor dimensiunilor, ambele
tipuri de componente schimbându -se relativ foarte ușor în timp.
Toate cerc etările ulterioare realizate în acest sens au demonstrat faptul că
ambele tipuri de definiții propuse de către William James reprezintă variabile pentru o
foarte corectă și nuanțată descriere reală a conținutului vieții psihice umane.
În timp însă, psih ologii sociali au reușit să ajungă la concluzia că este foarte
util să se distingă două forme importante ale stimei de sine:
– o stimă de sine globală (global self -esteem) strâns legată de
valorizarea, de acceptarea și de evaluarea generală a eu -lui, constituind
astfel fundalul auto -raportării afective;
– evaluări specifice ale eu -lui ori stima de sine specifică (domain –
specific evaluations / self -esteem) care se referă de fapt la auto –
aprecieri absolut specifice pe diferite tipuri de dimensiuni relevant e de
evaluare precum, spre exemplu, auto -aprecierea atractivității fizice, a
popularității, a competenței matematice etc.
Pentru toți teoreticienii acestei orientări o anumită persoană cu stimă de sine
crescută se percepe ca fiind tot timpul o ființă va loroasă, este foarte mulțumită de
propria persoană și se respectă, întotdeauna recunoscând și acceptându -și propriile idei.
În acest context, stima de sine necondiționată este însă foarte puțin influențată
de către performanța individului ori de către procesul de comparație socială.
Scala Rosenberg reprezintă așadar o scală de itemi, care evaluează sentimentul
general al valorii personale, mai exact, stima de sine globală. Reprezintă una dintre cele
mai celebre și mai bine validate scale cuno scute în literatura de specialitate din Statele
Unite ale Americii, în marea majoritatea a cercetărilor despre stima de sine.
Scala conține 10 itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la
4, acestia constand in a firmatii fat ă de care persoana isi exprima acordul sau dezacordul.
(( 1) – total de accord, (4) – total dezacord). Scala este alcătuită din 5 itemi cotați direct
și 5 itemi inversați. Cei 10 item ai scaleii reprezintă de fapt 10 afirmații pe care subiecții
le cotează d oar în funcție de părerea personală despre ei înșiși pe o scală.

Modalitatea de aplicare a scalei poate fi individuală ori colectivă. Cinci dintre
afirmațiile prezente în scala vizează latura stimei de sine pozitive, iar celelalte cinci
afirmați i se îndreaptă către stima de sine negativă. Adunarea totală a sumei valorilor
stimei de sine pozitive cu suma tuturor valorilor stimei de sine negative, indică
întotdeauna valoarea stimei de sine globale.
Toți subiecții trebuie să citească cu foarte mare atenție lista cu toate afirmațiile
care se referă la sentimentele lor personale pe care le au față de ei înșiși și să indice
astfel în ce măsură sunt de de acord cu acestea și dacă se identifică deci în toate acele
afirmații, marcând un simplu „x” în dreptul răspunsului ales.
Pentru stima de sine globală se atribuie așadar valorile peste 33, fiind scoruri
ridicate (înalte), în timp ce valorile cuprinse între 24 -33 reprezintă scoruri medii, iar
cele sub 24 reprezintă scoruri scăzute .
Pentru cercetarea de fa tă se va opera cu o scalare pe 5 mari trepte, după cum
urmează:
­ valorile sub 4 – sunt considerate scoruri foarte slabe ale stimei de sine;
­ valorile situate între 5 -12 – sunt considerate scoruri slabe ale stimei de
sine;
­ valorile situate între 13 -29 – sunt considerate scoruri medii ale stimei de
sine;
­ valorile situate între 30 -36 – sunt considerate scoruri înalte ale stimei de
sine;
­ valorile situate între valorile egale cu 37 – sunt considerate scoruri foarte
înalte ale s timei de sine.
Toate scorurile globale foarte scăzute ale stimei de sine indică de fapt o opinie
extrem de proastă despre propria persoană, aceste persoane considerându -se limitate, ca
fiind o reală povară pentru sine și pentru toți cei din jur; aș teaptă foarte puțin de la
propria persoană, fiindu -le teamă de respingere, se văd întotdeauna ca drept victime și,
foarte frecvent le este foarte milă de propria persoană. Manifestă aproape întotdeauna o
stare cronică de anxietate, au foarte multe frământă ri de ordin emoțional fără
soluționare, sunt absolut incapabile de a putea primi complimente, își cer întotdeauna
scuze pentru ceea ce fac, erori reale ori imaginare, pentru care se simt cu adevărat
vinovate.
Toate scorurile globale foarte înalte caracterizează ina persoanele cu o stimă
de sine foarte ridicată dusă uneori până la extrem (scoruri mari). Aceste tipuri de
persoane se simt întotdeauna speciale, ieșite din comun, sunt foarte pretențioase în
relațiile cu ce ilalți și vor să fie foarte frecvent admirate, chiar adorate. Au astfel dorința
de a excela în absolut tot ceea ce fac, motiv pentru care evită situațiile în care știu deja
că nu pot excela din nevoia de a evita astfel umilința.
Aceste persoane se dezvo ltă cu convingerea că sunt destinate să reușească și se simt
foarte norocoase. De regulă fac o evaluare nerealistă asupra abilităților, talentului lor,
inteligenței proprii, mult peste nivelul real, în acest sens.
Toate scorurile globale scăzute ale stimei de sine indică și un sentiment global
negativ al întregii valori personale, iar scorurile înalte sunt înregistrate de către
persoane încrezătoare în forțele lor proprii și cu un grad crescut de satisfacție față de
reușitele individuale.
Avantajele acestei scale constau în fiabilitatea și validitatea acestuia, dovedite
de către foarte mulți cercetători în cadrul tut uror activităților desfășurate. Ușurința
reală cu care se completează aceasta scală reprezintă de asemenea un foarte mare
avantaj.

5.6. Operaționalizarea variabilelor
Pentru cercetarea de față, s -au utilizat atât variabile dependente, cât și variabile
independente, a stfel încât se identifica:
V.I.- vârsta participanților;
V.I.- durata relației de cuplu;
V.D. – Stima de sine;
V.D. – Nivelul de satisfacție în cuplu.

5.7. Modelul de cercetare
Cercetarea de față este una cantitativa bazată pe metoda chestionarului
interpretat statistic. Toate datele obținute au fost centralizate în Microsoft Excel și
interpretat în SPSS 2.0. Ipote zele au fost testate cu ajutorul tes tului t student pentru
eșantioan e independente.
Demersul de cercetare s -a desfășurat în mai multe etape, așa încât se pot aminti:
­ Eșantionarea și selectarea participanților;
­ Aplicarea chestionarului Kansas Marital Satisf action Scale (KMS );
­ Aplicarea Scalei Rosenberg;
­ Centralizarea rezultatelor obținute;
­ Analiza și interpretarea rezultatelor;
­ Comunicare rezultatelor tuturor participanților;
­ Realizarea raportului final.

6. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute
În urma aplicării testului KMS se obțin scoruri între 3 și 21 de puncte, cele mai
multe dintre acestea situându -se în jurul mediei de 18, după cum urmează în figura de
mai jos.

Fig. 1. Rezultate KMS

Scorul de 18 este un scor bun care indică un nivel al satisfacției mediu, așa încât
putem considera că cei mai mulți dintre subiecții analizați sunt satisfăcuți în viața de
cuplu.
Cu toate acestea însă, deși sunt minore din punct de vedere cantitativ, nu putem
ignora scorurile foarte scăzute, cuprinse între 3 și 7 puncte, care indică un nivel scăzut
de satisfacție, mai exact un nivel crescut de insatisfacție în viața de cuplu.
Analizând în procentaje scorurile de la această probă, stuatia se prezintă astfel:
Scor_kms
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 3 1 3.1 3.1 3.1
6 1 3.1 3.1 6.3
7 1 3.1 3.1 9.4
12 2 6.3 6.3 15.6
15 2 6.3 6.3 21.9
16 1 3.1 3.1 25.0
17 5 15.6 15.6 40.6
18 10 31.3 31.3 71.9
19 4 12.5 12.5 84.4
20 2 6.3 6.3 90.6
21 3 9.4 9.4 100.0
Total 32 100.0 100.0
Tablul 2. Scoruri KMS
După cum se poate observa și în figura de mai sus, predomină scorul de 18
puncte, cu un procent de 31,3%, urmat de scorul de 17 puncte și de scorul de 19 puncte,
așa încât, 59,4% din populația investigată se încadrează într-un nivel mediu spre crescut
de satisfacție în cuplu.
Interesante sunt însă și extremele acestei statistici care dezvăluie faptul că doar
9,3% din persoanele evaluate sunt nesatisfăcute în viața de cuplu, în timp ce 15,7%
dintre acestea sunt foarte sat isfăcute în relația în care sunt implicate.
În ceea ce privește cel de -al doilea test, mai exact cel de evaluare a stimei de
sine, constatăm că scorurile sunt relativ similare, așa încât cei mai mulți dintre subiecți
s-au situat tot în zona medie de scorare, cu punctaje cuprinse între 22 și 31 de puncte, și
cu o medie de 25,09.
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
scor_kms 32 3 21 16.56 4.257
scor_sr 32 22 31 25.09 2.263
varsta 32 29 57 43.34 5.626
durata_rel 32 5 30 16.78 6.079
Valid N
(listwise) 32
Tabelul 3. Corelație între scoruri KMS si SR

După cum se evidențiază și în tabelul de mai sus, media de 25,09 indică un nivel
de stimă de sine medie, ca și în cazul satisfacției, ceea ce ne demonstrează o corelație
evidentă între cele două aspecte analizate.
Relația dintre stima de sine a partenerilor și nivelul de satisfacție în viața de
cuplu nu pare să fie una de interdependentă, a așa cum o demonstrează și corelația din
tabelul de mai jos.
Nivel_satisfactie * nivel_stima Crosstabulation
Count
nivel_stima Total
stima de sine
medie
nivel_satisfactie nivel scazut de
satisfactie scazuta in
cuplu 8 8
nivel de satisfactie
inalta in cuplu 24 24
Total 32 32
Tabelul 4. Corelație între satisfacție și stimă de sine

6.1. Testarea ipotezelor
Verificarea ipotezelor este foarte importantă în orice demers investigativ,
întrucât ne confirmă dacă toate ideile de la care pornește o cercetare sunt valide sau nu.
Acest lucru ne ajută să aflăm dacă ideile cu care noi începem o cercetare corespund de
fapt cu realitatea, mai exact cu rezultatele finale obținute și cu ceea ce noi credem că
vom obține în urma testelor aplicate.
Pentru validarea tuturor celor 4 ipoteze propuse s -a utilizat testul t, astfel că,
testând pe râ nd toate cele patru ipoteze s -a ajuns la rezultatele pe care le voi prezenta în
paginile următoare.

Ipoteza 1 :
Se presupune că stima de sine crescută a partenerilor determină satisfacția în
cuplu.

Correlations ipot eza generala (nu se confirma -nu coreleaz a)
scor_kms scor_sr
scor_kms Pearson Correlation 1 -.066
Sig. (2 -tailed) .720
N 32 32
scor_sr Pearson Correlation -.066 1
Sig. (2 -tailed) .720
N 32 32
Tabelul 5. Testare ipoteza 1

Utilizând pentru acesta „Independent Samples Test” (analiza diferențelor între
mediile obținute pe fiecare din loturile investigate) nu am obținut diferențe importante
între scorurile stimei de sine și cele ale satisfacției în cuplu, însă ipoteza nu se validează
întrucât s -a obținut un P mai mare de 0,005.
Era normal ca ipoteza să nu se valideze întrucât subiecții la ambele probe.
Pentru că ipoteza să se valideze, subiecții ar fi trebuit să obțină scoruri înalte și foarte
înalte la evaluarea stimei de sine.

Ipoteza 2 :
Se presupune că durata relației detemi nă satisfacția în viața de cuplu.
Această a doua ipoteză se confirmă doar pe jumătate, mai exact, doar în cazul
vârstei.
După cum se demonstrează și în tabelul de mai jos, durata relației nu determină
satisfacția în viața de cuplu.

Correlations
durata_rel scor_kms
durata_rel Pearson Correlation 1 -.036
Sig. (1 -tailed) .422
N 32 32
scor_kms Pearson Correlation -.036 1
Sig. (1 -tailed) .422
N 32 32
Tabelul 5. Testarea ipotezei 2

Vârsta însă pare să determine un nivel crescut de satisfacție în cuplu, așa cum se
poate observa în tabelul de mai jos, în care se evidențiază faptul că valoarea lui P este
de 0,003< 0,005.

Correlations
scor_kms varsta
scor_kms Pearson Correlation 1 -.481**
Sig. (1 -tailed) .003
N 32 32
varsta Pearson Correlation -.481** 1
Sig. (1 -tailed) .003
N 32 32
**. Correlation is significant at the 0.01 level (1 -tailed).

Ipoteza 3 :
Se presupune că vârsta determină stima de sine.
Această a treia ipoteză se confirma, așa încât putem afirma faptul că vârsta nu
determină doar satisfacția în cuplu ci determină chiar și stima de sine a partenerilor.

Correlations
varsta scor_sr
varsta Pearson Correlation 1 -.003
Sig. (1 -tailed) .494
N 32 32
scor_sr Pearson Correlation -.003 1
Sig. (1 -tailed) .494
N 32 32
Tabelul 7. Testarea ipotezei 3

Este clar că această ipoteză este perfect validă, ceea ce ne determină să afirmăm
că stima de sine depinde de vârstă și se poate modifica în funcție de perioada vieții în
care ne aflăm.

6.2. Discuții
Cercetarea de față și -a atins toate obiecti vele propuse, astfel încât a reușit să
demonstreze principalele diferențe dintre aspectele investigate precum și între cele 2
probe aplicate.
Consider că studiul realizat s -a încheiat cu succes și am reușit să investighez tot
ceea ce mi -am propus, deși este clar că au mai rămas aspecte și variabile neevaluate,
însă toate acestea vor fi cu siguranță cândva reluate.
Rezultatele obținute au fost relativ previzibile, însă diferențele au fost cu
adevărat interesant de interpretat, întrucât nu au fost concludente cu cele obținute în
urma cercetărilor anterioare din domeniu.
Se susține faptul că rezultatele au fost doar relativ previzibile întrucât nu era
de așteptat că doar vârsta să determine atât stima de sine cât și satisfacția în cuplu. Era
de așteptat ca durata relației să aibă un aport important cel puțin în cazul satisfacției în
cuplu, însă, în urma studiului realizat s -a infirmat acest fapt, ceea ce a făcut că
cercetarea să fie cu adevărat interesantă.
De ase menea, suprinzătoare au fost și scorurile care au indentificat satisfacția în
condi țiile unei stime de sine medii și nu ridicate.
Stima de sine înaltă are influență asupra relației de cuplu, iar cei care o posedă
sunt puțin sensibili la critici, își fi xează scopuri înalte și depun mult efort pentr u
atingerea obiectivelor. Nu putem să nu afirmăm insă că stima de sine nu are nicio
implicație în viața de cuplu, mai exact în satisfacția cuplului, în general.
Un profil al indivizilor cu o imagine de sine rid icată, ar cuprinde următoarele
caracteristici: echilibru emoțional (eu puternic), veselie, sociabilitate, pozitivism,
încredere, autocontrol și satisfacție.
Cu toate acestea însă, satisfacția este prezentă în viața de cuplu chiar și în
condițiile în care partenerii dețin o stima de sine medie.
În cadrul acestui studiu s -a stabilit așadar că o corelație între stima de sine și
insatisfacție este insuficient de analizat în absența unor factori precum vârsta și durata
relației. În altă ordine de idei, ar fi di ficil dacă nu chiar eronat de stabilit faptul că
satisfacția în cuplu depinde strict de stima de sine și de nimic altceva.
Tema aleasă este una foarte interactiva și oferă serioase provocări în acest sens,
însă în acealsi timp este și foarte vastă, iar num ărul variabilelelor care pot interveni în
această problematică este foarte greu de condensat într -un singur material, motiv pentru

care consider că lucrarea de față poate reprezintă un reper cu adevărat important pentru
o serie importantă de cercetări viit oare.
Ideea de cuplu, în general, oferă foarte multe direcții de cercetare, însă, din
punctul de vedere al rezultaelor de față, precum și al rezultatelor studiilor anterioare,
satisfacția reprezintă cel mai important factor de care depinde de altfel durata și
trăinicia relației de cuplu.
În concluzie se poate afirma că cercetarea de față s -a derulat cu succes și a reușit
să investigheze și să probeze toate ipotezele de la care a pornit, care, deși nu s -au
validat în totalitate, au fost testate și argumentat e.

7. Limite și direcții viitoare ale cercetării
Cea mai importantă limită a cercetării de față a constat în faptul că s -au analizat
doar rezultatele unor teste psihologice, nu și cauzele care au contribuit la obținerea
acestor rezultate, motiv pentru care aș considera necesară reluarea acestui demers
investigativ în vederea obținerii mai multor informații despre tot ceea ce conduce la
obținerea unor scoruri înalte sau scăzute în ceea ce privește satisfacția în viața de cuplu.
O altă limită importantă a studiului de față se referă la numărul de participanți
care a fost redus și care nu a permis comparații între sexe, ca urmare a lipsei egalității
dintre eșantioane.

8. Concluzii
Relațiile de cuplu sunt deosebit complexe, așa încât fiecare aduce cu sine
propriile experiențe, sentimente și așteptări.
În aceste condiții, o relație poate fi o sursă de dezamăgire profundă și durere, dar
și o platformă pentru dezvoltare personală, vindecare și încântare. Cele mai întâlnite
cauze de probleme în cadrul cupl ului sunt aptitudinile proaste de comunicare,
incompatiobilitatea, sau chiar diverse afecțiuni și tulburări psihologice, cum ar fi
alcoolismul, violența domestică, depresia, anxietatea, schizofrenia.
În general, căsnicia impune curajul de a accepta creș terea reală, schimbarea și
riscarea propriei libertăți. Cuplurile ar trebui să fie dispuse să se expună crizelor într -un
mod adevărat. Crizele maritale nu sunt ele însele simptome patologice. Fenomenele
patologice ale căsniciei apar din evitarea crizelor n ormale și inevitabile ale dezvoltării.
Într-un cuplu se desfășoară un joc problematic între parteneri în care aceștia sunt
captivi unul față de celălalt prin conflictele lor respective, mutuale nerezolvate, care
sunt puse în act în mod irațional.
O in tensă relație de cuplu determină o puternică modificare substanțială a
personalităților ambilor parteneri. Poate produce chiar personalități rigide în raport cu
interacțiunea lor. Cu alte cuvinte, o personalitate care este produsul relației de cuplu și
al influenței partenerului va diferi uneori de acea personalitate dinafara relației de
cuplu. Personalitățile interacționare sunt interdependente și se definesc prin influența
reciprocă pe care o au una asupra celeilalte.
Conștientizarea cauzelor problemati cilor dintr -o relație și căutarea unui ajutor
pentru a le elimina duce nu doar la îmbunătățirea calității vieții în doi, dar și la
achiziționarea unor aptitudini necesare evitării unor viitoare probleme.
Cuplurile caută frecvent ajutor nu pentru ca greutățile lor sunt diferite de ale
celorlalte cupluri, ci pentru ca ei nu sunt capabili să le rezolve . Câteodată, aceasta se
întâmplă din cauza acumulării de frustrări și dezamăgiri în timp, alteori conflictul
ascunde, de fapt, o altă problemă. Alte cuplu ri cauta ajutor ca urmare a unei crize în
relație cum ar fi o aventură sau aparenta pierdere a afecțiunii și a grijii partenerului, sau
un eveniment traumatizant.

În general, cuplurile apelează la terapie când riscul de divorț este deja mare. E
adev ărat. Dar asta nu înseamnă că dacă nu recunosc faptul că am nevoie de ajutor scad
acest risc; e doar o gândire de tip magic: lucrurile despre care nu vorbești nu exista. În
această situație crește riscul unui divorț din care nu voi înțelege nimic. Și istor ia se
repeta la următoarea relație.
Satisfacția în viața de cuplu este foarte importan tă în orice relație. Este clar ca atât
timp cât partenerii nu se simt sa tisfacuti, apar și conflictele și nu de puține ori chiar
despărțirile.
Lucrarea de față a abordat ideea de cuplu în general, fără a se axa pe modul în
care este constituit sau oficializata relație. În altă ordine de idei, studiul de față nu a
făcut referie la căsătorie, concubinaj, logodna sau alte formă de uniuni între parteneri.
Practic, stu diul realizat s -a canalizat exclusiv pe identificarea unei posibile
corelații intre stima de sine și satisfacția în viața de cuplu, fără a lua în calcul alte
aspecte decât vârsta participanților și durata relației de cuplu. Consider că durata relației
este mai relevantă decât oficializaea. Nu ced că ar fi fost mai relevant să se cunoască
date legate de starea civilă. Nu ar fi ajutat în niciun fel demersul de cercetare.
Trebuie amintit însă și faptul că tema abordată nu este una tocmai nouă în
literatura de specialitate.În ceea ce privește satisfacția în viața de cuplu exista o istorie
întreagă de studii, însă prea puține dintre ele corelează acest factor cu stimă de sine,
ceea ce aduce astfel un elemnt de noutate cercetării realizate.
Stima de sine în viața de cuplu are un rol important, așa cum o dovedește și
lucrarea de față, însă nu putem spune că cele două elemente sunt interdependente, în
multe dintre cazuri, această imagine despre propria persoană având o mai mare legătură
cu elemente legate de vârstă, decât cu relația în sine. Desigur, este importanta și durata
relației, însă nu esențială.
Se poate afirma așadar că elementele propuse sunt relativ independente și pot fi
analizate oricând în mod individual.
Toate aceste concl uzii nu fac altceva decât să i ntareasca ipotezele de la care s -a
pornit, deși acestea nu s -au validat în totalitate. Important este că s -au identifi cat
factorii care determină satisfacția în cuplu cât și stima de sine, ceea ce înseamnă că
lucrare a de fata și -a atins toate obiectivele p ropuse.
Consider că lucrarea de față reprezintă un reper important în studii ulterioare și
mai poate fi dezvoltată și chiar îmbunătățită, la o scară mult mai largă, poate chiar de
talie internațională, fiind foarte interesantă comparația satisfacției în cu plu în diferite
națiuni.
Concluzionez această lucrare cu speranța că subiectul propus nu va rămâne fără
ecou iar studiile în acest domeniu vor ajuta cuplurile din întreaga lume să ajungă mai
ușor la satisfacție dar și să aibă o imagine cât mai pozitivă des pre propriile persoane.

9. Bibliografie
1. Albu, C., (2007), Paradigma stresului. De la cunoaștere la prevenire în Managementul
stresului profesional, Volumul III, Editura Ministerului Internelor și Reformei
Administrative, București, 2007;
2. Apostu, I., (2013). Căsătoria între stabilitate și disoluție, Editura Titronic, București;
3. Avram, E., (2009), Psihologia personalității. Arhitectură și dimensiuni, Editura
Universitară, București;
4. Baban, A. (1998). Stres și personalitate, Cluj -Napoca: Editura Presa Univers itara Clujeană ;
5. Bandura, A., (1997), Self -efficacy: The exercise of control. New York: Freeman;
6. Brusset, B. (2009), Psihanaliza relației, Ed. Iri, București.
7. Bowlby, J. (2011), O bază de siguranță, Ed. Trei, București.

8. Ciupercă, C., (2000). Cuplul modern a rmonie și disoluție. Editura Tipoalex,
Alexandria;
9. Craiovan, M.P. (2008), Psihologia muncii și a resurselor umane, Editura Reneissance,
București ;
10. Dafinoiu, I. (2000), Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iași;
11. Freud, S., (2001), Studii despre sexualitate, opere 6, Ed. Trei, București;
12. Giddens, Anthony, (1992). Transformarea intimității.Sexualitate dragoste și erotismul
în societățile moderne, Editura Antet, București;
13. Godeanu, A.,S., (2011), Cuplul: stop -cadru transgenerațional, Ed. Sper , București;
14. Grigoriu, M., (2006), Câteva aspecte genrale despre stres în Managementul stresului
profesional, Ediția a ÎI a, Editura Ministerului Administrației și internelor, București;
15. Horney, K., (1998), Conflictele noastre interioare, Editura Iri, Bucu rești, 1998;
16. Klein, M. (2012), Iubire, vinovăți și reparție, Ed. Trei, București;
17. Mathis, R.L., Nica, P.C., Rusu, C., (1997), Managementul resurselor umane, editura
Economică, București;
18. Mitrofan, I., Psihoterapie. (2008), Repere teoretice, metodologice ș i aplicative,
Editura SPER, București;
19. Mitrofan, I. Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sexe. Mutații și
alternative, Editura Alternative, București;
20. Mitrofan, I., Ciupercă, C., (2002). Psihologia și terapia cuplului, Editura Sper,
București;
21. Mitrofan, I., Ciupercă, C., (2009), Psihologia realației de cuplu. Abordare teoretică și
aplicativă, Ed. SPER, București;
22. Mitrofan, I., Mitrofan, N., (1996). Elemente de psihologia cuplului, Editura Șansa,
București;
23. Mitrofan, L., (2002). Atracție Interp ersonală sau Romeo și Julieta în cotidian, Editura
Sper, București;
24. Nichols, M.,P., Schwartz, R.,C., (2005), Terapia de familie. Concepte și metode. Ed. a
VI-a, Ed. Pearson, Boston, New York;
25. Nuță, A., (2006). Psihologia cuplului, Editura Sper, București;
26. Peasse, A., Pease, B., (2001). De ce bărbații se uita la meci și femeile în oglindă,
Editura Curtea Veche, București;
27. Roussillon, R., (2010), Manual de psihologie și psihopatologie clinică generală, Ed.
EFG., București;
28. Rășcanu, R. (coord.), (2006), Introd ucere în psihodiagnoza clinică, Partea a II -a.
București: Editura Universității din București;
29. Schumm. W. R., Paff -Bergen. L. A., Hatch. R. C., Obiorah. F. C., Copeland. J. M.,
Meens, L. D., & Bugaighis, M. A., (1986), Concurrent and discriminant validity of the
Kansas Marital Satisfaction Scale. Journal of Marriage and the Family.48;
30. Schwartz, S., (1996), Value Priorities and Behavior: Applying a Theory of Integrated Value
Systems, în The Psichology of Values, The Ontaroi Symposium, volume 8, Lawerence
Erlbaum Associates Publishers, Mahwah, New Jersey;
31. Scultz, D. (1986), Theories of Personality, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific
Grove, California;
32. Vianu, T., (1997), Introducere în teoria valorilor, Editura Albatros, București;
33. Zamfirescu, V. D. (2003 ), Introducere în psihanaliza freudiană și post freudiană, Ed.
Trei, București;
34. Zlate, M. (2000), Introducere în psihologie, Editura Polirom, Iași.

10. Anexe

Anexa 1
Numele meu este Stoian Andra și vă multumesc pentru ajutorul acordat în
realizarea tezei mele de licență.
In primul r ând, vă rog să completați în tabelul de mai jos, c âteva informații despre
dumneavoastră.
In al doilea r ând, vă rog să completați cele 2 chestionare și anume Scal a Kansas
Marital Satisfaction, pentru a vă măsura satisfacția maritală și Scala Rosenberg pentru a
vă indica nivelul stimei de sine.

Informații

Nume

Prenume

Vârsta

Durata casniciei, relației

Anexa 2
KANSAS MARITAL SATISFACTION (KMS)
Scopul instrumentului de mai jos este acela de a măsura satisfacția dumneavoastră
maritală.
Citiți cu atenție fiecare frază și completați cu un “X” răspunsul care indică
realitatea.
Nu există răs punsuri corecte sau greșite. Cel mai bun răspuns este cel care vă
descrie punctul de vedere personal.

KANSAS
MARITAL
SATISFACTION
(KMS) Extrem de
nesatisf ăcut

Foarte
nesatisf ăcut Oarecum
nesatisf ăcut Și
satisf ăcut
Și
nesatisf ăcut Oarecum
satisf ăcut Foarte
satisf ăcut Extrem de
satisf ăcut
1. Cât de
satisf ăcut (ă)
sunteti de
casnicia dvs.? 1 2 3 4 5 6 7
2. Cât de
satisf ăcut (ă)
sunteti de
soțul/so ția dvs.? 1

2 3 4 5 6 7
3. Cât de
satisf ăcuta(ă)
sunteti de relatia
cu so țul/so ția
dvs.? 1 2 3 4 5 6 7

Scala Rosenberg
Scopul chestionarului de mai jos, este acela de a vă oferii o indicație despre nivelul
stimei dumneavoastră de sine.
Vă rog să citiți cu atenție fiecare frază și răspundeți în cel mai scurt timp, marc ând cu
un “X” varianta care se apropie cel mai mult de punctul dumneavoastră de vedere actual,
astfel indic ând în ce măsură sunteți de acord că respectivele afirmații vă caracterizează.

Scala
Rosenberg
Nr. Item Absolut
de
acord De
acord Nu
sunt
de
acord Categoric
nu sunt
de acord
1 În general sunt
mulțumit(ă) de mine

2 Câteodata ma
gândesc că nu
valorez nimic

3 Cred că am o serie
de calități bune

4 Sunt capabil(ă) sa
fac lucrurile la fel de
bine ca ceilalți

5 Simt că nu am în
mine prea multe de
care sa fiu mândru
(ă)

6
Câteodată mă simt
realmente inutil

7 Mă gândesc că sunt
un om de valoare,
cel puțin la fel ca
alte persoane

8
Mi-ar plăcea să am
mai mult respect fată
de mine însumi

9 Ținând cont de toate,
am tendința sa cred
ca sunt un (o)
ratat(ă)

10 Am o părere pozitivă
despre mine