Studiu complex asupra orașului Piatra Neamț [615252]

Universitatea din București
Facultatea de Geografie

Studiu complex asupra orașului Piatra Neamț

Student: [anonimizat]: 102

București, 2017

1 
 
CUPRINSUL LUCRĂRII

INTRODUCERE……………………………………………. ……………………………………………………… …….p.4
CAPITOLUL 1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ…………………………. …………………………………..p. 4-8
1.1. Încadrarea matematică (c oordonatele geografice)……. ………………………………………….p. 4-5
1.2. Apartenența la una sau mai multe unitați geografice (u nităti de relief de mai multe
ranguri)………………………………………………. ……………………………………………………… ……………p. 5-6
1.3. Încadrarea admi nistrativă……………………….. ……………………………………………………… …p. 6-7
1.4. Limite si vecini………………………………… ……………………………………………………… ………….p.8
CAPITOLUL 2. ELEMENTE DE GEOLOGIE………………………… …………………………………..p. 7-9
2.1 Litologia (roci-proprietaț ile lor si repartiția acesto ra)
2.2 Elemente structurale-tipuri de structuri ș i repartiții
2.3 Evoluția paleogeografică
2.4Tectonica și neotectonica pent ru o unitate de relief-pe scur t
CAPITOLUL 3. RELIEFUL…………………………………… ……………………………………………..p. 10-14
3.1 Morfologia, analiza si compararea formelor elementare de relief (interfluvii, versanți, vai,
terase)……………………………………………….. …………………………………………………….p. 10-11
3.2 Morfometria-măsurarea reliefului (trepte de relief, indicatori
geomorfologici…………………………………………. ………………………………………………….p. 11
3.3 Tipuri de relief………………………………………. …………………………………………………….p. 12
3.4 Procese geomorfologice actuale ( siroaie, pluviodenudarea, toren tialitatea, alunecări de
teren)………………………………………………… ……………………………………………………p. 12-14
CAPITOLUL 4. CLIMA……………………………………… …………………………………………………p. 14- 19
4.1 Factori genetici ai climei ( circulatia maselor de aer, infl uente climatice si factori
locali)……………………………………………….. ……………………………………………………… ……p. 14-15
4.2 Parametrii climatici (tempe ratura, precip itatii, vânt)…….. ………………………………p. 15-18
4.3 Fenomene meteorologice………………………………….. ……………………………………………p. 19
CAPITOLUL 5. HIDROGRAFIA………………………………… …………………………………………p. 19-22
5.1 Apele subterane (pânza fr eatica si apa de adancime)………… ………………………………..p. 19
5.2 Ape curgatoare…………………………………………. ………………………………………………p. 20-21

2 
 5.3 Ape statatoare…………………………………………. ………………………………………………..p. 21-2 2
CAPITOLUL 6. VEGETATIA ȘI FAUNA………………………….. ……………………………………p. 22-23

CAPITOLUL 7. SOLURILE…………………………………… ………………………………………..p. 23-24
7.1.Tipuri și clase
7.2.Caracteristici
7.3.Repartiții
7.4.Utilizări antropice

CAPITOLUL 8. OCROTIREA MEDIUL UI ȘI ARII PROTEJATE…………. …………………p. 25-26

CAPITOLUL 9. POPULATIA…………………………………. …………………………………………..p. 27-28
9.1.Istoricul locuirii………………………………….. ………………………………………………..p.27
9.2.Evoluția numărului de locuitori………………………. ………………………………………p.28
9.3.Structura populației pe grupe pe vârste și sexe (piramida v arstei pentru cel mai
recent an)…………………………………………….. ……………………………………………………..p .28
-etnica religioasă
-economică

CAPITOLUL 10. ASEZARILE UMANE…………………………… ………………………………………….p.29

CAPITOLUL 11. RESURSE NATURALE …………………………. ………………………………………..p.30
11.1 De sol ( ape, paduri, terenuri, pajisti)
11.2 De subsol

CAPITOLUL 12. AGRICULTURA……………………………….. ………………………………………..p.31-32
12.1 Fond funciar…………………………………….. ………………………………………………p.31
12.2 Cultura plantelor și creșterea animalelor……. ……………………………………p. 31-32
CAPITOLUL 13. INDUSTRIA…………………………. …………………………………………….p.33-35

3 
 13.1 Primară-extractivă și de prelucrare primară
13.2 Secundară-prelucrarea

CAPITOLUL 14. SERVICII……………………………….. …………………………………………………p.35-3 9
14.1 Comerț
14.2 Servicii financiare-bancare
14.3 Servicii publice – Educație ( creșe, școli, licee, etc;sigu ranța populației (politie,
pompieri); sanitare
14.4.Transporturi – Rutiere,ferovi are,aeriene,speciale-conducte , cablu(electricitate,
transportul touristic).
14.5 Turism – Obiective turistice

Bibliografie…………………………………………… …………………………………………………..p.40

4 
 Introducere

Lucrarea de față reprezintă un studiu geografic complex asupra Municipiului Piatra Neamț, situația
demografică, economică, iar pe d e alta parte, cadrul natural.
Motivul pentru care am ales această localitate, este faptul că Piatra Neamț este una dintre cele mai
vechi așezări ale Moldovei, dar și una dintre puținele regiuni cu o intensă epocă de locuire dacică
ce a premers consolidării statului burebistan.
Numele municipiului se leagă de numele cetății Neamț, ctitorită de Petru Mușat I în cea de-a doua
jumătate a secolului al- XIV-lea.
Am preluat informații din diferitele materiale atașate în bibli ografie, dintre care, cele mai deosebite
sunt Bârlădeanu, Al., Județul N eamț, Ghid turistic și Ion Bojoi , Ioniță Ichim, Județul Neamț.
Consider că sursele mai sus menț ionate sunt potri vite deoarece prezintă în detaliu situația
demografică din municipiul Piatra Neamț.
Asupra orașului Piatra Neamț s-au efectuat multe cercetări atât de către geografi, cât și de geologi
și istorici, compartimentând această regiune după mai multe cri terii atât din punct de vedere al
elementelor cadrului natural, c ât și a populație i și așezării.

CAPITOLUL 1
Așezarea geografică
1.1 Încadrarea matematică

Municipiul Piatra Neamț, oraș di n România, se localizează în zo na central estică a Moldovei,
având coordonatele geografice: 46 ̊ 40’ latitudine nordică și 25 ̊ 43’ și 27 ̊ 15’ longitudine
estică. Acesta ocupă o poziție care coincide în cea mai mare pa rte Carpaților Orientali,
Subcarpaților Moldovenești și Podi șului Moldovenesc. Piatra Nea mț, se învecinează, la nord

5 
 cu județul Suceava, la vest cu județul Harghita, la sud cu jude țul Bacău, iar la est cu județele
Vaslui si Iași.

1.2 Apartenența la una sau mai multe unități geografice
Piatra Neamț este o regiune ce prezintă o mare varietate a trep telor de relief. În vestul municipiului
este poziționat masivul Ceahlău. De pe înălțimile acestuia, rel ieful se înfățisează sub forma unor
trepte uriașe ce coboară spre va lea Siretului. Partea cea mai î naltă a reliefului este ilustrată de către
munții Bistriței, situați în partea vestică a municipiului Neam ț. Munții Bistriței, cu vârful Grințieșul
Mare-1753 m), muntele Ceahlău ( cu vârful Toaca- 1904 m), Ocola șul Mare (1857m) și Munții
Tarcăului, a căror înă lțime maximă se măsoară în vârful Tărhăuș (1662 m).
“ Dominat cu severitate de înălțimea Ceahlăului, județul Neamț se învecinează cu județele Bacău
la sud, Vaslui și Iași la est, Suceava la nord, iar la vest lin ia de pe înălțimea Carpaților îl desparte
Figura 1 – Localizarea munici piului în cadrul țării

6 
 de județul Harghita”(Bârlădea nu,1971). În part ea estică, altitu dinea se prezintă în scădere,
deoarece lanțul muntos are înălțimi medii de 1000 m, ce intră î n alcătuirea culmii Stânișoara ( cu
vârful Sihla-1 151 m) și a prel ungirii sudice a acesteia, denum ită muntele Goșman.
1.3 Încadrarea administrativă
Zona Piatra Neamț, cunoscută ca resedință a județului Neamț, es te situată parțial în Carpații
Orientali, în regiunea subcarpa tică, dar și în regiune de podiș .
Este situat la: 349 km de București; 135 km de Iași; 321 km de Cluj; 241 km de Brașov; 477
km de Oradea; 319 km de Sibiu; 7 55 km de Belgrad; 712 km de Bud apesta; 262 km de Chișinău;
918 km de Bratislava.

Figura 2 – Încadrarea administrativă

7 
 1.4 Limite și vecini
Prin amplasarea sa, municipiul Neamț se învecinează:
• la nord cu județele Suceava și Iași; • la est cu județele Iași și Vaslui ; • la sud cu județul Bacău ; • la vest cu județele Harghita și Suceava.

CAPITOLUL 2
Elemente de geologie

Structura geologică a munților din jur relev o scurgere acceler ată a erelor geologice pe
aceste locuri. Cele mai vechi formațiuni sunt șisturile negre d e vârstă cretacică, peste care se
suprapun conglomerate (calcare s ilicoase, argile și gresii). Di n punct de vedere științific, cele mai
importante depozite oligocene sunt gresiile de klina, marnele b ituminoase și șisturile disodilice, ce
au permis cercetătorilor să descope re o mare varietate de fosil e, îndeosebi pești.
Zona subcarpatică se suprapune cu zona miocenă, prima fiind sit uată în afara ariei
muntoase, iar marginea estică a acesteia coincide cu zona cutat ă și platforma. La mijlocul foii,
zona subcarpatică formează o regiune mai îngustă, cu direcția n ord-vest-sud-est, și cuprinde
depresiunile Neamț, Cracău, Gir ov, și Tazlău. Datorită altitudi nilor variate, între 500-900 m,
relieful înfățișează o imagine ase mănătoare cu cea a reliefului montan.
Jumătate din foaia Piatra Neamț este deținută de către podișul moldovenesc, care reprezintă
un relief cu caracter predominant, colinar, cu interfluvii larg i și plane, ce are altitudini cuprinse
între 600-400 m, ce sunt în scăd ere de la nord înspre sud.

8 
 Cele cinci unități ale zonei fliș ului au caractere de pânză de șariaj suprapuse una peste
cealaltă, dinspre vest către est. Depozitele cu caracter molasi c sunt componente ale zonei Miocene
subcarpatice, ce are aspect cutat și este șariată de asemenea p este platforma moldovenească, având
ca limită linia pericarpatică, c onstituind pânza pericarpatică.
Platforma moldovenească este alcatuită din depozite sarmațiene quasi-orizontale, la
suprafață, iar în adâncime, este compusă din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice,
afundându-se în molasa și flișul carpatic dinstre vest către su d-vest.
Teritoriul municipiului Neamț e ste deținut de două mari unități structurale majore, regiunea
carpatică și platforma moldovenească. Regiunea carpatică se car acterizează prin pânze de șariaj,
care se suprapun succesiv.

Aceasta este o regiune mobile, spr e deosebire de platforma mold ovenească ce are caracter
rigid și constituie Vorlandul Carpaților Orientali, sub care se afundă în trepte.
“În cadrul platformei moldoveneș ti (platforma epriproterozoică) s-a separat un fundament
cutat și consolidat, acoperit c u o discordanță unghiulară de o cuvertură quasi-orizontală. În
cuprinsul foii Piatra Neamț, fundamentul nu a fost atins de fo raje. Menționăm însă că în unele
foraje amplasate în zona orașu lui Roman, sub depozitele cretaci ce, care ar putea să reprezinte un
echivalent de platformă al șisturilor verzi din Dobrogea”.(O. M irăuță,1968).

9 
 

Figura 3- Harta geologică a foii Piatra Neamț

10 
 Capitolul 3
Relieful

3.1 Relieful muntos
Este reprezentat sub formă de c ulmi, de platouri, vârfuri izol ate, puternic fragmentat de văi
adânci, orientate transversal , longitudinal sau diagonal, din c auza zăpezilor, ploilor de primăvară
și vară. “În pliocen și mai ales în cuaternar, piemontul a fos t puternic fragment at prin eroziune,
fiind sculptate depres iunile subcarpatice ca re s-au adâncit în depozite miocene. La est de ulucul
subcarpatic, cuvertura piemontan ă a fost mereu subțiată prin er oziune și denudație, pe direcțiile
de drenaj hidrografic, văile depășind baza pietrișurilor și con tinuând să se adâncească în
depozitele sarmațianului mediu. A șadar, eroziun ea pliocen-cuate rnară a determinat fragmentarea
puternică a vechii suprafețe pi emontane, din care se mai păstre ază doar unele resturi pe spinarea
dealurilor și colinelor de la es t de Subcarpați” (Ion Bojoi, 19 74).

Teritoriul Piatra Neamț este înglobat de marile unităti de reli ef, Carpații Orient ali, Subcarpații
Moldovenești și Podișul Moldovene sc. Cel mai vechi teritoriu mu ntos s-a format în paleozoic ca
urmare a mișcărilor hercinice car e au pus în loc ș isturile cris taline, reprezentate prin micașisturi,
șisturi cu sericite, șisturi c u clorit, gnaisuri, calcare crist aline, etc.
Acumularea de sedimente are loc î n cretacicul infe rior, în timp și spațiu, participând la alcătuirea
formațiunilor de gresii, marne, marnocalcare argile, conglomera te și calcare.
Încrețirea stratelor în cute or izontale este produsul mișcărilo r orogenice din faza alpină, punând
în mișcare pânzele de șariaj, ul tima pânză flancând depresiunea subcarpatică. Structura în pânze
a masei muntoase a influențat evoluția morfologică numai în ten dințele ei generale, în timp ce
trăsăturile morfologice de amănunt au fost determinate de varia țiile naturii rocilor și de situațiile
structural locale.

11 
 Zona de fliș măsoară o lățime cuprinsă între 35-40 kilometri, a lcătuită predominant din masa
muntoasă și depozite de sare acumulate în geosinclinalul subca rpatic (“salifer”). Marnele, argilele,
gresiile, nisipurile, conglomerat ele miocenului subcarpatic sun t cutate în pliuri largi, cu caracter
de sinclinorii și anticlinorii. Contactul Subcarpaților cu Podi șul Moldovenesc se face printr-o linie
tectonică de încălecare (falia pericarpatică).
“În alcătuirea geologică a Podișu lui Moldovenesc intră depozit e acumulate în sarmațianul mediu,
formate din gresii, marne, nisipuri, calcare oolitice. Stratele prezintă o înclinare slabă de la NNV
spre SSE, întrunind caracterist icile unui monoclin tipic. Pe fo ndul principalelor structuri geologice
s-au conturat marile unități de relief, cuprinzând munții, Subc arpații și podișul”(Ion Bojoi, 1974).
3.2 Morfometrie
În teritoriul municipiului Piatra Neamț se desfășoară două mari unități de relief, precum Carpații
Orientali și Subcarpații Moldovei. Din cadrul Carpaților Orient ali, fac parte Munții Stănișoarei și
Munții Goșomanului, care constituie o unitate bine consolidată în cadrul municipiului.
Varietatea mare a pantelor este rezultatul divesității mari a r eliefului, acestea fiind importante atât
pentru formă, lungime, dar și pentru inclinarea lor, fapt ce de termină o scurgere mai rapidă a apei,
a materialelor transportate sau acumulate.

Figura 4– Harta hipsometrică

12 
 3.3 Tipuri de relief
Relieful municipiului este încadrat în trei tipuri de relief, z ona montană în vest, zona de podiș în
est și zona subcarpatică în sud. Zona montană se caracterizează prin culmi, platouri și vârfuri
izolate, ce sunt compuse din roci dure, cristaline. Dispunerea în trepte este caracterul cel mai
important al reliefului montan, zona de podiș se desfășoară pe o întinsă regiune a județului Neamț,
cu aproximativ 1/5 din aceasta, caracterizându-se prin arii str ucturale și cueste. Cel de-al treilea
tip de relief îl constituie zona subcarpatică, care cuprinde de presiunea Neamț. “Relieful din vatra
depresiunii apare ca o câmpie co linară la nivelul interfluviilo r și sub forma unor trepte de terasă
larg desfășurate în lungul văil or. Sunt cunoscute 4 terase, cu următoarele altitudini:8-10 m, 25 m,
40-60 m, 100 m”(Ioniță Ichim, 1974).

3.4 Procese geomorfologice actuale

Alunecările de teren reprezintă deplasările rocilor versanților , dealurilor, aceste deplasări
producându-se atât pe laterala ve rsantului, cât și de-a lungul pantei.
Alunecările sunt procese ale unor fenomene naturale precum prec ipitațiile abundente, sau produsul
activităților umane ca de exemplu defrișările în exces, au loc pe versanții sau dealurile lipsite de
vegetație sau pot fi de asemenea rezultatul unor mișcări seismi ce (cutremure). Deși nu produc
pierderi și distrugeri însemna te, ca în cazul altor dezastre, d ar prezintă totuși un pericol destul de
ridicat, deoarece conduc spre dist rugerea construcțiilor, gospo dăriilor, rețelelor de edilitare (apă,
gaze, canalizare), prin deplasar ea rapidă a depoz itelor și acum ulărilor de material ( rocă, sol).
De asemenea alunecările de tere n pot opri cursul ui unui râu, și pot de asemenea să distrugă baraje
prin formarea unui val puternic, pr in împingerea brutală, în la c a unei cantități mare de rocă.
Ca oricare alt proces, acesta se declanșează din multiple cauze , care pot fi atât de natură antropică,
cât și naturală, însă, principala cauză o reprezi ntă volumul ma re de precipitații.

Alunecarea Pătru Vodă

“Potrivit unor surse, această zonă a mai fost lezată anterior, în anul 1912. Ulterior, au avut
loc mai multe alunecări, care s- au produs pe fondul unor deluvi i mai puțin stabile, amplificate de
condițiile geologice și hidrogeologice propice acestor procese, precum alternanțe de marne
argiloase și argile, șisturi argiloase, gresii fine șistoase și gresii calcaroase. Această alunecare, a

13 
 avut recidive, de-a lungul câtorva ani, iar în vara anului 1991 , acesta a atins apogeul, cuprinzând
și alte suprafețe din arealul împădurit. Cantitatea estimativă de material pus în mișcare de către
acest proces a fost evaluată la 500.000 m cubi”.(Maria Apetrei, 1996)

O altă alunecare de teren s-a produs pe data de 21-22 mai 1897, prin surparea muntelui
Cozla. Fenomenul s-a produs ca urmare a ploilor abundente, și s -a soldat cu distrugerea a 21 de
locuințe.
Potrivit studiului unui expert din Bacău, Theodor Galleriu, una din cauze a fost naturală, legându-
se de formațiunea geologică a muntelui.
“ Solul acestei localități este așezat parte pe un subsol de gr esie compactă, iar parte pe șisturi
friabile. Solul fiind pietros, apa se infiltrează cu înlesnire, ajunge la pătura șistoasă și, baza
coastelor fiind slăbită prin ero ziuni, straturile alunecă cu în lesnire, târând în cursul lor și solul,
Figura 5 – Alunecarea Pătru Vodă

14 
 provocând astfel fugiturile. Din cauza lipsei de pădure, pe une le părți ale acestor coaste bătătorite
și cu pante repezi, apa se scurge cu repeziciune și, încetul cu încetul, provoacă văgăuni mici,
care, cu timpul, se lărgesc, slăbesc coastele și provoacă ruptu ri sau surpături”, a arătat expertul
Theodor Galleriu”. (http://adeva rul.ro/locale/pia tra-neamt/surp area-muntelui-cozla-dezastrul-
ingrozit-toiul-noptii-orasul- piatra-neamt-1_51bec56dc7b855ff569 cc5b1/index.html)

Capitolul 4
Clima

4.1 Factori genetici ai climei
Clima este remarcată prin prezența unei serii de factori local i, ce își pun amprenta pe acest
teritoriu, pe seama condițiilor climatice regionale și zonele, și cu precădere asupra elementelor
climatologice precum temperatura, precipitațiile, vântul, etc. Regimul vânturilor este dominant la
nivelul altitudi nilor montane, iar spre poalele muntelui, vântu l prezinta un car acter slab.
Piatra Neamț, are o climă ce se încadrează în cea a zonei tempe rat-continentale, datorită
temperaturilor ce variază în funcție de formele de relief, rem arcându-se pentru fiecare treaptă de
relief în parte, o formă de climă specifică.

15 
 

4.2 Parametrii climatici
Temperatura este influențată în cea mai mare parte de către cir culația maselor de aer scandinavo-
baltice, în nord, iar pe direcția vest-est este determinată de masele de aer oceanice transportate de
Vânturile de Vest, care au o mare influență în regimul precipit ațiilor. Climatul se prezintă de tip
montan, cu temperaturi medii anuale de 7 ̊ C la 1 000 m. În zona subcarpatică cu precădere în
depresiune, iarna se produc inversiuni termice, în timp ce pri măvara au loc deplasări ale aerului
de tipul foehnului. Aici, temperaturile medii anuale se estimea ză la valori cuprinse între 8 ̊ -9 ̊ C,
iar precipitațiile nu depășesc 700mm/an.
Caracteristica zonei de podiș o constituie în primul rând influ ența continental-estică, aridă. În
această zonă, iernile au un caracter dur, sunt geroase, prin pr ezența crivățului, iar verile se prezintă
foarte călduroase și secetoase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 9 ̊ -10 ̊ C, și
precipitații de 400-500mm/an.
Maxima absolută de temperatură a fost înregistrată în anul 1952 , în localitatea Do ljești, localizată
lângă Roman. Minima absolută a fost de -33,2 grade în anul 1954 , în orașul Roman. Caracterul
Figura 6- Regionarea climatică

16 
 specific ce îi permite climei acestei regiuni să se încadreze î n cea a zonei temperat- continentală,
este dat de inversiunile de temp eratură de pe versanții văilor și depresiunilor, între interfluvii și
văi. Astfel, în lunile de iarnă, la altitudini mari se înregist rează temperaturi mai ridicate datorită
înălțimilor, deoarece sistemul d e munte reprezintă o barieră în calea maselor de aer, iar la
altitudinile mai scăzute, ca și d epresiunile și văile, se indic ă temperaturi foarte scăzute și umiditate
crescută. În partea sudică a municipiului se instalează ierni c u caracter aspru, geroase, însă cu o
perioadă scurtă. Anotimpul iernos începe din luna noiembrie, cu precipitații sub formă de zăpadă,
cu intermitențe, ce durează până la sfârșitul lunii martie, iar pe masivul Ceahlău și pe munții
alăturați, mai ales pe cei dinpre nord, stratul de zăpadă persi stă până în luna iunie. O altă
caracteristică a zonei o de munte, o reprezintă verile secetoas e, cu temperaturi ridicate, ploi cu
caracter slab și prezența vânturilor uscate.
Precipitațiile au un caracter str âns legat de relief, deoarece în zona montană, cu precădere pe
altitudinile Ceahlăului, atingâ nd 1000 mm/an. Comparativ cu alt itudini similare (clina estică a
Orientalilor), această valoare este scăzută. Cantități însemnat e de precipitații s-au înregistrat în
Podișul Moldovenesc, cu exactitat e în bazinul superior al Bârla dului, unde s-au înregistrat sub 500
mm.

17 
 

În urma analizei comparative a temperaturilor înregistrate la n ivelul orașului Piatra
Neamț/județului, în anul 2015, temperatura cea mai scăzută s-a înregistrat în luna ianuarie, -17
grade, iar cea mai ridicată s-a înregistrat în luna septembrie, aproximativ 30 grade. Precipitațiile
sunt nesemnificative în lunile i anuarie, aprilie, iunie, august , septembrie, noiembrie si decembrie,
însă valorile cele mai mari înr egistrate au fost în luna octomb rie, peste 50 mm.

Figura 7- Grafic parame trii climatici anul 2015

18 
  Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 s-au înregistrat precipi tații scăzute, fiind mai
pronunțate în luna octombrie, de pășind 100 mm/ m pătrat. Temper atura maximă înregistrată în

anul 2016, a fost în luna iulie, peste 30 grade C, iar cea mini mă s-a înregistrat tot în luna ianuarie,
însă fără modificări semnificative.

Figura 8- Grafic parame trii climatici anul 2016

19 
 4.3 Fenomene meteorologice
Inundațiile, reprezintă o acoperi re temporară cu apă a unei ter en sau a unei porțiuni din acesta, din
cauza ploilor abundente sau a cre șterii nivelului unui râu, deo arece albia unui râu depășește
capacitatea de transport a apei, urmând ca aceasta să se revers e. Cele mai însemnate cantități de
apă se înregistrează în lunile ploioase, și în lunile de primăv ară, din cauza topirii zăpezii de pe
versanți. Alte cauze ale producerii avalanșelor pot fi activită țile umane, prin depozitarea de deșeuri
și materiale pe malurile râurilor, ce duc la blocaje ale traver sărilor și reducerea secțiunii de scurgere
a apei.
Cel mai mare risc de producere al avalanșelor îl reprezintă mas ivul Ceahlău, cu precădere în
perioada de topire a zăpezilor.
Riscul de producere al incendiilor este relativ ridicat, mai al es în perioadele secetoase ale anului și
este dat de vegetația predominant uscată, fondul forestier fiin d alcătuit din păduri de conifere, în
special brad și pin, deoarece au o capacitate mare de ardere.

Capitolul 5
Hidrografie
5.1 Ape subterane
Municipiul Piatra Neamț are o bog ăție remarcabilă în ceea ce pr ivește apele subterane. Regimul și
răspândirea acestora sunt condiți onate de etajarea principalelo r condiții fizico-geografice și de
condițiile structural litologice.
Apele de adâncime se evidențiază prin izvoarele relativ abunden te, din masivul Ceahlău,
Hăghimaș dar și în zona contactului dintre cristalin și fliș, a ici intrând și apele carbogazoase de la
Borca și Dămuc. Principalele res urse de apă subterană sunt apel e freatice, care sunt izolate în
depozite în versant (ape deluviale), în depozitele acumulative ale luncilor, teraselor sau conurilor
de dejecție.

20 
 
5.2 Ape curgătoare
Principala apă curgătoare a municipiului Piatra Neamț o reprezi ntă râul Bistrița, care străbate
municipiul pe o distanță de aproximativ 7 kilometri și al cărei debit atinge 51,9 metri cubi/s, în
comuna Viișoara, de lângă municipiu.
Acesta intră în teritoriul munici piului prin satul Lunca (comun a județului cu același nume). Ca
afluenți principali, se remarcă Borca, Bistricioara, Bicaz, Sch itul, poziționați în partea estică a
municipiului, iar în partea ves tică, Pârâul Cuejdiu, Cracău, Ha ngu, Săbașa, etc.

Figura 9-Rețeaua de monitorizare a corpurilor de
apă subterană. Sursa:www.hidro.ro

21 
 

5.3 Ape stătătoare
Cel mai mare lac de acumulare de pe teritoriul municipiului Pia tra Neamț este Izvorul
Muntelui ce are un volum de aproximativ 1,12 miliarde mc.
Lacul de acumulare Bâtca Doamnei, este localizat în aval de zo na muntoasă, iar dealul cu
același nume pătrunde în interiorul lacului, împărțindu-l în do uă părți egale. Lacul Reconstrucția,
are un volum de 250.000 mc si 10 ha, di n care se desprinde cana lul hidrotehnic al Bistriței.
Figura 10- Râul Bistrița și afluenții săi

22 
 Lacul de acumulare “Izvorul Mun telui”, cunoscut sub numele de l acul Bicaz, este cel mai mare
lac artificial construit pe cursu l superior al râului Bistrița. Este localizat la o distanță de 4 kilometri
de orașul Bicaz și la 35 kilometri de municipiul Piatra Neamț. Formarea acestuia a fost
rezultatul construirii barajului hidroenergetic Bicaz (1980), i ar apa acumulată este utilizată
pentru producerea de energie ele ctrica in centrala hidroelectri că Bicaz-Stejaru.

Capitolul 6
Vegetația și fauna
Zona municipiului prezintă o vari ație destul de mare în ceea ce privește vegetația, datorită formelor
d e r e l i e f î n t r e p t e , g r a d u l u i d e umiditate, regimul vânturilor, etc. Astfel, principala zonă de
vegetație aparține etajului forestier, pe treptele masivului Ce ahlău se prezintă vegetația de tip
subalpin, la înălțimi cuprinse î ntre 1 400-1 500 m. Aici se înt âlnesc plante de tip xerofil,
caracteristice zonei alpine și subalpine, precum lichenii, mușc hii, dar și unele fanerograme, printre
care se numără păiușul, tufișurile de jnepeni, merișor și afin. În plantele cu o largă răspândire, cele
mai importante și răspândite sunt gramineele cu frunze înguste: p ă i u ș u l ș i ț e p o ș i c a , d a r ș i
gramineele cu frunze late, bune de păscut, precum firuța.
Cumulând elementele specific subz onelor pădurilor de fag și de amestec, nelipsite sunt confierele
și stejarul, care au o răspândire foarte mare. Astfel, versantu l sudic al Cozlei este acoperit de păduri
de pin și molid, iar în celelalte z one se regăsesc păduri de fa g, carpen, cireș, salcâm.
Ca urmare a marii diversități a reliefului și a vegetației , de terminate de poziția geografică și
prezența Carpaților, se prezint ă o faună bogată și variată.
Distribuția spațială a faunei, strâns lega tă de relief, climă, hidrografie, vegetație și sol variază nu
numai latitudinal (formând zone), ci și altitudinal (alcătuind etaje faunistice). Astfel, apar zone
faunistice specifice în regiunile deluroase și etaje faunistice în arealul montan, ce corespund
etajelor de vegetetatie.

23 
 La fel ca vegetația, fauna este foarte variată în această regiu ne, pădurile întinse o ferind un habitat
propice în repreducerea și dezvo ltarea unui numar mare de speci i. În pădurile de molid se regăsește
o faună bogată reprezentată prin urs, cerb, râs. Se mai întâlne sc animale precum porcul mistreț,
căprioara, iepurele, bursucul, p ârșul, veverița, popândăul, dih orul, etc. Dintre păsări, cele mai des
întâlnite sunt cocoșul de munte, negroaica, coțofana de munte, pițigoiul, ciocănitoarea, vrabia,
cioara, stăncuța, ciocârlanul, s ticletele, iar printre păsările care se întâlnesc rar și pe suprafețe mult
mai restrânse, se regăsesc șoarecul, potârnichea, ciuful de păd ure, lăstrunul, albinărelul. Iarna, pe
lacurile de acumulare se întâlne sc rațe sălbatice și lișițe. Di n domeniul acvatic, se regăsesc cleanul,
păstrăvul, obletele , în lacul Bâtca Doamnei, iar în râul Bistr ița, se găsesc mreana, boisteanul și
porcușorul.

Capitolul 7
Solurile
Tipuri si clase
“ Solurile în proporție de 50% fac parte din seria tipică provi nciei montane, iar celelalte aparțin
așa-numitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt sol uri silvestre (brune acide, brune
podzolice și rendzine brune pe por țiuni mai restrânse) ce au, î n general, grosimi mici și sunt
acoperite cu păduri și pajiști naturale”.( Vasile Orășanu,1981)
Pe teritoriul Piatra Neamț se regăsesc 5 clase de soluri: mol isoluri, argiluvisoluri,
cambisoluri, spodosoluri și sol uri neevoluate (tinere).
Cernoziomurile levigate slab și moderat ocupă o suprafață mare din teritoriul terasat al Bistriței și
are o importanță deosebită în domeniul agriculturii, datorită f ertilității sale ridicate. Acesta are în
compoziția sa humus în proporție de 3-6%, are o culoare închisă , castaniu-negru și se formează
sub vegetația ierboasă (fig.9). Potențialul productiv al acesto r soluri, au determinat cultivări ale
păioaselor (fânul), floarea soare lui, cânepă, in și cultivarea cartofului.

24 
 Solurile argiloiluviale ocupă o suprafață relativ mare, se întâ lnesc în zona de podiș și în zona
subcarpatică. Este întâlnit și în pădurile de fag, la altitudin i de cel puțin 300m. Acest tip de sol este
foarte rar cultivat, însă este favorabil pentru culturile de vi ță-de-vie și culturile pomicole.
Cele mai dezvoltate soluri sunt s olurile brune acide, asociate cu solurile brune podzolite, un
exemplu constituindu-l sectorul Bistriței din aval de Bicaz.

Figura 11- Tipuri de soluri

25 
 Capitolul 8
Ocrotirea mediului și arii protejate
În municipiu se află numeroase ar ii protejate printre care Par cul Național Ceahlău, Parcul
Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Parcul Național Vânători Neam ț, Lacul Bâtca Doamnei și
Lacul Cuejdel.
Parcul Național Ceahlău a fost construit în anu l 1955 ca arie p rotejată și se desfășoară pe o arie de
7.742,5 ha. Acesta cuprinde trei arii protejate, Rezervația Ști ințifică “Ocolașul Mare”,
Rezervația natural botanică “Poliț a de crini” și Monumentele na turii “Cascada Duruitoarea” și
“Avenul Mare”. Aici se regăses c peste 1 100 specii de flori și aproximativ 90 de specii de
animale și păsări protejate prin lege.
Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș  este localizat în Munții Hășmaș, lângă Neamț și
Harghita. Reprezintă una dintre cele mai atrăgătoare zone turis tice din România datorită mărimii
stâncilor. Punctele de atracție turistică ale ariei protejate Cheile Bicazului sunt: stațiunea Lacul
Roșu, Rezervația Cheile Șugășului (situate la intrarea în local itatea Bicaz-Chei), Cheile Lapoșului,
Peștera Munticelu, Peștera tunel sau Peștera glodului, Cheile B icajelului, Vârful Hășmașu Mare
(1792 m altitudine), Cheile Cupașului, Avenul Licaș, Piatra Sin guratică și Peștera Munticelu.
Pentru iubitorii de drumeții mai sunt amenajate în scop turisti c un număr de 18 trasee turistice
montane în Cheile Bicazului ce străbat Masivul Hășmaș.
Parcul Național Vânători Neamț a fost declarat arie protejată î n anul 1998 și are ca principal scop
protejarea și conservarea speciei de zimbri, ce constituia în t recut o componentă a faunei sălbatice
din România. Parcul se desfășo ară pe o suprafață de 30.818 ha, din care peste 26.300 ha sunt
păduri. Rezervația de Zimbri este una dintre cele patru rezerva ții de zimbri existente în România
și este considerată una dintre cele mai mari rezervații de zimb ri din Europa. Rezervația naturală
Codrii de aramă din cadrul Parcul ui, cuprinde goruni seculari ș i peste 300 de specii de plante.
Lacul Bâtca Doamnei este poziționat la o altitudine de 325 m și constituie o zonă importantă pentru
păstrarea biodiversității. În ultimii ani și-au stabilit loc de iernat populații de corcodel cu gât negru,
corcodel cu gât roșu, ferestraș m are, ferestraș moțat și ferest raș mic.

26 
 Lacul Cuejdel s-a format pe pârâul cu același nume, este cel ma i mare lac de baraj din România și
a fost declarat ca rezervație naturală, fapt ce îi permite o pr otecție specială a zonei.

Figura 12- Atracții turistice

27 
 Capitolul 9
Populația
9.1 Istoricul locuirii
“Cele mai vechi urme de locuire umană — ce datează din Preistor ie — se regăsesc pe teritoriul
actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culme a Cernegura – spre gura de vărsare a
pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e. n.).
Antichitatea  este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte d e piatră
și silexuri aparținând  civilizației Cucuteni  (cca. 3.600 – 2.600 i.e.n.) și  epocii bronzului  (mileniul
II i.e.n.), descoperite în Cirite i, Lutărie, Văleni – zona Bolo voaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și
Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației  geto-dacice  (sec. II î.e.n. – II e.n.),
căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca
Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. – I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și
spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în  Geografica  lui Ptolemeu. După  cucerirea romană,
rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut”.(
https://ro.wikipedia.org/wiki/P iatra_Neamț%C8%9B#Istorie)

Figura 13- Istoricul locuirii

28 
 9.2 Evoluția numărului de locuitori

9.3 Structura populației

105000110000115000120000125000130000
Evoluția numărului (total) de locuitori
020004000600080001000012000
0‐4 
ANI5‐9 
ANI10‐14 
ANI15‐19 
ANI20‐24 
ANI25‐29 
ANI30‐34 
ANI35‐39 
ANI40‐44 
ANI45‐49 
ANI50‐54 
ANI55‐59 
ANI60‐64 
ANI65‐69 
ANI70‐74 
ANI75‐79 
ANI80‐84 
ANI85 
ANI SI 
PESTEPiramida vârstelor

29 
  Capitolul 10
Așezările umane – tramă stradală

“Piatra -Neamț s-a buc urat de condițiile deo sebit de favorabile de dezvoltare datorită poziției sale
la intersecția unor vechi drumuri de intensă circulație și așez ării la contactul dintre regiuni
geografice cu aspect economic di ferit: la vest unitatea carpati că, la est cea subcarpatică. Căile de
acces spre regiunea montană și spre Transilvania erau asigurate de Bistrița și de afluenții acesteia
(îndeosebi Bistricioara). Spre nord, către mănăstirile voievoda le și Târgu-Neamț, există un alt
drum important, la fel ca și spre est, către cetatea Romanului. Ca așezare, Piatra este consemnată
prima dată documentar sub numele de “Piatra lui Crăciun” în lis ta rusă de orașe valahe care existau
în anii 1387-1392”.( Ioniță Ichim, 1974)

Figura 14- Trama stradală

30 
 Capitolul 11
Resurse naturale
Resursele se împart în 2 categorii, prima categorie cuprinde re sursele neregenera bile, iar a doua
resurse naturale regenerabile.
Resursele neregenerabile sunt pet rolul din zonele de exploatare Tazlău și Pipirig, gazele naturale
și rezervele de combustibili fosili (țiței) sunt în cantități n eînsemnate, motiv pentru care importul
a devenit o necesitate pemanentă.
Printre resursele naturale neregenerabile se întâlnesc terenuri le agricole ce ocupă 280.760 ha și
apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie pr incipala sursă pentru alimentările cu
apă ale populației din zonă (atât ca surse centralizate pentru localitățile urbane cât și ca surse
locale – fântâni, captări de izvoare – pentru zona rurală).

Figura 15– Resurse naturale

31 
 Capitolul 12
Agricultura
12.1 Fond funciar
Fondul funciar agricol este alcăt uit în principal din terenuri arabile, care ocupă 169 412 ha,
deținând ponderea cea mai mare 60,34 %. Pășunile, fânețele și p ajiștile naturale ocupă 24,1 %
adică 67 655 ha. Terenurile cu v ii și livezi se întind pe 2 328 ha adică 0,83 % din terenurile
arabile.
12.2 Cultura plantelor și creșterea animalelor
Datorită bazei furajere care este reprezentată în principal de pășuni și fânețe, creșterea
animalelor este un sector importa nt al sectorului agrar. Ocupaț iile de bază ale populației au fost
creșterea animalelor și agricultura, motiv pentru care se culti va în special plante rezistente, precum
porumbul, cartoful, în zonele mai înalte, iar în zonele cu alti tudini mai joase se cultivă cereale
precum grâul, secara, orz și orzoaică, floarea soarelui, dar și legume precum sfecla.
Ca animale domestice, se întâlnesc, porcul, capra, găini, oi la altitudini mai ridicate, animale
crescute de om, și care aduc beneficii acestuia.
Societatea comercială TCE 3 Brazi a fost înființată în anul 199 4 și are sediul în municipiul Piatra
Neamț, însă cu arealurile de producție în afara orașului. Aceas tă societate privește în primul rând
domeniul agricol, având un profil agrozootehnic și are ca speci alizare creșterea bovinelor pentru
lapte și carne, comercializarea laptelui prin intermediul propr iei fabrici.
“ Activitatea în vegetal se desfășoară pe o suprafață de 680 ha , folosind utilaje și echipamente
agricole performante și tehnologi i de mare produ ctivitate. Ferm a de vaci de lapte și vaci de carne,
cât și îngrășătoria pentru tineret taurin, ocupa un loc aparte, astfel încât profesionalismul
specialiștilor, pasiunea și dragos tea lor pentru animale au con dus la catalogarea Fermei din punct
de vedere al rezultatelor obținute ca fiind una dintre cele mai productive și moderne ferme
zootehnice din zona Moldovei. SC BOVISELECT SRL are în portofol iu o Fabrică de procesare a
laptelui obținut din producție proprie, cu o capacitate de proc esare de 5.000 litri/8 ore”.(
http://grupuldefirmetce3brazi.r o/companie/boviselect-2/)

32 
 

Figura 16- Agricultura și creșterea animalelor

33 
 Capitolul 13
Industria
13 Industria Judetului
“Industria județului este reprezentată de 34 întreprinderi, di ntre care 24 aparțin industriei
republicane și 10 celei cooperatiste, în cadrul cărora se reali za în 1980 o producție industrială de
32 ori mai mare față de 1950 și de 47 de ori mai mare ca în 193 8. În 1978, în mai puțin de 9 zile
industria județului realiza o pr oducție echivalentă cu cea a în tregului an 1950”.(Marcel
Dragotescu,1981)
Datorită diversificării foarte mari a industriei, există și num eroase ramuri al e unităților de
producție, precum, o întreprindere producătoare de energie elec trică cu 12 hidrocentrale, o
întreprindere metalurgică și două constructoare de mașini, trei combinate chimice, trei
producătoare de materiale de c onstrucții, două de industrializa re și prelucrare a lemnului, doua
de celuloză, hârtie și cartoane , trei textile, cinci de produse alimentare, la care se adaugă alte
două ramuri ale industriei.
Industria energetică a luat nașt ere odată cu punerea în aplicar e a proiectului de electrificare al
țării, elaborat de Partidul Com unist Român, realizând ca întreg ul județ să se bazeze pe
electricitatea produsă în salba de hidrocentrale construită in perioada 1950-1960 pe râul Bistrița,
între Bicaz și Bacău, și cu o putere de producție de 1 400 MW.
Industria metalurgică a cunoscu t un ritm mediu în perioada 1965 -1980, prin productivitatea cu
noi laminoare, cu ateliere de țevi pentru fabricarea burlanelor și conductelor, cu trăgătorii de țevi
la rece și cu un personal ce at ingea în anul 1980 un procent de peste 7,9% din totalul peroanelor
ocupate în industria județului.
“Ramura construcțiilor de mașini, reprezentată prin întreprinde rile mecanice din Roman și Piatra
Neamț, are un rol activ în econom ia județului, contribuind în b ună măsură la echiparea unităților
de exploatare și prelucrare a l emnului, cât și la dotarea agric ulturii cu mașini și utilaje de un nivel
ridicat, asigurând modernizarea și creșterea eficienței producț iei în aceste ramuri.

34 
 Și în acest domeniu s-au înregi strat ritmuri înalte de dezvolta re, producția crescând de 10,7 ori în
perioada 1965-1980, cu un ritm medi u anual de 17,1%. Ca urmare a extinderii și modernizării
capacităților de producție, a asim ilării în fabricație a unor p roduse de o tot mai înaltă
complexitate tehnică, întreprinde rile constructoare de mașini ș i-au sporit de la un c incinal la altul
contribuția la producția industr ială a județului (6,1% în 1965, 9,7% în 1970 și 14% în
1980)”.(Ioniță Ichim, 1981)

Figura 17- Fabrica de hârtie

35 
 

Capitolul 14
Servicii
Comerțul este un proces amplu, di versificat, proces de extinder e, modernizare, ce este în strânsă
legătură cu alte domenii social-economice, cu creșterea venitur ilor populației, și programului de
ridicare a nivelului de t rai al oamenilor muncii.
” În 1980, aprovizionarea populației se realiza prin 1 871 de u nități ale comerțului socialist, al
căror număr a crescut față de 1965 cu 496. Din acestea, 1 330 sînt unități comerciale cu amănuntul
și 541 de alimentație publică. În rețeaua comercială a județulu i se disting prin profilul complex și
capacitate supermagazinele ”Unic” și ”Orion”, din Piatra Neamț” . (Costantin Cucu, 1981)
Învățământul din Municipiul Piat ra Neamț, reprezintă ca și în a lte orașe și județe cea mai
importantă instituție în domeniul educației. Încă din timpul lu i Alexandru cel Bun, Manastirea
devenise un centru cultural important în care au fost scrise ma i multe lucrări laice sau cu caracter
religios. In perioada anului 1407, primul dascăl al acestei șco li a fost Grigore Țamblac, care a
Figura 18- Hidrocentrala Piatra Neamț

36 
 contribuit la formarea unor calig rafi si miniaturiști, precum f iul lui Uric Ghervasie, autor al unui
vocabular al limbii latine. Primele școli de stat au funcționat în paralel cu cele particulare în anul
1832.
Poliția și pompierii sunt organ e ale administrației publice și au misiunea de a apăra drepturile
persoanei prin menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii ș i securității publice, prevenirea,
investigarea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor.
Transportul în comun a apărut  în orașul Piatra-Neamț abia la mijlocul secolului al XIX-lea,
deoarece suprafața orașului la momentul respectiv era mult mai mică decât cea actuală. În anul
1938 a fost  înființată Întreprinderea Comunală, iar în anul 1956 aceasta și- a extins serviciile, astfel
acoperind și transportul în comun.
În anul 1956 societatea dispunea de 3 autobuze, iar în anul 197 0 efectivul lor era de 84.
Taximetria a apărut abia în anul 1959, fiind făcută tot de Într eprinderea Comunală. În acel an
numărul taxiurilor era de 2, și a crescut pană la 18 în anul 19 70.
În anul 1985 orașul Piatra-Neamț avea un transport în comun mai dezvoltat decât în alte orașe din
Moldova. Astfel orașul dispunea de un număr de 1.87 autobuze la 1000 locuitori, în timp ce media
pe Moldova era de 1 autobuz la 1000 locuitori.

37 
 

Turismul poate reprezenta o componentă importantă a unei strate gii de dezvoltare economică
comunitară. Obiectivul turistic central al județului Neamț care înregistrea ză cel mai intens aflux turistic îl
constituie zona Bicaz – Ceahlău, cu munții Hășmaș, Bistrița, Ta rcău, Stânișoara, accesul către
aceasta fiind ușurat de drumurile care unesc Transilvania cu Mo ldova prin Cheile Bicazului.
Munții Hășmaș, alcătuiți din roci calcaroase, cuprind o vastă z onă carstică, caracterizată prin
peșteri, chei și praguri. Județul Neamț are o bogată moștenire istorică, evidențiată prin muzee
(Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etn ografie și Folclor, case memoriale
(Calistrat Hogaș, Ion Creangă), cetăți medievale (Cetatea Neamț ului), catedrale, și mai ales
manăstiri, cunoscute pe plan int ernațional – Agapia, Văratec, S ihla, Sihastria, Bistrița, Horaița
– adevărate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din ju deț. Emblematic pentru resedinta de
judet, municipiul Piatra – Neamt, este Complexul medieval din z ona centrală, edificat în timpul
domniei lui Ștefan cel Mare, alcătuit din Curtea domnească (146 8), Biserica Sf. Ioan și Turnul-
clopotnița(1497).
Figura 19 – Harta traseelor efectuate de către
autobuze și troleibuze

38 
 

Figura 21-Zona Bicaz-Ceahlău Figura 20- Muzeul de Istorie și Arheologie

39 
 

Figura 22- Cetatea Neamțului
Figura 23- Biserica Sf. Ioan și Turnul-clopotniță

40 
 Bibliografie:
 Bârlădeanu, Al., Județul Neamț, G hid turistic, București, 1971, Editura Stadion, p.7
 Ion Bojoi, Ioniță Ichim, Județul Neamț, Editura Academiei Socia liste România,
București, 1974, p.35
 ***, Județul Neamț, Editura Academiei Socialiste România, Bucur ești,1974, p.14
 ***, Județul Neamț, Editura Academiei Socialiste România, Bucur ești,1974, p.30
 Maria Apetrei, Studii și Cercetări VIII, Muzeul de Științe Natu rale, Piatra
Neamț,1996,p.15-17
 ***, Monografia-Neamț, Editura Spo rt-Turism, București 1981, p. 27
 O. Mirăuță, Piatra Neamț, Comite tul de Stat al Geologiei, Insti tutul Geologic,
București,1968, p.27
 http://adevarul.ro/locale/piatra -neamt/surparea-muntelui-cozla- dezastrul-ingrozit-toiul-
noptii-orasul-piatra-neamt-1_51bec56dc7b855ff569cc5b1/index.htm l ( 22.04.2017.
ora:22:30)
 https://www.primariapn.ro/ora sul-nostru (24.04.2017, ora: 22:30 )
 http://www.viziteazaneamt.ro/2010/ 09/30/vizitati-principalele-a rii-protejate-din-judetul-
neamt/ (20.04.2017, ora: 21:06)
 https://ro.wikipedia.org/w iki/Piatra_Neam%C8%9B (20.04.2017, or a: 21:20)
 https://ro.wikipedia.org/wiki/L ista_rezerva%C8%9Biilor_naturale _din_jude%C8%9Bul_
Neam%C8%9B (20.04.2017, ora: 21:13)
 Ioniță Ichim, Județul Neamț, Editura Republicii Socialiste Româ nia, București, 1974,
p.92
 http://grupuldefirmetce3brazi.ro/ companie/boviselect-2/ ( 03.05 .2017, ora: 16:34)
 www.hidro.ro ( 20.04.2017, ora:21:10)
 ***, Monografie-Neamț, Editura Spo rt -Turism, București, 1981, p. 104
 ***, Monografie-Neamț, Editura Spo rt -Turism, București, 1981, p.107
 ***, Monografie-Neamț, Editura Spo rt -Turism, București, 1981, p.125