Studiu Comparativ Privind Turismul In Romania Si Grecia

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND TURISMUL INTERNAȚIONAL

1.1 Prezentare, definiții

În prima parte, vom începe prin prezentarea câtorva aspecte generale privind turismul internațional întrucât este necesară o clarificare conceptuală despre specificul activităților turistice și a interdependețelor dintre ele.

Din punct de vedere etimologic, termenul „turism” își are rădăcina în termenul englezesc „to tour” care înseamnă a călători sau a colinda, având semnificația de excursie. Termenul a fost creat în Anglia în secolul al XVIII-lea și desemna o acțiune de voiaj.La rândul său, termenul englezesc provine dintr-un cuvânt francez, „tour” care se referă la o călătorie,o plimbare sau la mișcare. Dacă ar fi să privim și mai adânc în proveniența termenilor, și acest cuvânt din limba franceză este derivat din limba latină,”turnus” care face referire tot la o călătorie sau un circuit. Din termenul „turism” a derivat și cel de „turist” care desemnează o persoană care efectuează o călătorie pentru propria plăcere .

Știind cele de mai sus, se pune problema aprofundării unor elemente definitorii privind termenul „turist”. A.C.Norwal (1936) este de părere că turistul „ este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât de a-și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri și care cheltuiește,în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte”.

Nu după mult timp, cu zece ani mai târziu, dicționarul The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) definește turismul ca fiind „ teoria și practica din sfera calatoriilor” iar turistul este definit ca fiind o persoană care face un tur pentru a se recrea, din plăcere sau din motive culturale, astfel vizitând mai multe obiective interesante și atrăgătoare.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române propune o explicație mai clară a termenul „turism” menționând faptul că acest termen face referire la „o activitate cu caracter recreativ sau sportiv ,constand in parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoresti sau interesante din anumite puncte de vedere”.

Terminlogia elaborată de Organizația Mondială a Turismului se prezintă astfel: „turismul” cuprinde activitățile desfășurate de persoane , pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an(12 luni), cu un scop de odihnă, afaceri sau alte motive

Sintetizând cele enunțate mai sus, putem spune că prin „turism” se înțelege:

În primul rând un ansamblu de activități prin care o persoană planifică să își petreacă timpul liber vizitând muzee,locuri din natură,țări sau capitale, pentru a se distra, a face sport sau pentru afaceri

În al doilea rând ne putem referi la turism ca la o industrie creată pentru a satisface cererea de bunuri și servicii solicitate de turiști, la un nivel calitativ ridicat și în condițiile protejării și conservării resurselor naturale puse la dispoziție

Forme ale activității turistice

În cadrul activităților turistice desfășurate la nivel internațional, putem identifica următoarele forme de turism:

Turism intern – reprezentat de călătoriile pe care le efectuează rezidenții unei țări care călătoresc în interiorul granițelor naqtionale

Turism internațional receptor(engl.incoming tourism)-de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turiști din alte tări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare.

Turism internațional emițător(engl.outcoming tourism)-de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță

Datorită nenumăratelor abordări și a complexității prin care se definește,turismul mai poate fi clasificat și după următoarele caracteristici:

După motivele călătoriei:

Loisir,recreere și odihnă

Vizite la rude sau prieteni

Tratament medical

În scop religios sau pelerinaj

Afaceri sau motive profesionale

După gradul de mobilitate a turistului:

Turismul de sejur

Turismul de circulație

Turismul de tranzit

În funcție de caracteristicile economice ale cererii:

Turism particular

Turism social

Turism de masă

Dupa vârsta participanților:

Turism preșcolar

Turism pentru școlari

Turism pentru tineret (cu vârsta cuprinsă între 18-31 ani)

Turism pentru adulți ( cu vârste între 31-60 ani)

Turismul pentru vârsta a III-a

Toate aceste forme de turism nu trebuie privite individual sau izolat ci ele formează un tot unitar, suprapunându-se între ele cu unele caracteristici comune.

Evoluția turismului internațional

Evoluția,atât a turismului în general cât și a turismului internațional se caracterizează printr-o tendintă de creștere care se datorează influenței factorilor de natură economică,demografică,politică și socială.În acest sens, turismul internațional a înregistrat cea mai mare creștere datorită dorinței oamenilor de a vizita alte țări, de a cunoaște alte obiceiuri și civilizații dar important s-a dovedit și progresul înregistrat în domeniul tehnic și al transporturilor care a facilitat călătoriile mai rapide și mai confortabile pe distanțe lungi.

Evoluția se poate aprecia dacă ne îndreptăm atenția spre acțiunea a doi indicatori importanți respectiv sosirile și plecările de turiști din turismul internațional in ultimii 6 ani.

Tabelul 1.1 – Sosirile din turismul internațional (european) în perioada 2009-2013

(Sursa: Eurostat – Tourism – Annual data on tourism industries)

Din informațiile prezentate în tabelul 1.1 se poate observa o creștere semnificativă a numărului de sosiri/persoană la nivelul Europei, chiar dacă discutăm despre sosirile după anul 2008, care a fost un an de criză.

În ceea ce privesc factorii care pot influența această creștere și turismul în general, ne putem referi în primul rând la factorii naturali (care rămân în general neschimbați) dar și la factori demografici,economici,politici.Mai putem aminti și factorii psihologici (ce sunt caracterizați printr-o dinamică accentuată dar cu posibilitate de dirijare în sensul personal dorit).Factorii naturali au un rol hotărâtor în practicarea turismului, și aici ne putem gândi la formele de relief, flora, fauna,clima, rețeaua hidrografică și altele.Acești factori reușesc să diferențieze turismul în câteva categorii: turism montan, turism litoral, turism de vânătoare, de schi etc.

Unii factori influențează turismul pe termen lung.Acești factori sunt: creșterea populației globului,creșterea veniturilor populației,creșterea timpului liber dar și modernizarea mijloacelor de transport și comunicații.

Amploarea fenomenului turistic este foarte bine ilustrat și de faptul că aproape o trăime din populația globului efectuează anual călătorii în scopuri turistice, cheltuind în medie peste 2000 miliarde $ ( din care peste 10% pentru călătorii în străinătate).Astfel,sectorul turistic a devenit o sursă principală de redresare economică pentru toate țările care dispun de resurse naturale care le permit să dezvolte profitabil acest sector.

1.4 Locul și importanța turismului internațional

1.4.1 În comerțul mondial cu servicii

Serviciile sunt o componentă importantă a sistemului economiei încă din cele mai vechi timpuri iar locul și importanța lor este într-o continuă creștere.Întreaga dezvoltare la nivel economic se află sub semnul “tertiarizarii”.

Dezvoltarea sectorului de servicii, inclusiv al turismului internațional, se îndreaptă în direcția extnderii schimburilor internaționale și a amplificării rolului serviciilor în viața economică mondială.Factorii cei mai importanți care influențeaza această creștere sunt:

Creșterea importanței adăgării de servicii în producția industială în raport cu munca fizică și input-urile materiale

Creșterea capacității seviciilor de a face parte din circuitul de la nivel mondial drept urmare a progreselor înregistrate în domeniul informaticii și telecomunicațiilor

Schimbările survenite în structură piețelor și a cererii înregistrate

Prin prisma acestor factori, sectorul de servicii reprezinta acum peste 60% din producția mondială și a înregistrat o creștere deosebit de dinamică, ajungând să cântărească peste 1/5 din volumul realizat de schimburi internațional de mărfuri.

Comerțul internațional cu servicii, în care se regăsesc o multitudine de activități economice, a atins în anul 1999, potrivit OMC,un volum valoric de 1.350 miliarde de $, adică aproape 20% din volumul total de comerț cu bunuri și servicii.Activitățile la care facem referire încep cu sectorul bancar și asigurărilor,transporturile,turismul, telecomunicațiile și serviciile profesionale de consultant,contabilitate sau din sectorul juridic. Pe lângă aceste tranzacții ce sunt cuprinse în comerțul exterior,un volum considerabil de tranzacții se realizează prin intemrediul firmelor de servicii care operează pe piețele externe.

În tabelul de mai jos se poate observa ponderea semnificativă pe care o au comerțul cu servicii dar și turismul internațional la nivel mondial.Astfel, importanța turismlui internațional în totalul exportului de servicii variază între 40,6% și 36,2% (în cazul țărilor cu economii avansate).Concluzionăm astfel faptul că aproximativ 40% din exportul mondial cu servicii este datorat serviciilor din cadrul turismului internațional.

Tabelul 1.2 – Comerțul mondial cu bunuri si servicii (1999)

(Sursa adaptare dupa :Henryk F.Handszuh – SYMPOSIUM ON TOURISM SERVICES,22-23 FEBRUARY 2001,Geneva)

Luând în considerare cele mai recente date privind comerțul internatonal, serviciile comerciale sunt constituite în proporție de 40.6% din turismul internațional, așa cum se poate observa și în tabelul 1.2, 33.7% din serviciile de transport iar 6.9% este reprezentat de serviciile ce deservesc transportul pasagerilor.

Se observă faptul că, în cadrul serviciilor comerciale, cea mai importantă pondere o are turismul internațional, acesta fiind de o valoare semnificativă.

La nivel mondial, în ultimii ani, serviciile și-au adus un aport considerabil la formarea produsului intern brut astfel peste 60% din contribuții au fost din sectorul serviciilor, ceea ce a adus și posibilitatea de exprimare a funcției economice a serviciilor.

În funcție de locul de prestare a serviciilor în circuitul economic mondial, distingem 2 categorii de servicii internaționale:

Servicii prestate dincolo de frontiera vamală a țării prestatorului – aici sunt incluse transporturile internaționale și telecomunicațiile)

Servicii prestate pe teritoriul vamal al țării presatorului -sunt luate în calcul serviciile aeroportuare și portuare,tranzitul etc.

Pentru o înțelegere mai clară, dacă ar fi să distingem clar serviciile comerciale, acestea cuprind:

Transportul (maritim,aerian,terestru)

Călătoriile (legate de turism) care au drept scop distracția,sănătatea,educația…

Alte servicii comerciale (servicii de comunicații,asigurări,construcții etc).

1.4.2 În balanța de plăți

Figura 1.2 – Denumirea figurii

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

Figura 1.1 – Denumirea figurii

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

2. CARACTRISTICILE TURISMULUI ÎN ROMÂNIA ȘI GRECIA

2.1 Elemente semnificative privind turismul în România și Grecia

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

2.1.1 Prezentare generală a României

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Tabelul 2.1 – Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

2.1.2 Prezentare generală a Greciei

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Figura 2.1 – Denumirea figurii

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

2.2 Litoralul Românesc

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Tabelul 2.2 – Denumirea tabelului

(Sursa: Sursa de date – dacă este cazul)

Figura 2.2 – Denumirea figurii

(Sursa bibliografică – dacă este cazul)

2.3 Litoralul Grecesc

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

3. ANALIZA COMPARATIVA A UNEI STAȚIUNI DIN ROMÂNIA ȘI GRECIA

3.1 Analiza comparativa

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri,

3.2 Analiza stațiunilor Mamaia din România și Halkidiki din Grecia

3.2.1 Metoda TECDEV aplicata stațiunii Mamaia

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri. Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

3.2.2 Indicatorii cererii turistice

Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri, Paragraf text scris cu stilul Normal 12 pt, la 1,5 rânduri.

3.2.3 Indicatorii ofertei turistice

3.2.4 Indicatorii relației cerere-oferta

3.2.5 Indicatorii eficienței și densitații turistice

3.2.6 Indicatorii potențialului turistic

C O N C L U Z I I ȘI P R O P U N E R I

B I B L I O G R A F I E

1. Numeleautorului, P. – Titlul cărții. Editura, Orașul, 2008 [Nume, 2008]

1.Rodica Radu (literele T,U) – Dicționarul explicativ al limbii române,Editura Litera International,Bucuresti,editia III, 2009,p 1716

2.I.Ionescu – Turismul, fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print ,Bucuresti, 2000, p.11

3. OMT – Recommandation sur les statistique du tourisme,Nations Unies, New York,1993,pag 5-7

4. Conf.Univ.dr.Puiu Nistoreanu –Curs Economia Turismului-Teorie si practica, Academia de Studii Economice din București,(ASE),2005,p.5

5.Eurostat – statistici si informatii http://ec.europa.eu/eurostat/web/tourism/data/main-tables

6.

A N E X E