Studiu Comparativ Privind Managementul Dezvoltarii Turistice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Program de studii: Economia comerțului, turismului și serviciilor

Studiu comparativ privind managementul dezvoltării turistice Studiu de caz: Județul Brașov și Județul Suceava

Lista figurilor

Fig. 2.1. Munții Făgăraș

Fig. 2.2. Munții Bucegi

Fig. 2.3. Munții Ciucaș

Fig.2.4. Piatra Craiului

Fig. 2.5. Garofița Pietrii Craiului

Fig. 2.6.Peștera Liliecilor

Fig.2.9. Cetatea Brașov

Fig.2.10. Cetatea Făgăraș

Fig.2.11. Cetatea Râșnov

Fig.2.12. Castelul Bran

Fig.2.13. Biserica Neagră

Fig.2.14.Prima școală românească

Fig. 2.19. Munții Călimani, Apostolii

Fig. 2.20. Munții Rarău, Pietrele Doamnei

Fig. 2.21. Munții Giumalău

Fig. 2.22. Munții Suhard, Pasul Rotunda

Fig. 2.23. Munții Bistriței

Fig. 2.24. Obcinile Bucovinei

Fig. 3.1. Harta traseului propus

Fig.3.2. Exemplu afiș

Fig. 3.3. Gradul de dificultate al traseului

Fig. 3.4. Gradul de dificultate al traseului turistic

Fig. 3.5. Casa de Munte

Fig.3.6. Cabana Giumalău

Fig.3.7. Hotel Rarău

Fig.3.8. Afiș drumeție

Lista tabelelor

Tabelul 1.1. Factorii care influențează dezvoltarea turistică

Tabelul 2.1. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Tabelul 2.2. Turiști cazați în structuri de primire turistică

Tabelul 2.3. Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Tabelul 2.4. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Tabelul 2.5. Capacitatea și activitatea de cazare

Tabelul 3.1. Oferta pe perioade

Introducere

Prezenta lucrare are la bază studiul comparativ privind managementul dezvoltării turistice în județele Brașov și Suceava. Am ales această temă datorită potențialului turistic pe care aceste două zone îl dețin, a patrimoniului cultural bogat și a reliefului ce oferă obiective de interes peisagistic.

Astfel, în primul capitol am trecut în revistă aspectele teoretice cele mai importante cu privire la turism, în general, aspecte care se vor regăsi în capitolele următoare.

În al doilea capitol, m-am ocupat de descrierea județelor Brașov și Suceava, atât din punct de vedere ar potențialului turistic natural, cât și cel antropic, dar și din punct de vedere al formelor de turism ce se practică în ambele județe. De asemenea, pentru a putea compara mai bine cele două zone, am căutat date statistice recente despre circulația turistică .

În capitolul al III-lea, am cautatexemplul cel mai bun pe care județul Suceava îl oferă(turismul religios), pentru a-l transpune într-un model pentru județul Brașov. Astfel, am creat o propunere, alcătuind un pachet turistic ce pune în evidență dezvoltarea turismului religios la nivelul Brașovului și promovarea acestuia.

În partea a doua a capitolului, am analizat cele mai bune exemple din județul Brașov, ce au devenit în această lucrare, modele pentru agențiile de turism din județul Suceava. În urma acestora, am alcătuit un pachet turistic ce urmărește dezvoltarea turismului montan prin promovarea acestuia de către agențiile de turism din Suceava.

În ultimul capitol am prezentat cele mai importante concluzii desprinse din cercetrea realizată și am propus câteva soluții pentru îmbunătățirea și dezvoltarea potențialului turistic al ambelor județe.

Cap. 1. Aspecte conceptuale și metodologice privind managementul dezvoltării turistice

1.1. Definirea conceptelor de turism, turist și de dezvoltare turistică

Turismul reprezintă o etichetă universală și omniprezentă în viața cotidiană. Conform definiției date de Organizația Mondială a Turismului, turismul „cuprinde activitățiile persoanelor care călătoresc spre sau stau în locuri situate în afara mediului lor obișnuit, pentru distracție, afaceri sau alte scopuri”.

O altă definiție a turismului ar fi : turismul se referă la activitățiile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

O trecere sumară în revistă a celor mai importante activități legate de această definiție arată că ele reprezintă o paletă largă de industrii, produse și servicii, adică un segment important al realității noastre economice. Potrivit statisticilor W.T.O., această realitate poate fi sintetizată, între altele, prin următoarele caracteristici:

Turismul are o contribuție superioară unei cote de 10% la produsul intern brut (PIB) mondial;

Turismul utilizează aproximativ 8% din forța de lucru mondială, adică aproximativ 210 milioane de persoane;

Activitatea turistică se desfășoară continuu, 365 de zile pe an și 24 de ore pe zi;

Turismul are cea mai mare contribuție la realizarea veniturilor din taxe și impozite.

Pe lângă cele afirmate mai sus, mai putem adăuga faptul că turismul reprezintă un fenomen deosebit de dinamic care își lărgește continuu sfera de activitate. Activitatea turistică s-a practicat din cele mai îndepărtate timpuri, având o vârstă apropiată de cea a primelor așezări omenești stabile. Începând cu secolul XX, turismul a început să se detașeze ca o activitate economico-socială distinctă fiind receptiv la transformările civilizației contemporane și evoluând sub impactul acestora.

Turismul este considerat ca făcând parte din sectorul terțiar, cel al serviciilor. Având în vedere definiția menționată și ponderea mare a turismului în economia actuală, este de așteptat ca demarcația domeniului să fie o operație delicată. O serie de entități sunt implicate în activități care doar parțial pot fi considerate turism. Faptul generează dificultăți suplimentare în management, acceptând supoziția că teoria managementului prezintă o convergență rezonabilă. În acest context, este necesar ca delimitările conceptuale asociate strategiei să ofere suportul simplificării procesului de management și îmbunătățirii performanței economice.

În ceea ce privește turistul, acesta este reprezentat de „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat”.

Sunt menționate, în acest context trei criterii considerate esențiale pentru a distinge vizitatorii (în sensul de turiști) de alte categorii de călători și pentru a elimina ambiguitățile generate de unii termeni. Potrivit acestor criterii:

Voiajul trebuie să fie efectuat într-un loc situat în afara reședinței obișnuite, ceea ce exclude călătoriile mai mult sau mai puțin regulate între domiciliu și locul de muncă sau studiu;

Sejurul nu poate depăși 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul având din punct de vedere statistic, statutul de rezident;

Motivul principal al călătoriei trebuie să fie altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat, ceea ce exclude migrația legală de locul de muncă.

Vizitatorii sunt grupați, după rezidență, în vizitatori internaționali și vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la rândul ei, subdivizată în turiști (cei care petrec cel puțin o noapte la locul vizitat) și excursioniști (vizitatori de o zi).

Dezvoltarea turistică vizează creșterea cantitativă și calitativă a ofertei turistice și satisfacerea în condiții cât mai bune a cererii consumatorilor. Dezvoltarea este influențată de un număr mare de variabile, ceea ce face dificilă clasificarea factorilor care determină acest proces.

Diferiții factori care influențează dezvoltarea turistică, pot fi clasificați în funcție de mai multe criterii (tabelul 1.1.).

Tabelul 1.1. Factorii care influențează dezvoltarea turistică

Sursa: Albu, R. G. , Antonoaie, N. – Management în comerț, turism și servicii

1.2. Forme de turism

Turismul implică ideea alegerii deliberate a itinerariilor și a duratei sejurului de către fiecare turist în parte; astfel s-au cristalizat diferite forme de circulație turistică. Datorită multitudinii acestor forme, s-a accentuat necesitatea clasificării acestora după numeroase criterii care să asigure grupări relativ omogene.

După locul de proveniență a turiștilor:

Turism național (intern);

Turism internațional (extern): turism receptor (turismul activ, de primire) și turism emițător (turismul pasiv, de trimitere).

După gradul de mobilitate al turistului:

Turism de sejur, caracterizat prin rămânerea turistului în aceeași localitate o perioadă mai lungă de timp;

Turism de circulație (itinerant), sub forma unor deplasări continue pe itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri și rămâneri scurte în diferite localități.

După modul de utilizare a timpului disponibil pentru călătorii:

Turism de sejur lung (rezidențial); în această categorie sunt incluși acei turiști a căror perioadă de ședere într-o stațiune, localitate etc. depășește o perioadă de 30 de zile;

Turism de sejur mediu; cuprinde acei turiști a căror rămânere într-o zonă, localitate, etc. nu depășește 30 de zile;

Turism de sejur scurt; cuprinde persoanele care se deplasează pe o durată scurtă de timp (până la o săptămână). Aici sunt incluse formele turismului ocazional (de circumstanță) și diversele variante ale turismului de sfârșit de săptămână (week-end).

După sezonalitate:

Turism de iarnă;

Turism de vară;

Turism de circumstanță (ocazional).

După mijlocul de transport folosit de turist:

Drumeția, excursie pedestră cu caracter recreativ;

Turism feroviar;

Turism rutier;

Turism naval;

Turism aerian;

După criteriul motivațiilor deplasărilor:

Turism de agrement;

Turism de odihnă și recreere;

Turism de tratament și cură balneomedicală;

Turism sportiv;

Turism de cumpărături (shopping tourism);

Turism tehnic și științific;

Turism religios.

După caracteristicile socio-economice ale cererii:

Turism particular (privat);

Turism social;

Turism de tineret;

Turism de afaceri și congrese.

După categoria de vârstă și de ocupația turiștilor:

Turism pentru tineret (turiști de „de primă vârstă”);

Turism pentru populația activă (turiști „de vârsta a doua”);

„Turism pentru vârsta a III-a” (pensionari, sau vârsta „retragerii” din activitățiile profesionale).

După momentul și modul de angajare a prestațiilor turistice:

Turism organizat;

Turismul pe cont propriu;

Turism semiorganizat (mixt).

După caracteristicile ofertei:

Turism de litoral, practicat vara pentru odihnă și cură helio-marină;

Turism montan, care cuprinde turismul practicat în week-end și în vacanțe aproape tot timpul anului; iar în sezonul alb, turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă;

Turism balnear practicat pentru tratarea unor afecțiuni;

Turism în Delta Dunării a cărui motivație este cunoașterea florei și faunei, pescuitul etc.

În cadrul formelor de turism moderne sunt integrate următoarele categorii:

Turismul de afaceri; se adresează segmentului oamenilor de afaceri, care solicită cazare de lux cu grad sporit de confort și cu facilități de organizare de întâlniri, conferințe, simpozioane;

Turismul cultural; se referă la călătorii care sunt determinate de dorința de cunoaștere, în cadrul cărora are loc consumul unui produs turistic cu semnificație culturală și care presupune intervenția unui mediator, document scris, care să pună în valoare produsul cultural;

Turismul rural; se refră la activitățile ocazionate de petrecerea timpului liber în mediul rural (găzduire în gospodăria țărănească cât și în echipamente turistice). Agroturismul, componentă a turismului rural, presupune șederea în gospodăria țărănească și consumarea produselor din gospodăria respectivă și participarea într-o oarecare măsură la activitățile agricole specifice. În ansamblul economiei locale, turismul rural și agroturismul sunt definite ca fiind forme de valorificare durabilă a spațiului rural;

Ecoturismul (considerat de unii autori, formă alternativă de turism) reprezentând vizitarea unor vizitarea unor zone naturale în scopul admirării naturii dar în condiții de responsabilitate față de mediu; acest turism promovează conservarea naturii și încurajează implicarea socio-economică a comunităților locale;

Formele „alternative” de turism.

1.3. Circulația turistică

Activitatea turistică poate fi analizată, conform lui Ioan Cosmescu, [Cosmescu, 1998] utilizând patru tipuri de indicatori:

Indicatori principali (indicatori care caracterizează cererea și oferta turistică, cele două categorii corelative ale pieței);

Indicatori ai corelației cerere-ofertă (care ajută la cunoașterea gradului de utilizare a bazei tehnico-materiale existente);

Indicatori ai acțiunii economice propriu-zise cu specific turistic, care reflectă și interdependențele dintre turism și economia națională în ansamblu sau în anumite sectoare ale acesteia;

Indicatori ai utilizării forței de muncă.

1.3.1. Metode de înregistrare a circulației turistice

Elaborarea indicatorilor turismului este posibilă numai în măsura în care există informații statistice adecvate și suficiente, actualizate și ritmice, care să se refere la fiecare dintre variabilele turistice. Acest sistem permite și utilizarea unor tehnici mai complexe, cum ar fi balanța ca instrument analitic sau barometrul pentru cuantificarea gradului de interacțiune dintre variabilele turistice și ca posibilitate de apreciere a efectelor economice ale activității turistice.

Compararea statisticilor naționale ale diverselor țări demonstrează o diferență apreciabilă între sistemele statistice adoptate de țările slab dezvoltate. Țările industrializate dispun de informații statistice și o contabilitate națională, care permit aprecierea integrală a activității turistice, precum și impactului socio-economic direct și indirect al acestei activități (Contul Satelit al Turismului).

În țările în curs de dezvoltare, sistemele statistice primare existente se referă, cu precădere, la turismul internațional atât din punctul de vedere al cererii, cât și al veniturilor procurate industriei turistice. Diferențele între cele două grupuri de țări nu se limitează la obiectivele economice urmărite prin intermediul turismului, ci cuprind și capacitatea lor de a utiliza tehnica informațională pentru înregistrarea și prelucrarea informațiilor de natură turistică.

1.3.2. Indicatorii de cuantificare a circulației turistice

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se folosesc: numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, număr zile-turist, durata medie a sejurului, încasările din turism , densitatea circulației turistice, preferința relativă a turițtilor etc..

Indicatorul „număr de turiști” se obține din cumularea informațiilor cuprinse în diferite documente statistice, calculându-se efectiv la sfârșitul anului calendaristic, dar și pe perioade mai mici. Acest indicator se poate determina pe total circulație turistică sau pe tipuri de acțiuni, zone turistice etc.

Indicatorul „număr mediu de turiști” se obține prin punerea în relație a numărului de turiști cu un aspect economic, putem obține astfel: număr mediu de turiști pe zi, lună sau pe litoral, la munte etc. Acest indicator arată intensitatea circulației turistice într-un anumit interval.

„Numărul de înnoptări” sau „numărul zile-turist” se obține din înregistrările în spațiile de cazare, prin însumarea numărului de zile de ședere ale fiecărui turist; se poate determina pe tipuri de unități de cazare, pe tipuri de acțiuni, pe zone proveniență a turiștilor etc.

„Durata medie a sejurului” se calculează ca raport între total zile-turist și numărul turiștilor. Acest indicator arată timpul mediu de rămânere a turiștilor în spațiile de cazare și reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reține turistul într-o anumită zonă, regiune etc..

„Densitatea circulației turistice” pune în legătură directă circulația turistică cu populația rezidentă a țării receptoare. Acest indicator se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți și populația rezidentă a zonei. De regulă, acest indicator are valoare subunitară, dar există și zone sau țări în care valoarea este supraunitară.

„Preferința relativă a turiștilor” oferă informații privind orientarea geografică a fluxurilor turistice emise de un bazin de cerere; se calculează ca raport între numărul de turiști dintr-o țară Y care se indreaptă spre o țară X și populația rezidentă a țării de origine.

1.4. Potențialul turistic și evaluarea acestuia

Dicționarul de terminologie turistică definește potențialul turistic ca „totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural-istorice care, împreună cu infrastructura, constituie oferta turistică a unei destinații.

O anumită regiune ne interesează din punct de vedere turistic atunci când oferă resurse turistice, naturale sau antropice, care prin valorificare, pe fondul unor amenajări tehnice și ținând cont de mediul înconjurător, poate intra în circuitul turistic și poate determina o activitate de turism. În cercetarea potențialului turistic, ca de altfel în turism în general, este necesară o abordare interdisciplinară a cercetărilor, valorificarea în turism a resurselor făcându-se cu avizul specialiștilor.

Putem distinge două noțiuni care descriu componentele naturale sau antropice ale potențialului turistic, dar al căror conținut diferă: „atracții turistice” și „resurse turistice”.

„Atracție turistică” reprezintă orice „element natural sau antropic care motivează deplasarea turiștilor spre o destinație. Împreună cu transporturile, cazarea și agrementul, reprezintă elementele esențiale ale produsului turistic. Ele pot fi clasificate în atracții naturale și artificiale”.

„Resursele turistice” acoperă o arie mult mai largă; pe de o parte noțiunea este utilizată pentru a desemna motivul de vizitare și pe de altă parte este folosită pentru a defini mijloacele necesare desfășurării activității turistice: resurse naturale, materiale, umane, financiare.

Așezarea georgrafică reprezintă o componentă importantă a potențialului turistic natural prin care se stabilește arealul pe care se dezvoltă fenomenul turistic, poziția în raport cu vecinătățile, zonele și stațiunile turistice, căile de comunicație, centrele emitente și piețele turistice în general. Calitatea mediului înconjurător și a resurselor turistice reprezintă o condiție esențială în dezvoltarea turismului, aceasta poate fi considerată o componentă de potențial. Aceste resurse turistice prin conținutul, calitatea și valoarea lor recunoscută științific pot fi introduse și valorificate în activitatea turistică.

Potențialul turistic al unei destinații turistice este greu de evaluat datorită posibilităților limitate de cuantificare a elementelor care constituie posibile atracții pentru destinația turistică. Este greu de precizat care este valoarea unui peisaj sau a unui monument istoric deoarece fiecare turist are propria sa grilă de apreciere. O metodă de evaluare a atracției turistice presupune comparația unor destinații turistice cu ofertă similară.

Bibliografie Capitolul 1

1. Albu, R. G. , Antonoaie, N. – Management în comerț, turism și servicii, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010.

2. Băcanu, B. – Management strategic în turism – Concepte și studii de caz, ed. Polirom, Iași, 2009.

3. Ispas, A. – Economia turismului, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010.

Cap. 2. Potențialul turistic al județelor Brașov și Suceava

2.1. Prezentarea zonei Brașov

Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării.

2.1.1. Potențialul turistic natural al zonei Brașov

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi,Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Hidrologia. Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

Vegetația. La 400-1.000 metri altitudine se găsesc păduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 metri, păduri de amestec (fag, rășinoase); la 1.300-1.800 metri păduri de conifere; la peste 1.800 metri pajiști, tufirișuri, arbuști în etajul subalpin și la peste 2.200 m, în etajul alpin. Multe specii rare și endemice (zona Tâmpa, Dealul Cetății).Pe versanții însoriți ai Dealului Cetății sau Tâmpei se păstrează specii originale din stepele sau silvostepele care în terțiar ocupau zone mai mari (zambila salbatică, colilia, pătlagina argintie, nemțișorul de stâncă, migdalul pitic, cununița de calcar, vișinelul, etc. Culmile înalte ale Pietrii Craiului adăpostesc numeroase specii specifice carpatice (garofița Pietrii Craiului, obsiga bârsană, macul de munte, crucea voinicului, etc..

Obiective de interes peisagistic și forme de turism practicate. Masivele muntoase ale județului, integrate în circuitul turistic intern și internațional cu spații de cazare, agrement și practicare a sporturilor specifice sunt:

Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane ușor accesibile oferă obiective turistice naturale deosebite și posibilități de lansare cu parapanta;

Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes național, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare și cabane de creastă, oferă posibilități de practicare a drumețiilor montane, alpinismului, snowboardului și a schiului de fond și alpin;

Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Național, este unic în Carpații Românești, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră și faună. Sunt oferite turiștilor servicii de cazare în cabane și refugii montane, precum și în moderne pensiuni din localitățile limitrofe;

Munții Ciucaș, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Este puțin amenajată, cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localitățile de la baza masivului;

Munții Perșani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord – vestică a județului constând în arii protejate și monumente ale naturii, obiective istorice, culturale și monumente de arhitectură;

Munții Făgăraș reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc național, sunt cei mai înalți și spectaculoși munți din România.

Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice sunt:

Coloanele de bazalt de la Racoș, din defileul Oltului, săpat în Munții Perșani;

Tâmpa – parcul de recreere al brașovenilor, reprezintă nu numai un punct de atracție pentru turiști, ci și un “laborator” pentru oamenii de știință;

Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de specii de amoniți;

Dealurile Cetății (Lempeș) și Sânpetrului – pajiștile, precum și zona împădurită din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă;

Piatra Craiului (rezervație de faună și floră) – adăpostește o plantă unică în lume: garofița Pietrii Craiului;

Mlaștinile eutrofe de la Hărman și Prejmer – rezervație ce adăpostește floră și faună rară cu numeroase relicte glaciare;

Pădurea Bogății – rezervație forestieră situată în Munții Perșani, între Hoghiz și Măieruș, pe o distanță de 17 km. Este formată în special din făgete și adăpostește o faună bogată, fiind teren de vânătoare cu regim de rezervație;

Complexele carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata, situate parțial pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic;

Rezervația de zimbri „Valea Zimbrilor”de la Vama Buzăului și rezervația de urși de la Zărnești – Libearty.

Practicarea turismului necontrolat în aceste zone protejate – construcțiile de case de vacanță, managementul neadecvat al deșeurilor și lipsa canalizărilor contribuie la degradarea continuă a unora dintre cele mai importante resurse de mediu și turism ale României.

2.1.2. Potențialul turistic antropic al zonei Brașov

Vestigii istorice:

Cetatea Brașovului a fost un timp cea mai puternică cetate din Transilvania, fiind ridicată datorită regelui Sigismund de Luxemburg. Construcția ei a început în 1395;

Cetatea Fagarașului a servit ca reședință princiară. Este și astăzi așezată la loc de cinste, în centrul orașului Făgăras;

Cetatea Râșnov este situată la circa 15 km depărtare de orașul Brașov, pe vechiul drum comercial care leagă – prin trecătoarea Bran – bătrâna cetate a Brașovului de capitala de odinioară a Țării Românești, Câmpulung Muscel, se află orașul Râșnov;

Castelul Bran, celebru prin asocierea lui cu legenda vampirului Dracula, a reușit să atragă numeroși turiști mai ales străini care sunt fascinați de acest mit. Amprenta Evului Mediu se face puternic simțită aici, oglindindu-se atât în zidurile castelului cât și în cadrul natural în care este așezat;

Cetatea Feldioara, deosebită prin importanța sa istorică, amintește de lupta dintre Petru Rareș și Ferdinand I de Habzburg, unde moldovenii, dând dovadă de vitejia caracteristică poporului român, au învins.

Monumente istorice:

Biserica Neagră, cea mai mare construcție în stil gotic din România;

Biserica Sfântul Bartolomeu, cel mai vechi monument istoric al Brașovului datând din anul 1223;

Muzeul Primei Școli Românești adăpostit în clădirea vechii școli înființată cu cinci secole în urmă;

Cetatea  Brașovului ridicată între secolele XIV și XVIII, considerată cea mai puternică cetate transilvană din acea vreme;

Turnurile Alb și Negru ce fac parte din vechea fortificație a cetății;

Poarta Ecaterina construită în stil renascentist datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea;

Castelul Bran ridicat între anii 1377-1381,ansamblu muzeal de importanță națională prin valoarea sa istorica, vechime și autenticitate;

Cetățile țărănești de tipul celor fortificate, sunt răspândite pe întreg teritoriul județului și constituie cea mai importantă și originală contribuție pe care arhitectura medievala a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Printre acestea se numară Cristian, Râșnov, Prejmer, Viscri, Codlea, Rotbav, Feldioara, Harman, Bod, Sânpetru și Rupea.

Obiceiuri și tradiții. Brașovul de astăzi păstrează vii tradițiile sale multiculturale.
Bogata tradiție folclorică a Junilor, la origine ritual de inițiere în rândul feciorilor, se trage din „Șchei”, vatră a civilizației materiale și spirituale a românilor. În fiecare an, în duminica Tomii de după Paște, Junii coboară în „Cetate”, reiterând un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie, care deschide în fiecare primăvară, „Zilele Brașovului”.

Filarmonica „Gheorghe Dima”, continuă tradiția muzicală seculară a Brașovului, promovată în deceniile din jurul anului 1900 de Kronstädter Philharmonische Gesellschaft.

Zilele de Paști aduc tradiții străvechi în comunitățile din Țara Bârsei și Țara Făgărașului. În prima zi de Paști, în comuna Apața se va desfășura „Împușcatul cocoșului” un obicei tradițional, specific comunității locale.

În alt sat din județ, Vad, din comuna Șercaia, de Paști are loc de asemenea un obicei străvechi. Astfel, luni, sătenii iau parte la manifestarea folclorică cu caracter agrar, „Plugarul”. Acesta reprezintă un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morții și renașterii anuale a divinității vegetale.

Localitatea Bran are o puternică tradiție păstorească și turistică. În fiecare an, aici, în luna octombrie, se desfășoară un obicei străvechi, răvășitul oilor, care marchează sfârșitul anului păstoresc.

Portul tradițional. Brașovul – unul din nestematele Ardealului, își poartă cu mândrie portul tradițional ce prezintă o serie de ornamente ce aduc un aer de noutate și inedit. Astfel costumul popular specific Brașovului împletește cu unicitate tradiția cu noutatea, asta datorită faptului că de-a lungul istoriei, această zonă este considerată una dintre cele mai bogate și dezvoltate din punct de vedere socio-economic.

Evenimente locale. Orașul Brașov este unul dintre cele mai frumoase orașe din România, fiind asemănat cu orașe medievale renumite. În ce privește evenimentele, Brașovul este un oraș foarte animat, nelipsind festivalurile și târgurile, concertele și party-urile tematice, serile de karaoke dar și piesele de teatru și concertele de muzică simfonică.

„Serile culturale“ organizate anual de către F.D.G.Bv. sunt un prilej oferit formațiilor culturale germane din Țara Bârsei de a apărea în fața publicului.

Lupta de la Feldioara (1612) în care nu doar judele Brașovului, Michael Weiss, ci și numeroși brașoveni și-au jertfit viața pentru apărarea cetății, a fost și este din nou prilej de reflecție asupra mersului istoriei, a înaintașilor, asupra a ceea ce a însemnat pentru ei „patriotismul“, ce înseamnă el pentru noi azi, asupra continuității, asupra istoriei ca punct de plecare a viitorului.  

Bine cunoscut este „Carnavalul în Țara Bârsei“ organizat în fiecare februarie de către comunitatea germană din Sânpetru. De câțiva ani încoace, aceste manifestări sunt sprijinite nu doar financiar de către F.D.G.Bv., ci și prin susținerea unui program artistic.

O altă serbare de hram bisericesc are loc anual  în jurul datei de 24 august la Biserica evanghelică din Bartolomeu, azi cartier al Brașovului.  Slujba religioasă festivă este urmată de o serbare în stil câmpenesc organizată în spațioasa curte a  bisericii. 

„Diletto Musicale“ – Concerte de muzică sacră în cetatea Prejmerului.  A conferi noi dimensiuni de valorificare străvechilor biserici fortificate este unul din țelurile acestei serii de concerte.

Debutând în 2009 la poalele Tâmpei datorită unei ambiții a comunității săsești reprezentată prin Clubul Economic German, Micul Oktoberfest Brașov, o tradiție germană adopcătată după modelul autentic bavarez, râuri de bere, muzică germană, fanfară, specialități culinare bavareze, un cort imens, jocuri cu premii, sponsori cu renume, deschiderea festivalului prin „a da cep” butoiului cu bere de către autorități romane și germane.

„Turnirul Cetăților”,  eveniment organizat de Clubul Economic German, în parteneriat cu autoritățile publice din Bran (4 – 15 august), Făgăraș (19 – 22 august), Brașov (4 – 5 septembrie) și Râșnov (18–19 septembrie).

2.1.3. Populația, forme de turism și oferta turistică a județului Brașov

Populația. Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu câte 150 sate. Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații reprezintă 307.151 și femeile 321.492. În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizați pe grupe de vârstă locuitorii județului Brașov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani și peste 15,6%. Densitatea populației este de 117,2 locuitori /Km..

Oferta turistică a zonei. Județul Brașov a crescut și s-a dezvoltat ca destinație turistică. Turismul brașovean s-a adaptat și dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităților de piață.

Tabelul 2.1. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: http://www.brasov.insse.ro, consultat la 20.05.2014

Din tabelul 2.1. reiese că în anul 2012 s-au înregistrat 646 de structuri de primire turistică, cu 153 mai multe decât în anul 2008. Cele mai multe sunt pensiunile agroturistice (260) și pensiuniile turistice (185), urmate de hoteluri (91) și vile turistice (58), iar cele aflate în numărul cel mai mic sunt satele de vacanță și taberele pentru elevi și preșcolari, acestea rămânând doar cate una în anul 2012.

Forme de turism practicate:

Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului;

Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic;

Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un flux mare de credincioși;

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitație, mountainbike, deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul;

Turismul de agrement, reprezentat de Complexul de Agrement „Paradisul Acvatic”, Centre de achitație, Dans sportive, Paintball, Patinuarul Olimpic etc.

Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului;

Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile;

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură.

2.1.4. Analiza circulației turistice (2008 – 2012)

Tabelul 2.2. Turiști cazați în structuri de primire turistică

Susa: http://www.brasov.insse.ro, consultat la 20.05.2014

Din tabelul 2.2., se poate observa o creștere majoră a numărului de turiști pe parcursul celor 5 ani, atât a turiștilor străini cât și a celor români. Se observă o scădere bruscă din anul 2008 până în 2009, acest fapt datorându-se crizei economice, urmând ca din anul 2010, fluxul de turiști atât străini cât și români, a crescu semnificativ. Astfel se poate observa o diferență totală de 155827 de turiști, dintre care 146495 turiști români și 9332 de turiști străini, față de anul 2008.

Tabelul 2.3. Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Sursa: http://www.brasov.insse.ro, consultat la 20.05.2014

Din tabelul 2.3., se observă că atât capacitatea de cazare, numărul de sosiri și numărul de înnoptări, au crescut pe parcursul celor 5 ani. Cu toate acestea, Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune a scăzut cu 6,1 %.

În anexa 2.1. sunt atașate imagini cu principale atracții turistice și portul tradițional al Brașovului.

2.2. Prezentarea zonei Suceava

Județul Suceava, situat în nordul României, ocupã o suprafață de 8553,5 km2 (reprezentând cca 4% din teritoriul țării), fiind al doilea județ din țară ca întindere.

2.2.1. Potențialul turistic natural al zonei Suceava

 Relieful județului se caracterizează printr-o mare varietate și bogăție a formelor: munți, depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci, fiind format în principal din zona montană a Obcinilor Bucovinei din cuprinsul Carpaților Orientali (cca. 60% din suprafață) și Podișul Moldovei, cu o diferență de nivel între cotele extreme de 1922 m (de la 280 m în albia râului Siret, în partea sudicã, la 2102 m vârful Călimani).   

Clima este temperat continentală, cu temperaturi medii anuale de 8,2 grade celsius (iulie 18ºC, ianuarie -6ºC). Cantitatea medie de precipitații este de 538 mm, cu maxima în iunie și minima în februarie.

 Hidrologia. Rețeaua hidrografică a județului însumează 3092 km. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe țară. 

Vegetație și faună. Fondul forestier ocupă 49,4% din suprafața județului (422.455 ha), reprezentând cca. 7% din întregul potențial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe țară. Ponderea vegetației o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a județului. Suprafața împădurită totalã a județului este de 411.115 ha (cca. 48,1% din suprafața totalã a județului).   

 Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul și cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, veverița, pisica sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnițe. Râurile de munte adăpostesc specii rare de pești: lostrița, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul ș.a.

Obiective de interes peisagistic:

Munții Călimani (cei mai înalți munți vulcanici de pe teritoriul României, singurii care depășesc 2.000 m altitudine – Vârful Pietrosul Călimani), oferă cele mai spectaculoase forme cu potențial de mare atractivitate: craterul vulcanic Căliman, cu un diametru de circa 10 km, formele ciudate de stânci vulcanice de pe Rețitiș, Tămău, Lucaciu și Pietrosul, stâncile cu aspect ruiniform „12 Apostoli” sau Rezervația de Jnepeniș cu Pinus Cembra, unde se găsește un arboret natural în amestec intim de molid și zâmbru, unic în țară și foarte rar în Europa;

Masivul Rarău, oferă una dintre cele mai interesante forme geologice din lanțul Carpaților Orientali – „Pietrele Doamnei”, precum și cheile de pe Valea Caselor și Izvorul Alb și Peștera Liliecilor;

Munții Giumalău, reprezintă principala atracție pentru iubitorii de natură, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase priveliști din Carpații Orientali;

Munții Suhard, sunt cunoscuți mai ales datorită vârfului Oușoru (1.639 m), care străjuie Depresiunea Dornelor. Totuși, cel mai înalt vârf se află în partea de nord-vest a Munților Suhard și anume Vârful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principală a acestor munți reprezintă principala atracție, datorită frumuseții peisajelor și a ușurinței cu care poate fi parcursă;

Munții Bistriței, ce se desfășoară pe dreapta râului Bistrița, formează gruparea cea mai întinsă de munți cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) oferă o priveliște fascinantă pentru cei ce se încumetă să urce versanții puternic înclinați;

Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunități, dispuse paralel pe direcția nord-vest/sud-est, separate de văile superioare ale râurilor Moldova și Moldovița: Obcina Mestecăniș, Obcina Feredeu și Obcina Mare.

2.2.2. Potențialul turistic antropic al zonei Suceava

Vestigii istorice:

Cetatea de scaun: Situată pe un platou înalt, în partea de est a orașului, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat;

Hanul Domnesc: una dintre cele mai vechi construcții civile din Moldova;

Monumentul de arhitectură medievală Mirăuți: cel mai vechi monument religios din Suceava, operă a domniei lui Petru Mușat I;

Muzeul de artă populară: funcționează în clădirea fostului Han Domnesc, construcție de la sfârșitul sec XVI; adăpostește colecții de etnografie și artă populară.

Muzeul de istorie: Înființat în anul 1900, expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente și fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene;

Parcul central: Aflat în inima orașului, adăpostește două lucrări de artă: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu și bustul voievodului Petru Rareș;

Ruinele Palatului Domnesc: Se află la numai câțiva zeci de metri de biserica Sf. Dumitru.

Monumente istorice:

Mânăstirea Humor, construită în anul 1530 în satul Mănăstirea Humorului;

Mânăstirea Voroneț, situată în satul cu același nume, la 36 kilometri de Suceava. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare;

Mănăstirea Putna, un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită de Mihai Eminescu Ierusalimul Neamului Românesc;

Mănăstirea Slatina, construită între anii 1553-1564 în satul Slatina, comuna Slatina, județul Suceava, de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu;

Stâlpul lui Vodă, sat Vama, comuna Vama, județul Suceava;

Monumentul Eroilor Fălticeni, ansamblul arhitectural Monumentul Eroilor, construit din beton și marmură, a fost ridicat în memoria eroilor din Fălticeni căzuți în războiul pentru neatârnare 1877-1878;

Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Fălticeni, construit din bronz, a fost ridicat în amintirea Unirii de la 1859;

Casa Memorială Ciprian Porumbescu Stupca, situat în satul care poartă numele celebrului compozitor, dirijor și interpret român;

Casa memorială Nicolae Labiș Mălini, inaugurată în 1975, Casa Memorială este amenajată în locuința din centrul satului Mălini, care a aparținut părinților poetului;

Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc;

Muzeul Apelor Mihai Băcescu Fălticeni etc.

Ocupații tradiționale: Bucovina este cunoscută pentru costumele sale populare, mobilă, olăritul, tapiserie și covoare. Fiecare detaliu al acestor meșteșuguri reflectă istoria și moștenirea culturală a regiunii, fiind în același timp îndeletniciri unice care pot fi transmise de la o generație la alta. În plus, lucrările complexe de artă, cum ar fi ouale încondeiate de Paște, pâinea împletită, măștile populare și costumele tradiționale sunt realizate pentru a celebra anumite sărbători religioase.

Principalele evenimente de interes turistic organizate anual în municipiul Suceava sunt:

Festivalul literar „Mihai Eminescu” – 15 ianuarie;

Atestarea documentară a Cetății de Scaun (10.02.1388) – 10 februarie;

Eveniment aniversar – Atestarea localității Ițcani (23.02.1453) – 23 februarie;

Zilele Universității – martie, eveniment organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare”;

„Unirea Basarabiei cu Patria Mamă” – martie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina;

„Târgul de Paști” – aprilie, organizat de CJCPCT Suceava și Complexul Muzeal Bucovina;

„Săptămâna Națională a Bibliotecilor” și „Ziua Națională a Bibliotecarilor” – aprilie;

„Târgul Meșteșugarilor” – iunie, târg național al meșteșugarilor populari;

„Comori de Suflet Românesc” – festival – concurs județean al obiceiurilor tradiționale;

Atelier de creație „Micii meșteșugari”, organizat de Complexul Muzeal Bucovina.

2.2.3. Populația, infrastructura, oferta turistică și formele de turism ale județului Suceava

Populația. În 2011, populația județului Suceava era de 634.810 locuitori.

Infrastructura. Drumurile publice asigură legătura între toate localitățile județului, precum și cu județele vecine. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2330 km, din care lungimea drumurilor naționale este de 483 km, lungimea drumurilor județene este de 1 037 km și a drumurilor comunale de 809 km. Rețeaua feroviară are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificată. Județul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport, situat în apropierea municipiului Suceava și cinci heliporturi (Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Floreni).

Analiza bazei tehnico-materiale a județului Suceava

Tabelul 2.4. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: www.suceava.insse.ro, consultat la 20.05.2014

Notă: Începând cu anul 2009 hotelurile pentru tineret se asimilează hostelurilor.

Din tabelul 2.4., se observă un număr total de 271 de unități de cazare. Din acest total, majoritatea sunt pensiunile turistice rurale, într-un număr de 109 de unități. Pe locul al doilea se situează pensiunile turistice urbane, în număr de 67, urmate de hoteluri și moteluri care sunt 41 de unități. Vilele turistice și hotelurile pentru tineret sunt mai puține, 18 pentru prima menționată și 13 pentru a doua. Pe ultimul loc se află cabanele turistice și campingurile, în număr de 4 unități, iar popasurile turistice, bungalourile și satele de vacanțe sunt cele mai rare, în cazul ultimei menționate, regăsim doar unul singur.

Formele de turism practicate:

1. Turismul montan – Practicarea turismului montan în județul Suceava este favorizată de potențialul oferit de versantul estic al Carpaților Orientali, relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent.

2. Turism balnear – Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile al apelor minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice și feruginoase din Vatra Dornei cât și cele din Bazinul Dornelor

3. Turism cultural – Județul Suceava deține un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar, construcții civile, precum și peste 25 de unități muzeale.

4. Turism religios – Componentă a turismului cultural, turismul religios se cuvine a fi tratat în mod distinct, ca urmare a priorității pe care acesta o ocupă în rândul vizitatorilor județului Suceava

5. Ecoturismul – Acțiunile turistice conduc în mod obligatoriu la conservarea și protejarea naturii și au un impact negativ minim asupra mediului natural și socio-cultural.

6. Turism rural și agroturism – Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitație , drumeții pedestre, cicloturism, pescuit și vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei țărănești.

7. Turism de afaceri și evenimente – Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. Unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane și training-uri.

2.2.4.Analiza circulației turistice (2007 – 2011)

Din tabelul 2.5., se observă că pe o perioadă de 5 ani (2007 – 2011), capacitatea de cazare, sosirile și înnoptările au crescut. În cazul sosirilor și înnoptărilor, se observă o scădere drastic în anul 2010, urmând ca în anul 2011 numărul, în ambele cazuri, să crească semnificativ, depășind chiar și primul an (2007). În cazul indicelui de utilizare netă a capacității în funcțiune, observăm că din anul 2007, acesta începe să scadă treptat, cea mai mică valoare înregistrându-se tot în anul 2010. În 2011 această valoare a crescut, însă doar față de anii 2009 și 2010.

Tabelul 2.5. Capacitatea și activitatea de cazare

Sursa: www.insse.ro, consultat la 20.05.2014

În anexa 2.2.2. se regăsesc imagini atractive din județul Suceava

Bibliografie Capitolul 2

1. http://www.brasovturism.ro/cat_despre_judetul_brasov.html

2. http://www.bucovina360.ro

3. http://eed.usv.ro/eco-usv/judetul_suceava.php

4. http://forumkronstadt.ro/ro/activit259355i/evenimente-culturale/

5. http://www.hotelalpin.ro/blog/portul-traditional-brasovean-crampei-de-istorie

6. http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava

7. http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective-turistice/

8. http://librarianscorner.wordpress.com/turnirul-cetatilor/

9. http://www.oktoberfestromania.ro/oktoberfest-brasov

10. http://opengis.unibuc.ro/

11. http://pelerininbucovina.cjsuceava.ro/index.php/

12. http://www.primariasv.ro

13. http://www.salutbucovina.ro/bucovina/forme-de-turism/

14. http://www.scribd.com/doc/32203019/23/Vestigii-istorice

15. http://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turism+SWOT.pdf

16. http://www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=518

17. http://turism.brasovcity.ro/index.php/informatii/detail_cultura/59

18. http://www.turisminromania.ro/vestigii_istorice_brasov-rm197history.html

19. http://www.vinsieu.ro/evenimente/brasov/data/toate/lsd.html

20. http://ro.wikipedia.org

Cap. 3. Exemple de bună practică în județele Brașov și Suceava

3.1. Justificarea alegerii exemplelor de bună practică

Județele analizate în capitolul anterior au un potențial turistic asemănător. Ambele județe dispun de atracții naturale și antropice deosebite. Există însă și unele diferențe în ceea ce privește valorificarea potențialului turistic al celor două județe.

Județul Brașov are potențial turistic religios, însă am observat că nu este la fel de cunoscut ca în județul Suceava și consider că această ramură a turismului din Brașov, se poate dezvolta.

În județul Suceava am identificat o formă insuficient promovată de turism montan, față de Brașov, astfel încât acesta din urmă devine un exemplu de bună practică pentru Suceava.

Prin urmare, consider că Brașovul are nevoie de o mai bună promovare a turismului religios, de aceea propun un pachet turistic care să urmărească un traseu, ce include mânăstirile cele mai importante din județul Brașov, urmând ca pachetul să fie promovat de către o agenție de turism anul acesta pentru probă.

Cazarea se va face în Municipiul Brașov, datorită faptului că de aici, se pot face excursii zilnice la diverse Mânăstiri, fără a fi nevoie de cazare în alte părți ale județului.

Pachetul va cuprinde și intrări la muzee și alte vestigii istorice, pentru diversificarea ofertei și promovarea turismului cultural în același timp.

Județul Brașov deține numeroase agenții de turism ce promovează mai multe ramuri turismul, ofertele fiind diversificate, reușind să acapareze și să promoveze majoritatea ramurilor turistice. Agențiile de turism din Brașov, promovează într-o proporție mai mare, turismul montan, datorită reliefului. Prin aceasta, Brașovul este un exemplu de bună practică pentru Suceava, deoarece potențialul turistic montan al acesteia, nu este promovat corespunzător de agenții, acestea fiind în număr redus.

Suceava ar putea promova mult mai bine traseele montane cu peisagistica lor deosebită. Traseele nu sunt dificile, în mare parte acest tip de turism putând fi practicat de majoritatea oamenilor, să nu mai vorbim de aerul curat, poluarea redusă posibilitatea de relaxare pe care aceste plaiuri o oferă.

Așadar, voi propune pentru început, unei agenții de turism din Suceava, o drumeție în munții Bucovinei, cu posibilitatea dormirii sub cerul liber, gustarea delicilor culinare bucovinene, sport în aer liber și fotografierea unor peisaje unice.

3.2. Exemplu de bună practică în Suceava, model pentru județul Brașov

3.2.1. Model de pachet turistic – Suceava

Pelerin în Bucovina –  la prețul de  820  lei persoană/sejur.

Pachetul cuprinde 5 nopți cazare în cameră dublă cu demipensiune (mic dejun + cină), tur de mânăstiri și vestigii istorice cu ghid însoțitor de grup și transport asigurat cu microbuze de la 8 la 16 locuri sau autoturisme în funcție de numărul de persoane.     

Programul sejurului este următorul:

ZIUA  1  –  Primirea oaspeților la Pensiunea Loredana, formalități de cazare, prezentarea traseelor și scurt istoric  despre Salba de Mânăstiri din Bucovina.

Ora 19:00 – cină de bun venit, meniu tradițional Bucovinean (specialitatea bucătarului).

ZIUA  2  – ora 9:00 mic dejun. Ora 10:00 îmbarcarea în microbuze sau autoturisme în funcție de numărul de persoane, se părăsește orașul și se îndreaptă spre Mânăstirea Moldovița, apoi se traversează popasul Ciumârna 1100 m, unde se face un mic popas la Palma, pentru ca turiștii să se poată minuna de piesajul  Bucovinean. Se continuă drumul spre Mânăstirea Sucevița ctitoria fraților Movilești, îndreptandu-se apoi către localitatea Marginea, vestită pentru Ceramica Neagră de Marginea , se va face o vizită la atelierul meșterilor olari și la expoziția cu vânzare, apoi cu pași repezi către Mânăstirea Putna, unde primul popas se va face la Biserica de Lemn –  Dragoș Vodă secolul al IV-lea, după care se trec porțile Mânăstirii Putna. Se vizitează și Muzeul  din incinta  Mânăstirii și cu pași repezi apoi se merge spre Chilia lui Daniil Sihastru la 2 km. de Mânăstirea Putna. După 8 ore de drumeție se face cale întoarsă la pensiune pentru cină.

ZIUA 3 – ora 9:00 mic dejun. Ora 10:00 îmbarcarea, primul popas  Mânăstirea Voroneț, renumită prin albastru de voroneț, datorită picturii de pe fațada vestică, a primit denumirea de Capela Sixtină a Orientului. La întoarcere se vizitează Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, apoi se merge spre Mânăstirea Humorului, construită în 1530 și vestitul turn de apărare construit de Vasile Lupu în 1641. După aceasta se va merge către localitatea Cacica, pentru a vizita Salina Cacica. Întoarcere la Pensiunea Loredana pentru cină.

ZIUA  4 – ora 9:00 mic dejun. Ora 10:00 îmbarcarea pentru un alt traseu, de această dată se vizitează Capitala Moldovei: Suceava. Este un prim popas la Muzeul de Istorie, apoi Mânăstirea Sf. Ioan cel Nou cu sfintele moaște. Se continuă drumul către Cetatea de Scaun a Sucevei, cu un scurt popas la Muzeul Satului Bucovinean, apoi se străbate orașul Suceava și apoi către Mânăstirea Dragomirna, construită pe moșia Dragomireștilor. Apoi se va face întoarcerea la pensiune unde la ora 19:00  este servită cina.

ZIUA  5 –  ora 9:00 mic dejun. Ora 10:00 îmbarcarea pentru un nou traseu și poposirea în localitatea Mălini unde se vizitează Casa Memorială  Nicolae Labiș. Apoi se merge către Mânăstirea Slatina, ctitorie a lui Lăpușneanu, unde se zăbovește pentru vizită și rugăciune, apoi se va face cale întoarsă spre Mânăstirea Brădățel, unde prin bunavoința maicilor, se va servi masa de prânz la mânăstire. După pranz va avea loc întoarcerea la pensiune, dar în drum se va trece prin câteva sate, unde se va admira arhitectura caselor din zona Bucovinei.  Ora 19:00 cina.

ZIUA  6 –  ora 9:00 mic dejun de rămas bun.

NOTĂ: 

– Oferta se adresează grupurilor de minim 4 persoane;

– Copiii până la 5 ani care dorm în pat cu părinții au gratuit cazare și masă;

– Copiii de la 6 la 12 ani care dorm în pat cu părinții vor plăti  50% din valoarea pachetului.

în prețul pachetului sunt incluse:

  –  5 nopți cazare în camere duble (loc în cameră dublă);

  –  5 zile mic-dejun (bufet);

  –  5 zile cină (meniu tradițional Bucovinean);

  –  Transportul în turul mânăstirilor și ghidaj specializat inclus;

  –  Asistență turistică din partea pensiunii pe toată durata sejurului.

Ziua hotelieră începe cu ora 14:00 și se termină la ora 12:00

În prețul pachetului nu sunt incluse:

Intrările la mânăstiri, case memoriale, muzee (nu la toate mânăstirile se plătește taxă de intrare).

3.2.2. Propunere de pachet turistic – Brașov

După un exemplul pensiunii Loredana din județul Suceava, voi concepe un pachet turistic accesibil mai multor categorii de turiști, numit Pelerin în Brașov. Pentru acest pachet, am ales pensiunea turistică Ambient și, spre deosebire de Pensiunea Loredana, acest pachet va fi promovat cu ajutorul agenției de turism Cristian Tour Brașov.

Descrierea Pensiunii Ambient

Pensiunea Ambient, clasificată la 3 stele, se află pe Strada Iuliu Maniu, numărul 62, în Brașov. Pensiunea Ambient oferă o atmosferă perfectă pentru fiecare client al său. Recepția, salonul de mic dejun, barul și spațiile de cazare oferă tot confortul de care ar dori turiștii să beneficieze.

Pensiunea are 23 de camere, fiecare cameră satisface exigențele confortului maxim, amenajarea camerelor dovedind un gust desăvârșit și o deosebită atenție pentru detaliile ce asigură o atmosferă plăcută.

Printre serviciile oferite de pensiune se pot enumera:

Informatii turistice;

Room Service;

Seif pentru păstrarea valorilor;

Acces internet;

Televiziune;

Spălătorie;

Asistență pentru rezervarea de bilete de transport sau pentru spectacole;

Posibilitate de plată cu credit-card (Visa, Mastercard);

Trezirea clienților la cerere;

Primirea și transmiterea mesajelor și a corespondenței;

Păstrarea bagajelor;

Ziare gratuite în holul recepției la dispoziția turiștilor;

La cererea clienților : masaj, servicii de curierat, medic și stomatolog.

Barul, situat la parterul pensiunii oferă o gamă largă de băuturi alcoolice și non-alcoolice, cocktail-uri, diferite sortimente de cafea. Pensiunea beneficiază și de un salon în care se poate servi micul dejun, sau se poate savura o cafea.

Deși este o pensiune, a cărei design nu se potrivește cu tipul pachetului turistic, am considerat-o cea mai potrivită, datorită recenziilor bune ale acesteia și a amplasării ideale.

Despre agenție:

Totul a început acum mai bine de 15 ani, când Cristian Pandel împreună cu alți entuziaști au început explorarea munților României. Au descoperit sentimentul de libertate pe care îl oferă fiecare loc nou și bucuria evadării din agitația urbană. Trei ani mai târziu, Școala de Ghizi montani Christian Adventure a fost înființată. Se dorea ca aceste experiențe minunate să devină accesibile cât mai multor persoane. După succesul pe care l-a avut școala, în mod firesc, pasul următor presupunea ieșirea în afara granițelor României. Astfel, în 1997 se deschidea agenția de turism Christian Tour. Pentru că filozofia din spatele nou înființatei agenții pornea de la aceleași valori, a fost ales ca logo un simbol care să amintească de momentele speciale de la început: Sfinxul din Bucegi. În ultimii ani, datorită echipei excelente de profesioniști în turism și a forței economice care stau în spatele companiei, a devenit unul dintre cele mai importante semne ale pieței turistice românești și cu timpul, una din cele mai mari agenții touroperatoare din România.

Pachetul turistic propus:

„Pelerin în Brașov – 6  nopți cazare –  la prețul de 950 lei/persoană sejur.”

Pachetul cuprinde 6 nopti de cazare în cameră dublă cu demipensiune (mic dejun), tur de mânăstiri cu ghid însoțitor de grup și transport asigurat cu microbuze de 8 locuri sau autoturisme, în funcție de numărul de persoane. Pachetul este valabil în perioada 15 aprilie 2014 – 15 octombrie 2014. Transportul din orașul de domiciliu și înapoi, nu este asigurat de agenție.

Ziua 1 – Sosire la pensiune și cazare la ora 12:00. Până la ora 13:30, clienții au program de voie pentru despachetarea bagajelor și acomodare în pensiune.

La ora 13:30, la recepția Pensiunii, va avea loc întâlnirea cu ghidul agenției de turism. Împreună cu acesta, se va face o plimbare în aer liber până la Cetatea Brașov și se va face un tur al acesteia. Apoi se va merge pe aleea După Ziduri, de unde se va urca la Turnul Alb pe scări, apoi se va merge la Turnul Negru de unde se va admira priveliștea panoramică a Brașovului. De aici, se va coborâ până la Biserica Neagră și se va vizita. Apoi pe lista vizitelor va urma Muzeul Județean de Istorie aflat în Casa Sfatului din Piața Sfatului și la câțiva pași Biserica Sfânta Adormire A Maicii Domnului, parte a cetății Brașovului. De la ora 19:00, program de voie.

Ziua 2 – ora 8:30 – 10:00 Mic dejun. La ora 11:00 se va face plecarea spre comuna Bran. Prima oprire va avea loc la Cetatea Râșnovului. De aici se va continua drumul spre localitatea Zărnești, unde se va vizita Schitul Colțul Chiliilor și se va lua masa. De aici se va continua drumul spre satul Peștera, comuna Bran, oprirea având loc la Schitul Peștera Bran, unde turiștii se vor putea minuna de peisajele montane nemaipomenite. Apoi, se va merge în satul Șimon, unde se va vizita Schitul Bran, aflat la numai 500 de metri de Castelul Bran, fiind ultimul de pe lista vizitelor. Se va face cale întoarsă și odată ajunși în Brașov, turiștii vor avea program de voie.

Ziua 3 – ora 8:30 – 10:00 Mic dejun. La ora 11:00 se va face plecarea spre orașul Făgăraș. Prima oprire va fi la Cetatea Făgăraș apoi se va vizita și Mânăstirea Berivoii Mari, comuna Recea. Se va continua drumul spre Sâmbăta de Sus, unde se va lua masa la Mânăstirea Brâncoveanu. După ce masa va fi servită, se va vizita și Izvorul Părintelui Arsenie Boca, aflat în pădurea din spatele Mânăstirii Brâncovenești, fiind un prilej de o scurtă drumeție și relaxare. Apoi va avea loc întoarcerea în Brașov unde turiștii vor avea program de voie până a doua zi.

Ziua 4 – ora 8:30 – 10:00 Mic dejun. La ora 11:00 se va face plecarea spre Mânăstirea Sinca Nouă de unde se va ajunge imediat și la Mânăstirea rupestră Sinca Veche. Apoi se va continua drumul cu oprire la Mânăstirea Bucium, aflată de asemenea în comuna Șinca. Mai departe se va merge spre Gura Văii, unde se va vizita Mânăstirea Dejani și se va servi masa. După masă, se va mai merge puțin până în localitatea Breaza unde se află Schitul Breaza și se va continua drumul spre ultima oprire și anume Mânăstirea Făget, din localitatea Boholt. După întoarcerea în Brașov, turiștii vor avea program de voie.

Ziua 5 – ora 8:30 – 10:00 Mic dejun. La ora 11:00 se va face plecarea spre Hoghiz, unde se va vizita Schitul Cuciulata din localitatea cu același nume. Apoi se va pleca în direcția Bunești și se va face oprire la Mânăstirea Sf. Gheorghe. De aici se va pleca spre comuna Augustin, unde se află Schitul Augustin, și se va servi masa, în liniștea acestui lăcaș sfânt. Se va face cale întoarsă spre Brașov, iar apoi program de voie.

Ziua 6 – ora 8:30 – 10:00 Mic dejun. La ora 11:00 se va face plecarea spre Mânăstirea Predeal. După vizita acesteia, va avea loc o plimbare prin stațiunea montană unde se vor vizita monumente istorice ca : Monumentul Eroilor din fața gãrii Predeal, Monumentul poetului Mihail Săulescu; și alte lăcașuri sfinte precum : Biserica ortodoxã Sfinții Împărați Constantin și Elena și Mânăstirea Sfântul Nicolae. După o plimbare lungă, dar relaxantă, se va face cale întoarsă în Brașov și va fi program de voie.

Ziua 7 – ora 8:30 – 10:00 mic dejun, iar la ora 12:00 va avea loc plecarea din pensiune spre domiciliu.

NOTĂ: 

– Oferta se adresează grupurilor de minim 4 persoane;

– Copiii până la 5 ani care dorm în pat cu părinții au gratuit cazare și masă;

– Copiii de la 6 la 12 ani care dorm în pat cu părinții vor plăti  50% din valoarea pachetului.

În prețul pachetului sunt incluse:

  –  5 nopți cazare în camere duble (loc în cameră dublă);

  –  5 zile mic-dejun (bufet);

  –  Transportul în turul mânăstirilor și ghidaj specializat inclus;

  –  Asistență turistică din partea agenției pe toată durata sejurului.

Ziua hotelieră începe cu ora 12:00 și se termină la ora 12:00

În prețul pachetului nu sunt incluse:

Intrările la mânăstiri, case memoriale, muzee (nu la toate mânăstirile se plătește taxă de intrare).

Tabelul 3.1. Oferta pe perioade

Fig.3.1. Harta traseului propus

3.2.3. Analiza de preț a pachetului turistic

Tipuri de cheltuieli

A. Cheltuieli directe

1. Cazare: 210 lei/ cameră dublă : 2 turiști = 105 lei/noapte * 6 nopți = 630 lei/turist.

2. Transport:

Ziua 2:

Brașov – Cetatea Râșnov: 20 km;

Cetatea Râșnov – Schitul Colțul Chiliilor: 20 km;

Schitul Colțul Chiliilor – Schitul Peștera Bran: 11 km;

Schitul Peștera Bran – Schitul Bran: 15 km;

Schitul Bran – Castelul Bran: 0,5 km;

Castelul Bran – Brașov: 30 km.

Total ziua 2: 96,5 km.

Ziua 3:

Brașov – Mânăstirea Sâmbăta de Sus: 51 km;

Mânăstirea Sâmbăta de Sus – Brașov: 51 km.

Total ziua 3: 102 km.

Ziua 4:

Brașov – Mânăstirea Șinca Nouă: 54 km;

Mânăstirea Șinca Nouă – Mânăstirea rupestră Șinca Veche: 17 km;

Mânăstirea rupestră Șinca Veche – Mânăstirea Bucium: 9,3 km;

Mânăstirea Bucium – Mânăstirea Dejani: 18 km;

Mânăstirea Dejani – Schitul Breaza: 14 km;

Schitul Breaza – Mânăstirea Făget: 31 km;

Mânăstirea Făget – Brașov: 29 km.

Total ziua 4: 172,3 km.

Ziua 5:

Brașov – Schitul Cuciulata: 26 km;

Schitul Cuciulata – Mânăstirea Sf. Gheorghe Bunești: 36 km;

Mânăstirea Sf. Gheorghe Bunești – Schitul Augustin: 72 km;

Schitul Augustin – Brașov: 78 km.

Total ziua 5: 212 km.

Ziua 6:

Brașov – Mânăstirea Predeal: 70 km;

Mânăstirea Predeal – Brașov: 70 km.

Total ziua 6: 140 km.

Total excursii: 722,8 km aproximat 725 km.

Se va folosi un microbuz de capacitate mică, astfel încât vor avea loc două grupuri, adică 8 persoane + șoferul și ghidul.

Consumul microbuzului 12 %: 12/100 * 725 km = 87 litri * 6,2 lei/litru = 539,4 lei aproximat 540 lei

540 lei / 8 turiști = 67,5 lei/turist.

3. Alimentație: micul dejun inclus în prețul cazării

Total cheltuieli directe: 697,5 lei/turist.

B. Cheltuieli indirecte:

1. Cheltuieli personal însoțitor: 1200 lei/lună / 30 zile = 40 lei/zi

40 lei/zi * 6 zile = 240 lei / 4 turiști (grup) = 30 lei/ turist

2. Cheltuieli șofer: 1800 lei/lună / 30 zile = 60 lei/zi

60 lei/zi * 5 zile = 300 lei / 8 turiști (turiști în microbuz) = 30,75 lei/turist

Total cheltuieli indirecte 60,75 lei/turist

C. Comision

Cheltuieli directe 697,5 + Cheltuieli indirecte 60,75 = 758,25 lei/turist

Valoare comision 20% – 20/100 * 758,25 = 151,65 lei/turist

D. TVA comision

24% * 151,65 = 36,4 lei/turist

Cost total: 946,3 lei/turist aproximat 950 lei/turist

În perioada 15 aprilie – 15 mai și 15 septembrie – 15 octombrie, agenția acordă o reducere de 10%, adică în aceste perioade prețul sejurului va fi de 855 lei/turist.

3.2.4. Promovarea pachetului turistic

Pentru promovarea pachetului turistic, se va apela la site-ul agenției în primul rând. Site-ul agenției CristianTour Brașov, este bine structurat și frumos aranjat. Produsul turistic, fiind nou, va fi afișat pe prima pagină, pentru a fi vizualizat inițial de toți vizitatorii site-ului și va cuprinde imagini atractive pentru a capta atenția turiștilor. De asemenea în vitrina sediilor agenției, se va situa și un afiș atractiv conținând oferta în imagini și costul.

În al doilea rând, campania de promovare a pachetului turistic, va conține atât reclame la radio, cât și pliante și afișe.

Exemplu de reclamă la radio:

„Cunoști potențialul religios al Brașovului? Ei bine noi ți-l dezvăluim. Vino în sediul agenției CristianTour din orașul tău sau intră pe www.cristiantour.ro și vei descoperi o combinație deosebită de cultură și religie ce adăpostește acest județ.”

Exemplu de afiș:

Fig.3.2. Exemplu afiș

Bugetul activității de promovare:

1000 afișe * 1,2 lei = 1200 lei

2000 pliante * 0,15 lei = 300 lei

Reclama radio difuzată de 10 ori/zi – 1,5 euro/zi * 30 zile = 45 euro/ lună

Cheltuieli cu administrarea site-ului – 50 lei

Cheltuieli cu reclama. La o valoare euro de 4,29 lei avem 45 euro * 4,29 lei = 193 lei

Total: 1743 lei.

3.3. Exemplu de bună practică în Brașov, model pentru județul Suceava

3.3.1. Modele de trasee montane oferite de agențiile turistice din Brașov

Pentru aceste exemple am ales agenția de turism ActiveTravel Brașov. Agentia organizează drumeții montane în Piatra Craiului, Bucegi, Făgăraș, Piatra Mare, Ciucaș, Căpățânii etc.

Model 1: Parcul Național Piatra Craiului

CARACTERISTICI ȘI DESCRIERE TRASEU

Fig.3.3. Gradul de dificultate al traseului

Sursa: www.activetravel.ro, consultat la data de 05.06.2014

Tură de 6 zile în zona Bran – Moeciu – Șirnea, cu o excursie de 1 zi în munții Piatra Craiului. Cazare: Cabana Curmătura și pensiuni turistice rurale astfel:

Ziua 1: Transfer Brasov – Moeciu de Jos. Excursie Moeciu de Jos – Satul Măgura – Cheile Zărneștilor – Cabana Curmatura. Cazare.

Ziua 2: Excursie în masivul Piatra Craiului, Cabana Curmatura – Virful La Turnuri – Varful Ascutit – Padinile Frumoase – Cabana Curmătura. Durată: 5-6 ore. Cazare: Cabana Curmătura.

Ziua 3: Excursie pe ruta Cabana Curmătura – Valea Prăpăstiilor – Casa Folea – Satul Șirnea. Durată: 5-6 ore. Cazare: pensiune turistică rurală din Șirnea.
Ziua 4: Tură Șirnea – Ciocanu – Dâmbovicioara – Podul Dâmboviței. Durată 5-6 ore. Cazare: pensiune turistică rurală în Podu Dâmboviței.

  Ziua 5: Tură Podu Damboviței – Fundățica – Fundata. Durată: 5-6 ore. Cazare: pensiune turistică rurală în Fundata.

  Ziua 6: Tură Fundata – Moeciu de Sus – Satul Poarta. Durată: 4-5 ore. Transfer la Brașov.

Detalii legate de tură:

– perioada optimă: Mai – Octombrie;

– număr minim de participanți 1, număr maxim de participanți 10;

– mijlocul de transport va fi ales în funcție de numărul de persoane;
– tura de munte necesită o condiție fizică normală, efort minim;

– cazarea se face în cabane și pensiuni turistice rurale;

– prețul final diferă de numărul de persoane.

Prețul include: transport, cazare, pensiune completă, serviciile unui ghid montan calificat.

CONDIȚII DE RETRAGERE: conform regulilor generale ale agenției în conformitate cu Contractul de Prestări Servicii Turistice.

Model 2: Parcul Național Piatra Craiului – 3 zile – ofertă pentru familii 

CARACTERISTICI ȘI DESCRIERE TRASEU

Fig.3.4. Gradul de dificultate al traseului turistic

Sursa: www.activetravel.ro, consultat la 05.06.2014

3.3.2. Propunere pachet turistic pentru agențiile din Suceava

Conform modelelor de mai sus, voi propune un pachet turistic asemănător pentru agențiile de turism din Suceava.

Am ales agenția de turism Life Tour, din Suceava, situată pe Str.Ana Ipătescu nr.21. Drumeție în Carpații Orientali – începând de la 590  lei turist/drumeție.

Pachetul cuprinde 2 nopți de campare în aer liber, 2 nopți de cazare la pensiune, o noapte de cazare la cabană și o noapte cazare la hotel în cameră dublă , drumeții cu grad de dificultate mediu cu ghid montan însoțitor de grup.

Programul drumeției este următorul:

Ziua 1: Întâlnire în Vatra Dornei la ora 11:00. Împreună cu ghidul însoțitor, se va face plecarea către vârful Bârnărel, apoi spre Vârful Obcina Mică și se va continua până la Poiana Ticșeni unde se vor monta corturile.

Traseul are marcaj banda albastră, de dificultate medie și se parcurge în 3 ore și 30 de minute.

Echipamentul necesar: de campare.

Activități: – Montarea corturilor, apoi relaxare până la ora 20:00. La ora 20:00, foc de tabără, prilej de socializare cu ceilalți participanți din grup.

Ziua 2: De la ora 10:00 până la ora 15:00 sporturi interactive în aer liber (badminton, volei etc.). De la ora 15:00 până la ora 16:00, demontarea corturilor și adunarea deșeurilor rezultate în urma campării.

La ora 16:00 se va face plecarea către Pasul Mestecăniș, de unde se va urca la Vârful Piciorul Lat și se vor monta corturile.

Traseul are marcaj banda roșie de dificultate medie, se parcurge în 1 oră și 30 de minute.

Echipament necesar: de campare.

Activități: Montarea corturilor și admirarea priveliștei. La ora 20:00 foc de tabără cu prilej de interacțiune și povești.

Ziua 3: La ora 9:00 va avea loc demontarea corturilor și strângerea deșeurilor rezultate în urma campării. La ora 11:00, se va face plecarea spre Poiana Fierului, apoi se va merge până la cabana Gigi Ursu. Până aici traseul este marcat cu bandă roșie, mai departe fiind banda albastră. Se va continua drumul tocmai pe Vârful Bârnărel, iar mai apoi se va coborâ în Vatra Dornei. Aici, cazarea se va face la pensiunea Casa de Munte, situată la marginea pădurii.

Traseul este bandă roșie, de dificultate medie și se parcurge în 7 ore.

Echipament necesar: de drumeție.

Activități: la ora 18:00 va avea loc cazarea, iar la ora 19 se va servi cina. După ora 20:00 program de voie pentru odihnă.

Ziua 4: între orele 8:00 și 10:00 va avea loc micul dejun. La ora 11:00 se va face plecarea de la pensiune și se va merge spre Dealul Drăcani de unde vom face din nou trecerea prin Poiana Ticșeni urmată de Poiana Ciungi. O scurtă odihnă înainte de urcarea pe Vârful Giumalău. Admirare de peisaje apoi cazare la Cabana Giumalău.

Traseu marcat cu crucea roșie, de dificultate medie și se parcurge în 6 ore.

Echipament necesar: de drumeție.

Activități: Fotografierea peisajelor, cazare la Cabana Giumalău. Ora 19:00 este servită cina. De la ora 20:00 program de voie.

Fig.3.6. Cabana Giumalău

Sursa: www.google.ro

Ziua 5: Între orele 8:00 și 10:00 mic dejun. La ora 11 se va face plecarea spre satul Rușca, de unde se va merge înapoi la Vatra Dornei. La Vatra Dornei, cazarea se va face tot la Pensiunea Casa de Munte.

Traseul are marcaj cu triunghi roșu de la Cabana Giumalău până în satul Rușca, iar de la Rușca până la Vatra Dornei, bandă roșie de dificultate medie, care va fi parcurs în 2 ore și 15 minute. Oprire la Rușca 2 ore. Total 7 ore și 15 minute. Echipament: de dumeție.

Activități: În satul Rușca, vom merge să mâncăm gustoasa și tradiționala mâncare a Bucovinei, preparate de localnicii primitori: ciorbă rădăuțeană, pârjoale bucovinene, hribi cu smântână etc. Ajunși la pensiune ne vom odihni, iar cei ce doresc să mai ia cina, o pot face la ora 19:00. Apoi este program de voie.

Ziua 6: Între orele 8:00 și 9:00 se va servi micul dejun. La ora 10:00 va avea loc plecarea din Vatra Dornei spre Vârful Obcina Mică, apoi din nou prin Poiana Ciungi și se va continua pe traseu până la Cabana Giumalău, de unde ne vom bucura de priveliștea munțiilor Suhard și Pietrele Doamnei. Aici se va lua prânzul. A doua parte a traseului se va face în coborâre prin Vârful Polita Caprelor, apoi pe Șaua Fundu Colbului și se va ajunge la Hotel Rarău, unde ne vom caza.

Traseu marcat cu cruce/bandă roșie, dificultate medie. Drumul se va parcurge în 9 ore. Activități: Cina la ora 20:00, apoi program de voie.

Fig.3.7. Hotel Rarău

Sursa: www.google.ro

Ziua 7: Între orele 8:00 și 10:00 se va servi micul dejun, iar la 12:00 se va face plecarea spre casă a turiștilor.

Detalii drumeție:

Hrana în primele zile, de campare, trebuie asigurată de turiști: grătar, picnic, etc;

Este necesar ca nimeni să nu se îndepărteze de grup și să asculte sfaturile ghidului montan însoțitor;

Pachetul se poate achiziționa de grupuri de minim 2 persoane;

Sezonul în care este disponibil pachetul turistic: 15 aprilie – 15 octombrie;

Pot achiziționa acest produs, persoanele cu o condiție a sănătății bună, fără antrenament fizic sau experiență;

Numărul minim de participanți 2, maximul 10;

Prețul final depinde de numărul de persoane, fapt pentru care se recomandă înscrierea cu minim 30 de zile înainte.

De ce trebuie să respectați traseele pe care vă duce ghidul:

Înșiruirea marcajelor turistice este drumul cel mai sigur pe care excursionistul trebuie să îl urmeze când se află pe munte. Înaintarea pe cărări nemarcate îngreunează activitatea de salvare în caz de rătăcire sau accidentare. De asemenea, daunează florei și faunei, iar dacă autoritățile te găsesc în asemenea zone au dreptul sa te amendeze.

Semnificația marcajelor:

Banda verticală   :
– semnifică faptul că potecile străbat masivele muntoase sau că este un traseu pe o creastă.
Crucea cu brațe egale   :

– marchează traseele de legatură cu marcajul principal de creastă.

Punctul și triunghiul      :

– sunt folosite pentru a desemna potecile care vin de pe văi și desprinderi de creste.

Gradul de dificultate mediu: durează 4-9 h, diferența de nivel este între 500-1 000 m și efortul fizic depus este considerabil, însă se poate urca și în lipsa unei condiții fizice deosebite.

3.3.3. Analiza de preț a pachetului turistic

Tipuri de cheltuieli:

A. Cheltuieli directe

1. Cazare:

Hotel Rarău: 80 lei/ cameră dublă : 2 turiști = 40 lei/noapte * 1 noapte = 40 lei/turist;

Pensiunea Casa de Munte: 110 lei/ cameră dublă : 2 turiști = 55 lei * 2 persoane = 110 lei/turist;

Cabana Giumalău: 25 lei/ persoană * 1 noapte = 25 lei/ turist

Total cheltuieli cazare = 175 lei/turist

2. Transport: Transportul până la Vatra Dornei și înapoi la domiciliu, este suportat de turiști.

3. Alimentație: mesele nu sunt incluse în preț.

Total cheltuieli directe: 175 lei/turist.

B. Cheltuieli indirecte:

1. Cheltuieli ghid montan însoțitor: 2100 lei/lună : 30 zile = 70 lei/zi

70 lei/zi * 6 zile = 420 lei / 2 turiști (grup minim) = 210 lei/ turist

2. Cheltuieli salvamont (în caz de urgențe): 10 lei/ turist

Total cheltuieli indirecte 220 lei/turist

C. Comision

Cheltuieli directe 175 lei + Cheltuieli indirecte 220 lei = 395 lei/turist

Valoare comision 40%: 40/100 * 395 = 158 lei/turist

D. TVA comision

24% * 158 = 37,9 lei/turist

Cost total: 590 lei/turist

3.3.4. Promovarea pachetului turistic

Pentru promovarea drumeției, se va apela la site-ul agenției. Site-ul agenției Life Tour Suceava, nu este atât de bine structurat, dar se pot aduce îmbunătățiri. Produsul turistic, fiind nou, va fi afișat pe prima pagină, pentru a fi vizualizat inițial de toți vizitatorii site-ului și va cuprinde imagini atractive pentru a capta atenția turiștilor. De asemenea în vitrina sediului agenției, se va situa și un afiș atractiv conținând oferta în imagini și costul.

În al doilea rând, campania de promovare a pachetului turistic, va conține atât reclame la radio, cât și pliante și afișe.

Exemplu de reclamă la radio:

„Îți plac peisajele montane?Ești atras de vârfuri de munte și stânci? Vino în sediul agenției Life Tour Suceava sau intră pe www.lifetour.ro și noi îți oferim prilejul de a cunoaște plaiurile înalte ale Bucovinei.”

Bugetul activității de promovare:

500 afișe * 1,2 lei = 600 lei

1000 pliante * 0,15 lei = 150 lei

Reclama radio difuzată de 10 ori/zi – 1,5 euro/zi * 30 zile = 45 euro/ lună

Cheltuieli cu administrarea site-ului – 50 lei

Cheltuieli cu reclama. La o valoare euro de 4,29 lei avem 45 euro * 4,29 lei = 193 lei

Total: 993 lei.

Acest pachet va fi testat pe perioada anului 2014, pentru a vedea dacă numărul turiștilor va crește.

Exemplu de afiș:

Fig.3.8. Afiș drumeție

Bibliografie Capitolul 3

http://www.activetravel.ro

http://www.christiantour.ro

www.google.ro

Home

http://www.pensiunealoredana.ro

Cap. 4. Concluzii și propuneri

4.1. Concluzii

În urma acestei lucrării pot concluziona că turismul este o ramură de care toate celelalte depind. Turismul atrage investitori, pentru a atrage investitori avem nevoie de infrastructură, prin urmare dezvoltând și această latură. Ecoturismul ne îndeamnă la protejarea mediului, prin urmare dezvoltăm atât alimente cât și obiecte ecologice și lista poate continua.

În urma capitolului 2 am ajuns la anumite concluzii:

Atât județul Brașov, cât și județul Suceava au un potențial turistic natural dezvoltat, ambele județe sunt ocupate într-o proporție mare, de munți și văi, ape și păduri și chiar și monumente naturale;

Județul Brașov deține numeroase rezervații naturale, reieșind că Brașovul își dă silința în folosul protejării mediului înconjurător;

Județul Suceava deține numeroase trasee spre vârfuri de munți, deși nu sunt corespunzător pomovate, acestea pot forma drumeții atractive pentru turisți;

Atât județul Brașov, cât și județul Suceava, au un potențial antropic dezvoltat, fiind zone de o importanță istorică deosebită, regăsim numeroase vestigii și monumente istorice;

Ambele județe practică turismul religios, însă județul Suceava promovează această latură mult mai bine decât județul Brașov;

Atât județul Brașov, cât și județul Suceava păstrează tradițiile și obiceiurile vechi, dar mai ales pe meleagurile Sucevei se regăsesc renumite mâncăruri bucovinene și tradiții bine păstrate;

În județul Brașov se promovează mai bine turismul montan și cel cultural, Brașovul fiind cunoscut pentru frumusețea cetățiilor în care se refugiau locuitorii și în care luptau cu vitejie;

Nu există o diferență mare între numărul de locuitori din județul Brașov și cel din județul Suceava;

Județul Brașov deține un număr mai mare de unități de cazare decât județul Suceava, fapt ce se datorează nu doar turismului de afaceri dezvoltat în Brașov, ci și a faptului că Suceava organizează mai mult pelerinaje, prin urmare unitățiile de cazare nu funcționează la fel de bine;

Numărul înnoptărilor din județul Brașov este mai mare decât numărul înnoptărilor din județul Suceava, după cum am menționat, turiștii din Suceava parcticipă la pelerinaje, prin urmare înnoptările la unitățiile de cazare nu sunt la fel de numeroase;

Atât județul Brașov cât și județul Suceava, trebuie să promoveze mai bine formele de turism, deși sunt cunoscute fiecare în parte pentru o anumită formă de turism, aceste județe dețin un potențial vast, având posibilitatea de a exploata toate formele de turism care se practică în interiorul județelor..

4.2. Propuneri

În urma analizării concluzilor, există multiple propuneri de îmbunătățire a managementului dezvoltării turistice al ambelor zone.

În primul rând, propun un program de schimb de experiență între angajații agențiilor de turism, astfel încât angajații ambelor județe vor putea sesiza diferențele. În urma acestei experiențe, se pot urma exemplele pozitive pe care le-au observant spre îmbunătățirea programelor proprii.

De asemenea, recomand și managerilor de hoteluri sau alte unități de cazare, să intre în acest program de schimb de experiență.

Ambele județe sunt cunoscute pentru o ramură turistică anume. În momentul când auzim de Suceava, ne gândim la mânăstiri și istorie iar când auzim de Brașov ne gândim la munți și istorie. Totuși, turismul istoric nu este singura formă de turism pe care cele două județe o au în comun, ci și faptul că nu promovează în aceeași măsură celelalte forme de turism.

Din acest motiv, propun ca ambele județe să reevalueze potențialul turistic și să creeze pachete turistice de probă, în încercarea de a maximiza nu doar profitul firmei, ci și contribuția la PIB.

Turismul bine promovat atrage investitori. Investitorii sunt oameni de afaceri. Aceștia trebuie să fie siguri că doresc să investească într-o anumită zonă. Prin urmare acestora trebuie să li se arate un potențial în care pot și trebuie să investească. Propun în special dezvoltarea turismului de afaceri în ambele județe.

O altă propunere este ca Suceava să dezvolte turismul balnear. Există potențial, însă nu este exploatat. Județul Suceava deține resurse de ape minerale carbogazoase, ape hipotone, atermale ș.a., situate în stațiunea Vatra Dornei. Această formă de turism ar putea atrage o altă categorie de turiști, prin urmare mărirea clientelei țintă.

De asemenea, propun urmarea exemplului de la Brașov în privința Paradisului Acvatic. În zilele toride, acest complex de relaxare poate favoriza turismul în interiorul județului.

Agențiile de turism din Suceava, promovează drumeții, însă nu cu prioritate. Pe site-urile lor, apar în prim-plan, sejururi exotice, vacanțe pe litoral ș.a. Datorită faptului că județul deține un potențial natural deosebit în zona montană, propun ca agențiile să acorde prioritate pachetelor turistice montane.

Din punct de vedere economic, în momentul când turiștii călătoresc în interiorul țării, înseamnă că aceștia investesc în turismul românesc. Orice investitor trebuie atras. Prin urmare, propun ca ambele județe să pună accent pe aducerea de turiști, nu pe trimiterea lor în exteriorul țării.

Infrastructura este un factor ce influențează turiștii. Dezvoltarea infrastructurii este un proces continuu însă anumite modificări sunt prioritare. Această dezvoltare este importantă în special în orașele mari care sunt de obicei orașe de sosire, sau de tranziție. În orașul Brașov, propun renovarea Gării Brașov și grăbirea construcției aeroportului. Acestea sunt două căi de acces foarte importante în industria turismului. În județul Suceava infrastructura de transport deține primul loc în rândul problemelor din județ. Prin urmare, pentru Suceava, propun restaurarea drumurilor, amenajarea parcărilor, a spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii.

Bibliografie

Albu, R. G. , Antonoaie, N. – Management în comerț, turism și servicii, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010.

Băcanu, B. – Management strategic în turism – Concepte și studii de caz, ed. Polirom, Iași, 2009.

Ispas, A. – Economia turismului, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010

http://www.activetravel.ro

http://www.brasovturism.ro/cat_despre_judetul_brasov.html

http://www.bucovina360.ro

http://www.christiantour.ro

http://eed.usv.ro/eco-usv/judetul_suceava.php

http://forumkronstadt.ro/ro/activit259355i/evenimente-culturale/

www.google.ro

http://www.hotelalpin.ro/blog/portul-traditional-brasovean-crampei-de-istorie

http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava

http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective-turistice/

http://librarianscorner.wordpress.com/turnirul-cetatilor/

http://www.oktoberfestromania.ro/oktoberfest-brasov

http://opengis.unibuc.ro/

http://pelerininbucovina.cjsuceava.ro/index.php/

Home

http://www.pensiunealoredana.ro

http://www.primariasv.ro

http://www.salutbucovina.ro/bucovina/forme-de-turism/

http://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turism+SWOT.pdf

http://www.suceava.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=518

http://turism.brasovcity.ro/index.php/informatii/detail_cultura/59

http://www.turisminromania.ro/vestigii_istorice_brasov-rm197history.html

http://www.vinsieu.ro/evenimente/brasov/data/toate/lsd.html

http://ro.wikipedia.org

Anexe

Anexa 2.1.

Fig. 2.1. Munții Făgăraș Fig. 2.2. Munții Bucegi

Fig. 2.3. Munții Ciucaș Fig.2.4. Piatra Craiului

Fig. 2.5. Garofița Pietrii Craiului Fig. 2.6.Peștera Liliecilor

Fig. 2.7. Rezervația zimbrilor Fig. 2.8. Pădurea Bogății

Fig.2.9. Cetatea Brașov Fig.2.10. Cetatea Făgăraș

Fig.2.11. Cetatea Râșnov Fig.2.12. Castelul Bran

Fig.2.13. Biserica Neagră Fig.2.14.Prima școală românească

Anexa 2.2.

Fig. 2.19. Munții Călimani, Apostolii Fig. 2.20. Munții Rarău, Pietrele Doamnei

Fig. 2.21. Munții Giumalău Fig. 2.22. Munții Suhard, Pasul Rotunda

Fig. 2.23.Munții Bistriței Fig. 2.24. Obcinile Bucovinei