Studiu Comparativ Privind Fondurile de Pensii Administrate Privat, Pilonul Ii, la Nivel International

Cuprins

Introducere ……………………………………………………………….….…..….…4

Capitolul 1 CONCEPTUL DE SISTEM DE PENSII …………………………6

1.1 Prezentarea sistemului de pensii din România…………………………..…6

1.2. Conceptul de pensie privată..…………….……… ………..………..……7

1.3 Prezentarea fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) ……….…8

2. Capitolul 2 STUDIU DE CAZ: FONDURILE DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT, PILONUL II LA NIVEL INTERNAȚIONAL…………………………….12

2.1 Prezentarea sistemelor de pensii din Uniunea Europeana și din state din Europa Centrala si de Est………………………………………………..………………12

2.2 Fondurile de pensii administrate privat, Pilonul II în țări reprezentative la nivel international…………………….…………………………………………………15

2.2.1 Chile…………………………………………………………………….20

2.2.2 Ungaria……………………………………….…………………………..23

2.2.3 Polonia……………………………………………………………………24

2.2.4 Cehia…………………………………………..……………………….24

2.2.5 Slovenia…………………………………………………………………25

2.2.6 Letonia……………………………………………………………………25

2.2.7 Bulgaria………………………………………… ………………..………25

2.2.8 Estonia………………………………………….…………………………25

2.2.9Lituania………………………………………………………….…………25

2.2.10Slovacia………………………………..…………………………………25

2.2.11Croația……………………………….…………………………………25

2.2.12 România…………………………………………………………………25

Concluzii ………………………………………………………………………………..28

Bibliografie………………………………..……………………………………..……..30

Introducere

Tema aleasă “Studiu comparativ privind fondurile de pensii administrate privat, Pilonul II, la nivel internațional” reprezintă o cercetare într-un domeniu ce constituie o preocupare actuală pe plan mondial, european și national.

Având în vedere fenomenul tot mai accentuat de îmbătrânire a populației care pune presiune din ce în ce mai mare asupra mecanismelor de protecție socială, gestionarea sistemului public de pensii a reprezentat o provocare pentru toate statele lumii, inclusiv pentru cele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiție.

Pe fondul incapacității sistemelor publice tradiționale de pensii de a face față unor fenomene apărute în ultimele decenii, au apărut, în forme variate, sisteme de pensii private aflate în prezent în continuă evoluție și perfecționare.

Obiectivul principal al acestei lucrării este de a prezenta sistemul de pensii la momentul actual.

De asemenea s-a realizat o analiză comparativă a fondurilor de pensii administrate privat la nivel internațional.

Lucrarea este structurată în două capitole, din care primul capitol se bazează pe analiza literaturii de specialitate, fiind destinat prezentării aspectelor teoretice, iar cel de al doilea capitol prezintă esența acestei lucrării și anume fondurile de pensii administrate privat, Pilonul II, în țări reprezentative la nivel internațional.

1. CAPITOLUL I CONCEPTUL DE SISTEM DE PENSII

1.1 Prezentarea sistemului de pensii din România

Toate sistemele de asigurări sociale, implicit cele de pensii, doresc realizarea unui echilibru între trei deziderate: asigurarea unui venit pentru un nivel de trai decent, asigurarea unui venit în funcție de participarea la solidaritatea si activitatea (națională) pe parcursul vieții, nesubstituirea completă și sistematică a individului, lăsând o parte mai mică sau mai mare obligației de a-și asigura mijloacele de trai la bătânețe.

Întregul sistem de pensii din România este alcătuit, potrivit legislației în vigoare din trei componente, și anume:

– sistemul de pensii publice (schemă de tip PAYG bazată pe solidaritate intergenerațională), cunoscut sub numele de Pilonul I (funcționând în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare);

– fonduri de pensii administrate privat (schemă cu contribuții definite; o parte a contribuției individuale din sistemul de pensii publice este acumulată în conturi individuale), cunoscute sub numele de Pilonul II (funcționând în baza Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările și completările ulterioare);

– pensii private facultative (schemă cu contribuții definite, participare facultativă și conturi individuale), cunoscute sub numele de Pilonul III (funcționând în baza Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare)

FIG. 1.1 CLASIFICAREA SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMÂNIA

SURSA: http://www.csspp.ro/pilonul-2

În afara componentelor menționate, sistemul de pensii din România cuprinde și sistemul de pensii al avocaților, introdus prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, aprobată prin Legea nr. 452/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Sistemul public de pensii din România are urmatoarele caracteristici:
• este un sistem unic și impus de lege – nu există o altă alternativă; 
• este obligatoriu  – toate persoanele active se supun reglementărilor acestui sistem;
• este generalizat – nu este adaptat nevoilor personale ale cetățeanului.

Sistemul de pensii din România este un sistem de tipul "pay as you go", respectiv, contribuțiile încasate de la persoanele active se transformă imediat în indemnizații pentru pensionari.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază:

– principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public bazat pe aceleași norme de drept;

– principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

– principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

– principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;

– principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

– principiul repartiției, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public, conform legii;

– principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.

Tipurile de pensii pe care le găsim în sistemul public de pensii sunt: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensia anticipată parțială, pensia de urmaș.

Sistemul pensiilor private comparativ cu sistemul asigurărilor sociale de stat are în vedere doar pensia pentru munca depusă și limită de vârstă.

1.2. Conceptul de pensie privată

Pensia reprezintă drepturile bănești acordate salariațlor la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevazute de lege sau în cazul pierderii totale ori parțiale a capacității de muncă. Într-o altă abordare, pensia desemnează o rentă ce presupune plata regulată pe perioada vieții unui pensionar, care a obținut drpturi în baza unui plan de pensii.

Pensiile private vin ca o completare la sistemul public de pensii, având ca scop principal furnizarea unui venit de înlocuire adecvat pentru viitorii pensionari. Situația României la momentul actual, privită din punct de vedere demografic, cât și cercetările făcute de-a lungul timpului, ridică un semnn de întrebare asupra viitorului pensiilor de stat.

Altfel spus, pensiile private pot fi privite ca investiții financiare dar și ca o varianta de economisire pe termen lung, ele vor depinde efectiv de banii stranși în conturile individuale din sistemul pensiilor private, mai exact de contribuțiile efectuate în timpul vieții active dar și de randamentul obținut din investițiile facute de către societatea de administrare a fondurilor de pensii private.

Multe persoane optează pentru pensii private, pentru ca este posibil ca pensiile de stat sa nu fie suficiente la vârsta pensionarii și atunci o investiție în viitor este mai mult decât benefică.

În 2020, 17,5% din totalul populației va avea peste 65 de ani, în condițiile în care în anul 2005 procentul era de aproximativ 15%. În anul 2050, 30% din populație va depășii vârsta de 65 de ani, potrivit unui studiu din anul 2006 al Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale din cadrul ONU. De asemenea, s-a înregistrat și o scadere a ponderii forței de muncă active sau majorarea numărului de persoane care lucrează fară contract de muncă ceea ce a pus o presiune suplimentară pe sistemul privat de pensii. În prezent raportul dintre numărul de salariați și numărul de pensionari din sistemul public este de aproximativ 1:1. Dacă sunt luați în considerare și pensionarii din categoriile speciale, precum și pensionarii agricultori (care nu sunt incluși în sistemul public, contributiv), raportul dintre salariați și pensionari devine 1:1,2. Estimarea EUROStat pentru România anului 2050: un raport de 0,4 salariați la 1 pensionar.

Pe baza acestor estimări, care se regăsesc în mai multe țări de pe glob, nu numai în România, specialiștii din toată lumea caută să ofere o protecție reală și corectă a standardului de viață după pensionare. Printre soluțiile din care putem alege ar fi, fie să acceptăm că vom avea venituri mult mai mici la pensie, fie să majorăm vârsta de pensionare ceea ce ar presupune câțiva ani în plus de muncă, fie să începem încă de la primul loc de muncă, o planificare financiară pe termen lung, deși pentru majoritatea oamenilor vor exista întotdeauna priorități pe termen scurt sau mediu.

În sistemul public de pensii, salariații actuali plătesc contribuții cu care statul achită veniturile pensionarilor din prezent .

În sistemul de pensii private însă, contribuțiile participanților nu mai ajung la alte persoane, ci fiecare își acumulează bani pentru a-și asigura propria pensie. Astfel, fiecare va primi în final cât a contribuit pe parcurs și, în plus, câștigurile acumulate prin investirea banilor. Multe persoane cred deja în reușita acestui mecanism. Drept dovadă, sistemul fondurilor de pensii administrat privat, lansat în 2008, a depășit estimările inițiale, ajungând la peste 5 milioane de participanți. În mare parte, acest lucru s-a datorat succesului avut printre persoanele de peste 35 de ani, care au optat din propria inițiativă pentru fondurile de pensii private, constituind peste o treime din totalul celor care au aderat la Pilonul II în perioada inițială.

Potrivit lui Kenneth M. Morris, planificarea viitorului tău financiar înseamnă planificarea pentru pensionare și a avea bani să te bucuri de ea.

De această planificare trebuie să fim conștienți încă de la primul loc de muncă. Primul salariu aduce și primele contribuții în sistemul asigurărilor sociale de stat, și, implicit, o parte din contribuții care merg către sistemul fondurilor de pensii administrate privat. În același timp, în primii ani de activitate putem beneficia de venituri suficiente pentru a începe să economisim pe termen lung prin constituirea unei pensii facultative, suplimentare celei de stat și celei private obligatorii.

Pentru a beneficia de o pensie decentă, trebuie sa aderi la Pilonul II, dar să închei și o pensie facultativă de tip Pilon III, cât mai devreme. Administrarea profesionistă a portofoliului are menirea să creeze valoare adăugată pe termen mediu și lung pentru participanți, mai exact, scopul fondurilor de pensii este de a investi contribuțiile participanților cât mai bine, astfel încât aceștia să acumuleze o sumă cât mai mare până în momentul pensionării. Aceste fonduri de pensii se clasifică în trei clase de risc: scăzut, mediu și ridicat. Dacă o persoana nu dorește să își asume riscuri prea mari, poate adera , încă de la început la un fond cu grad de risc mic, pe când dacă se dorește o creștere semnificativă , fondul de pensii cu grad de risc mediu sau mare poate da un randament bun. După câțiva ani de participare în sistem, putem spune că începem să dispunem de economii pentru ca viitorul nostru să prindă contur . Activul net, ce reprezintă banii strânși în cont, capătă o valoare semnificativă ceea ce înseamnă ca primii pași către o batrânețe mai liniștită au fost facuți. De noi depinde, totuși, cât de confortabil dorim să trăim la bătranețe, ceea ce înseamnă că trebuie să încercăm să majorăm, sau măcar să menținem și contribuția către fondul de pensie facultativă. Această pensie o să se adauge la celelalte două, și împreună vor asigura un trai de viață decent, după pensionare.

Pentru a se verifica modul în care banii au fost investiți de către administratorul fondului de pensii private, oricând se poate vedea câți bani s-au strâns în contul de pensie privată. La fel cum băncile țin o evidență a banilor existenți în contul fiecărui client, și fondurile de pensii private au conturi pentru fiecare participant. În acest caz, unitatea de măsură este unitatea de fond, de fiecare dată când o persoană plătește o contribuție aceasta este transformată în unități de fond.

Beneficii ale pensiilor private

Specialiștii în prognoze economico-sociale, cât și experții în investigații financiare sunt de acord cu aceste pensii private, deoarece se consideră că sistemul public de pensii din România, nu va mai putea pe termen lung să asigure un trai decent celor asigurați.

Scopul principal al unei pensii private este acela de a se constitui în perioada în care o persoană este angajată, o sumă de bani consistentă și sigură, care la momentul pensionării să reprezinte un ajutor pentru un trai cât mai liniștit.

Persoanele care plătesc contribuții de asigurări sociale(CAS) pot beneficia atât de pensia de stat, cât și de pensie administrată privat, în funcție de valoarea CAS-ului plătit în decursul anilor, până la vârsta de pensionare. O parte din contribuțiile virate către stat se duce către sistemul fondurilor de pensii administrat privat. În plus, putem beneficia și de o a treia sursă de pensie: pensia facultativă, în cazul în care decidem să încheiem din timp un act de aderare în sistemul Pilonului III.

Luând în considerare pensiile de stat, singurul beneficiu al acestora este că atâta timp cât numărul salariaților este egal cu cel al pensionarilor, vor exista posibilități ca aceștia din urmă să își primească pensia de drept.

La pensiile private nu se poate lua în considerare această ipoteză, deoarece atâta timp cât se mențin sau cresc contribuțiile lunare, la vârsta pensionării, se va putea beneficia de un venit considerabil.

Pe deasupra, există și multe beneficii sau facilități de care dispun participanții la fondurile de pensii administrate privat, printre acestea se regăsesc următoarele:

Se câștigă mai mulți bani la vârsta pensionării. Cu cât contribuția este mai mare, cu atât pensia va fi mai mare;

Nu se plătește impozit pentru contribuție;

În cazul pensiilor facultative, din punct de vedere fiscal, legea prevede deduceri importante de la impozitare, deduceri care se ridică la 400 de euro/an pentru fiecare angajat și 400 de euro/an pentru angajator;

Există o protecție financiară. După pensionare, pensia privată va fi încasată, sub forma unei sume plătite periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public de pensii. Pensia se plătește participantului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, numai după atingerea vârstei legale de pensionare. Dacă ne raportăm la Pilonul II, participantul are dreptul la o pensie privată la data îndeplinirii condițiilor de pensionare în sistemul public de pensii. Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite, diminuată cu penalitățile de transfer și comisioanele legale. De asemenea, în cazul unui deces, moștenitorilor legali, li se va deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite;

1.3 Prezentarea fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II)

Pensiile administrate privat, Pilonul II sau cum mai sunt cunoscute de populație, pensile private obligatorii, se caracterizează prin direcționarea unei cote din contribuția personală de asigurări sociale, platită lunar în sistemul public, către fonduri de pensii administrate privat, contribuție care se va plăti pe toată perioada în care persoana are calitate de contribuabil în sistemul public de pensii.

Altfel spus, pilonul II reprezintă sistemul de fonduri de pensii obligatorii administrate privat, fiind un sistem individual de contribuții definite, o parte din contribuție fiind cea din sistemul public de pensii, care sunt acumulate într-un cont deschis la un administrator de fonduri de pensii.

Pensia privată obligatorie vine în ajutorul pensiei de stat prin preluarea unei părți din responsabilitate.
Precum știm statul are greutăți în a menține același sistem de acumulare a fondului de pensii și de acordare a pensiei ca până acum. Situația socio-demografică a țării noastre s-a schimbat în ultimele decenii, numărul de contribuabili la fondul de pensii fiind în continuă scădere iar numărul pensionarilor este în creștere. Astfel, sistemul de redistribuire a banilor încasați este în impas. Cei angajați în acest moment contribuie la un fond de pensii care este distribuit pensionarilor de azi. La rândul lor contribuabili de azi, vor primi atunci cand va fi cazul o pensie din fondul creat de stat la acel moment.

Deoarece numărul de contribuabili este în continuă scădere și nu se întrevăd schimbări în această situație cel putin în viitorul apropiat, există posibilitatea ca statul să nu mai poată plăti pensiile foștilor contribuabili.

Pentru a preveni această situație neplacută, statul a decis transmiterea unei părți din responsabilitate unor firme private. Acest lucru nu înseamnă că va trebui să plătim mai mult pentru pensie ci doar că o parte din contribuția noastră va merge la stat iar o altă parte la societatea aleasă de noi. Mai precis, din cei 10,5% din salariu care reprezintă cotizația fiecăruia la pensia de stat, 2% vor merge la o societate privată la alegere. La momentul actual, contribuția alocată pensiei private obligatorii este de 4,5%. În timp, acest procent va urca la 6% (2016) , crescând responsabilitatea societății de pensii private.

Necesitatea unui sistem de pensii administrat privat survine din mai multe tendințe, resimțite la nivel global și nu numai la nivelul României, precum scăderea natalității, îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață.

Aceste tendințe demografice duc inevitabil la insustenabilitatea pilonului I, pensiile de stat, ce funcționează dupa sistemul redistributiv, pay as you go, prin care statul colectează contribuții sociale de la salariați și le plătește imediat pensionarilor actuali.

Conform legislației aflate în vigoare, și anume legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, aderarea la sistemul de pensii administrat privat este obligatorie pentru salariații cu vârsta de până la 35 de ani și optională pentru cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 ani.

Dreptul la pensia administrată privat se deschide în momentul pensionării, în același timp cu vârsta de pensionare din sistemul public, ceea ce reprezintă un avantaj pentru beneficiar deoarece pe lângă venitul care îl obține din partea statului va beneficia și de cel la care a ales el să contribuie. Plata pensiei se va face de către un furnizor de pensii private, iar pensia este stabilită în funcție de suma acumulată din contribuții și din investirea acestora de către administratorul fondului de pensii. Există și situații excepționale, când la data deschiderii dreptului la pensie, activele personale nete sunt prea mici pentru a primi o pensie privată sau în cazul persoanelor pensionate prin invaliditate, pentru afecțiuni care nu mai permit reluarea activității, banii pot ajunge la beneficiar sub formă de plată unică.

Figura nr. 1.2 Fonduri de pensii pilonul II

Sursa:http://www.asfromania.ro/supraveghere/registre-electronice/pensii-private-pilonul-ii/p2-fonduri

Figura 1.3 Analiza comparativă a fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II – 26.11.2014)

Sursa: http://www.asfromania.ro/consumatori/pensii-private/comparare-fonduri

Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private a fost, în anul 2014, de 20,2 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro), în creștere cu 36,65% față de anul 2013.

La sfârșitul anului trecut, 6,29 milioane de participanți erau înregistrați în sistemul pensiilor aferente Pilonului II, în creștere cu 4,20% față de anul 2013.
Contribuția medie la nivelul participanților cu contribuții în decembrie 2014 a fost de 89,41 lei, înregistrând un ritm anual de creștere de 11%.
Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului II pentru cei 3,19 milioane participanți care au avut contribuții lunare (în perioada mai 2008 – decembrie 2014) a fost de 4.479 lei (aproximativ 1.000 de euro), ceea ce înseamnă un avans anual de 34%.
În 2014, peste 2,3 milioane de participanți înregistrau sume în cont de până în 5.000 lei. Valoarea contului pentru aproximativ 602.000 de persoane era cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, iar pentru aproximativ 309.000 de persoane aceasta depășea 10.000 de lei.

Valoarea activelor totale aflate in administrare la nivelul intregului sistem de pensii private a crescut constant pe parcursul primului trimestru al anului 2015, mentinand trendul pozitiv inregistrat in ultimii ani. Astfel, la 31 martie 2015 sistemul a atins 21,7 miliarde de lei (aproximativ 5 miliarde de euro), reprezentand 3,07% din PIB, comparativ cu 2,37% in martie 2014 si 3,05% in decembrie anul trecut, se arata in raportul trimestrial publicat de ASF.

Structura investițiilor:
La sfârșitul anului 2014, comparativ cu 2013, s-au înregistrat creșteri valorice ale sumelor plasate pentru toate instrumentele financiare, cu excepția depozitelor bancare și a instrumentelor de acoperire a riscului. Creșterile s-au situat între 11% și 93%, chiar și de peste două sau trei ori mai mari (de exemplu sumele plasate în obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale, acțiuni sau în titluri de participare), în condițiile în care activele totale au crescut cu 37,15%.

La sfârșitul anului trecut, 93,24% din active erau plasate în țară, în scădere ușoară atât față de decembrie 2013 (94,14%), cât și față de iunie 2014 (93,58%). În același timp, 5,45% din active reprezentau plasamente în state membre UE, iar 1,31% în obligațiuni ale organismelor străine neguvernamentale, cum ar fi BERD, BEI și BM. 

Tabel 1.1 Pilon II Structura investițiilor – total (miliarde lei)

 Sursa: http://www.asfromania.ro/informatii-publice/media/arhiva/3507-situatia-pensiilor-private-la-31-12-2014

2.CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ: FONDURILE DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT, PILONUL II LA NIVEL INTERNAȚIONAL

2.1 Prezentarea sistemelor de pensii din Uniunea Europeana și din state din Europa Centrala si de Est

Cele mai multe sisteme de pensii din statele member ale UE sunt organizate ca sisteme de pensii de stat, cu implicații deosebite asupra finanțelor publice în ultimii ani.

În condițiile îmbătânirii populației și a constrângerilor financiare, aceste state s-au angajat în reformarea sistemelor de pensii.

Importanța (ponderea) sistemelor private de pensii a devenit din ce în ce mai mare, statele respective fiind în diverse faze de dezvoltare: în faza de acumulare, sau în faza de plată a beneficiilor.

Sistemele de pensii din Europa de Est au ales în anii 1990 modelul multi-pilon, propus de Banca Mondiala și aplicat pentru prima dată în Chile, în anul 1980. În cazul primului sistem de pensii private din lume, în decursul celor aproape 27 de ani de funcționalitate, s-a obținut un randament mediu anual de 10% peste nivelul inflației. În Europa Centrală și de Est, primele sisteme de pensii private facultative (pilonul III), au aparut în 1994 în Cehia, Ungaria și Bulgaria, iar primele sisteme de pensii private obligatorii (pilonul II) au aparut în Ungaria (1998) și Polonia (1999).

Unul dintre principiile comune adoptate de țările din Centrul și Estul Europei este cel al "contribuțiilor definite", principiu care, concomitent, le diferențiază, în domeniul sistemelor de pensii private, de statele Europei de Vest, bazate pe filosofia de "beneficii definite". În același timp, sistemele multipilon practicate de statele est-europene nu sunt uniforme, din moment ce au fost determinate, de la o țara la alta, de condiții sociale, economice, politice diferite.

În prezent, în funcție de stadiul reformelor sistemelor de pensii, în UE sunt patru categorii de state:

Cu sisteme de pensii private puțin dezvoltate și care nu intenționează să modifice situația existentă, deși se manifestă un trend în acest sens: Spania, Franța;

Cu sisteme de pensii private bine dezvoltate și care s-au bazat întotdeauna pe aceste sisteme: Danemarca, Olanda, Marea Britanie;

Cu sisteme de pensii publice, de tip pay as you go, reformate, respective prin introducerea pilonului II – pilon obligatoriu, finanțat din contribuțiile participanților (cota parte din contribuția la sistemul public), componentă și în completarea sistemului public nefinanțat: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia;

Cu sisteme de asigurări sociale nefinanțate, tradiționale, uneori împreuna cu un nivel minim de asigurare socială și care au trecut la un sistem privat de pensii: Germania, Austria, Italia.

Pentru a clasifica sistemele de pensii trebuie luate în calcul mai multe aspecte și care determină următoarea clasificare a sistemelor de pensii, cum ar fi:

Modul de finanțare:

● sisteme de tip pay as you go (care funcționează pe principiul solidarității sociale între generații – angajații plătesc pentru pensiile pensionarilor la acel moment, de obicei obligatorii, administrate public);

● sisteme finațate, administrate privat (prin plata contribuțiilor de către participant, sau după caz, de către participant și angajator);

● evidențiate în contabilitatea angajatorului.

Baza legală și modul de stabilire:

● sisteme stabilite prin lege;

TABEL 2.1 Clasificarea sistemelor de pensii în UE

SURSA: WWW.CSSPP.RO

Conform clasificării UE, prezentată în tabelul 2.1, sistemele de pensii private pot fi, clasificate în trei categorii:

Reglementat prin lege – pilonul finanțat al sistemului public de pensii (finanțat în totalitate din cote părți – contribuții de asigurări sociale ale paricipanților la sistemul public de pensii de tip pay as you go, PAYG).

Un astfel de sistem este prezent în: Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Stabilite prin contractual de muncă (prevederi colective/individuale de muncă), după caz – pensii ocupaționale.

Prezent în: Bulgaria, Polonia, Slovenia.

Conturi individuale – prevederi individuale (nu este necesară apartenența la o profesiune pentru a deveni membru, deși marea majoritate a participanților sunt angajați), dar cu posibilitatea aderării collective (prin sindicate sau asociații), participarea nu este obligatorie pri lege, angajatorii sau statul pot contribui la acest sistem, respective contribuții la fonduri de pensii private, asigurări de viață sau alte forme de economisire pe termen lung.

Acest tip de sistem este prezent în țări precum: Republica Cehă, Letonia, România și Slovacia.

2.2 Fondurile de pensii administrate privat, Pilonul II în țări reprezentative la nivel internațional

CSSPP (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private) a publicat un studiu comparativ, privind modul de implementare al sistemelor de pensii private cu contributii definite în 12 state.

Conținutul studiului prezintă în mod obiectiv caracteristicile tehnice privind garanțiile și principalele restricții investiționale impuse fondurilor de pensii private la nivel global, fara a intra în detalii privind rezultatele aplicării.

Acest studiu prezintă garanțiile, atât cele de tip relativ la performanță cât și cele absolute, aplicabile pensiilor private de tip Pilon II în statele din Europa Centrala și de Est, prin prisma asemănărilor și deosebirilor cu sistemul fondurilor de pensii administrate privat, Pilonul II, implementat în Romania în cadrul reformei lansate în 2007, perioada de aderare inițială. Excepție face Cehia, care nu a implementat încă un sistem de tip Pilon II obligatoriu cu contribuții definite, deși există inițiative legislative în acest sens. În plus sunt menționate caracteristicile sistemului de pensii private din Chile (America de Sud), primul stat din lume care a implementat un sistem de pensii cu contribuții definite, după clasificarea și modelul Băncii Mondiale.

Sistemul de pensii administrat privat, Pilonul II din România este un sistem de tip "contribuții definite hibrid". Potrivit clasificării OECD (Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), respectiv a BM (Băncii Mondiale), sistemul de tip "contribuții definite" este caracterizat prin faptul că, la momentul aderării, voluntare sau ca efect al obligației prevăzute în lege, se cunoaște doar valoarea contribuției în sistem, fără a exista promisiuni sau rezultate garantate privind beneficiile, în sensul de valoare garantată a sumei finale utilizate pentru obținerea unei pensii private. Sistemul din România, este de tip hibrid datorită faptului că are prevazută o garanție absolută și anume valoarea contribuțiilor plătite diminuată cu penalitățile de transfer și comisioanele legale.

Introducerea fondurile de pensii administrate privat, Pilonul II în țări reprezentative la nivel internațional s-a facut după cum urmează:

Chile (1980);

Ungaria (1998);

Cehia (nu a adoptat, Pilonul II, la momentul actual);

Slovenia (2000);

Letonia (2001);

Bulgaria și Estonia (2002);

Lituania (2004);

Slovacia (2005);

România (2007);

2.2.1 Chile

Chile este primul stat din lume care a implementat în anul 1980 sistemul de pensii private. Acest model a fost adoptat și de state europene, precum: Mexic, Columbia, El Salvador, Suedia și Hong Kong.

ORGANIZARE:

Pilonul I de tip PAYG (pay as you go) înlocuit de un sistem de tip Pilonul II, dupa modelul Băncii Mondiale;

Pilonul II – opțional

Conturi individuale, contribuții definite;

Sistem multifond din 2002;

În cazul în care nu e exercitat dreptul de alegere a unui fond, participantul este alocat fondului corespunzător vârstei. Nu este obligatoriu pentru barbații de peste 55 de ani și pentru femeile de peste 50 de ani;

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, în cazul barbaților și 60 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Garanție relativă de performanță

Rata minimă de rentabilitate calculata pe baza randamentului anualizat obținut de toate fondurile de acelși tip în ultimele 36 de luni, nu poate fi mai mică decât:

Rata medie anualizată de rentabilitate pentru toate fondurile de același tip, pentru ultimele 36 de luni, minus 4 puncte procentuale pentru fondurile de tip A sau B (mai riscante) și minus 2 pp pentru fondurile de tip C, D sau E.

Rate medie anualizată de rentabilitate pentru toate fondurile de același tip pentru ultimele 36 de luni, minus 50%.

În cazul în care nu sunt îndeplinite aceste restricții sunt aplicate mecanisme de siguranță, în ordine:

Rezervă în cuantum 1% din activele fondului, constituită din resursele administratorului;

Garanție guvernamentală asociată cu închiderea administratorului.

PIAȚA PILON II–DEC 2009:

8,56 mil. Membrii;

81,95 miliarde euro active nete;

65,4% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

Guvernul fixează limitele maxime procentuale pentru fiecare instrument și pentru portofoliul global;

Cele mai riscante pot investi până la 80% în acțiuni;

Nu mai mult de 40% din active alocate instrumentelor cu venit variabil pentru fondurile cu politică echilibrată de risc (tip C).

COMISOANE MAXIME:

Se pot aplica contribuțiilor, salariului, fixe sau există combinații între cele trei tipuri, dar nu mai mult de 2,3% din salariul participantului.

2.2.2 Ungaria

Ungaria este prima țara din Europa Centrala și de Est care și-a reformat sistemul public de pensii, prin introducerea segmentului privat multipilon. A stabilit standard în domeniu, a doua mare piață din regiune, existența Pilonului IV.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

PAYG, reformat la mijlocul anilor ’90.

Pilon II – Obligatoriu, introdus în 1998.

contribuții definite, conturi individuale;

contribuții de 8%din salariu brut (existenta unei contribuții suplimentare opționale de 2%);

Obligatoriu pentru noii intrați în câmpul muncii cu vârste sub 35 de ani;

Opțional pentru ceilalți angajați;

Din 2009, participanții alocați pe 3 grade de risc în funcție de vârstă.

Pilon III – Facultativ

contribuții definite, conturi individuale;

Lansat la mijlocul anului 1994.

Pilonul IV – Facultativ

Lansat în 2007 – pensii ocupaționale facultative.

Vârsta standard de pensionare este de 62 de ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei.

GARANȚII:

Fără garanții de performanță, doar garanții indirecte;

Ungaria are un fond specialde protecție a acumulărilor de capital, finanțat prin contribuții trimestriale obligatorii, între 0,3 și 0,5% din contribuții;

Fondul special protejeazăbeneficiul total al pensionarilor și capitalul acumulat al contribuabililor în caz de insolvență;

Trebuiesc stabilite obiective de randament, dar eșecul nu are consecințe;

Până în 2002 exista o rată minimă relativă de rentabilitate –procent din indicele de rentabilitate al titlurilor de stat pe termen lung. S-a renunțat din cauza randamentelor nesatisfăcătoare.

PIAȚA PILON II -DEC 2009:

3,02 mil. participanți la Pilonul II;

19 administratori;

9,63 miliarde de euro active nete;

10,34% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

50% în fonduri de investiții;

30% în obligațiuni;

25% în obligațiuni ipotecare;

10% în fonduri imobiliare;

5% în fonduri de hedging.

COMISOANE MAXIME:

4,5%din contribuții;

0,066%/ lună din active nete – comision de management;

0% pentru transfer, cel puțin trei luni cu un singur fond.

2.2.3 Polonia

Polonia este cea mai mare piață din regiune. Ea a adoptat primul pachet legislativ privind pensiile private (pilonul III) și cele administrate privat (pilonul II ) în anul 1999.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, Contribuții definite, conturi virtuale -reformat în 1999;

Scheme de pensii publice ocupaționale.

Pilon II – Obligatoriu

Contribuții definite, conturi individuale;

Contribuții de 7,3%din salariu brut;

Obligatoriu pentru cei sub 30 ani;

Opțional pentru cei intre 31 și 50 ani.

Pilon III – Facultativ

Contribuții definite, Planurile facultative ocupaționale introduse în 1999;

Scheme facultative personale introduse în 2004;

Fond de rezervă, pe baze demografice.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbați, respectiv 60 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Garanție minimă relativă de performanță

Rata minimă de rentabilitate = cea mai mică valoare dintre: media randamentelor pieței pe ultimii trei ani minus patru puncte procentuale și 50% din rata de rentabilitate medie ponderată anualizată a tuturor fondurilor de pensii pe ultimii 3 ani;

Rezervele administratorului trebuie sa acopere potențialele deficite.

Dacă administratorul intră în faliment sunt folosite resursele fondului național de garantare;

Ce nu poate fi acoperit de acest fond este acoperit detrezoreria statului.

PIAȚA PILON II – DEC 2009:

14,36 mil. participanți – Pilonul II;

14 administratori;

43,76 de miliarde de euro active nete;

14,11% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

40% acțiuni;

40% pentru obligațiuni ipotecare, municipale sau corporatiste;

20% depozite;

Statistic, în jur de o treime (31%) din active sunt plasate, în medie, în acțiuni.

COMISOANE MAXIME:

4,5%din contribuții;

0,066%/ lună din activenete – comision de management;

0% pentru transfer, cel puțin trei luni cu un singur fond.

2.2.4 Cehia

Cehia este una dintre tările reprezentative fără Pilon II.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 1989;

Pilon II – Inexistent

Alături de Slovenia, Cehia nu are încă un sistem de tip Pilon II;

În prezent se poartă dezbateri publice pentru introducerea unui sistem de tip Pilon II, obligatoriu, începând de la o cotă de contribuție de 3% din salariul brut.

Pilon III – Facultativ

Contribuții definite, conturi participanților sunt comune;

Statistic, contribuții din jurul a 2% din salariul brut;

Lansat în 1994.

Vârsta standard de pensionare este de 62,8 de ani pentru barbați și între 56,4 – 60,4 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Garanție absolută de performanță

Fondurile de pensii trebuie să realizeze o rată de rentabilitate pozitivă în fiecare an fără a se raporta la piață.

În caz de eșec, pierderea este acoperită din fondul de rezervă, alcătuit din 5% din profitul administratorilor.

În consecință alocarea activelor e conservatoarecu randamente foarte mici în acțiuni. Companiile reclamă imposibilitatea alcătuirii de strategii pe termen lung.

În perioada 2000-2007, randamentul mediu anual al întregii piețe de pensii facultative s-a situat între 2,9% și 4,4%. Pe primul semestru al 2009, piața a reușit să obțină un profit de 0,8% din active, sub rezultatele ultimilor ani, dar totuși peste zero, deci respectând legislația.

PIAȚA PILON III – DEC 2009:

Nu există Pilon II;

4,47 mil. Participanți;

10 administratori;

7,58 miliarde euro active, 5,5% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

Fără limite în obligațiuni sau acțiuni 70% în obligațiunile unui singur stat OECD;

10% în imobiliare, depozite, titlurile unui singur emitent;

Limita superioară de 25% în acțiuni a fost eliminată în 2004.

COMISOANE MAXIME:

Nu sunt reglementate;

0% pentru transf

2.2.5 Slovenia

Slovenia are un sistem de pensii private pe stil occidental.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 2000;

Pilon II – Facultativ sau scheme de pensii ocupaționale obligatorii

pensii ocupaționale suplimentare, obligatorii pentru anumite sectoare, facultativ pentru altele, cu contribuții definite;

Introdus în 1992.

Pilon III – Facultativ

Scheme de pensii facultative oferite de fonduri mutuale, asigurători sau fonduri de pensii;

Contribuții definite.

Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru barbați și 61 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Garanție minimă relativă, în funcție de rata dobânzii

Rata minimă de rentabilitate;

Performanța unui fond nu poate fi mai mică de 40% din media anuală a dobânzii la titlurile de stat cu maturitate mai mare de un an;

În caz de eșec, deficitul trebuie acoperit din resurse proprii.

PIAȚAPILON II – DEC 2008:

0,43 mil. participanți;

10 administratori;

1,17 miliarde active nete;

3,15% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

30% în acțiuni și fonduri mutuale;

30% depozite;

10% imobiliare;

3% numerar.

COMISOANE MAXIME:

6% din contribuții;

<1% comision de exit din valoarea unităților de fond;

<0,125% / lună (<1,5% din media valorii anuale a activelor –comision de management);

0% la transfer.

2.2.6 Letonia

Pilonul II al sistemului de pensii din Letonia a intrat în vigoare în iulie 2001, cu scopul de a crește pensiile, fără a fi nevoie să crească și rata de contribuție. Din 2010, contribuțiile se împart egal între cei doi piloni.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go (PAYG) , reformat din 1991;

Conturi virtuale și contribuții definite;

Pilon II – Obligatoriu

contribuții definite, conturi individuale;

contribuții de 2% din salariul brut (4% în 2011, 6% în 2012);

Obligatoriu pentru noi angajați dar și pentru angajații sub 30 de ani, la momentul de lansare;

Opțional pentru cei cu vârste între 30 și 49 de ani.

Pilon III – Facultativ

Contribuții definite;

Scheme ocupaționale dar și individuale;

Lansat în 1998;

Vârsta standard de pensionare este de 62 de ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei.

GARANȚII:

Fără garanții de performanță

Față de multe alte țări din regiune, sistemul din Letonia nu are garanții privind un randament minim al fondurilor.

PIAȚA PILON II – DEC 2009:

1,1 mil. Participanți;

10 administratori;

0,99 miliarde euro active nete;

5,36% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

3 grade de risc – cele riscante au limita maximă la 30% în acțiuni, cele cu risc mediu 15% în acțiuni iar cele cu risc scăzut 0% în acțiuni și 100% în instrumente cu venit fix.

COMISOANEMAXIME:

Comisioane nereglementate ca valoare, calculate ca procent din active nete;

0% pentru transfer.

2.2.7 Bulgaria

Pilonul 2 din Bulgaria a fost lansat în anul 2002 și se desfașoară cu fond de pensie legat de muncă (ocupațional,ce cuprinde planuri de pensii premature pentru persoanele angajate în domenii cu risc înalt, finanțat de angajator) împreuna cu un Fond de pensii universal (deschis,cu scheme de pensii pe perioada vieții pentru cei nascuți dupa 1959, finanțat de angajator și angajat).

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 1995;

Fond de rezervă pentru stabilitate .

Pilon II – Obligatoriu

contribuții definite, conturi individuale;

contribuții de 5% (din 8,05%) din salariul brut;

Ocupațional-pentru meserii cu grad ridicat de risc;

Universal–obligatoriu pentru cei născuțiîn sau după1960.

Pilon III – Facultativ

contribuții definite, conturi individuale;

Lansat la mijlocul anilor ‘90 .

Pilon IV – Facultativ

Pensii ocupaționale voluntare – din 2007;

Sistem similar cu cel occidental.

Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru barbați și 60 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Garanție minimă relativă de performanță

Rata minimă de rentabilitate obligatorie pentru Pilonul II = cea mai mică valoare dintre: media randamentelor minus trei puncte procentuale și 60% din rata de rentabilitate medie anualizată a tuturor fondurilor de pensii pe ultimii 2 ani;

Rata minimă de rentabilitate e separata pentru fondurile universale față de cele ocupaționale.

Calcul pentru fiecare tip de fond în parte. În caz de eșec, diferența e acoperită din rezerve.

PIAȚA PILON II – DEC 2009

3,16 mil. participanți la Pilonul II;

10 administratori;

1,34 miliarde euro active nete;

3,97% pondere în PIB.

LIMITE PLASAMENTE:

Min. 50% în instrumente emise sau garantate de către stat;

Max. 20% direct în acțiuni;

Max. 30% în obligațiuni ipotecare;

Max. 20% în străinătate.

COMISOANE MAXIME:

5% din contribuții;

0,083%/ lună din activele nete (1% pe an);

Cca. 10 euro pentru transfer (20 BGN).

2.2.8 Estonia

În Estonia sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) s-a implementat în anul 2002.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 1999, cu beneficii definite.

Pilon II – Obligatoriu

contribuții definite, conturi individuale;

Contribuții de 6% din salariul brut (2% angajat + 4% angajator) suspendate pentru doi ani începând cu iunie 2009 la 2% (doar contribuția personală);

Obligatoriu pentru toți angajații sub 20 de ani la momentul lansării și pentru noii intrați în câmpul muncii;

Opțional pentru angajații între 20 și 60 de ani;

Separarea fondului de administrator. Multifond: un administrator poate oferi mai multe fonduri, din 4 tipuri de risc/randament disponibile.

Pilon III – Facultativ

Pensii sub forma asigurărilor sau fonduri de pensii facultative;

Lansat în 1998.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbați și 60 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Nu există garanții minime și nici restricții majore în ceea ce privește plasamentele internaționale.

Administratorul trebuie să constituie din mijloace proprii o rezervă de maxim 2% din valoarea activelor fondurilor administrate. Dacă rezerva nu e suficientă sunt folosite fondurile proprii pentru despăgubiri iar apoi resursele fondului de garantare.

PIAȚAPILON II – DEC 2009:

0,59 mil. participanți;

6administratori;

0,94 miliarde euro active nete;

6,88% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

4 tipuri de risc/randament

Exemple:

0 în acțiuni – fond risc redus;

0 în acțiuni – fond risc redus;

<50% în acțiuni –fond agresiv;

<40% în imobiliare;

<10% active fixe.

COMISOANE MAXIME:

Max. 1% din active nete – comision de răscumpărare;

Comision din active –variabil, în funcție de valoarea de piață a activelor fondului, nu poate depăși limita impusa de stat, care și ea variază.

2.2.9 Lituania

Pilonul II al sistemului de pensii din Lituania a intrat în vigoare în anul 2004.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 1995.

Pilon II – Facultativ

contribuții definite, conturi individuale;

contribuții de 5,5% din salariul brut, reduse însă la 3% până în 2011;

piață concentrată –cea mai mare companie are 56%, primele două 90%;

Sistem multifond.

Pilon III – Facultativ

Pensii sub forma asigurărilor sau fonduri de pensii facultative;

Lansat în 2004.

Vârsta standard de pensionare este de 62,5 de ani pentru barbați și 60 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Nu există garanții minime și nici restricții majore în ceea ce privește plasamentele internaționale;

Administratorii trebuie să furnizeze cel puțin un fond cu plasamente conservatoare, preponderent în titluri de stat.

PIAȚA PILON II – DEC 2009:

1 mil. Participanți;

7 administratori;

0,94 miliarde euro active nete;

3,55% pondere în PIB;

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

Portofoliu echilibrat:

<20% în imobiliare;

Fără limită maximă în acțiuni, peste 70%, pentru fondul de acțiuni;

Pana la 30% în acțiuni sau chiar 0 pentru fondurile conservatoare.

COMISOANE MAXIME:

10% din contribuții;

<0,083% / lună (1% /an) din active;

<0,2% transfer o data pe an, 4% de mai multe ori pe an.

2.2.10 Slovacia

Slovacia a introdus în anul 2005 Pilonul II al pensiilor obligatorii, la momentul actual Pilonul II al Slovaciei este unul solid.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 2005.

Pilon II – Obligatoriu

Contribuții definite, conturi individuale;

Contribuții de 9%(din 18%) din salariul brut;

Opțional pentru noii intrați în câmpul muncii;

Obligatoriu pentru noii intrați în câmpul muncii, între 1 iulie 2206 – 31 decembrie 2007;

Administratorii trebuie sa ofere trei fonduri cu diferite categorii de risc;

Administratorii trebuie să strângă cel puțin 50.000 de membrii în 18 luni;

Separare activă.

Pilon III – Facultativ

contribuții definite, conturi individuale;

Lansat în 1996, reformat în 2004 .

Vârsta standard de pensionare este de 62 de ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei.

GARANȚII:

Garanție minimă relativă de performanță

Rata minimă de rentabilitate = valoarea cea mai mică dintre:

– Pentru un fond conservator: 90% din randamentul mediu al pieței (24 luni) și randamentul mediu minus 1p procentual;

– Pentru un fond echilibrat: 70% din randamentul mediu (24 luni) și randamentul mediu minus 3 puncte procentuale;

– Pentru un fond de creștere: 50% din randamentul mediu (24 luni) și randamentul mediu minus 5 puncte procentuale;

Garanție absolută

Din 2009 administratorul trebuie să aibă un cont separat de garanții pentru fiecare fond. Diferența de randament negativ (relativ la activele nete) trebuie acoperită de administrator, la fiecare 6 luni;

Dacă se înregistrează randament pozitiv, administratorul poate percepe 5,6% din profitul fondului;

Statul garantează 100% din activele strânse în contul de pensie, în ultimă instanță.

PIAȚA PILON II DEC – 2009:

1,43 mil. participanți;

6 administratori;

2,9 miliarde euro active nete;

4,58% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

30% în titluri din Slovacia;

0% expunere pe acțiuni – fond conservator;

50% pentru acțiuni – fond echilibrat;

80% acțiuni – fond de crestere.

COMISOANE MAXIME:

5,6% din profitul fondului/ 6 luni;

1%/lună din contribuții + 0,5% (taxa a autorității);

0,025%/ lună din active nete;

15 euro la transfer.

5,6% din profitul fondului

2.2.11 Croația

Croația a lansat Pilonul II în anul 2002.

ORGANIZARE:

Pilon I – Obligatoriu

Pay as You Go, reformat din 1999;

Pilon II – Obligatoriu

contribuții definite, conturi individuale;

contribuții de 5% (inițial 10% dar reduse) din salariul brut;

Obligatoriu pentru toți angajații sub 40 de ani la momentul lansării;

Opțional pentru angajații între 40 și 50 de ani;

Separarea fondului de administrator, depozitari.

Pilon III – Facultativ

Contribuții definite, conturi individuale;

Lansat în 2002;

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbați și 60 de ani pentru femei.

GARANȚII:

Garanție minimă relativă de performanță

Randament de referință pentru Pilonul II = media aritmetică ponderată (în funcție de cota de piață a totalului de active nete) a ratelor medii de rentabilitate anualizate ale fondurilor (calculate pe ultimii 3 ani).

Rata minimă de rentabilitate = Randament de referință pentru Pilonul II minus 6 puncte procentuale.

Deficitul față de nivelul referință poate fi acoperit de administrator. Dacă nu este posibil, va fi acoperit dintr-un fond de garantare, și în ultima instanță, de către stat.

PIAȚA PILON II DEC – 2009:

1,52 mil. participanți;

4 administratori;

4,01 miliarde euro active nete;

8,83% pondere în PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

Cel puțin 50% în obligațiuni guvernamentale locale;

Maxim 30% direct în acțiuni, fonduri mutuale etc.

Maxim 15% în străinătate (OECD);

10% obligațiuni corporatiste și acțiuni emise în spațiul OECD.

COMISOANE MAXIME:

0,8% din contribuții;

1,2% / lună din active;

0,8% din active pentru transfer în primul an;

0,1% din active – custodie.

2.2.12 România

Debutul Pilonului în România 2 s-a realizat în anul 2008.

ORGANIZARE:

Pilon I de tip PAYG – sistemul punctelor de pensie

Pilon II – Obligatoriu/Opțional

Conturi individuale, contribuții definite;

Contribuții de 2,5% (din 10,5% din salariul brut) -6% în 2016. Doar Letonia are o contribuție mai mică.

Obligatoriu pentru persoanele de până în 35 ani;

Opțional pentru persoanele cu între 35 și 45 de ani ;

Aderarea inițială lansată în 2007, contribuții din mai 2008;

Separarea dintre administrator și fond.

Pilon III – pensii facultative, conturi individuale, contribuții de max. 15% din venituri

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbați și 60 de ani pentru femei în anul 2015.

GARANȚII:

Garanție relativă de performanță

Nivelul mimim al ratei de rentabiliatea, calculate pe grade de risc. Exemplu: cea mai mică valoare dintre rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii în perioada respectivă, diminuată cu trei puncte procentuale și 60% din rata medie ponderată ajustată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii, pentru fondurile cu grad de risc scăzut;

În cazul în care, rata de rentabilitate anualizată a unui fond se va situa sub nivelul minim al categoriei respective de risc timp de 4 trimestre consecutive, autorizația de administrare va fi retrasă și se va aplica procedura privind administrarea specială (după aplicarea unei măsuri intermediare de supraveghere specială).

Garanție absolută

Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoareacontribuțiilor plătite, diminuate cu penalitățile de transfer și comisioanele legale.

Alte elemente de siguranță

România dispune de gama cea mai largă de instrumente de control al riscului: separare active, rezerve actuariale, verificare prin depozitar, fond de garantare, audit, rata minimă de rentabilitate. Fondul de garantareeste destinat acoperirii unor riscuri imprevizibile și care nu sunt acoperite de provizionul tehnic.

PIAȚAPILON II DEC- 2009:

4,57 mil. participanți;

12 administratori;

0,56 miliarde euro active nete;

0,49% din PIB.

LIMITE MAXIME PLASAMENTE:

20% în instrumente piața monetară;

70% titluri de stat;

30% titluri emise de administrații publice locale (RO sau SEE –Spațiul Economic European);

50% acțiuni;

5% obligațiuni corporatiste;

5% fonduri mutual.

COMISOANE MAXIME:

Max. 2,5% din contribuții;

Max. 0,05% / lună din activul net.

Concluzii

Sistemul românesc de pensii este unul cu tradiție, evoluția acestuia în timp și stabilitatea sa fiind puternic influențată de factorul politic. Creșterea alarmantă a numărului de pensionari concomitent cu diminuarea substanțială a numărului de contribuabili, precum și colectarea precară a contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale reprezintă factori importanți ai dificultăților financiare cu care se confruntă, după anul 1990, sistemul public de pensii. Situația se datorează presiunilor demografice, modificărilor legislative, numărului mare de pensionări anticipate și pensionări de invaliditate, evaziunii fiscale.

Tocmai pentru a mai diminua presiunea care se instalase asupra sistemului de pensii publice și de a prelua din responsabilitățile acestuia, s-a introdus sistemul de pensii private.

Nu se poate spune că la momentul actual există o cunoaștere amănunțită a acestui sistem în rândul populației, însă cifrele arată că din ce în ce mai multi participanți aderă la un fond de pensii private, un interes deosebit înregistrându-se din partea tinerilor și a populației active, care doresc să-și planifice din timp veniturile de care vor beneficia la vârsta pensionării.

Pentru a avea o bătrânețe liniștită, fără prea multe griji materiale și cu un trai confortabil, trebuie luate în calcul atât pensii private obligatorii – Pilonul II- cât și pensiile private facultative – Pilonul III.

Din analizele făcute pe parcursul acestei lucrări, am observat că deși pensiile private reprezintă o alegere strict individuală, din ce în ce mai multe persoane doresc să adere la un fond de acest fel. Motivele sunt variate, pornind de la teama că poate nu ar mai fi bani la stat pentru a plăti pensiile publice, ajungând până la beneficiile oferite de unii angajatori, care în pachetele de salarizare ce includ salariu de bază, bonusuri pe performanță, bonuri de masă, decontări de transport, au oferit pe lângă pensia privată obligatorie și plata către un fond de pensii facultative.

Pensia privata reprezinta suma platita periodic participantului la un fond de pensii sau beneficiarului, in mod suplimentar si distinct de cea furnizata de sistemul public.

Părerea mea este că aderarea la un fond de pensii privat ca și formă de economisire pe termen lung, este o alegere bună fiind benefic pentru noi ca viitori pensionari, pentru a avea o bătrânețe liniștită.

Bibliografie