STUDIU COMPARATIV PRIVIND ELABORAREA STRATEGIILOR [615294]

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE AP
ĂRARE „CAROL I”

Exemplar …..

Nr. ________________ din ______
_____________

Comandor
drd.
COMAN
Aura
ș Liviu

Domeniul Informa
ții și securitate național
ă

REZUMAT

TEZA DE DOCTORAT

TEMA:

STUDIU COMPARATIV PRIVIND ELABORAREA STRATEGIILOR
DE SECURITATE MARITIMĂ EURO
–
ATLAN
TICE. IMPLICA
ȚII
PENTRU ROMÂNIA

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

Comandor prof. univ. dr.

Ioan CRĂCIUN

Teză elaborată în vederea ob
ținerii

titlului de

DOCTOR
ÎN
INF
ORMA
ȚII ȘI SECURITATE NAȚIONAL
Ă

–

BUCUREȘTI, 2019
–

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2

CUPRINS

Nr. Crt.

CAPITOL

INTRODUCERE

1

FUNDAMENTE TEORETICE ALE GEOPOLITICII

2

ASPECTE MODERNE ALE GEOPOLITICII DIN PERSPECTIVA
ECHILIBRULUI DE PUTERE

3.

STRATEGII MARITIME ÎN CONTEXT GEOPOLITIC. STUDIU
COMPARATIV

4.

ANALIZA PERSPECTIVELOR
ȘCOLILOR DE SECURITATE. C
ĂI
ȘI
MIJLOACE PENTRU ÎNDEPLINIREA SCOPULUI STRATEGIEI
NA
ȚIONALE DE SECURITATE MARITIM
Ă

5

PROCESUL DE PLANIFICARE A STRATEGIEI DE SECURITATE
MARITIMĂ, CHEIA CĂTRE SUCCESUL IMPLEMENTĂRII

6.

STRATEGIA NA
ȚIO
NALĂ DE SECURITATE MARITIMĂ A
ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL GEOPOLITIC ACTUAL DIN REGIUNEA
MĂRII NEGRE. PROIECT

CONCLUZII
ȘI PROPUNERI

GLOSAR CU ACRONIME ȘI ABREVIERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3

STUDIU COMPARATIV PRIVIND ELABORAREA
STRATEGIILOR DE SECURITATE MARITIMĂ

EURO
–
ATLANTICE. IMPLICA
ȚII PENTRU ROMÂNIA

Cuvinte cheie: strategia na
țional
ă de securitate maritimă, echilibrul de putere, putere

maritimă, geopolitică, geografie, gânditori navali, interesele României la mare
și fluviu, studiu
comparativ al strategiilor

de securitate maritimă
, ins
trumente de putere ale statului
.

INTRODUCERE

Geografia este esen
țial
ă societă
ții umane. Geopolitica în
să, reprezintă o
asociere trilaterală a geografiei, istoriei
și strategiei. Așadar, strategii și oamenii
politici sunt obliga
ți s
ă în
țeleag
ă adevărata dimensiune a acestei picturi
tricromatice pentru a
–
și atinge obiectivele statelor, alianțelor sau actoril
or non
–
statali pe care le reprezintă.

Pe lângă factorii politici, geografici, militari și economici, am analizat și
dimensiunea geopolitică a securită
ții maritime, care este neglijat
ă de mediul
politico
–
militar, în ciuda numărului tot mai mare de studii d
edicate diverselor
aspecte legate de securitatea maritimă. Introducerea
și evidențierea dimensiunii
geopolitice a securită
ții maritime dintr
–
o perspectivă conceptuală, compararea
strategiilor puterilor maritime și a organizațiilor din domeniul maritim din
punct de
vedere al elementelor puterii statale
și eviden
țierea elementelor comune sau
disjuncte pe care acestea le au, vor constitui repere în procesul de planificare,
elaborare
și implementare a strategiei naționale de securitate maritim
ă.

Rezultatele dem
onstrează că obiectivele
și interesele statelor și ale
institu
țiilor internaționale în domeniul securit
ății maritime (NATO, UE, IMO) sunt
influen
țate în mod direct sau indirect de considerente geografice
și geopolitice,
de
și aceast
ă legătură este recunoscu
tă doar tacit în documentele oficiale. Această

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4

dimensiune rămâne în continuare un domeniu de cercetat iar rezultatele și
concluziile cercetătorilor, practicienilor și gânditorilor navali interesa
ți de
securitatea maritimă să reprezinte fundamentul viitoare
i strategii de securitate
maritimă
și a altor strategii complementare.

În acest context
,

cercetarea influențelor strategiilor maritime a
NATO

și UE,
a SUA, Marii Britanii, a Rusiei, Chinei
și Indiei, inter
–
conectivitatea
și inter
–
dependen
ța dintre acestea, cumulat
ă

cu analiza legisla
ției naționale în vigoare în
domeniul apărării na
ționale, arat
ă necesitatea unei strategii de securitate maritimă
.
O politică navală flexibilă
și eficient
ă
și o strategie de securitate maritim
ă coerentă,
pe deplin sprijinit
ă

de

instrumentele de putere ale statului,

MIDFIELD, trebuie să
se bazeze pe rolul, func
țiile și caracteristicile marinei fiec
ărei na
țiuni, în ace
astă
p
erioadă de rapide schimbări geo
politice. Strategiile maritime ale marilor puteri
reprezintă un instrument fundamental în apărarea intereselor statului, dar care
necesită actualizări periodice, mai ales după ce
ț
ările emergente au început să
acorde o
importan
ț
ă tot mai mare domeniului maritim.

Investiga
ți
a
științific
ă a acestei teze
are drept scop identificarea aspectelor
specifice istorice, politice, geografice, militare, strategice
și diplomatice pentru a
fundamenta necesitatea ini
țierii unei strate
gii maritime române
ști, ca parte a
strategiei na
ționale de securitate și care s
ă
țin
ă cont de pozi
ția geografic
ă a
României, situa
ția geopolitic
ă a
ț
ărilor riverane M. Negre, strategiile de apărare
na
țional

și de obligațiile asumate faț
ă de partenerii no
șt
ri din Alian
ț
ă, SUA
și UE.

În ini
țierea raționamentului științific ne
–
am concentrat pe identificarea unui
răspuns la întrebările
Este necesar ca România să aibă o strategie na
țional
ă de
securitate maritimă? De ce este această strategie indispensabilă?

De
ce nu ne
luăm toate măsurile pentru asigurarea unei apărări în toate mediile (aerian, la
suprafa
ț
ă
și submarin) a zonei economice exclusive, a apelor teritoriale a M.
Negre, a Dunării
și a complexului lagunar al Deltei Dun
ării?
Și, nu în ultimul rând,
de c
e nu implementăm toate elementele de putere ale statului, peste factorul
geopolitic, astfel încât să avem drept rezultat final o
strategie de securitate
maritimă modernă?

Ț
ări precum România, care împart regiuni geostrategice de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5

acela
și nivel, au o
strategie maritimă de sine stătătoare sau alocă un spa
țiu
considerabil în strategiile lor de securitate na
țional
ă.

În identificarea ipotezei am adoptat o strategie
confirmatorie, bazată pe
cercetările
na
ționale
anterioare

desfă
șurate în principal sub ausp
iciile UNAp,
pe
analizarea
și compararea strategiilor existente

și pe analiza gânditorilor din
domeniu maritim.

Toate acestea le
–
am
suprapus peste principalul element de
referin
ț
ă, factorul geostrategic.

În concluzie,
ipoteza
de la care vom pleca

este aceea că România
, în
condi
țiile actuale geostrategice din regiune,
trebuie să

ini
țieze procesul de
planificare a
strategie
i

na
ționale
de securitate maritimă

pentru a implementa
interesele proprii din apele teritoriale
și ZEE din M. Neagr
ă precum
și d
e la
Dunăre
.
Această strategie trebuie să fie o declara
ție

care să se facă auzită
și s
ă fie
preluată de toate guvernele lumii
și care s
ă promoveze, mai întâi de toate
interesele
și siguranța cet
ă
țeanului.

Elemen
tele care sus
țin ipoteza neces
ită
ții unei str
ategii
na
ționale de securitate maritim
ă
îi vor oferi claritate acesteia
și
ne vor ajuta să ne
concentrăm asupra
liniilor de ac
țiune și a derivatelor acestora.

Particularită
țile de
care trebuie să
țin
ă cont această ipoteză sunt limitările pe care M. Neagră
le are din
punct de vedere politic, militar
și jur
idic, acestea jucând un rol esen
țial în
identificarea scopului
și a obiectivelor strategiei.

În vederea stabilirii direcțiilor de cercetare
și pentru verificarea ipotezei

de
lucru am stabilit următoarele obiective de realizat: identificarea organismelor care
ac
ționeaz
ă în domeniu, rolul instrumentelor de putere ale statului, stabilirea
reperelor geopolitice caracteristice regiunii Mării Negre (în contextul modificării
rapo
rtului de for
țe și a globaliz
ării, accesului la resursele platoului continental din
ZEE
și folosirea rezultatelor din capitolele anterioare, în special a celor cu
relevan
ț
ă în apărarea intereselor României pe Dunăre, în Delta Dunării
și la M.
Neagră) care
trebuie să reprezinte pilonii principali ai Strategiei Na
ționale de
Securitate Maritimă a României.

Ră
spunsul a
șteptat la aceast
ă ipoteză nu poate fi decât unul singur,
și anume
acela că strategia de securitate na
țional
ă maritimă sprijină România

în demer
sul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6

său de a rămâne un membru de încredere

și un furnizor de securitate în cadrul
euro
–
atlantic.
1

După ce am analizat fundamentele teoretice ale geopoliticii
și abord
ările
multilaterale ale acesteia în contextul globalizării
și a echilibrului de putere, a
m
examinat amănunțit strategiile în vederea identificării tuturor factorilor geopolitici,
ca instrument de analiză, în elaborarea strategiilor maritime
analizate
. Astfel, am
dezvoltat cercetarea pe
trei

direcții.

Prima direcție este dedicată analizei prin
cipiilor strategiei de securitate
maritim
ă, a provocărilor geo
politice

și geostrategice

ale acestora
și a teoriilor
marilor gânditori navali în rela
ția dintre elementele geografice și acces la resurse,
putere maritimă
și securitate maritim
ă, având importante fundamentele cognitive
necesare atingerii unor concluzii geopolitice care stau la ba
za strategiilor.

A doua direcție este materializată prin identificarea celor mai importante
strategii de securitate maritimă, analizar
ea acestora din perspectiva geo
politicii
și a
modului în care acestea a
u fost influen
țate de marii geo
strategi navali pre
cum
și
modul în care unele dintre acestea ar influen
ța strategia de securitate maritim
ă a
României. Cercetarea a fost aprofundată prin identificarea legăturilor biunivoce
între strategiile de securitate maritimă
și elementele de putere ale statului.

A tre
ia direc
ție
,
care este
și cea mai important
ă, conturează procesul amplu
al planificării strategiei n
a
ționale de securitate maritim
ă, mecanismele
guvernamentale
și interguvernamentale în domeniul securit
ă
ții maritime și
propune
un proiect al Strategiei Na
ți
onale de Securitate Maritimă a României.

Resursele de cercetare alese provin, în special, din
ț
ările care au o cultură
marinărească adânc înfiptă în mentalitatea poporului. Palierul de analiză strategică
la nivel interna
țional este bine reprezentat
și anal
izat
de mari gânditori navali
și
geo
strategi de renume. Strategiile maritime de
–
a lungul vremii au fost influen
țate
de elementele geopolitice specifice fiecărui imperiu, coali
ție sau stat și au fost
pregătite în creuzetele din laboratoarele marilor gândito
ri navali precum Mahan,

1

M. Popa, Metodologia cercetării (Note de Curs): 03
–

Elaborarea ipotezelor, accesat de pe
http://www.apio.ro/upload/mc03_ipoteze.pdf
, la data de 01 iulie 2019, pp 1
–
4

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7

Courbet, Spykman, Gor
șkov, și mulți alții.
Am analizat
și comparat lucr
ări
fundamentale privind evolu
ția puterii maritime, necesitatea parcurgerii tuturor
etapelor pentru a accede în sfera for
țelor navale moderne și necesitatea cone
ctării
unitare a elementelor MIDFIELD pentru elaborarea unei strategii de securitate
maritimă în strânsă corelare cu situa
țiile geopolitice existente și interesele politico
–
militare ale fiecărui stat. Există lucrări pertinente privind analiza evoluției și
tendințele în domeniul strategiilor
NATO

și a principalelor state membre. Astfel
de lucrări de specialitate am găsit în toate universitățile de apărare, centrele de
studii strategice, institute de studii strategice sau think
–
thank
–

uri, care au drept
obi
ectiv principal domeniul securită
ții maritime.

Metoda

de cercetare este cea

empiric
ă,

bazându
–
se pe analiza conceptelor
,
strategiilor

și a modelelor geopolitice. Obiectivul este acela de a verifica teoriile iar
prin rezultatul compara
țiilor și a concluziilor reieșite consider ca am contribuit la
îmbogă
țirea domeniului
teoretic al
securită
ții maritime. Alte metode

de cercetare
folosite
s
unt cele
descriptive

și istorice
, (ale izvoarelor istorice, geografice
și ale
rela
țiilor internaționale), explicative (ale teoriilor și factorilor care influențeaz
ă un
anumit ra
ționament, evidențierea caracteristicilor și particularit
ă
ților)
,
analiza
compa
rativă (
influen
ța strategiilor, a gânditorilor, echilibrul de putere,
instrumentele de putere ale statului
)

și predictive (care evidențiaz
ă necesitatea
fundamentării strategiei maritime).

De asemenea, pentru a identifica oportunitatea
planificării unei str
ategii na
ționale de securitate mariti
mă
ți pentru a avea o
proiec
ție corect
ă a elementelor geopolitice
ș
i a instrumentelor de putere ale statului
am
elaborat o analiză SWOT. Această analiză

este utilă atât în procesul de
planificare cât
și etapa implement
ării
și (re)evalu
ării strategiei.
Studiile
compar
ative au plecat de la analiza unor

concepte
și
criterii
atent alese, având ca
fundament geopolitica
, influen
ța gânditorilor, echilibrul de pu
tere,
puterea
maritimă, dar

și
de la
taxonomia

strategiilor de securitate maritimă relevante.

Am structurat teza pe
șase capitole în care am analizat,
dincolo de aspectele
opera
ționale, militare, economice, legale sau juridice, culturale sau tehnologice,
d
imensiunea geopolitică
care
este
puterea

care
guvernează securitatea maritimă
și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8

care

consider că

trebuie tratată cu maximă profunzime.

1.

FUNDAMENTE TEORETICE ALE GEOPOLITICII

Multe dintre conceptele
–
cheie ale geografiei strategice s
–
au dezvoltat în
Europa
continentală, în cadrul alian
țelor statale unde r
ăzboiul din tran
șee era
conflictul predominant. Teoria geografică a lui Mackinder
și gândirea realist
ă a lui
Tucidide, Machiavelli, Morgenthau, Kissinger sau Waltz au fost realizate în
perioade în care Drumu
l Mătăsii
și pasajele trans
–
continentale erau vitale.

Strategia a fost privită în mod tradi
țional ca fiind relația dintre scopul
războiului
și mijloacele de realizare a acestui scop politic. Strategia ofer
ă o teorie a
victoriei care explică modul în care un imperiu, sau stat poate traduce angajarea
mijloacelo
r specifice ac
țiunilor militare în îndeplinirea obiectivelor naționale.

Strategiile
na
ționale
de securitate
maritimă

țin cont elementele puterii navale
mahaniene
, pivotul geografic
și insulele lumii lui Mackinder, teoria ț
ărmurilor lui
Spykman sau noua di
stribu
ție geostrategic
ă a lui Cohen. Pe aceste motive s
–
au
bazat SUA, Marea Britanie, Fran
ț
ă, Italia, Australia (insulele lumii) când
și
–
au
fundamentat o strategie preponderent navală. Polonia, România,
ț
ările din Balcani
au o strategie preponderent terest
ră. Excep
ție de la aceast
ă regulă face Germania,
care au for
țe navale dezvoltate, f
ără a avea preten
ții de putere maritim
ă.
Ț
ările din
interiorul pivotului geografic al lui Mackinder au securitatea na
țional
ă în mâinile
for
țelor terestre. Teoria ț
ărmurilor
a lui Spykman se confirmă aproape în totalitate,
toate
ț
ările având for
țe navale extrem de dezvoltate cum ar fi Marea Britanie,
Fran
ța, Italia, Turcia, India, China, Taiwan și Japonia.

2. AS
P
ECTE MODERNE ALE GEOPOLITICII DIN
PERSPECTIVA ECHILIBRUL DE PUTE
RE

În timp ce echilibrul puterii este probabil cea mai veche
și mai cunoscut
ă
teorie a politicii interna
ționale, ea r
ămâne plină de ambiguită
ți conceptuale și de
concluzii teoretice
și empirice. Nebulozitatea conceptual
ă din jurul acestei teorii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9

porne
ște d
e la conceptul său central, echilibrul comportamental. Ce î
nseamnă cu
exactitate termenul
echilib
rare
? Unii savan
ți vorbesc despre echilibrarea tip soft,
al
ții au ad
ăugat echilibrarea psiho
–
culturală, echilibrarea politico
–
diplomatică
și
echilibrarea strategică, în timp ce al
ții vorbesc despre echilibrarea economic
ă
și
ideologică. Deoarece balan
ța
de
pu
te
re

este o teorie despre securitatea
interna
țional
ă
și preg
ătirile pentru un posibil război, centrate pe capabilită
ți
militare
și politice consider
ăm că echilibrul de putere se referă la
crearea
și
promovarea tuturor formelor existente pe care armata o poat
e avea, pe plan intern
sau sprijinit de alian
țe pentru a descuraja un alt stat
sau alian
ț
ă pentru a
–
și exercita

domina
ția.
Un s
tat
sau o
alian
ț
ă

po
a
t
e

interveni pentru echilibru pentru a preveni
pierderea teritoriului sau păr
ți din acesta

și

a intereselor
vitale din străinătate (căile
de comunicații maritime, coloniile sau alte teritorii considerate de interes strategic
vital).

Neoreali
știi precum Ken Waltz continu
ă să vorbească despre inevitabilitatea
unei puteri echilibrate. Geostrategii precum Colin Gra
y ne avertizează despre
pericolele pe

care echilibrul puterii îl are
,

iar

Halford Mack
inder îndrum
ă

oamenii
de stat să privească înspre

viitor. Dat fiind faptul că geo
strategia este orientată în
mod explicit spre îndeplinirea obiectivelor politice moderne,

descrierile lumii lui
Mackinder au poten
țialul de a fi mai periculoase decât alte teorii mai vechi.
Teoriile lui Mahan
și Spykman îns
ă, pot deveni sursa de inspira
ție pentru
dezvoltarea valen
țelor maritime ale statului român
,

și pentru dezvoltarea Forțel
or
Navale Române în concordan
ț
ă cu realită
țile geopolitice actuale dar și cu
previziunile pentru viitorul apropiat.

3.

STRATEGII MARITIME ÎN CONTEXT GEOPOLITIC.
STUDIU COMPARATIV

Pentru fundamentarea
științific
ă a strategiei de securitate maritimă

am
analiz
a
t

și
compara
t

strategiile maritime ale na
țiunilor care joac
ă un rol
determinant în actualul context de securitate, prin identificarea princ
ipalelor teorii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10

ș
i elemente geo
politice esen
țiale care stau la baza acestora, în actualul context
politico militar d
in NATO/UE
și internațional (cu accent pe identificarea
limitărilor, riscurilor
și ameninț
ărilor

dar
și a oportunit
ă
ților
). Pentru strategia
na
țional
ă de securitate maritimă, stabilirea strategiilor maritime străine în func
ție
de elementele geopolitice, im
portan
ța regiunii în contextul globaliz
ării, a
echilibrului de putere
și a accesului la resurse, analiza comparativ
ă a acestora,
identificarea rezultatelor cu relevan
ț
ă
și folosirea ulterioar
ă a acestora în viitoarea
strategie vor reprezenta elemente funda
mentale în elaborarea acesteia
.

Cadrul de referin
ț
ă pe care l
–
am ales în compara
ția acestor strategii îl
reprezintă geopolitica actuală. Am plasat strategiile de securitate maritimă sub
acelea
și circumstanțe geografice, politice, militare, economice și ale influențelor
gânditorilor polit
ico
–
militari. Pe parcursul acestei analize comparative am
identificat asemănările
și deosebirile între aceste strategii pe care le vom insera în
cadrul proiectului de strategie na
țional
ă de securitate maritimă. Rezultatele cele
mai concludente din analiză
le voi eviden
ția mai mult prin citate din izvoare sau
surse decât prin analize individuale.

Motiva
ția alegerii strategiilor de securitate ale SUA, Rusia, China, India și
UE este acela că acestea sunt unele din cele mai moderne, apar
țin unor state cu
tradi
ț
ii în puterea maritimă, unele strategii sunt într
–
un total antagonism cu altele
și, nu în ultimul rând aceste națiuni se afl
ă pozi
ționate geografic în regiuni cu
riscuri
și ameninț
ări la adresa securită
ții naționale. Un alt motiv este acela c
ă aceste
ț
ări

se află în situa
ția de a re
–
echilibra puterea regională în beneficiu propriu.

De asemenea, motiva
ția alegerii acestor strategii este aceea c
ă, într
–
un fel
sau altul, acestea se raportează de fapt unele la altele. Această rela
ție de
interdependen
ț
ă va tre
bui să se regăsească
și în SNSM, care și ea la rândul ei se
află într
–
un cadru de intercondi
ționare cu cea a NATO, UE și SUA. Elementele
constituente principale comune acestor strategii de securitate maritimă uneori
complică peisajul geopolitic la un momen
t dat, corectează echilibre de putere
instabile, se contrazic între ele sau, mai grav, cu jurispruden
ța internațional
ă
și, nu

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11

în ultimul rând promovează ideea stabilită
ții, a creșterii nivelului de încredere
reciprocă sau eviden
țiaz
ă rolul cooperării inter
na
ționale.

În timp ce aceste strategii produc stabilitate, prosperitate economică,
siguran
ța cet
ă
țeanului, un mediu mai ecologic, România trebuie s
ă găsească
resursele necesare promovării unei strategii de securitate maritimă
și mai mult de
atât, să acorde

o însemnătate mult mai crescută riscurilor
și ameninț
ărilor care se
pot dezvolta în Marea Neagră. Această strategie de securitate maritimă trebuie să
nu se limiteze la o simplă declara
ție de intenții, ci trebuie s
ă fie o proclama
ție
revolu
ționar
ă a intere
selor României la M. Neagră, un impuls generator de cre
ștere
economică
și un promotor al afirm
ării României ca na
țiune care promoveaz
ă
securitatea la nivel global, alături de alia
ții s
ăi euro
–
atlantici.

Rezultatul
studiu
lui

comparativ

este

atât original cât și folositor atât pentru
comunitatea sistemului de securitate na
țional
ă cât
și pentru ofițerii de marin
ă.
Din
cercetare, observații și experiența proprie am observat diferențe majore privind
elementele geostrategice care au stat la baza
strategiilor de securitate maritime ale
statelor sau organiza
țiilor care joac
ă un rol
activ în securitatea mondială.
Marii
gânditori, de
și pari învechiți, înc
ă găsesc resurse pentru a
–
și menține operele
aproape de adevărul epocii moderne în care trăim.

4.

AN
ALIZA PERSPECTIVELOR
ȘCOLILOR DE
SECURITATE. CĂI
ȘI MIJLOACE PENTRU
ÎNDEPLINIREA SCOPULUI STRATEGIEI NA
ȚIONALE
DE SECURITATE MARITIMĂ

Într
–
o anumită măsură fiecare stat din sistemul interna
țional are o strategie
de securitate na
țional
ă sprijinită de alte s
trategii secvențiale, pe diferite domenii.
Aceste strategii sunt destinate să ghideze statul, pe măsură ce trece prin labirintul
provocărilor cu care se confruntă în secolul XXI. Strategia ar putea reprezenta
strategia generală a statului sau ar putea fi o

strategie na
țional
ă în materie de
securitate pentru o anumită problemă. Elaborarea unei strategii este o artă dar
și o

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12

ș
tiin
ț
ă deopotrivă
,

deoarece

particularită
țile geografice, istorice și geopolitice
afectează în mod determinant strategia maritimă a
unui stat
și, în mod particular
,

a
României. Uneori aceste strategii func
ționeaz
ă
și, uneori, nu. Unele sunt eficiente
iar altele sunt mai pu
țin.

România poate crea cea mai eficientă str
ategie de securitate maritimă

ca
instrument de importan
ț
ă strategică,

cu relevan
ț
ă politică, economică,
juridică
,
militară
, financiară

și de mediu. Aceast
ă strategie trebuie

să joace un rol
determinant în promovarea intereselor noastre maritimo
–

fluviale,
ținând cont atât
de caracteristicile geopolitice
și de securitate
a r
egională
, cât
și de statutul ț
ării
noastre de membru NATO
și UE.
Ipotezele de lucru pe care le
–
am luat în
considerare se bazează pe locul fundamental pe care geopolitica îl joacă în cadrul
securită
ții maritime, pe fondul existenței unor tensiuni și crize î
n Marea Neagră
și
pe anticiparea că vulnerabilită
țile, riscurile și ameninț
ările existente pot aduce
prejudicii ale securită
ții naționale și ale cet
ă
țeanului. Principala ipotez
ă se bazează
pe descoperirea faptului că eviden
țierea triunghiului securit
ă
ții m
aritime se bazează
pe
factorul geopolitic

în rela
ție cu
instrumentele de putere

ale statului
și cu
beneficiile socio
–
economice

aduse de strategie. O altă ipoteză de cercetare este
aceea de a găsi un răspuns la întrebarea referitoare la necesitatea strategi
ei de
securitate maritimă:
Este strategia de securitate maritimă a României necesară,
și
dacă da, de ce? Care sunt principalii actori na
ționali, regionali sau internaționali
și care sunt beneficiile pe
strategia

le aduc
e

cetă
țeanului român?

De asemenea, am

evaluat două variabile:
abordarea geopolitică

fa
ț
ă de
securitatea maritimă

(pentru care sunt definite două categorii: abordare tacită
versus o abordare explicită)
și m
ăsura în care
considerentele geopolitice sus
țin
obiectivele politicii
(pentru care sunt
definite două categorii: o influen
ț
ă directă
versus una indirectă). Prezen
ța unei leg
ături explicite între securitatea maritimă
și
geopolitică este măsurată prin apari
ția unor repere f
ără echivoc a conceptului de
geopolitică
și prin certitudinea c
ă geograf
ia influen
țeaz
ă securitatea maritimă.
Influen
ța direct
ă a factorilor geopolitici asupra obiectivelor de securitate maritimă
este măsurată prin apari
ția unor riscuri la adresa intereselor geopolitice în domeniul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13

maritim
și la anumite poziții geografice
,

atunci când se referă la obiectivele de
securitate maritimă.

Considerăm că o strategie de securitate maritimă trebuie să adopte o
abordare interdisciplinară, bazându
–
se pe instrumentele clasice de putere ale
statului, integrate cu perspective legale, inf
orma
ționale și academice. Rezultatul
ob
ținut asigur
ă un cadru coerent
și modern de analiz
ă pentru a evalua problemele
strategice complexe
și a formula strategia de securitate maritim
ă.

Pe parcursul demersului nostru
științific de a demonstra importanța
in
strumentelor de putere ale statului
și pentru o evaluare comprehensiv
ă a rolului
fiecărui element în securitatea maritimă a României,
am

analiza
t

toate elementele
componente ale MIDFIELD.

Resursele umane, financiare, for
țele și mijloacele avute la dispozi
ț
ie,
comunica
țiile și computerizarea, reprezint
ă doar câteva din principalele mijloace
necesare îndeplinirii scopului
și obiectivelor strategiei de securitate maritim
ă. Fără
acestea implementarea reală a strategiei nu poate fi realizată, aceasta rămânând o

simplă bună inten
ție neconcretizat
ă. Guvernarea coerentă, cu un mecanism de
autoevaluare periodică
și consolidat
ă legal reprezintă cheia succesului pentru o
strategie de securitate maritimă care să producă beneficii durabile
ț
ării.

Considerăm că este nec
esar să cream speciali
ști în fiecare sector din
domeniul maritim
și s
ă
–
i strângem într
–
un grup de think
–
tank pentru a identifica
ac
țiunile viitoare de urmat în vederea adapt
ării rapide la noile riscuri sau
amenin
ț
ări.

5.

PROCESUL DE PLANIFICARE A STRATEGIEI

DE
SECURITATE MARITIMĂ, CHEIA CĂTRE SUCCESUL
IMPLEMENTĂRII

România
trebui
e

să joace un rol mult mai activ în consolidarea imaginii UE
la M. Neagră prin crearea unei platforme
,

care să pună la masa negocierilor toate
guvernele
și ministerele interesate în menținerea

unui climat de securitate,

pentru

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14

a
–
și crește puterea maritim
ă relativă în vederea protejării intereselor din domeniile
DIME proprii. PSAC, în acest moment prezintă
anumite sensibilită
ți, cu decidenți
politici
șov
ăitori (atât cei na
ționali cât și cei ai Uniunii Europene), incapabili de a
lua o decizie cu privire la ac
țiunile Rusiei din M. Neagr
ă, cu migra
ția ilegal
ă din
M. Mediterană
și M. Neagr
ă
și cu protejarea inte
reselor economice ale fiecărei
ț
ări.

Considerăm că, în viitoarea Strategie Na
țional
ă

de Apărare
, dimensiunea
geopolitică maritimă
și a Dun
ării trebuie să reprezinte o pozi
ție central
ă, ea
influen
țând într
–
o mare măsură toate celelalte dimensiuni existente
în momentul de
fa
ț
ă: de apărare, de ordine publică, de informa
ții, economic
ă
și energetic
ă
, etc.
2

Strategia
de securitate maritimă se bazează pe interac
țiune, atât
pe
cea
internă
,

între ministere
și organizații naționale
,

cât
și pe cea extern
ă, interna
țion
ală
(între organiza
ții, guve
rne sau state). Guvernul
și CSA
T, în calitate de lideri, au
obliga
ția s
ă folosească toate instrumentele de putere ale statului astfel încât să
poată anticipa dinamica interac
țiun
ilor într
–
un anumit context geo
politic. Un
adversa
r care folose
ște strategii asimetrice poate fi greu de analizat și decriptat.
Această situa
ție îns
ă, poate duce la cre
șterea în complexitate a strategiei, fapt care
intră în contradic
ției cu îns
ă
și esența acesteia, simplitatea.

În domeniul maritim din Rom
ânia, o mare varie
tate de activită
ți sunt
inter
conectate, într
–
o anumită măsură, toate având un impact asupra dezvoltării
durabile a
ț
ării, asupra prosperită
ții cet
ă
țeanului și societ
ă
ții românești, prin
contribu
ția acestora la stabilitatea social
ă, econom
ică
și politic
ă, la cre
șterea
siguran
ței și securit
ă
ții de pe toate palierele, intensificarea relațiilor diplomatice și
de cooperare interguvernamentală, promovarea dezvoltării tehnologice din toate
sectoarele domeniului maritim
și, nu în ultimul rând, res
pectarea, consolidarea
și
aplicarea legilor. Gestionarea tuturor aspectelor din domeniul securită
ții maritime
este un domeniu complex, care nu se limitează doar la câteva ministere sau
organiza
ții.

2

Administra
ția Prezidențial
ă,

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru Perioada
2015
‐
2019
‐

O Românie puternică în Europa și în lume
, accesat de pe
http://www.presidency.ro/files
/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf
, la data
de 22 decembrie 2018

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15

Această strategie

este rezultatul corelărilor pe multiple planuri ale
ministerelor contribuitoare la domeniul maritim, organiza
țiile guvernamentale și
nonguvernamentale, grupurile de reflec
ție, consiliile interministeriale permanente,
Consiliul Legislativ, CSAT, Consiliul
Economic și Social
și sectorul privat.
Ea

trebuie planificată, concepută
și implementat
ă cu strategii în domeniile economic,
juridic, militar,
al
afacerilor interne
, educa
ției și dezvolt
ării.

UNCLOS III este principalul cadru juridic interna
țional pentru z
onele
maritime
și fluviale. Drepturile și obligațiile pe care convenția le atribuie statelor
de coastă asupra unor zone diferite aflate în largul coastelor lor sau ape interioare,
precum
și regulile și principiile care reglementeaz
ă utilizarea zonelor dinc
olo de
jurisdic
ția statului reprezint
ă
borna 0

pentru orice efort, na
țional sau internațional,
destinat să răspundă provocărilor securită
ții maritime. În acest context,
nenumăratele diferende
și procese internaționale în domeniul securit
ă
ții maritime
(în c
ontradictoriu cu UNCLOS) se bazează pe acceptarea importan
ței m
ărilor
și
oceanelor lumii pentru bunăstarea
și prosperitatea cet
ă
țeanului care depinde de
acestea.

6. STRATEGIA NA
ȚIONAL
Ă DE SECURITATE
MARITIMĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL GEOPOLITIC
ACTUAL DIN
REGIUNEA MĂRII NEGRE. PROIECT

Scopul securită
ții maritime a României este acela de a proteja interesele
maritime na
ționale, folosind toate instrumentele de putere ale statului, independent
sau în context aliat, în ZEE sau acolo unde angajamentele solicită
prezen
ța noastr
ă,
atunci când situa
ția o impune
, în vederea asigurării securită
ții cet
ă
țeanului român
.

Dimensiunea securită
ții maritime presupune un spectru larg de interese ale
României la mare
și fluviu, concretizându
–
se în următoarele
obiective
:

1)

Proteja
rea suveranită
ții și integrit
ă
ții teritoriale a României împotriva
amenin
ț
ărilor din mediul maritim;

2)

Modernizarea, dezvoltarea
și înnoirea capacit
ăților de apărare ale

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16

For
țelor Navale Române

și G
ărzii de Coastă
;

3)

Promovarea libertă
ții și securit
ă
ții
naviga
ției, a siguranței și securit
ă
ții
cetă
țenilor, a transportului maritim, a pescuitului, a comerțului, a
aprovizionării cu energie, a bunurilor
și a resurselor în domeniul
maritim;

4)

Men
ținerea p
ăcii, stabilită
ții și securit
ă
ții în Marea Neagr
ă, în
vecin
ătatea maritimă
și în alte zone de interes maritim;

5)

Respectarea legisla
ției naționale și a dreptului internațional în zonele
maritime aflate sub suveranitatea
și jurisdicția noastr
ă
și respectarea
normelor interna
ționale privind marea liber
ă, în conformita
te cu
angajamentele interna
ționale;

6)

Îmbunătă
țirea competitivit
ă
ții la nivel mondial a transportului
maritim
și fluvial;

7)

Asigurarea căutării
și salv
ării, a siguran
ței cet
ă
țeanului și a securit
ă
ții
maritime;

8)

Îmbunătă
țirea protecției mediului marin, a coaste
i, a Deltei Dunării
și
a fluviului Dunărea;

9)

Crearea condi
țiilor pentru dezvoltarea economiei maritime și fluviale
bazate pe standarde de calitate ridicată, recunoscute la nivel european
și internațional;

10)

Gestionarea
și dezvoltarea durabil
ă a mediului marin

și a
resurselor naturale ale Mării Negre, Deltei
și a fluviului Dun
ărea;

11)

Cre
șterea importanței porturilor românești de la mare și fluviu,
a infrastructurii maritime
și portuare, inclusiv a instalațiilor offshore,
a conductelor de petrol
și gaz,
a
conducte
lor
și cablurilor submarine,
precum
și a infrastructurilor critice situate de
–
a lungul coastei.

Aceste
obiective

multiple se intersectează cu anumite riscuri
și ameninț
ări la
adresa securită
ții maritime, care au o natur
ă transversală sau cresc într
–
o asem
enea
măsură încât depă
șesc capacit
ă
țile sau responsabilit
ă
țile unui singur actor. Când se
întâmplă acest lucru, principiul unită
ții de acțiune, care ocup
ă o pozi
ție central
ă în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17

cadrul sistemului de securitate na
țional
ă
și, prin extensie, în politica de sec
uritate
maritimă, necesită coordonarea diferitelor păr
ți și, în consecinț
ă, a structurilor care
facilitează

această coordonare. În plus, reafirmăm

că dimensiunea globală a
securită
ții maritime este prezent
ă în eforturile interna
ționale în acest domeniu; ia
r
coordonarea internă este, prin urmare, esen
țial
ă pentru definirea pozi
ției naționale
a României în forumuri dedicate bunei guvernări a mărilor
și oceanelor.

Interesele maritime
și fluviale ale României sunt nu
meroase
și sunt o
consecin
ț
ă a

pozi
ției geo
strategice a
ț
ării
și are ca principal sprijin, instrumentele
de putere ale statului. Interesele noastre maritime se oglindesc în interesele euro
–
atlantice
și rep
rezintă ac
țiunea ferm
ă a României

pentru a respecta siguran
ța și
bunăstarea cetă
țeanului și pe
ntru a transforma această regiune într
–
un spa
țiu
conectat la valorile
și principiile democratice.

CONCLUZII

Analizele efectuate ne
–
au condus către formularea unui
decalog
geopolitic, a
cărui elemente principale trebuie să constituie pilonii de bază ai pro
cesului de
fundamentare a Strategiei de Securitate Maritimă a României. Mai mult,
considerăm că elementele decalogului geopolitic pe care îl propunem influen
țeaz
ă
însă
și
interesele maritime
și fluviale ale

statului român,
iar
strategia
na
țional
ă de
securit
ate maritimă nu este nimic

altceva decât un mecanism de putere a
l

statului
român.

Geografia este un aspect vital care poate ajuta, dar
și poate complica
securitatea maritimă, în func
ție de caracteristicile geografice ale națiunii, de mediul
geostrategic p
redominant,
și de evoluția politic
ă la un moment dat. România este
un stat cu o ieșire la mare de 225 km, pe teritoriul căreia curge fluviul Dunărea
parcurgând teritoriul țării pe o lungime de 1075 de km din care 354 exclusiv în
România
și cu o zon
ă econom
ică exclusivă de 25.000 km
2
.

Pozi
ția
.

Primul element

al decalogului geopolitic este dat de pozi
ția
geografică
și importanța strategic
ă deosebită a Dunării
și M
ării Negre atât pentru
statele riverane, cât
și pentru marii actori maritimi: SUA, Federația Rus
ă, China pe

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18

de o parte, dar
și NATO și UE, pe de alt
ă

parte.

Al doilea element

este dat de procesul de regionalizare a Mării Negre. Este
Marea Neagră o regiune în adevăratul sens al acestui concept sau este doar un
construct teoretic cu prea pu
ține argumente practice?

Al treilea element

este dat de calitatea de
grani
ț
ă euro
–
atlantică

pe care o are
Marea Neagră
și într
–
o oarecare măsură
și fluviul Dun
ărea. Dacă dăm crezare celor
care compară axa geopolitică Marea Baltică
–

Marea Neagră cu un nou
zid al
Berlinului
, atunci Marea Neagră poat
e fi văzută ca pe o
cărămidă

a acestui zid.

Al patrulea element

este dat de existen
ța Federației Ruse ca stat riveran
Mării Negre
și de comportamentul acesteia de actor impredictibil și irațional în
această regiune.

Al cincilea element

este dat de multit
udinea de conflicte înghe
țate care au
proliferat în regiunea Mării Negre, în special în fostul spa
țiu sovietic. Una din
consecin
țele principale ale acestui fenomen a constat în demararea unui proces de
militarizarea accentuată a acestei regiuni cu consecin
ț
e extrem de grave pentru
securitatea regională.

Al
șaselea element

este dat de statutul juridic de
ape interna
ționale cu statut
special

pe care îl are Marea Neagră, precum
și de regimul juridic al Dun
ării.
Conven
ția de la Montreux interzice p
ătrunderea
ș
i sta
ționarea în Marea Neagr
ă a
navelor de război apar
ținând unor state neriverane pentru o perioada mai mare de
21 de zile punând bazele unui status quo incert
.

Al
șaptelea element

este dat de accesul la cercetarea mediului marin
și
exploatarea resurselor

energetice descoperite în bazinul Mării Negre.

Al optulea element

este dat de divergen
ța intereselor și inconsecvența
op
țiunilor politice ale actorilor riverani.

Al nouălea element

este dat de divergen
ța intereselor și inconsistența
politicilor marilor
actori neriverani fa
ț
ă de problematica regiunii Mării Negre
(SUA, China, UE
și chiar NATO).

Al zecelea element

este dat de ineficien
ța și ineficacitatea unor mecanisme
de cooperare regională.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19

Strategiile analizate au păr
ți comune sau total diferite. Fie
că sunt un set de
practici sau concepte fundamentate politico
–
militar, aceste strategii sunt multi
–
dimensionale, cu niveluri DIME suprapuse sau între
țesute, în interiorul c
ărora
ac
ționeaz
ă vectori
și actori statali/organizaționali care conduc activit
ă
ți i
legale.

Strategiile de Securitate Maritimă se cristalizează în momentul în care
contextul maritim global trece printr
–
o transformare profundă, determinată de
schimbările geopoliticii globale
și de apariția unei ordini globale multipolar
ă.
Apariția de noi p
uteri emergente, interdependen
ța economic
ă crescândă
și
deplasarea pivotului geostrategic către Asia asigură un context de securitate
maritimă radical diferit față de cel din timpul sau după epoca războiului rece.
Având în vedere intensitatea tot mai mare
a schimbului economic, puterea
maritimă, mai mult ca oricând, se concentrează pe asigurarea fluxurilor globale
critice
și a infrastructurilor pe care le mențin.

Considerăm că, î
n ceea ce prive
ște
securitatea na
țional
ă
, Guvernul
României trebuie să schimbe

cadrul legislativ existent pentru a pregăti
instrumentele de putere ale statului
și cadrul legislativ în strâns
ă corelare cu
evolu
ția geopolitic
ă
și evolu
ția riscurilor
și ameninț
ărilor din domeniul maritim,
dar
și s
ă consolideze credibilitatea în cadrul
euro
–
atlantic sau cu principalul
partener strategic, transatlantic.

Încheiem astfel cu concluzia că această teză și
–
a atins scopul, obiectivele și a
testat ipotezele de lucru prin argumente

fundamentate științific, fiind

necesară
continuarea cercetării pen
tru a
consolida

acest studiu comparativ
și pentru a
–
l
implementa în
Strategia
de
Securitate

Na
țional
ă

Maritimă

a României din prismă
euro
–
atlantică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.

Administrația Prezidențială,
Strategia Națională De Apărare A Țării Pentru Perioada

2015
–

2019. O Românie puternică în Europa și în lume,

Bucure
ști, 2015, accesat de pe
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf

2.

Legea nr. 51/1991 privind securitatea na
țional
ă a României,

republicată în 2014,
ht
tp://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_51_1991_securitatea_nationala_romaniei_repub
licat
a.php

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20

3.

Parlamentul României,
Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării,

https://lege5.ro/Gratuit/gu3dinby/legea
–
nr
–
473
–
2004
–
privind
–
planificarea
–
apararii

4.

Parlam
entul României,
Legea nr. 63/2000 pentru aprobarea

Ordonan
ței Guvernului nr.
52/1998 privind planificarea apărării na
ționale a României,

accesat de pe
https://lege5.ro/Gratuit/gi3dmnrx/legea
–
nr
–
63
–
2000
–
pentru
–
aprobarea
–
ordonantei
–
guvernului
–
nr
–
52
–
1998
–
priv
ind
–
planificarea
–
apararii
–
nationale
–
a
–
romaniei

5.

Parlamentul României,

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru Perioada 2015
–

2019. O Românie puternică în Europa și în lume.

Hotărârea nr. 33/2015

a Parlamentului
României,
Monitorul

Of
icial nr.

450/201
5
,

http://www.presidency.ro/files/userfiles/

Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf

6.

Parlamentul României
,
Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării

și înlocuit
ă cu
Legea 203/2015
,
https://lege5.ro/Gratuit/gu3dinby/legea
–
nr
–
473
–
2004
–
privind
–
planificarea
–
apararii

7.

Parlamentul României,
Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării
, Monitorul
Oficial, http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_203_2
015_planificarea_apararii.php

8.

Guvernul României
, Strategia Militară a României
, M
onitorul
O
ficial nr.
191
,

din 4 mai
2000
.

9.

F.N.
–
1
–

Doctrina For
țelor Navale
, Bucure
ști, 2019
.

10.

Guvernul României
, Carta Albă a Apărării,

Bucure
ști
,

2017,
https://www.mapn.ro/

informatii_generale/documente/carta_alba.pdf.

11.

America’s Navy,
Strategic Documents,

http://www.navy.mil/StrategicDocs.asp
.

12.

Department of Defense,
NDAA A
–
P The Asia
–
Pacific Maritime Security Strategy:
Achieving U.S. National Security Objectives in a Changin
g Environment
,
https://www.defense.gov/Portals/1/Documents/pubs/NDAA%20AP_Maritime_SecuritY
_Strategy
–
08142015
–
1300
–
FINALFORM
AT.PDF

13.

Department of the Navy, USCG,

Maritime Security Cooperation Policy Of The United
States Of America: An Integrated Navy
–

Marine Corps
–

Coast Gurad Approach,

January 2013,
https://www.marines.mil/Portals/59/Publications/Maritime%20Secu
rity%20Coopera
tion
%20Policy.pdf

14.

Crăciun Ioan, puncul.ro:
Securitatea devine o chestiune de responsabilitate nu doar a
militarilor, ci și a sectorului civil
,
https://www.punctul.ro/comandor
–
ioan
–
craciun
–
securitatea
–
devine
–
o
–
chestiune
–
de
–
responsabilitate
–
nu
–
doar
–
a
–
militarilor
–
ci
–
si
–
a
–
sectorului
–
civil/

15.

Crăciun Ioan,
”
The problem of securitization in international
relations
–

a constructivist
approach”
,

The International Scientific Conference, Strategies XXI
, Bucharest
,

November 22
–
23, 2012,
https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/31033589/conference_

2012.pdf?AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1559
331584&
Signature=kEaHtrPWV4bPZbI7TrgEyBU4tnQ%3D&response
–
content
–
disposition=inline%

3B%20filename%3DIS_STATE_STILL_THE_MAIN_ACTOR_IN_SECURIT.pdf#pag
e=189

16.

Brzezinski
, Z.
,
The Grand Chessboard: American Primacy and its Geostrategic
Imperatives
,

Basic Books
,

1998
,

http://www.takeover
world.info/Grand_Chessboard.pdf.

17.

Bull, H.
The Anarchical Society. A s
tudy of Order in World Politics,

Ed.
, Palgrave
Publishers Ltd.
,

New York
,
2002.

18.

Bureau, P. I.
,

Act East Policy
,

http://pib.nic.in/newsite/PrintRelease.aspx?rel
id=133837

19.

Buzan Barry
,

Ole Waever, citând pe Held, David, Anthony McGrew, David Goldblatt,
and Jonathan Perraton
,

Global Transformation: Politics, Economics and Culture,
Cambridge: Polity Press, Regions and Powers
,

1999

20.

Buzan Barry, Ole Wæver, Jaap de Wild
e,
Security. A new Framework for analysis,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21

Lynne Rienner Publishers,
Coloradohttps://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=j4BGr
–
Elsp8C&oi=fnd&pg=PR7&ots=bOqfrW5u39&sig=8a0Xh4ViIMy7ItkgvuahY713daw&
redir_esc=y#v=onepage&q&f=false

21.

Buzan G Barry, O. W.,
Regions
and Powers: The Structure

of International Security
,

Cambridge University Press
,

Cambridge,
2003
.

22.

Carr, E.
,

Criza celor douăzeci de ani (1919
–
1939): O introducere in studiul rela
țiilor
interna
ționale.

Collegium Polirom
,

Ia
și
,
2011.

23.

Clausewitz, C. V.
,

On Wa
r
,

Princeton University Press
,

New Jersey, 1989
.

24.

Cohen, Saul
,

”
Great powers, shatterbelts, gateways, geostrategic regions”
,

i
nterviu,

https://exploringgeopolitics.org/interview_cohen_saul_great_powers_shatterbelts_gatew
ays_geostrategic_regions_derwent_whit
tlesey/

25.

Cohen, S. B.
,

Geography and politics in a world divided
,
Random House,

Michigan
,

1963.

26.

Cohen, S. B.
,

Pluralism and Political Geography. People, Teritory and State
,

Routledge
Library Edition
,

2015.

27.

Colin
,

Powell,
Tribune
.
US looks to its allies for
stability in Asia and the Pacific
,

http://
www.nytimes.com: http://www.nytimes.com/2001/01/27/opinion/us
–
looks
–
to
–
its
–
allies
–
for
–
stability
–
in
–
asia
–
and
–
the
–
pacific.html, 2001, January 27.

28.

Corbett, J. S
.,

Principles of Maritime Strat
egy
,
Mineola, Dover
Publications Inc.
,

New
York,

2004.

29.

European Commision,
European U
nion Maritime Security Strategy

–

Responding
Together To Global Challenges
–

A guide for stakeholders
,
https://ec.europa.eu/maritimeaffairs/sites/ maritimeaffairs/files/leaflet
–
european
–
union
–
maritime
–
security
–
strategy_en.pdf
.

30.

European Union,
Maritime Security Strategy,

http://register.consilium.
europa.eu/doc/srv?l
=

EN&f=ST%2011205%202014%20INIT.

31.

Friedman, J. M.
,

”
5 Maps That Explain China's Strategy”
,

Forbes Magazine
,
February
25, 2016
.

32.

Frie
dman,

Lawrence
,

Strategy: A History,
New York, Oxford University Press, 2013
.

33.

Gorshkov, S.
The Sea Power of the State
,
2016,

Official Translation, CIA.

34.

Gray, C. S.
,

”
Explorations in Strategy”
,

Contributions in Military Studies
, no 164
,

Greenwood Press
,
Wes
tport, Connecticut
,
1996.

35.

Halford J. Mackinder, S.
,

Democratic Ideals and Reality. A study in the Politics and
Reconstruction
,

National Defence University Press
,

Washington
,
1942.

36.

Hart

B.H.
,

Liddell
,

Strategy
,

Second Revised Edition
,

Faber & Faber Ltd.,

London,

1967
.

37.

Hattendorf John B., D. P.
The Evolution of the U.S. Navy’s Maritime Strategy, 1977
–
1986
,

Ed. N. W. Press, 2004
.

38.

Mackinder, H. J.
,

Democratic Ideals and Reality. A Study in the Politics of the
Reconstruction by the Right Honorable Sir Halford
J. Mackinder
,

National Defence
University Press
,

Washington,
1942.

39.

Mackinder, H
.
J
.
,
”The regions o the world”
, volumul
Britain and the British Seas,

William Heinemann,

London, 1902,
https://archive.org/details/britainbritishse00mackuoft/page/12
.

40.

Mackinder, H. J.
,

Democratic Ideals and Reality
,
Faber & Faber,
Londra,
2014.

41.

Mahan, A.,

The Atlantic Monthly Archives, The United States Looking Outward
,
http://www.unz.org/Pub/AtlanticMonthly
–
1890dec
–
00816

42.

Mahan, A. T.
,

The interest

of America in sea power, present and future.

Little, Brown
and company
,

Boston,
1898.

43.

Mahan, A. T.
,

The problem of Asia and its eff
ect upon international policies,

Little,
Brown and Company
,

Boston
,
1900.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22

44.

Mahan, A
.

T
.
,
The Influence of Sea Power upon Hist
ory, 1660
–
1783
,

Dover Publications
INC., New York, 1987
.

45.

Mahan, C. A.
,

Naval Strategy Compared and Contrasted With the Principles and
Practice of Military Operations on Land
,

Little, Brown
,

Boston,
1911.

46.

Mao Tse
–
tung,
On Protracted War
,

https://www.marxis
ts.org/reference/archive/

mao/selected
–
works/volume
–
2/mswv2_09.htm

47.

Spykman

N. J.
,
The Geography of the Peace
,
Edited by Helen R. Nicholl, Harcourt,
Brace & Co., New York, 1969.

48.

Spykman, N. J.
,

America's Strategy in World Politics: The United States

and the Balance
of Power
,

Routledge, Taylor and Francis Group
,

New York,
2007.

49.

Strabo
,

The Geography of Strabo

(Vol. 1)
,

Ed. & H. L. Jones, Trans.
,

Harvard University
Press
,
1917.

50.

Sun Tzu,
The Art of War
, The Project Gutenberg eBook, Translator: Lionel Gi
les, May
1994, https://holybooks
–
lichtenbergpress.netdna
–
ssl.com/wp
–
content/uploads/The
–
Art
–
of
–
War
–
by
–
Sun
–
Tzu.pdf

51.

Thucydides
,

The landmark Thucydides, a comprehensive guide to the peloponesian war
,

Ed. R. B. Strassler
,

New York, Touchstone,

Rockefeller Cen
tre
,
1998.

52.

Tiezzi, S.
,

The Diplomat.

Preluat de
pe Is China Ready to Solve One of Its Maritime
Disputes?
,

7

noiembrie
2015, https://thediplomat.com/2015/11/is
–
china
–
ready
–
to
–
solve
–
one
–
of
–
its
–
maritime
–
disputes

53.

Til, G.
,
Seapower, Theory and Practice
,

Frank

Cass& Co.
,

Essex
.

54.

UN General Assembly,
Oceans and the law of the sea : report of the Secretary
–
General,

10 March 2008, https://www.refworld.org/docid/48da24e72.html

55.

US Nava
l War College,
Russia Maritime Studies Institute
, 2017
,

http://dnnlgwick.blob.core.windows.net/portals/0/RMSI_RusNavyFundamentalsENG_FI
NAL%20(1).pdf?sr=b&si=DNNFileManagerPolicy&sig=i110Z1rxZVzKbB%2BdHJ1C
ZuTxvwL3N7W34%2FLpksgT1Bs%3D

56.

Vego, M.
,

Naval Classical Thinkers And Operational Art
,

Naval War College, New
port,
Rhode Island, SUA
,

2009.

57.

Vego, M.
,

Naval Policy and History. Maritime Strategy and Sea Control: Theory and
Practice
,
Routledge
,

New York,
2016.

58.

Waltz, K.
N.,
”Structural Realism after the Cold War”
,
International Security

nr. 25/1
,

2017,

http://www.co
lumbia.edu/itc/sipa/U6800/readings
–
sm/Waltz_

Structural%

20Realism.pdf

59.

Waltz, K.N.
,

Theory of International Politics
,

S. I. Columbia University, Ed.
,

Long
Grove, Waveland Press
, Boston, 1979
.

60.

http://cimsec.org/

61.

http://csa
t.presidency.ro/
.

62.

http://ec.europa.eu/environment/water/water
–
framework/index_en.html
,

63.

http://en.kremlin.ru/

64.

http://english.gov.cn

65.

htt
p://unctad.org/

66.

http://www.china.org.cn

67.

http://www.danubecommission.org/dc/en/

68.

http://www.dtic.mil/

69.

http://www.eunavfor/

70.

http://www.fmprc.gov.cn/

71.

http://www.interreg
–
danube.eu/approved
–
projects/grendel

72.

http://www.milestondocuments.com/

73.

http://www.mod.uk

74.

http://www.N.A.T.O..int/

75.

http://www.unece.org/trans/main/sc3/sc3res.html

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23

76.

https://ec.europa.eu/

77.

https://eur
–
lex.europa.eu/home
page.html

78.

https://europa.eu/european
–
union/index_ro

79.

https://frontex.europa.eu/

80.

https://money.cnn.com/

81.

https://thed
iplomat.com/

82.

https://www.agerpres.ro/

83.

https://www.cesni.eu/en/documents/

84.

https://www.cia.gov

85.

https://www.foi.se/

86.

https://www.forbes.com/

87.

https://www.gov.uk/

88.

https://www.iiss.org/

89.

https://www.indiannavy.nic.in/

90.

https://www.janes.com/

91.

https://www.mae.ro/

92.

https://www.mapn.ro/

93.

https://www.marines.mil/

94.

https://www.politiadefrontiera.ro/

95.

https://www.researchgate.net/

96.

https://www.telegraph.co.uk/

97.

www.indiadefence.com/

98.

http://www.dexx.ro/

99.

http://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng