Studiu Comparativ Intre Doua Produse Turistice

LUCRARE DE DISERTAȚIE

STUDIU COMPARATIV ÎNTRE DOUĂ PRODUSE TURISTICE

TIP STAȚIUNE

INTRODUCERE

Lucrarea de disertație cu titlul Studiu comparativ între două produse turistice tip stațiune a fost elaborată cu scopul de a evidenția importanța mixului de promovare în mixul de marketing al unui produs turistic. Lucrarea este structurată pe patru capitole, primele două fiind de cercetare fundamentală, iar ultimile două de cercetare aplicativă.

În primul capitol – Produsul turistic. Importanța personalului, clientilor și calității în activitatea promoțională, am realizat abordări conceptuale definind produsul turistic, caracteristicile și clasificarea produselor turistice, precum și importanța personalului, a clienților și a calității serviciilor în activitatea promoțională. În același timp, am exemplificat importanța cunoașterii comportamentului consumatorului de servicii turistice.

Al doilea capitol – Marketingul produselor turistice, prezintă conceptul și caracteristicile marketingului turistic precum și piața turistică. De asemenea este analizată politica de marketing a produselor turistice și importanța cunoașterii comportamentului consumatorilor de produse turistice.

La capitolul al treilea – Produsulele turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov , prezintă cele două produse turistice precum și factorii determinanți ai activității lor. În finalul capitolului este abordată analiza SWOT a acestor produse turistice cu punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările existente față de cele două produse turistice.

În capitolul patru – Studiu comparativ între produsele turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov, abordează piața turistică a acestor produse turistice și a argumentelor care justifică și susțin menținerea lor pe piață analizând totodată administrarea produselor turistice respective precum și politica lor de marketing.

În finalul lucrării de disertanție am prezentat câteva concluzii privind modul de promovare a unui produs turistic tip stațiune pentru menținerea lui pe piața românească și internațională în topul stațiunilor fruntașe.

Capitolul 1

Produsul turistic

1.1. Produsul turistic – definire, caracteristici și clasificare

Conceptul de ,,mix de marketing’’ a fost introdus în anul 1964 de americanul Neil Borden și semnifică dozarea și manipularea coerentă și unitară a celor patru elemente variabile (produs, preț, distribuție și promovare) prin care întreprinderea acționează asupra pieței.

Combinația sugerată în concept se referă la proporția și modul în care sunt utilizate resursele întreprinderii, în cazul nostru, de turism. Numărul combinațiilor posibile pe care întreprinderea de turism le ia în calcul este foarte mare și dintre acestea trebuie reținută combinația corespunzătoare resurselor și obiectivelor ei.

Astfel, o destinație nouă va cheltui mai mult pentru promovare în scopul atragerii de consumatori; un tur-operator poate fi forțat de împrejurări (un competitor care și-a redus prețul) să adopte o nouă strategie de preț; o atracție turistică va trebui să-și revizuiască periodic produsul ca răspuns la schimbările în structura pieței; o agenție de turism poate lua decizia de a-și mări sau micșora numărul de filiale etc. Aceste exemple demonstrează că accentul pus pe diferitele componente ale marketingului mix variază în timp și pentru diferitele sectoare de activitate. Dificultatea alegerii soluției optime rezidă și în faptul că fiecare dintre elementele mixului de marketing este variabil în timp și nu toate pot fi evaluate după criteriul ,,bani’’.

Conceptului de ,,produs’’ i-au fost atribuite mai multe definiții. Astfel, Philip Kotler afirma că produsul este ,,orice poate fi oferit unei piețe pentru atenție, achiziție, utilizare sau consum și satisface o dorință sau necesitate. El include obiecte fizice, servicii, persoane, locuri, întreprinderi și idei”.

În ultimii ani a pătruns tot mai mult ideea că produsul este de fapt o combinație de bunuri tangibile și servicii. Renaghan, în anul 1981, afirma că produsul este ,,o combinație de produse și servicii cu scopul satisfacerii necesităților unei piețe-țintă”. Mai târziu, în anul 1994, Dibb, Simkin, Pride și Ferrell au definit produsul ca fiind ,,orice, atât favorabil, cât și nefavorabil, pe care un consumator îl primește. Este o complexitate de atribute tangibile și intangibile, incluzând utilitățile și avantajele funcționale, sociale și psihologice. Poate fi o idee, un serviciu, un bun sau o combinație a acestor trei elemente”.

Pornind de la aceste definiții, și având în vedere elementele care alcătuiesc produsul turistic, putem afirma că definiția este valabilă și în domeniul turismului, datorită gamei variate de elemente tangibile și intangibile, respectiv ,,totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turiștilor de către o întreprindere de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpără turiștii (transport, cazare, masă, agrement etc.).

Din punctul de vedere al turistului, produsul turistic acoperă experiența completă de la plecarea de acasă și până la întoarcere.” Ca număr, produsele turistice sunt limitate doar de creativitate.

În mod obiectiv, produsul turistic este inima marketingului turistic. El reprezintă de fapt acele avantaje pe care potențialii consumatori le așteaptă.

Datorită elementelor componente ale produsului turistic, respectiv tangibile și intangibile, în întreaga politică de produs, marketerul trebuie să aibă în vedere cele trei nivele de ofertă ale lui. Conform teoriei lui Philip Kotler, aceste nivele sunt:

1) produsul de bază (esența produsului) reprezintă ceea ce cumpără de fapt clientul. Cuprinde principalele avantaje pe care cumpărătorul le identifică sub forma unor necesități personale care vor fi satisfăcute prin respectivul produs. Sarcina marketerului este de a transforma esența produsului (primul nivel) în produs tangibil (nivelul următor).

2) produsul tangibil. Include și caracteristicile, marca, stilul, calitatea și ambalajul.

3) produsul dezvoltat. Cuprinde toate serviciile și avantajele adiționale, extrinseci produsului, pe care consumatorul le primește și care pot influența decizia lui de cumpărare (livrare, servicii post-vânzare, garanții etc.).

Concluzionând, produsul tangibil este compus din nivelele 1 și 2, iar produsul dezvoltat este compus din nivelele 1, 2 și 3.

Spre deosebire de celelalte produse, produsul turistic dezvoltat cuprinde și accesibilitatea, climatul, interacțiunea consumatorului cu sistemul de servicii, interacțiunea consumatorilor între ei și participarea consumatorilor în realizarea lui.

Caracteristicile produsului turistic

Produsele turistice fac parte din categoria serviciilor, drept pentru care are aceleași caracteristici generale: intangibilitatea, eterogenitatea, simultaneitatea producției și consumului, contactul dintre prestator și client, participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice produsului turistic: complexitatea produsului turistic, produs turistic integrat mediului geografic, integrarea în mediul economico-social a produsului turistic.

a. Complexitatea produsului turistic rezultă din multitudinea componentelor, a participanților și tipurilor de produse.

Multitudinea componentelor produsului turistic

Produsul turistic este alcătuit din diferite componente, care „asamblate” dau contur acestuia: transport, cazare, alimentație, agrement, etc. Această varietate pune problema realizării unui produs integrat și coerent.

Multitudinea participanților la creearea produsului turistic

În rare cazuri produsul turistic în totalitatea lui este asigurat de un singur agent economic. De regulă, firmele care participă la realizarea unui produs turistic (ale căror interese sunt adeseori divergente) nu sunt integrate nici pe verticală, nici pe orizontală, într-o organizație unică, între ele existând, cel mult, înțelegeri sau acorduri mai mult sau mai puțin formalizate.

În vederea prevenirii eventualelor stări conflictuale între firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea cât mai armonioasă a elementelor sale componente este esențială, ceea ce impune cooperarea între toate firmele și organismele implicate (transportatori, proprietari de hoteluri și restaurante, comercianți, proprietari funciari, organisme de tutelă și coordonare, colectivități locale, etc.) mai concret, cooperarea trebuie să asigure:

armonizarea obiectivelor participanților la obținerea produsului;

definirea și evaluarea aportului fiecărui participant la realizarea întregului produs turistic;

participarea împreună la poziționarea produsului și la delimitarea pieței țintă;

coordonarea tuturor strategiilor de marketing mixt.

Toate aceste acțiuni de coordonare sunt întreprinse fie împreună, fie de către un organism de coordonare.

Multitudinea tipurilor de produse turistice

Termenul de produs turistic este folosit cu destul de multă larghețe, pornind de la un simplu hotel sau restaurant continuând cu un parc de distracții și terminând cu ansamblul acestora și a altora cum este transportul, oferite clientului ca un pachet omogen (ca voiaj forfetar). Se obișnuiește ca o serie de produse individuale să fie apelate cu proprii termeni: produs hotelier, produs de restaurant, produs de agrement, etc. Produsul hotelier – conceptul de produs hotelier este evident integrat conceptului de produs turistic.

Există o oarecare ambiguitate în ceea ce se înțelege prin prin produs turistic și delimitarea lui față de produsul hotelier. Totuși produsul turistic poate fi gândit la o sferă mai restrânsă (produs hotelier) sau mai largă (stațiune, oraș, țară).

Produsul hotelier poate fi descris ca un ansamblu complex care cuprinde o parte materială reprezentată de construcția și amenajarea hotelului și o parte imaterială care se referă la serviciul furnizat clientului.

b. Produsul turistic integrat mediului geografic

Mediul geografic are un potențial natural care în multe cazuri reprezintă atracția principală a turiștilor. Cadrul natural participă direct la crearea produsului turistic (de exemplu: pârtiile de ski), cât și indirect prin crearea unei ambianțe alături de alte atracții turistice (de exemplu: pârtiile de ski se află într-un cadru montan, cu relief interesant, climat specific, faună de sezon).

Mediul geografic constituie o restricție importantă. În general el este greu de modificat și nedeplasabil, astfel că persoanele trebuie să se deplaseze pentru a beneficia de potențialul turistic al acestuia.

Relația cu mediul este importantă datorită influențelor bilaterale între mediu și turism. Pe de o parte, degradarea mediului din cauza activităților agricole, de transport, industriale, de turism, etc., descurajează turiștii în frecventarea unei anumite zone. Pe de altă parte, turismul modifică mediul fie prin amenajările construite (hoteluri, șosele, terenuri de sport), fie prin afluxul de turiști care prin activitățile lor perturbă echilibrul ecologic, fie prin ambele.

Protecția mediului are atât un rol de conservare a potențialului turistic cât și de păstrare a calității apei, aerului, naturii față de asaltul turistului.

c. Integrarea în mediul economico-social a produsului turistic

Rolul statului în susținerea activităților turistice. Statul susține dezvoltarea turismului prin investiții care să faciliteze telecomunicațiile, transportul terestru și aerian. Statul se implică în campanii de promovare, mai ales în turismul internațional. Statul se substituie cel puțin într-o fază preliminară creării de produse turistice (de exemplu: organizarea olimpiadelor sportive sau a expozițiilor universale). Statul susține uneori, chiar dacă este vorba de investiții private, amplasarea unor complexe turistice. Cel mai adesea este cazul marilor parcuri de distracții de exemplu: „Disney World” – Paris sau a parcurilor rezervații naturale deschise turiștilor, cum sunt cele din Africa Estică.

Integrarea în mediul social. Practicarea turismului în interiorul sau în vecinătatea așezărilor umane impune vrând-nevrând stabilirea unor relații între populația primitoare și turiști. Evident că evitarea unor relații conflictuale nu poate fi decât în beneficiul turismului.

Produsul turistic este prin excelență un produs turistic asamblat, un produs nestocabil, deci poate fi furnizat doar la comandă, serviciile din care este construit trebuind programate în mod riguros, pentru a se succede în ordinea care urmează să se consume.

Organizațiile care vând produsul turistic, nu sunt în masură să asigure întrega lui distribuție, prin urmare, ei apelează la un lanț de intermediari.

Mediul geografic, componentă de bază a produsului turistic îi imprimă acestuia un anumit imobilism în turism de regulă, nu produsul se deplasează spre piață, ci piața spre produs, fapt ce generează probleme specifice distribuției.

Clasificarea produselor turistice

a. În funcție de numărul serviciilor pe care le integrează, produsele turistice se împart în: produse integrale sau megaproduse, compuse și simple.

Produsele integrale sau megaprodusele sunt produse complexe, constituite din toate genurile de servicii de bază și auxiliare. Produsele compuse din componența acestora lipsesc unele servicii de bază. Produsele simple presupun păstrarea unui singur serviciu, restul nefăcând obiectul ofertei turistice.

b. În funcție de durata ofertei, produsele turistice se calsifica în produse turistice durabile și produse turistice nondurabile.

c. După natura lor și a motivației care le generează, produsele turistice pot fi: de ordin cultural, istoric, sportiv, medical, familial, comercial.

d. După durata sejurului distingem două produse turistice: produs turistic de sejur si produs turistic de o zi. Produsul turistic de sejur, cu durata mai mare de o zi se împarte în doua subcategorii: de sejur lung sau vacanțiere și de sejur scurt sau de week-end. Produsul turistic de o zi este, de excursie.

e. În funcție de perioada din an în care se realizează distingem produse turistice: de sezon, în afara sezonului și ocazional. Produsele turistice de sezon, incluzându-le pe cele din vară(iulie-august), candsunt programate majoritatea concediilor, sau din jurul sărbătorilor(de Crăciun,de Paște). Produsele turistice în afara sezonului, adică în restul anului.

f. Luând în considerare numărul de persoane cărora le sunt adresate, produsele turistice sunt: individuale, de familie si de grup.

g. După modul în care se derulează, produsele turistice se împart în: intinerante și de sejur. Produsele turistice intinerante atunci când obiectivele turistice vizate de beneficiari sunt amplasate în locuri diferite, ei trecând pe rând pe la fiecare. Produsele turistice de sejur atunci cand beneficiarul le consuma în același loc.

h. În literatura de profil se operează deasemenea cu următoarele tipuri de produse: produse la cheie sau forfetare, produs tip stațiune și produs tip eveniment. Produsele la cheie sau forfetare înglobează în structura lor toate tipurile de produse menționate. Produsele tip staține se prezintă pe piață ca un tip de sejur in timp ce produsele de tip eveniment se caracterizează printr-un risc relativ ridicat, efort mare –organizațional și promoțional- dificultăți mari de gestionare.

1.2. Importanța calității produselor turistice

”Produsul turistic reprezintă un ansamblu de caracteristici fizice, chimice și de altă natură, reunite intr-o formă tangibilă, capabil să satisfacă nevoia de turism a omului.”

Caracteristicile produsului turistic se prezintă sub forma: caracteristicilor imaginii și a caracteristicilor funcționale.

Calitatea produsului turistic reprezintă măsura în care el asigura satisfacerea pretențiilor sau gradul de concordanță între caracteristicile asteptate de clienți și cele oferite de producători.

Calitatea produsului turistic poate fi apreciat prin prisma mai multor genuri de caracteristici:

1 . caracteristici de calitate de ordin natural: frumusețea peisajului, puritatea aerului și apei, accesibilitatea la obiective, altitudinea la care sunt amplasate obiectivele turistice, temperatura și precipitațiile, anotimpul, frecvența și amploarea inundațiilor, cutremurelor, avalanșelor de zăpadă, exploziile vulcanice, alte pericole naturale din zonele vizate.

2. caracteristici de ordin tehnic: vechimea și gradul de uzură,frumusețea peisajului, fiabilitatea, mentenabilitatea și disponibilitatea, condițiile de iluminat și de semnalizare, zgomotul și vibrațiile care însoțesc serviciile turistice, vitezele de deplasare, confortul oferit pe timpul călătoriilor și sejurului, arhitectura orașelorși a clădirilor.

3. caracteristici de calitate de ordin organizatoric se concretizează în: momentul începerii și terminării serviciului turistic, perioadele de deschidere- inchidere a stațiunii, configurația traseului turistic, programul vizitelor sau celorlalte activitați de agrement,modul de sincronizare a serviciilor dau conținutul produsului turistic.

4. caracteristici care țin de personalul antrenat în efectuarea serviciilor sunt : numărul personalului pus la dispoziția turiștilor, structura personalului, rata absenteismului de la locurile de lucru, amabilitatea, curtoazia și solicitudinea de care acestea dă dovadă, ținuta și starea de spirit afișată, condițiile de muncă și de locuit ale salariaților din turism, nivelul salariilor, modul de respectare a programului de lucru, gradul de cunoaștere a limbilor straine.

5. caracteristici socio- culturale, tin de: structura pe naționalitați a populației din zonele turistice, ninelul de instrucție, inclusiv cel de cultura al populației,numarul cunoscătorilor de limbi strainede circulație internațională, bogația folclorului, precum și cea în monumente istorice și culturale a zonelor turistice.

6. caracteristici politico- juridice privesc: imaginea de care populatia și regimul politic se bucură în lume,stabilitatea politică și socială,libera circulație,accesul la serviciile publice, atitudinea autorităților locale, regionale și naționale, vizavi de turism, legislația cu privire la turism, patrimoniu, la licențele turistice.

7. caracteristici economice ale produsului turistice sunt: nivelul și structura costurilor pe care le presupune, nivelul tarifelor, densitatea rețelei comerciale din zonă.

Conform Organizației Mondiale de Turism , principalele caracteristici ale produsului turistic sunt: validitatea, fiabilitatea, eficacitatea, integrabilitatea, comprehesibilitatea și flexibilitatea.

1.3. Importanța personalului și clienților produsului turistic

în activitatea promoțională

Personalul în servicii are un rol determinant pentru politica de produs, de distribuție și de promovare, iar prezența clientului își pune amprenta asupra tuturor componentelor mixului de marketing. Personalul reprezintă un rol deosebit în cadrul serviciilor bazate pe personal și mai redus în cadrul serviciilor bazate pe echipamente. Personalul in servicii are un rol diferit în funcție de frecvența cu care acesta intră în contact cu clientul: permanent, periodic, ocazional și întâmplător. Acesta poate fi clasificat în personal de contact, modificatorii, influențatorii și izolații.

Personalul de contact reprezintă categoria de personal care intră în relații permanente și frecvente cu clienții. Acesta este personalul de execuție care realizează cea mai importantă parte a serviciului.

Personalul de contact stă la baza diferențierii politicii promoționale prin: promovarea la locul vânzării, marketing direct și promovarea personală.

Personalul de contact este cel mai mult luat în cosiderare în cadrul politicii de produs și de distribuție.

Personalul de contact se reflecta în personalizarea serviciilor, adaptarea ofertei la cererea clenților.

Modificatorii intra periodic în contact cu clientul și ajută la realizarea servicilui. Aceștia trebuie selectați și pregatiți astfel încât să cunoască: strategiile firmei și să participe la realizarea lor.

Influențatorii au un rol deosebit în pregatirea condițiilor pentru buna desfășurare a prestațiilor și sunt organul de decizie în fundamentarea strategiiloradoptate.

Izolații de regulă nu vin în contact sau vin în contact întâmplător cu clientul. Ei asigură suportul necesar desfăsurarii în bune condiții de calitate a prestației.

Personalul în relații cu clientul are un rol diferit, ceea ce determină elemente de diferențiere a marketingului serviciilor în marketing intern și organizare internă.

Clientul în servicii are un rol relativ activ deoarece clientul este prezent la locul prestației, el participând în numeroase situații la crearea serviciilor, apărând ca factor productiv, formativ al calitații și al concurenței.

Clientul poate oferi credibilitate, imagine, distincție, garanție calitații serviciilor dacă între clienții firmei se numără personalitați. Acesta participa la formularea politicii de preț și la promovarea serviciuluicătre clienții potențiali. Informarea din surse personale este o particularitate a sistemului de comunicație al firmei de servicii cu mediul său.

Clientul corespunde, în costurile activitații, în formularea politicii de preț, prin practicarea prețurilor preferențiale ale serviciilor având ca obiectiv fidelizarea clientului. Clientul in servicii poate fi: potențial, efectiv și personalul firmei.

Clientului potențial, firma i se adresează cu serviciile sale sub formă de ofertă, înaintea realizării prestației propriu-zise.

Face obiectul marketingului extern, firma formulând un mix corespunzător alcătuit din: produsul oferit,prețul de vânzare, promovarea exterioară și vânzarea efectivă.

Clientul efectiv este persoana care a achiziționat serviciul ori s-a decis să-l achiziționeze la întâlnirea cu prestatorul. Clientul efectiv face obiectul marketingului interactiv, fiindu-i adaptat un marketing adecvat: serviciul prestat și livrat, prețulefectiv,promovarea la locul prestației.

Clientul personalul firmei apare în calitate de client în cadrul procesului de comunicare internă. Este inclus în cadrul marketingului intern în dublă ipostază:

de beneficiar al informațiilor privind produsele oferite, prețul de vânzare și promovarea

de forță de muncă, firma fiind obligată să adopte o optică de marketing în procesul de recrutare, selecție, motivație.

Clientul în servicii este inclus în rândul componentelor produsului care reprezintă un element de diferențiere a marketingului serviciilor de marketingul bunurilor.

Capitolul 2

Marketingul produselor turistice

2.1. Marketingul turistic – concept si caracteristici

Conceptul de marketing turistic

,,Cultura de marketing reprezintă un sistem de valori și credințe cu privire la rolul central pe care îl are un angajat în ghidarea activității organizației.”

Există multe definiții date marketingului. Cea mai relevantă este considerată cea care îi aparține lui Philip Kotler: ,, un proces social și managerial, prin care indivizii și grupuri de indivizi, obțin ceea ce le este necesar și doresc, prin crearea, oferirea și schimbul de produse, având o anumită valoare.”

Marketingul turistic este definit de R. Lanquar ca fiind: ,, un proces de management care perminte întreprinderilor și organizațiilor turistice să-și identifice clientela, actuală și potențială, să comunice cu ea pentru a-i cunoaște nevoile si a-i influența dorințele și motivațiile la nivel local, regional, național și internațional în vederea adaptarii produselor în scopul optimizării satisfacției turistice și maximizării obiectivelor lor organizaționale.”

Serviciile oferite de industria turistică, au anumite caracteristici, prin care se diferențiază de celelalte servicii și pe care markerii trebuie să le aibă în vedere:

preponderența factorului emoțional în raport cu cel rațional în decizia de cumparare a produsului turistic

complexitatea serviciilor turistice

Dependența serviciilor turistice oferite de întreprinderile complementare

Influența canalelor de distribuție utilizate

Sezonalitatea serviciilor turistice

”Marketingul turistic a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare, a fost posibilă o putenică segmentare a piețelor turistice și recunoașterea că majoritatea lor sunt formate din subgrupuri cu aceleași caracteristici, să ajungă la segmente de piață cu un singur consumator.

În Europa există o apropiere permanentă a dorințelor și necesităților populației ei ceea ce va conduce la apariția înceată a unor segmente pan- europene care au fost stabilite după cum urmează: ”tineri și adulți care împărtăsesc aceleași gusturi pentru imbrăcăminte, mâncare și muzică; persoane preocupate în mod deosebit de propria sănătate și de ieta lor; persoane preocupate de probleme de mediu, ce manifestă o grijă crescândă în protejarea și conservarea lui; persoane preocupate în utilizarea mijloacelor moderne de comunicație.”

Marketingul turistic va fi bazat pe date computerizate, va deveni din ce în ce mai eficient, eliminând intermediarii și folosind mijloace și forme de publicitate modernă. Marketingul turistic se îndreaptă și spre modul de dezvoltare a responsabilității sociale față de mediu, respectiv contribuie la gasirea unor soluții pentru aceste probleme.

Creșterea vitezei de deplasare aturiștilor va face mai accesibil produsul turistic pentru întreaga populație a globului cu urmări favorabile dezvoltării rapide a țărilor neindustrializate. O influență puternică asupr marketingului turistic vor avea în continuare factorii politici-extinderea Comunității Europene- creându-se bazele intensificării fluxurilor turistice interne, favorizând prin eliminarea vizelor de graniță turismul de scurtă durată.

Caracteristicile marketingului turistic

Industria turistică constituie un segment al industriei serviciilor, dar aplicarea în mod specific a marketingului în domeniul turismului s-a realizat cu mult timp înaintea conceptualizării marketingului serviciilor. Serviciile oferite de industria turistică au anumite caracteristici prin care se diferențiază de celelalte servicii, pe care marketerii trebuie să le aibă în vedere, și anume:

1) preponderența factorului emoțional în raport cu cel rațional în decizia de cumpărare a produsului turistic. Serviciile (produsele) turistice se oferă numai în mod direct consumatorului. Din alternativele oferite de către întreprinderile turistice, va fi aleasă aceea despre care consumatorul și-a format cea mai bună imagine și care îi oferă în momentul respectiv cele mai mari satisfacții personale. Astfel, în timp ce pentru alte servicii (reparații, întreținere etc.) alegerea se face în primul rând după criteriul economic (rațional), pentru serviciile turistice ce au ca scop final recreerea și refacerea capacității fizice și intelectuale a consumatorului, alegerea se face prioritar după criteriul emoțional.

2) complexitatea serviciilor turistice. Serviciile turistice în general se oferă consumatorului sub formă de pachete în care sunt incluse servicii de informare, transport, cazare, masă, agrement, tratament etc. sau orice alte combinații ale lor. În afara acestora, se mai pot consuma și alte servicii complementare, din care unele au caracter de necesitate.

3) dependența serviciilor turistice de serviciile oferite de întreprinderile complementare. Serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul întreprinderilor de turism, dar prestate de către firme complementare.

Astfel, într-un pachet de vacanță oferit, transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de întreprinderea de turism, cazarea se poate efectua în una sau mai multe structuri de primire turistică, masa poate fi servită într-unul sau mai multe restaurante etc.

Marketerii întreprinderilor turistice trebuie să aibă în vedere atât calitatea serviciilor oferite de personalul angajat al întreprinderii de turism, cât și calitatea serviciilor oferite de întreprinderile complementare și mai mult chiar, să urmărească evoluția lor economico-socială în timp.

4) influența canalelor de distribuție utilizate. Serviciile turistice se oferă consumatorului prin intermediari ce au un rol important nu numai în distribuție, ci și în decizia de cumpărare a consumatorului.

Deși într-un pachet de vacanță serviciile turistice sunt prestate de firme specializate, consumatorii primesc sfaturi despre calitatea serviciilor de la intermediari (canale de distribuție) care, în același timp, sunt considerați experți de către consumatori.

5) sezonalitatea serviciilor turistice. În funcție de destinație, cererea pentru serviciile turistice prezintă un caracter sezonier pronunțat. Din acest motiv, elementele mixului de marketing sunt utilizate în mod diferit. Astfel, în timp ce promovarea se face în special în extrasezon, prețul și distribuția ating valori maxime în sezon. În perioadele de extrasezon se execută lucrări de întreținere-reparații și se proiectează viitoarele produse.

Marketerii au sarcina elaborării de strategii corespunzătoare și pentru perioada de extrasezon în scopul realizării unor produse care să satisfacă cerințele consumatorilor și a valorificării capacităților turistice existente. Diferențele între serviciile turistice și celelalte servicii impun găsirea de tehnici specifice de marketing. Cunoașterea și utilizarea acestor tehnici constituie o sarcină primordială pentru marketerii din industria turistică.

2.2. Piața produselor turistice

Noțiunea de piață turistică nu diferă, în esență, de conținutul atribuit pieței în general de teoria economică. Ea poate fi definită ca fiind sfera economică de confruntare a ofertei de produse și servicii turistice cu cererea de consum turistic, a realizării acestora prim intermediul actelor de vânzare-cumpărare. Prin conținutul său piața turistică acoperă o arie largă de procese și reșații economice de o mare complexitate și extrem de dinamice realizate de numeroși agenși economici, cu roluri diferite, care desfășoară activități variate ca profil, amploare, formă de organizare. În ansamblul său, piața turistică reprezintă o componentă importantă și totodată distinctă a pieței mărfurilor și serviciilor.

Piața turistică ocupă un loc aparte, din ce în ce mai important în piața internă a fiecărei țări, constituindu-se ca segment distinct al pieței serviciilor. Ea diferă de piața mărfurilor prin faptul că este puternic segmentată și prezintă un grad de diversificare și complexitate foarte mare a produselor turistice, având ca principală caracteristică deplasarea potențialilor consumatori la locul de consum (destinație). Ea este definită ca fiind ,,sfera economică de interferență a ofertei turistice, materializată prin producția turistică, cu cererea turistică materializată prin consum’’. Fizionomia pieței turistice este determinată de trăsăturile specifice ale elementelor ei componente (cererea și oferta) care sunt separate în spațiu, iar realizarea actului de vânzare-cumpărare (consum) al produsului turistic este posibil în general prin deplasarea cererii spre zonele de interes turistic, oferta efectuându-se în locul de proveniență al consumatorului, direct sau prin intermediari specializați (agenție de turism, tur-operator etc.).

Oferta turistică reprezintă ,,totalitatea resurselor naturale (peisaje geomorfologice, climatologice, faunistice etc.) și antropice (monumente istorice, de artă, arhitectură, etnografie, folclor etc.), împreună cu echipamentul de producere și comercializare a produsului turistic, bunurile și serviciile destinate consumului turistic (alimentare și industriale), condițiile de comercializare (preț, facilități etc.) ale acestora, infrastructura turistică și forța de muncă necesară activității turistice’’ sau, cu alte cuvinte ,,totalitatea bunurilor și serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistică’’. Toate componentele ofertei turistice pot constitui motivația deplasării turistului spre o destinație turistică.

”Cererea turistică exprimă un cerc de nevoi de ordin superior și reprezintă totalitatea persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa temporar, în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unei alte activități plătite la locul destinație.”

Dimensiunile unei piețe turistice sunt date de structura, aria și capacitatea ei. Structura pieței turistice este determinată de structura cererii turistice și a ofertei turistice. Structura cererii este importantă în segmentarea pieței turistice pe baza unor criterii specifice. Pe baza structurii ofertei se pot constitui o serie de piețe ale produselor turistice.

Din punctul de vedere al ariei, piața turistică poate fi locală, zonală, națională sau internațională. Piața locală cuprinde un număr restrâns de consumatori, iar oferta este bazată pe serviciile unei destinații. Piața zonală este formată din mai multe destinații și oferă un produs turistic complex, având dezvoltate mijloacele de transport și comunicații. Piața națională este limitată de teritoriul național al unei țări, iar piața internațională cuprinde teritoriile naționale ale statelor ce au stabilite relații în domeniul turismului.

Capacitatea pieței turistice este reprezentată de necesitatea sau dorința exprimată sau nu pe o anumită piață pentru un produs turistic, neluînd în considerare nivelul veniturilor consumatorilor sau al prețurilor produsului turistic și permite determinarea de către specialiștii în marketing a raportului în care se află cererea și oferta, precum și a locului ce îl deține pe piața globală. Ea se calculează ca produs între capacitatea medie de consum și numărul consumatorilor potențiali, fiind exprimată de obicei prin intermediul volumului ofertei, volumului cererii și volumului încasărilor din activitatea turistică.

În funcție de capacitate, piața turistică clasifică în piață turistică teoretică, piață turistică potențială și piață turistică efectivă.

Piața turistică teoretică reflectă ,,limitele de absorbție a unui produs turistic pe o piață determinată, fără a lua în considerare prețurile și tarifele practicate”.

Piața turistică potențială reprezintă cererea solvabilă, respectiv dimensiunile teoretice ale cererii care ar putea fi satisfăcută ținând cont de condițiile materiale și financiare ale populației din zona respectivă și a turiștilor ce se estimează că se vor deplasa în acea zonă. Potențialul pieței turistice este mai mic decât capacitatea ei (piața turistică teoretică) datorită apariției unor necesități sau ale unor condiții materiale, financiare etc., care limitează consumul de produse turistice. Piața turistică reală (efectivă) reprezintă ansamblul cererilor efective sau, cu alte cuvinte, numărul actelor de vânzare-cumpărare finalizate pentru un anumit produs turistic într-o anumită perioadă de timp și într-o zonă anumită .

Piața turistică potențială pentru un produs turistic poate fi mai mare sau egală cu piața turistică efectivă (reală) a produsului respectiv. Raportul dintre cele două piețe reflectă gradul de saturație al pieței, respectiv:

-piața saturată (cererea efectiv realizată este egală cu cererea potențială);

-piața nesaturată (cererea efectiv realizată este mai mică decât cererea potențială).

Volumul ofertei exprimă ,,posibilitățile de satisfacere a cererii de servicii turistice de către o firmă” . Volumul ofertei se exprimă în unități fizice (numărul total de unități de cazare sau numărul de locuri la mese) sau valorice.

Volumul cererii exprimă ,,nevoia ce trebuie satisfăcută într-o perioadă dată”. Se determină în unități fizice – numărul mediu previzibil de vizitatori, durata medie a sejurului, numărul zile-turist, etc. – sau valorice.

Piețele turistice, ca și produsele turistice au un ciclu de viață care impune în timp schimbarea strategiei. ”Ciclul de viață al pieței rezultă din însumarea ciclurilor de viață ale produselor și sunt cunoscute patru etape: etapa de apariție, etapa de creștere, etapa de maturitate ș etapa de declin.”

Etapa apariției presupune identificarea necesităților și dorințelor de consum a uneia sau mai multor produse turistice. Pentru aceasta, firma de turism trebuie să interogheze mai mulți potențiali consumatori, în scopul cunoașterii dorințelor lor privind caracteristicile produsului turistic (categorie de confort, mijloace de transport, mod de rezervare etc.), serviciile complementare oferite, posibilități de petrecere a timpului liber, activități sportive etc. Marketerul în această etapă poate alege una din următoarele variante:

– produsul turistic să satisfacă preferințele unui segment restrâns de piață (strategia nișei);

– să satisfacă simultan preferințele a două sau mai multe segmente de piață (nișe multiple);

– să satisfacă simultan preferințele tuturor consumatorilor (strategia nediferențiată – strategia de masă).

2.3. Mediu de marketing specific produselor turistice

Micromediul întreprinderii

Demersul întreprinderii de turismn spații economice este condiționat, în măsură însemnată, de natura, diversitatea și amploarea relațiilor pe care le dezvoltă, pe de o parte, cu furnizorii de bunuri materiale, servicii și forță de muncă necesare desfacerii propriei activități, pe de altă parte, cu beneficiarii ofertei sale, cu agenții intermediari, cu firmele concurente și diferitele organisme publice, cosiderate în ansamblul lor drept componente ale mediului întreprinerea de turism vizează obiective diferite pentru a căror realizare sunt necesare modalități practice variate ce se înscriu în sfera de acțiune a marketingului.

Furnizorii de bunuri materiale, servicii și forță de muncă reprezintă o componentă importamtă a micromediului datorită rolului pe care îl au în asigurarea resuselor materiale și umane necesare desfășurării activității întreprinderii de turism la nivelul cerințelor și exigențelor pieței. Agenții economici cuprind și această componentă a mediului sunt reprezentați de firme publice și private din domenii de activitate altele decât turismul, respectiv, producție, comerț. În sfera relațiilor cu furnizorii activitatea de marketing a întreprinderii trebuie să asigure informații în legătură cu volumul și calitatea ofertei, prețurile practicate, perioadele de livrare, garanțiile oferite, renumele firmei, oportunitatea utilizării mai multor surse de aprovizionare, localizarea geografică, politicile comerciale promovate. Pentru asigurarea necesarului de resurse umane întreprinderea întreține relații cu agenți specializați în formarea și pregătirea forței de muncă – unități de învățământ, centre de perfecționare profesională, oficii de plasare a forței de mucă disponibilă.

Prestatorii de servicii reprezintă o categorie de agenți de mediu cu un rol de cea mai mare importanță pentru înteprinderea de turism datorită contribuției lor în alcătuirea cât și în comercializarea produsului turistic. Astfel pentru asigurarea unei game complexe de servicii ce intră în compunerea produsului turistic, întreprinderea de turism stabilește relații directe cu numeroși prestatori de servicii ce dețin: unități de cazare și de alimentație publică, mijloace de transport, mijloace de telecomunicații, unități culturale, unități medical; agenții de turism, unități de bănci și asigurări, unități de consultanță, agenții de publicitate.

Clienții formează cea mai importantă componentă a micromediului întreprinderii de turism. De astfel, cunoașterea evoluției nevoilor, cerințelor, exigențelor și comportamentului de cumpărare și de consum a clientelei turistice-obiectiv major al cercetărilor de marketing – este esențială în procesul fundamentării politicii de piață a înteprinderii de turism. După modul de manifestare în raport cu oferta turistică, clienții pot fi grupați astfel: consumatori individuali de produse și servicii turistice; agenți distribuitori – care cumpără și revând o anumită ofertă; agenți publici – care recurg la oferta turistică pentru înfăptuirea unor obiective economice și sociale proprii, recompense pentru salariații cu performanțe deosebite, acoperirea cheltuielilor pentru călătorii de afaceri; clientela internațională- cu caracteristici specifice zonelor de provenientă ale turiștilor.

Concurența reprezintă o altă componentă a micromediului a cărei importanță depinde de nivelul competitiv caracteristic mediului în care întreprinderea de turism își desfășoară activitatea. În funcție de forța firmelor concurente de pe piață înteprinderea de turism se poate plasa în situații concurențiale diferite, și anume:

– ”dominantă – întreprinderile care beneficiază de o imagine puternică, superioară firmelor, își asigură o poziție dominantă pe întreaga piață sau pe importante segmente din cadrul piețelor pe care acționeză;

– puternică – specifică întreprinderilor care dispun de un avantaj major asupra concurenței, conferit de existența unui produs turistic foarte solicitat sau protejat de un brevet, de o marcă de prestigiu, ori utilizează o distribuție exclusivă;

– favorabilă – situație ce oferă întreprinderii posibilități de îmbinătățire a poziției sale concurențiale, dar numai în măsura în care are capacitatea de a utiliza strategic potențialul de care dispune, în anumite condiții de mediu;

– poziție ce poate fi apărată – proprie întreprinderilor care, pentru a rezista atacurilor concurenților, sunt în măsură, cu mijloacele de care dispun, să-și reorienteze întrega activitate prin redefinirea obiectivelor și strategiei de acțiune;

– slabă – caracteristică întreprinderilor cu o sinergie negativă și o capacitate redusă la adaptarea la condițiile unui mediu concurențial;

– total nefavorabilă – care plasează întreprindereaîn imposibilitate de a reacționa și a-și apăra intersele.

Situația în care se poate înscrie, la un moment dat sau într-o anumită perioadă, obligă întreprinderea de turism la o supraveghere atentă și permanentă a mediului concurențial și, pe această bază, să adopte strategii de acțiune menite să fructifice oportunitățile ce i se oferă, să-și consolideze potențialul concurențial sau să-și apere poziția pe care o deține.

Macromediul întreprinderii

Întreprinderea de turism își desfășoară activitatea într-un cadru mult mai larg decât cel definit de micromeiul său. Acțiunile sale vor fi marcate totodată de existența unor factori de ordin general cu influență indirectă și pe termen lung, care nu-i poate modifica și controla. Ansamblul acestor factori formează macromediul întreprinderii. Componentele care configurează macromediul întreprinderii pot fi grupate astfel: mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politico-legal și socio-cultural.

Mediul demografic. În definirea poziției și mijloacelor sale de acțiune, întreprinderea de turism trebuie să pornească de la realitatea demografică întrucât diferitele structuri ale populației constituie atât sursa piețelor sale – în calitatea debeneficiar al produselor și serviciiloroferite pieței – cât și ca sursă pentru forța de muncă necesară propriei activități. Prin activitatea de marketing, întreprinderea trebuie să obțină informații despre diferitele caracteristici ale populației, cum ar fi: dimensiunea, distribuția geografică, densitatea, mobilitatea, repartiția pe categorii de vârstă, rata de nupțialitate, de natalitate și de decss, compoziția socio-culturală și afiliațile religioase.

Mediul economic. O piață nu se definește numai prin dimensiunea sa demografică ci, de asemenea, prin puterea sa de cumpărare. În consecință, nu poate fi ignorate condițiile economice ale unei piețe, determinate de factori, cum ar fi, veniturile, prețurile, economiile populației, creditul, întrucât aceștia influentează atât comportamentul întreprinderii cât și al consumatorului.

Mediul tehnologic. Orice întreprindere, deci și cea de turism, trebuie să se străduiască să identifice tot ceea ce este nou în mediul său de natură să constituie o sursă de dezvoltare și modernizare sau o posibilă amenințare pentru activitatea și performanțele sale.

Mediul politic și instituțional. În societatea contemporană, natura și caracteristicile sistemului politic și instituțional modelează tot mai mult practicile comerciale și influențează comportamentul agenților economici

Mediul socio-cultural. Întreprinderea de turism trebuie să acorde o importanță considerabilă mediului socio-cultural întrucât diferitele componente ale acestuia influențează, pe plan calitativ, dimensiunile și natura nevoilor, acerințelor și exigențelor purtătorilor cererii.

Mediul natural. Condițiile geografice și climatice ale unei tări sau zone influențează, în cele mai multe cazuri, consumatorii în alegerea unei destinații turistice. Astfel, tările care au condiții climatice mai puțin favorabile practicării turismului în anumite perioade ale anului. În general, cadrul natural al unei țări sau zone geografice constituie un factor de atractivitate dintre cei mai importanți, cu o mare pondere în motivația alegerii unei destinații turistice.

În ansamblul lor, toate componentele de mediu condiționează, într-o măsură diferită, mai însemnată sau mai slabă, activitatea întreprinderii.

2.4. Politica de marketing a produselor turistice

Politica de marketing reprezintă un ansamblu coerent de componente specifice care pot fi politici de productie, de dezvoltare, de aprovizionare, politici financiare, comerciale, de cercetare, fiecare din acestea înscriindu-se într-un cadru predeterminat, de preferință ipoteze și anticipații.

Politica de marketing comportă trei caracteristici si anume:

Un efort rațional de evaluare realistă a obiectivelor întreprinderii și a caracteristicilor pieței;

O bună ierarhizare a deciziilor de marketing, presupune respectarea unei ordini ierarhice în luarea oricărei decizii;

Evaluarea realistă presupune cunoașterea cadrului de acțiune al oricărei întreprinderi, a strategiilor care trebuie adoptate.

Promovarea politicii de marketing a produslui turism, pe baza unor eforturi optime, presupune un ansamblu coerent de acțiuni practice, derulate pe baza unor programe specifice. Prin decizia de cumpărare, el atrage produsele în consum și generează vânzările. Oricât de bine ar pune la punct liniile de fabricație, sistemul financiar, managementul resurselor umane sau sistemul de aprovizionare, firmele fără clienți își pierd rațiunea de a fi.

Produsul turistic trebuie să se ridice la așteptările consumatorilor și să îndeplinească toate cerințele acestora. Produsul turistic are la bază strategii și tactici care sâ ajute și să consolideze stațiunea vizănd consolidarea acesteia pe piața turistică. Politica de produs constituie nucleul mix-ului de marketing în jurul căruia se desfășoară celelalte activități. Produsul turistic este determinat de o serie de componente și are o viață ciclică începând cu apariția pe piață, dezvoltare rapidă, ajungerea în faza maximă de căutare pe piață, apoi urmează ultima ei perioadă de viață dispărând din atenția consumatorului.

Componentele corporale, componentele acorporale, comunicațiile și imaginea despre produs sunt cele patru cerințe definitorii ca acesta să fie competitiv pe piața. Politica de produs turistic se realizează prin studierea calității produsului, a perioadei de când se află pe piață și folosirea lui de consumator.

O altă componentă a politicii de produs este activitatea de inovație prin care se pun în circulație o serie nouă de produse fabricate prin metode și tehnici de ultimă generație. În momentul lansării pe piațâ a produsului turistic acesta trebuie să fie asigurat din punct de vedere legal.

Drumul pe care produsul turistic îl parcurge între producător și consumator se realizează prin politica de distribuție. Prin politica de distribuție produsul sau serviciul ajunge în fața consumatorului. Pentru realizarea cu succes a acestei activități un rol important îl are găsirea canalelor de distribuție, seriozitatea și pregătirea persoanelor care intermediază produsul. În raport cu specificul fiecărui produs trebuie găsită cea mai favorabilă metodă pentru ca acesta să ajungă pe piață în stare perfectă.

Politica de promovare are rolul de a prezenta produsul consumatorilor și păstrarea lui pe piață un timp cât mai îndelungat. Promovarea prezintă produsul cu caracteristicile lui precum și avantajele care decurg din achiziționarea și utilizarea acestuia. Această activitate se realizează prin spoturi publicitare, prin prezentarea în direct a produsului respectiv, prin utilizarea posturilor mass-media și prin folosirea oricărei relații a unor persoane care pot influența viața produsului prin promovarea lui în țară cât și în străinătate.

Politica prețului este o altă componentă a politicii de marketing. Prețul unui produs se stabilește în raport cu sumele investite în producerea acestuia, de posibilitatea financiară a consumatorilor dar și în raport cu prețul altor produse asemănătoare aflate pe piață. Prin politica de preț se urmărește obținerea profitului maxim și a creșterii cantităților vândute. Stabilirea prețului unui produs se realizează astfel ca producătorul să-și acopere în totalitate sumele investite în realizarea produsului dar să obțină și un profit suficient. Prețul unui produs se stabilește și în raport cu prețul practicat de alte societăți cu produse asemănătoare. Un alt criteriu de fixare al prețului este corelarea lui cu posibilitățile materiale ale consumatorului.

”Schimbările rapide pot face ca principiile care au stat pana acum la baza succesului în afaceri să devină un lucru perimat.”

”Turismului îi aparțin multiple căi de creștere a eficienței, unele generale, altele specifice fiecărui tip de prestație.”

În vedera atingerii obiectivelor propuse, cei care se ocupă de produsul turistic trebuie să aibă în vedere toate variabilele clasice care intervin în contactul cu piața – produsul, prețul, distrbuție și promovarea.

2.5. Comportamentul consumatorului de produse turistice

Comportamentul consumatorului este o componentă a mediului economic și a celui uman în general, și deci poate fi definit ca totalitate actelor decizionale realizate la nivelul individual sau de grup, legate de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii în vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte.

Majoritatea studiilor comportamentului consumatorului se încadrează în una din următoarele abordări (accepțiuni):

-studii motivaționale (explică factorii psihlogici și socio-psihologici ce influențează comportamentul de achiziționare și include și tipologiile consumatorilor);

-procesul de cumpărare (se concentrează asupra etapelor procesului de cumpărare);

-modele integrale (explică modul în care variabilele interne se combină cu variabilele externe pentru a determina/influența comportamentul de cumpărare).

”Modelul înțelegerii și analizei comportamentului consumatorului este reprezentat de trei părți care alcătuiesc un tot unitar, și anume: emoția și cunoașterea, comportamentul și mediul.”

Aceste trei categorii descriu conceptele majore și evenimentele pe care specialiștii în marketing trebuie să le evalueze pentru a putea înțelege consumatorii. Acest model constituie baza înțelegerii consumatorilor și, totodată, baza dezvoltării strategiilor de marketing efective și reale.

Comportamentul consumatorului, definit ca reprezentând ,,totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare, incluzând procesele decizionale care preced și determină aceste acte”

Comportamentul consumatorului este analizat de către marketeri care trebuie să aibă în vedere următoarele:

1) comportamentul consumatorului este bine orientat (ceea ce pare irațional pentru marketer este rațional pentru consumator);

2) consumatorul poate face o alegere liberă;

3) comportamentul consumatorului este un proces pe care marketerii trebuie să-l înțeleagă;

4) comportamentul consumatorului poate fi influențat. Înțelegând influențele și întregul proces decizional de cumpărare, marketerii pot influența comportamentul consumatorului.

5) necesitatea educării consumatorului ( marketerii au responsabilitate atât față de firma de turism, cât și socială).

Pentru studiul comportamentului consumatorului se utilizează microanaliza și macroanaliza.

Macroanaliza derivă din științele economice și demografice și are ca scop identificarea determinanților și a modelelor cererii, ocupându-se de date cum sunt: numărul de sosiri în țară, obiectivele turistice vizitate, gradul de ocupare al hotelurilor, numărul de nopți petrecute într-un hotel etc.

Microanaliza, spre deosebire de macroanaliză, este axată pe factorii socio-culturali și psihologici care unesc alegerile individuale în grupuri turistice. Factorii socio-culturali și psihologici care influențează alegerile individuale sau ale grupurilor turistice depind de motivațiile lor, de criteriile care stau la baza alegerii destinațiilor turistice, de perceperea și imaginea acestora, de experiența turiștilor, precum și de posibilitățile lor de evaluare în raport cu experiența lor turistică.

Încercările de motivare a turismului au fost clasificate după criteriul nevoie (motivația, percepția, învățarea, credințele și atitudinile), dar și după criteriul vârstă (etapa din ciclul de viață), ocupație, situația economică, stilul de viață și personalitatea. Cea mai completă clasificare aparține lui Thomas, conform căreia există următoarele motivații:

1) ”educaționale și culturale (studierea modului în care trăiesc oamenii în altă țară, observarea caracteristicilor acelei țări, înțelegerea a ceea ce se întâmplă în acele locuri, participarea la anumite evenimente speciale etc.);

2) relaxare și plăcere (evadarea din viața de zi cu zi, petrecerea cât mai plăcută a timpului liber, achiziționarea de experiență romantică și sentimentală etc.);

3) etnice (vizitarea rudelor, a familiei, a prietenilor plecați etc.)

4) altele (climă, sănătate -soare, sport-pescuit, vânătoare, economie -trai mai modest, aventură-noi experiențe, participare la istorie-temple, motive sociologice -cunoașterea lumii sau altor clase sociale).”

Percepția este procesul prin care o persoană selectează, organizează și interpretează informații în scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. Se poate afirma că o persoană motivată este gata să reacționeze. Modul în care reacționează este influențat de percepția situației.

Învățarea stă la baza mecanismului perceptual și al motivației consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit produs sau serviciu și reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat’’.

Credințele și atitudinile ajută marketerul să înțeleagă mai bine reacțiile și comportamentul consumatorului. Credința este gândirea descriptivă pe care o persoană o are despre ceva, iar atitudinea reprezintă evaluările, sentimentele și tendințele pe care o persoană le manifestă pentru un obiect sau o idee.

Vârsta și etapa din ciclul de viață sunt importante pentru marketer deoarece de-a lungul vieții lor consumatorii își schimbă valorile, cerințele și preferințele pentru produse, în general și în special pentru produsele turistice.

Ocupația influențează procesul decizional de cumpărare a produselor turistice, constatându-se în general că în perioada consumării acestora sunt preferate acele servicii care nu au legătură cu activitatea lor cotidiană.

Situația economică a unei persoane influențează comportamentul ei în calitate de consumator, în special alegerea produsului turistic din punct de vedere calitativ, calitatea și prețul fiind caracteristici direct proporționale.

Stilul de viață al unei persoane ajută marketerul în procesul de segementare a piețelor turistice în scopul elaborării strategiei corespunzătoare. În literatura de specialitate, populația este clasificată în funcție de imaginea aspirațiilor și valorile proprii, după cum urmează:

împliniți (oameni bogați, cu o educație superioară, receptivi la schimbare și cu dorință pentru valoare, pentru bani);

încrezători (mai puțin bogați, dar mai rigizi în comportamentul de cumpărare; preferă mărcile cunoscute, țin la familie, biserică și la comunitatea locală);

realizați (tind să fie consumatori în concepție, însă sunt ,,orientați’’ în orice situație);

ariviști (și ei sunt ,,orientați’’, nu au aceleași venituri ca și cei realizați, însă doresc să-i depășească);

experimentați (proactivi, tineri, foarte sociabili, le place să influențeze mediul, încearcă noi produse sau servicii în mod permanent);

producători (mai abili decât cei ,,experimentați’’, dar caută bunuri și servicii funcționale);

desăvârșiți (au venituri foarte mari, au libertate de a explora, imaginea lor fiind foarte importantă în exprimarea gusturilor și a stilului);

luptători ( au venituri mici și se bazează pe mărcile încercate, testate, nu sunt exploratori ai pieței).

Personalitatea și imaginea despre sine influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al consumatorului, cât și comportamentul său.

Capitolul 3

Produsele turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov din România

3.1. Prezentarea stațiunilor turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea

Poiana Brașov

Stațiunea Semenic

Munții Semenic apar bine individualizați, marcând nucleul orogenului în sud- vestul țării.

Desfăsurați ca o dorsală de la NNE către SSV Munții Semenic formează un pivot de care se sudează întreaga regiune a Banatului, fiind demarcați de 3 laturi de arii depresionare și culoare tectonice adânci, și numai pe marginea de vest, la contactul cu Munții Aninei, de văile Bârzava și Poneasca, ale căror trasee de sens opus se remarcă prin evidente caractere fizico-geografice de tranziție.

Munții Semenic se întind pe o suprafață de 1180 km2 fiind cuprinși între latitudinea nordică de 45°00'00'' și 45°00'23'' și longitudine estică 21°00'58'' și 22°00'18'.

Arealul Muntilor Semenic reprezintă 0,4% din suprafața României și 11,8% din suprafața județului Caraș Severin.

Munții Semenic fac parte din Munții Banatului și reprezintă cea mai importantă subunitate a Munților Banatului, situându-se în grupa sudică a Carpaților Occidentali, culminând cu vârful Piatra Goznei (1447 metri) și vârful Semenic (1445 metri).

Stațiunea turistică Semenic se află în sud-vestul României, la 40 de kilometri de Reșița.

Infrastructura generală privind accesul în Stațiunea Semenic se realizează foarte ușor, mai ales că drumul este asfaltat până aproape de vârful muntelui. Pentru a ajunge în stațiune turistul poate alege între două căi de acces:

– prima prin Reșița – Cuptoare – Văliug (Franzdorf) – Pasul Prislop – Semenic;

– a doua prin Caransebeș – Slatina Timiș – Brebu Nou (Weidental) – Trei Ape – Pasul Prislop – Semenic.

În timpul iernii este de preferat să fie folosită varianta prin Reșița.

Datorită faptului că Muntele Semenic este unul din puținele locuri din țară în care zăpada persistă aproximativ 6 luni pe an, s-au dezvoltat sporturile de iarnă. Aici ninge prima dată pe la sfârșitul lui octombrie, iar schiorii se pot bucura de zăpadă uneori chiar și în luna mai.

Deși avea potențial turistic, Muntele Semenic a devenit o zonă turistică abia după Primul Razboi Mondial. In acea perioadă, de doua ori pe an țăranii din zonă urcau la Baia Vulturilor pentru a se scălda în apele reci. Ei credeau că dacă urmau acest ritual de Sfântul Ilie și la Schimbarea la Față a Maicii Domnului, erau sănătoși tot timpul anului.

Complexul turistic se găsește la peste altitudine, între vârfurile Piatra Goznei și Semenic.

Clima pe Muntele Semenic este blândă și ușor suportabilă, chiar și pentru copii mici. În timpul iernii temperaturile se situeaza între -25 grade Celsius până la +6 grade Celsius, iar vara între +10 grade Celsius și +25 grade Celsius.

Munții Semenicului formează unitatea central-estică a Grupei Munților Banatului, fiind delimitați pe trei laturi de unități depresionare și culuare tectonice:

Depresiunea Ezeriș-Brebu și Dealurile Pogănișului (în nord);

Culoarul Timișului și parțial al Cernei (est) și Depresiunea Almăjului (în sud). Limita vestică este cea mai complexă, fiind dată de Valea Minișului (cu afluentul Poneasca);

Valea Bârzavei, care-i despart de Munții Aninei.

Munții Semenicului sunt ușor accesibili turiștilor. Principalele puncte de plecare către interiorul masivului sunt localitățile:

Reșița (dinspre nord-vest);

Caransebeș și Buchin (dinspre nord-est);

Slatina-Timiș și Teregova (dinspre est);

Bozovici și Borlovenii Vechi (dinspre sud);

Anina (dinspre vest).

Toate localitățile menționate mai sus sunt accesibile cu mijloace auto.

Pe de altă parte, la Reșița se poate ajunge cu trenul, fie dinspre Timișoara, fie dinspre Caransebeș.

Caransebeș, Buchin, Slatina-Timiș și Teregova sunt accesibile de asemenea și cu trenul, fie dinspre nord-vest (Timișoara-Lugoj), fie dinspre nord-est (Deva-Lugoj), fie dinspre sud (Drobeta Turnu Severin-Băile Herculane).

Stațiunea Poiana Brașov

Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România și totodată un important centru turistic internațional. Ea dispune de 9 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Majoritatea locurilor de cazare sunt de cea mai bună calitate asigurând cele mai bune condiții de locuit consumatorilor de turism.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ scazută și ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine și respiratorii.
Inființată în 1895, Poiana Brașov deservea ca loc turistic pentru Brașov. Prima cabană a fost construită în 1904.

În 1906 Poiana Brașov a fost recunoscută ca stațiune de iarnă și trei ani mai târziu se desfășurau primele competiții de iarnă.

În 1951 au fost organizate jocurile internaționale de iarnă a studenților. În prezent Stațiunea Poiana Brașov, renumită pe plan național și internațional dispunde de hoteluri luxoase și restaurante cu meniuri rafinate având o gastronomie multinațională.

Stațiunea se află la poalele Postăvarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai înalt vârf de munte este Cristianul Mare la altitudinea de 1799 m.

Temperatura medie este vara de 20 grade C si iarna de -3 grade C. Zăpada există începand cu jumătatea lunii decembrie și până la sfârșitul lui martie. Grosimea stratului de zăpadă este in medie de 50-60 cm. Primii fulgi de zăpadă cad cam spre sfârșitul lui septembrie iar ultimii cam spre sfârșitul lui aprilie.

Pătura de zăpadă poate fi garantată începând cu mijlocul lui decembrie și până la sfârșitul lui martie. Stratul de zăpadă are o grosime de aproximativ 50 cm în stațiune și aproximativ 100 pe crestele muntelui.

Poiana Brașov deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din țara noastră. Aici întâlnim hoteluri de două, trei și patru stele, dotate cu piscină, săli de spectacole si conferințe, un centru de echitație, baze sportive sau stâna turistică. Dispune de 12 pârtii de ski și este dotată cu două linii de telecabină și una de telegondolă care asigură accesul turiștilor spre culmile Postăvarului, la care se adaugă, sezonier, mai multe linii de teleski.

Poiana Brașov este însă locul ideal și pentru petrecerea lunilor de vară. Ot3r Agrementul cuprinde într-o paletă elastică toate activitațile ce au drept scop să scoată turistul de sub influența oboselii și a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distracție, divertisment și amuzament, în vederea dezvoltării sale fizice și spirituale, refacându-i forța necesară pentru continuarea activităților zilnice.

La doar 12 Km de Brașov regăsim stațiunea Poiana Brașov amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvarul (vf. Cristianul Mare – 1799 m), din cadrul Carpaților de Curbură.

Stațiunea Poiana Brașov este situată între următoarele coordonate geografice, longitudine 25°33'12'' est și latitudine 45°35'42'' nord și altitudine între 950 metri și 1050 metri.

Stațiunea Poiana Brașov este avantajată și prin situarea ei în preajma municipiului Brașov, renumit pentru monumentele sale arhitectonice vechi și pentru construcțiile și dotările turistice de un înalt nivel. De fapt, Poiana Brașov este încadrată într-o constelație de stațiuni și cabane turistice situate de-a lungul văilor Prahovei și Timișului și în Munții Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare și Piatra Craiului.
Poiana Brașov și-a câstigat un binemeritat renume prin integrarea armonioasă în peisaj a dotărilor turistice, prin posibilitățile largi de practicare a sporturilor de iarnă și prin condițiile bune de odihnă și recreere în orice perioadă a anului.
Privită de la înăltime, Stațiunea Poiana Brașov pare o mica oază în împărăția munților, îmbrăcati în haina verde a pădurilor de molid și fag, în care vilele și hotelurile cu arhitectura pe cât de variată pe atât de modernă imprimă un plus de pitoresc.
Stratul de zăpadă se menține timp de 4-5 luni pe an, astfel că sporturile de iarnă pot fi practicate atât de începători cât și de sportivii de performanță.

3.2. Factorii determinanți ai atractivității celor două produse turistice

Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov

În Stațiunea Semenic sunt șase pârtii de schi, atât pentru începători, cât și pentru schiori avansați.

Cea mai lungă pârtie de pe Semenic se numește Slalom Uriaș și se întinde pe 1200 de metri pornind de la 1435 de metri până la 1169 de metri. Are un grad de dificultate mediu, iar teleschiul de pe această pârtie poate transporta până la 800 de persoane pe oră. 

Pârtia Slalon Special 2 se situează între 1364 metri și 1246 metri având un grad de dificultate mediu.

Pârtia Crucea de Brazi I are o lungime de 700 metri iar pârtia Crucea de Brazi II are un grad de dificultate mediu situându-se între 1435 metri și 1305 metri.

Stațiunea mai are în dotare și o pârtie de schi privată, cu instalație de nocturnă și tunuri de zăpadă artificială.

Ski pass-ul ofera acces la toate pârtiile și telescaune pe întreaga zi. De luni până vineri, un ski pas pe o zi costă 70 de lei, iar in weekend prețul scade la 50 de lei. Copii sub șase ani beneficiază de gratuitate.

Peisajul și dotările din zonă sunt tot ce ai nevoie ca să te poți bucura de o vacanță reușită în orice perioadă a anului.

Domeniul schiabil din Semenic se găsește la altitudinea de 1400 metri, oferind turiștilor posibilitatea practicării sporturilor de iarnă specifice. Stațiunea este deservită de instalație de transport prin cablu reprezentată de telescaun, teleski și babyski – lifturi. Se pot închiria de asemenea diverse echipamente sportive de la centrele de închirieri de care dispune stațiunea. Telescaunul ce se găsește în stațiune este primul construit în țara noastră de uzinele din Reșița și are o lungime de 2972 metri, întinzându-se între localitatea Văliug și Vârful Piatra Goznei.

Regiunea Munților Semenic se caracterizează printr-un mare grad de accesibilitate pentru turiști, având în vedere prezența numărului important și diversificat al căilor de comunicație.

Rețeaua drumurilor se desfașoară pe mai multe direcții, din exteriorul spațiului montan până în interiorul acestuia, existând posibilitatea pătrunderii până în cele mai adânci puncte ale masivu.

Cu toate că este mult mai frecventată în perioada sezonului rece, datorită pârțiilor prezente, Stațiunea Semenic poate reprezenta o destinație de vacanța plăcută și pe timpul sezonului cald, întrucât platoul în care este localizată beneficiază de numeroase condiții și posibilități de petrecere a timpului liber, precum drumețiile pe traseele montane marcate.

Un traseu foarte popular pornește din Semenic în direcția vestică, trece prin Crivaia, ajunge la Peștera Comarnic și mai departe la Defileul Carașului.

Situată în vestul României, într-un peisaj de vis oferit de masivele domoale din împrejurimi, stațiunea se învecineaza cu alte locații turistice, mai mici, dar la fel de apreciate în rândul bănățenilor și tuturor turiștilor ce trec pe aici:

Stațiunea Secu;

Stațiunea Văliug;

Stațiunea Trei Ape;

Stațiunea Crivaia;

Localitatea Brebu Nou.

Se găsesc de asemenea în zonă obiective turistice de interes general, precum: Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, unde se află Cheile Carașului, Defileul Carașului și Peștera Comarnic.

Față de Stațiunea Semenic, în Stațiunea Poiana Brașov sunt practicabile 12 pârtii de schi cu grad diferit de dificultate, enumerând mai jos câteva dintre ele cu mențiunea lungimii și gradul de dificultate al fiecăreia:

Pârtia Drumul Roșu, mediu-ușor, 3821 metri;

Pârtia Lupului, dificil, 2860 metri;

Pârtia Sulinar, mediu, 2441 metri;

Pârtia Subteleferic, dificil, 575 metri;

Pârtia Slalom Poiana, dificil, 575 metri;

Pârtia Ruia, dificil, 540 metri;

Pârtia Bradul, ușor, 458 metri;

Pârtia Kanzel, dificil, 350 metri;

Pârtia Stadion, ușor 300 metri.

Stațiunea Poiana Brașov este stațiunea cu cea mai variată gamă de servicii oferite celor care vizitează aceste locuri pe tot parcursul anului.

În perioada rece pârtiile amenajate satisfac cerințele tuturor iubitorilor de schi indiferent de gradul lor de pregătire sportivă, transportul pe pârtii fiind asigurat cu mijloace de transport pe cablu.

Pentru începători se asigură inițierea și insușirea noțiunilor necesare schiatului prin instructori bine pregătiși recunoscuți ca specialiști în domeniu, aceștia fiind încadrați ca profesori la școala de schi.

Pentru dotarea cu echipamentul necesar a celor care nu posedă echipamentul propriu funționează centre de închiriere a materialelor sportive.

Cei care nu preferă schiatul li se asigură posibilitatea practicării săniușului pe piste special amenajate.

Nu au fost uitați nici iubitorii patinajului artistic. Pentru aceștia a fost amenajat un patinuar artificial.

O altă atracție apreciată în stațiune este plimbarea cu săniile trase de cai.

În perioada de vară viața stațiunii este la fel de activă. Ca și în sezonul de iarnă se oferă o varietate mare de activități specifice timpului cald.

Drumețiile montane sunt la mare căutare la fel ca alergatul și mersul pe jos favorizate de relieful cun pante reduse și de multele alei însoțite de o parte și de alta de păduri de conifere.

În zonele de pe lângă locurile de cazare sunt amenajate terenuri de tenis, minigolg, handball.

Iubitorilor de plimbări cu barca sau hidrobicicleta Lacul Poiana le oferă cele mai bune condiții pentru desfășurarea aceastei activități.

Pe lacul Moacșa, situat la circa 40 de kilometri de stațiune se găsesc ambarcațiuni și yolle pentru amatorii sporturilor nautice.

Stațiunea Poiana Brașov este dotată cu multe piscine și saloane de masaj, gimnastică de întreținere, saună.

O altă variantă de a petrece timpul liber este vizionarea programelor de videoteci, cinematografe și practicarea jocurilor electronice.

Pasionații de călărie au la dispoziție, în nordul stațiunii, un centru de echitație dotat cu un număr de 26 de cai.

Personalul centrului este reprezentat de instructori de cea mai înaltă calificare. Centru de echitație asigură posibilitatea închirierii de echipament sportiv.

Pentru începători se pot organiza cursuri de inițiere pe o perioadă de șase zile.

Turiștii părinți pentru a se putea odihnii și relaxa fără a duce grija celor mici, în stațiune funcționează grădinițe personal vorbitor și a altor limbi.

Pentru satisfacerea cerințelor altui sector de turiști sunt organizate spectacole de folclor, concursuri și expoziții de artă culinară tradițională românească, programe cu obiceiuri populare la sărbători religioase.

Din Stațiunea Poiana Brașov se poate pleca în excursii organizate spre Castelul Bran, Complexul Sâmbata, Cheile Bicazului, nordul Moldovei, Delta Dunării, litoral, București.

În jurul stațiunii au fost create parcuri și rezervații naturale cu frumuseți naturale rar întâlnite în alte zone care alături de alte obiective de interes istoric fac Stațiunea Poiana Brașov unde dintre cele mai de valoare stațiuni.

Printre punctele de atracție se numără și Castelul Peleș, Castelul Bran, Castelul Cantacuzino-Bușteni, Castelul Iulia Hașdeu, Cetatea Râșnov, Cetatea Făgăraș, Turnul Alb-Brașov, Biserica Neagră, Peștera de Gheață- Piatra Mare, Cascada Tamisa-Timișul de Sus, Parcul Național Cozia, Rezervația Glodeasa, Rezervația Naturală Arpașel.

3.3. Analiza SWOT a produselor turistice Stațiunea Semenic și

Stațiunea Poiana Brașov

Analiza SWOT are ca scop stabilirea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și a amenințărilor din cele două stațiuni.

Stațiunea Semenic este cea mai mare stațiune montana din județul Caraș- Severin.

Punctele tari ale Stațiunii Semenic:

poziția geografică favorabilă

invecinată cu alte stațiuni turistice mai mici

infrastructură specifică pentru turism

potențial turistic pentru turismul montan și cultural

flora și fauna specifică zonei și rezervații naturale

practicarea unor forme de turism diversificat pe tot parcursul anului

Punctele slabe Stațiunii Semenic:

dezvoltarea haotică a infrastructurii

utilizarea inadecvată a domeniului schiabil și a ofertei turistice

sistemul inadecvat de sistematizare a teritoriului turistic

administrația publică încă nu înțelege beneficiile turismului

lipsesc resursele umane specializate

lipsa organizațiilor de promovare a turismului la nivel local

insuficienta informație și lipsa reclamei

lipsa colaborării cu operatorii de turism

nu este sprijinit turismul în stațiune și nici turismul activ

lipsa informării și a cartografiei turistice

insuficienta folosire a oportunităților și facilităților acordate Stațiunii Semenic

Oportunitățile Stațiunii Semenic:

recâstigarea atractivității pentru turiștii autohtoni și câștigarea încrederii turiștilor străini

implementarea relativ simplă cu investiții minime a locațiilor de tip pensiune

implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeție

protecția mediului prin utilizarea drumurilor de pădure și a spațiului natural și nu prin izolarea acestuia

existența fondurilor pentru o mai buna dezvoltare a stațiunii

perspectiva găzduirii turiștilor duce la îmbunătățirea dotărilor

Amenințăril ale Stațiunii Semenic:

ofertele de produselor turistice necompetitive pe plan internațional

tergiversarea aplicării strategiei de dezvoltare turistică

conservatorismul autorităților față de cerințele actuale ale turismului

protecția mediului înconjurător excesivă în defavoarea turismului

Puncte tari ale Stațiunii Poiana Brașov

Existența unui potențial turistic deosebit care concură la crearea unei oferte pentru turismul montane, de sporturi de iarnă dar și cultural precum și peisaje pitorești și nepoluate, domeniu schiabil, în parte amenajat, vestigii medievale, biserici fortificate și cetăți țărănești unicate, monumente de arhitectură, muzee, etnografie

Posibilitatea practicării unor forme de turism diversificate în stațiunile montane pe tot parcursul anului

Căile de comunicație bine dezvoltate și în mare parte modernizate, ce permit accesul la toate obiectivele turistice

Ponderea mare pe care o dețin structurile turistice la nivelul județului și mai ales cele de confort superior

Poziția geografică, la intersecția și în apropierea unor artere turistice și zone turistice pe care se canalizează importante fluxuri turistice

Tradiția în desfășurarea activității de turism, cu precădere cel montan și cultural

Procesul de privatizare a patrimoniului și activității de turism ce va impulsiona sistemul concurențial și în consecință sporirea calității serviciilor și creșterea competitivității ofertei turistice

Punctele slabe ale Stațiunii Poiana Brașov

prețurile practicate în stațiune sunt mai mari decât posibilitatea financiară a majorității românilor

spatiile de agrement și locurile de parcare insuficiente

lipsa unui punct de informare turistică

Oportunități ale Stațiunii Poiana Brașov:

construirea unei instalații cu circuit închis pentru transportarea turiștilor în incinta stațiunii sau utilizarea unor minicare electrice care să evite poluarea cu gaze și poluarea fonică

amenajarea unui traseu pentru plimbarea cu sănii trase de cai în zona unde se găsește centrul de Echitație

Amenintări ale Stațiunii Poiana Brașov:

riscul concurenței în domeniu

o populație slab informată

ofertarea în țările Europei de Est a unor servicii de cazare calitativ superioară și mai ieftine

dezastrele naturale

instabilitate legislativă

reduceri la bugetul turismului

În urma analizei SWOT a celor două produse turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov reiese faptul că Poiana Brașov devansează în multe punctele de vedere Stațiunea Semenic, în primul rând prin densitatea și dotarea tehnică modernă, prin excelenta poziționare ca locație dar și prin faptul că dacă oportunitățile oferite ar fi valorificate stațiunea s-ar ridica la un nivel competitiv mare și ar deveni de interes internațional mai crescut ca în prezent.

Un punct tare al stațiunii Semenic față de Poiana Brașov este acela că Semenicul oferă cel mai lung sezon de schi din România, de aproximativ șase luni pe an. În această perioadă se menține un strat consistent de zăpadă naturală.

Tot în zonă, însă în Văliug a fost amenajată cea mai lungă pârtie de schi din țară de 5,8 kilometri.

Stațiunea Poiana Brașov se detașează față de Stațiunea Semenic și prin numărul mare de turiști care ajung aici, atât români cât și turiști mai ales din Israel, Marea Britanie, Germania, Franța etc., înregistrându-se circa 100 – 120 de mii de turiști anual.

Din acest număr mare de turiști 28- 35 % îl reprezintă turiștii străini.

Stațiunea Semenic dacă în trecut putea gazdui peste 5000 de turiști, acum cu greu mai gasești în jur de 200 de locuri de cazare în cabane și pensiuni aparținând unor iubitori ai muntelui.

Patru hoteluri cu peste 2000 de locuri de cazare sunt abandonate și au fost închise degradându-se pe zi ce trece.

Dacă Stațiunea Poiana Brașov este ocupată la capacitate maximă iarna iar vara interesul turiștilor de a-și petrece timpul liber este ridicat, Stațiunea Semenic este aproape pustie vara.

Stațiunea Poiana Brașov se evidențiază și prin preocuparea deosebită arătată de autorități pentru protejarea mediului înconjurător multe zone din jurul stațiunii fiind declarate rezervații naturale.

Acest interes al celor responsabili cu protecția zonelor naturale sporește potențialul turistic al stațiunii.

La fel ca Stațiunea Poiana Brașov și Stațiunea Semenic are posibilități și potențial turistic de dezvoltare însă în ce privește Semenicul diversificarea serviciilor și creșterea ofertei sunt foarte reduse.

Denumit în trecut ,,Perla Banatului”, Muntele Semenic este acum acoperit de ruine pe o mare parte a platoului alpin care l-a făcut celebru.

Pentru salvarea acestei minunății a Banatului se impun măsuri urgente din parte forurilor județene în primul rând în rezolvarea infrastructurii.

Capitolul 4

Studiu comparativ între produsele turistice Stațiunea Semenic

și Stațiunea Poiana Brașov din România

4.1. Piața produselor turistice Stațiunea Semenic și

Stațiunea Poiana Brașov

În Stațiunea Semenic cazarea turiștilor este asigurată în hoteluri, pensiuni și vile. Camerele sunt dotate cu televizor și baie proprie. Hotelurile au terase, baruri, restaurante unde turiștii pot să servească masa și să-și petreacă o parte din timpul liber. Majoritatea locațiilor sunt așezate în apropierea pârtiilor de schi și săniuș.

Prețurile practicate sunt în raport calitatea si volumul serviciilor oferite astfel încât pot satisface cerințele tuturor turiștilor.

Transportul spre Semenic se face pe șoseaua Reșița – Semenic, în afara mijloacelor de transport personale, cu autobuze puse la dispoziția turiștilor, gratuit, de către operatorii de turism, în sezonul de iarnă.

În Stațiunea Semenic funcționează Hotelul Șah Mat de 2 stele cu o capacitate de 10 camere, cu 42 de locuri. Hotelul este singurul din stațiune care deține un club de noapte și o sala de fitness. De asemenea, hotelul dispune de un restaurant, o cafenea, loc pentru grătar în aer liber și o parcare proprie.

În raport de numărul de paturi și gradul de confort tariful pe cameră practicat de Hotelul Șah Mat este: cameră cu 4 locuri – 316 lei/noapte, cameră cu 5 locuri – 395 lei/noapte și cameră cu 8 locuri – 632 lei/noapte.

Vila Melisa de 2 stele dețiune un număr de 17 camere. Ca facilități vila dispune de restaurant, terasă, bar, sală mic dejun, grătar afară, parcare și un centru pentru închirieri materiale sportive.

Prețul perceput la Vila Melisa este: camera dublă matrimonială, incluzând mic dejun – 140 lei/noapte și pentra camera cu capacitate triplă de cazare – 210 lei/ noapte.

Cabana Andra de 3 stele poate asigura cazarea unui număr de 24 de turiști în 6 camere duble, un apartament cu 2 camere, o cameră triplă și o cameră cu 5 locuri.

Camerele sunt dotate cu televizor și baie proprie, cu cabină de duș și hidromasaj.

Facilitățile oferite turiștilor sunt o terasă, bucătărie complet utilată, bar, grătar în grădină, parcare. Accesul în incinta cabanei cu animalele de companie este permis și gratuit.

Tariful perceput de Cabana Andra este: cameră dublă matrimonială – 80 lei/noapte, cameră triplă – 120 lei/noapte, apartament – 160 lei/noapte și cameră cu 5 locuri – 200 lei/noapte.

O politică a acestor unități de cazare pentru a veni în ajutorul turiștilor este și facilitarea plății serviciilor, la recepție, fără a se percepe comision.

Stațiunea Semenic este frecventată de turiști mai ales în sezonul rece deoarece are un domeniu schiabil format din șase pârtii, construite pentru a satisface cerințele schiorilor profesioniști cât și a amatorilor dornici de inițiere în acest frumos sport de iarnă.

Slalom Uriaș este cea mai lungă pârtie din stațiune având 1200 de metri, porinnd de la o altitudine de 1435 de metri până la 1169 metri. Nivelul de dificultate al acestei pârtii este unul mediu.

Cea de-a doua pârtie cu un nivel mediu de dificultate este Slalom Special 2, cu o lungime de 800 de metri și pornind de la o altitudine de 1364 metri și ajungând până la 1264 metri.

Pe lângă aceste două pârtii pe Semenic mai intâlnim pârtia Crucea de Brazi 1care are o lungime de 700 de metri și Crucea de Brazi 2 având lungimea de 550 metri. Și aceste două pârtii au un grad de dificultate medie, Crucea de Brazi 2 pornind de la o altitudine de 1435 de metri și coborând până la 1305 metri.

Singura pârtie care are un grad scăzut de dificultate este Slalom Special 1, care se întinde pe o lungime de 400 de metri, altitudinea de plecare fiind de la 1364 metri până la 1264 metri, aceasta deservind începătorilor sau celor care doresc să învețe să schieze.

Ultima realizare în zonă a fost amenajarea celei mai lungi pârtii din țară, de 5,8 kilometri în localitatea Văliug din apropierea Stațiunii Semenic. Aceasta este dotată cu instalație de nocturnă și tunuri de zăpadă artificială.

Stațiunea Semenic este dotată cu instalații de transport prin cablu reprezentate de telescaun, teleschi și babyski.

Echipamentul sportiv necesar se poate închiria de la centrele de închirieri de care dispune stațiunea.

Munții Semenic sunt caracterizați printr-un grad mare de accesibilitate pentru turiști, având în vedere prezența numărul important și diversificat al căile de comunicație.

Rețeaua drumurilor este desfășurată pe mai multe direcții, din exteriorul spațiului montan până în interiorul acestuia, fiind posibilă pătrunderea până în cela mai adânci puncte ale masivului.

Deși în sezonul de iarnă stațiunea este mai populată, datorită platoului montan pe care este așezată oferă oportunități de petrecere a timpului liber și a vacanțelor și în sezonul estival.

Sunt amenajate o serie de trasee marcate pentru practicarea drumețiilor. Un traseu accesibil și foarte popular este cel cu plecare din Semenic, spre vestul județului, cu trecere prin Stațiunea Crivaia, ajungându-se la Peștera Comarnic iar apoi în Defileul Carașului.

Peisajele mirifice oferite de masivele domoale și faptul că stațiunea este situată în apropiera altor stațiuni mai mici, cum ar fi Stațiunea Secu, Stațiunea Văliug, Stațiunea Trei Ape, Stațiunea Crivaia, dar la fel de ospitaliere, înconjurate de păduri și lacuri duc la creșterea aprecierii tuturor banațenilor dar și a celor care ajung să treacă peste aceste locuri.

Prin frumusețile lor, Munții Semenic aprind mereu dorința de a reveni, iar și iar, pe aceste meleaguri.

În ultima perioadă de timp turismul ca activitate economico- socială a cunoscu o ascensiune deosebită.

Turismul este o activitate complexă legată de toate celelalte ramuri ale economiei naționale.

Personalul cu o pregătire superioară în acest domeniu are menirea să valorifice potențialul geografic și cultural al fiecărei zone.

Munții Semenic reprezintă una dintre regiunile cele mai ofertante pentru a deveni o stațiune de prim rang între stațiunile montane ale tării.

Stațiunea Poiana Brașov poate asigura cazarea unui număr mare de turiști în hoteluri, pensiuni, apartamente și vile.

Cel mai impotant hotel din stațiunea Poiana Brașov este Hotelul Aurelius Împăratul Romanilor de 5 stele. Camerele, în număr de 87, sunt bine amenajate, foarte spațioase și luminoase, fiind dotate cu mobilier de lux.

Facilitățile oferite de hotel sunt în număr foarte mare și variate. Restaurantul, cu o capacitate de 350 de locuri este situat chiar pe malul lacului, oferind mâncăruri delicioase.

Hotelul dispune de terase, teren de tenis, ski, biliard, saună, sală de fitnes, piscină interioară, acces gratuit la internet și parcare. Oferă, de asemenea, room service, prânz la pachet, recepție deschisă nonstop, cameră de bagaje, săli de conferintă și petreceri, fax, copiator.

Prețul mediu/cameră/noapte pentru o cameră dublă superioară de la 277,22 lei, cameră dublă Deluxe cu 2 paturi duble de la 277,22 lei și suită Delux de la 880,05 lei.

Pensiunea Mont Blanc de 4 stele oferă camere spațioase cu balcon, dotate cu minibar și baie privată. Unele camere au vederea spre munte alte spre pârtiile de schi Bradul.

Cele mai importante facilități oferite de Pensiunea Mont Blanc sunt două terase, grătar, balcon, telefon, tv, gratuitate internet și parcare, depozit de schiuri, bar, minibar, recepție deschisă nonstop, săli de conferință și petreceri.

În incinta pensiunii nu sunt admise animalele de companie.

Pentru o cameră dublă sau twin prețul este de 242 lei/ noapte iar la suită 352 lei/noapte.

Hotelul Escalade de 4 stele este situat la circa 110 metri de pârtiile de schi si de un patinoar. Toate camerele oferă baie proprie, minibar și tv, unele dintre ele având și bacon.

Prețul unei camere duble sau twin executive este de224 lei/noapte și suită standard 321 lei/noapte.

Facilitățile Hotelului Escalade sunt numeroase printre care amintim terase, radio, telefon, tv, restaurant, bar, teren de joacă pentru copii, sală de fitness, masaj, închirieri auto, săli de conferințe, gratuitate internet și parcare.

Stațiunea Poiana Brașov și-a câștigat un renume internațional fiind cea mai importantă stațiune montană din România unde se practică sporturilor de iarnă.

Concentrația mare de ozon din aerul expirat al atmosferei curate fără urmă de praf recomandă stațiunea și pentru timpul verii în scop terapeutic, pentru revigorarea funcțiilor vitale, pentru odihnă și activități sportive cu scopul refacerii capacității fizice și spirituale ale turistului obosit și stresat.

Piața produsului turistic Poiana Brașov este ofertantă și prin dotările de care dispune începând de la domeniul schiabil deosebit cu grad de dificultate divers, terenuri de sport, baruri, restaurante, discoteci până la plimbări cu sănii trase de cai.

Domeniul schiabil este format din nouă pârtii amenajate.

Pârtii cu grad de dificultate dificil: Pârtia Lupului – cu o lungime de 2860 metri, Pârtia Subteleferic – 575 metri, Pârtia Ruia – 540 metri și Pârtia Kanzel – 350 metri.

Pârtia Sulinar – 2441metri este singura pârtie cu grad de dificultate mediu.

Pârtii cu grad de dificultate ușor: Pârtia Drumul Roșu – 3821 metri, Pârtia Bradul – 458 și Pârtia Stadion – 300 metri.

În stațiune funcționează o școală de schi, activând cu circa 120 de instructori vorbitori de limbi străine, experimentați și recunoscuți internațional.

Echipamentele pentru sporturile de iarnă, biciclete, scutere și alte mijloace de transport folosite pentru agrement pot fi închiriate contra cost de la centrele de închiriere existente în stațiune.

În stațiune sunt instalate mijloace de transport pe cablu spre Capra Neagră și Kanzel cu telecabina, cu telegondola spre Postăvaru și cu teleschiul spre: Bradul, Ruia, Subteleferic și Stadion.

În Poiana Brașov se află și un centru de echitație care oferă amatorilor de călărie cât și iubitorilor de cai, posibilitatea de a călări în incinta padocului sau organizat spre destinații ca Pietrele lui Solomon, Cabana Postavarul, Castelul Bran și Cetatea Râșnov.

Transportul spre Stațiunea Poiana Brașov se poate face atât cu mașina personală, cât și cu mijloace de transport în comun cu plecare din Brașov sau Râșnov.

În Stațiunea Semenic segmentele de cosumatori care utilizează serviciile oferite sunt în mare parte turiști naționali, cu precădere cei din județul Timiș, grupuri de elevi de școală, rezidenți locali.

Stațiunea este montană și cei mai mulți dintre turiști sunt tineri, persoane cu venituri rezonabile și în mare măsură persoane cu studii superioare.

Felurile de turism care se practică în Stațiunea Semenic sunt turismul montan, turismul organizat, turismul sportiv, turismul de recreere și agrement.

În Stațiunea Poiana Brașov segmentele de consumatori cele mai des întâlnite sunt grupuri de turiști, clientela de afaceri, turiști individuali, clienți de weekend, delegații la conferințe.

Stațiunea este montană și majoritatea turiștilor este formată mai ales din tineri, persoane cu venituri ridicate, persoane cu studii superioare.

Formele de turism cele mai practicate în Stațiunea Poiana Brașov sunt turismul montan, turismul organizat, turismul sportiv, turismul de sănătate, turismul cultural, turismul de recreere și agrement.

4.2. Argumente care justifică și susțin menținerea pe piață a

produselor turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov

O stațiune montană în care se pot organiza activități de agrement, sport, odihnă pentru turiștii iubitori ai muntelui poate deveni o a facere rentabilă dacă prospectarea pieței se face de personal calificat care să cunoască regulile cererii și ofertei și comportamentul consumatorului de turism.

Pentru încurajarea comercinaților de turism statul trebuie să le ofere unele facilități și să stabilească clar obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai eficente metode de promovare.

Pentru Stațiunea Semenic, aflată într-un județ puțin ofertant ca locuri de muncă, un argument ca statul și autoritățile responsabile să aloce fonduri pentru reevaluarea stațiunii, refacerea spațiilor și clădirilor existente, construirea altora, ar fi că astfel s-ar creea un număr mare de locuri de muncă.

O altă sarcină importantă a responsabililor din turism este protejarea și conservarea naturii. Aceasta se poate realiza prin acțiuni de educare, conștientizare precum și înțelegerea și respectarea principiilor de turism.

Cele mai multe parcuri naturale și naționale au planuri de acțiune pentru responsabilizarea tuturor persoanelor implicate, autorități și turiști și a altor persoane cu activități tangibile cu protecția mediului natural.

Resursele umane bine pregătite au un rol deosebit de important în dezvoltarea turismului.

În vederea reabilitării Stațiunea Semenic, Consiliul Județean Caraș Severin are un proiect finanțat din fonduri europene care urmărește valorificarea potențialului turistic din zona alpină și subalpină a Semenicului.

Se au în vedere centrul de agrement și sport nautic, parc acvatic, zona schiabilă,centru hipic, centru de spectacole în aer liber și un sat de vacanță. Toate aceste obiective vor fi desfășurate pe traseul Văliug-Semenic, Văliug-Piatra Goznei.

Acest proiect va pune în valoare Reșița, Semenicul și zona subalpină care va deveni o mare atracție pentru turiști.

Acest proiect a fost realizat pe baza unor studii ținându-se cont de particularitățile zonei.

Principalul punct al proiectului îl reprezintă zona schiabilă dar se va pune accent și pe posibilitatea petrecerii unei vacanțe sau a unui sfârșit de săptămână în toată perioada anului.

Fondul investițional privat va cunoaște o dezvoltare mare atunci când elementele de infrastructură turistică vor genera o activitate importantă din punct de vedere economic.

Stațiunea Poiana Brașov este o sțațiune de odihnă și tratament cu sezon permanent.

Are un potențial turistic natural spectaculos și foarte variat precum și un patrimoniu cultural istoric de o certă valoare.

Turiștii au cele mai variate motive pentru a ajunge intr-o stațiune. Unii vin doar să se odihnească și să se relaxeze, alții să viziteze diferite obiective cultural-istorice iar alții pentru reafacerea sănătății. Acest din urmă motiv este cel mai des motiv întâlnit.

Aerul pur și cu o mare concentrație de ozon, o presiune atmosferică relativ scăzută și o ionizare crescută recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator.

Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România. Stațiunea este un important centru turistic internațional.

Datorită dotărilor excelente de care beneficiază stațiunea în luna februarie 2013 a avut loc Festivalul Olimpic al Tineretului European. Au participat peste 1500 de tineri sportivi, viitori campioni.

Poiana Brașov este o atracție turistică atât pentru turiștii români și străini care vin la odihnă, tratament și să practice sporturile de iarnă.

În regiune se găsesc numeroase resaturante, hoteluri și unele atracții precum Castelul Contelui Dracula.

4.3. Administrarea produselor turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov

Pe baza Criteriilor minime pentru atestarea stațiunilor turistice, prevăzute în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1122/2002:

”Stațiunea turistică de interes local se atestă prin Hotărâre a Guvernului României la inițiativa administrației publice locale, cu avizul Ministerului Turismului;

Stațiunea turistică de interes național se atestă prin Hotărâre a Guvernului României la inițiativa Ministerului Turismului având sprijinul autorităților administrației publice locale.”

Conform informațiilor publice ale Autorității Naționale Pentru Turism despre Stațiuni turistice atestate, în Lista localităților atestate ca stațiuni turistice, Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov se prezintă astfel:

– Stațiunea Semenic este o stațiune turistică de interes local, administrată de autoritatea publică locală pe baza hotărârii de guvern emisă de Ministerul Turismului.

– Stațiunea Poiana Brașov este o stațiune turistică de interes de interes național, administrată de Ministerul Turismului, pe baza hotărârii de guvern.

În aceste stațiuni ca în oricare altă stațiune pe lângă activitățile specifice se desfășoară o serie de activități extraturistice.

În cadrul stațiunilor funcționează servicii de salubrizare, de iluminat public, de întreținere a zonelor verzi, de păstrare a ordinii și liniștii publice.

Din experiența franceză rezultă un număr de patru modalități de gestionare a unei societăți turistice astfel:

Serviciul turistic public

Oficiul de turism asociativ

Oficiul de turism cu statut de ,,Centru Public, Industrial și comercial”

Societate locală de economie mixtă

Serviciul turistic public-printre îndatoririle profesionale a personalului care funcționează în acest servciu se numără și gestionarea echipamentelorși serviciilor publice precum și modul de organizare și funcționare a acesteia.

Serviciul turistic public primește și informează turiștii cu toate datele necesare a fi luate la cunoștință.

Din punct de vedere juridic există trei modalități de gestiune prin acest serviciu: gestiunea publică directă, gestiunea publică indirectă și gestiunea indirectă mixtă.

Oficiul de turism asociativ este cea mai răspândită formă de gestiune și se caracterizează prin faptul că poate fi modelat la caracteristicile societăților mici și mijlocii.

Oficiul de turism cu statut de ,, Centru Public Industrial și Comercial” este cu personalitate juridică și este autonom din punct de vedere financiar. Această formă de gestiune este specific stațiunilor mari.

Societatea locală de economie mixtă- activitățile care se desfășoară în astfel de activități grupează parteneri din sectorul de stat și din sectorul privat

4.4. Politica de marketing a produselor turistice Stațiunea Semenic și Stațiunea Poiana Brașov

Pentru buna organizare și funcționare a Stațiunilor Semenic și Poiana Brașov trebuie sa se aibă în vedere practicarea unei politici de marketing adecvate fiecăreia în parte.

Atât Stațiunea Semenic cât și Stațiunea Poiana Brașov trebuie să abordeze politica mix-ului de marketing în stil propriu, pentru a ajunge la rezultatele scontate.

Politica de marketing are la bază patru componente importante: produsul în sine, plasarea produsului, promovarea și prețul produsului.

Toate aceste componente ale politicii de marketing trebuie tratate cu mare atenție deoarece dacă unuia dintre aceste elemente nu i se acordă atenția necesară produsele turistice ar avea de suferit.

Politica de marketing celor două stațiuni este îndreptată spre adaptarea ofertelor lor la particularitățile clienților și chiar ușoara lor manipulare. Pentru aceasta, se poate apela la un întreg arsenal de instrumente de marketing.

Politica de produs în ceea ce privește ridicarea calității Stațiunii Semenic impune măsuri urgente în mai multe direcții precum: renovarea hotelurilor nefuncționale printre care și Hotelul Gozna și Hotelul Semenic; construirea unor noi spații de cazare; reabilitarea celor două drumuri de acces în stațiune dinspre Reșița-Cuptoare – Văliug-Semenic și Caransebeș – Slatina Timiș – Brebu Nou – Semenic; amenajarea de parcări, igienizarea stațiunii prin firme autorizate, creearea unei rețele diversificate și moderne de alimentație publică, dezvoltarea mijloacelor de agrement specifice și a altor forme de turism cum ar fi turismul de sănătate.

Politica de produs a Stațiunii Poiana Brașov pentru ridicarea standardului la nivel internațional, impune luarea unor măsuri ca: amenajarea mai multor locuri de parcarea unde stațiunea este deficitară.

Angajarea de ghizi pe toate traseele cu pornire din stațiune spre diverse obiective istorice și culturale.

Politica de preț trebuie adaptată în funcție de activitatea sezonieră a Stațiuni Semenic, precum și în funcție de segmentele de consumatori.

Stațiunea fiind una care nu se ridică la un standard foarte mare în comparație cu alte stațiuni concurente, prețurile practicate se stabilesc și în funcție de serviciile prestate și calitatea acestora. Prețurile sunt rezonabile având grad de suportabilitate din partea consumatorilor.

Stațiunea Poiana Brașov practică prețuri care se ridică la nivelul prețurilor altor stațiuni, de același gen, din străinătate, dar acestea se regăsesc în multitudinea de servicii oferite și în calitatea acestora.

Acest fapt face ca accesul în stațiune a turiștilor cu venituri medii să fie imposibil.

Este necesar ca în locațiile care nu au necesitat investiții uriașe, prețurile să fie accesibile și acestei categorii de consumatori.

Politica de distribuție a produselor turistice tip stațiune se realizează, pe bază de contract, prin intermediul agențiilor de turism, precum și prin participarea cu oferte la târguri de turism naționale și internaționale.

Cele mai importante agenții de turism cu care colaborează deținătorii de bază tehnico-materială (cazare, alimentație, agrement, transport) din Stațiunea Semenic sunt:

AM GASIT DIN PRIMA CAUTARE PE SITE-UL MENȚIONAT LA NOTE DE SUBSOL.

TE ROG SĂ LE SCRII ÎN WORD PT. JOS SUNT COPIATE DIRECT DE PE SITE.

Exemplu:

Agenția de turism Weiss Travel are sediul social pe Bulevardul Revoluția din decembrie, nr. 8, localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, telefon: 0774772437, fax: 0355415360, adresă de e-mail: [anonimizat] și pagină web: www.weisstravel.ro.

Weiss Travel INTRODUSA DE MINE

Resita, Caras Severin
Blv. Revolutia din Decembrie, Nr. 8
tel: 0744 -772.437, 0355-415.360
fax: 0355-415.360
email: [anonimizat] 
web: www.weisstravel.ro

Birta Tours

Resita, Caras Severin
Piata 1 Decembrie 1918, Nr. 31-32
tel: 0255 223823, 223824
fax: 0255 222222
email: [anonimizat] 
web: www.turismromania.ro

Sagitario Travel

Resita, Caras-Severin
Aleea Romanitei, Nr. 1
tel: 0355-418.466, 0788-203.360
fax: 0355-418.466
email: [anonimizat] [anonimizat]
web: www.sagitariotravel.ro

Cele mai importante agenții de turism cu care colaborează deținătorii de bază tehnico-materială (cazare, alimentație, agrement, transport) din Stațiunea Poiana Brașov sunt:

CAUTA AGENȚIILE de turism (MĂCAR 3) PE SITE-URILE DE MAI JOS ȘI PROCEDEAZĂ CUM TI-AM ARATAT LA STAȚIUNEA SEMENIC:

http://agentii-de-turism.net/

http://www.agentii-de-turism.net/Brasov/

AM INTRODUS EU SURSA LA NOTE DE SUBSOL SI LA BIBLIOGRAFIE

Politica de promovare a celor două produselor turistice tip stațiune se realizează pe baza următoarele metode și tehnici:

Stațiunea Semenic:

cu toate serviciile pe care le oferă poate fi popularizată prin intermediul posturilor locale de radio și tv

afișe și postere cu imagini din stațiune afișate la locurile special amenajate

promovarea în școli prin prezentarea unor clipuri cu imagini din stațiune

Elevii trebuie convinși să se informeze despre importanța stațiunii, despre necesitatea păstrării mediului natural în stare nealterată și că stațiunea este o adevărată oază de sănătate

afișarea de spoturi publicitare cu imagini din stațiune pe caroseriile mijloacelor de transport în comun

cu acordul firmelor producătoare de diverse produse introducerea în interiorul ambalajelor de flyere sau chiar confecționarea ambalajelor cu vederi din stațiune

Stațiunea Poiana Brașov fiind cea mai renumită stațiune montană din țară ca dotare, număr de servicii oferite, multitudinea felurilor de turism care se pot practica pe tot parcursul anului, promovarea ei în România este deja la cotă ridicată astfel că importanța acestei politici este promovarea mai mare a stațiunii în străinătate și care se poate realiza și prin:

având posibilități, organizarea unor manifestări de interes național și internațional cu participarea unor personalități din țară cât și din străinătate

intermediul posturilor de radio și de tv internaționale

organizarea de noi festivaluri și revenirea celui,deja cunoscut în Europa, Festivalul ,,Cerbul de Aur”, pe scena căruia străini și români de valoare s-au manifestat artistic. Acești oameni trebuie apreciați ca adevărați mesageri ai Stațiunii Poiana Brașov și implicit ai României

tipărirea unor pliante, broșuri cu prezentarea stațiunii și calitatea de rang european a tuturor serviciilor oferite, traducerea acestora în principalele limbi străine și difuzarea lor în toată Europa și mai departe

organizarea de acțiuni cu caracter științific și social-cultural, cu invitați străini de marcă din domeniu.

CONCLUZII

Turismul este o ramură a economiei naționale care, în viitor, va aduce multe

beneficii, societății românești, dacă va fi tratat ca atare.

Pentru ca turismul montan să se ridice la nivelul celui din țările cu vechi state în domeniu, trebuie valorificate, la miximum toate oportunitățile oferite de mediu natural.

Stațiunea Poiana Brașov este cea mai importantă stațiune montană din țară, fiind de interes național și administrată de ministerul turismului.

Stațiunea Semenic este prima ca marime și valoare din județul Caraș Severin fiind de interes local, administrată de autoritatea locală cu ajutorul consiliului

județean.

Dacă în Stațiunea Poiana Brașov politica de markeing a fost înțeleasă și se aplică comparativ cu cea din străinătate, având beneficiile scontate, în Stațiunea Semenic trebuie aplicată o politică de piață în vederea studierii cererii consumatorilor evaluându-se, corect, ofertele care pot fi pune la dispoziție pentru satisfacerea acestora.

Acolo unde acest obiectiv nu se poate realiza, strict, pe cele solicitate, din motive obiective, trebuie găsite soluții care să convingă, cu argumente solide, turistul, că pretențiile sale pot fi și altele decât cele cu care a venit de acasă.

Dacă consumatorul de turism va fi satisfăcut deplin el va deveni, cu sigurantă, client fidel al stațiunii.

Unii turiști români preferă stațiuni din străinătate în defavoarea Stațiunii Poiana Brașov deoarece, în multe cazuri, prețurile practicate de acestea sunt mai scăzute decât cele din stațiunea românească, în cuantumul sumei plătite primesc servicii la același standard.

În Stațiunea Semenic deși prețurile practicate sunt la nivel mediu, acceptabile de un mare număr de consumatori, politica de marketing este una deficitară. Astfel că oportunitățile oferite nu sunt exploatate în condiții optime, nu se cunosc, cu adevărat, cerințele segmentelor de consumatori, amatori ai turismului montan și nu se întreprinde nimic concret în salvarea celei ce a fost, odată, denumită și ,,Perla Banatului”.

În această direcție, pe lângă sarcinile ce revin autorităților, activitatea de educare și conștientizare a populației, despre importanța păstrării mediului natural fără implicații umane în vederea modificării arealului, este una din activitățile necesare și utile a fi întreprinse.

Turismul montan este o ramură, de viitor, a economiei care poate asigura multe locuri de muncă și prin oportunitățile oferite, petrecerea timpului liber în mod activ și benefic pentru sănătate, odihnă și recreere.

BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite

Balaure V., 1985, Marketing în alimentația publică și turism, București, Lito A.S.E.

Balaure V., Cătoiu I., Vegheș C., 2005, Marketing turistic, București, Editura Uranus.

Bretcu Angela, 2012, Marketing- note de curs, Reșița, Editura Eftimie Murgu.

Cătoiu I., Teodorescu N. , 1997, Comportamentul consumatorului. Teorie și practică, București, Editura Economică.

Cosmescu I., 1998, Turismul-fenomen complex contemporan,București, Editura. Economică.

Costencu M. , 2003, Marketing turistic- note de curs, Reșița, Editura Eftimie Murgu.

Costencu M., 2012, Marketing turistic, note de curs, Reșița, Universitatea „Eftimie Murgu”, Facultatea de Științe Economice, Departamentul de Învățămân la Distanță.

Costencu M., 2008, Marketing turistic – sinteze, cazuri, teste, Reșița, Editura Eftimie Murgu.

Cristureanu C., 1992, Economia și politica turismului internațional, București, Editura Abeona.

Dibb S., Simkin L., Pride W. M. și Ferrell O. C., 1994, Marketing: Concepts and Strategies, 2nd European Edition, London, Houghton-Mifflin.

Florescu C și Snak O., 1967, Cererea de mărfuri a populației, București,Editura Științifică.

Florescu C. (coord.) 1992, Marketing, București, Editura Marketer, pag.65;

Fruja Ioan, Jivan Alexandru, 1998, Marketingul servicilor, Timișoara, Editura Nero-G.

Gherghina L., 2007, Tehnica operațiunilor de turism. Teorie și aplicații, Reșița, Editura Eftimie Murgu.

Gherghina L., 2009, Marketingul serviciilor –sinteze, teste, aplicații, Reșița, Editura Eftimie Murg.

Iahoda M., 1983, Complexitatea pieței turistice, în volumul Turismul în economia națională, București, Editura Sport-Turism, p. 327.

Kotler Ph ., 1997, Managementul martetingului, București, Editura Teora.

Olteanu V., 1999, Marketingul serviciilor, București,Editura Uranus.

Plăiaș I., 1997, Comportamentul consumatorului, Deva, Editura Intelcredo.

Prutianu Șt., Munteanu C., Caluschi C. 1998, Inteligența. Marketing Plus, Iași, Editura Polirom.

Smedescu I., 1993, Marketing – note de curs, Universitatea Româno-Americană.

Snack O., 1976, Economia și organizarea turismului, București, Editura Sport-Turism, p.179.

Stăncioiu A. F., 1999, Dicționar de terminologie turistică, București, Editura Economică.

Thomas J.A., 1964, What makes people travel ?, ASTA News, August.

Surse electronice

Informații publice ale Autorității Naționale Pentru Turism despre Stațiuni turistice atestate, existente la data de 27.05.2014 pe http://turism.gov.ro/informatii-publice/; http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Statiuni-atestate.pdf,

Informații despre Stațiunea Semenic, disponibil la data de 09.03.2014 pe http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Statiuni-atestate.pdf

Informații despre Stațiunea Poiana Brașov, disponibil la data de 11.04.2014 pe http://romania.directbooking.ro/prezentare-poiana-brasov-informatii-poze-imagini-37.aspx

Marketing turistic, disponibil la data de 15.04.2014 pe http://www.aseonline.ro/marketing-turistic

Informații despre Hotelul Șah Mat, disponibil la data de 10.04.2014 pe http://www.hailahotel.ro/hotel-sah-mat-semenic

Informații despre Vila Melisa, disponibile la data de 10.04.2014 p http://www.hailahotel.ro/vila-melisa-semenic

Informații despre Cabana Andra, disponibile la data de 10.04.2014 pe http://www.hailahotel.ro/cabana-andra-semenic

Informații destre Hotel Aurelius Împăratul Romanilor, disponibil la data de

10.04.2014 pe

http://www.booking.com/hotel/ro/aurelius-imparatul-romanilor-brasov.ro.

Informații despre Pensiunea Mont Blanc, disponibil la data de 10.04.2014 pe http://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea-mont-blanc.ro.

Informații destre Hotel Escalade, disponibile la data de 10.04.2014 pe http://www.booking.com/hotel/ro/escalade.ro.

Informații despre agenții de turism din localitatea Reșița, disponibile la data de 30.05.2014 pe http://www.romturism.ro/detalii.php?din=agentii&poz=829

Informații despre agenții de turism din localitatea Brașov, disponibile la data de 30.05.2014 pe http://agentii-de-turism.net/; http://www.agentii-de-turism.net/Brasov/