Studiu Comparativ Asupra Ofertei Turistice (zona Montana Si Zona Litorala)

Economie

Studiu Comparativ Asupra Ofertei Turistice (zona Montana Si Zona Litorala)

Byadmin ianuarie 1, 2024

STUDIU COMPARATIV ASUPRA OFERTEI TURISTICE (ZONA MONTANĂ ȘI ZONA LITORALĂ)

CUPRINS

Introducere

Cap.I. Oferta turistică zonală montană și de litoral

I.1. Clarificări conceptuale privind oferta turistică din România

I.1.1. Evoluții și tendințe ale ofertei turistice de litoral din România

I.1.2. Evolutii și tendințe ale ofertei turistice montane din România

I.2. Analiza comparativă

Cap II. Prezentarea ofertei turistice de litoral și montane din România în perioada 2009-2012

II.1.Prezentarea ofertei turistice a stațiunii Lacu Roșu

II.2. Prezentarea ofertei turistice a stațiunii Mamaia

Cap III. Analiza comparativă a ofertei turistice din stațiunea Lacu Roșu vis-a-vis de stațiunea Mamaia

III.1. Puncte comune

III.2. Diferențe

III.3. Analiza privind sezonalitatea din cele două stațiuni

Concluzii

Propuneri

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru.

Conform Prof univ Daniela Turcu "Oferta turistică reprezintă ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic și anume: resursele turistice naturale și antropice, echipamentele turistice, bunurile și serviciile destinate consumului turistic, forța de muncă, infrastructura, condițiile de comercializare (prețuri, facilități etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuția sa în dezvoltarea turismului. Existența unor resurse turistice valoroase, deși importantă, nu este suficientă pentru atragerea turiștilor în zonă. Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea și diversitatea serviciilor oferite."

Oferta turistică zonală se caracterizează prin anumite particularități specifice. Astfel:

are un caracter complex si, totodată, eterogen; din acest motiv se poate diferenția și descompune în mai multe grupe de oferte particulare;

elementele structurale au valori turistice diferite; elementele de atractivitate, asociate cu conditiile climaterice determină sezonalitatea turistică, iar elementele funcționale variază în limite determinate de capacitatea tehnico-organizatorică.; printr-o combinare a celor două tipuri de elemente, se asigură satisfacerea cererii turistice chiar și în situațiile în care atracția turistică lipsește sau se diminuează;

oferta turistică se caracterizează printr-un grad sporit de rigiditate, influențat de lipsa capacității de deplasare în spațiu pentru a întâlni cererea;

datorită specificului serviciilor sale, oferta turistică nu poate fi stocată (cu toate că, la destinațiile turistice se pot achiziționa suveniruri care își găsesc utilitatea la domiciliul turiștilor).

Oferta turistică se împarte în:

primară, care cuprinde totalitatea valorilor naturale;

secundară, incluzând ansamblul resurselor create de mâna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.).

Oferta turistică primară și secundară constituie "materia primă" pentru turism, care se va prezenta atât sub forma produselor turistice numai, cât și a prestațiilor de servicii turistice specifice. Acestea, în literatura de specialitate se regăsesc și sub numele de resurse turistice antropice.

Motivația și scopul lucrării

Am ales această lucrare cu tema "Studiu comparativ asupra ofertei turistice (zona montană și zona litorală)" având ca studiu de caz stațiunea Lacul Roșu, respectiv Mamaia deoarece mi s-a părut o temă foarte interesantă datorită complementarității ofertelor a celor două zone geografice.

Alegerea temei pentru studiul de caz este datorată potențialului turistic extrem de valoros ce i se aduce României prin prezența acestor stațiuni. Dacă stațiunea Lacul Roșu este una de interes turistic local, pentru odihnă și recreere, stațiunea Mamaia este o stațiune de interes turistic national.

Scopul analizelor detaliate a fost desprinderea unor concluzii și recomandări a celor două stațiuni, din punct de vedere a varietății ofertelor sub toate formele sale, precum și a numărului de turiști din fiecare stațiune în parte.

De-a lungul lucrării am încercat să evidențiez cele mai importante aspecte privind oferta comparativă a turismului montan și de litoral pe plan intern.

în primul capitol am decis să fac o prezentare sumară a evoluției și tendințelor ofertei zonelor turistice ale României: zona litoralului românesc al Mării Negre precum și a zonei montane;

în cel de-al doilea capitol am prezentat oferta turistică a stațiunii Lacul Roșu și a stațiunii Mamaia în perioada 2009-2012;

în cel de-al treilea capitol am realizat analiza comparativă a ofertei turistice zonale din stațiunea Lacu Roșu vis-a-vis de stațiunea Mamaia (puncte comune, diferențe, precum și analiza privind sezonalitatea din cele două stațiuni);

în finalul lucrării am selectat o serie de concluzii și propuneri, referitoare la creșterea și diversificarea ofertei zonale turistice montane și de litoral ale Romaniei.

Cap.I. Oferta turistică zonală montană și de litoral

Muntele a reprezentat dintotdeauna o destinație preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale. În plus, zona turistică atrage atenția investitorilor și organizatorilor, datorită oportunităților oferite pentru dezvoltarea unei activități economice eficiente, astfel că putem vorbi astăzi despre existența, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate și de mare atractivitate.

Dintre toate tipurile de turism internațional, cel mai profitabil este turismul de litoral, care concentrează cca 80% din fluxurile anuale, în special în Europa și America de Nord. Acesta înregistrează amplitudinea maximă în sezonul estival, în funcție de durata de insolație de la 3 luni (zona Marii Baltice) până la 6 luni (zona Marii Mediterane).

I.1. Clarificări conceptuale privind oferta turistică din România

România, fără îndoială, dispune de o multitudine de frumuseți ale naturii și valori cultural- istorice, ce pot fi exploatate prin oferte ale produselor turistice de calitate deosebită, competitive, capabile să satisfacă exigențele tuturor categoriilor de vizitatori români și străini.

Podișul Transilvaniei, cu livezi și vii încărcate de rod, este înconjurat de frumoasa cunună a munților Carpaților. În centura Subcarpaților, numeroase izvoare de ape minerale cu calități terapeutice au contribuit la dezvoltarea a peste 160 de stațiuni balneare. Tot aici găsim, monumente – aduceri aminte ale istoriei poporului român.

Dintre oferte, s-au impus în circuitul turistic intern și internațional următoarele: litoralul românesc al Mării Negre, Delta Dunării, Bucureștiul și împrejurimile sale, Moldova de Nord, Valea Prahovei, Carpații, Transilvania, Porțile de Fier, Argeș. Făgăraș, etc.

Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967 – 1968 pentru grupurile de turiști aflați pe litoralul românesc al Marii Negre. A fost un început promițător, căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează Ordinul 297/1972, urmare căruia Centrul de cercetare pentru promovare turistică internațională identifică și selectează localitățile rurale reprezentative pentru satele românesti, ce urmau a fi lansate în turism.

În România, oferta turistică este strâns legată de tendințele manifestate în general: transformări structurale generate de trecerea la economia de piață, dificultăți generate de intârzierea privatizării, de fiscalitatea împovărătoare, scădera circulației turistice, a calității echipamentelor și serviciilor, din lipsa surselor investiționale, etc.

Aceste tendințe demonstrează sensibilitatea turismului la stimulii economico-sociali, la convulsiile conjucturale. De-a lungul timpului, oferta turistică românească nu a ținut pasul cu exigențele cererii turistice și ale produselor turistice similare de pe piața internațională, devenind necompetitivă.

Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de importantă. Ținând cont de aceasta este cunoscut ca introducerea în circuitul turistic a a unor structuri/echipamente ce oferă – prin personalul său – servicii de proastă calitate poate compromite, pe termen lung, un produs sau o destinație.

Din păcate, structurile turistice de primire și mai ales oferta de agrement sunt învechite, serviciile turistice și programele turistice sunt realizate după un stereotip, la un nivel calitativ minim iar raportul calitate-preț este neconcludent. În raport cu evoluția economică generală, și turismul românesc a înregistrat în ultimii ani o scădere continuă fapt ce a condus la scăderea numărului locurilor de muncă în industria turismului și călătoriilor.

Conform declarației presedintelui ANT, "oferta turistică românească nu este foarte competitivă pe piața internațională a turismului, luând în considerare țările cu care ne putem compara. Infrastructura turistică și calitatea serviciilor sunt cu mult sub așteptări"

Pentru a putea concura pe piața turistică internațională este necesară o relansare, modernizarea, precum și dezvoltarea turismului românesc în ansamblu.

Performanțele prestatorilor din turismul românesc sunt asociate cu gradul de ocupare având în vedere că, pentru supraviețuire, unitățile trebuie sa atingă un grad de ocupare de minimum 50 %. "Pentru realizarea de profit din activitatea de cazare, gradul minim de ocupare trebuie sa depășească acest nivel "(Negrusa, 2006, p. 108).

Dna Prof. univ. dr Mirela Mazilu, consideră că "turismul și călătoriile au potențial să devină un sector de export important în România și să asigure locuri de muncă și creștere economică în rândul vastei populații rurale a țării. Turismul și călătoriile ar trebui să fie introduse în politicile generale pentru forța de muncă, comerț, investiții, educație, cultură și protecția mediului. Pentru a facilita aceasta, ar trebui întreprinsă o campanie de imagine pentru a asigura că și factorii publici și cei privați sunt conștienți de contribuția industriei și, în special, de potențialul acesteia privind dezvoltarea rurală".

I.1.1. Evoluții și tendințe ale ofertei turistice de litoral din România

Litoralul românesc oferă, începând cu Mamaia, etalonul ofertei turistice de recreere și divertisment, o constelație de stațiuni ca Eforie, Techirghiol, Costinești, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn și Mangalia.

Zona litoralului românesc al Mării Negre se întinde pe o suprafață de 245 km, de la rezervații naturale intacte ale Deltei Dunării la multiplele centre de vacanță. În timp ce suprafața Deltei este protejată, zona sudică (72 km ) a fost transformată într-un lanț de stațiuni de litoral și balneoclimaterice care sunt menite să satisfacă cele mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale persoanelor în vârstă.

Toate aceste stațiuni sunt deservite de personalul angajat în serviciile locale de turism și transport din orașul Constanța. Înotul înotul poate fi practicat în condiții de siguranță deaorece in zona litoralului românesc nu există maree.

Aproape jumătate din capacitatea de cazare existentă la nivelul întregii țări (42,7%) este concentrată pe stațiunile de pe litoral.

Oferta zonala turistică de litoral pe teritoriul românesc a apărut într-un cadru organizat în a doua parte a sec. XIX, dar a căpătat o mare amploare după 1956, când a început realizarea unor mari complexe hoteliere, în baza unui plan general de sistematizare. Ca urmare a condițiilor naturale extrem de favorabile pentru practicarea unui turism complex, s-a permis construirea în cele 12 stațiuni, a unei baze materiale puternice, de cazare, alimentație publică , tratament, agrement, comerț general.

Potențialul turistic al litoralului este suficient valorificat, mai ales resursele balneare de o mare valoare terapeutică: apele termale – minerale, nămolurile sapropelice și de turbă (de altfel, baza de cazare pentru cură balneară reprezintă numai 13,1% din spațiile litoralului). Factorii naturali care au declansat apariția și dezvoltarea stațiunilor respective suparte a sec. XIX, dar a căpătat o mare amploare după 1956, când a început realizarea unor mari complexe hoteliere, în baza unui plan general de sistematizare. Ca urmare a condițiilor naturale extrem de favorabile pentru practicarea unui turism complex, s-a permis construirea în cele 12 stațiuni, a unei baze materiale puternice, de cazare, alimentație publică , tratament, agrement, comerț general.

Potențialul turistic al litoralului este suficient valorificat, mai ales resursele balneare de o mare valoare terapeutică: apele termale – minerale, nămolurile sapropelice și de turbă (de altfel, baza de cazare pentru cură balneară reprezintă numai 13,1% din spațiile litoralului). Factorii naturali care au declansat apariția și dezvoltarea stațiunilor respective sunt formați, în principal, din mare, soare, nisip, și unde, în mare parte, clientela este constituită din copii și adulți până la 55-60 ani, nevoia de mișcare este mare. Ca urmare, lărgirea gamei de mijloace pentru practicarea celor mai diferite sporturi a fost și reprezintă o cale principală de urmat pentru modernizarea ofertei acestei stațiuni.

Odată cu intrarea în UE, stațiunile românești de la Marea Neagră încep să fie ocolite și de proprii ei cetățeni, care găsesc ofertele de litoral externe la un raport calitate/pret mai avantajos. Litoralul românesc poate atrage mai mulți turiști români și străini numai dacă va rezolva trei probleme fundamentale: slaba calitate a serviciilor, lipsa unor alternative de petrecere a timpului liber și stabilirea unui program de marketing foarte bine elaborat.

Ca și tendință, în ultimul an, se constată o tendință de dezvoltare a conceptului de all inclusive pe litoralul românesc. Dacă în anul 2013 existau 11 hoteluri cu servicii all-inclusive, în stațiuni precum Mamaia, Neptun, Jupiter, Venus și Saturn, iată ca cererea pentru servicii all inclusive pe litoralul românesc este în continuă creștere. Astfel, pe aceste tipuri de servicii , în 2014 erau mai multe hoteluri în sistem all inclusive, adăugându-se în plus pe lista celor de anul trecut încă 4 unități.

De asemenea, se constată dezvoltarea divertismentului și a facilităților pentru copii – tot mai mulți hotelieri introduc servicii de all inclusive sau animație și entertainment constienți fiind că turistul nu doreste doar o cameră confortabilă și servicii de restaurație, ci și posibilități de petrecere a timpului liber. Astfel, mai multe hoteluri au introdus sau au dezvoltat ș imai mult acest segment, introducând în acest an echipe de animație și servicii speciale pentru familiile cu copii. Hotelurile care oferă serviciile prezentate mai sus, precum și divertisment în fiecare seară, dedicate familiilor, se află în stațiunile Mamaia și Eforie Nord. Aici vom întalni: animatori și dj pe plajă, ateliere de creație, piscine și locuri de joacă ale copiilor, cursuri de înnot, balet și dans, școala de teatru.

I.1.2. Evoluții și tendințe ale ofertei turistice montane din România

Începuturile ofertei turistice montane datează de la sfârșitul secolului XIX, când iau ființă diferite asociații de turism. Asociația transilvană Carpatină, la Sibiu (1880), Cercul Excursioniștilor la București (1891), primele cabane în Cindrel, Făgăraș și Bucegi, se pun bazele primei stațiuni montane din țară (Păltiniș la 1450 m).

Turismul montan a cunoscut o dezvoltare continuă; astfel, pe lângă cabanele inițiale s-au construit complexe și microstațiuni turistice montane, unele dintre ele devenind stațiuni montane recunoscute, apreciate și în afara țării.

Analizând gradul echipării tehnice a zonei montane (cazare, pârtii de schi și mijloace de transport pe cablu, etc.) dar și a circulației turistice se constată:

dotarea conformă din punct de vedere tehnic,. Astfel, din totalul masivelor care au fost supuse analizei (60 la număr), aproximativ 20 dintre ele dispun de o anumită dotare din punct de vedere tehnic, și doar 13 dintre acestea au o dotare ceva mai mai bună (ca de exemplu, Bucegi, Gârbova, Cindrel, Semenic, Muntele Mic, Postăvaru, Făgăraș, Ceahlăul etc.);

există o lipsă de concordanță dintre valoarea și complexitatea potențialului turistic montan și dotarea tehnică (Masivele Postăvaru și Gârbova sunt pe primul loc în ce privește amenajarea în scop turistic, în timp ce Rodna , Parâng, Făgăraș, etc, au cele mai complexe resurse turistice, dar o dotare tehnică ce lasă de dorit);

există o discrepanță mare a echipării masivelor montane: doar trei dintre acestea (Gârbova , Bucegi, Postăvaru,) dețineau, în 1994, peste 75% din capacitatea de cazare, peste 70% din mijloacele de transport pe cablu și peste 90% din pârtiile amenajate; mai pregnant apare faptul că peste 80% din spațiile de cazare cu confort superior se concentrează tot aici, restul munților dețin cabane și vile de confort redus (excepție Semenic, Ceahlău și Rodna);

necorelație între capacitatea de cazare, lungimea și capacitatea pârtiilor de schi, realizându-se valori reduse (de până la 5 m pe loc cazare) chiar în stațiunile montane din Bucegi și Postăvaru, față de 6-6,5 m/loc cazare pe plan mondial (și chiar 8 – 8,5 m/loc cazare în stațiunile cu pondere mare a turismului la sfârșit de săptămână). Aceeași lipsă de corelație se observă și între spațiile de cazare și capacitatea orară a tuturor mijloacelor și dotărilor pentru sporturi de iarnă (pârtii, teleferice)indicele respectiv fiind cu mult sub media internațională;

în general masivele montane sunt acoperite cu o rețea densă de poteci turistice (peste 11.000 km. lungime) dar este necesară atât să se verifice, completeze, să se întrețină și să se reducă numărul acestora în multe masive. Explicația constă în nevoia de a ocroti și conserva mediul natural (Retezat, Parâng, Ceahlău, etc.).

Analizele realizate mai sus scoate în evidență că lanțul carpatin al țării noastre are un potențial turistic complex și cu reale posibilități de utilizare, dar prea puțin valorificat.

În țară se poate practica turismul montan în condiții foarte bune de dezvoltare datorită potențialului oferit de cele trei grupe muntoase ale Carpaților. Între tipurile de turism montan, turismul destinat activităților de ski se bucură de un potențial natural ridicat pentru dezvoltare.

I.2. Analiza comparativă

Oferta turistică montană este dată de o serie de servicii suplimentare. Aici vin turiști care se bucură de practicarea activităților sportive de iarnă, (în general tinerii și persoane care nu depășesc 50 de ani), fiind principalul motiv pentru care aleg acest tip de stațiune

Astfel, în cadrul activităților „apres schi, se pune mare accent atât pe programele de seară din unitățile de alimentație publică (cu program variat, care poate avea și programe de animație turistică, etc.) cât și pe activitățile culturale ce se desfășoară în stațiune sau în zonele din apropierea lor.

Stațiunile montane, fiind adresate îndeosebi sporturilor de iarnă, aici există posibilitatea practicării și a altor sporturi decat cel de ski (săniuș, patinaj). Acestea sunt în majoritatea cazurilor, complementare pentru pentru cei ce iubesc schiul sau principale pentru însoțitorii lor. Astfel, este necesară existența atât a amenajărilor cât și a echipamentului pentru a se practica aceste sporturi, pentru a deveni competitivi pe piața internă și internațională.

În ceea ce privește mediul acvatic, este necesar să se asigurare oferte variate pentru sporturile ce se practică pe suprafețe de teren amenajate. Dacă vom lua în calcul diversitatea de preferințe, durata sejurului și programul de plajă, nu trebuie uitate acțiunile cultural artistice. Trebuie canalizate oferte și în aceasta direcție deoarece majoritatea clientelei străine este formată din persoane aflate la vârsta activă, care fiind foarte ocupate, își găsesc mai puțin timp în restul anului pentru a-și satisface interesul pentru cultură.

Unele stațiuni de litoral (Efori Nord, Neptun și Mangalia) și-au creat vad pentru piața turistică externă la tratamentul bolilor aparatului locomotor. La acest tratament recurg, în marea lor majoritate, persoanele de vârsta a treia, care vin mai des în perioadele din afara sezonului de vârf, când beneficiază de o serie de beneficii, în cadrul serviciilor suplimentare . Un mare succes îl au procedurile adjuvante, diversele genuri de cură, tratamentele cu produse originale din România. Dacă ne referim la partea de distracții și amuzament, un mare rol îl au serile distractive de orice gen (inclusiv petrecerea timpului în baruri și în restaurante cu specific), excursii prin împrejurimi (inclusiv tururi de litoral) , plimbările cu trăsuri sau docare de cai.

Deoarece diversele stațiuni turistice s-au dezvoltat pe seama anumitor factori naturali, între cele trei grupe mari – stațiuni de litoral, stațiuni balneare și stațiuni profilate pe sporturile de iarnă – există, pe lângă asemănări, multe deosebiri în ceea ce privește capitolul serviciilor suplimentare din afara unităților de cazare (și într-o anumită măsură și în spațiile de cazare).

În stațiunile de litoral, într-un timp, o pondere mare în ansamblul serviciilor suplimentare au constituit-o agrementul și sporturile nautice, în cele balneare, o serie de proceduri și acțiuni specifice, iar în cele destinate practicării sporturilor de iarnă, o anumită pondere este deținută de alte sporturi de iarnă decât cele principale și de plimbările cu sănii trase de cai.

Cap II. Prezentarea ofertei turistice de litoral și montane din România în perioada 2009-2012

Patrimoniul turistic reprezintă oferta efectivă a unui teritoriu, însumand elementele de potential turistic cu structurile de primire și de infrastructură specifice. Totodată putem include în sfera patrimoniului turistic și factorii generali ai existenței umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea și calitatea serviciilor prestate pentru buna desfășurare a activității turistice.

În continuare voi prezenta, pe rând, aspecte generale privind stațiunile Lacul Roșu și Mamaia, precum și ofertele turistice ale acestor zone.

II.1.Prezentarea ofertei turistice a stațiunii Lacu Roșu

Introducere

Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, în județul Harghita. Acesta se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Stațiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Roșu, aflat la o altitudine de 980 m. Este în forma de L, adanc de 10 m), având o suprafață de 12,7 ha și o circumferință de 2830 m. Este străbătut în direcția NE/SV de cursul superior al pârâului Bicaz.

Odată cu formarea sa, Lacul Roșu a devenit o atracție turistică importantă pentru această arie montană, formând împreună cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat pentru România.

Istoric

Stațiunea s-a dezvoltat continuu, după al doilea război mondial, ajungând la circa 800 locuri în vile și cabane în anul 1989, profilându-se pe odihnă și recreere, iar în ultimele patru decenii și pe alpinism.

După anul 1990, stațiunea montană Lacul Roșu a cunoscut un impas în dezvoltarea sa, din cauza rigorilor economiei de piață și a restructurării proprietății imobiliare și a terenurilor, dar și degradării fizice a unităților de cazare, unele dintre acestea depășind 80 de ani de existență. Lipsa dotărilor de agrement cultural și sportiv și mai ales a amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă și a drumeției montane ca și a dotărilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.

În ultimii 5-6 ani se remarcă o revenire în dezvoltarea stațiunii prin modernizarea și construirea de unități de cazare și alimentație pentru turism (cca 340 locuri de cazare în hotel și vile) iar administrația locală a inițiat un program de revigorare și relansare în turism a acesteia.

Localizare

Lacul Roșu este o localitate turistică în județul Harghita (România). Este una dintre cele mai importante stațiuni ale Carpaților Orientali, în cadrul cărora se situează în Grupa Centrală (Moldotransilvănieni). Stațiunea se situeaza între Suhardul Mic, Suhardul Mare din partea nordică, Munții Podu Calului din partea sud-vestică, Munții Licas și Muntii Kis-Havas din partea nord-vestică, Csiki-Bukk din partea nord-estica și Muntele Ucigaș din partea estică. Lacul este alimentat de patru pârâie mari și încă 12 cursuri de apa temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roșul), Licosul, Suhardul, Oii, Ucigașul.

Căi de acces

Stațiunea Lacul Roșu are un acces rutier, dar legătura cu ariile limitrofe sau cu restul țării, se poate realiza și feroviar prin orașul Gheorgheni. Legăturile aeriene sunt mai îndepărtate (aeroporturile de la Târgu – Mureș, 144 km și Bacău 115 km).

Accesul feroviar

Magistrala feroviară București – Brașov – Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Deda– Baia Mare; de la stația Gheorgheni (316 km) pe ruta rutieră (DN 12 C) la Lacul Roșu;

Magistrala București – Bacău – Suceava –Vadu Siret; de la Bacău prin Piatra Neamț – Bicaz (86 km), de unde, pe DN 12 C la Lacul Roșu.

Accesul rutier

E 60, Episcopia Bihor – Oradea – Târgu Mureș – Brașov – București – Constanța; din Brașov – DN 11 și DN 12 Sf. Gheorghe – Miercurea Ciuc – Gheorgheni (158 km) și de aici pe:

DN 12C, Gheorgheni – Lacul Roșu (26 km) – Bicaz;

E 85, Siret – Suceava – Bacău – București – Giurgiu;

de la Bacău, prin: DN 15, Bacău – Piatra Neamț – Bicaz (86 km)ș

și, în final: DN 12 C, Bicaz – Lacul Roșul (29 km) – Gheorgheni.

Formare

Deși Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, iar din punct de vedere economic era neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă scrie Ditrói Puskás Ferenc în lucrarea lui, "Istoria Borsecului". Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș.

Numele de Lacul Roșu provine de la gresia roșie terțiară, usor dezagreabilă, transportată de Pârâul Roșu care a vopsit în Roșu imprejurimile pânâ la lac. Lacul, din păcate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportată de pârâurile afluente (Roșu, Licas, Oii, Suhard și Ghilcos).

Clima

Temperatura medie anuală este de 8 °C. Media cea mai scăzută de temperatură este de -7/-4 °C, iar cea mai ridicată de 14-18 °C. Temperatura apei vara poate atinge 22 °C, primăvara, toamna 6-10 °C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheață gros de 60-70 cm. Vânturile sunt moderate.

Vegetația

Zonele împădurite din regiune sunt dominate de rășinoase și câteva specii de foioase. Cele mai răspândite specii sunt: molidul (Picea exelsa), bradul alb (Abies alba), zada (Larix decidua), pinul (Pinus silvestris), jneapanul(Pinus mugo turra), tisa (Taxus baccata), fagul (Fagus silvatica) șiartarul (Acer pseudoplatanus).

Pe pășunile și fânețele montane cel mai des întâlnim: paisul (Festuca rubra v. fallax), taposica (Nardus stricta), alunul (Corylus avel), tulichina (Daphne cneorum), papucul doamnei (Cypripedium calceofus), bulbuci (Trolljus europaeus) sângele voinicului (Nigritella rubra) șighintura galbena (Gentiana lutea). În crăpăturile stâncilor întâlnim și „bijuteria crestelor alpine: floarea de colț (Leontopodium alpinum).

Alte plante rare și ocrotite în zona sunt: opaița lui Zawadski (Melandrium zawadskii), mieriuța (Minuartia laricifolia) și Sempervivum simonkainum. Pentru culegătorii de ciuperci comestibile zona studiată este un veritabil paradis; primăvara se pot colecta:
zbârciogul (Morchella escullenta), ciuperca de câmp (Agaricus arvensis), pâinisoarea (Russula cyanoxantha), vinețica (Russula vesca) și bureti gălbiori (Cantharellus cibarius).
Vara găsim:pufulete (Langermannia gigantea),buretele serpesc (Macrolepiota procera), râscovul (Lactarius detterimus), hribul (Boletus aestivalis), și creasta cocoșului (barba caprei)(Ramaria flava). Toamna întâlnim: ghebele (Armillariella mellea), șigogoasele (Lycoperdon pyriforme).

Fauna

Fauna cunoaște în regiune o bogăție deosebită; sunt multe specii de animale rare și ocrotite. Dintre mamiferele mari cele mai răspândite sunt: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), mistrețul (Sus scropha), pisica salbatică (Felis Silvestris), râsul (Felis lynx), capra neagră (Rupicapra rupicapra) etc.

Specii de pâsari; alunarul (Nucifraga casyocatactes), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), uliul păsărar (Accipiter nisus), mierla (Turdus merula)și corbul (Corvus corax).

Dintre lepidoptere remarcăm: fluturele Apollo (Parnassius Apollo Transsylvanicus) și Palacochrysophanus hippothoe Linne.în Lacul Roșu și în celelalte două bazine artificiale trăiesc în mare număr păstrăvi de munte (Salmo trutta fario) și păstrăvi de lac (Salmo lacustris). Dintre rozătoare: iepurele (Lepus timidus) este cel mai răspândit.

Oferta turistică a stațiunii Lacu Roșu este formată din:

Resursele naturale ale stațiunii

Stațiunea montană Lacul Roșu beneficiază de un cadru natural cu un potențial turistic de mare valoare peisagistică. Munții Suhard și Hasmas alcătuite din conglomerete, gresii și calcare, se impun prin forme de relief șipeisaje dintre cele mai spectaculoase din țară.

Remarcăm, astfel :

domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice (Suhardul Mic, Grădina Zânelor, Peretele Poștei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ;

peisaje montane și subalpine cu alternanță de poieni și păduri de molid (Câmpul Cupas, Poiana Ghilgos, Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hășmașul Negru);

păduri masive de molid;

domeniul pentru practicarea alpinismului în Cheile Bicazului și pe abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din țară, cu 47 de trasee pentru cățărare și escaladă ;

Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici și Mari și abrupturile de 200-340 m inaltime, cu numeroase rupturi de pantă în albia râului Bicaz ; remarcabile prin peisagistică sunt și văile afluente Bicazului cu cascade, chei și mici canioane (văile Lapos, Bicajel, Cupas, Sugău la circa 8km spre Bicaz Chei ) ;

relief carstic spectaculos cu abrupturi, stâncării, grohotisuri și peșteri cu valoroase concrețiuni și vizitabile, aflate în apropierea stațiunii ca : peșterile Suhard, Bardos și Cascadei, iar la circa 12 km pestera Munticelul ; unele dintre acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard și Munticelul). Pe versantul sud-vestic al Muntilor Hășmasul Mare, în perimetrul comunei Voslobeni, se află peștera Sugo (41 km de stațiune), care este declarată monument al naturii și se pretează pentru amenajare spre vizitare ;

Lacul Roșu- monument al naturii- unicul lac de origine naturală din țară, cu pitoreștile « Cioate » de molid ce zvâcnesc din adâncul apei ; pe malul lacului Fundația Naturaland (orașul Gheorghieni) a marcat și a amenajat pentru turismul științific și ecologic 9 puncte de observare a faunei și a florei (licheni, alge, plante lemnoase, plante acvatice, rațe sălbatice, reptile, raci, insecte etc.) ;

domeniul schiabil se întinde pe o suprafață mare în cele trei areale montane puse în evidenta și anume: Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-stațiune (vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la 980m pana la 1500m, ceea ce permite o amenajare « în releu » a dotărilor pentru sporturi de iarna și practicarea skiului până în luna mai (120-150 zile/an) ; Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat și până în prezent (200m/40m) ; vârful Pângarati- Saua Pangarati la intrarea în stațiune ;

Parcul National Cheile Bicazului-Hășmaș (65,75 ha) cu cele trei rezervatii naturale;

domeniu pentru drumeție montană, cu peste 29 de poteci montane, ce pornesc/ acced din/în stațiune, în mare parte amenajate și marcate ;

fond cinegetic și fond piscicol reprezentative pentru aceasta zonă a țării ;

bioclimat tonic-stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rășinoși, favorabil odihnei și recreerii, dar și climatoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenică, surmenaj fizic și intelectual, stări de debilitate, hipertiroidă benignă etc.

Resursele antropice

Stațiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind conturată ca localitate, dar imprejurimile constituie destinatii certe în acest sens.

Resursele antropice din zona limitrofă stațiunii sunt următoarele :

Oraș ul Gheorghieni (26 km) :bisericile armenească (secolul XVII) și evanghelică (secolul XVII) ; Muzeul Tarisznyás Márton, Teatrul Figura Stúdió , Centrul Cultural;

Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) în stilul Renașterii, ce gazduiește galeria de pictură și grafică; parcul adăpostește sculpturi realizate în taberele de creatie ; mănăstire franciscană (secolul XV) ;

Joseni (32km) :biserica fortificată ( secolul XVI), colecția de etnografie;

Dănești (62km) :centru de arta populară cu ceramica neagră, țesături, cusături ;

Racu (73km) : biserica fortificată ( secolele XIV-XV), capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ;

Miercurea Ciuc (84km) :cetatea Miko (1611-1621),refacuta în 1714; adapostește Muzeul județean; complexul Sumuleu cu cladirea-resedință a fostului scaun Ciuc, mănăstirea franciscană (1444-1448), biserica barocă (1804), biserica Sf. Petru (1817).

Capacitatea de cazare în stațiunea Lacul Roșu

Capacitatea de cazare reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

În tabelul 2.1. am redat redat situația unităților de primire turistică existente în perioada 2009 – 2012 in judetul Harghita.

Tabelul 2.1. – Capacitatea de cazare turistică existenta pe tipuri de structuri de primire turistică în Județul Harghita, perioada 2009-2012

Pe seama tabelului anterior am analizat situația tipurilor de structură turistică pe ultimul an, pentru a evidenția ponderea fiecărei structuri turistice din totalul existent.

Grafic nr. 2.1. Tipuri de structuri de primire turistică Harghita la 31 iulie 2012

După cum se observă în tabelul nr 2.1. si graficul 2.1, în perioada 2012, județul Harghita punea la dispoziția turiștilor 852 locuri de cazare repartizate în 12 tipuri de structuri de cazare.

Pondera majoritară a unităților turistice o dețineau pensiunile agroturistice, în număr de 589 unitati (30% din total), urmate de hoteluri (1804 unități, 21% din total), urmate de pensiunile turistice, în număr de 1745 unitati ( 20%), campinguri – 7%, vile turistice – 5%, cabanele și căsuțele turistice, cu un procent de 4%, urmate de moteluri (3%), tabere de elevi și prescolari (2%), iar popasurile turistice și bungalourile dețineau un procent de doar 1%.

Pe baza următorului grafic am analizat evoluția capacității de cazare în județul Harghita, pentru perioada 2009 – 2012

Grafic nr. 2.2. Evoluția capacității de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică Harghita 2009 – 2012

Din graficul nr 2.2. se observă tendința crescatoare a capacității de cazare existente pe parcursul anilor 2009 – 2012 în ce privește structura dominantă de cazare – pensiunile agroturistice.

Dacă în anul 2009, totalul capacității din unitățile de cazare existente în judetul Harghita, acesta era de 6428 locuri, în 2012 numărul a crescut cu 2114 unitati (o creștere de 33%), fapt îmbucurător pentru turismul din zonă, și implicit asupra economiei acestei zone.

Numărul locurilor de cazare din unitățile hoteliere a evoluat față de anul de bază (2009) cu 25% în 2010, cu 42% în anul 2011, respectiv cu 28% în 2012. Se observă o scădere a unităților de cazare de tip hotelier în anul 2012 față de anul precedent, cu un procent de 11%.

Pensiunile trusitice au avut o evoluție considerabila în anul 2012 față de anii precedenți, înregistrand o creștere de 739 unități de cazare (40% față de 2009), deși a avut un trend descendent în 2011 față de anul 2009 (a scăzut cu 34%), dar și față de 2010 (a scăzut cu 28% față de anul de bază).

De remarcat este aparitia bungalourilor în 2012, fiind în număr de 48.

Taberele de elevi și prescolari a înregsitrat un trend liear în perioadele 2009 – 2010 (cu 67 unitati), precum și in perioada 2011 – 2012 (număr de 167 unitati).

În continuare voi lua ca exemplu două unități de cazare a stațiunii Lacul Roșu, cu o descriere mai detaliată a lor, caracteristice zonelor montane.

Vila Gal*** are o capacitate de cazare de 18 locuri în 8 camere duble dotate cu Tv, digitv, terasa, minifrigider și băi proprii amplasate pe cele 2 nivele ale clădirii.
Vila mai dispune de salon, tarasă, living multifuncțional dotat cu mese, scaune pentru aproximativ 20 de persoane putând fi folosit atât ca loc de odihnă cât și ca loc unde se poate lua masa. Vila dispune si de o bucatarie dotată cu frigider, cuptor cu microunde, aragaz și mobilă de bucătărie.

Nota Booking: 7,9 (Bine)

Tarif: 70 RON/ camera dubla;

Hotel Lacu Roșu *** dispune de 44 camere duble, fiind situat în mijlocul unui peisaj pitoresc, la 200 de metri de Lacu Roșu, și oferă un restaurant, o grădină cu facilități de grătar și parcare privată gratuită. Camerele hotelului Lacu Roșu sunt prevăzute cu balcon, TV prin satelit și frigider. Oaspeții au la dispoziție o serie de specialități românești și maghiare tradiționale, precum și preparate internaționale servite în restaurant sau pe terasă.

Nota booking: F bine (8,2).

Tarif: 120 RON/camera dubla

În legătură cu spațiile de cazare menționăm două aspecte și anume:

peste 60% din vile și cabane sunt într-o stare avansată de degradare fizică;

mai mult de jumătate (peste 87,5% – 51% din numărul de locuri de cazare) dintre vile și cabane sunt închise pentru modernizare, nu au clarificat regimul juridic sau au fost revândute (Institutul Județean de Statistică Harghita, septembrie 2012).

Unitățile instalațiilor de agrement și divertisment

Alături de profilul de bază al stațiunii – odihnă, recreere și drumeție montană, aici se pot dezvolta, în perspectivă, și următoarele forme de turism pentru practicarea:

Sporturilor de iarnă;

Alpinismului;

Speoturismului;

Vânătoare și pescuit sportiv.

Domeniul pentru alpinism al Cheilor Bicazului, cu 47 trasee (cel mai mare număr de trasee de maximă dificultate din țară), oferă condiții deosebite promovării turismului pentru practicarea alpinismului clasic, celui de cățărare sportivă și alpinismului de iarnă, prin organizarea de concursuri – alpiniade, tabere, școli, cantonamente, la nivel național și internațional.

În acest sens, stațiunea Lacul Roșu se poate profila și pe practicarea alpinismului și astfel, promova pe piața turistică externă, ca unică stațiune de acest fel din țară. Deci stațiunea Lacul Roșu poate deveni o stațiune turistică montană de interes internațional profilată pe: odihnă și recreere, sporturi de iarnă și alpinism.

Alpinistii iși pot încerca măiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple până la cel mai dificile pe pereții stâncoși ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc.

Stațiunea Lacu Roșu oferă amatorilor de drumeție itinerarii deosebit de atrăgătoare :

Circuitul Lacului Roșu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie);

Cheile Bicazului (durata 3 – 3 1/2 ore dus-intors, fără marcaj, pe DN 12C);

Vârful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-întors, diferența de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru);

Vârful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-întors, diferența de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru până la Saua Suhardului, mai departe fără marcaj);

Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena șitriunghi Roșu);

Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau două zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamț etc.

Județul Harghita și stațiunea Lacul Roșu nu dispun de mijloace de transport pe cablu performante și cu adresabilitate turiștilor – schiori. Teleschiul de la Harghita – Băi este destinat școlii de schi de la Miercurea Ciuc iar baby-schiul (250 m) de la Raza Soarelui (Lacul Roșu) nu funcționează.

5. Echipamentele de alimentație

Unitățile de alimentație, ca elemente funcționale de bază ale unei stațiuni turistice, contribuie într-o măsură foarte mare la atractivitatea și calitatea ofertei turistice. În stațiunile turistice montane structura unităților este diversă, variind de la restaurante clasice sau cu specific, la braserii, baruri, cofetării.

După datele Institutului Județean de Statistică Harghita, în stațiunea Lacul Roșu există circa 600 de locuri în unități mici de tipul bar, bufet sau pensiune turistică.

Cele mai reprezentative unități sunt cele arondate unităților de cazare moderne, cum sunt: Euroturism, 200 locuri (categoria I), IASICOM, 90 locuri (neclasificate) și Bucur – Turist, 60 locuri (neclasificate), în total 350 locuri. Unitățile de alimentație aparținătoare spațiilor de cazare închise, nu funcționează

6. Factori de cură

Stațiunea este renumită pentru tratarea nevrozelor astenice, stărilor de debilitate, surmenajului fizic și intelectual, hipertiroidei benigne, rahitismului și tulburărilor de creștere la copii, bolilor ale aparatului respirator (rinite, traheite, bronsite), afectiunilor digestive și endocrine.

7. Puncte de informare turistică

În Gheorghieni a existat până în anul 2004 un birou în administrarea municipalitătii. În momentul de față, acesta funcționează doar datorită unei agentii de turism, care a realizat importanța informării și prestează acest serviciu gratuit. Din păcate, acesta nu are o locație tocmai centrală ,dar cel putin există un semenea punct, cu program scurt, dar cu patru sezoane.

Biroul de Informare Turistică Gheorgheni
Gheorgheni, 535-500 Pța Libertății nr. 26
Tel: 0730-710-965
Email: [anonimizat]
Web: www.visitgheorgheni.ro

II.2. Prezentarea ofertei turistice a stațiunii Mamaia

Introducere

Mamaia este cea mai mare și cea mai cunoscută stațiune a rivierei românești. Situată în nordul litoralului, Mamaia are o pozitie privilegiată. Stațiunea este alipită municipiului Constanța și desparte lacul Siutghiol de Marea Neagră. Destinația preferată a turiștilor pe timp de vară, Mamaia a fost supusă în ultimii ani unui amplu proces de modernizare, căpătand un frumos aer occidental. Palmieri, evenimente mondene și spectacole de senzație, fântâni arteziene spectaculoase, restaurante și cluburi luxoase, zone de promenadă, parc acvatic, terase și grădini liniștite, telegondola și centre de agrement, toate aceste facilități fac din Mamaia o stațiune a bunului-gust, distractiei și relaxării.

Localizare

Stațiunea este situată în nordul Municipiului Constanța, România. Mamaia este construită pe un grind litoral între Marea Neagră și limanul numit Siutghiol (Süt-Göl: "lacul lăptos" în turcește). Grindul are o lungime de 8 km, cu o lățime de doar 300 m. Plaja foarte lungă, cu o lățime de până la 250 m, este acoperită cu un nisip foarte fin, parte mineral, parte cochilifer. De-a lungul acesteia se află multe magazine, restaurante, terase, cluburi și discoteci.

Căi de acces

Accesul feroviar – Gara Constanța – pentru Constanța , Mamaia, și Năvodari

Din gara Constanța se va ajunge în stațiune cu autobuzul 41. Mamaia incepe la limita nordică a orasului Constanța la circa 500 m de cartierul Delfinariu și 300 m de cartierul Tomis Nord. Accesul se face din aceste cartiere sau din oraș cu autobuzele (40, 23, 51), microbuzele (301, 302, 305).

Accesul rutier – sunt 4 șosele care ajung la Constanța , nod rutier al Litoralului, și anume:

Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui leagă capitala București de Constanța. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă pe întreaga ei lungime de 202,7 km, pe ambele sensuri de mers;

E 60 Urziceni – Slobozia – Constanța ;

E 87 Tulcea – Constanța ( cu derivatie pentru Brăila și Galați)

Drumul Național Călărași- Ostrov – Constanța

După care, din Constanța, se poate ajunge în stațiune pe Bulevardul Mamaia.

Accesul aerian – Aeroportul Mihail Kogalniceanu dinConstanța.

Accesul maritim- Portul Constanța

Istoric

Povestea stațiunii Mamaia începe în anul 1905, când pe fâșia de pământ dintre mare și lacul Siutghiol începe construcția primelor amplasamente turistice de pe litoral.

Din anul 1899 începe pe faleza sudică construcția portului maritim, fapt care a impus găsirea unui nou amplasament pentru o plajă a orașului. Ca urmare se hotărăște amenajarea plajei din nordul orașului, actuala stațiune Mamaia, care a apărut deci din necesitatea ca orașul Constanța să aibă o plajă modernă. La vremea respectivă, Mamaia era un perisip pustiu, cu dune ce atingeau chiar și înălțimi de 5-7 m, la capătul căruia se aflau casele rare ale satului Mamaia, o modestă așezare de pescari.

Stațiunea a fost inaugurată un an mai tarziu, pe data de 22 august. Mica stațiune, denumita popular “băi de mare”, a devenit în scurt timp oaza de liniște și relaxare a elitelor vremii, dar și a familiei regale, fiind vizitată de un număr record de turiști.

Clima

În zona litorală, climatul prezinta o influență marină. Climatul maritim este caracterizat prin veri a căror căldură este atenuată de briza mării și ierni blaâde, marcate de vânturi puternice și umede ce bat dinspre mare.

Temperaturile medii anuale variază între 10 °C în nordul și centrul județului și peste 11 °C în sud. Temperatura medie în Mamaia este de 11°C (52°F). În iulie, temperatura ajunge la 30°C (86ºF), iar în ianuarie scade la 0°C (32°F).

Vegetația

În Mamaia s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condițiilor climatice de umiditate redusă. Vegetația este caracteristică stepei, aici găsindu-se atat elemente floristice est-europene, cât și specii din flora mediteraneană și balcanică. Stepa dobrogeană cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari și tufe de păducei. În împrejurimile Constanței se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopoțelul, garofița, cimbrișorul etc. Vegetația de nisipuri ocupă o zona îngustă de-a lungul litoralului Mării Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul sălbatic, perișorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

Fauna
Pe litoral se pot găsi diverse specii de șerpi, șopârla verde (inrudită cu gusterul), iar dintre păsări, mai multe specii de pescăruși. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul și pescărușul mic. Dintre insectele intâlnite pe litoral, cele mai răspândite sunt marele scarabeu, cărăbușul patat, urechelnița, s.a. Pe litoral se mai pot întâlni: broasca țestoasă de uscat, broasca de apă, testoasa marină.

Oferta turistică a stațiunii Mamaia este formată din:

Resursele naturale ale stațiunii

Insula Ovidiu

Insula Ovidiu este un obiectiv turistic creat natural, fiind amplasată pe lacul Siutghiol la 5000 m de malul stațiunii Mamaia și 500 m de cel al orașului Ovidiu. Insula este unul dintre acele locuri inedite ale litoralului românesc, cu un complex turistic de 20 de locuri de cazare pentru turiști, în casute cu dotări de 3 stele: pat dublu, grup sanitar propiu, aer condiționat, televizor, cablu, minibar. Complexul dispune de restaurant și terasa rustică, unde turiștii pot servi masa sau pot lua gustari pescărești.

Transportul intre stațiunea Mamaia și Insula Ovidiu se face cu Vaporul “Ovidius”, care aduce turiștii pe insulă, dar ofera și plimbări inedite pe lac. Vaporul este funcțional pe întreaga perioadă a anului.

Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol are o lungime de 7,5 km și o lățime de 2,5 km. Pe cele 1900 hectare ale sale se practică sporturi de apă precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insulă calcaroasă, Ovidiu, cu o suprafață de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant.

Plaja statiunii

Plaja se întinde pe circa 10 km, fiind ocrotită de un golf larg ce se deschide între Capul Midia la nord și Capul Siutghiol – la sud. Caracteristică stațiunii este briza de uscat care bate dinspre uscat spre mare; aerosolii marini; bioclimatul este solicitant și excitant pentru organism. Plaja are o lungime de 8 km și o lățime de 100-200 m cu o suprafață de 70 ha.

Resursele antropice

Celebrul Cazino din Mamaia care este situat în centrul stațiunii. În zona Cazino se găsesc multe restaurante și terase, cunoscuta fântănă din Zona Cazino, dar și scena unde seară de seară un grup de dansatoare și cîntareți din Brazilia dau spectacole gratuite.

Aqua Magic

Aqua Magic este unul din cele mai mari parcuri acvatice de distracție de la noi și se află chiar la intrarea în stațiunea Mamaia, dinspre Constanța. Parcul dispune de: un loc de joacă pentru copii format din piscine cu tobogane multiple, 2 piscine de copii unite, cu patru ciupercuțe-duș, un râu curgător, care are comunicare cu toate piscinele de aterizare, inclusiv cu piscina de adultți, diferite tuburi cu apa împletite sau sub formă de spirală, cu piscine de aterizare, tuburi cu sosire în sistem pâlnie, tobogane pentru adulți de diferite tipuri. Ca dotări vom găsi: cabine de schimb, cutii seif, sezlonguri, baruri și spații de luat masa.

Satul de Vacanță este un loc pitoresc care găzduiește 31 de restaurante tradiționale românești, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. Una dintre atracțiile satului de vacanță sunt suvenirurile din scoici. Acestea sunt lucrate manual din scoici adunate iarna de pe malul mării.

Anual, în Mamaia se desfășoară la Teatrul de Vară Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia, împărțit pe trei secțiuni: Interpretare, Creație și Șlagăre

Faleza din Mamaia se imparte în două zone principale foarte frumos amenajate – Perla și Cazino, la o distanță una de cealaltă de aproximativ 20 minute de mers pe jos.

În zona Perla sunt amenajate grădini și fântâni arteziene foarte frumoase cu bancuțe de odihnă. Aici este situat Teatrul de Vară și foarte multe magazine cu diverse mărfuri (alimentare, confecții, jucării, farmacii, presa, suveniruri, incalțăminte etc).
De asemenea, zona este înconjurată de restaurante și terase.

În zona Cazino, situată în centrul stațiunii este amenajată o spectaculoasă fântână arteziană printre jeturile căreia turiștii se pot plimba. Fântâna este luminată foarte frumos seara. De jur împrejur sunt plantați palmieri și amplasate băncuțe. Aici vara sunt organizate de către Primărie spectacole în aer liber cu dansatori, actori și cântareți. În această zonă sunt deschise foarte multe restaurante, de la cele tradiționale, la cele chinezești sau pizzerii și numeroase magazine și centre de închiriat biciclete. Pe toată Faleza din Mamaia sunt în principal zonele de promenadă din stațiune, aceasta fiind închisă traficului cu mașini.

3. Capacitatea de cazare în stațiunea Mamaia

În tabelul următor voi prezenta tipurile de structură turistică existente în judetul Constanța, pentru perioada 2009 – 2012

Tabelul 2.2. – Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în

Județul Constanța, la 31.07.2012

Grafic nr. 2.3. Tipuri de structuri de primire turistică Constanța la 31 iulie 2012

Din graficul nr 2.3. observăm ca în județul Constanța în anul 2012 a predominat oferta unităților de cazare de tip hotelier, cu un număr de 20.316 locuri, și reprezintă 88% din totalul locurilor disponibile. Pe următorul loc, cu o mare diferență, se situau campingurile, cu un număr de 1828 unități de cazare disponibile, și deține un procent de 9% din total. Hostelurile, vilele turistice, precum și pensiunile turistice dețineau doar 1 procent din totalul locurilor disponibile. Conform INSSE Constanța, în anul 2012 motelurile, bungalorile, precum și casuțele turistice nu au fost prezente pe piața turistică din zonă.

Din analiza efectuată putem concluziona că turiștii preferă hotelurile, de aceea și numărul mare de oferte ale acestui tip de cazare. Era și de asteptast această situatie pentru zona litorală, deoarece întreprinzătorii investesc în unități hoteliere, fiind așteptat un număr mare de turiști în fiecare sezon.

Mai departe voi analiza evoluția în timp (2009 – 2012) a capacitatii de cazare pentru Constanța.

Grafic nr. 2.4. Evoluția capacității de cazare pe tipuri de structuri de primire

turistică Constanța 2009 – 201

Din păcate, se obervă un trend descendent al capacității unităților de cazare pentru Constanța în perioada analizată, ca urmare a crizei intervenite pe piața mondială, care a afectat implicit și ramura turismului. Observăm o scădere a capacității totale de cazare cu 12,5% în 2012 față de 2009.

Dacă în anul 2009, totalul capacității din unitățile de cazare hoteliere existente în județul Constanța, acesta era de 22.984 locuri, în 2012 numărul a scazut cu 2668 unități (o scădere de 11,6%), fapt ingrijorător pentru turismul din zonă.

Și oferta de campinguri a avut de suferit în această perioadă, scăzând cu 22% față de perioada de bază.

Pensiunile trusitice au avut cea mai mare scădere a capacității de cazare, cu un procent de 63% față de 2009.

Îngrijorătoare este evolutța ofertei turistice ce aparține motelurilor, bungalourilor, precum și a căsuțelor turistice, cu o capacitate nulă de cazare în 2012 și 2011.

Trebuie mentionat faptul ca oferta turistică a stațiunii este data și de apartamentele persoanelor private, care cu siguranța deține un procent destul de important pe piața turistică din zonă. Acestea din păcate, nefiind declarate, nu le putem analiza o evoluție în timp.

În continuare am exemplificat în detaliu 2 unități de cazare în stațiunea Mamaia :

Hotelul Majestic Mamaia. Acesta se află în centrul stațiunii Mamaia, amplasat la doar 50 de metri de malul mării. Hotelul oferă o piscină în aer liber și un studio de fitness. Oaspeții pot lua micul dejun pe terasa înconjurată de plante și flori.

Exteriorul hotelului este prevăzut cu o piscină în aer liber (deschisa în sezon), precum și cu o gradină.

Ca și activități, oaspeții pot juca biliard, darts, pot face saună, cânta karaoke, pot apela la serviciile de masaj, cada cu hidromasaj, sala cu fitness. De asemenea, hotelul are amenajat un teren de joacă pentru copii. Internetul și parcarea sunt oferite gratuit.

Restaurantul servește preparate românești și internaționale la mesele de prânz și cină. În majoritatea serilor, mesele sunt însoțite de diverse spectacole organizate în grădina hotelului. Hotelul are disponibile 262 camere (duble , apartamente, suite).

Scor – 6,6 din 10.

Tariful incepe de la 159 RON/noapte, în functie de perioada cazarii.

Vila Pontica este situată în Mamaia Nord, la 100 de metri de Marea Neagră. Include o piscină în aer liber cu șezlonguri, o terasă și un parc.

Restaurantul de la Vila Pontica oferă diverse preparate mediteraneene. Există o saună, bar, masă de biliard și loc de joacă pentru copii. Oaspeții au la dispoziție o parcare privată gratuită și acces gratuit la internet Wi-Fi în întregul hotel.

Toate camerele au baie privată și vedere la mare sau la grădină și sunt dotate cu aer condiționat și TV cu ecran plat. Există o zonă de relaxare și facilități pentru prepararea de ceai și cafea. Toate camerele sunt amenajate individual și au acces la o terasă comună.

Număr camere: 17 (suite șicamere duble)

Scor: 8,5 din 10

Tarif: 53 euro – 78 euro/camera dubla, 81 – 115 euro/suita. Tarifele sunt diferentiate în functie de perioada cazarii

4. Unitățile instalațiilor de agrement și divertisment

Cluburile : cluburile din stațiune sunt deja celebre în toată țara , mai ales datorită faptului că pe timpul verii acestea angajează dj celebri și organizează totodată și concerte live. Cele mai importante dintre ele sunt : Goa Club , Gossip.

Terenurile de sport : acestea sunt destul de numeroase în Mamaia și majoritatea sunt echipate pentru a putea fi utilizate inclusiv iarna. Dintre acestea se remarcă : arenele de tenis de la Club IDU , unde vara se organizează în colaborare cu Federația Română de Tenis și turnee , Tenis Club Sean , precum și terenurile de sport ce se găsesc la hotel Mamaia, Hotel Iaki, Hotel Oxford.

Formula 1 pe apă : întrecerea a fost inaugurată la sfârșitul lunii august a anului 2007 , desfășurându-se pe lacul Siutghiol. Această competiție a fost o premieră în România. La cursă au participat echipe din Norvegia , Italia , Anglia , Spania , S.U.A. și Qatar.

Baze nautice de agrement : în stațiunea Mamaia funcționează 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea Neagră și 4 pe Lacul Siutghiol. Acestea oferă turiștilor o gamă largă de servicii specifice: plimbări cu hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing și școală de Yachting, scufundări, scutere acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip Catamaran și Caravelle

Telegondola reprezintă o instalație complexă de transport pe cablu, destinată turiștilor care doresc sa admire panorama stațiunii Mamaia. Capacitatea de transport este de 1500 de persoane/oră, iar turiștii se pot îmbarca în doua stații, prima în zona Perla, iar cea de-a doua în zona Cazino Mamaia. În acest fel, turiștii vor avea ocazia sa plutească deasupra stațiunii Mamaia, timp de aproximativ șapte minute, la o înălțime maximă de 50 de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind închisă, cu ventilație naturală, cu protecție solară, pentru a asigura o vizibilitate cât mai bună. Lungimea totală a traseului este de 2000 de metri.

Autobuzele supraetajate : sunt o noutate pentru țara noastră și au fost aduse la Constanța în anul 2007. Acestea fac un tur turistic al Constanței și al stațiunii Mamaia – “Constanța City Tour” atingând mai multe atracții turistice cum ar fi : Farul Genovez , Cazinoul , Acvariul , Piața Ovidiu , Delfinariul , și Aqua Magic. Biletele procurate au o valabilitate de 3 , 6 sau 12 ore , astfel turiștii putând să viziteze orașul și stațiunea între stații.

Tot în această categorie se incadrează traseele turistice, dintre care enumerăm:

Constanța – oraș – Mamaia – Litoral Marea Neagră – Siutghiol – Lacul Tabacariei – cure heliomarine – Biserica din lemn Sfânta Mina – Aqua Magic

Ovidiu – oraș – Podul Carasu/Siutghiol – Insula „Ovidiu”

Mamaia – Bulevardul Mamaia – Delfinariu Constanța – Parcul Tăbăcărie – Bulevardul Tomis – Parcul Arheologic constanța – Orașul Vechi – Portul Tomis

5. Unitățile de alimentație

În stațiune există numeroase restaurante cu diferite specificuri , terase, baruri , pizzerii , fast-food-uri înșirate pe toată faleza și oferă turiștilor posibilitatea servirii unor mese complete sau unor gustări între două băi în mare. Există totuși câteva zone în care sunt concentrate mai multe restaurante : Cazino , Satul de vacanță și Perla.

6. Factorii naturali de cură: apa mării ; bioclimat marin , bogat în aerosoli salini și în radiație solară cu efect excitant – solicitant ; plaja stațiunii , acoperită de un nisip fin.

Indicații terapeutice : limfatism , anemii secundare , rahitism , stări de debilitate , unele dermatroze , unele afecțiuni reumatismale. Ca și bază de tratament în stațiune este centrul de recuperare la hotel Iaki

7. Centre de informare turistică

Pentru cei care doresc mai multe informații cu privire la stațiunea Mamaia, pot apela la centrul de informare turistică din Constanța

Adresa: Bd. Alexandru Lapusneanu nr. 185 A, Camera de Comert, Industrie, Navigatie șiAgricultura, telefon: 0241 555 000

Cap III. Analiza comparativă a ofertei turistice din stațiunea Lacu Roșu vis-a-vis de stațiunea Mamaia

În acest capitol am urmărit sa analizez atât asemănările, cât și deosebirile dintre cele două stațiuni, pe baza informațiilor cumulate în cel de al doilea capitol. Atât stațiunea Mamaia, cât și Lacul Roșu au multe resurse mai mult sau mai puțin valorificate, completându-se una pe cealaltă. Trebuie să ținem cont că, atunci când vorbim despre cele doua zone, ne raportăm la niveluri diferite ale diversificării și volumului ofertelor, ca urmare a circulației în masă a turiștilor în zona litoraului, a investițiilor mult mai mari în stațiunea Mamaia, care se bucură de o mai mare popularitate.

III.1. Puncte comune

Chiar dacă cele doua stațiuni sunt diferite atât prin natura destinației (montan – litoral), numărul de turiști care sosesc aici, precum și prin diferența de sezoalitate, totuși Lacul Roșu și Mamaia se asemănă prin anumite aspecte, și anume:

ambele stațiuni se bucură de resure naturale deosebite:

în Lacul Roșu se gasesc Parcul Național Cheile Bicazului, peisaje carstice (Suhardul Mic, Grădina Zânelor, Peretele Poștei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc.) peisaje montane și subalpine cu alternanță de poieni și păduri de molid (Câmpul Cupas, Poiana Ghilgos, Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hasmasul Negru).

în Mamaia turiștii se pot bucura de Lacul Siutghiol, Insula Ovidiu, plaja statiunii

tarifele cele mai ridicate pentru ambele stațiuni sunt pe timpul verii:

luînd ca și exemplu, în Stațiunea Lacu Roșu: Hotel Turist 3* pe perioada sezonului (1 iulie – 31 august), tarifele pentru o camera dublă este de 121,2 RON/ noapte (fără micul dejun inclus), iar în extrasezon (1 septembrie – 30 iunie) , tariful pentru același tip de cameră este de 101,2 RON/ noapte (fără micul dejun inclus);

Hotel Flora Mamaia 3* în perioada iulie – august, tariful mediu este de 203 RON/noapte/camera dublă, iar în lunile iunie și finalul lunii septembrie, tariful este de 160 RON/noapte/camera dublă.

în ambele statiuni se pot practica activități sportive: alpinism, drumetii, sporturi de iarnă (săniuș, ski), plimbări cu barca pe lac, speoturism – în stațiunea Lacul Roșu, iar în Mamaia turiștii pot face plimbări cu hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing, scufundări, scutere acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip Catamaran și Caravelle

de asemenea, în ambele statiuni turiștii pot veni pentru tratament: Lacul Roșu este renumit pentru tratarea nevrozelor astenice, stărilor de debilitate, surmenajului fizic și intelectual, hipertiroidei benigne, etc, iar în Mamaia turiștii se pot trata de limfatism , anemii secundare , rahitism , stări de debilitate , unele dermatroze , unele afecțiuni reumatismale.

un alt punct comun între cele doua stațiuni este gradul de ocupare sub 40%, după cum reiese din tabelul de mai jos:

Tabel nr 2.3.Indicii de utilizare netă a capacității de cazare în perioada 2009 – 2012

serviciile turistice sunt necompetitive raportate la ofertele din afara țării, raportul calitate/preț nefiind echilibrat; de asemenea, nu există personal suficient calificat/instruit, toate acestea având drept rezultat îndreptarea preferintelor turiștilor romani și străini către destinațiile de peste granița țării, cu atat mai mult cu cat România face parte din UE.

III.2. Diferențe

Între Mamaia și Lacul Roșu, sunt, cum era de așteptat, mult mai multe diferențe decât asemănări. Acest lucru se datorează diferenței de popularitate între cele două zone, a investițiilor realizate, toate fiind în mare parte datorate destinației preferate de turiști pentru a-și petrece timpul liber (zona litorală).

În acest subcapitol am dorit sa scot în evidență deosebirile stațiunilor analizate, prezentându-le sub forma unui tabel.

Tabel nr. 2.4. Diferențe ale ofertelor turistice între Mamaia și Lacul Roșu

Tabel 2.5. Numărul turiștilor români participanți la acțiunile turistice interne organizate de agențiile de turism, pe zone turistice, perioada 2009 – 2012

III.3. Analiza privind sezonalitatea din cele două stațiuni

Dacă în prezent, sezonul turistic pe litoralul Mării Negre este de numai 90 de zile, din care decurg probleme de la grad de ocupare anuală scăzut până la dificultăți în instruirea și păstrarea personalului. Pentru a crește viabilitatea destinației Marea Neagră, este deci crucială atât diversificarea ofertei de produse, cât și prelungirea sezonului cel puțin pe durata lunilor pre și post sezon. În ultimii ani, tot mai multi hotelieri din stașiunile de litoral au fost receptivi la eforturile ANAT in ce priveste prelungirea sezonului turistic pe litoral, închizânu-și porțile la 1 octombrie, în condițiile în care țn anii trecuți o faceau la 15 septembrie.

Desi stațiunea Lacul Rosu nu depinde atat de mult de factorul sezonalitate, aici putem vorbi de probleme privind ofertele turistice, in general, deoarece stațiunea se confruntă cu mari lipsuri financiare.

În anexa nr aaa este prezentat pe larg numărul înnoptărilor turiștilor (atât români, cât și străini) sosiți în stațiunile montane, respectiv, pe litoral. Prin analogie, vom analiza impactul sezonalității asupra stațiunilor Lacul Roșu, respectiv Mamaia.

Pe baza anexei, am reprezentat graficul cu nr 2.6., pentru a scoate în evidență impactul sezonalității mai mult sau mai puțin puternic asupra celor două stațiuni.

Graficul nr.2.6. Înnoptări în structuri de primire turistică pe total tipuri de structuri, total tipuri de turiști,Harghita și Constanța, 2009 – 2012

După cum putem observa în graficul nr. 2.6. , multe dintre unitățile de cazare de pe litoral funcționează pe un sezon extrem de scurt (iulie – septembrie). Doar 23 de hoteluri din stațiune sunt deschise pe perioada iernii, din 272 oferte pe perioada verii.

Dacă stațiunea Mamaia se bucură de turiști pe o perioadă foarte scurtă, aceasta este exploatată la maximum de către întreprinzătorii stațiunii, dar și de catre autoritățile locale. Se poate observa cu ușurinta faptul că extrasezonul numărul înnoptărilor scade exponențial în această stațiune. Era de asteptat, fiind o stațiune de litoral, unde turiștii vin pentru a se bucura de soare, mare, agrement și sporturi pe apă.

Si stațiunea Lacu Roșu, prin analogie cu graficul de mai sus, are parte de cei mai multi turiști pe timp de vară, dar aici lucrurile stau un pic mai echilibrat, deoarece turiștii sosesc și în perioada de extrasezon (aprilie, octombrie).

Tot de sezonalitate tine și faptul că turiștii vin în stațiunea Mamaia pentru o perioada mai lunga de timp – 5-7 zile – ce intra în categoria turismului de sejur mediu. Este cel mai practicat, fiind unul de masă, lucru datorat disponibilității de perioade limitate de timp liber a populației, însă are un caracter sezonier accentuat.

În schimb, cei care aleg stațiunea Lacul Roșu, o fac pentru o perioada scurtă de timp (2-3 zile) – în acest caz vorbim de turismul de sfârșit de săptămână – caracterizat prin odihnă și recreere. A se vedea tabelul nr 2.6.

Tab nr. 2.6. Durata medie a sejurului a stațiunii Mamaia, respectiv

Lacul Roșu, anul 2012

Tot ca urmare a sezonalității, există o diferență tarifară între cele două stațiuni, asa cum am revăzut și in subcapitolul III.1. Acest fapt vine din necesitatea de a percepe tarife mari (probabil necompetitive) în perioadele de funcționare pentru stațiunea Mamaia, pentru a acopri perioadele în care hotelurile sunt inchise. Nu același lucru putem vorbi și despre unitatile de cazare din stațiunea Lacul Roșu, deoarece, dupa cum am vazut, se bucura de turiști aproape tot timpul anului.

Sezonalitatea atrage dupa sine și problema personalului, de cele mai multe ori nu se acordă suficient timp în alegerea celor mai potrivite pesoane, cu atat mai mult cu cât potențialii angajati care dețin calificările necesare preferă să lucreze în strainatate, fiind mai bine remunerați.

Pentru a se bucura de o mai mare circulație a turiștilor și in sezonul de iarnă, este imperios necesar ca stațiunea Lacul Roșu să investească în instalațiile de agrement (nu există la ora actuală cu o telecabină, telescaun sau teleschi).

Concluzii

În urma capitolelor parcurse reiese faptul că stațiunea Mamaia are o ofertă mult mai diversificată și mai bine promovată față de stațiunea Lacul Rosu, ceea ce demonstrează faptul că prima este o stațiune solidă din toate punctele de vedere. Mamaia are o activitate turistică bine dezvoltată, complexă și totodată eficientă.

În urma comparării celor două stațiuni s-a constatat ca stațiunea Mamaia dispune de un potențial turistic superior stațiunii Lacul Rosu, remarcându-se prin plaja pe care o deține, prin structurile de cazare și de agreement și prin manifestările culturale.

Lacul Rosu are un potential turistic uriaș, dar insuficient exploatat la ora actuală. Aici nu se investeste mai deloc, având un potențial turistic care în momentul de fața este irosit. Afirmatia mea este susținuta de dl Portik Csaba – managerul Hotelului și Restaurantului Lacul Roșu: "N-am participat în nici un an la târgurile de turism de iarnă, pentru că acolo trebuie să mergi cu oferte. Iar dacă n-ai pârtie de schi nu poți să te prezinți la târguri de turism; dacă ai pârtie, te duci și atunci ai continuitate și în extrasezon.Lipsește aproape în totalitate infrastructura. O stațiune trebuie să fie prevăzută cu o asistență medicală (un punct sanitar), o farmacie – dacă avem biserică și poliție, trebuie să avem și asta"

Dacă s-ar investi măcar pe jumatate cât se investeste în stațiunea Mamaia, raportat la nivel local, economia acestei stațiuni ar înflori. Atât peisajele deosebit de frumoase, drumețiile pe Cheile Bicazului și nu numai, precum și factorii de cură, ar trebui promovate mai intens.

Dacă Mamaia este stațiunea distracției, fiind mereu aglomerată pe timpul sezonului , Lacul Roșu este locul unde turiștii se pot bucura de natuă, liniște, drumeții, alpnism, etc.

Propuneri

Deoarece vorbim de necesități de dezvoltare diferite, voi face propuneri separate pentru cele doua stațiuni.

Astfel, stațiunea Lacul Roșu are nevoie de o investiție majora în turism și nu numai, aceasta putându-se dezvolta în viitor pe trei trepte morfometrice:

propun crearea unei oferte cu caracter specific zonei, prin valorificarea tuturor resurselor (școala internațională de alpinism de exemplu);

trebuiesc facute investiții pentru a diversifica dotările, serviciile și produsele turistice pentru a acoperi o paletă cât mai largă de nevoi ale celor sosiți în zonă. Este bine știut faptul că stațiunea Lacul Roșu oferă posibilitatea realizării unor variate produse turistice montane atât pentru sezonul estival cât și pentru cel hivernal;

amenajarea unei pârtii de schi dotată cu telecabină, telescaun sau teleschi deoarece statiunea se bucură de zapada în fiecare an și trebuie exploatat acest lucru;

refacerea infrastructurii rutiere. Pentru a atrage cât mai multi turiști, calitatea drumurilor este primordială. Degeaba oferta turistică în esența ei, ar fi atractivă, dacă starea drumurilor este precară

Tot aici propun investiții în iluminatul public, dar și în colectarea și transportul deșeurilor: la ora actuala aceste servicii sunt deficitare. De asemenea, stațiunea are probleme cu rețeaua de distributie a apei, aspect de asemenea foarte important . Propun refacerea rețelei de apă la nivelul întregii staținui. Unitățile de cazare, de orice tip, nu pot funcționa fara a avea acces la apă

refacerea structurilor de primire turistică care sunt într-o stare avansată de degradare, acestea fiind în prezent închise;

crearea dotărilor de agrement (discotecă, club, terenuri de sport, terenuri de joacă pentru copii, etc) pentru a atrage un număr mai mare de turiști tineri;

propun realizarea de materiale promoționale/ informative elaborate cel putin la la nivel național;

După cum observăm, stațiunea are mare nevoie de investitii pe multe planuri, pentru a fi funcțională la intreaga ei capacitate. Cu toate aceste neajunsuri, Lacul Roșu nu este competitivă nici măcar la nivel național. Deoarece nu dispune de fonduri suficiente, este necesară atragerea Fondurilor Europene sau a unor investitori privați pentru ca stațiunea să înflorească, pentru a fi valorificată la adevăratul ei potențial.

În ce priveste stațiunea Mamaia, aceasta nu se confruntă cu probleme majore, ca în cazul precedent. Totuși, oferta acesteia poate fi imbunătățită prin:

amenajarea locurilor de joacă pentru copii supravegheate – pentru părinții care vor să se relaxeze pentru câteva ore sau își doresc ca cei mici să se distreze mai bine sau chiar să își facă noi prieteniș

amplasarea pubelelor de gunoi la fiecare 50 m, pentru ca resturile să nu mai fie lăsate pe nisip.

amenajarea plajei este probabil cea mai importană pentru a atrage cât mai muți turiști. De aceea, ar fi necesara amplasarea de toalete pentru bărbați și femei și dușuri, la fiecare 500 m. Acestea vor fi curățate zilnic și, cel mai important, intrarea va fi gratuită.

apa murdară, plină de alge, este una din problemele la care trebuie să se găsească soluții până când se deschide oficial sezonul estival. Trebuie luate măsuri pentru a evita problemele de acest gen, prin curățarea zilnică a zonelor cu

construirea unui centru de închiriere a dotărilor de plajă (umbrele, șezlonguri, saltele pneumatice, prosoape), construcție provizorie, ușoară și demontabilă;

construcții demontabile, ușoare, provizorii pentru servit băuturi și produse ambalate;

achiziționarea utilajelor specializate de întreținere și ecologizare a plajelor de către operatori;

asigurarea premiselor pentru aducerea plajelor la standarde de nivel european;

modul de implicare al turistului în păstrarea curățeniei pe plajă

Este îmbucurător faptul că, in ultimii ani s-a investit in statiunea Mamaia. De exemplu, în anul 2014 s-a inceput construcția unei parcări cu aproape 400 de locuri ce ar urma sa se încheie în 2015. Parcarea va avea sapte etaje, va fi gratuita pentru o perioada de cel putin cinci ani, iar valoarea investitiei este de circa 3 milioane de euro. Această investiție este un mare plus, având în vedere lipsa locurilor de parcare din zonă, raportată la gradul de ocupare a stațiunii pe perioada sezonului.

BIBLIOGRAFIE

[1] Nistoreanu, P. (coordonator) – "Managamentul durabil al comunităților rurale și turismul", Editura ASE, București 2010.

[2] Nistoreanu, P., Țigu G., Popescu D, Pădurean M, Talpeș A, Tala M, Condulescu C – "Ecoturism și turism rural", Editura ASE, București 2003.

[3] Mazilu, M. – "Analele Universității Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2011.

[4] Gheorghilaș, G. – "Geografia turismului", Editura CREDIS, București 2014.

[5] Neguț, S. – “Geografia turismului”, Editura Meteor Press, București 2003.

[6] Cristea, E. – "Munții Hășmaș, Col.Munții Noștri" Editura Sport-Turism, București 1978.

[7] Paul Decei – "Lacuri de munte", Editura Sport- Turism, București 1981.

[8] Turcu, D, Weisz, J. – "Economia turismului", Editura Eurostampa Timișoara 2008.

[9]http://blog.viaromania.eu/2013/09/sezonul-litoral-2012-romania-statistici-si-comparatii-cu-2011/

[10] http://www.infotravelromania.ro/

[11] http://www.harghita.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=529

[12] http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraje/lacul-Roșu/

[13] http://visitgheorgheni.ro/ro/content/flora-si-fauna

[14] http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/Legenda+Lacului+Roșu

[15]http://www.asociatia-profesorilor.ro/evolutia-fenomenului-turistic-pe-litoralul-romanesc.html

[16]http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/4-obiective-geografice/1208-cheile lapo%C5%9Fului

[17] http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/14-statiuni/687-stațiunea-lacul-Roșu

[18] http://www.lacuRoșu.hostvision.ro/obiective-lacu-Roșu.php

[19] http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/lacul_Roșu-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-lacul_Roșu.html

[20] http://turism.gov.ro/

[21]http://upet.ro/annals/economics/pdf/2010/20100133.pdf

[22] http://www.unibuc.ro/prof/dobre_r_r/docs/res/2014marMaster_Plan_Tourism.pdf

[23]http://informatiahr.ro/s-au-facut-partii-unde-nu-trebuiau-facute-si-unde-iarna-e-iarna-nu-s-au-facut/

[24] https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_mamaia.htm

[25] http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/litoral-marea-neagra

[26] http://wikitravel.org/ro/Mamaia

[27] http://www.Constanța.insse.ro/

[28] http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/3/srrs3_2012a30.pdf

[29] http://www.asociatia-litoral.ro/info_litoral_cai_acces.html

[30] https://ecomareaneagra.wordpress.com/litoralul-romanesc/

[31]http://www.cazaretransilvania.ro/lacu_Roșu-cazare-hotel_turist-lacu_Roșu-hoteluri-vile-pensiuni

[32] http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/3/srrs3_2012a30.pdf

[33] http://www.infotravelromania.ro/stiriturism_trimestru1_2010.html

[34] http://statistici.insse.ro/shop/