Studiu comparativ [623226]

68
Studiu comparativ
Piata de energie electrică a României vs. Piața de energie el ectrică a Marii
Britanii

Piata energiei electrice este un concept economic avand un continut complex si care
exprima totalitatea tranzactiilor de vanzare – cumparare perfectate intr – un spatiu geografic
determinat. Ea are ca functie principala corelarea, (prin intermediul cererii si al ofertei) cu
concretizarea contractelor de vanzare – cumparare, a productiei cu consumul.
Romania si -a asumat decizia de a liberaliza p iata energiei electrice, considerand ca
siguranta in alimentarea consumatorilor si implicit a sistemului energetic va creste odata cu
dezvoltarea unei piete de energie electrica coerenta, in care participantii sa poata beneficia de
avantajele mediului conc urential. In vederea aderarii la UE, sectorul energiei electrice din
Romania trebuie nu doar sa se conformeze directivelor si rezolutiilor comunitare, dar trebuie si
sa intreprinda actiuni, sa se organizeze, sa creeze si sa aplice proceduri si un cadru leg islativ si
de reglementare armonizate care sa conduca la rezultatele prevazute de aceste directive.
Avantajele mediului concurential au in vedere, in principal, competitia directa pentru
castigarea, mentinerea si extinderea segmentului de piata, managemen tul efficient al costurilor,
formarea libera a preturilor si nu in ultimul rand furnizarea de stimulente in vederea reducerii
costurilor si a utilizarii eficiente a resurselor. Introducerea competitiei in activitatile care nu
comporta specificul de monopol natural (producerea si furnizarea energiei electrice) este
benefica, fiind necesar a se asigura reguli clare privind aranjamentele comerciale, drepturile si
indatoririle competitorilor, mecanismele de tranzactionare ș i de stabilire a drep turilor de incas are
si a obligațiilor de plată . Pentru a face piata concurentiala functionala trebuie asigurate
principiile, regulile, aranjamentele comerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepurile
si responsabilitatiile pentru segmentele de monopol natural, astfel incat imposibilitatea exercitarii
competitiei in anumite segmente ale pietei sa nu afecteze raporturile concurentiale ale celorlalte
segmente.

69
Piata de energie electrică a intrat intr -o transformare profunda care continua si astazi,
intregul process derulandu -se pe urmatoarele coordonate principale:
 Crearea unei piete a energiei electrice bazata pe principiile transparentei, nediscriminarii
si obiectivitatii
 Crearea si ad ucerea la functionare deplina a Autoritatii Nationale de Regelmentare in
domeniul Energiei (ANRE)
 Introducerea competiț iei in producerea energiei elecrice si furnizarea energiei electrice
 Introducerea unui sistem de autorizare si licentiere na noilor parti cipanti la piata de
energie electrica
 Garantarea accesului liber, reglementat al tertilor la retelele electrice

În Romania Piața de Energie Elecrică a fost deschisa g radual, incepand cu anul 2001.
Începâ nd cu 1 ianuarie 2005 gradul de deschidere al Piete i de Energie Electrica este de 55%
urmand ca in anul 2007 să fie deschisă în integralitate (100%. )
În Marea Britanie Piața de Energie Elecrică a fost deschisa g radual, incepand cu anul 1991.
Începând cu 1 ianuarie 199 5 gradul de deschidere al Pietei de Energie Electrica este de 55%
urmand ca in anul 2001 să fie deschisă în integralitate (100%. )
România urmând modelul european a ales acelați interval de formare și deschidere a pieței
de energie el ectrică având în ved ere experiența pozitivă e statelor membre a Uniunii Europene.
Modelul de formare și restructurare a Sistemului Energetic Național și a Pieței de Energie
Electrică a fost a les modelul Republicii Franceze , model deosebit de viabil și eficient de
implement at și în țara noastră.
Deoarece piața de energie electrică este un concept mai nou, de circa 15 ani, în desfășurarea
procesului de echilibrare pot apărea unele probleme, care trebuie stăpânite și rezolvate la timp.
Este necesară o înțelegere corectă a mecanismelor de piață și a plicarea lor corectă. Calitatea
funcționării SEN este asigurată tot pe baze concurențiale prin tranzacționarea pe piața serviciilor
de sistem și gestionarea congestiilor de rețea pe criterii comerciale.

70
Coexistența sinergică a tuturor piețelor active per mite alegerea celor mai economice soluții,
precum și stimularea de noi investiții în condiții de eficiență.
Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici
energetice comune datează din 1995 și s -a numit Cartea Verde – Pentru o politică energetică a
Uniunii Europene . I-au urmat, în același an, Cartea Albă – O politică energetică a Uniunii
Europene , apoi o nouă secvență de comunicări în 1996 și 1997, numită Cartea Verde pentru o
Strategie Comunitară – Energie pentru viitor: Surse Regenerabile de Energie , respectiv Cartea
Albă: Energie pentru viitor – Surse Regenerabile de Energie .
Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune și a legislației europene create
pentru a o pune în practică. Complexitatea pro blemelor legate de producerea, transportul și
consumul energiei a crescut în ultimele decenii, odată cu acutizarea problemelor globale de
mediu, schimbările climatice și epuizarea resurselor energetice.
Pe lângă aceștea, Uniunea Europeană se confruntă cu câteva probleme specifice, între care cea
mai serioasă este cea legată de dependența accentuată fată de resursele energetice de import.
Aflată sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeană a
lansat în anul 2000 cea d e-a treia Carte Verde – Spre o strategie europeană a siguranței în
alimentarea cu energie .
Raportul final asupra Cărții Verzi a Energiei, rezultat în urma unei dezbateri publice de o
amploare fără precedent în ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comi sia Europeană la 27 mai
2002 și s -a decis liberalizarea totală a pieței de energie electrică pentru consumatorii industriali și
comerciali, începând cu anul 2004 . Având în vedere faptul că Marea Britanie a intrat în Uniunea
Europeana mai recent aceste prev ederi legislative a fost obligatoriu asumate și de Marea Britanie
în momentul aderării la spațiul comunitar. Piata de energie electrică a fost deschisă pentru
realizare schimburilor și tranzacționării de energie cu statele membre ale Uniunii Europene,
Mare a Britanie fiind un mare participant la piața intercomunitară a schimburilor de energie.
Cartea Verde a Energiei este primul studiu energetic cu adevărat important realizat după anii 70
în spațiul european și reprezintă baza unei strategii energetice p e termen lung a Comunităților
Europene.

71
Scopul politicii comunitare în domeniul energie a fost să prezinte soluții, să atenționeze
asupra stării actuale a sectorului de energie, precum și a implicațiilor și consecințelor consumului
de energie asupra economiei și mediului înconjurător.
Sursele convenționale de energie cu potențial poluant mai redus (păcură, gaz natural ,
energie nucleară) sunt reconsiderate, în sensul de a sprijini, prin ele dezvoltarea de noi resurse
regenerabile. Pe altă parte, grija pentru menținerea competiției pe piața de energie nu dă prea
mult spațiu de manevră subvențiilor de stat destinate sti mulării producătorilor de energie din
surse neconvenționale. Din acest motiv, Comisia Europeană consideră că este necesară o
minimă armonizare în domeniul subvențiilor.
Promovarea energiei verzi prin certificate sau printr -o reformă a taxelor de mediu s unt
două dintre cele mai vehiculate modele.
Pentru restructurarea sectorului energetic european și a sectoarelor energetice naționale,
precum și pentru crearea și dezvoltarea pieței de energie electrică europene, Uniunea Europeană
a emis o serie de acte n ormative pentru țările membre, care permit alegerea opțiunilor cele mai
potrivite condițiilor geo -politice, precum și posibilitatea inițierii unor acțiuni proprii, prin acte
normative naționale.
Restructurarea sistemului energetic românesc și crearea și dezvoltarea pieței de energie
au avut la bază în principal următoarele acte normative:
– Directiva UE 92 / 1996 care stabilește principalele condiții pentru lansarea procesului de
liberalizare;
– OUG 63 / 1999 , care adaptează prevederile Directivei UE 92 / 19 96 la condițiile
specifice ale României;
– Directiva UE 54 / 2003 , care prevede noi măsuri pentru creșterea eficienței, a calității
serviciilor și a gradului de concurență;
– Legea energiei 318 / 2003 care adaptează prevederile Directivei UE 54 / 2003 privind
regulile comune pentru piața internă, la condițiile specifice ale României;

72
– HG 890 / 2003 prin care se aprobă Foaia de parcurs a Guvernului României care
stabilește sarcinile și obiectivele specifice, precum și reperele evoluției pieței de energie
electrică din România;
– Decizia ANRE 22 / 12.07.1999 , care aprobă Codul Comercial al Pieței Angro de Energie
Electrică.
Piața Angro de energie electrică este administrată de către Operatorul Comercial, de la
înființarea sa în anul 2000. OPCOM avea următoarele responsabilități:
– Coordonarea activităților de prognoză;
– Programarea unităților dispeceri zabile;
– Analiza funcționării SEN și sinteze;
– Administrarea aranjamentelor contractuale;
– Supravegherea funcționării pieței de energie;
Similar în Marea Britanie Piața de energie electrică este sub suparavegherea operatorului
comercial

Fig 4.1 Supravegherea primară a pieței realizată de OPCOM și de ANRE .

73
OPCOM realiza programarea unităților de producție dispecerizabile pe baza ordinei de
merit fără restricții, pe criterii comerciale și ordonarea crescătoare a ofertelor producătorilor,
distinct pentru fiecare oră din ziua de dispecerizare.
La întâlnirea prognozei de consum a energiei electrice pe termen scurt, cu oferta de producere, se
stabilește prețul marginal de sistem.

Fig. 4.2 Rolul OPCOM pe piața de energie electrică.

La stabilirea ordinei de merit, OPCOM ținea seama de următoarele priorități ale sistemului
energetic (existente la momentul respectiv):
 debitele de servitute și alte obligații privind utilizarea apei din lacurile de
acumulare;
 preluarea energiei electrice produsă la centrala Cernavodă;
 încărcarea grupurilor energetice în cogenerare la nivelul impus de sarcina termică,
pentru asigurarea t ermoficării centralizate a localităților;
 arderea unor cantități prestabilite de cărbune, din producția internă;
 respectarea contractelor pe termen lung a unor producători de energie electrică;

74
 respectarea contractelor consumatorilor eligibili de energi e electrică;
 resspectarea contractelor de import/export și de portofoliu.

Fig 4.3. Structura platforme i de tranzacționare pentru Piața Angro de energie electrică.
adaptată legislației europene în domeniu
Deschiderea pieței de energie electrică a creeat ca și în Marea Britanie premizele unei
concurențe reale, a unor servicii mai bune și a unor prețuri stabilite de reguli transparente și
echidistante. Astfel p iața de energie electrică are două părți: cea reglementată și cea
concurențială model utilizat și în Marea Britanie.
Administrarea și funcționarea Pieței de energie electrică di România permite următoarele
facilităț i participanților di n piață similar cu cei din Marea Britanie și implicit Uniunea
Europeană.
Din modul de adm inistrare și funcționare al Pieței de energie elecitică rezultă următoarele
concluzii:
 oferă posibilitatea ajustării portofoliilor de contracte încheiate de participanții la piața
angro de energie electrică și a programelor de funcționare.
 Prețu l reprezi ntă un punct de referință pentru piața de echilibrare și un reper în realizarea
ofertel or de către participanții la . Prețul de închidere al este determinat în condiții de
transparență și echidistanță.

75
 Mecanismul de stabilire a PIP reprezintă soluția optimă pentru vânzători și cumpărători în
tranzacționarea energiei electrice pe piață. Astfel, toți vânzătorii care intră în tranzacții
vor vinde energie la cel mai mare preț, iar toți cumpărătorii care int ră în tranzacții vor
cumpăra energie electrică la cel mai mic preț. Acest lucru va determina participanții să
își reorienteze strategiile de tranzacționare prin creșterea cantităților tranzacționate pe
piață în detrimentul contractelor bilaterale.
 Noul m odel de piață este în deplină concordanță cu modelul european de piață a energiei
electrice. P latforma de tranzacționare este compatibilă cu platformele de tranzacționare
ale burselor și piețelor de energie din Europa, putând asigura integrarea pieței de energie
electrică din România în piața unică europeană de energie electrică.
 Participarea la piața de energie electrică reprezintă un pas pregătitor pentru participarea în
etapa următoare pe piața unică europeană.
 Gradul de deschidere (de liberalizare a pieței) este indicatorul principal care
caracterizează nivelul concurenței pe piața de energie electrica al unei țări.
 În perioada iulie 2015 – mai 201 7 energia tranzacționată pe PZU este de circa 18% din
consumul total al țării. Procentul se apropie de cele înregistrate în Germania și Olanda și
este cu 1 -2% mai mare decât în Polonia și Cehia.
 Piața de energie din Romînia permite participanților acomodarea treptată cu mecanismele
de piață și îi stimulează în îmbunătățirea managementului și în susținerea unor investiții
în retehnologizări și capacități noi, necesare în perspectiva liberalizării importurilor de
energie și a unei piețe regionale.
 În cazul pieței liberalizate de energie electrică există competiție (profitul este dat de
diferența dintre veni turi și costuri) și veniturile sunt date de piață iar costurile vor fi
puternic stimulate în sensul reducerii lor pentru a obține un profit cât mai mare.
 Prin participarea consecventă pe piața de energie se asigură încheierea tranzacțiilor la cel
mai bun preț – „prețul pieței”. Astfel este creată o piață funcțională ce facilitează apariția
lichidităților și consolidarea pieței de energie.
În concordanță cu practica europeană și implicit din Marea Britanie , piața de energie electrică
din România prevede existența Părților Responsabile cu Echilibrarea (PRE). Fiecare PRE
poate include unul sau mai mulți participanți la piață (producători sau furnizori). Pentru
programare, PRE furnizează numai informație agregată, privind producția, consumul,

76
export ul, importul, și schimburile cu alte PRE. În mod similar, fluxurile fizice de energie
realizate (producția, consumul) sunt agregate pe fiecare PRE pentru determinarea deviațiilor
de la programul notificat. Codul Comercial al pieței de energie conține pr evederi prin care
anumite unități de producere sunt desemnate ca producând cu prioritate. La decontare,
producătorii respectivi primesc, pentru cantitățile de producție prioritară efectiv livrate, prețul
reglementat al producției prioritare, indiferent de prețul de închidere al pieței. Costurile
suplimentare sunt recuperate prin mecanisme transparente, în condițiile legii . Mecanismul
este utilizat la promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile precum și la
promovarea cogenerării.
În prezent, piața de energie electrică din România s-a extins și perfecționat
având următoarele sub componente dotate cu reguli și platforme p roprii de tranzacționare:
 Piața Centralizată a Contr actelor Bilaterale (C entralized Market for Bilateral Contractes);

 Piața pentru Ziua Următoare (Day Ahead Market);

 Piața Intra-zilnică (Intra-Day Market );

 Piața de Echilibrare (Balancing Market);

 Piața de Servicii Tehnologice de Sistem (Ancillary Services Ma rket);

 Piața p entru Alo carea Capacităților de Interconexiune (Market Alloc ation of
interconnection Capacity);

 Piața Certificatelor Verzi (M arket for Green Certificates);

 Platforma de Tranzacționare a Certificatelor de Emisii de gaze cu efect de seră (Trading
Platform for greenhouse gases Em ission C ertificates).

Din analiza efectuată asupra studiului de caz princind compararea pietelor de
energie el ectrică din Romînia și Regatul U nit al Marii Britanii reiese că ambele țări au o
piața de energie electică bine structurată, deschisă noilor necesitîți care survin din
dezvoltarea pe termen mediu a noilor capacități de producere a eneregiei electrice din

77
sursele regenerabile de energie , nevoilor impuse de dezvoltare schimburilor, tranzacțiilor
de energie electrică atît în interiorul spațiului comunitar al Uniunii Europene cît și pentru
facilitarea unor tranzacții simple și avantajoase cu spațiul extracomunitar.
România este o țară care dispune de o diversitate mare de resurse atît concenționale
cit și resurse regenerabile de energie, astfel că deschide rea pieței pentru realizare
tranzacțiilor de energie a fost un deziderat prioritat pentru acest sector al producției de
energie in țara noastră. Dezvoltarea sectorul de produce a energie din surse regenerabile
( energie eoliana ,energie solară, energie mi crohidro) a condus la un excedent
semnificativ de energie electr ică care trebuie valorificat ef icient .
Sistemul Energetic Național format în țara noastră dispune de capacități de producție
foarte bine structurate și dispuse in mod eficient pentru facilit area tranzacțiilor de energie
electrică cu toate statele învecinate prin linii electrice de inaltă tensiune interconectate și
cu capacitate mare de transport a energie electrice.
Declinul industrial de după anul 1989 a dus la închiderea marilor consuma tori cum
au fost siderurgiea, petrochimia , industria producătoare de mașini unelte etc fapt care a
condus la un excedent masiv de energie electrică în SEN, excedent care a necesitat
găsirea de soluții cit mai optime din punct de vedere economic pentru val orificarea acetui
excedent de energie . Asfel Piața de Energie Electrică creată și mai apoi adaptată
cerințelor legislative a Uniunii Europene a facilitat deschiderea exporturilor și realizare
tranzacțiilor în mod transparent, în siguranță și respectând princippile pieței concurențiale
libere.
La finalul studiului nde caz putem sublinia faptul că Piața de Energie E lectrică din
România și piața de energie electrică din Regatul Unit al Marii Britanii au atit puncte
comune cît si puncte diferite în cea ce privește organizare, administrare și funcționarea.
Se poate concluzion faptul că ambele piețe sunt piețe libere, deschise mediului
concurențial pițe care facilitează particilarea neîngrădită și accesul pe piață a oricăror
partincipanți la desfîșurare ac estui proces.
Ambele piațe de energie electrică respectă cu strictețe prevedererile legislație
comunitare în domeniul tranzacțiilor de energie electrică, cu respectare cerințelor de baza

78
privid sisguranța alimentării consumatorilor și stabilitatea sisteme lor energetice care
funcționează interconectat.