Studiu Asupra Speciei Ips Typographus

În anul 2006 profesorul universitar dr. [NUME_REDACTAT] trage un semnal de alarmă asupra evoluției ecosistemului forestier românesc. Țara noastră s-a încadrat în categoria țărilor cu grad mediu de acoperire, adică 26,77% din suprafața totală de pădure, ocupând locul 10 în Europa. Ca urmare a reducerii suprafeței forestiere în ultimele decenii, cu aproape 5 mil. ha., astăzi, patrimoniul forestier al României este estimat la o suprafață de 6.341 mii ha din care pădurile dețin 6.339 mii ha [3].

Pădurea este considerată un conglomerat de ecosisteme cu însușiri specifice, alcătuită din arbori, arbuști, plante erbacee și faună. Arborii, care constituie principalul factor trofodinamic al ecosistemului forestier, sunt supuși în permanență acțiunii factorilor de comandă endogeni (elementele fizico-chimice ale sistemului, componentele biotice) și factorilor de comandă exogeni de oricine antropică [1]. Dintre factorii antropici amintim: schimbările climatice (temperaturile scăzute sau ridicate, diminuarea stratului de ozon datorită poluării); modificarea ecosistemului prin defrișări excesive, pășunat intensiv, agricultură intensivă, urbanizare, incendii, utilizarea excesivă a pesticidelor, mai ales a insecticidelor, împotriva dăunătorilor forestieri și nu în ultimul rând apariția de ”noi specii dăunătoare” sau a ”dăunătorilor secundari”) [5,17].

Dereglarea echilibrelor dintre acești factori duc la perturbări masive în ecosistemele forestiere cu influențe puternice asupra tuturor populațiile de viețuitoare din cadrul biocenozelor și mai ales asupra entomofaunei forestiere. Aceasta, în anumite condiții, poate produce prejudicii majore arborilor forestieri, în cazul menținerii efectivelor la nivele ridicate, un număr mare de ani.

Entomofauna forestieră poate ataca diverse părți ale arborilor: frunzele, fructele, radăcinile, scoarța, lemnul, semințele. Insectele defoliatoare aparțin ordinelor Lepidoptera [6,10,14,16], Coleoptera [1,2] și Hymenoptera [9]. Există numeroase astfel de insecte care atacă atât rășinoasele, cât și foioasele. Categoria principală de dăunători ai pădurilor de foioase din România este reprezentată de speciile din ordinului Lepidoptera cu exemplu, devenit de acum clasic, cel al speciei Lymantria dispar L. (omida păroasă a stejarului) [15]. Insectele care atacă lemnul (xilofage) produc galerii în lemn sau între scoarță și lemn. Ele aparțin ordinelor Coleoptera, Lepidoptera și Diptera. Între insectele care atacă lemnul și scoarța copacilor includem și specia Cerambyx cerdo L. [4] și Ips typographus L., specie cu un pronunțat caracter secundar și care face obiectul studiului nostru.

În ultimii ani, dezechilibre dintre factorii de comandă endogeni și cei exogeni din ecosistemele forestiere au determinat dăunătorul Ips typographus L. numit și ”gândacul mare de scoarță” să producă atacuri majore în pădurile de molid din țara noastră. Insecta este considerată un ”dăunător secundar” care atacă arborii debilizați. Prin înmulțirea în masă acesta se transformă în dăunător primar și poate ataca arborii sănătoși cu producerea de pagube mari ecosistemelor forestiere. În 2014 în molidișurile din bazinul [NUME_REDACTAT] arborii cursă au prezentat intensități ale atacului, de la slabe spre mijlocii (între 8,6 și 39,8 intrări/ m2 de scoarță analizată) [8]. În zona Brașovului a fost colectat cu ajutorul curselor feromonale un număr mare de exemplare de Ips typographus: în 2009 – 14.632 exemplare, în 2010 – 32.921 exemplare iar în 2011-54.179 exemplare care au afectat masa lemnoasă din ecositemul menționat [7]. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] atacul dăunătorului a luat amploare în 2010. Acesta a atacat arborii de molid pe o suprafață de 1.500 ha, infestând 2.000 metrii cubi de molid [18]. Pagube deosebite s-au semnalat și în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de unde au fost eliminați 8.000 metrii cubi de lemn, paguba fiind estimată la 3 milioane de lei [19]. În ultimii doi ani și în zona Vișeu au fost tăiați 100.000 de metrii cubi de lemn ce prezentau atac de Ips typographus [20]. La nivelul întregii țări se constată o creștere a dinamicii atacului produs de gândacul de scoarță al molidului Ips typographus. Un management economic corect impune un echilibru avantajos între cheltuielile necesare și beneficiile scontate în ecosistemul forestier [12]. Incertitudinile sau riscul legate de managementul economic forestier intră obligatoriu în discuție privind dezvoltarea durabilă și sustenabilă a ecosistemului [13].

Material și metodă

Specia studiată în ecosistemul forestiereste Ips typographus (Linnaeus, 1758) ce poartă denumirea populară de gândacul mare de scoarță al molidului. Din punc de vedere sistematic specia se încadrează în Clasa: Insecta, Ordinul: Coleoptera, Suprafamilia: Curculionoidea, Familia : Curculionidae, Subfamilia: Scolytinae.

Adultul are dimensiuni cuprinse între 3,5-5,5 mm, de culoare brună-negricioasă, acoprit cu peri galbeni. Elitrele sunt de culoare castaniu închisă, cu șiruri de puncte. În partea posterioară acestea prezintă o teșitură care are pe margine câte patru dinți de fiecare parte. Cel de-al treilea este mai mare și mai îngroșat spre vârf (Fig. 2). Antenele sunt ușor geniculate (Fig. 1). Acestea împreună cu picioarele sunt de culoare galbenă. Larva este apodă, albă.

Studiul s-a realizat într-un arboret de molid în vârstă de circa 80 de ani, din zona Șanta, Ocolul silvic Rășinari, județul Sibiu, la 1420 m altitudine (Fig. 3)

Fondul forestier al Ocolului silvic Rășinari însumează 9.962 ha din care terenurile acoperite cu pădure ocupă 9.891 ha. (7174 ha rășinoase, 2717 ha foioase). Formațiile forestiere s-au constituit pe structura celor cinci specii de bază (molid, brad, fag, gorun și stejar), cu ponderea cea mai mare fiind molidișurile 58%, ceea ce arată că molidul se află în plin areal. Restul formațiunilor de bază s-au format pe seama fagului și gorunului. Stejarul are o prezență simbolică (Tabel 1)

Tabel 1

Formațiunile forestiere ale Ocolului silvic [NUME_REDACTAT]: http://www.osrasinarira.ro/

Intervalul de timp în care s-au desfășurat investigațiile a fost cuprins între anii 2012-2013;

Metoda de colectare a materialului biologic s-a realizat folosind cursele cu aripi. Cursa se confecționează din două panouri de formă dreptunghiulară, ce se așează perpendicular unul peste celălalt. Deasupra se fixează un capac de formă piramidală, pentru protecție împotriva vântului și soarelui. În mijlocul îmbinării celor două folii de plastic se realizează un orificiu în care se fixează nada feromonală cu utilizarea feromonului Atratyp. În partea inferioară, cursa se continuă cu o pâlnie de formă piramidală, în vederea colectării și dirijării insectelor într-un recipient de plastic. Acesta este prevăzut cu capac cu plasă de sârmă pentru scurgerea apei. (Fig. 4)

Cursele feromonale au fost instalate la liziera pădurii, distanța dintre ele fiind de 100 m. Au fost instalate un număr de trei curse. Instalarea lor s-a efectuat la sfârșitul lunii aprilie 2012, 2013. Verificarea curselor feronomale și colectarea insectelor s-a realizat la un interval de trei zile – o saptămămână în funcție de condițiile climatice. Insectele nu trebuie lăsate foarte mult timp în capcane, deoarece se descompun, emanând un miros neplăcut diminuând pe cel al feromonului.

În tot această perioadă au fost colectați un număr de 4146 adulți și conservați în alcool de puritate 60% până în momentul sortării și identificării.

Rezultate și discuții

Ips typographus, este cunoscut ca principalul dăunător în arboretele de molid, având în general o pondere de peste 80% din totalul Scolytinaelor, identificate într-un atac. Atacă arbori de la vîrsta de 40 ani, dar cu precădere pe cei cuprinși între 60 și 100 [11].

În anul 2012 s-au capturat în total 1973 exemplare la 3 curse feromonale (Tabel 2). Zborul adulților a început în prima decadă a lunii mai.

Tabel 2

Abundența numerică a speciei Ips typographus L. în anul 2012

Din datele înscrise în tabel 2 se observă că în anul 2012 zborul lui Isp typographusa s-a declanșat la începutul lunii mai. Atacul dăunătorului înregistrează valori maxime în cadrul lunii iunie pentru capcana 2 și 3, iar în ceea ce privește capcana 1 valorea maximă a capturilor se înregistrează în luna iulie. Colectările din lunile iunie sunt mai mari deoarece corespund cu primul zbor al insectelor care se consideră a fi activ și cel mai periculos. La începutul lunii august se înregistrează o reducere a numărului de capturi, ajungând ca la sfârșitul acestei luni numărul coleopterelor să se reducă semnificativ. Cu ajutorul cursei 1 s-au colectat un număr de 642 de adulți, în cursa 2 s-au colectat 654 de adulți, iar în cursa 3 un număr de 677 de adulți.

În 2013 s-au capturat în total 2182 adulți cu 3 curse feromonale amplasate în același loc ca și în anul 2012, respectându-se același program de colectări ca în anul precedent (Tabel 3).

Tabel 3

Abundența numerică a speciei Ips typographus L. în anul 2013

În 2013 cu ajutorul cursei 1 și 2 s-au colectat un număr de 704 pentru fiecare cursă în parte, iar în cursa 3 un număr de 764 adulți .

La fel ca și în anul 2012 valorile cele mai mari ale capturilor se regăsesc în luna iunie respectiv iulie. Numărul capturilor scade începând cu luna august și coincide cu ce-l de-al doilea zbor al insectelor care este considerat a fi un zbor redus.

Prin realizarea unei comparații între anii 2012 și 2013 se constată o creștere a populației de Isp typographus în ecosistemul forestier studiat.

În urma cercetărilor în teren am constatat intensificarea atacului acestei specii de dăunători, molizii fiind vulnerabili și datorită vârstei, arboretele atingând vârsta de 80 ani. Inițial, atacul a fost îndreptat asupra arborilor debilizați, rupți, răniți. Se observă cum atacul coboară pe tulpina arborilor până aproape de baza acestora (Fig. 5). Creșterea densității dăunătorilor în areal poate avea ca efect transformarea sa din specie secundară în una primară. Putem preveni înmulțirea coleopterului prin lucrări de igienă, prin scoaterea materialelor lemnoase atacate și prin aplicarea unui management integrat corespunzător asupra dăunătorului, împiedicând atacul asupra arborilor sănătoși.

Concluzii

1. Atacul produs de Ips typographus L. asupra arborilor de molid s-a extins în ultimii ani în mai multe zone ale țării.

2. În anii 2012-2013 studiul s-a efectuat în ecosistemul forestier Rășinari, zonă în care predomină pădurea de molid.

3. Semnalarea și depistarea gândacului mare de scoarță al rășinoaselor s-a efectueat pe parcursul celor doi ani prin utilizarea nadelor feromonale. Au fost utilizate de fiecare dată 3 capcane de tip aripă localizate la liziera pădurii, cu o distanță de 100 m. între ele.

4. Au fost capturați un număr de 4146 adulți de Ips typographus din care 2173 exemplare în 2013 și 1973 exemplare în 2012.

5. Întrucât dăunătorul este în extindere, se impun în continuare noi studii care să permită cristalizarea celor mai adecvate soluții în vederea stopării diseminării insectei în noi teritorii, cu menținerea densității populațiilor dăunătorului sub PED (Prag economic de dăunare).

6. Informarea personalului silvic privind cunoașterea acestui dăunător va trebui să fie o preocupare permanentă utilizându-se toate mijloacele de informare la îndemână.

Bibliografie

[1] [NUME_REDACTAT], 2014, Entomofauna ecosistemului forestier și importanța ei economică, în: Valorificarea și importanța arborilor veterani, Ed. Universității ”[NUME_REDACTAT]” Sibiu, 18-36.

[2] [NUME_REDACTAT], 2002, Introducere în studiul etologiei, Ed. [NUME_REDACTAT], Sibiu, 35-76.

[3] Berca M., 2006, Planificarea de mediu și gestiunea resurselor naturale, Ed. Ceres, București, 378-420.

[4] Bucșa C., Tăușanu I., 2010, Preliminary data on xylophagous beetles (Insecta: Coleoptera) from the ”Breite ancient oak trees” Natura reserve (Sighișoara, Romania), în Brukenthal. [NUME_REDACTAT], V (3): 593-606.

[5] [NUME_REDACTAT], 2010, Impactul schimbărilor climatice asupra insectelor, în: Impactul factorilor de mediu asupra biodiversității, Ed. [NUME_REDACTAT], București, 53-67.

[6] [NUME_REDACTAT], Tudor I., 1976, Protecția pădurilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 241-348

[7] Paraschiv M.V., 2012, Cercetări privind insectele dăunătoare molidului [Picea abies (L.) Karst.] în arboretele din [NUME_REDACTAT], Teză de doctorat, Unversitatea ”Transilvania” din Brașov.

[8] Poliță D.P., 2014, Cercetări asupra insectelor dăunătoare în molidișurile din bazinul [NUME_REDACTAT], Teză de doctorat, Unversitatea ”Transilvania” din Brașov.

[9] [NUME_REDACTAT], 1986, Specii din suprafamilia Tenthredinoidea (Symphita, Hym.) dăunătoare la pădurile de foioase din România, în: Lucrările celei de a III-a Conferințe de Entomologie, Iași, 20-22 mai 1983, 513-518.

[10] Scutăreanu P., Dinamica populațiilor de lepidoptere foliofage în ecosisteme forestiere cu sau fără tratamente chimice din [NUME_REDACTAT], în: Lucrările celei de a III-a Conferințe de Entomologie, Iași, 20-22 mai 1983, 518-528.

[11] Simionescu A., Ștefănescu M., Arsenescu M, Popescu T., Savu D., [NUME_REDACTAT], Ceianu I., Petrescu M., Ene M., Dumitrescu E., Rădoi D., 1971, [NUME_REDACTAT], Ed. Ceres, București, 233-241.

[12] [NUME_REDACTAT], 2014, Green prices – a reflection of environmental protection, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] in Agriculture and rural development, 14 (3): 315-321.

[13] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2013, Profit – The absolute expression of profitability, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] in Agriculture and rural development, 13 (4): 251-254.

[14] [NUME_REDACTAT], 2014, Management ecosystem in [NUME_REDACTAT] Forest on the evolution of species macrolepidoptera Sibiu during the years 2000-2012, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] in Agriculture and [NUME_REDACTAT], 14 (1): 337-340.

[15] [NUME_REDACTAT], Simionescu A., 1991, Lymantria dispar attack dynamic in Romania between 1976-1980, în: Rev. Roum. biol., Serie de biol. Anim., 36 (1-2), 107-113.

[16] [NUME_REDACTAT], Simionescu A., 1997, Situația atacului principalelor lepidoptere defoliatoare și miniere în pădurile de cvercinee din România (1990-1996), în: Studii și Cercetări de biologie, seria biol. anim., 49 (1): 77-87.

[17] [NUME_REDACTAT], Vădineanu A., Simionescu A., 2001, Fundamentarea unui management integrat, durabil, în ecosistemele forestiere din România, în: Managementul capitalului natural. Studii de caz, Ed. [NUME_REDACTAT], București, 153-254.

[18] http://www.ziare.com/stiri/eveniment/gandacii-fac-ravagii-in-parcul-national-retezat-mii-de-molizi-se-usuca-1109523

[19] http://stiri.tvr.ro/mii-de-molizi-si-brazi-din-caras-severin-atacati-de-gandacul-de-scoarta_41948.html

[20] http://www.emaramures.ro/Stiri/50082/PADURE%20INFESTATA