Studiu Asupra Dinamicii și Structurii Cheltuielilor

INTRODUCERE

Am ales și am studiat această temă pentru a sublinia importanța cheltuielilor publice în execuția procesului bugetar,datorită importanței pe care ar trebui să o acordăm procesului de repartizare a fondurilor publice spre diferitele categorii de cheltuieli, pentru a înțelege mai bine acest proces, dar mai ales pentru a observa evoluția în structură și dinamică a cheltuielilor publice locale într-un interval de timp.

În primul capitol al acestei lucrări : „Sistemul cheltuielilor publice”, am prezentat conținutul acestora, criteriile în funcție de care le grupează practica de specialitate dar și ce factori influențează evoluția lor.

În prima parte a capitolului al doilea : „Cheltuielile publice locale”, am tratat tema cheltuielilor publice locale la modul general. În a doua partea al capitolului al doilea, am realizat un studiu asupra dinamicii și structurii cheltuielilor publice locale așa cum sunt prezentate în Bugetul General Consolidat al Statului.

În capitolul al treilea al acestei lucrări, „Studiu asupra dinamicii și structurii cheltuielilor la nivelul administrației publilce locale a Municipiului București”, am analizat și am prezentat evoluția în dinamică și structură a cheltuielilor publice locale în perioada 2008-2010.

În urma realizării acestei lucrări mi-am creat o imagine mai clară asupra cheltuielilor atât la nivel național, cât și la nivel local, și am reușit să înteleg mai bine sistemul de funcționare și de repartizare a fondurilor spre diferitele categori de cheltuieli, în funcție de necesitățile administrației locale.

CAPITOLUL I

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1. CONȚINUTUL CHELTUIELILOR PUBLICE

’’Cheltuielile publice exprimă relații economico-financiare în formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor sale.’’

Componentă a resurselor financiare ale societății, resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor bănești pe care autoritățile publice le încasează de la populție și de la întreprinderi, având ca destinație acoperiraea cheltuielior publice.

Cheltuielile publice se finalizează în plăți efectuate de către stat din resurse mobilizate pe căi diferite pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, acțiuni social-culturale, întreținerea armatei și a întregii activitați desfașurate în domeniul militar, ordinea publică internă etc.

În prezent cheltuielile publice sunt extrem de diversificate. Unele se manifestă direct, prin finanțarea de către stat a instituțiilor publice pentru a putea funcționa. Altele influențeaza direct mediul economic și social și constituie astfel instrumente ale unei politici de transformare a mediului respectiv pentru a-l ameliora. Fiind folosite ca instrumente de intervenție, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în care sunt efectuate, ci și din punctul de vedere al influenței pe care o pot avea asupra procesului general al repartiției sociale.

Cheltuielile publice conțin:

a) cheltuieli efectuate din fondurile constuite la nivelul bugetelor administrațiilor publice centrale ( bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarulor de sănătate, bugetul fondului pentru șomaj și altele).

b) cheltuieli efectuate din fondurile constituite în bugetele administrațiilor publice locale, pe trepte, ale acestora;

c) cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul organismelor internaționale și distribuite, pe programe, statelor beneficiare.

La nivelul bugetului general consolidat al statului se calculează cheltuielile publice totale consolidate, care comportă urmatoarele operațiuni: cheltuielile publice totale ale fiecărui buget component, minus transferurile între bugete, plus intrările anuale de credite externe, minus rambusăarile anuale de credite externe, mai puțin dobînzile aferente.

Calculul cheltuielilor publice totale cuprinde:

cheltuielile administrației publice centrale (CpC) care cuprind:

1.1.cheltuielile administrației publice centrale, finanțate de la bugetul de stat (din bugetul guvernului central sau federal);

1.2. cheltuielile finanțate de la fondurile securitații sociale ( din bugetul asigurarilor sociale de stat);

1.3.cheltuielile administrației publice centrale finanțate din fondurile speciale.

2. cheltuielile publice ale subdiviziunilor politice și administrative intermediare (CpI), finanțate de la bugetele acelor subdiviziuni: bugetele statelor, ale provinciilor și ale regiunilor membre.

3. cheltuielile colectivitaților locale (CpL), finanțate de la bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Suma acestora reprezintă totalul cheltuielilor publice neconsolidabile, conform relației:

∑Cpj = CpC + CpI + CpL = Cpt

Cheltuielile publice totale consolidate dimensionează efortul financiar anual al statului pentru finanțarea obiectivelor și al acțiunilor în cadrul politicii bugetare.

Relația de calcul a cheltuielilor publice totale consolidate este:

CptC = Cpt – Tig + Cr exi – Ri , în care:

Cpj = cheltuielile publice definite mai sus : CpC, CpI, CpL;

Cpt = cheltuielile publice totale neconsolidate;

CptC = cheltuielile publice totale consolidate;

Tig = transferuri între bugetele administrațiilor publice centrale și cele locale sau alte bugete din sistem;

Cr exi = intrări anuale de credite externe în fiecare buget;

Ri = rambursări anuale de credite externe mai puțin dobânzile.

Trebuie făcută distincție înntre noțiunea de cheltuieli publice și noțiunea de cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor publice care se acoperă fie de la buget, fie din veniturile proprii ale instituțiilor, obținute de acestea. Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat, de la bugetele locale, sau de la bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltueilile bugetare sunt cuprinse în bugetele din cadrul sistemului public de bugete, definit conform legii finanțelor publice.

Așadar, cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decat cheltuielile publice. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

Dimensionarea cheltuielilor publice totale și repartizarea acestora pe destinații și beneficiari rezultă direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice, prezentându-se din acest punct de vedere mai întâi ca o chestiune politcă de maximă importanță și apoi ca o chestiune economică, de colectare a resurselor bănesti necesare pentru acoperirea lor.

Înțelegerea conținutului și a întregului proces de delimitare a nivelului cheltuielilor corespunzătoare destinațiilor, a nivelului resurselor și a desemnării beneficiarilor de avantaje create de stat pe seama acestor eforturi financiare presupune cunoașterea criteriilor de clasificare a cheltuielilor publice pe diferite grupe.

1.2. CRITERII DE GRUPARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

Abordarea structurii cheltuielilor publice necesită utilizarea mai multor criterii de grupare. În literatura și practica financiară se folosesc următoarele tipuri de clasificații: a) administrativă; b) economică; c) funcțională; d) financiară; e) în funcție de rolul lor în procesul reproducției sociale; f) gruparea folosită de organismele O.N.U.

a) Clasificația administrativă are la bază criteriul instituțiilor prin care se efectuează cheltuielile publice: ministerele( departamentele, agențiile guvernamentale), instituții publice autonome, unități administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă, deoarece alocațiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere și alte instituții centrale, județe, orașe, comune, sate. Acest criteriu este folosit la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite bugetare.

a) Clasificația economică foloseste două criterii de grupare: primul, conform căruia cheltuilelie se împart în: cheltuieli curente (de funcționare), și cheltuieli de capital (cu caracter de investiții); al doilea, conform căruia cheltuielile se împart în cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de transfer. Cheltuielile curente asigură intreținerea și buna funcționare a instituțiilor publice, finanțarea satisfacerii acțiunilor publice, transferarea unor sume de banianumitor categorii de persoane, lipsite de rumunerație ori avand venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente speciale ale statului( îimprumuturi). Cheltuielile de capital se concretizează în achizitionarea de bunuri de folosință îndelungată, destinate sferei producției materiale sau aferei nemateriale( școli, spitale, așezaminte de cultură) după caz. Ele conduc la dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public. Cheltuielile de transfer reprezintă trecerea unor sume de bani de la buget la dispoziția unor persoane juridice ( instituții cu activitați de autofinanțare), unor persoane fizice( pnsionari, țomeri, studenți, elevi), sau a unor bugete ale administrațiilor locale.

c) Clasificatia funcțională folosește drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinații ale cheltuielilor legate de efectuare unor transfere între diferitele niveluri ale administrațiilor publice, plata dobanzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autoritații executive. Îi țara noastră , cheltuielile din aceste domenii sunt stabilite avandu-se în vedere politica financiară a statului, numărul de salariați, rețeaua de instituții publice în funcțiune, cele care urmează a se înființa în noul exercițiu bugetar.

d) Clasificația finaciară, în funcție de momentul în care se efectuează și de modul în care afectează resursele financiar publice, cheltuielile publice se grupează în: cheltuieli definitive; cheltuieli temporale și/sau operațiuni de trezorerie și cheltuieli virtuale sau posibile. Cheltuielile definitive finalizează distribuirea resurelor financiare. Ele cuprind atat cheltuielile curente, cat și cheltuielile de capital. Majoritatea cheltuielilor publice efectuate au caracter definitiv, finalizandu-se ca plăți la scadențe certe și atestă lichiditatea completă a angajării statului pentru a afectua cheltuielile prevazute. Cheltuielile temporare sunt urmate de finalizarea prin plăți cu scadențe certe. Majoritatea acestor cheltuieli reprezinta operațiuni de trezorerie și sunt evidențiate în conturile speciale ale trezoreriei. Cheltuielile virtuale sau posibile reprezintă cheltuieli pe care statul se angajază să le efectueze în anunite condiții. După forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi : cu sau fără contraprestație, definitive și provizorii, speciale și globale. Cheltuielile fără contraprestație au caracter de alocații bugetare, reprezentand finanțare definitivă, fără un contaserviciu din partea colectivității beneficiare. Cheltuielile cu contraprestație se referă la încasarea unor sume de bani către stat. Cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor bănesti alocate de stat, în timp ce cheltuielile provizorii sunt urmate de rambursarea sau lichiditatea obligației de furnizare de produse sau servicii instituțiilor statului.

e) Clasificația după rolul cheltuielilor publice în procesul reproducției sociale , în cadrul acestei clasificații, cheltuielile publice se împart în cheltuieli reale (negative) și cheltuieli economice (pozitive). În categoria cheltuielilor reale intă cheltuielile cu înreținerea aparatului de stat , plata anualitaților, dobanzilor și a comisioanelor la împrumuturile de stat, întreținerea și dotarea armatei cu armament și tehnică militară. În categoria cheltuielilor economice intră investițiile efectuate de stat pentru înființarea de unitați economice, dezvoltarea și modernizarea celor existente, construirea de drumuri etc.

f) Clasificația folosită de instituțiile O.N.U. are la bază două criterii principale: clasificația funcțională și clasificația economică. Clasificația funcțională cuprinde cheltuielile pentru: servicii publice generale, apărare, educație, sănătate, securitate socială. Clasificașia economică cuprinde: cheltuieli care reprezintă consum final cum ar fi bunurile și serviciile, dobânzile aferente datoriei publice, formarea brută de capital, transferuri de capital.

1.3. FACTORII CARE INFLENȚEAZĂ CREȘTEREA CHELTUIELILOR PUBLICE

Tratarea la modul general a factorilor care conduc la creșterea cheltuielilor publice locale impune o delimitare a acestora în urmatoarele categorii:

Factori demografici, care se referă la creșterea populației și la modificarea structurii acesteia pe vârste și categorii socio profesionale. O astfel de evolutie determină creșterea cheltuielilor publice locale pentru învațămant, sănătate, securitate socială, ordine publică etc.precum și a celor legate de sporirea numărului de locuri de muncă.

Factori economici, referitori la dezoltarea economiei și la modernizarea acesteia pe baza cecetării științifice a noilor cerințe ale utilizării resurselor și a creeări de bunuri materiale și servicii. Pe langă faptul că pe seama bugetului de stat se asigură finanțarea unor acțiuni economice costisitoare, redistribuirea resurselor financiare publice ajută la repararea prejudiciilor create de repartiția concurențială în economia de piață. Astfel, bugetul joacă rol de filtru și asigură redistribuirea pe principii mai echilibrate și bazate pe eficiență.

Factori sociali. Creșterea venitului mediu pe locuitor în societate antrenează preocuparea statului ca, prin efort financiar, să aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale cuprinse în sectorul public, inclusiv a persoanelor în varstă care necesită asistență socială.

Urbanizarea reprezintă un factor de creștere a chletuielilor publice, antrenand resurse financiare atat pentru crearea și dezvoltarea centrelor urbane, cat și pentru finanțarea utilităților publice.

Factori militari, care prin pregătirea sau purtarea de războaie, conduc la creșterea cheltuielilor legate de apariția unor conflicte armate sau de eliminarea efectelor nefavorabile ale acestora pe plan economic și social.

Factori de ordin istoric care acționează prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor sporite de cheltuieli și de suportare a poverii celor făcute în anii precedenți, prin împrumuturi publice.

Factori politici care se referă la creșterea considerabilă a complexitații sarcinilor statului contemporan, la transformarea concepției politice cu privire la funcțiile statului, pentru îndeplinirea cărora este necesară sporirea cheltuielilor publice.

O creștere continuă a cheltuielilor publice ridică probleme de ordin politic, de ordin financiar și nu în ultimul rand de ordin științific.

Problemele de ordin politic se referă la influența creșterii chletuielilor publice asupra structurilor politice. Astfel, creșterea chletuielilor publice face necesară gruparea unor state pentru a efectua împreună anumite cheltuieli de interes comun. De exempu, gruparea unor state în Comunitatea Economică Europeană.

Problemele de ordin financiar se referă la corelațiile dintre tendințele de creștere a cheltuielilor publice și cele ale avuției naționale și al eprodusului intern brut.

Problemele de ordin științific privesc dimensionarea corectă a cheltuielilor publice imperios necesare pentru satisfacerea unor nevoi sociale și se referă la instituțiile finanțelor publice , modul de abordare a cercetării domeniului și de apreciere a rezultatelor, de aplicare a soluțiilor descoperite în cercetarea științifică financiară.

CAPITOLUL II

CHELTUIELILE PUBLICE LOCALE

2.1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE LOCALE

“ Cheltuielile publice locale reflectă resursele bănești aprobate din bugetele locale. Cheltuielile din bugetele locale exprimă eforturi financiare realizate de autoritățile administrției publice locale pentru acoperirea cerințelor sociale, culturale, econimice a serviciilor de dezvoltare publică și a altor cerințe din unitățile administrativ terotoriale. “

Comunitățile locale reprezintă colectivități umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic și administrativ, care au autorități publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiară a acestora este necesară deoarece autonomia administrativă nu ar putea exista fără autonomia financiară, care îi asigură suportul material al funcționării. Încă un argument puternic,este acela, conform căruia comunitățile locale își cunosc posibilitățile proprii privind resursele bănești de peroveniență publică și, în special, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice de interes local. În statele democratice, administrarea locală se bazează pe principiile descentelizării si autonomiei locale. Aceasta implică un cadru legislativ și mecanisme necesare privind finanțele administrației locale.

Conform Constituției României, "formarea, administrarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege”.

În țara noastră finanțele administrației locale sunt reglementate de “legea 273/2006 privind finanțele publice locale”.

„Cheltuielile bugetelor locale, precum și celelalte cheltuieli evidențiate în afara bugetului local acumulate la nivelul unității administrativ teitoriale împreună cu veniturile, alcătuiesc bugetul general al unității administrativ teritoriale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete va reflecta dimensiunea efortului financiar public local, pe anul respectiv.”

Conform legii finanțelor publice locale numărul 273/2006 reactualizată, sumele aprobate la partea de cheltuieli, pentru anul bugetar, în cadrul cărora se angajază, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.

Angajarea cheltuielilor din bugetele locale, se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. Fundamentarea , dimenisionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe odonatori de credite, pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte și obiective se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea. Totodată fundamnetarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza.

În cazul descentralizării unor activități, legea finanțelor publice locale spune că trecerea de către Guvern în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:

a) În primul an, prin cuprinderea distinctă în anexă la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinație specială, necesare finanțării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum și a criteriilor de repartizare;

b) În anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unității administrativ teritorilale, cu excepția celor nominalizate distinct prin aexa la bugetul de stat.

Cheltuielile bugetelor locale conform principiilor bugetare

Principiul universalității spune ca, „Cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.”

Conform principiului unității „Cheltuielile bugetare de înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficentă și moniorizarea fondurilor publice locale.”

Principiul unității monetare prevede faptul că toate „Cheltuielile bugetare trebuie să fie exprimate în moneda națională.”

Conform principiului anualității „Cheltuielile bugetare sunt aprobate în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar. Totodată, toate operațiunile de plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.”

Principiul specializării bugetare prevede faptul că, „Cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență, și respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică și destinația acestora.”

Regulile bugetare prevăd că toate cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute de legi speciale și în legile bugetare anulale. Se mai precizează si că nicio cheltuielă nu poate fi înscrisă în bugetele locale și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială. Deasemenea, nicio cheltuieală din fondurile publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.

2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE LOCALE

În România, cuprinderea în buget a cheltuielilor publice locale se analizează conform criteriilor utilizate în clasificațiile O.N.U., folosindu-se următoarele grupări:

a)clasificarea economică;

b)clasificarea funcțională.

Conform clasificării economice cheltuielile publice locale sunt împărțite astfel:

Diagrama nr. 1

Conform aceleiași clasificări, cheltuielile curente se împart la rânul lor în:

Diagrama nr. 2

2. Cheltuielile de capital sunt grupate după cum urmează:

Diagrama nr. 3

3. Iar operațiunile financiare, sunt grupate conform clasificării economice astfel:

Diagrama nr. 4

„Clasificarea economică arată natura cheltuielilor finanțate pe seama resurselor financiare publice locale. Astfel se poate stabili ce pondere dețin cheltuielile curente incluzând toate ramurile acestora, în totalul cheltuielilor publice locale; ce pondere dețin cheltuielile de capital, și operațiunile finaciare în totalul cheltuielilor publice locale. Clasifiacrea economică este primul criteriu folosit în prezentarea generală a cheltuielilor publice locale. Ea este apoi folosită în formă încrucișată în structura clasificării funcționale pe care o detaliază cu scopul de a evidenția conținutul economic al fiecărei subdiviziuni definite din punct de vedere funcțional.”

b) Din punct de vedere al clasificației funcționale „legea finanțelor publice locale numărul 273/2006 privind finanțele publice locale”, grupează cheltuielile publice locale în cinci părti , astfel:

Diagrama nr. 5

Autorități publice și acțiuni externe – din bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București se finanțează autoritățile publice locale pentru funcționarea consiliilor locale ale primăriilor.

Alte servicii publice generale – inculd cheltuieli care se referă la fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților administrației publice locale, și alte servicii publice genreale.

Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administrației – prin bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și a municipiului București se reflectă transferurile din bugetele locale către diferite destinații.

Diagrama nr. 6

Cheltuielile de apărare ce se acoperă din bugetele administrațiilor publice locale se referă la fondurile destinate pentru întreținerea centrelor militare.

Cheltuielile privind ordinea publică și siguranța națională asigură resursele necesare funcționării poliției comunitare, protecției civile, și protecției contra incendiilor.

Diagrama nr. 7

Cheltuielile pentru învățământ asigură resurse pentru învățământul preșcolar și primar, învațământul secundar, învățământul profesional si cel special.

Cheltuielile pentru sănătate – prin bugetele administrațiilor publice loclae se finanțează serviciile medicale în unitățile sanitare.

Cheltuielile privind cultura, recreerea și religia sunt destinate fucționării instituțiilor de cultură și religie.

Cheltuielile pentru asigurări și asistență socială acoperă necesitățile privind asistența socială în caz de boli, asistență socială pentru familii și copii, ajutoare sociale, ș.a.

Diagrama nr. 8

Cheltuielile pentru locuințe , servicii și dezvoltare publică reperzintă un capitol specific al bugetelor locale. Prin bugetele administrațiilor publice locale se finanțează cheltuieli pentru dezvoltarea sistemului de locuințe, alimentarea cu apă, amenajări, iluminat public, alimentare cu gaze.

Cheltuielile privind protecția mediului prevăd resurse bănești pentru salubritate, pentru colectarea deșeurilor, precum și pentru canalizare și tratarea apelor reziduale.

Diagrama nr. 9

Cheltuielile pentru acțiuni economice, comerciale și de muncă finațează activitățile de prevenire și combatere a inundațiilor și înghețurilor, stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, cât și programe de dezvoltare regională și rurală.

Cheltuielile pentru combustibil și energie asgură furnizare de energie termică,de combustibil precum și alte cheltuieli de acestă natură.

Cheltuielile privind transporturile asigură întreținerea și repararea drumurilor și podurilor, transportul în comun, strazile din municipiu. Resursele bănești repartizate din bugetele locale acoperă cheltuielile de personal, materiale și servicii, lucrări de reparații și modernizare a drumurilor, cât și funcționarea organismelor care administrează drumurile ți coordonează transporturile locale.

Cheltuielile pentru alte acțiuni economice încadrează resursele bănești destinate zonelor libere, turismului și proiectelor de dezvoltare multifuncțională.

2.3. EVOLUȚIA CHELTUIELILOR PUBLICE LOCALE

2.3.1. Analiza structurii cheltuielilor publice locale

Analiza cheltuielilor unei administrații publice locale poate fi efectuată din punctul de vedere al structurii lor pe diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de clasificare. Cele mai importante grupări sunt, așa cum s-a subliniat anterior, calsificația economică și cea funcțională. Pentru a stabili în ce proporție au fost orientate cheltuielile administrației publice locale spre anumite obiective este necesară analiza structurii acestora.

Astfel, am analizat structura cheltuielile publice locale așa cum sunt prezentate în Bugetul General Consolidat, în structură economică, în perioada 2008, 2009, 2010 după cum urmează:

Tabel nr. 1

În urma analizei realizate asupra cheltuielilor publice locale reiese că ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuieli în anul 2008 a fost de 73, 13%, ponderea cheltuielilor de capital a fost

de 26, 53% iar operațiunile financiare au avut o pondere de 0,34% în totalul cheltuielilor.

Graficul nr. 1

În anul 2009 greutatea specifică a cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor a fost de 75, 35%, cheltuielile de capital au avut o pondere de 23, 27%, iar operațiunile financiare au avut o greutate specifică de 1, 38% în totalul cheltuielilor

Graficul nr. 2

În anul 2010 ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor a ajuns la 78, 46%, cheltuielile de capital având o pondere de 20, 31% pe când operațiunile financiare au avut o greutate specifică de 1,24% în totalul cheltuielilor curente.

Graficul nr. 3

2.3.2. Analiza dinamicii cheltuielilor publice locale

a) Analiza creșterii nominale a cheltuielilor publice locale

Pentru a se aprecia corect evoluția cheltuielilor administrațiilor publice locale, este necesar să se analizeze atât creșterea nominală a acestora cât și creșterea reală. Trebuie să se facă difernță între creșterea nominală și cea reală, deoarece creșterea nominală rezultă din comparația cheltuielilor exprimate în prețuri curente, iar creșterea reală rezultă din comparația cheltuielilor exprimate în prețuri constante.

În tabelul următor este prezentattă creșterea nominală a cheltuielilor publice locale în perioada 2009-2008, 2010-2008:

Milioane lei

Tabelul nr. 2

Din tabelul de mai sus se observă că, cheltuielile totale au avut o evoluție fluctuantă în perioada analizată astfel în anul 2009 scazând de la 49.088,3 milioane lei la 49.395,6 milioane lei în anul 2008, având o creștere nominală negativă de 307,6 milioane lei; în perioada 2010-2008 acestea au crescut de la 49.395,6 milioane lei în anul 2008 la 50.631,2 milioane lei în anul 2010, având o creștere de 1.235,6 milioane lei.

Cheltuielile curente au crescut în anul 2009 față de anul 2008 cu 1.356,6 milioane lei, iar în anul 2010 au crescut față de anul 2008 cu 3.781,2 milioane lei.

În perioada analizată cheltuielile de capital au avut o evoluție negativă, astfel că în perioada 2009-2008 au scăzut cu 1.681,1 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 au scazut semnificativ cu 2.819,7 milioane lei.

Operațiunile financiare au avut o evoluție relativ constantă în perioada analizată, crescând în anul 2009 față de anul 2008 cu 172,6 milioane lei, iar în anul 2010 față de anul 2009 cu 559,4 milioane lei.

Milioane lei

Graficul nr. 4

b)Analiza creșterii reale a cheltuielilor publice locale

Comparația cheltuielilor exprimate în prețuri constante, respectiv creșterea nominală, poate da o imagine deformată, dacă în perioada analizată a avut loc o depreciere monetară, care a dus la creșterea nominală a cheltuielilor, o criză economică. Pentru corectarea influențelor determinate de modificarea prețurilor, este necesară exprimarea creșterii cheltuielilor în prețuri constante, respectv creșterea reală a cheltuielilor publice locale, după cum urmează:

Milioane lei

Tabel nr. 3

În urma analizei se observă că, în mărime reală, cheltuielile totale au avut o evoluție negativă, astfel în perioada 2009-2008 acestea scăzând cu 2.906,06 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cu 4.197,2 milioane lei.

Cheltuielile curente scad în anul 2009 față de anul 2008 cu 525,8 milioane lei, iar în anul 2010 față de anul 2008 scad cu 500,8 milioane lei, cu 25 milioane lei mai puțin decânt în perioada precedentă.

Cheltuielile de capital au de asemenea o evoluție negativă, diminuându-se în perioada 2009-2008 cu 2.285,08 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cu 2.820,8 milioane lei, cu 535,72 milioane lei mai mult decân în peioasa precedentă.

Operațiunile financiare au înregistrat o evoluție pozitivă în perioada analizată. Au crescut în perioada 2009-2008 cu 317,95 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cu 492,96 milioane lei, cu 175,01 milioane lei mai mult decât în perioada 2009-2008.

Milioane lei

Graficul nr. 5

c)Analiza modificării ponderii cheltuielilor publice locale în produsul intern brut

O etapă importantă în analiza dinamicii cheltuielilor publice locale o constituie determinarea modificării ponderii acestora în produsul intern brut.

Tabel nr. 4

Modificarea ponderii în produsul intern brut a cheltuielilor publice locale efectuate din fondurile bugetelor locale este diferită, de la an la an.

În periada 2009-2009 cheltuielile totale și-au modificat ponderea în produdul intern brut în sens negativ, scăzând în anul 2009 față de anul 2008 cu 0,07 procente. Însă în perioada 2010-2008 modifcarea ponderii acestora a evoluat pozitiv, crescând cu 0,12%.

Cheltuielile curente șă-au modificat ponderea în produsul intern brut în perioada 2009-2008 cu 0,26%, cu 0,39% mai puțin decât în perioada 2010-2008 în care acestea și-au modificat ponderea în produsul intern brut cu 0,65 procente.

Modifcarea ponderii cheltuielilor de capital în perioada analizată este strict negativă, în perioada 2009-2008 fiind de -0,33%, iar în perioada 2010-2008 de -0,58%.

Operațiunile financiare au o modifacare a ponderii în produsul intern brut pozitivă, relativ constantă, aceasta fiind în perioada 2009-2008 de 0,04%, iar în perioada 2010-2008 de 0,08%.

Toate aceste modificări sunt influențate de diferiți factori în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecărei administrații publice locale, de destinațiile către care sunt orientate resursele financiare ale acestora, cât și de necesitățile lor.

Graficul nr. 6

d)Analiza modificării structurii cheltuielilor publice locale

Modificare structurii cheltuielilor publice locale servește la urmărirea în dinamică a modificărilor opțiunilor bugetare ale administrațiilor publice locale. Pentru aceasta am analizat modificarea structurii cheltuielilor publice locale în perioada 2008, 2009, 2010, și am ajuns la următoarele rezultate:

Tabel nr. 5

Structura cheltuielilor curente s-a modificat în perioada 2009-2008 cu 2,22%, iar în perioada 2010-2008 cu 5,32%, ceea ce înseamnă că atât în anul 2009 cât și în anul 2010 ponderea acestora în totalul cheltuielilor a fost mai mare decât ponderea lor în totalul cheltuielilor în perioada de bază 2008.

Cheltuielile de capital și-au modificat structura în totalul cheltuielilor în sens negativ în perioada analizată, scăzând în anul 2009 față de anul 2008 cu 3,2%, iar în anul 2010 față de anul 2008 cu 6,22%.

Structura operațiunilor financiare s-a modificat în anul 2009 în comparație cu anul 2008 cu 1,04%, acestea crescând față de perioada de bază. În perioada 2010-2008 structura cheltuielilor privind operațiunile financiare s-a modificat cu 0,9%, ceea ce înseamnă că în perioada de bază 2008 cheltuielile privind operațiunile financiare erau cu 0,9% mai mici.

Graficul nr. 7

e)Analiza elasticității cheltuielilor publice locale în raport cu produsul intern brut

Tabel nr. 6

În urma analizei realizate asupra elasticității cheltuielilor publice locale în raport cu produsul intern brut, se observă că elasticitatea cheltuielilor totale în perioada 2009-2008 este subunitară, ceea ce indică faptul că ponderea acestora în produsul intern brut a scăzut în perioada analizată cu 0,69%. În perioada 2010-2009 cheltuielile totale înregistrează o elasticitate supraunitară, resprectiv o creștere a ponderii lor în produsul intern brut de 1,92%.

Cheltuielile curente înregistrează o elasticitate supraunitară în toată perioada analizată, ceea ce înseamnă că ponderea acestora a crecut în produsul intern brut cu 4,18% în perioada 2009-2008, și cu 8,05% în perioada 2010-2008.

Elasticitatea cheltuielilor de capital a fost subunutară atât în perioada 200-2008, cât și în perioada 2010-2008, ponderea acestora scăzând în produsul intern brut cu 1,42% respectiv 1,65%.

Chetuielile cu operațiuni financiare prezintă o creștere a ponderii lor în produsul intern brut de 8,13% în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010.-2008 o creștere de 12,8%.

În graficul următor este prezentată elasticitatea cheltuielilor publice locale în raport cu produsul intern brut:

Graficul nr. 8

CAPITOLUL III

STUDIU ASUPRA DINAMICII ȘI STRUCTURII CHELTUIELILOR LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

ANALIZA STRUCTURII CHELTUIELILOR ADMINISTRAȚI EI PUBLICE LOCALE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

a) Analiza structurii cheltuielilor publice locale conform clasificației economice

Conform subcapitolul 2.2, „Clasficarea cheltuielilor publice locale”, cele mai importante criterii în funcție de care sunt grupate cheltuielile publice locale sunt: clasificația economică și clasificația funcțională. Pe baza acestor clasificații, am analizat structura cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, în perioada 2008, 2009, 2010, pentru a stabili în ce proporție au fost orientate resursele financiare ale administrației publice locale spre anumite obictive.

În tabelul nr. 4 este reprezentată structura cheltuielilor publice locale în totalul cheltuielilor Municipiului București în anul 2008,2009,2010 în conformitate cu clasificația economică.

Tabelul nr. 7

În urma analizei realizate asupra cheltuielilor administrației publice locale a Municipiului București în perioada 2008, 2009, 2010 am observat că în structura economică a cheltuielilor efectuate de administrația publică locală sunt predominante cheltuielile curente cu ponderi fluctuante. Comparând cei trei ani analizați se observă că în anul 2009 cheltuielile curente ocupă cea mai mare pondere din cheltuielile totale. În cadrul cheltuielilor curente, ponderea cea mai mare o au subvențiile cu valori cuprinse între 23,37% în anul 2010 și 25,83% în anul 2009, și alte transferuri cu ponderi între 9,45% în anul 2010 și 15,29% în anul 2008, fiind în scădere de la un an la altul. Cheltuielile de personal au avut o evoluție relativ constantă în perioada analizată, variind cu mai puțind de un punct procentual. Cheltuielile cu bunuri și servicii ocupă ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor în anul 2010 ajungând de la 12,90% în anul 2008 la 13,95% în anul 2010, în anul 2008 fiind 10,32% din totalul cheltuielilor. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în totalul cheltuielilor variază cu aproximativ un punct procentual. Cheltuielile cu transferurile între unitățile administrației publice au o evoluție pozitivă, ajungând de la 12,77% în anul 2008 la 16,92% în anul 2010. Cheltuielile cu fondul de rezervă, cheltuielile cu asistența socială, și alte cheltuieli variază în perioada analizată între 0,77% si 2,75%. Greutatea specifică a cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor fluctuează de la 24,43% în anul 2008, la 21,74% ân anul 2009, în anul 2010 crescând până la 26,97%. Se observă că în anul 2009 administrația publică a avut cele mai mari cheltuieli cu rambursările de credite, ocupând 2,41% din cheltuielile totale, ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor plătite a fost mai mare decât al celor finanțate.

Pentru a înțelege mai bine în ce măsură au fost repartizate cheltuielile administrației spre anumite obiective, am analizat structura cheltuielilor publice locale ale Municipiului București și în funcție de principalele categorii de cheltuieli conform clasificației economice: cheltuieli curente, cheltuieli de capital, operațiuni financiare.

În graficul nr. 9 este prezentată structura cheltuielilor curente conform clasificației economice, în anul 2008:

Graficul nr. 9

Conform graficului de mai sus în totalul cheltuielilor curente ponderea cea mai mare o ocupă cheltuielile cu subvenții, cu un procent de 33,83%, cheltuielile cu alte transferuri au o greutate specifică de 20,73%, urmate de cheltuielile privind transferurile între unitățile administrației publice cu un procent de 17,32%. Cheltuielile cu bunuri și servicii ocupă o pondere de 17,5% în totalul cheltuielilor , iar cheltuielile cu dobânzile au o greutate specifică de 4,71%. Ponderea cheltuielilor de personal, a fondului de rezervă, a cheltuielilor cu asistența socială și a cheltuielilor cu alte transferuri variază între 0,08% si 3,79%. Se obsevă că doar o mică parte din totalul cheltuielilor este repartizată către asistență socială., ocupând un procent de 0,08% din totatlul cheltuielilor curente, ponderile cele mai mari în totalul acestora ocupându-le cheltuielile de natură economică.

În tabelul nr. 5 este prezentată structura cheltuielilor de capital și structura cheltuielilor privind operațiunile finanicare în anul 2008, confirm clasificației economice.

Tabel nr. 8

În structura cheltuielilor de capital activele nefinanciare ocupă ponderea cea mai mare, fiind de aproape 100%, iar activele financiare reprezintă 0,01% din totalul cheltuielilor de capital. În anul 2008 administrația publică locală nu a realizat cheltuieli cu împrumuturile, ponderea acestora în totalul cheltuielilor cu operațiunile finanicare fiind de 0%, însă s-au efectuat cheltuieli cu rampursările de credite în valoare de 235,2 milioane lei, reprezentând un procent de 100% din totalul cheltuilelilor cu operațiunile fianciare.

În graficul următor este prezentată structura cheltuielilor curente conform clasificației economice, în anul 2009:

Graficul nr. 10

În anul 2009, ca și în perioada de bază 2008, ponderea ce mai mare în totalul cheltuielilor curente o ocupă cheltuielile cu subvenții, cheltuielile privind alte transferuri cu o valoare de 463.091 milioane lei ocupă o pondere de 17,76% mai puțin decăt în perioada de bază, iar cheltuielile cu transferurile între unitățile administrației publice o pondere de 21,44%, acestea crescând față de anul 2008. Cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă în anul 2009 13, 5% din totalul cheltuielilor curente, iar cheltuielile cu dobânzile o pondere de 5,56%. Cheltuielile de personal și alte cheltuieli au ponderi mici în totalul cheltuielilor curente, între 1,32% și 3,58%. Ca și în perioada de bază ponderea cea mai mică în totalul cheltuielilor o ocupă cheltuielile privind asistența socială, însă se observă o creștere a structurii acestora în totalul cheltuielilor curente în comparație cu anul 2008. Facând o camparație între perioada de bază și anul 2009 se observă o creșterii a structurii principalelor categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor curente în anul 2009 față de perioada de bază. Un motiv al modificării structurii acestor cheltuieli ar putea fi necesitatea administrației publice locale de a repartiza resursele financiare în funcție de obiectivele propuse în acel an și care absorb o cantitate mai mare de fonduri.

În tabelul nr. 6 este prezentată structura cheltuielilor de capital și a cheltuielilor cu operațiunile financiare, în anul 2009, conform clasificației economice.

Tabel nr. 9

În comparație cu perioada de bază administația publică locală nu a realizat cheltuieli cu activele financiare, ponderea lor în totalul cheltuielilor de capital fiind de 0%, iar ponderea activelor nefinanciare fiind de 100%. Structura cheltuielilor privind operațiunile finaciare rămâne aceeași ca și în anul 2008, cheltuielile privind rambursările de credite fiind de 100% în totalul operațiunilor financiare.

În graficul următor este prezentată structura cheltuielilor curente în anul 2010, conform clasificației economice,.

Grafcul nr. 11

Din analiza realizată asupra structurii cheltuielilor curente în anul 2010 se poate observa că, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor curente o ocupă cheltuielile cu subvențiile, ca și în anii studiați anterior, acestea reprezentând 32,80% din totalul grupării. O altă categorie de cheltuieli care ocupă o pondere mare în cheltuielile curente sunt cheltuielile cu transferuri între unitățile administrației publice, reprezentând un procent de 23,75%, fiind ponderea cea mai mare a cheltuielilor cu transferuri din cei trei ani analizați. În comparație cu anul 2009, se observă o majorare a cheltuielilor cu bunuri și servicii, de aici rezultând și creșterea structurii acestora în totalul cheltuielilor curente, ajungând la un procent de 19,57%. În anul 2010 cheltuielile cu alte transferuri au un procent mai mic decât în anii anteriori, și anume 13,26%. Structura cheltuielilor cu dobânzi reprezintă 4,82% din totalul cheltuielilor curente, un procent mai mic decât în anul anterior. Structura cheltuielilor privind fondul de rezervă și alte cheltuieli reprezintă procente între 1,07% și 1,14%, iar cheltuielile de personal reprezintă 3,21% din totalul cheltuielilor curente. Ca și în anii anteriori cea mai mică pondere o ocupă cheltuielile cu asistența socială, cu 0,38%.

În tabelul nr. 10 este prezentată structura cheltuielilor de capital, si structura cheltuielilor privind operațiunile financiare, în anul 2010, conform clasificației economice.

Tabelul nr. 10

Din tabelul nr. 10 se poate observa ca ponderea activelor nefinanciare în în totalul cheltuielilor de capotal a scăzut în comparație cu anii studiați anterior, acesta ajungând la 99,87%, iar ponderea activelor financiare la 0,13%. Structura cheltuielilor privind operațiunile financiare a ramas neschimbată și în anul 2010, cheltuielile privind rambursările de credite reprezentând 100% din totalul operațiunilor fianciare. Comparând structura cheltuielilor celor trei ani analizați, putem observa că greutatatea specifică a unor cheltuieli a crescut pe când greutatea specifică a altora a scazut, fluctuând de la an la an. Din analiza structurii cheltuielilor publice locale conform clasificației economice observăm ca anul cu cheltuielile cele mai ridicate este anul 2010. Această creștere a cheltuielilor Municipiului București poate fi explicată și prin izbucnirea crizei economice, care s-a resimițit în anii 2009 și 2010, atât la nivel național cât și la nivel local.

Analiza structurii cheltuielilor publice locale conform clasificației funcționale

Clasificația funcțională este un al doilea criteriu important în funcție de care sunt grupate cheltuielile publice. Am analizat cheltuielile publice ale Municipiului București, pe cele cinci părți, așa cum prevede clasificația funcțională.

În tabelul următor este prezentată structura cheltuielilor publice locale, conform parții I a clasificației funcționale.

Tabel nr. 11

Partea I. Din tabelul nr. 8 se poate observa că, ponderea cea mai mare în “partea I Servicii publice generale”, pe toată perioada analizată o ocupă cheltuielile cu autoritățile publice și ațiunile externe. În anul 2008 acestea au o greutate specifică de 61, 27% în totalu părții I, în anul 2009 scăzând la 43,68%, iar în anul 2010 ponderea lor a crescut față de anul anterior cu aproximativ 3 puncte procentuale până la 46,86%. Tranzacțiile privind datoria publică și împrumuturile au o pondere relativ scăzută în anul 2008, greutatea lor specifică crescând în anul 2009 până la 43%, ca în anul 2010 sa scadă cu aproximativ doua puncte procentuale. Cheltuielile cu alte servicii publice generale au o pondere mică în totalul părții I, pe toată perioada analizată, variind între 9,05% și 14,7%. Se observă ca administrația publică locală a Municipiului București a avut în perioada analizată și-a îndreptat resursele financiare în mare parte spre cheltuielile cu autoritățile publice și acțiunile externe.

O cauză pentru care aceste cheltuieli au ponderea cea mai mare în serviciile publice generale este faptul că această grupare înglobează cheltuielile cu autoriățile judecătorești, cheltuielile cu organele administrației publice ș.a.

În graficul următor este prezentată structura cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, conform părții I, a clasificației funcționale.

Graficul nr. 12

PARTEA II. Cheltuielile privind apărarea au o greutate specifică mică în totalul parții II, fiind cheltuieli care se realizează în mare parte la nivel național. Cheltuielile privind ordinea publică și siguranța națională au o pondere de peste 95% în toți anii studiați. Acest lucru se explică prin faptul că aceste cheltuieli înglobează cheltuielile privind poliția, cheltuielile de protecție și pază a străzilor, de protecție contra incendiilor, de jandarmerie și alte acțiuni de ordin public local, pe care administrația publică trebuie să le acopere.

În graficul următor este prezentată structura cheltuielilor publice locale, conform părții II, a clasificației funcționale.

Graficul nr. 13

Partea III. În urma analizei realizate asupra structurii părții III, conform clasificației funcționale se observă, că cheltuielile privind cultura, recreerea și religia ocupă ponderea cea mai mare în toată perioada analizată cu o greutate specifică de 72,29% în anul 2008, scăzînd în anul 2009 la 63, 39%, iar în anul 2010 la 61, 42%.Structura se explică prin faptul că, această grupare înglobeaza cheltuielile cu bibliotecile publice, muzeele, teatrele, consolidarea și restaurarea monumentelor istorice, cheltuieli realizate din bugetul propriu al Municipiului București. Cheltuielile privind sănătatea ocupă locul doi ca importanță, deținând ponderi între 17% în anul 2008 și 23,18% în anul 2010, fiind în creștere de la un an la altul. Cheltuielile prvind învățământul ocupă locul trei în structura părții III a cheltuielilor administrației publice locale, cu ponderi între 10,05% în anul 2008, crescând până la 18,69% în anul 2009, ca în anul 2010 ponderea acestora să ajungă la 11,06%, o cădere bruscă de la un an la altul. Ca și în cazul structurii economice se poate observa că ponderea cea mai mică este deținută de cheltuielile privind asigurările și asistența socială, cu ponderi cuprinse între 1,16% în anul 2008, care ajung până la 4,34% în anul 2010

În graficul următor este prezentată structura cheltuielilor publice locale, conform părții III, a clasificației funcționale.

Graficul nr. 14

Partea IV. În structura cheltuielior cu servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape ponderea cea mai mare o au cheltuielile privind locuințele, servicile și dezvoltare publică, cu proprții între limitele variație de la 75,01% în anul 2008, la 93,56% în anul 2009, iar în anul 2010 acestea ocupă o pondere de 92,35% în totalul parții IV. Ponderea acestor cheltuieli este ridicată deoarece înglobează cheltielile realizate de administrația Municipiului București cu amenajarea de locuințe, consolidarea drumurilor și alte servicii de dezvoltare publică locală. Cheltuielile privind protecția mediului scad de la o pondere de aproximativ30% în anul 2008, la o pondere de 6,44% în naul 2009, iar în anul 2010 ponderea lor crește până la 7,65%.

Potrivit clasificației funcționale, în gaficul următor este prezentată structura cheltuielilor cu serviclii și dezvoltare publică, locuințe mediu și ape.

Graficul nr. 15

Partea V. În urma analizei efectuate asupra structurii cheltuielilor publice locale cu acțiunile economice se observă că proporția cea mai mare în totalul acestei categorii o au cheltuielile cu transporturile, cu ponderi de peste 60% în toți anii analizați. A doua categorie de cheltuieli ca și importanță o reprezintă cheltuielile cu combustubil și energie, cu ponderi cuprinse între 25,27% în anul 2008 și 38,22% în anul 2010. Cheltuielile privind acțiunile generale, economice și de muncă ocupă o pondere mică în totalul cheltuielilor cu acțiunile economice, încadrându-se într-un procent de până în 1%, iar cheltuielile cu agricultura au ponderea cea mai mică în toți anii analizați, ocupând un procent de până în 0,2%. Cheltuielile privind transporturile ocupă ponderea cea mai mare deoarece în cadrul acestor categorii intră toate cheltuielile ce se referă la transportul în comun, întreținerea mijloacelor de transport, plata angajaților, cât și investiții în noi mijloace de transport moderne. În cadrul cheltuielilor privind combustiblilul și energia intră plata furnizorilor de gaze, a celor de curent electric, cât și a furnizorilor de apă.

În graficul următor este prezentată structura cheltuielilor publice locale cu acțiunile economice ale Municipiului București, conform clasificației funcționale.

3.2. ANALIZA DINAMICII CHELTUIELILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

3.2.1 Analiza creșterii nominale și a creșterii reale a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București

Conform practicii de specialitate este necresară atât analiza creșterii nominale a cheltuielilor cât și analiza creșterii reale a cheltuielor, pentru a nu da o imagine deformată a acestora, cât și pentru că, creșterea nominală a cheltuielilor rezultă din comparația acestora în prețuri curente, pe când creșterea reală rezultă din comparația cheltuielilor în prețuri constatnte.

a)Analiza creșterii nominale și a creșterii reale a cheltuielilor administrației publice locale a Municipiului București, conform clasificației economice.

Milioane lei

Tabel nr. 12

Analizând creșterea nominală a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București se observă că în perioada 2009-2008 cheltuielile totale au avut o creștere de 126.185,6 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 acestea au crescut cu 406.749,3 milioane lei, o creștere de aproximativ trei ori mai mare.

Cheltuielile curente au crescut în anul 2009 față de perioada de bază cu 186.626,9 milioane lei, iar în anul 2010 au crescut față de anul 2008 cu aproximativ 210.000 milioane lei. În cadrul cheltuielilor curente, cheltuielile de personal au avut de asemenea o creștere pozitivă, după cum se poate observa în tabelul numărul 5. În cazul cheltuielilor cu bunuri și servicii se observă o scădere a acestora în anul 2009 față de perioada de bază cu 71.932,2 milioane lei, însă în perioada 2010-2008 acestea cresc cu aproximativ 91.000 milioane lei. Cheltuielile cu dobânzi au o creștere pozitivă în perioada analizată, ca și cheltuielile privind subvențiile și cele cu transferurile. Cheltuielile cu alte transferuri prezintă o creștere negativă în perioada analizată, scăzând cu 38.822 milioane lei în anul 2009 față de perioada de bază, și cu 153.222,8 milioane lei în anul 2010 față de perioada de bază. Cheltuielile privind asistența socială și alte cheltuieli au avut de asemenea i evoluție pozitivă.

Cheltuielile de capital scad în mărime nominală în peioada 2009-2008, însă în perioada 2010-2008 acestea înregistrează o creștere de 193.034 milioane lei. În cadrul cheltuielilor de capital, activele nefinanciare au deasemenea o scădere în anul 2009 față de anul 2008 de 59.968,3 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cresc cu 191.793,7 milioane lei.

Cheltuielile privind operațiunile financiare cresc în toată perioada analizată cu 22.090 milioane lei în perioada 2009-2008, respectiv cu 24.516 milioane lei în perioada 2010-2008.

Pentru a înțelege mai bine aceste fenomene, am reprezentat grafic creșterea nominală a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, după cum urmează:

Graficul nr. 17

Privind la modul general evoluția cheltuielilor în marime nominală se observă o crștere a acestora față de perioada de bază, dar și de la o perioadă la alta. Se poate observa deasemenea, că în anul 2010 administrația locală a Municipiului București a înregistrat cele mai mari cheltuieli dintre toți anii studiați.

În tabelul următor este prezentată creșterea reală a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în perioada 2009-2008 resperctiv 2010-2008:

Milioane lei

Tabel nr. 13

Analizând creșterea cheltuielilor publice locale ale Municipiului București de observă că în mărime reală cheltuielile totale au înregistrat o scădere în perioada 2009-2008,de 54.274,4 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 acestea au crescut cu 10.880,3 milioane lei.

Cheltuielile curente au înregistrat în perioada 2009-2008 o creștere de aproximativ 67.000 milioane lei, în anul 2010 au scăzând în comparație cu perioada de bază cu 73.428,5 milioane lei. În cadrul cheltuielilor curente , cheltuielile de personal au scăzut în anul 2009 față de anul 2008 cu 3.440 milioane lei, iar în anul 2010 față de anul 2008 cu 6.537 miloane lei. Cheltuielile cu bunuri ți servicii au avit deasemenea o evoluție negativă în perioada 2009-2008, dar în perioada 2010-2008 au crescut cu aproximativ 37.000 milioane lei. Cheltuielile privind dobânzile și subvențiile au înregistrat o creștere în anul 2009 față de anul 2008, dar în perioada 2010-2008 au scăzut cu 989,14 milioane lei, respective 50.262 milioane lei. Transferurile au avut o evoluție pozitivă în toată perioada analizată, pe când cheltuielile cu alte transferuri au căzut atât în anul 2009 față perioada de bază, cât și în anul 2010 față de perioada de bază. Cheltuielile privind asistența socială și alte cheltuieli au crescut față de perioada de bază în anii analizați.

Cheltuielile de capital au scăzut în mărime reală, în perioada 2009-2008 cu 99.250,9 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 au crescut cu 86.276,7 milioane lei. În cadrul cheltuielilor de capital, atât activele nefinanciare cât și activele financiare au avut o evoluție negativă în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 acestea au crescut cu 85.271,7 milioane lei, respectiv 1.155,5 milioane lei.

Cheltuielile privind operațiunile fianciare au crescut în perioada 2009-2008 cu 17.740,4 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cu 15.439,7 milioane lei.

Pentru a întelege mai bine creșterea reală a cheltuielilor publice ale Municipiului București, am reprezentat evoluția acestora în graficul numărul 18:

Graficul nr. 18

Privind creșterea reală a cheltuielilor publilce ale Municipiului București, se observă că o creșterea a unor cheltuieli a generat o scsădere a altor cheltuieli. Toate aceste fenomene se pot explica prin necesitatea administrației publice locale de a repartiza mijloacele financiare spre diferite obiective care trebuiau îndeplinite în funcție de țintele propuse spre a fi realizate în fiecare an.

b) Analiza creșterii nominale și a creșterii reale a cheltuielilor administrației publice locale a Municipiului București conform clasificației funcționale.

Milioane lei

Tabelul nr. 14

În urma analizei creșterii nominale a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București se observă ca în perioada 2009-2008 cheltuielile privind serviciile publice generale au avut o evoluție negativă, scăzând cu 45.000 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cu 60.335 milioane lei. În cadrul acestor cheltuieli cheltuielile privind autoritățile publice și acțiunile externe au avut deasemenea o evoluție negativă în toată perioada analizată. Cheltuielile privind alte servicii publice generale au evoluat pozitiv atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, cescând cu 13.144 milioane lei, respectiv 4.833 milioane lei. Tranzacțiile privind datoria publică și împrumuturile au crescut în anul 2009 față de anul 2008 cu 30.822 milioane lei, iar în anul 2010 au crescut față de anul 2008 cu 19.028 milioane lei, cu 11.794 milioane lei mai puțin decât în perioada precedentă. Se observă că în perioada analizată administrația publică nu a ocazioant cheltuieli cu transferuri între unitățile sale.

Cheltuielile privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională au avut o evoluție negativă în perioada 2009-2008 scăzând în mărime nominală cu 900 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 au crescut în mărime nominală cu 21.275 milioane lei. În cadrul acestei grupări, cheltuielile privind apărarea au scăzut în anul 2009 față de perioada de bază cu 45 milioane lei, iar în anul 2010 față de eprioada de bază au crescut cu 25 milioane lei. Cheltuielile privind ordinea publică și siguranța națională, au avut o evoluție fluctuantă, scăzând în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 au crescut cu 21.250 milioane lei. Se observă că în anul 2010 administrația publică a avut cele mai mari cheltuieli cu ordinea publică și siguranța națională din toată perioada analizată.

Cheltuielile social culturale au avut o evoluție pozitivă în toată perioada analizată, exceptând cheltuielile privind cultura, recreerea și religia care au scăzut în anul 2008 față de anul 2008 cu 2.271 milioane lei.

Cheltuielile privind dezvoltarea publică, locuințe, mediu și ape au scăzut în mărime nominală în perioada 2009-2008 cu 21.643 milioane lei, însă în perioada 2010-2008 au înregistrat o creștere de 60.778 milioane lei. În cadrul aceste grupări cheltuielile privind locuințele,serviciile și dezvoltarea publică au crescut de la o perioadă la alta , cu 40.162 milioane lei în perioada 2009-2008, respectiv 112.572 milioane lei în perioada 2010-2008. Se observă că în anul 2010 administrația publică a Municipiului București a înregistrat cele mai mari cheltuieli cu locuințele, serviciile și dezvoltarea publică. Cheltuielile privind protecția mediului au avut o crșterea nominală negativă.

Cheltuielile cu acțiuni economice au crescut în mărime nominală, în perioada 2009-2008 cu 13.610 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 au scăzut cu 122.627 milioane lei. În cadrul aceste grupări, cheltuielile cu acțiuni generale, economice și de muncă, au avut o evoluție strict negativă. Cheltuielile privind combustibilul și energia au cresut de la o perioadă la alta, cu 161.305 milioane lei în perioada 2009-2008, și cu 224.102 milioane lei, în perioada 2010-2008. Cheltuielile privind agriucultura au evoluat negativ în mărime nominală, iar chltuielile cu transporturi au scăzut atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008. Se observă că în anul 2008 administrația publică locală a ocazionat cele mai mari cheltuieli cu transporturi din toată perioada analizată.

În tabelul următor este prezentată creșterea reală a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, conform clasificației funcționale.

Milioane lei

Tabelul nr. 15

În urma analizei realizate asupra creșterii reale a cheltuielilor publice locale ale Municipiului București se observă că, cheltuielile cu serviciile publice generale au avut o evoluție negativă în perioada analizată, scăzând în anul 209 față de anul 2008 cu 63.179,2 milioane lei, iar în anul 2010 față de anul 2008 cu 95.546 milioane lei. În cadrul acestei grupări, cheltuielile cu autoritățile publice și acțiunile externe au scăzut de asemenea, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008. cheltuielile privind alte servixii publice generale au avut o evoluție pozitivă, crescân în perioada 2009-2008 cu 10.586 milioane lei, iar în perioada 2010-2008 cu 541,44 milioane lei. Tranzacțiile privind datoria publică și împrumuturile au evoluat pozitiv, crescând cu 23.087 milioane lei în perioada 2009-2008, și cu 4.617 milioane lei în perioada 2010-2008. Se observă că, în perioada analizată, administrația publică locală nu a ocazionat cheltuieli cu transferuri între nivelele sale.

Cheltuielile privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională au avut o creștere reală negativă în prima perioadă anlizată, însă în perioada 2010-2008 acestea au crescut cu 21.273,9 milioane lei. În cadrul acestei grupări, cheltuielile cu apărarea au fost mai mici atât în anul 2009 cât și în anul 2010 față de perioada de bază, iar cheltuielile cu ordine publică și siguranța națională au scăzut în perioada 2009-2008 cu 1.509,3 milioane lei, însă în perioada 2010-2008 au crescut cu 16.757,2 milioane lei.

Cheltuielile social culturale au avut o evoluție pozitivă în toată perioada analizată, excepție facând cheltuielile privind cultura recreerea și religia, care în anul 2009 au scăzut față de perioada de bază cu 23.533 milioane lei.

Cheltuielile cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe, mediu și ape, au avut o creștere reală negativă de 37.728 milioane lei, în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 acestea au crescut în marime reală cu 19.332 milioane lei. În cadrul acestei grupări, cheltuielile cu locuințe, servicii și dezvoltare publică au evoluat strict pozitiv, crescând de la o perioadă la alta, iar cheltuielile privind protecția mediului au avut o creștere reală negativă în toată perioada analizată.

Cheltuielile cu acțiuni economice au scăzut în mărime reală, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, cu 96.964 milioane lei, respectiv 334.054 miloane lei, cu excepția cheltuielor privind combustibilul și energia care au evoluat pozitiv.

Privind evoluția cheltuielilor administrației publice se on’bservă o scădere în termeni reali a acestora, din care rezultă, că în mărime reală cheltuielile administrației publice ua fost mai mici atât în anul 2009, cât și în anul 2010 în comparație cu perioada de bază.

3.2.2 Analiza modificării ponderii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în produsul intern brut

a) Analiza modificării ponderii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în produsul intern brut, conform clasificației economice

Pentru a vedea în ce măsură și-au modificat ponderea cheltuielile publice locale ale Municipiului București, am analizat modificarea ponderii acesora în perioada 2009-2008 , 2010-2008, și am ajuns la următoarele rezultate:

Tabel nr. 16

Conform analizei efectuate asupra modificării ponderii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în produsul intern brut, se observă că, cheltuielile totale și-au modificat ponderea în produsul intern brut cu 0,02% în perioada 2009-2008, și cu 0,07% în perioada 2010-2009. această modificare arată că, în perioada analizată, cheltuielile totale ale Municipiului București au ocupat ponderea cea mai mică în produsul intern brut în anul 2008, iar în anul 2010 ponderea cea mai mare.

Cheltuielile curente au avut o modificare a ponderii în produsul intern brut de 0,04% atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008,această modificare fiind constantă. În cadrul acestei grupări, cheltuielile de pesonal, au avut o modificare a ponderii fluctuantă, crescând în anul 2009 față de anul 2008 cu 0,0003%, și scăzând în anul 2010 față de anul 2008 cu 0,0017%. Cheltuielile cu bunuri și servicii și-au modificat ponderea în produsul intern brut în sens negativ în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008, modofcarea ponderii lor a evoluat pozitiv, crescând cu 0,016%. Cheltuielile cu dobânzi au avut o modificare a ponderii în produsul intern brut pozitivă, la fel ca și cheltuielile cu subvenții, fondul de rezervă și cheltuielile cu transferuri, încadrându-se într-o limită de variație cuprinsă între 0,07% și 0,1%. Cheltuielile privind alte transferuri și-au modificat pondrea în produsul intern brut în sens negativ, în toată perioada analizată, iar ponderea cheltuielilor cu asistența socială și alte cheltuieli s-a modificat pozitiv atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008.

Ponderea cheltuielilor de capital în produsul intern a scăzut în perioada 2009-2008 cu 0,012%, iar în perioada 2010-2008 aceasta a crescut cu 0,035%. În cadrul aceste grupări, activele nefianciare au avuto evoluție negatvă în prima perioadă analizată, dar o evoluție povitivă de 0,036% în perioada 2010-2008.

Ponderea cheltuielilor privind operațiunile financiare în produsul intern brut, s-a modificat cu 0,005% atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008.

În urma acestei analize se poate observa că cea mai mare modificarea a ponderii cheltuielilor Municipiului București în produsul interm brut a avut loc în perioada 2010-2008, ceea ce înseamnă că în anul 2010 administrația publică locale a avut cheltuieli mai mari decât în anii anteriori.

Analiza modificării ponderii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în produsul intern brut, conform clasificației funcționale.

Tabel nr. 17

Analizând modificarea ponderii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, în sructură funcțională, în perioada 2009-2008, 2010-2008, se obseră că în gruparea servicii publice generale, cheltuielile cu autoritățile publice și acțiunile externe, și-au modificat ponderea în produsul intern brut în sens negativ, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, cu 0,01%. Ponderea cheltuielilor cu alte servicii publice generale s-a modificat în perioada 2009-2008 cu 0,003%, iar în perioada 2010-2008 cu 0,0018%, iar ponderea tranzacțiilor privind datoria publică și împrumuturile s-a modificat cu 0,007% în perioada 2009-2008, respectiv cu 0,004% în perioada 2010-2008.

Ponderea cheltuielilor cu apărarea s-a modificat în sens negativ în anul 2009 față de anul 2008, iar în anul 2010 față de anul 2008 a avut loc o modificare pozitivă de 0,00018%. Cheltuielile cu ordinea publică și siguranța națională înregistrează în perioada 2009-2008 o modificare negativă a ponderii în produsul intern brut de 0,0001%, iar în perioada 2010-2008 o modificare pozitivă de 0,004%.

Analizând cheltuilile social culturale se observă o modificare a ponderii acestora în produsul intern brut pozitivă cu excepția cheltuielilor privind cultura, recreerea și religia care prezintă o modificare a ponderii lor în produsul intern brut de -0,0005% în perioada 2009-2008.

În cadrul cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape, cheltuielile cu locuințe, servici și dezvoltare publică si-au modificat ponderea în produsul intern brut în sens pozitiv, cu 0,008% în perioada 2009-2008, respectiv 0,021% în perioada 2010-2008. cheltuielile cu protecția mediului și-au ,odificat ponderea în produsul intern brut în sens negatv cu 0,012% în perioada 2009-2008, și cu 0,01% în pwerioada 2010-2008.

Analizând modificarea ponderii cheltuielilor cu acțiuni economice în produsul intern brut , se observă o evoluție negativă a acesteia în toată perioada analizată, excepție facând cheltuielile cu combustibil și energie, a căror modificare a fost de 0,032% în perioada 2009-2008, si de 0,043% în perioada 2010-2008.

3.2.3. Analiza modificării structurii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București

a) Analiza modificării structurii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București conform clasificației economice.

Pentru a vedea în ce măsură și-au modificat structura cheltuielile publice locale ale Municipiului București, am analizat modificarea structurii acestora, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul numărul 18.

Tabelul nr. 18

Din analiza realizată asupra modificării structurii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, se observă că structura cheltuielilor curente s-a modificat cu 2,74% în perioada 2009-2008, ceea ce înseamnă că, în anul 2009 ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor a fost cu 2,74% mai mare decât ponderea acestora în totalul cheltuielilor în anul 2008. În perioada 2010-2008, sructura cheltuielilor curente s-a modificat în sens negativ, cu 2,47%, ceea ce înseamnă că, în anul 2010 ponderea acestora în totalul cheltuielilor a fost mai mică decât în anul 2008. De aici rezultă că în perioada analizată, în anul 2009 administrația publică locală a înregistrat cele mai mari cheltuieli curente. În cadrul cheltuielilor curente, cheltuielile de personal și-au modificat structura în sens negativ, atât în perioada 2009-2008 cu 0,06%, cât și în perioada 2010-2008, cu 0,51%. Ponderea cheltuielilor cu bunuri și servicii în totalul cheltuielilor a scăzut în anul 2009 față de perioada de bază cu 2,58%, iar în anul 2010 față de perioada de bază a crescut cu 1,05%. Structura cheltuielilor cu dobânzi, si structura cheltuielilor cu subvenții s-a modificat în sens pozitiv în perioada 2009-2008 cu 0,58% respectiv 0,85%, iar în perioada 2010-2008 s-a modificat în sens negativ cu 0,04%, resectiv 1,61%. Structura cheltuielilor cu fondul de rezervă, structura cheltuielilor privind transferurile între unități s-a modificat pozitiv, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008. ponderea cheltuielilor privind alte transferuri a scăzut cu 1.7% în anul 2009 față de anul 2008,și cu 5,84% în anul 2010 față de anul 2008. Structura cheltuielilor cu asistența socială și alte cheltuieli s-a modificat deasemenea pozitiv în toată perioada analizată, cu o limită de variație cuprinsă între 0,04% și 0,35%.

Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor, a scăzut în anul 2009 față de anul 2008 cu 2,67%, ia în anul 2010 față de anul 2008 ponderea acestora a crescut cu 2,54%.

Cheltuielile privind operațiunile financiare și-au modificat ponderea în totalul cheltuielilor în perioada 2009-2008 cu 0,58%, și în perioada 2010-2008 cu 0,47%.

Analiza modificării structurii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București conform clasificației funcționale

Tabel nr. 19

Conform analizei realizate asupra modificării ponderii cheltuielilor publice locale ale Municipiului București, conform clasificației funcționale, cheltuielile cu autoritățile publice și acțiunile externe au înregistrat o scădere a ponderii în totalul cheltuielilor cu servicii publice generale de 43,72% în perioada 2009-2008, și o scădere de 40,26% în perioada 2010-2008. Se observă, că în anul 2008 administrația publică a înregistrat cele mai mari cheltuieli cu autoritățile publice și acțiunile externe din toată perioada analizată. Structura cheltuielilor cu alte servicii publice generale s-a modificat cu 1,82% în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 se înregistrează o modificare negativă a structurii acestora, cu 0,7%. Cheltuielile privind tranzacțiile și datoria publică și-au modificat structura în totalul cheltuielilor cu autoritățile publice cu 13,32% în perioada 2009-2008, și cu 11,57% în perioada 2010-2008.

Structura cheltuielilor privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională s-a modificat în sens pozitiv în toată perioada analizată, cu excepția cheltuielilor privind apărarea, care în perioada 2010-2008 au înregistrat o modificare negativă a structurii cu 0,72%.

În cadrul cheltuielilor social culturale, structura cheltuielilor privind învățământul a crescut cu 6% în perioada 2009-2008, și cu 1,01% în perioada 2010-2008. Cheltuielile privind sănătatea au avut de asemenea o evoluție pozitivă, structura lor modificându-se cu 18,69% în perioada 2009-2008, și cu 23,18% în perioada 2010-2008. structura cheltuielilor privind cultura, recreerea și religia s-a modificat negativ atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, cu 25,4%, respectiv 27,37%. Chetuielile cu asigurări și asistență socială și-au modificat structura cu 0,71% în perioada 2009-2008 și cu 3,18% în perioada 2010-2008.

În cadrul cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape, structura cheltuielilor cu locuințe, servicii și dezvoltare publică a crescut în anul 2009 față de anul 2008 cu 18,55%, iar în anul 2010 față de anul 2008 cu 17,32%. Structura cheltuielilor cu protecția mediului s-a modificat în sens negativ, cu 18,55% în perioada 2009-2008, și cu 17,32% în perioada 2010-2008.

În cadrul cheltuielilor privind acțiunile economice, acțiunile generale, economice și de muncă, înregistrează o scădere a ponderii în perioada 2009-2008 de 0,03%, iar în perioada 2010-2008 o scădere de 0,1%. Ponderea cheltuielilor privind combustibilul și energia înregistreză o evoluție pozitivă, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, modificându-se cu 7,48%, respectiv 12,95%. În perioada 2009-2009 ponderea cheltuielilor cu transporturi a evoluat negativ, scăzând cu 7,4%, iar în perioada 2010-2008, se înregistrează o evoluție pozitivă a ponderii acestora de 0,08%.

3.2.4. Analiza elasticității cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în produsul intern brut

a) Analiza elasticității cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în raport cu produsul intern brut, conform clasificației economice.

Tabel nr. 20

În urma analizei realizate asupra elasticității cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în raport cu produsul intern brut, se observă că elasticitatea cheltuielilor totale în raport cu produsul intern brut este supraunitară, ceea ce indică o creștere a ponderii acestora de 0,44% în produsul intern brut, în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 o creștere de 9,2%.

Cheltuielile curente prezintă de asemenea o elasticitate supraunitară, în perioada 2009-2008 crescând cu 8,9% în raport cu produsul intern brut, iar în perioada 2010-2008 cu 6,61%. În cadrul cheltuielilor curente, cheltuielile de personal prezintă o creștere a ponderii în produsul intern brut de 1,78% în prima perioadă anlizată, pe când în perioada 2010-2008 elasticitatea acestora este subunutară, ceea ce indică o tendință de restrângere a ponderii lor în produsul intern brut de 6,24%.

Elasticitaea cheltuielilor privind bunurile și serviciile este subunutară în perioada 2009-2008, ponderea lor săzând cu 1,98% în produsul intern brut, dar în perioada 2010-2008, se observă o elasticitatea supraunitară, ceea ce reflectă o creșterea a ponderii acestora în produsul intern brut de 1,6%. Cheltuielile privind dobânzile înregistrează o elasticitatea supraunitară în toată perioada analizată , ponderea lor în produsul intern brut crescând cu 3% în perioada 2009-2008, și 0,10% în perioada 2010-2008. Cheltuielile privind subvențiile, fondul de rezervă și transferurile între unități înregistrează o elasticitate supraunitară în toată perioada analizată, ponderea lor crescând în produsul intern brut atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008.

Cheltuielile privind alte transferuri înregistrează o elasticitate subunitară atât în perioada 2009-2008, cât și în prioada 2010-2008, ponderea lor restrângându-se în produsul intern brut cu 8,6%, respectiv 2,35%. Cheltuielile privind asistența socială și alte cheltuieli înregistreză o creșterii a ponderii lor în produsul intern brut atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008.

Cheltuielile de capital înregistrează o elasticitate sunbunitară în perioada 2009-2008, ponderea lor scăzând în produsul intern brut cu 8,3%, iar în perioada 2010-2008, ponderea acestora a crescut cu 1,85%. În cadrul cheltuielilor de capital, activele nefinanciare înregistrează o restrângere o pondere în produsul intern brut de 8,2% în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 ponderea lor a crescut cu 1,85%. În perioada 2009-2008 activele financiare sunt inelastice la creșterea produsului intern brut, iar în perioada 2010-2008 acestea cresc în produsul intern brut cu 1,9%. Cheltuielile privind operațiunile financiare înregistrează o elasticitate supraunitară atât ăn perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, ponderea lor crescând în produsul intern brut cu 4,08%, respectiv cu 3,13%.

Analiza elasticității cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în raport cu produsul intern brut, conform clasificației funcționale.

Tabel nr. 21

Analizând elasticitatea cheltuielilor publice locale ale Municipiului București în raport cu produsul intern brut, conform clasificației funcționale, se observă că în cadrul serviciilor publice generale, cheltuielile privind autoritățile publice și acțiunile externe prezintă o elasticitate subunutară în perioada 2009-2008, ponderea lor în produsul intren brut scăzând cu 4,15%, iar în perioada 2010-2008 ponderea acestora a crescut cu 2,72%. Cheltuielile privind alte servici publice generale înregistrează o elasticitate supraunitară, acest lucru indicând o creștere a ponderii lor în produsul intern brut cu 4,11% în perioada 2009-2008, respectiv 1,06% în perioada 2010-2008. Tranzacțiile privind datoria publică și împrumuturile au înregistrat o creștere a ponderii lor în produsul intern brut de 2,79% în perioada 2009-2008, și o creștere de 1,27% în perioada 2010-2009.

În cadrul cheltuielilor privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, cheltuielile privind apărarea prezintă o elasticitate subunitară în perioada 2009-2008, ponderea lor în produsul intern brut reducându-se cu 1,53%, iar în perioada 2010-2008 acestea înregistrează o elasticitate supraunitară, ponderea lor crescând cu 5,9%. Chltuielile privind ordinea publică și siguranța națională înregistrează o restrângere a ponderii în produsul intren brut în perioada 2009-2008 de 2,4%, iar în perioada 2010-2008, ponderea lor crește cu 7,92%.

În cadrul cheltuielilor social culturale, atât cheltuielile cu învățământul cât și cheltuielile cu sănătatea prezintî în totată perioada analizată o elasticitate supraunitară, ceea ce indică faptul ca ponderea lor în produsul intern brut a crescut. Cheltuielile privind cultura, recreerea și religia înregistrează o elasticitate subunitară atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008. Ponderea cheltuielilor cu asigurări și asistență socială a crescut în perioada 2009-2008 cu 1,37%, iar în perioada 2010-2008 cu 5,3%.

În cadrul cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape, atât cheltuielile privind locuințele, serviciile și dezvoltarea publică cât și cheltuielile privind protecția mediului au înregistrat o evoluție pozitivă a ponderii acestora în produsul intern brutîn toată perioada analizată. Analizând elasticitatea cheltuielilor cu acțiuni economice, se observă o scădere a ponderii acesora în produsul intern brut, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008, cu excepția cheltuielilor privind combustubilul și energia, a căror elasticitatea a fost supraunitară, ponderea lor în produsul intern brut crescân în perioada 2009-2008 cu 3,38%, și cu 3,26% în perioada 2010-2008.

3.2.5. Analiza modificării nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor al administrației publice locale a Municipiului București

Analizând acest indicator de dinamică de poate observa în ce măsură s-a modificat nivelul cheltuielilor publice locale pe locuitor de la o perioadă la alta.

a) Analiza modifcării nivelului mediu al cheltuielilor publice locale pe locuitor, conform clasificației economice.

Tabel nr. 22

Analizând modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice locale pe locuitor al Municipiului București, se poate observa că nivelul mediul al cheltuielilor totate pe locuitor s-a modificat în perioada 2009-2008 cu 0,06%, iar în perioada 2010-2008 cu 0,21%. Cheltuielile curente și-au modificat nivelul mediu pe locuitor cu 1,1% în perioada 2009-2008, și cu 0,11% în perioada 2010-2008. în cadrul cheltuielilor curente, cheltuielile de personal au avut o evoluție pozitivă a nivelului mediu pe locuitor, acesta crescând cu 0,01% în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 se observă o stagnare a cheltuielilor ce revin pe locuitor. Nivelul mediu al cheltuielilor cu bunuri și servicii ce revin pe locuitor, înregistrează o modificare negativă de 0,04% în perioada 2009-2008, iar în perioada 2010-2008 acesta se modifică în sens pozitiv cu 0,04%. Nivelul mediu al cheltuielilor cu dobânzi, subvenții și fond de rezervă înregistrează o modificare pozitivă în toată perioada analizată, crescând cu ponderi cuprinse între 0,01% și 0,04%. O modificare pozitivă a nivelului mediu al cheltuielilor pe locuitor prezintă și cheltuielile cu transferuri între unitățile administrației publice și fondul de rezervă, atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008. Cheltuielile privind alte transferuri înregistrează o modifcare negativă a nivelului mediu pe locuitor de 0,02% în perioada 2009-2008, și o modificare negativă de 0,08% în perioada 2010-2008. Nivelul mediu al cheltuielilor de capital pe locuitor se modifică în sens negativ în perioada 2009-2008, cu 0,03%, iar în perioada 2010-2008, înregistrează o modificare pozitvă de 0,1%. Cheltuielile privind operațiunile financiare înregistrează o modificare mozitivă a nivelului mediu pe locuitor, de 0,01% în perioada 2009-2008, și de 0,04% în 2010-2008.

În urma analizei realizate asupra nivelului mediu al cheltuielilor pe locuitor, se observă, în mare parte, o modificare pozitivă a acestuia. Din acest lucru reiese faptul că, nivelul mediu al cheltuielilor publice pe locuitor a crescut atât în anul 2009 față de perioada de bază, cât și în anul 2010 față de perioada de bază. Acest lucru se datorează devalorizării monedei naționale, puterea de cumpărare a acesteia scăzând, pricipala cauză a acestor efecte negative fiind izbucnirea crizei economico-financiare, care a avut repercursiuni atât la nivelul bugetului de stat, cât și la nivelul bugetelor locale.

b) Analiza modifcării nivelului mediu al cheltuielilor publice locale pe locuitor, conform clasificației funcționale. Tabel nr. 23

În urma analizei realizate asupra modificării nivelului mediu al cheltuielilor publice locale pe locuitor, ale Municipiului București, se observă că în cadrul serviciilor publice generale, cheltuielile cu autorități publice și acțiuni externe, și-au modificat nivelul mediu pe locuitor în sens negativ, cu 0,044% în perioada 2009-2008, și cu 0,04% în perioada 2010-2008. Nivelul mediu pe locuitor al cheltielilor cu alte servicii generale s-a modificat pozitiv în perioada 2009-2008 cu 0,007%, iar în perioada 2010-2008 cu 0,002%. Tranzacțiile privind datoria publică și împrumuturile înregistrează o modificare a nivelului mediu pe locuitor de 0,016% în prima perioadă analizată, și o modificare de 0,01% în perioada 2010-2008.

În cadrul cheltuielilor cu apărarea, ordinea publică și siguranța națională, nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor cu apărarea scade atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008 cu 0,0002%. Cheltuielile privind ordinea publică și siguranța națională înregistrează o stagnare a niveluilui mediu pe locuitor în anul 2009 față de perioada de bază, iar în anul 2010 acesta crște cu 0,01% față de anul 2008.

În cadrul cheltuielilor social culturale, se înregistrează o creștere a niveluilui mediu al acestora pe locuitor. Nivelul mediu al cheltuielilor de învățământ pe locuitor crescând cu 0,03% în perioada 2009-2008, și cu 0,031% în perioada 2010-2008. Cheltuielile privind sănătatea și cheltuielile privind asigurările și asistența socială cresc de asemenea în pondere pe cap de locuitor, cu ponderi cuprinse între 0,004% și 0,11%. Nivelul mediu al cheltuielilor privind cultura, recreerea și religia înregistreză o modificare negativă în perioada 2009-2008, de 0,007%, ponderea acestora pe cap de locuitor crescând însă în perioada 2010-2008 cu 0,09%.

Analizând modificarea nivelului mediu al cheltuielilor cu locuințe, mediu și ape pe locuitor, se observă o modificare pozitivă de 0,04% în perioada 2009-2008, și o modificare de 0,06% în perioada 2010-2008. Cheltuielile privind protecția mediului își modifică nivelul mediu pe locuitor în sens negativ, ponderea lor scăzând atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008 cu 0,03%.

În cadrul cheltuielilor cu acțiuni economice, cheltuielile cu acțiuni generale, economice și de muncă își modifică nivelul mediu pe locuitor în sens negativ în toată perioada analizată astfel: în perioada 2009-2008 acesta scade cu 0,007%, iar în perioada 2010-2008 cu 0,012%. Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor privind combustibilul și energia cresște în perioada 2009-2008 cu 0,08%, iar în perioada 2010-2008 cu 0,12%. Cheltuielile privind agricultura, silvicultura, piscicultura și vânătoarea înregistrează o modificare a nivelului mediu pe locuitor, de 0,0002% în prima perioadă analizată, și de 0,0007% în perioada 2010-2008. nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor u transporturi, se modifică în perioada 2009-2008 în sens negativ, cu 0,07%, iar în perioada 2010-2008, acesta crește cu 0,17%.

În urma analizi acestui indicator, în structură funcțională, se poate observa că în ansamblu, nivelul mediu al cheltuielilor pe locuitor a crescut atât în anul 2009 față de perioada de bază, cât și în anul 2010 față de perioada de bază, această modificare pozitivă reprezentând de fapt o creștere a cheltuielilor pe locuitor.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. CONCLUZII

Comunitățile locale reprezintă colectivități umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic și administrativ, care au autorități publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiară a acestora este necesară deoarece autonomia administrativă nu ar putea exista fără autonomia financiară, care îi asigură suportul material al funcționării. Încă un argument care întărește necesitatea autonomiei administrațiilor locale, este acela, conform căruia comunitățile locale își cunosc posibilitățile proprii privind resursele bănești de peroveniență publică și, în special, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice de interes local.

În urma analizei realizate asupra structurii cheltuielilor publice locale în perioada 2008, 2009, 2010, se poate observa ca acestea au crescut în structura de la un an la altul cu aproximativ 5%. Deasemenea se observă și o creștere în mărime nominală, în mărime reală înregistrându-se o diminuare a acestora. Totodată , analiza cheltuielilor publice locale ne arată că acestea sunt elasitice la creșterea produsului intern brut, ceea ce demonstrează încă odată o creștere a acestora.

În ceea ce privește cheltuieile administrației publice locale a Municipiului București, comparând structura cheltuielilor celor trei ani analizați, putem spune că greutatatea specifică a unor cheltuieli a crescut pe când greutatea specifică a altora a scazut, fluctuând de la an la an. Din analiza structurii cheltuielilor publice locale observăm ca anul cu cheltuielile cele mai ridicate este anul 2010. Privind evoluția cheltuielilor Municipiului București în mărime nominală, se poate observa o creștere a acestora de la un an la altul, cea mai mare creștere în mărime nominală înregistrându-se în anul 2010. În mărime reală, cheltuielile administrației publice înregistrează o scădere în prima perioadă analizată, însă în perioada 2010-2008, aceste cresc cu apoximativ 10.000 milioane lei. Deasemenea, se observă că, cheltuielile publice locale sunt elastice la crșterea produsului intern brut, și că ponderea acestora pe locuitor a crescut atât în perioada 2009-2008, cât și în perioada 2010-2008.

În urma analizei acestor indicatori, se poate spune că în cea mai mare parte cheltuielile administrație publice locale a Municipiului București au avut o evoluție pozitivă, ceea ce înseamă ca au crescut în perioada analizată. Toate aceste modificări sunt influențate de anumiți factori externi care trebuiesc luați în calcul.

Un prim factor este factorul demografic, care influențează creșterea cheltuielilor publice locale din prisma creșterii populației. Această evoluție a determinat creșterea cheltuielilor publice locale pentru învățământ, sănătate, ordine publică.

Un al doilea factor responsabil de creșterea cheltuielilor publice locale, este factorul economic și urbanizarea, determinând creșterea cheltuielilor publice locale prin necesitatea dezvoltării, administrația publică investitnd fonduri importatnte în proiecte de dezvoltare urbană.

Nu în ultmul rând, un factor care a dus la creșterea cheltuielilor publice locale, a fost izbucnirea crizei economice, care a adus prejudicii atât la nivel național cât și la nivel local. Datorită scăderii puterii de cumpărare, moneda s-a devalorizat, acest lucru ducând deasemenea la o creștere a cheltuielilor.

4.2. PROPUNERI

O propunere pentru a obține un mai bun grad de realizare a cheltuielilor este transparanța utilizării banilor în lucrările publice.

Orientarea cheltuielilor spre anumite sectoare care necesită să fie dezvoltate, și remodernizate, cum ar fi sănătatea, învățământul.

Atragerea de investiții locale ar influența în mod pozitiv atât gradul de colectare al veiturilor cât și gradul de realizare al cheltielilor.

Reorganizarea modelului de funcționare al administrașiei publice astfel încât să fie posibilă reducerea cheltuielilor.

Investirea in cursuri de specializare ale funcționarilor publici, care pe termen lung ar duce la o reducere a cheltuielilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe M. Voinea, Finanțe publice locale, Editura Junimea, Iași, 2002

2. Iulian Văcărel și alții, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2004

3. Mihai A. Ungureanu Finanțe publice, Universitatea Româno-Americană,

2003

4. Mihai A. Ungureanu, Finanțe publice, Editura Cophis, 2009

Stela Toader și alții,

5. Șeuleanu Victoria, Finanțe publice, Editura Mirton, Timișoara, 2000

6. Constituția României

7. www. mfinațe.ro

8. www. insse.ro

9.www. pmb.ro

10. www. cdep.ro

11. Legea 273/2006 privind finanțele publice locale

LISTA TABELELOR

Tabel nr. 1: „Structura cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 14

Tabel nr. 2: „Creșterea nominală a cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Tabel nr. 3: „Creșterea reală a cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

Tabel nr. 4: „Modificarea ponderii cheltuielilor publice locale în PIB” . . . . . . . . . . . . . . 18

Tabel nr. 5: „Modificarea structurii cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

Tabel nr. 6: „Elasticitatea cheltuielilor publice locale în raport cu PIB” . . . . . . . . . . . . . . 20

Tabel nr. 7: „Structura cheltuielilor Municipiului București, clasificația economică” . . . 21

Tabel nr. 8: „Structura cheltuielilor de capital 2008” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Tabel nr. 9: „ Structura cheltuielilor de capitla 2009” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Tabel nr. 10: „Structura cheltuielilor de capital 2010” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

Tabel nr. 11: „Structura cheltuielilor Municipiului București, clasificația funcțională”. . . 26

Tabel nr. 12: „Creșterea nominală a cheltuielilor Municipiului București,

clasificația economică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Tabel nr. 13: „Creșterea reală a cheltuielilor Municipiului București,

clasificația economică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 33

Tabel nr. 14: „Creșterea nominală a cheltuielilor Municipiului București,

clasificația funcțională” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Tabel nr. 15: „Creșterii reală a cheltuielilor Municipiului București,

clasificația funcțională” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 35

Tabel nr. 16: „Analiza modificării ponderii cheltuielilor Municipiului București

în PIB, clasificația economică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Tabel nr. 17: „Modificarea ponderii cheltuielilor Municipiului București

în PIB, clasificația funcțională” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Tabel nr. 18: „Modificarea structurii cheltuielilor Municipiului București,

clasificația economică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Tabel nr. 19: „Modificarea structurii cheltuielilor Municipiului București,

clasificația funcțională” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Tabel nr. 20: „Elasiticitatea cheltuielior Municipiului București,

clasificația economică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Tabel nr. 21: „Elasiticitatea cheltuielior Municipiului București,

clasificația funcțională” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … 44

Tabel nr. 22: „ Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor pe locuitor

ale Municipiului București, clasificația economică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..46

Tabel nr. 23: „Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor pe locuitor

ale Municipiului București, clasificația funcțională" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..47

LISTA GRAFICELOR

Graficul nr. 1: „Structura cheltuielilor publice locale în anul 2008” . . . . . . . . . . . . . . . . .14

Grficul nr. 2: „Structura cheltuielilor publice locale în anul 2009” . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Graficul nr. 3: „Structura cheltuielilor publice locale în anul 2010” . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Graficul nr 4: „Creșterea nominală a cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Graficul nr. 5: „Creșterea reală a cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Graficul nr. 6: „Modificarea ponderii cheltuielilor publice locale în PIB” . . . . . . . . . . . . 18

Graficul nr 7: „Modificarea structurii cheltuielilor publice locale” . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

Graficul nr. 8: „Elasticitatea cheltuielilor publice locale în raport cu PIB”. . . . . .. . . . . . 20

Graficul nr. 9: „Structura cheltuielilor curente ale Municipiului București, 2008” . . . . . .22

Graficul nr. 10: „Structura cheltuielilor curente ale Municipiului București, 2009” . .. . . 23

Graficul nr. 11: „Structura cheltuielilor curente ale Municipiului București, 2010” . . . . .25

Graficul nr. 12: „Structura cheltueililor Municipiului București,

clasificația funcțională, partea I” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Graficul nr. 13: „Structura cheltueililor Municipiului București,

clasificația funcțională, partea II” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Graficul nr 14: „Structura cheltueililor Municipiului București,

clasificația funcțională, partea III” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Graficul nr. 15: „Structura cheltueililor Municipiului București,

clasificația funcțională, partea IV” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Graficul nr 16: „Structura cheltueililor Municipiului București,

clasificația funcțională, partea V” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

Graficul nr. 17: „Creșterea nominală a cheltuielilor Municipiului București” . . . . . . . . . 31

Graficul nr. 18: „Creșterea reală a cheltuielilor Municipiului București” . . . . . . . . . . . . .33

LISTA CASETELOR

Caseta nr. 1: „Clasificarea cheltuielilor totale” . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 10

Caseta nr. 2: „Clasificarea cheltuielilor curente” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Caseta nr. 3: „Clasificarea cheltuielilor de capital” . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .10

Caseta nr. 4: „Clasificarea operațiunilor financiare” . . . . . . . .. . . . … . . . … . . . . .. 11

Caseta nr. 5: „Clasificarea serviiilor publice generale” . . . . .. . . . . .. . . . .. . . . . . .. 11

Caseta nr. 6: „Clasificarea cheltuielilor cu apărarea” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Caseta nr. 7: „Clasificarea cheltuielilor social culturale” . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . .12

Caseta nr. 8: „Clasificarea cheltuielilor cu servicii și dezvoltare publică” . . . . . .12

Caseta nr. 9: „Clasificarea cheltuielilor cu acțiuni economice” . . . . . . .. . . . . . . . 13