Studiu Asupra Calitatii Vietii In Municipiul Falticeni

Absolvent, Ioana Pașcu

__________________

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………. 5

Capitolul 1. Calitatea vieții în context socio-geografic……………………………………………………. 7

1.1 Conceptul general de „calitate a vieții” ………………………………………………………………………. 7

1.2 Dimensiuni fundamentale ale calității vieții ………………………………………………………………… 8

1.3 Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………. 10

Capitolul 2. Cadrul de viață și evaluarea indicatorilor sociali în municipiul Fălticeni ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 11

2.1 Mediul fizic …………………………………………………………………………………………………………… 11

2.1.1 Cadrul natural și calitatea factorilor de mediu ……………………………………………………… 11

2.1.2 Infrastructura de mediu și accesul la servicii publice …………………………………………….. 15

2.1.3 Locuirea și condițiile de locuit ……………………………………………………………………………. 23

2.2 Mediul social …………………………………………………………………………………………………………. 27

2.2.1 Dinamica populației și problemele demografice …………………………………………………… 27

2.2.2 Ocuparea și asistența socială ………………………………………………………………………………. 32

2.2.3 Starea de sănătate și calitatea sistemului sanitar ……………………………………………………. 38

2.2.4 Educația și sistemul de învățământ ……………………………………………………………………… 42

2.2.5 Posibilități de petrecere a timpului liber ……………………………………………………………… 45

2.2.6 Starea infracțională și justiția ……………………………………………………………………………… 51

2.3 Analiza SWOT ………………………………………………………………………………………………………. 53

2.4 Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………. 55

Capitolul 3 Calitatea vieții percepute – rezultatele anchetei în municipiul Fălticeni ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 57

3.1 Metodologia și organizarea anchetei ………………………………………………………………………… 57

3.2 Rezultatele anchetei ……………………………………………………………………………………………….. 58

3.2.1 Evaluarea condițiilor cadrului de viață ………………………………………………………………… 58

3.2.2 Percepția asupra mediului socio-economic …………………………………………………………… 63

3.2.3 Aprecierea vieții personale ………………………………………………………………………………… 66

3.2.4 Date de identificare …………………………………………………………………………………………… 69

3.3 Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………. 70

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………………… 71

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………….. 73

Anexe

Lista figurilor

Figura 2.1: Situația racordării populației din municipiul Fălticeni la sistemul de alimentare cu apă și canalizare în anul 2010 ……………………………………………………………………………………….. 17

Figura 2.2: Rețeaua rutieră a municipiului Fălticeni și traseul E85 pe continentul european …. 19

Figura 2.3: Dotarea locuințelor cu principalele instalații edilitare și dependințe în municipiul Fălticeni și mediul urban din județul Suceava în anul 2010 ………………………………………………. 25

Figura 2.4: Dinamica populației municipiului Fălticeni în perioada 1948-2010 ………………….. 27

Figura 2.5: Evoluția bilanțului natural al populației municipiului Fălticeni …………………………. 28

Figura 2.6: Fertilitatea pe grupe de vârstă în anii 2002 și 2010 în municipiul Fălticeni ………… 30

Figura 2.7: Evoluția numărului căsătoriilor și al divorțurilor din municipiul Fălticeni în perioada 1992-2010 ………………………………………………………………………………………………………………….. 30

Figura 2.8: Bilanțul migratoriu al populației municipiului Fălticeni în perioada 1975-2010 ….. 31

Figura 2.9: Evoluția numărului de șomeri înregistrați la nivelul municipiului Fălticeni în perioada 2000-2011 …………………………………………………………………………………………………….. 36

Figura 2.10: Structura mortalității pe sexe după principalele clase ale cauzelor de deces în municipiul Fălticeni (în %, anul 2010) …………………………………………………………………………… 40

Figura 2.11: Morbiditatea pe clase de boli în municipiul Fălticeni în anul 2011 ………………….. 42

Figura 2.12: Structura populației școlare a municipiului Fălticeni pe niveluri de învățământ în anul școlar 2010/2011 ………………………………………………………………………………………………….. 43

Figura 2.13: Evoluția numărului de infracțiuni cercetate de poliție și a persoanelor condamnate definitiv în municipiul Fălticeni (perioada 2000-2011) …………………………………………………….. 52

Figura 3.1: Harta topografică a zonei municipiului Fălticeni …………………………………………….. 59

Figura 3.2: Evaluarea condițiilor cadrului de viață – zona urbană a municipiului Fălticeni …… 60

Figura 3.3: Identificarea problemelor – zona periferică a municipiului Fălticeni …………………. 61

Figura 3.4: Repartiția instituțiilor publice și a dotărilor urbane în municipiul Fălticeni ………… 63

Figura 3.5: Evaluarea accesului la dotări și servicii urbane în municipiul Fălticeni ……………… 64

Figura 3.6: Evaluarea aspectelor vieții personale în municipiul Fălticeni ……………………………. 67

Figura 3.7: Evaluarea influenței crizei economice asupra vieții personale ………………………….. 68

Figura 3.7: Structura persoanelor chestionate după sfera de activitate ………………………………… 69

Lista tabelelor

Tabel 2.1: Rețeaua de alimentare cu apă și canalizare a municipiului Fălticeni în anul 2010 ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 16

Tabel 2.2: Evoluția fondului de locuințe în municipiul Fălticeni și județul Suceava …………….. 24

Tabel 2.3: Structura populației în funcție de participarea la activitățile economice în municipiul Fălticeni – anii 2002 și 2011 …………………………………………………………………………………………. 33

Tabel 2.4: Structura șomerilor pe grupe de vârstă, pe sexe și pe categorii în municipiul Fălticeni în anul 2011………………………………………………………………………………………………………………… 36

Tabel 2.5: Structura șomerilor indemnizați și neindemnizați după nivelul de instruire în municipiul Fălticeni în anul 2011 ………………………………………………………………………………….. 36

Tabel 2.6: Indicatori ai rețelei sanitare în municipiul Fălticeni (anii 2002, 2006 și 2011) ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 41

Tabel 2.7: Populația școlară a municipiului Fălticeni în anii școlari 2002/2003, 2009/2010 și 2010/2011 ………………………………………………………………………………………………………………….. 44

Tabel 3.1: Evaluarea măsurilor prioritare în vederea îmbunătățirii calității mediului fizic în municipiul Fălticeni …………………………………………………………………………………………………….. 62

Tabel 3.2: Evaluarea calității mediului social în municipiul Fălticeni ………………………………… 65

Tabel 3.3: Evaluarea măsurilor prioritare în vederea ameliorării mediului social în municipiul Fălticeni …………………………………………………………………………………………………………………….. 66

INTRODUCERE

Lucrarea cu tema „ Studiu asupra calității vieții în municipiul Fălticeni” se dorește a fi o tratare geografică pertinentă a problematicii privind condițiile de viață, prin recunoașterea și analiza mai multor indicatori și fenomene socio-geografice la nivelul municipiului Fălticeni din perioada recentă, precum și evoluția acestora în timp.

Municipiul Fălticeni, situat într-o zonă deluroasă, în partea vestică a Podișului Sucevei, între valea Șomuzului Mare și pârâul Buciumeni, s-a dezvoltat pe locul unor străvechi așezări rurale. Satul Șoldănești, în prezent cartierul estic al municipiului, este atestat încă din anul 1384, iar satul ,,Fulticeaniiˮ, din a cărui denumire se trage actuala așezare urbană, într-o mențiune documentară din 1435. Oficial, târgul datează din anul 1780, la porunca lui Constantin Moruzi, domnitorul Moldovei (în prezent provincie istorică a României) din acea perioadă, în punctul unde se încrucișau drumuri comerciale importante. În geneza orașului Fălticeni, un rol important l-a avut Târgul (iarmarocul) de la 20 iulie (de Sfântul Ilie), considerat, conform cronicilor din anii 1850, unul dintre cele mai importante din Europa, după cel de la Leipzig.

Scăderea funcției comerciale a orașului a scăzut odată cu industrializarea masivă începând din anul 1960, iar restructurările din industrie după anul 1990 au generat declinul economic și social al municipiului Fălticeni, cu implicații asupra scăderii nivelului de trai și a calității vieții populației, în general asupra vieții sociale.

Pornind de la considentele legate de necesitățile comunității umane ca caracterizează această așezare urbană de a trăi într-un cadru de viață adecvat și cele privind accesul la locuință, aprovizionare cu utilități, familie, muncă, educație, sănătate, cultură, timp liber sau siguranță, lucrarea este structurată în trei capitole și include două direcții de abordare:

una obiectivă, prin care sunt descrise concret condițiile de viață și evoluția fenomenele sociale la nivelul municipiului Fălticeni și alta subiectivă, prin care sunt evaluate aspirațiile și satisfacțiile locuitorilor față de domenii relevante ale vieții.

Fundamentele teoretice, prezentate în capitolul 1, s-au axat, în principal, pe dezbaterea conceptului de ,,calitatea viețiiˮ, prin punctarea factorilor care au determinat apariția și abordarea complexă a acestei tematici, dar și pe analiza principalelor semnificații și a dimensiunilor fundamentale ale noțiunii.

Capitolul 2 constă în analiza obiectivă a indicatorilor sociali la nivelul municipiului Fălticeni, atât din sfera mediului fizic (caracteristici fizico-geografice, calitatea factorilor de mediu, calitatea infrastructurii de mediu și accesul la servicii publice, locuirea și condițiile de locuit), cât și din sfera socială (probleme demografice, ocuparea, starea de sănătate, educația, asistența socială, petrecerea timpului liber și securitatea).

Abordarea obiectivă a aspectelor cadrului de viață natural și ale mediului social este completată prin intermediul unei analize SWOT, evidențiind punctele tari și cele slabe, oportunitățile și amenințările privind problematica vizată.

Capitolul 3 cuprinde evaluare subiectivă a aspectelor prezentate, concretizată prin intermediul rezultatelor anchetei sociale, în urma chestionării locuitorilor municipiului Fălticeni privind percepția acestora asupra caracteristicilor mediului natural, social și economic în care trăiesc, aprecierea vieții personale și particularitățile de identificare ale acestora. Evaluarea acestor aspecte permit identificarea nevoilor, respectiv, realizarea unor profiluri geografice și soluționarea problemelor existente, în vederea ameliorării calității vieții.

Conceperea structurală a lucrării în ideea unei analize geografice pertinente și cât mai corecte a problemei calității vieții în municipiul Fălticeni a avut în vedere:

● folosirea unor metode interdisciplinare, impuse de caracterul interdisciplinar al temei abordate, de la metode pur geografice la cele sociologice și statistice;

● adaptarea datelor statistice și utilizarea unor surse bibliografice de referință;

● formarea unei imagini reale asupra aspectelor analizate, prin integrarea datelor obiective, analizate prin intermediul statisticilor, alături de cele subiective, prin intermediul rezultatelor obținute în urma anchetei populației cu privire la percepția asupra condițiilor de viață;

● furnizarea unui instrument de lucru pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului.

Capitolul 1

CALITATEA VIEȚII ÎN CONTEXT

SOCIO-GEOGRAFIC

1.1. Conceptul general de „calitate a vieții”

Cercetarea vieții umane reprezintă o importantă sursă comparativă de informații privind condițiile de viață și oportunitățile colectivităților, fiind prezentă în mod evident în cadrul științelor sociale. Plecând de la această afirmație, conceptul de „calitatea vieții” se recunoaște în literatura de specialitate în funcție de maniera de abordare, sub forma mai multor sinonime, precum „bunăstare materială”, „nivel de trai”, „standard de viață” sau „nivel de viață”.

Apariția conceptului în sine de „calitate a vieții” este de dată oarecum recentă – deceniul 60 al secolului al XX-lea, în S.U.A. – și a fost condiționată de mai mulți factori, de schimbări de ordin social, economic sau politic la nivelul societăților, în special a celor dezvoltate. Expresia de „calitate a vieții” a fost folosită pentru prima dată de ecologiști și cercetători ai mediului urban în ideea atenționării asupra problemelor ecologice și a exprimării preocupărilor privind rezolvarea acestora. S-au dezvoltat, astfel, noțiunile de „cadru de viață”, utilizată de analiști și urbaniști în planificarea teritoriului, și „mediu fizic”, expresie folosită de specialiștii preocupați de mediul înconjurător și problemele poluării acestuia.

Conceptul de „calitate a vieții” a apărut și ca urmare a nemulțumirii cercetătorilor, a sociologilor , respectiv a ecologiștilor față de modul de evaluare a necesităților oamenilor, în mod aproape exclusivist, doar prin intermediul indicilor de trai. În dimensiunea sa

socială, viața nu era considerată mai bună, în condițiile creșterii economice și îmbunătățirii standardului de viață, determinând, astfel, apariția unui mod diferit de abordare a calității vieții.

Economistul John Kenneth Galbraith, unul dintre inițiatorii acestui concept (împreună cu sociologul Arthur Schlesinger) afirma că „ceea ce contează nu este cantitatea bunurilor noastre, ci calitatea vieții”. Autorul sugerează detașarea de supremația economicului în viața umană, astfel că scopurile economice nu trebuie să acapareze viața în detrimentul altora.

Calitatea vieții, după cum îi arată și denumirea, implică o abordare calitativă a vieții social-umane, prin intermediul evaluării condițiilor obiective în care trăiesc indivizii (calitatea vieții publice), pe de o parte, și a concepției indivizilor despre aceste condiții (calitatea vieții private), pe de altă parte. În acest context, se disting atât un set de indicatori obiectivi (diversitatea, cantitatea și calitatea bunurilor și serviciilor puse la dispoziția indivizilor de către societate), cât și un set de indicatori subiectivi (atitudinea indivizilor față de indicatorii obiectivi).

Expresia calități vieții este studiată din ce în ce mai mult în majoritatea științelor sociale, vizând în special problemele societății moderne. În ansamblu, aceasta exprimă relația dintre elementele materiale și non-materiale ale bunăstării, precum și legătura dintre condițiile de viață, atât individuale cât și colective.

1.2. Dimensiuni fundamentale ale calității vieții

Semnificațiile noțiunii de „calitate a vieții” sunt, în general, ambigue, întrucât, pe de o parte, se referă la condițiile obiective în care trăiesc indivizii, iar pe de altă parte, vizează ceea ce cred indivizii despre aceste condiții. Este vorba în acest sens atât de calitatea vieții publice, cât și de cea a vieții private. De fapt, în esența ei, așa cum îi arată și denumirea, calitatea vieții implică o abordare calitativă a vieții social-umane, așa cum este ea evaluată de către experți și cum este ea concepută de către subiecți.

În sens reductibil, noțiunea „calitatea vieții” ar însemna aspecte diferite ale condițiilor de viață pentru persoane diferite. Diversitatea de definiții pornește de la direcția de abordare, prin intermediul a două componente: una externă, ce are legătură cu mediul fizic și una internă, de natură psihologică, ce ține de persoană sau individ. Abordarea obiectivă și subiectivă a condițiilor de viață este necesară datorită modului diferit în care trăiesc indivizii, cu satisfacțiile și aspirațiile lor.

Calitatea vieții este totodată și un concept evaluativ, ca rezultantă a raportării condițiilor de viață la necesitățile, valorile și aspirațiile indivizilor. „Calitatea vieții este asigurată de totalitatea acelor condiții care oferă persoanei umane posibilitatea unei dezvoltări armonioase a realizării unei vieți pline, satisfăcătoare” (Zamfir C., 1984). De asemenea, calitatea vieții este, de fapt, un nume nou pentru o noțiune mai veche. Ea este o denumire subiectivă pentru tot ceea ce se supranumește bunăstarea populației și a mediului în care trăiesc indivizii. În acest sens, ea „exprimă un set de dorințe care au fost realizate și care, luate împreună, determină fericirea sau satisfacția individului” (Liu B., 1975).

Dicționarul de Geografie Longman folosește o definiție a calității vieții pe două niveluri, obiectiv și subiectiv, prin raportarea la „nivelul de evaluare a bunurilor, a condițiilor de viață și stilul de viață al unei persoane. Obiectiv, poate fi apreciată prin acumularea de bunuri, iar prin extensie bunăstare socială sau subiectiv, poate fi interpretată prin sentimentele și satisfacțiile față de condițiile de viață și stilul de viață” (Audrey Clark N., 1992).

Termenul de „bunăstare”, care încearcă înlocuirea calității vieții, devine o noțiune care se poate raporta la individ sau persoană, accentuând abordarea subiectivă a nevoilor și aspirațiilor. Definirea calității vieții ca fiind „totalitatea bunurilor, serviciilor, situațiilor și stărilor care formează însăși viața, considerate necesare sau dezirabile” subliniază, astfel, importanța bunăstării sociale și a progresului social (Harland D., 1972).

Expresia calității vieții poate „cuprinde domeniul vast al relațiilor dintre om și mediul său de viață. Calitatea vieții indivizilor poate fi afectată de ecartul existent între cadrul de viață și totalitatea aspirațiilor individuale” , definiție ce exprimă dualitatea relației dintre om și mediul său de viață (Jarochowoska M., 1975).

Dimensiunile calității vieții vizează analize de diagnostic axate în special pe mediul fizic (natural și construit), resurse și servicii, potențial economic și aspecte sociale. Calitatea vieții, în viziune geografică, ar putea fi determinată, prin gradul de mulțumire a unor

nevoi personal-umane dependente de condițiile de viață obiective, desfășurate prin prisma relațiilor subiective.

Concluzii

În urma dezbaterii conceptului de ,,calitate a viețiiˮ în context socio-geografic și a dimensiunilor fundamentale ale acestuia, se desprind următoarele concluzii:

● Calitatea vieții apare în literatura de specialitate sub forma mai multor sinonime: „bunăstare materială”, „nivel de trai”, „standard de viață” sau „nivel de viață”.

● Conceptul în sine de „calitate a vieții” a apărut în sec. al XX – lea în S.U.A. ca urmare a necesității rezolvării problemelor ecologice și a abordării diferite de evaluare a necesităților oamenilor.

● Acest parametru este un indicator global ce măsoară condițiile în care trăiesc indivizii, implicând o abordare calitativă a vieții social-umane

● Evaluarea calității vieții implică o abordare obiectivă a condițiilor de viață (viața publică), pe de o parte, și o abordare subiectivă a acestora (viața privată).

● Calitatea vieții este raportată, de multe ori, la noțiunea de „bunăstare socială”, denumire subiectivă pentru condițiile de viață ale populației.

● Dimensiunile calității vieții sunt evaluate în funcție de modul de abordare, calitatea vieții având o dimensiune concretă, determinată, în general, prin intermediul statisticilor, precum și dimensiune subiectivă, determinată prin metode de anchetă socială bazată pe sondaj și interviu.

● Analiza dimensiunilor calității vieții se realizează prin intermediul indicatorilor sociali, iar alăturarea indicatorilor obiectivi de cei subiectivi este necesară tocmai pentru a permite o apreciere corectă, reală a condițiilor de viață existente, dar și a percepției populației asupra acestora.

● În ansamblu, expresia calității vieții reflectă relația dintre componentele materiale și non-materiale ale bunăstării, precum și legătura dintre condițiile de viață, atât generale, cât și particulare.

● Prin urmare, tema calității vieții este de actualitate, dată fiind complexitatea conceptului în sine și abordarea sa diferită.

Capitolul 2

CADRUL DE VIAȚĂ ȘI

EVALUAREA INDICATORILOR SOCIALI

ÎN MUNICIPIUL FĂLTICENI

2.1. Mediul fizic

2.1.1 Cadrul natural și calitatea factorilor de mediu

Cadrul natural are o importanță deosebită pentru calitatea vieții populației, ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezentând condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a vieții locuitorilor. Mediul natural dispune de resursele de bază și influențează condițiile de viață ale populației, oferind un cadru cu habitate potrivite pentru desfășurarea activității umane.

Situat la intersecția coordonatelor geografice 47°28’ latitudine nordică și 26°18’ longitudine estică, la altitudinea medie de 348 m față de nivelul Mării Negre, municipiul Fălticeni ocupă o suprafață de 2 876 ha și este localizat în podișul cu același nume, subunitate geografică a Podișului Sucevei.

Municipiul s-a dezvoltat pe un relief format din dealuri și lunci, care a asigurat condiții prielnice pentru stabilirea populației, încă din cele mai vechi timpuri, determinate de accesibilitatea sporită. Spre vest sunt dispuse culmile munților Stânișoara (altitudine maximă 1531 m) și dealurile subcarpatice (Dealul Ciocan, Dealul Înalt, Culmea Pleșului). În apropiere apare culoarul depresionar al Văii Moldovei cu numeroase terase și dealuri aluvionare. Spre est,

până la Valea Siretului, se întinde Podișul Fălticeni, cu dealuri ce prezintă versanți asimetrici a căror înălțime este sub 500 m.

Condițiile climatice specifice municipiului Fălticeni au avut, de asemenea, un rol determinant în crearea condițiilor de viață ale populației, cel puțin în primele faze de dezvoltare a societății omenești. Clima municipiului Fălticeni se încadrează tipului temperat-continental cu influențe baltice, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor de 621 mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată a fost de 44°C în luna iulie a anului 2008, iar cea mai scăzută -30°C la 24 ianuarie 1950. Fenomenul de secetă este rar și de scurtă durată. Vânturile dominante sunt din sud-est și nord-vest. Primul îngheț timpuriu de toamnă se înregistrează în luna octombrie, iar ultimul îngheț târziu de primăvară, în luna aprilie. Calitatea vieții locuitorilor din perimetrul municipiului Fălticeni nu este pereclitată de catastrofe și fenomene climatice importante, astfel că riscurile producerii inundațiilor sunt minime, pericolul mai mare fiind reprezentat de vânturile care îmbracă uneori forme de vijelie, aversele din timpul verii, care produc eroziune de versant și favorizează apariția alunecărilor de teren, precum și fenomenul de grindină, care apare accidental.

Rețeaua hidrografică, prin potențialul și distribuția sa spațială, a avut un rol apreciabil în complexul natural ce servește drept cadru de existență și activitate societății umane. Municipiul Fălticeni este amplasat în bazinul hidrografic al Moldovei și este mărginită, pe latura de nord, de râul Șomuzul Mare, fiind traversată de afluenții acestuia, Pârâul Târgului și Pârâul Buciumeni. La nivelul municipiului, Șomuzul Mare alimentează trei iazuri cu o suprafață totală de 600 ha și un volum de 1,2 milioane m3, cu importanță piscicolă și de agrement.

Calitatea apei, evaluată prin monitorizarea parametrilor biologici și fizico-chimici, relevă o îmbunătățire în ultima perioadă în zona Fălticeni.

Râul Moldova, cea mai importantă arteră hidrografică din zonă, situată la 9 km distanță de municipiu, se remarcă pozitiv din punct de vedere al calității apei. Rețeaua prezintă un grad foarte scăzut de poluare (clasa I și II) și conține ape potabile atât sub aspect termic, cât și al mineralizației. Cu toate acestea, poluarea rețelei este în creștere datorită exploatărilor de tip forestier din zonă. În zonă se găsesc ape freatice de bună calitate, în depozitele de terasă la adâncimi de 5-10 m și de luncă la adâncimi sub 1 m, favorizând local înmlăștinirile. La adâncimi mari (250-300 m), sunt ape subterane neexploatate, ce ar putea fi utilizate doar în scop industrial, datorită încărcăturii chimice și bacteriologice mari.

Râul Șomuzul Mare este protejat de poluarea cu reziduuri industriale și menajere printr-o stație de epurare. Analizele efectuate zilnic pe cursul râului Șomuzul Mare, în aval de

stația de epurare, au indicat o apă la clasele a II-a și a III-a de calitate, pentru 7 indicatori chimici, iar pentru conținutul în NH4 și substanțe organice în categoriile IV, respectiv V de calitate. Începând cu anul 1993, se constată o diminuare a gradului de poluare al afluenților râului Șomuzul Mare de pe teritoriul municipiului (pârâul Buciumeni și pârâul Târgului), datorită, în principal, restructurării industriale. Cu toate că nu se mai deversează ape industriale uzate, a apărut, în schimb, fenomenul de depozitare necontrolată a deșeurilor pe malurile acestor ape. Apele freatice sunt de foarte bună calitate (pure din punct de vedere bacteriologic în zona de captare Baia I și II).

Ca surse de poluare, se remarcă fabricile de pâine, unitățile de alimentație publică, laboratorul pentru igienă alimentară, abatorul, spitalul, întreprinderea de transporturi auto, unitatea mecanică de transport forestier, gara, unitățile auto-service, ce deversează ape încărcate cu materii organice vegetale și animale, hidrocarburi, uleiuri, detergenți, a căror descompunere în procesul de autoepurare necesită mari cantități de oxigen. De asemenea, apele orășenești provenite de la cei aproape 30 000 de locuitori ai orașului reprezintă o importantă amenințare pentru calitatea apei în zonă.

Vegetația în zona municipiului Fălticeni se caracterizează printr-o varietate de genuri și specii, contribuind la diminuarea zgomotului, la combaterea catastrofelor naturale, la stabilizarea solului, însă are și un important rol estetic, social și educativ, având în vedere funcția vegetației de mijloc de deconectare și destindere a omului, permițând de asemenea creșterea calității vieții prin apropierea de natură.

Dispunerea localității în zona de trecere de la vegetația de pădure la cea de luncă a determinat dezvoltarea industriei lemnului în municipiu și împrejurimi. Vegetația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de zăvoaie (salcie, răchită, plop) și care preferă locurile mai umede din cuprinsul luncilor sau din imediata apropiere a acestora. În sectoarele mai puțin umede se întâlnesc pâlcuri formate dintr-un amestec de esențe tari și moi (stejar, , carpen, tei). Întreaga regiune dintre Șomuzul Mare și acoperită în trecut de întinse suprafețe de păduri de foioase a fost defrișată aproape în întregime.

Datorită condițiilor pedoclimatice favorabile, covorul vegetal spontan a fost înlocuit în cea mai mare parte prin culturi agricole (pomi fructiferi, cartof, grâu, porumb), o parte din acestea stând la baza dezvoltării sectorului zootehnic. În jurul orașului Fălticeni se află o centură de cca. 1 500 ha livezi cu pomi fructiferi.

Creșterea animalelor este o preocupare pentru mulți locuitori de la periferia municipiului, majoritatea fiind persoane particulare cu maximum 5 capete de animale. Cele mai

mari venituri din creșterea animalelor îl realizează S.C. Piscicola S.A. de pe cele 600 ha luciu de apă, recoltând anual peste 300 tone de pește.

Pe lacurile din municipiul Fălticeni sunt inventariate 33 de specii de păsări, acestea fiind deranjate mai ales de sporturile nautice și uneori sunt afectate de poluările accidentale de pe Șomuz (1998, 2001 – poluare produsă cu cianuri și amoniu de la fabrica Metadet Chimia Fălticeni). Unele specii au habitatul de hrănire în jurul lacurilor, mai ales pe terenurile agricole cultivate cu diferite specii de plante cerealiere.

Calitatea aerului în municipiul Fălticeni este favorizată de dispunerea localității într-o zonă caracterizată de un microclimat cu aer curat, sănătos, benefic pentru cei ce locuiesc în urbe. Municipiul este înconjurat de păduri și livezi și are pe latura de nord-est salba de iazuri dispusă de-a lungul culoarului Șomuzului Mare, ce acumulează 1,2 milioane m3 de apă, favorizând circulația maselor de aer și dispersia poluanților.

Poluarea atmosferei este unul dintre factorii majori care afectează sănătatea și condițiile de viață ale populației din aglomerările urbane. În perioada actuală, datorită falimentării industriei locale, s-a constatat o reducere semnificativă a poluanților din atmosferă comparativ cu perioada de dinainte de 1989, când, poluarea produsă de Întreprinderea Chimică acoperea partea inferioară a orașului și mai ales cartierul Șoldănești până la ieșirea estică a orașului. În schimb, poluarea industrială a fost înlocuită în prezent cu poluarea cauzată de:

traficul rutier, în special în zona rezidențială centrală, unde se înregistrează valorile cele mai ridicate. Astfel, valorile poluanților ,,monoxid de carbon” și ,,pulberi respirabile” cauzate de circulația rutieră intensă de pe arterele E85 și 13 Decembrie, artere ce traversează localitatea, depășesc cu 50% maximele admise;

gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere în unele cartiere cu aspect preponderent rural ale municipiului (Buciumeni, Grădini, Broșteni, Șoldănești, Oprișeni);

diminuarea suprafețelor acoperite cu vegetație forestieră;

activitățile industriale actuale (mobilă, sticlă, textile, procesare alimentară), care produc o serie de noxe ce se regăsesc în atmosferă în concentrații relative reduse (CO, hidrocarburi, SO, praf, cenușă, rumeguș, fibre textile);

activitățile de demolări și construcții, ce reprezintă principalul furnizor de pulberi;

producerea agentului termic și a apei calde pentru locuințe, spații comerciale și instituționale, proces în urma căruia rezultă CO2, NO2, SO2, pulberi, cenușă;

prepararea hranei (prin mijloace proprii și unități specializate;

folosirea uneori necorespunzătoare a metodelor și mijloacelor de administrare a îngrășămintelor chimice sau substanțelor fitofarmaceutice.

Aceste surse generează o gamă de poluanți atmosferici, caracterizați de o agresivitate ce se manifestă nu numai asupra sănătății umane, prin creșterea morbidității și a mortalității, ci și asupra construcțiilor civile și industriale, prin creșterea ratei de coroziune și de degradare a materialelor. Aceasta are drept consecință apariția unor daune asupra mediului urban construit (locuințe, instituții, străzi, monumente arhitectonice, opere de artă), cu efecte desigur tot asupra factorului uman, nu numai în plan economic (cheltuieli de întreținere, restaurare, conservare), ci și în plan psihic și moral atât la nivelul individului, cât și în cel al societății.

2.1.2 Infrastructura de mediu și accesul la servicii publice

Deoarece în activitatea antropică se urmărește folosirea rațională a resurselor naturale (apă, aer, sol, floră, faună, energie solară, eoliană, geotermală, minerale), se impun măsuri de protejare a mediului natural și construit.

Starea mediului ambiant influențează echilibrul ecologic și condițiile de muncă pentru om. Creerea unor condiții de existență umană în vederea satisfacerii nevoilor indivizilor reprezintă o prioritate în elaborarea măsurilor ce au ca obiectiv creșterea calității vieții populației. La nivelul municipiului Fălticeni, se impun limitarea și/sau eliminarea degradării factorilor de mediu, prin:

management corespunzător pentru asigurarea apei și a acesului populației la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare (extinderea rețelei de apă, diminuarea poluării mediului acvatic și a apelor subterane, necesitatea reabilitării sistemului de alimentare cu apă);

dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de spații verzi (reamenajarea și extinderea parcurilor existente, conservarea și întreținerea tuturor suprafețelor spațiilor verzi);

diminuarea poluării aerului, în special în zona centrală a municipiului (având în vedere că principala sursă de poluare actuală o constituie traficul auto, este necesară construirea unei șosele de centură în vederea reducerii poluării atât a aerului cât și a celei fonice);

introducerea sistemului integrat de gestiune a deșeurilor (promovarea reciclării și reutilizării deșeurilor produse, extinderea sistemului de colectare selectivă);

diminuarea consecințelor alunecărilor de teren în unele zone ale municipiului Fălticeni prin refacerea terenurilor afectate ( zonele amenințate sunt situate, în special, în partea de nord a municipiului, favorizate de dezvoltarea mare a terenurilor argiloase, panta reliefului, extinderea perimetrului construibil etc.)

Infrastructura de apă și accesul la apă rece (potabilă) reprezintă o nevoie elementară a omului, iar absența acesteia afectează grav calitatea locuirii. Rolul apei este esențial în asigurarea calității vieții populației, astfel că nu este de conceput dezvoltarea modernă a unei localități, creșterea nivelului de trai, dezvoltarea economiei, fără un sistem dezvoltat de alimentare cu apă și de canalizare, fără acțiuni de protejare a resurselor de apă.

Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Fălticeni este asigurată de râul Moldova și din apele freatice cantonate în depozitele interfluviale și de terasă ale râului Moldova și Șomuzul Mare. Stațiile de captare Baia I și Baia II reprezintă sursa subterană de apă potabilă a orașului, de foarte bună calitate, iar stația Baia III, situată la 9 km distanță, reprezintă sursa de suprafață. Rețelele de apă din municipiu prezintă o vechime foarte mare, cu durata de funcționare depășită, determinând producerea unor frecvente defecțiuni. De asemenea, rețeaua de canalizare a municipiului pentru apă reziduală este veche, cu perioada de serviciu depășită. Stația de epurare a apelor uzate, situată la limita de est a municipiul, pe cursul râului Șomuzul Mare, are o vechime de 23 de ani.

În ceea ce privește accesul populației la sistemul de alimentare cu apă potabilă și canalizare, se constată că doar 74,2% din populația municipiului este racordată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, iar 44,7% nu beneficiază de sistem de canalizare (Tabel 2.1).

Tabel 2.1 Rețeaua de alimentare cu apă și canalizare a municipiului Fălticeni în anul 2010

Sursa: Direcția Județeană de Statistică, fișa municipiului Fălticeni

Cu toate că peste jumătate din populația municipiului are acces la rețeaua de distribuție a apei și canalizare, procentul de 25,8% din populație care nu beneficiază de niciun serviciu indică venituri reduse mai ales ale gospodăriilor situate către periferia localității sau unele zone compacte, locuite uneori de comunități de populație rromă (Fig. 2.1). Aceste cartiere

Fig. 2.1 Situația racordării populației din municipiul Fălticeni la sistemul de alimentare cu apă și canalizare în anul 2010

de locuit sunt formate din locuințe individuale cu aspect preponderent rural (Șoldănești, Țarna Mare, Grădini, Oprișeni), care au implicații în racordarea lor dificilă la rețelele de alimentare cu apă și canalizare. Lipsa canalizării în aceste zone, precum și lipsa instalațiilor sanitare adecvate duce la infestarea apei freatice, fapt care poate duce la apariția unor focare de infecție.

Precaritatea se manifestă, în primul rând, prin absența apei curente, însă calitatea necorespunzătoare, întreruperile frecvente și debranșarea contribuie la efecte similare. Gradul avansat de uzură al rețelei de distribuție (conducte vechi, prost proiectate, din material neadecvat) afectează calitatea accesului: întreruperi, apa este destul de des murdară, insuficient sau excesiv clorurată etc. Calitatea apei pare a fi aceeași pretutindeni, apărând însă diferențe în evaluările locuitorilor asupra ei. Aceste diferențe sunt însă efectul nivelului diferit de așteptări date de statusurile individuale ale indivizilor în cauză. Astfel, zonele de locuire precară nu pot fi în mod necesar definite prin absența sau calitatea mai proastă a apei curente, însă eliminarea posibilității de poluare a apelor freatice și de suprafață va avea un efect major în îmbunătățirea condițiilor de mediu și implicit asupra calității vieții locuitorilor municipiului Fălticeni.

Electricitatea este mai mult decât o resursă energetică – este o necesitate a noțiunii de prosperitate și calitate a vieții, fiind un serviciu a cărui eficacitate pentru consumatori depinde de cea mai complexă infrastructură tehnică. Din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică, situația locuirii în municipiu nu ridică probleme deosebite, întrucât 99% din locuințe sunt conectate la rețeaua de electricitate.

Rețeaua de alimentare cu gaze naturale oferă accesul populației la apă caldă și încălzire, indiciu esențial asupra nivelului de confort al unei locuințe, astfel că standardul modern nu mai aprobă locuințe neîncălzite sau fără apă caldă curentă.

Municipiul Fălticeni dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale în lungime de 46,5 km, însă aceasta nu acoperă toate zonele orașului. Problema accesului la standardele moderne de utilizare a apei calde și a căldurii nu este una strict specifică populației care locuiește în condiții de precaritate (asociate, în general, cu lipsa de venituri, cu supraaglomerarea locuințelor, cu locuirea în cartiere mărginașe). Ea este determinată, în linii mari, de dificultățile îndeplinirii acestor standarde pentru întreaga populație. Astfel, 29% din locuințe nu dispun de posibilități de racordare la aceste rețele, problematice fiind mai ales locuințele individuale din cartierele izolate cu aspect preponderent rural (Șoldănești, Țarna Mare, Grădini).

Infrastructura stradală și transporturile determină gradul de accesibilitate al regiunii, contribuind la facilitarea mobilității populației, bunurilor și serviciilor, la economisirea de energie și timp, creând condiții pentru extinderea investițiilor productive, cu efecte asupra calității vieții populației.

Situat în partea de sud-est a județului Suceava, municipiul Fălticeni prezintă o tipologie morfologică specifică zonei de deal, de tip răsfirat, dezvoltat tentacular, pe fire de văi. Municipiul este plasat la intersecția dintre două artere rutiere importante, prima situată pe direcția N-S și reprezentată de drumul european E85 (București – Suceava), cealaltă plasată aproximativ pe direcția E-V alcătuită din DJ209 (Fălticeni – Gura Humorului) și DJ208 (Dolhasca – Pașcani). Cea mai circulată arteră a municipiului este porțiunea din E85 (cea mai importantă rețea rutieră a zonei Moldovei), formată din două tronsoane: strada Sucevei de la intrarea de nord până la intersecția cu strada Republicii, respectiv bulevardul 2 Grăniceri de la ieșirea dinspre sud până la intersecția cu strada Republicii (Fig. 2.2).

Transportul feroviar de călători și marfă se efectuează pe calea ferată secundară Fălticeni – Dolhasca, una dintre cele mai vechi din țară, cu legături spre nodurile feroviare naționale. Începând din anul 2008, pe această magistrală circulă Săgeata Albastră, un automotor folosit pe distanțe mici și medii, oferind condiții superioare de transport. La 35 km distanță de Fălticeni, în apropierea municipiului Suceava, se află Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, situat în orașul Salcea.

Fig. 2.2 Rețeaua rutieră a municipiului Fălticeni și traseul E85 pe continentul european

(Sursa: falticeni.wordpress.com)

Sistemul actual de transport public de persoane în municipiul Fălticeni cuprinde două baze de transport călători: cu microbuze (în regim privat, realizat cu ajutorul a peste 75 microbuze pe 16 trasee, ce deservesc întreaga zonă a municipiului) și cu autobuze (realizat cu peste 100 de autobuze, pe trasee ce străbat orașul, unind toate cartierele municipiului Fălticeni). De asemenea, în municipiu mai operează 4 firme autorizate pentru transport intern și internațional de persoane, precum și transport local cu taximetre.

Utilizatorii acestor modalități de transport sunt persoane care fac naveta zilnic, săptămânal sau la diferite perioade de timp și turiștii. În general, aceștia se înregistrează în grupa celor cu venituri medii și mici, deoarece persoanele cu posibilități financiare superioare preferă să călătorească cu vehicule proprii.

Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Fălticeni sunt aglomerația cauzată de traficul rutier, mai ales în zona centrală a orașului, și degradarea mediului, datorită absenței drumurilor cu capacitate sporită din interiorul orașului sau a unei centuri din jurul acestuia care să preia o parte din autovehicule. Creșterea numărului de autovehicule de la an la an, corelată cu calitatea tehnică scăzută a multora dintre ele, determină agravarea impactului dăunător asupra factorilor de mediu. Astfel, transportul urban reprezintă sursa principală de poluare a aerului, de poluare sonoră și principalul factor de stres pentru locuitori, care poate afecta destul de grav sănătatea populației.

Gospodărirea deșeurilor în municipiul Fălticeni se realizează prin intermediul unui operator de salubritate, S.C. GOSCOM S.A., înființată în 1998 pentru a răspunde nevoilor populației în privința realizării și menținerii igienei în municipiu, mai precis de colectare și transport a deșeurilor nepericuloase. Acesta a implementat primul sistem de colectare selectivă din județul Suceava, împărțind la sursă materialele recuperabile din deșeuri, atât la asociațiile de proprietari, cât și la case. După eurocontainerele amplasate în urmă cu câțiva ani pe rampele de colectare a deșeurilor, respectiv sacii de plastic repartizați populației din zonele de case, începând din anul 2010, în zonele frecvent circulate din toate cartierele orașului, au fost amplasate eurocontainere care pot fi utilizate doar pentru stocarea hârtiei, a PET-urilor, sticlei și metalului.

Generarea deșeurile biodegradabile, ce au ca sursă de apartenență industria alimentară, restaurante, hoteluri, cantine, gospodării particulare, parcuri și grădini, a devenit o problemă tot mai gravă. Datorită gradului de umiditate ridicat, apariției regulate și în cantități importante, respectiv a producerii proceselor de descompunere a acestor deșeuri, au un impact negativ asupra sănătății populației și asupra mediului înconjurător.

Atât deșeurile menajere din Fălticeni, cât și deșeurile industriale nepericuloase se depozitau până de curând la rampa de gunoi de la Antilești, situată la 4 km de Fălticeni. Halda, amenajată în 1979, a fost închisă în iulie 2010, urmând ca atât transportul și depozitarea deșeurilor din Fălticeni cât și al celor din localitățile din zona de deal a județului Suceava să fie realizate la depozitul ecologic de la Moara, depozit aflat în construcție din anul 2010. În prezent, deșeurile municipiului sunt transportate și depozitate la Târgu Neamț.

Realizarea și menținerea igienei municipiului este primordială, influențând în mare măsură, calitatea vieții locuitorilor și contribuind la menținerea valorilor mediului înconjurător, a sănătății populației și a unui cadru de viață civilizat, iar pe plan subiectiv, pot influența percepția nu numai a populației din municipiu, dar și a turiștilor și a persoanelor aflate în trecere, despre imaginea în ansamblu a municipiului.

Spațiile verzi „constituie o necesitate atât sub aspectul asigurării confortului psihic al populației, a satisfacerii cerințelor de ordin estetic, cât și al protecției sănătății umane și mediului”. Tocmai din acest motiv în planurile de dezvoltare urbană trebuie să se includă și spațiile verzi, care, datorită beneficiilor ecologice (contribuie la purificarea atmosferei prin reținerea prafului și pulberilor; crează un mediu mai confortabil prin efectul de umbră și creșterea umidității aerului; atenuarea poluării fonice), sociale („creșterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunități pentru ca persoanele de toate vârstele să interacționeze atât prin contact social informal, cât și prin participarea la evenimentele comunității”; „locuri de desfășurare pentru diverse evenimente sociale și culturale, cum sunt festivalurile locale sau celebrările civice”; „promovarea sănătății populației urbane”, oferind „oportunități prin care încurajează un stil de viață mai activ, prin plimbări, alergare, ciclism” etc.; „capacitatea lor de refacere a «stării de bine» a persoanelor care le frecventează”, oferind locuitorilor „locuri liniștite pentru relaxare și reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit și din trafic”; din punct de vedere estetic, acestea „atenuează impresia de rigiditate și ariditate” a mediului construit, dându-i identitate orașului) și economice (pot crește „atractivitatea pentru investiții și prin oferta de noi locuri de muncă”), contribuie la calitatea vieții unei comunități (D. Chiriac, 2009).

Pe teritoriul municipiului Fălticeni sunt amenajate numeroase suprafețe verzi, precum plantațiile de arbori ornamentali de-a lungul aleei pietonale, zonele verzi aferente clădirilor de locuit și instituțiilor, parcurile de cartier, dar și pădurile și livezile ce înconjoară orașul, oferind locuitorilor municipiului un cadru de viață benefic. Cu rol important în promovarea turistică și în desfășurarea numeroaselor activități sportive și de agrement, pădurile din partea nordică a orașului au devenit locuri memoriale în urma scrierilor lui Mihail Sadoveanu: complexul „Nada Florilor”, aflat pe malul iazului Șomuz II, într-un cadru natural deosebit, și zona „Dumbrava Minunată”, pe malul pârâului Buciumeni (Foto. 2.1).

Spațiile verzi din municipiul Fălticeni nu alcătuiesc însă un ansamblu unitar din punct de vedere spațial, acestea fiind reduse și neregulat distribuite, deficitare fiind mai ales cartierele de locuințe construite în ultimii ani ai perioadei comuniste. Municipiul Fălticeni dispune de o suprafață totală de 33,5 ha de spații verzi, ce reprezintă 1,16% din totalul suprafeței administrative a municipiului (2876 ha), asigurând doar 11,1 m2 fiecărui locuitor, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, standardele în ceea ce privește spațiile verzi sunt de 17-26 m2/locuitor.

Foto 2.1 Spații verzi în municipiul Fălticeni

a) Aleea pietonală; b) Spații verzi aferente clădirilor de locuit și instituțiilor (Str. Sucevei); c) Parcul Primăriei; d) Piața Nada Florilor (scuar); e) Parc Nada Florilor (iazul Șomuz II).

(Sursa: www.fălticeni.ro)

Considerat, cândva, „Orașul Florilor”, municipiul Fălticeni se confruntă în prezent cu disfuncționalități cauzate de reducerea spațiilor verzi. Amenajarea de noi spații verzi, precum și reamenajarea celor existente trebuie să se înscrie în acțiunea de regenerare urbană, care presupune modernizarea, în paralel, a ansamblurilor rezidențiale vechi și restaurarea infrastructurii, ca o condiție esențială a creșterii calității vieții populației.

2.1.3 Locuirea și condițiile de locuit

Domeniul locuirii reprezintă o componentă fundamentală a condițiilor de viață, aceasta răspunzând unor necesități de bază ale individului, cum sunt nevoia de refugiu, integrare socială, siguranță și intimitate.

Cea mai mare parte a intravilanului municipiului Fălticeni este ocupată de „zona de locuințe și funcțiuni complementare, reprezentând un procent de 67,5 % din total intravilan (1100 ha), iar raportat la suprafața întregii unități administrativ-teritoriale (2876 ha), suprafața ocupată de zona de locuințe și dotări complementare reprezintă o treime din total. Din totalul zonei de locuințe și funcțiuni complementare, 11 % reprezintă proporția locuințelor colective, restul fiind ocupat de locuințe individuale cu maxim P+2 niveluri” (Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Fălticeni, 2004).

În municipiul Fălticeni predomină locuințele situate în zone compacte de case individuale sau de blocuri. Din totalul de locuințe în anul 2011, 64,6% sunt „apartamente la bloc (P+4 sau P+3, cel mai înalt bloc, cu 8 etaje, fiind cunoscut ca «blocul turn»)”, diferența de 35,4% fiind „locuințe individuale cu unul, două sau maximum trei niveluri”. Majoritatea populației municipiului locuiește în „cartiere rezidențiale compacte, situate pe întreaga suprafață urbană. Zona centrală, aflată în perimetrul delimitat de bulevardele Revoluției, 2 Grăniceri, Republicii și străzile 13 Decembrie, Maior Ioan și 23 August, are funcțiuni multiple, atât de locuit, cât și de servicii” (Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Fălticeni, 2004).

Conform datelor din Tabelul 2.2, în municipiul Fălticeni erau în anul 2002, un număr de 341 locuințe la 1000 locuitori, cu 7,6 % mai multe față de 1992, având 763 camere la 1000 locuitori, cu o suprafață medie locuibilă ce revine pe o locuință de 32, 1 m2 , respectiv 11 m2 suprafața medie locuibilă ce revine unei persoane. Din datele statistice reiese, de asemenea, un număr mediu de 2,2 camere ce revin unei locuințe, un număr de 2,92 persoane/locuință, respectiv un număr mediu de 1,3 persoane pe o cameră de locuit.

În intervalul 2002-2010, numărul locuințelor a crescut doar cu 3,6 % (355 locuințe la 1000 locuitori în 2010), față de creșterea de 7,4 % înregistrată la nivelul județului Suceava (de la 338 locuințe la 1000 locuitori în 2002 la 364 locuințe la 1000 locuitori în 2010). Suprafața medie locuibilă ce revine unei locuințe din municipiul Fălticeni a crescut în anul 2010 la 37,4 m2, în timp ce unei persoane îi revine în medie 13,3 m2 suprafață locuibilă. A crescut și numărul mediu de camere ce revine unei locuințe (2,3), în schimb a scăzut numărul persoanelor/locuință (2,8) și numărul mediu de persoane pe o cameră de locuit (1,2).

Tabel 2.2 Evoluția fondului de locuințe în municipiul Fălticeni și județul Suceava

Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor – anii 1992, 2002 și 2011

Fondul locativ din municipiul Fălticeni este mai aglomerat decât situația de la nivel județean. Astfel, numărul persoanelor pe o locuință în 2011 este cu 6,2 % mai mare în municipiul Fălticeni (față de 2,74 persoane/locuință la nivelul județean), iar suprafața locuibilă pe cap de locuitor în municipiul Fălticeni este cu 12,5 % mai mică (față de 15,2 m2 suprafața/locuitor la nivel județean). Din punct de vedere al suprafeței medii utile a unei locuințe, populația județului sucevean are la dispoziție 41,6 m2/locuință, iar cea din municipiul Fălticeni o suprafață cu 10,1 % mai mică față de nivelul județean.

În ceea ce privește distribuția pe tipuri de proprietate în municipiul Fălticeni în anul 2011, marea majoritate, adică 10379 locuințe, reprezentând 98,05 % din total, sunt în proprietate privată, 196 în proprietate de stat (1,85 %), iar 10 aparțin cultelor (0,1 %).

Fondul de locuințe din municipiul Fălticeni a cunoscut o îmbunătățire a condițiilor de locuit în ultimii ani, prin creșterea ponderii locuințelor cu principalele instalații și dependințe. În anul 2010 se remarcă ponderile ridicate ale locuințelor cu instalație electrică (99,5%) și ale dotării locuințelor cu bucătărie (95,8%) din municipiu, iar 92,4% din totalul locuințelor dispun de alimentare cu apă. De asemenea, numărul de locuințe încălzite cu centrală termică proprie sau de bloc, a crescut în perioada 2002 – 2010 cu 21,1% (de la 45,9% din total în 2002 la 67% în 2010). Dotarea locuințelor cu baie este mai redusă, astfel că patru din cinci locuințe au cel puțin o baie în interiorul locuinței (87,7%), cu 12,3% mai multe față de locuințele care au baie în interiorul locuinței în mediul urban din județul Suceava (Fig. 2.3).

În perioada 2002 – 2010 s-au construit doar 391 locuințe, însă se observă o creștere a locuințelor nou-construite raportate la numărul de locuitori, de la 0,72 locuințe la 1000 locuitori în anul 2002 la 4,44 locuințe nou – construite în 2010. Aceste valori sunt sub media înregistrată la nivelul județului Suceava (5,18 locuințe construite la 1000 locuitori în anul 2010).

Fig. 2.3 Dotarea locuințelor cu principalele instalații edilitare și dependințe în municipiul Fălticeni și mediul urban din județul Suceava în anul 2010

De asemenea, a scăzut ritmul de construcție pe an, astfel că în anul 2002 numărul locuințelor nou-construite a scăzut față de anul precedent cu 88%, în timp ce în anul 2010 s-a înregistrat o rată de descreștere anuală de 72,9% a numărului locuințelor nou-construite.

Calitatea locuirii în municipiul Fălticeni este afectată de o serie de disfuncționalități, care se repercutează negativ asupra calității vieții, în general. Acestea sunt:

aspectul clădirilor;

„procentul ridicat de locuințe necorespunzătoare ca stare, situate atât în blocuri, cât și individuale;

numărul mare al apartamentelor de confort redus, al blocurilor de garsoniere sau al căminelor de nefamiliști, în care, în mod special, condițiile de locuit sunt sub standarde;

zone de locuit situate în imediata apropiere a arterelor rutiere de trafic greu, expuse la zgomot și trepidații, fără perdele de protecție;

lipsa amenajărilor minimale proprii unor zone de locuit cu densitate mare: locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, locuri de parcare, locuri pentru garaje, spații verzi etc.;

instabilitatea terenului în anumite zone de locuit, expuse riscului alunecărilor și excesului de umiditate (de ex. zona terasei «Băncuța», «Nicu Gane» etc.)”;

rezistența și termoizolarea slabă a locuințelor colective;

„incapacitatea posesorilor de apartamente, ca și a unei părți a celor posesori de locuințe individuale de a face față unor cheltuieli ridicate pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă, amplificate de lipsa termoficării și de situarea într-o zonă cu ierni aspre”;

„subdimensionarea spațiului interior, ca număr de camere și suprafață locuibilă, pentru majoritatea locuințelor colective, ca și pentru o parte a celor individuale;

izolarea unor cartiere de locuit formate din locuințe individuale cu aspect preponderent rural (Șoldănești, Țarna Mare, Grădini, Oprișeni), cu implicații în racordarea lor dificilă la rețelele de alimentare cu apă, canalizare, televiziune prin cablu și gaz metan”;

„slăbirea gradului de siguranță al unor locuințe colective, ca urmare a lucrărilor de reamenajare și recompartimentare ce au afectat structura de rezistență (modificări de pereți interiori, construirea de balcoane și uși exterioare de acces la parter, amenajarea de spații comerciale la parterul blocurilor)”;

„ocuparea spațiilor verzi, și așa insuficiente, cu garaje sau mașini parcate”;

„un proces permanent și important de schimbare a proprietarilor, prin care familiile sărace se mută în apartamente mai mici;

numărul mare de apartamente nelocuite” (Agenda Locală 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Fălticeni, 2004).

În vederea creșterii calității vieții, autoritățile locale, prin intermediul Planului Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Fălticeni, consideră că este necesară „realizarea proiectată a unor indicatori minimi de locuire (14 – 16 m2 suprafață utilă/locuitor și 37 – 40 m2 suprafață utilă/locuință)”, dar și „construirea de locuințe sociale pentru familii cu venituri mici, locuințe în clădiri – bloc, dar cu un grad superior de confort sau locuințe individuale”. De asemenea, este necesar, în contextul dezvoltării durabile, interesul pentru valorificarea intensivă a zonelor existente, nelocuite și a spațiilor cu foste destinații industriale, precum și păstrarea și revitalizarea spațiilor verzi din actualul intravilan, chiar posibilitatea extinderii lor.

2.2 Mediul social

2.2.1 Dinamica populației și problemele demografice

Analizând evoluția populației atât în cadrul municipiului Fălticeni, cât și la nivel național în ultimul deceniu, se constată un real declin demografic, având consecințe negative asupra impactului social al schimbărilor înregistrate la nivelul populației. În acest context, municipiul Fălticeni se confruntă cu o serie de probleme precum bilanț natural negativ, îmbătrânirea populației, natalitate și fertilitate scăzute, instabilitatea familiei și migrație externă puternică, ce vor avea implicații pe termen lung asupra calității vieții, în general.

Declinul numeric al populației din municipiul Fălticeni a început după anul 1998 și s-a datorat în primul rând restructurării industriale (industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, alimentară, textilă etc.). Astfel, ca urmare a industrializării forțate, a cooperativizării agriculturii și a politicii de creștere a natalității, municipiul a atras un număr mare de locuitori de vârstă tânără proveniți din zonele rurale învecinate, determinând o creștere explozivă a populației în anii ’50 -’60 ai secolului trecut. În contextul în care șomajul și costul locuințelor și al utilităților au crescut după 1990, a avut loc procesul de creștere a migrației de revenire către zonele rurale înconjurătoare a populației disponibilizate. În ultimii ani, scăderea numărului de locuitori este cauzată de emigrație (Fig. 2.4).

Fig. 2.4 Dinamica populației municipiului Fălticeni în perioada 1948 – 2010

Bilanțul natural negativ reprezintă o problemă a municipiului Fălticeni ce caracterizează perioada începând din anul 2002 și până în prezent, iar rezultatul este pereclitarea pieței forței de muncă și a sistemului de sănătate și de pensii. Deficitul demografic are loc datorită menținerii la un nivel ridicat al valorilor mortalității generale (rata mortalității a avut o tendință de creștere continuă după anul 1966, de la 5,4‰ în 1966 la 10,8‰ în 2010), și a scăderii ratei natalității și a populației în general (după anul 2002, rata natalității a înregistrat valori inferioare ratei mortalității, cu ușoare fluctuații de creștere de la 7,1‰ în 2002 la 10,5‰ în 2004, respectiv de scădere până la 8,9‰ în 2010). Ratele ridicate ale bilanțului natural în perioada 1966-1989 se explică prin valorile înalte ale ratei natalității și mortalitatea redusă, dar și datorită structurii demografice favorabile, prin ponderea mare a populației tinere. Astfel, bilanțul natural în municipiul Fălticeni a înregistrat o creștere spectaculoasă de la 10,8‰ în anul 1966 la 24,4‰ în anul 1968, urmată apoi de o scădere continuă, ajungând la un deficit natural de -1,9‰ în anul 2010 (Fig. 2.5).

Fig. 2.5 Evoluția bilanțului natural al populației municipiului Fălticeni

Redimensionarea și tendința de instabilitate a familiei reprezintă o problemă actuală ce relevă o schimbare a mentalității populației prin renunțarea treptată la modelul tradițional de familie nucleară, cu mulți copii, și înlocuirea acestuia cu alte modele alternative, cum ar fi coabitatul și nașterea copiilor în afara căsătoriei sau în familii incomplete. Această nouă abordare, ce determină amânarea momentului căsătoriei, respectiv a nașterilor la vârste mai înaintate, se concretizează prin scăderea natalității și a fertilității, scăderea nupțialității, cu

efecte asupra structurii matrimoniale a populației (scăderea ponderii persoanelor căsătorite, odată cu creșterea procentului de persoane necăsătorite).

Cu toate că ponderea femeilor de vârstă fertilă în totalul populației feminine a crescut în perioada 1992-2010 cu 10,7%, acest aspect nu s-a reflectat și într-o creștere corespunzătoare a natalității, aceasta înregistrând o tendință continuă de scădere în perioada 1992-2010 (de la 13,4‰ în 1992 la 8,9‰ în 2010). Dacă în anul 1992 la 1000 de femei de vărstă fertilă reveneau 51,4 copii, atunci în 2010, valoarea acestui indicator se reduce de aproape două ori ajungând la 28,1 copii la 1000 de femei de vârstă fertilă. Comparând valorile ratei generale de fertilitate la nivel local, județean și național în perioada 1992-2010, cele mai mari rate s-au înregistrat la nivel județean (Anexa 1 Tabel A.1.1).

În ceea ce privește fertilitatea specifică, pe grupe de vârstă, se constată ca tendință generală și sigură, scăderea acesteia la grupele de vârstă tinere. Astfel, în anul 2010 cea mai mare rată de fertilitate s-a înregistrat la grupa de vârstă 25-29 ani (88 ‰), în creștere față de anul 2002 (84,9 ‰). De asemenea, în anul 2010 pe locul doi se poziționează grupa de vârstă 30-34 ani, cu o rată mai mare cu 8,9 ‰ față de rata înregistrată în 2002. În ceea ce privește fertilitatea la grupa de vârstă 20-24 ani, aceasta a scăzut considerabil. Scăderea natalității este însoțită, astfel, de o restructurare a modelului de fertilitate, caracterizat prin creșterea ponderii fertilității la vârste mai mari de 25 ani, aceasta fiind o fază intermediară de la modelul timpuriu (cu valori ridicate la grupa de vârstă 20-24 ani) spre modelul tardiv, condițiile materiale precare și dificultățile financiare limitând reproducerea simplă a familiei tinere (Fig. 2.6).

Reducerea sensibilă a ratei natalității în municipiul Fălticeni din perioada 1992-2010 a avut, de asemenea, o influență asupra evoluției ratei nupțialității, aceasta diminuându-se pe parcursul acestor decenii, de la 8,1 căsătorii la 1000 locuitori în anul 1992 la 7,2‰ în 2010, și având valori superioare mediei județene și naționale (Anexa 1 Tabel A.1.2). Vârsta cea mai frecventă de căsătorii revine grupei de vârstă 20-24 ani, cu tendință de scădere în perioada 2002-2010. Pe sexe, este evidentă tendința de creștere a vârstei medii de căsătorie la grupa de vârstă 25-29 ani, atât la bărbați (în anul 2010, vârsta cea mai frecventă de căsătorie pentru populația de sex masculin revine grupei de vârstă 25-29 ani), cât și la femei (Anexa 1 Tabel A.1.3).

Cu toate că rata divorțialității se caracterizează printr-o evoluție relativ constantă, maturizarea nupțialității, reducerea intensității căsătoriilor și modificarea comportamentului nupțial au determinat creșterea numărului de divorțuri înregistrat la 100 căsătorii. Acest indice s-a majorat cu 22,8% în perioada 1992-2010, de la 24,4% în 1992 la 31,6% în anul 2010, cu o creștere maximă în anul 2002, când la 100 căsătorii se înregistrau 35,3 divorțuri (Fig. 2.7).

Fig. 2.6 Fertilitatea pe grupe de vârstă în anii 2002 și 2010 în municipiul Fălticeni

Fig. 2.7 Evoluția numărului căsătoriilor și al divorțurilor din municipiul Fălticeni

în perioada 1992-2010

Condițiile de viață, veniturile scăzute și nesigure, lipsa locuinței individuale, dreptul la libera circulație și la informație, răspândirea modelelor occidentale de mariaj, emanciparea femeii și participarea sporită a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, locul copilului în ierarhia valorilor și preferințelor tinerilor, ridicarea nivelului cheltuielilor pentru creșterea și educarea copiilor, incertitudinea și stresul sunt factori care de asemenea au o contribuție importantă la reducerea dimensiunii familiei.

Migrația intensă a populației reprezintă o problemă importantă pentru municipiul Fălticeni, generând multiple consecințe asupra sănătății, a calității și stilului de viață. După anul 1990, a crescut numărul celor care și-au stabilit domiciliul în afara municipiului Fălticeni, de la 6,1 ‰ 1990 la 20,2 ‰ în 2010, ca urmare a regresului economic, a scăderii numărului de locuri de muncă și a creșterii costului vieții. În schimb, rata numărului celor care s-au stabilit cu domiciliul în municipiu a avut o creștere spectaculoasă după anul 1960, în urma procesului de industrializare și urbanizare, urmând ca, începând din anul 1998 până în prezent, rata celor care au sosit în municipiu să rămână relativ constantă (în jurul valorii de 11‰). Astfel, soldul schimbărilor de domiciliu (diferența dintre numărul celor sosiți în muncipiu și cei care au plecat în altă parte) a fost pozitiv, dar în scădere, până în anul 1998, când populația municipiului a înregistrat un puternic trend descendent datorită migrației locuitorilor, bilanțul migratoriu devenind negativ (Fig.2.8).

Fig. 2.8 Bilanțul migratoriu al populației municipiului Fălticeni

în perioada 1975-2010

În prezent, municipiul Fălticeni se confruntă cu o intensificare a fenomenului de migrație externă, contribuind decisiv la scăderea populației, iar antrenarea în migrație în special a populației tinere, active profesional, respectiv, a populației de sex feminin va avea consecințe negative asupra stabilității familiei și reproducerii populației. Conform ultimelor recensăminte ale populației și locuințelor din anii 2002 și 2011, numărul de emigranți estimați a crescut de trei ori în această perioadă, de la 500-800 persoane în anul 2002 la circa 2000 persoane în anul 2011.

Îmbătrânirea demografică a populației municipiului Fălticeni reprezintă un proces caracterizat de reducerea populației tinere, în paralel cu creșterea numărului și ponderii populației vârstnice, datorită creșterii speranței de viață. Impactul acestui fapt se repercutează mai ales asupra pieței muncii (diminuarea ponderii populației active va determina o creștere a presiunii asupra populației rămase de a susține populația vârstnică) și asupra sistemelor de servicii sociale (prin cerințele speciale de îngrijire ale vârstnicilor), dar are implicații negative și asupra vieții economice și sociale (furnizarea de servicii sociale, fondul de locuințe, educația, situația economică a municipiului).

Alături de procesul de îmbătrânire demografică, structura pe grupe de vârstă și pe sexe a populației municipiului Fălticeni este caracterizată și de o preponderență a populației feminine, aceasta reprezentând 52,3% din populația totală în anul 2010. Raportul de masculinitate este de 91%, ceea ce înseamnă că la 100 persoane de sex feminin revin aproximativ 91 persoane de sex masculin. Predominarea femeilor se înregistrează abia după vârsta de 25 ani, iar odată cu înaintarea în vârstă, disproporția dintre sexe se accentuează, ajungând ca după vârsta de 65 de ani să se înregistreze un raport de masculinitate de 65% (Anexa 1 Tabel A.1.4). Aceste diferențieri în structura pe sexe a populației se reflectă negativ asupra relațiilor de familie, a reproducerii populației, se mărește numărul familiilor incomplete, afectând astfel, calitatea vieții de familie.

În structura pe grupe de vârstă a populației, cea mai mare pondere o deține populația adultă din grupa de vârstă 30-64 ani (50,2%), urmată de populația tânără din grupele de vârstă: 20-29 ani (18%), sub 15 ani (14,4%) și 15-19 ani (7,1%). Restul de 10,3% reprezintă populația vârstnică de peste 65 ani. Raportul dintre populația în vârstă de muncă (15-64 ani) și restul populației arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populației adulte. Acest indicator, numit și raportul de dependență după vârstă, a înregistrat în anul 2010 aproximativ 328 tineri și vârstnici la 1000 adulți, ceea ce înseamnă că persoanele aflate în vârstă de muncă susțin cu greu persoanele inactive.

2.2.2 Ocuparea și asistența socială

În perioada 1970-1989, municipiul Fălticeni a avut o activitate economică și social-culturală puternică, reprezentată prin unități industriale din ramurile textilă, chimică, prelucrarea și industrializarea lemnului, confecții, tricotaje, alimentară, sticlărie-menaj, precum și unități de prestări servicii și construcții civile. După această perioadă, activitatea economică a

municipiului Fălticeni a fost marcată de o transformare, de la o economie productivă bine definită într-o economie de consum.

Ocuparea forței de muncă civile în municipiul Fălticeni reflectă nivelul foarte scăzut al populației ocupate din totalul populației, fapt datorat restructurării industriale masive și muncii la negru. Resursele de muncă ale municipiului (populația din grupa de vârstă 15-64 ani, în vârstă legală de muncă) sunt reprezentate în anul 2011 de 22 437 persoane, respectiv 75,3% din totalul populației. Oferta potențială de muncă este exprimată prin populația activă civilă și cuprinde 7616 persoane, din care 93,6% populația ocupată civilă și 6,4% șomeri (Tabel 2.3).

Tabel 2.3 Structura populației în funcție de participarea la activitatea economică în municipiul Fălticeni – anii 2002 și 2011

Surse: Recensământul populației și locuințelor din anul 2002, INS;

Fișa municipiului Fălticeni, DJS Suceava

Raportul dintre populația activă civilă și resursele de muncă a scăzut în perioada 2002-2010, în anul 2011 rata de activitate a populației în vârstă legală de muncă (15-64 ani)

fiind de 33,9%, cu 18,3% mai mică față de rata de activitate înregistrată în 2002 (52,2%). Pe sexe, în anul 2011, rata de activitate a fost mai ridicată la bărbați (35,5%) decât la femei (32,5%.), cu o diferență de 3%, în scădere față de diferența de 9,1% înregistrată în 2002.

Rata de ocupare a resurselor de muncă, care reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată civilă și resursele de muncă, a scăzut cu 12,2% în anul 2011 (31,8%) față de anul 2002 (44%). De asemenea, rata de ocupare din municipiu în anul 2011 era cu 22% mai scăzută decât cea înregistrată la nivelul județului (53,8%), respectiv cu 26,9% mai scăzută față de rata de ocupare la nivel național (58,7%).

Pe sexe, rata ocupării a fost, în anul 2011, mai mare la populația de sex masculin (33,1 persoane ocupate din 100 față de 30,5 persoane din 100 la persoanele de sex feminin). Comparativ cu anul 2002, s-a înregistrat scăderea ratei de ocupare atât la populația de sex

feminin (cu 12,4 puncte procentuale), cât și la populația de sex masculin (cu 12,2 puncte procentuale).

Concentrarea populației ocupate pe sectoare ale economiei naționale în municipiul Fălticeni arată o caracteristică tipică mediului urban, cu valori mai ridicate ale domeniului serviciilor (62,4% în anul 2011, în creștere față de anul 2002 – 50,5%). Sectorul industrial, împreună cu domeniul construcțiilor, care înregistrează o valoare de 34,5% în anul 2010, rămân domenii de activitate puternice. În perioada 2002 – 2011, a scăzut ponderea populației ocupate în industrie de peste două ori (de la 33,7% în 2002 la 14,8% în 2011), în schimb a crescut ocuparea în domeniul construcțiilor cu 9,3%. Sectorul primar este ocupat în 2011 de 3,1% din totalul populației ocupate, în scădere față de ponderea de 5,4% înregistrată în 2002 (Anexa 1 Tabel A.1.5).

În anul 2011, cea mai mare parte a populației ocupate civile își desfășoară activitatea în comerț (22%), în creștere cu 6,1% față de 2002, o parte însemnată este angajată în construcții (19,7%), iar 12,5% sunt ocupate în industria prelucrătoare, în scădere cu 16,9% față de 2002. Ponderi importante ale populației ocupate, dar și creșteri semnificative se înregistrează în domeniul învățământului (10% – în creștere cu 0,8% față de 2002), sănătate și asistență socială (8,2% – în creștere cu 1,6% față de 2002), transport și telecomunicații (7,9% – în creștere cu 1,1% față de 2002) și administrație publică (4,6% – în creștere cu 2%). De asemenea, este de apreciat creșterea ponderii populației ocupate civile în domeniul turismului, astfel că în anul 2011 hotelurile și restaurantele dețineau o pondere 2,9% din totalul populației ocupate, în creștere cu 1,3% față de 2002, iar alte 1,7% persoane erau ocupate în domeniul cultură, sport și turism, în creștere cu 0,8%.

Șomajul, fenomen social cu influențe negative asupra dezvoltării societății, a avut o evoluție marcată de declinul economic, reducerea drastică și continuă a activității economice, a celei din industrie în special. Evoluția economică după anul 1990, marcată de scăderea producției, a determinat creșterea puternică a ratei șomajului, în special în perioada 1995-2000 (de la 9,8% în 1995 la 57% în 2000). După această perioadă, numărul persoanelor intrate în șomaj ca urmare a disponibilizărilor a scăzut, ajungând în anul 2011 la o rată a șomajului de 6,4%.

Conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava (AJOFM Suceava), numărul șomerilor a scăzut semnificativ de la 1779 persoane în anul 2000 la 360 persoane la nivelul anului 2006, după care se înregistrează o creștere până la 487 persoane în anul 2011. Datele statistice din anul 2011 relevă un număr mai redus al femeilor șomere (cu o

rată a șomajului de 6,1%) decât al bărbaților șomeri (cu o rată de 6,7%), ponderea femeilor în totalul șomerilor fiind de 47% (Fig. 2.9).

Conform fișei municipiului Fălticeni, întocmită de Direcția Județeană de Statistică Suceava, din numărul total de șomeri înregistrați în anul 2011 (487 persoane), 29% dintre aceștia primeau ajutor de șomaj (141 persoane), 29,4% primeau alocație de sprijin (143 persoane), 9,4% beneficiau de ajutor de integrare profesională (46 persoane), iar 32,2% erau neindemnizați (157 persoane).

Pe grupe de vârstă, este de remarcat că cea mai afectată de șomaj, în anul 2011, este categoria 40 și 49 ani (28,8%), urmată de categoria tinerilor sub 25 ani (20,5%), respectiv a persoanelor din cadrul grupei de vârstă 30 – 39 ani (16,2%). De asemenea, numărul șomerilor de sex masculin este mai mare decât numărul șomerilor în rândul femeilor pentru grupele de vârstă sub 25 ani și peste 50 ani, numărul femeilor șomer predominând în grupele de vârstă cuprinse între 25 și 49 ani. Analizând structura șomerilor înregistrați pe sexe și pe categorii, reiese că în anul 2011 bărbații predomină atât în cadrul șomerilor indemnizați (cu 52,7%), cât și în cadrul celor neindemnizați (cu 53,5%), cu diferențe pe grupe de vârstă (Tabel 2.4).

Distribuția după nivelul de instruire al numărului de șomeri în 2011 arată că persoanele cu studii profesionale, gimnaziale, primare (muncitori) și cele fără studii constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează agenției locale pentru ocuparea forței de muncă (47,8%), fapt ce le expune riscului excluziunii profesionale și sociale și dependenței de acordarea ajutorului social (venitul minim garantat). Șomerii cu nivel mediu de instruire (liceal și post-liceal) reprezintă 42,7%, iar cei cu studii superioare doar 9,4%. De asemenea, 52,7% din totalul șomerilor indemnizați sunt persoane cu studii medii, iar muncitorii reprezintă categoria predominantă în cadrul celor neindemnizați, aceștia ocupând 72% din total (Tabel 2.5).

În ceea ce privește populația inactivă, se remarcă o creștere a numărului de persoane întreținute în perioada 2002-2011, favorizată de îmbătrânirea demografică, odată cu creșterea numărului de persoane emigrate, a persoanelor încadrate în învățământ, precum și prelungirea perioadei de studii. În anul 2011, populația inactivă reprezenta 74,4% din totalul populației, în creștere față de 63,1% în 2002. Raportând numărul populației întreținute la populația activă reiese un raport de inactivitate de 2901 persoane inactive ce revin la 1000 persoane active în anul 2011. Raportul de inactivitate, numit și raportul de dependență economică, a crescut considerabil în perioada 2002-2011 cu 1192‰ față de 1709‰ în 2002. Populația inactivă se caracterizează prin predominarea femeilor în totalul populației, înregistrând rate de inactivitate net superioare celor ale bărbaților (3107 femei inactive la 1000 femei active față de 2697 bărbați inactivi la 1000 bărbați activi în 2011.

Fig. 2.9 Evoluția numărului de șomeri înregistrați la nivelul municipiului Fălticeni

în perioada 2000-2011

Tabel 2.4 Structura șomerilor pe grupe de vârstă, pe sexe și categorii în municipiul Fălticeni în anul 2011

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava, fișa municipiului Fălticeni

Tabel 2.5 Structura șomerilor indemnizați și neindemnizați după nivelul de instruire în municipiul Fălticeni în anul 2011

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava, fișa municipiului Fălticeni

Populația inactivă în anul 2011 număra, conform fișei municipiului Fălticeni editată de Direcția Județeană de Statistică Suceava, 22 094 persoane, fiind reprezentată de 35,3% elevi și studenți, 27,2% pensionari, 1% persoane beneficiare de ajutor social, iar restul de 36,5% persoane fiind copii sub 15 ani care nu sunt elevi, persoane casnice și persoane întreținute de alte persoane.

În vederea asigurării condițiilor minime pentru ca locuitorii municipiului Fălticeni să beneficieze de surse de venituri permanente ca premisă esențială a creșterii calității vieții, este necesară acordarea de prestații sociale în special pentru persoanele și familiile aflate în dificultate.

Sistemul de pensii, cea mai importantă formă de protecție socială a persoanelor vârstnice, prin dimensiunile cheltuielilor din acest sector și ale numărului de beneficiari, este asigurat de Casa Județeană de Pensii Suceava, care stabilește și achită pensii la circa 6000 pensionari ai municipiului Fălticeni. Numărul pensionarilor a crescut în anul 2011 cu 13,3% față de anul 2002, când se numărau 5200 pensionari.

În cadrul municipiului Fălticeni, numărul persoanelor care au beneficiat de ajutor social a cunoscut o evoluție descrescătoare, astfel că în intervalul 2002-2011 numărul mediu anual de beneficiari de venit minim garantat a scăzut de la 262 persoane (154 familii) în anul 2002 la 220 persoane (132 familii) în 2011. Distribuția numărului de beneficiari de VMG în funcție de structura familială arată predominarea persoanelor singure în totalul numărului de beneficiari de ajutor social (40%), urmate de familiile cu două persoane, cu o pondere de 18% (Anexa 1 Tabel A.1.6).

În ceea ce privește acordarea de alte prestații sociale pentru persoanele și familiile aflate în dificultate, în anul 2011, 782 de persoane beneficiau de ajutor pentru încălzirea locuinței, cu 67,2% mai puține față de numărul mediu de beneficiari în anul 2002 (2385 persoane), iar 11 196 persoane erau beneficiarii de alocații, astfel: alocații de stat (74,5%), alocații complementare (18,2%), alocații pentru susținerea familiilor monoparentale (4,9%) și alocații pentru nou-născuți (2,4%).

Accesul la servicii sociale în municipiul Fălticeni este asigurat de Primăria Municipiului Fălticeni – Serviciul de Asistență Socială, precum și de numeroși furnizori de servicii sociale privați acreditați.

Printre furnizorii privați care oferă servicii sociale acreditate în municipiul Fălticeni se numără:

● „Societatea femeilor ortodoxe din România” – filiala Fălticeni, ce oferă servicii primare destinate persoanelor vârstnice);

● Așezământul de Asistență Socială „Sf. Apostol Andrei” – Fălticeni, cămin pentru persoane vârstnice;

● Organizația „Salvați copiii” – filiala Fălticeni, care oferă servicii de informare și consiliere destinate copiilor.

În anul 2010, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava furniza servicii de tip rezidențial unui număr de 81 copii și tineri din municipiul Fălticeni. Dintre aceștia, 59,3% sunt copii cu dizabilități, care beneficiază de rezidență, activități educative, socializare, formarea deprinderilor și a pregătirii pentru viață independentă în cadrul structurilor de tip rezidențial, precum case de tip familial pentru copii cu dizabilități (34,6%) și apartamente de tip familial (24,7%). De asemenea, 24,7% sunt copii protejați în cadrul serviciilor de tip apartament, iar 13,6% sunt tineri proveniți din centre de plasament, care sunt protejați în cadrul a 2 apartamente sociale, beneficiind de servicii de rezidență în vederea pregătirii reintegrării socio-profesioanale și socializare. Restul de 2,4% sunt copii protejați în cadrul unui adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii, beneficiind de consiliere psihologică (Anexa 1 Tabel A.1.7).

2.2.3 Starea de sănătate a populației și calitatea sistemului sanitar

Starea de sănătate a populației municipiului Fălticeni a cunoscut o îmbunătățire în perioada 2002-2010, reflectată prin creșterea speranței de viață odată cu reducerea nivelului mortalității la populația vârstnică și scăderea mortalității infantile. De asemenea, creșterea accesului locuitorilor la servicii de sănătate, datorită dezvoltării dotării cu unități medicale și farmaceutice pot contribui la ameliorarea stării de sănătate, respectiv a calității vieții în municipiul Fălticeni. Reducerea asigurării populației cu medici și paturi în spitale, tendința de aglomerare a acestora, calitatea precară a sistemului sanitar, lipsa fondurilor pentru medicamente gratuite și compensate, precum și veniturile mici ale populației, contribuie, însă, la înrăutățirea constantă și continuă a stării de sănătate a acesteia.

Mortalitatea specifică pe cauze de deces în municipiul Fălticeni relevă că, în anul 2010, cele mai multe decese aveau drept cauză bolile aparatului circulator (518 decese la 100 000 locuitori), ponderea celor care decedează din cauza acestor maladii fiind inferioară celei de la nivel național, respectiv județean. De asemenea, mortalitatea specifică pe cauze de deces relevă valori mari ale deceselor din cauza tumorilor (220,4 la 100 000 locuitori), a bolilor aparatului digestiv (57,6 la 100 000 locuitori), precum și a bolilor aparatului respirator (43,6 la 100 000 locuitori). Comparativ cu anul 2002, valorile ratei mortalității cauzate de bolile cardio-vasculare din municipiu au scăzut cu 13,1%, precum și valorile ratei celor care au decedat din

cauza bolilor infecțioase (cu 36,9%), ale aparatelor respirator (cu 20,2%) și digestiv (cu 7,3%). Se observă însă o creștere cu 16,1% a mortalității din cauza tumorilor maligne la nivel municipal în perioada 2002-2010 (Anexa 1 Tabel A.1.8).

În structura mortalității pe sexe după cauzele de deces predomină detașat maladiile sistemului circular atât la femei, cât și la bărbați, deși femeile decedează totuși mai frecvent din cauza acestor maladii − de 1,1 ori. În restul grupelor de maladii, mortalitatea masculină prevalează față de cea feminină, fiind de 1,2 ori mai mare mortalitatea prin tumori, de 1,3 ori mai mare mortalitatea prin bolile aparatului digestiv, de 4,5 ori mai mare în cazul accidentelor, traumelor și otrăvirilor, de 2,3 ori rata mortalității prin bolile aparatului respirator și de 4 ori în cazul bolilor infecțioase și parazitare (Fig. 2.10).

Evoluția ratei mortalității pe grupe de vârstă și pe sexe în perioada 2002-2010 reflectă o reducere a intensității mortalității la populația de peste 60 de ani, cu diferențe pe sexe datorită fenomenului de „supramortalitate masculină”, valorile mortalității masculine fiind superioare celei feminine. De asemenea, diferența de 7,56 ani dintre durata medie a vieții femeilor și cea a bărbaților (77,02 ani la femei, față de 69,46 ani la bărbați în 2010) pune în evidență valorile superioare ale intensității mortalității masculine. În schimb, este îngrijorătoare creșterea mortalității la grupele de vârstă medii (populația reproductivă și aptă de muncă), la bărbați valoarea mortalității crescând odată cu începerea grupei de vârstă de 30-34 ani, iar la femei de 40-44 ani (Anexa 1 Tabel A.1.9).

Reducerea mortalității în grupele de vârstă tinere (0-14 ani), în special a mortalității infantile, reflectă o îmbunătățire a educației sanitare a mamelor, a modelelor alimentare, dar și a rețelei, respectiv a eficacității sistemului medical de pediatrie. Astfel, la nivelul municipiului Fălticeni, numărul copiilor care mor până la împlinirea vârstei de 1 an s-a redus în perioada 2002-2010, de la 16,5 copii decedați până la vârsta de 1 an la 1000 născuți-vii în anul 2002 la 10,2‰ în anul 2010, când municipiul avea o rată inferioară celei de la nivel județean (11,2 ‰) și superioară mortalității infantile înregistrată în România (9,8 ‰).

Infrastructura sanitară a municipiului Fălticeni cuprinde, după datele din 2011,următoarea rețea sanitară: un spital public cu 9 secții, în 9 clădiri separate, însumând 337 paturi (în scădere cu 18,8% față de numărul de paturi existente în anul 2002). Se adaugă o policlinică cu 15 cabinete medicale, trei dispensare clinice urbane, o clinică privată, o stație de salvare cu acoperire a întregului teritoriu al municipiului (localitatea Fălticeni și suburbiile Țarna Mare și Șoldănești), inclusiv a zonei înconjurătoare, 19 cabinete stomatologice, din care 13 private, trei laboratoare de analize medicale, 14 farmacii, din care 13 private.

Fig. 2.10 Decedați pe sexe după cauze de deces în municipiul Fălticeni (în %, anul 2010)

Starea de sănătate a populației municipiului Fălticeni poate fi afectată în mod negativ de valorile și evoluția unor indicatori ai rețelei sanitare, precum: scăderea numărului de paturi în spitale și tendința de aglomerare a acestora (în anul 2011, un număr de 88,2 persoane reveneau unui pat în spital, indicator aflat în creștere față de anii precedenți), scăderea numărului de medici raportat la numărul de locuitori (în perioada 2002-2011 asigurarea populației cu medici a scăzut cu 42,5%) și tendința de creștere a numărului de persoane ce revine unui medic (în anul 2011, unui medic îî revenea un număr de 690,0 persoane, cu 317,2 persoane mai multe față de anul 2002). În schimb, se remarcă o creștere a numărului de personal mediu sanitar în perioada 2002-2011, cu tendință de scădere față de anul 2006 (Tabel 2.6).

Pentru municipiul Fălticeni, la nivelul anului 2011, gradul de dotare cu paturi în spitale este mai ridicat decât cel la nivel județean, numărul locuitorilor ce revine unui pat în spital fiind mai mic în municipiul Fălticeni decât media județeană din mediul urban (88,2 persoane la un pat în municipiul Fălticeni, față de 104 persoane la un pat în mediul urban din județul Suceava). De asemenea, și gradul de dotare cu personal sanitar mediu în municipiul Fălticeni (81,8 personal mediu sanitar la 10 000 locuitori în 2011) este superior față de cel din mediul urban al județului Suceava (78,7 la 10 000 locuitori). În ceea ce privește numărul mediu de locuitori ce revine unui medic în anul 2011, media municipiului Fălticeni de 690,9 este sub

valoarea medie județeană din mediul urban înregistrată de acest indicator, de 426,3 (valori calculate în baza datelor obținute de la Direcția Județeană de Statistică Suceava).

Tabel 2.6 Indicatori ai rețelei sanitare în municipiul Fălticeni (anii 2002, 2006 și 2011)

Surse: Agenda Locală de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Fălticeni, 2004; Caietul statistic al municipiului Fălticeni, 2006; fișa municipiului Fălticeni, 2011

Note: Indicii sunt calculați în baza datelor obținute de la Primăria Fălticeni și Direcția Județeană de Statistică Suceava

* Numărul de paturi/medici/personal mediu sanitar raportat la 10 000 locuitori

** Numărul de persoane ce revine unui pat/medic/cadru mediu sanitar

Morbiditatea în municipiul Fălticeni relevă în ultimii ani creșterea incidenței pentru afecțiuni endocrine, de nutriție și metabolism (diabet zaharat, gușă, obezitate, malnutriție), boli infecțioase și parazitare (scarlatină, tuberculoză pulmonară), afecțiuni osteo-musculare și boli ale aparatului circulator (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică).

Conform datelor furnizate de Spitalul Municipal Fălticeni, în cursul anului 2011 au fost raportate un număr de 11 389 de cazuri noi de îmbolnăvire, din care 62,6% erau femei. Cei mai mari indici de incidență a cazurilor noi înregistrate în ambulatoriu s-au constatat la bolile sistemului osteo-articular (9761 cazuri noi la 100 000 locuitori), urmate de bolile endocrine, de nutriție și metabolism (5055,5 cazuri noi la 100 000 locuitori), bolile sistemului nervos și ale organelor de simț (4984,8 cazuri noi la 100 000 locuitori) și bolile sistemului circulator (4930,9 cazuri noi la 100 000 locuitori). Predominarea femeilor în totalul cazurilor de

îmbolnăvire se datorează solicitărilor de consultații mai mari din partea populației feminine, fiind cunoscut faptul că nevoia de îngrijire a sănătății la femei este mai accentuată (Fig. 2.11).

Fig. 2.11 Morbiditatea pe clase de boli în municipiul Fălticeni în anul 2011

Calitatea actului medical este afectată în mod negativ de existența unor clădiri improprii desfășurării activității de asistență sanitară, acestea fiind vechi și răsfirate pe o arie de 2 km2. De asemenea, condițiile de spitalizare sunt precare, existând saloane și cu câte 25 paturi în secțiile de chirurgie, boli interne, cardiologie și obstretică-ginecologie. Vechimea aparaturii medicale, numărul redus de medici specialiști în anumite domenii și precaritatea dotării tehnice a serviciului de ambulanță completează nivelul redus al calității actului medical.

2.2.4 Educația și sistemul de învățământ

Infrastructura educațională în municipiul Fălticeni cuprinde, conform datelor statistice de la nivelul anului 2011, un număr de 20 unități de învățământ. Învățământul preșcolar se realizează în 12 grădinițe, dintre care două sunt grădinițe în sistem privat. Dintre grădinițele de stat, 6 sunt grădinițe cu program normal, din care una situată în suburbia Țarna Mare, 3 grădinițe cu program prelungit și o grădiniță specială pentru copii cu dizabilități.

Pregătirea școlară și profesională se realizează în 4 școli generale (Școala gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Fălticeni, Școala gimnazială „Ion Irimescu” Fălticeni, Școala gimnazială „Mihail Sadoveanu” Fălticeni și Școala gimnazială „Ioan Ciurea” Fălticeni) și 3 colegii (Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni, de nivel gimnazial și liceal, Colegiul Agricol Fălticeni, cea mai mare unitate școlară la nivel județean, și Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” Fălticeni). Învățământul postliceal este reprezentat de școala postliceală din cadrul Colegiului Agricol, în domenii ca agricultură, industrie alimentară, silvicultură, turism și servicii, cadastru-topografie, construcții sau mecanică, precum și de Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni. De asemenea, începând cu anul 2011, funcționează Școala Postliceală Sanitară „Centrul de Studii European” Fălticeni, unitate de învățământ preuniversitar particular.

Populația școlară cuprinsă în cadrul acestor unități de învățământ a fost în anul școlar 2010/2011 de 8805 copii și elevi. Dintre aceștia, 11,4% erau copii înscriși în învățământul preșcolar: 520 copii în grădinițele cu program normal, 354 copii în grădinițele cu program prelungit, 90 copii în grădinița specială și 40 copii în grădinițele particulare. În învățământul primar și gimnazial erau înscriși 51,2% din totalul populației școlare, iar învățământul liceal/profesional cuprindea 35% din populația școlară. Restul de 2,4% sunt elevi înscriși în învățământul postliceal, 150 dintre aceștia fiind înscriși în cadrul școlii militare, iar 61 fiind elevii din cadrul școlii postliceale a Colegiului Agricol Fălticeni (Fig. 2.12).

Fig. 2.12 Structura populației școlare a municipiului Fălticeni pe niveluri de învățământ

în anul școlar 2010/2011

În perioada 2002-2011, populația școlară a municipiului Fălticeni a crescut foarte puțin (cu 0,9%), însă, comparativ cu anul școlar 2009/2010, când populația școlară a atins nivelul maxim, înregistrând o creștere de 15,1%, populația școlară înscrisă în anul școlar 2010/2011 a scăzut cu 14,3%. Pe nivele de învățământ, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în învățământul profesional și de ucenici, unde numărul de elevi s-a diminuat cu 23% în ultimul an și în învățământul liceal, unde numărul elevilor a scăzut cu 20,5%, aceștia fiind în scădere continuă începând cu anul școlar 2002/2003. În schimb, numărul elevilor înscriși în învățământul postliceal și primar a cunoscut o creștere continuă începând din anul școlar 2002/2003, ajungând ca în anul școlar 2010/2011 populația școlară încadrată în învățământul postliceal să crească cu 67,3%, iar cea din învățământul primar cu 33,5% (Tabel 2.7).

Tabel 2.7 Populația școlară a municipiului Fălticeni în anii școlari 2002/2003, 2009/2010 și 2010/2011

Surse: Agenda Locală – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Fălticeni, DJS, fișa municipiului Fălticeni

Corpul didactic din municipiul Fălticeni cuprindea, în anul școlar 2010/2011, 469 de persoane, în scădere cu 12,5% față de anul școlar 2002/2003, când personalul didactic era format din 536 persoane. Astfel, numărul de elevi ce revine unui profesor a crescut cu 2,5 persoane în perioada anilor școlari 2002/2003-2010/2011, de la 16,3 persoane în anul școlar 2002/2003 la 18,8 persoane în anul școlar 2010/2011. Valoarea înregistrată de acest indicator în anul școlar 2010/2011 la nivelul municipiului este superioară mediei județene a mediului urban (11 elevi/cadru didactic).

În ceea ce privește nivelul dotărilor instituțiilor educaționale din municipiul Fălticeni, în anul școlar 2010/2011 existau 193 săli de clasă și cabinete școlare, 33 laboratoare școlare, 10 ateliere școlare, 10 terenuri de sport, 7 săli de sport și 271 de PC-uri. Raportând numărul de elevi înregistrați la infrastructura școlară existentă, reiese că situația infrastructurii școlare din municipiu este mai proastă decât la nivel județean. Astfel, unei săli de clasă îi revine un număr 45,6 elevi, cu 50,9% față de media urbană a județului Suceava de 22,4 elevi/sală de clasă.

Sistemul educațional din municipiul Fălticeni se confruntă cu o serie de probleme legate de infrastructură, datorită insuficienței dotărilor din unitățile de învățământ și a gradului ridicat de degradare a unor instituții precum Grădinița Specială Fălticeni sau Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni. De asemenea, creșterea numărului mediu de elevi ce revin unui cadru didactic pot influența într-un mod negativ calitatea actului educațional, datorită tendinței de aglomerare a cadrelor didactice..

2.2.5 Posibilități de petrecere a timpului liber

Activitățile desfășurate în timpul liber, precum și dotările materiale aferente acestor preocupări reprezintă o dimensiune importantă în evaluarea calității vieții, iar analiza condițiilor existente de petrecere a timpului liber din municipiul Fălticeni și calitatea acestora descriu nivelul de trai al locuitorilor, prin satisfacerea nevoilor de comunicare, informare, odihnă, relaxare, divertisment ale acestora

Sistemul de telecomunicații în municipiul Fălticeni a cunoscut o dezvoltare, asigurând creșterea accesului populației la servicii de telefonie și internet de calitate. În prezent în municipiu există centrale telefonice digitale racordate prin fibră optică la rețeaua interurbană și internațională. Modernizarea sistemelor de comunicații din ultimii ani, prin extinderea tehnicii avansate în telefonia cu fir a determinat creșterea numărului de abonați în rețeaua de telefonie fixă, de la 219,4 abonați telefonici la 1000 locuitori în anul 2002 la 235,6‰ abonați în 2011. În

ceea ce privește telefonia mobilă, se remarcă un proces alert de modernizare datorită creșterii gradului de acoperire. Numărul de abonați de telefonie mobilă a crescut rapid de la 171,6‰ în anul 2002 la 879,1‰ în anul 2011. Accesul la servicii de internet este, de asemenea, în creștere, astfel că din ce în ce mai multe persoane aleg să-și petreacă o parte din timpul liber navigând pe internet. Începând cu anul 2010, populația beneficiază de puncte de acces gratuit la internet de bandă largă, instalate în câteva zone publice (Parcul Prefecturii, Piața civică „Nada Florilor”, Parcul Primăriei).

Preocupările de timp liber prin mijloace de informare mass-media (presă, televiziune, radio) ocupă un loc important printre activitățile zilnice ale populației, mediatizarea evenimentelor sociale reprezentând fenomene de maxim interes. În municipiul Fălticeni există, în prezent, două publicații locale („Cronica de Fălticeni”, ziar electronic actualizat zilnic și „Opinia Fălticeneană”, publicație săptămânală pe suport de hârtie), precum și diverse reviste școlare („Revista noastră”, editată de Colegiul Național „Nicu Gane” sau „Anii de ucenicie”, editată de Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu”).

Posibilitățile de cumpărături în municipiul Fălticeni sunt oferite de Complexul Comercial „Nada Florilor”, situat în centrul zonei rezidențiale a municipiului. Acesta cuprinde o gamă largă de produse și servicii oferite de diverși comercianți, repartizați pe 4 nivele, astfel: supermarket „Billa”, operatori de telefonie mobilă, farmacie (la parter); magazin de încălțăminte „Leonardo”, comercianți locali de confecții, produse cosmetice, ceasornicărie (etaj I); produse electrocasnice oferite de retailerul ALTEX (etaj II); comercializarea produselor de mobilier (etaj III). De asemenea, în municipiul Fălticeni funcționează o piață agroalimentară acoperită, modernizată în anul 2010, un bazar, un obor și alte două supermarket-uri (Supermarket Lidl, situat pe drumul E85, la ieșirea dinspre sud a municipiului, spre orașul Roman și Hipermarket Kaufland, amplasat în zona industrială).

Activitățile cultural-artistice la nivel municipal se desfășoară, în special, la Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” Fălticeni, care găzduiește o serie de evenimente importante precum spectacole, concerte, piese de teatru, proiecții de filme, expoziții, festivaluri, concursuri etc., cu scopul de a comemora unele evenimente istorice de importanță națională și locală, de a susține tinerele talente locale prin organizarea de manifestări artistice care să le promoveze sau de a promova potențialul cultural al municipiului (Foto 2.2.a).

De asemenea, în vederea cultivării aptitudinilor și a talentelor copiilor, în municipiul Fălticeni funcționează Clubul Copiilor, unde au loc diferite activități cultural-artistice, muzicale, coregrafice, plastice, literare și sportive. Începând cu anul 2007, instituția funcționează într-una din clădirile în care își desfășura activitatea fostul Centru de Plasament „Dumbrava Minunată”. Sediul este spațios (suprafață utilă de 1500 m2), modern și cuprinde 15 săli de cerc și laboratoare, o sală de festivități, o colecție etnografică cu obiecte tradiționale din zonă. Numărul copiilor care își petrec timpul liber aici a cunoscut o creștere de la 600 copii și elevi înscriși în anul 2002 la peste 1000 elevi/copii în anul 2010.

În organizarea evenimentelor cultural-artistice un rol important îl are și Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” Fălticeni, înființată în anul 1914, în cadrul Muzeului Fălticenilor întemeiat de Vasile Ciurea, cu scopul inițial de colecționare a publicațiilor

scriitorilor originari din partea locului (Foto 2.2.b). Actuala colecție însumează 66 345 volume de cărți, indicele de dotare al bibliotecii de 2,2 volume/cititor fiind inferior mediei înregistrate de bibliotecile municipale și orășenești din județul Suceava (2,8 volume/locuitor). Activitatea bibliotecii se desfășoară în mai multe secții tradiționale de împrumut de carte pe categorii de vârstă, o sală de lectură, o secție de carte în limbi străine, un compartiment separat privind bibliografia locală și un centru Biblionet, unde sunt furnizate servicii de acces public la internet. Conform sursei on-line www.biblionet.ro, în anul 2011, la biblioteca municipală erau înregistrați 3902 utilizatori, ceea ce înseamnă că indicele de atragere este de 13,1%, ponderea utilizatorilor din municipiu fiind mai mică decât media de la nivelul mediului urban județean de 19,3% (indice calculat în baza datelor Tempo-Online, INSSE).

Viața culturală a municipiului se remarcă, de asemenea, prin numărul și diversitatea instituțiilor culturale și a monumentelor istorice. În municipiul Fălticeni, există, astfel, un număr de 4 muzee, dintre care două de importanță națională:

● Muzeul de artă „Ion Irimescu” – inaugurat în anul 1975, reprezintă cea mai mare colecție de autor din România, unde sunt expuse peste 300 sculpturi și 1000 desene de artă contemporană (Foto 2.2.c);

● Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” – fondat în anul 1982 sub denumirea Muzeul de Științe Naturale, a primit denumirea actuală în anul 1993 și cuprinde: rememorări ale primului muzeu din localitate, un acvariu cu 13 bazine, diorame cu 9 ecosisteme, un glob terestru în relief cu diametrul de 1,5 m și un fond documentar (peste 700 exponate ale colecției „Mihai Băcescu”);

● Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” – prima casă construită de scriitor, unde a locuit între anii 1909 și 1918. Situată pe Ulița Rădășenilor (strada Ion Creangă), aceasta menține atmosfera specifică operei sadoveniene (Foto 2.2.d);

● Galeria Oamenilor de Seamă – inaugurată în 1972, reprezintă o frescă a creației unor scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de știință ce au trăit pe meleaguri fălticenene (peste 140 de personalități de importanță națională și internațională).

Pe teritoriul municipiului Fălticeni există circa 50 de case memoriale (case particulare cu plăcuță comemorativă) și diverse monumente istorice, situate pe strada Ion Creangă (Casa Pictorului Ștefan Șoldănescu – anul 1830, Casa lui Ion Creangă – mijlocul secolului al XIX – lea), strada Republicii (Casa Scriitorului N. Istrate – anul 1820, Primărie – anul 1896, Casa Cantacuzino-Pașcanu – anul 1858, Casa Gane-Gorovei – sfârșitul secolului al

XIX-lea), strada Sucevei (Casa lui Eugen Lovinescu – anul 1850, Bustul lui Nicu Gane – anul 1969) etc.

a) b)

c) d)

Foto 2.2 Unități cultural-artistice în municipiul Fălticeni

a)Sală de teatru – Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic” Fălticeni; b)Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” Fălticeni; c)Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni; d)Aleea Casei Memoriale „Mihail Sadoveanu” Fălticeni.

(Surse: www.fălticeni.ro; cronicadefălticeni.com)

Viața în municipiul Fălticeni este marcată de o serie de manifestări tradiționale și culturale, festivaluri, sărbători și târguri care au loc periodic. Dintre acestea, promovarea produselor alimentare ecologice (mere, produse lactate, panificație, prelucrarea cărnii) și organizarea de târguri cu obiecte tradiționale din lemn realizate de meșteri populari ocupă un loc important. Se remarcă, astfel, câteva manifestări:

● Bâlciul de Sfântul Ilie – organizat anual, pe data de 20 iulie, are o tradiție veche de peste 200 de ani. Târgul/iarmarocul Sfântul Ilie are loc încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, jucând un rol important în geneza orașului Fălticeni. Conform cronicilor anilor 1850, târgul de la Fălticeni era, după cel de la Leipzig, una dintre cele mai cunoscute răscruci comerciale din Europa;

● Zilele Municipiului Fălticeni – cu diverse manifestări culturale, religioase, sportive, sărbătorirea cuplurilor la împlinirea a 50 de ani de căsnicie, organizate anual, în perioada 17-20 iulie;

● Târgul Mărului – eveniment organizat în a doua jumătate a lunii octombrie, reprezintă o expoziție cu vânzare a producătorilor din bazinul pomicol Fălticeni;

● Festivalul Datini și Obiceiuri – organizat pe 27 decembrie (sărbătoarea Sfântului Ștefan), cu diverse manifestări dedicate sărbătorilor de iarnă („Caii și damele din Șoldănești”).

Viața cultural-religioasă are un loc important printre activitățile locuitorilor, municipiului Fălticeni remarcându-se prin bogata activitate religioasă, dovedită prin diversitatea și numărul mare de locașuri de cult (o mănăstire, 2 catedrale, 13 biserici, un schit – așezământ social, o sinagogă, 4 case de rugăciune – adventiști, penticostali, baptiști). Se remarcă, de asemenea, Biserica de lemn Sfântul Gheorghe (secolul al XVIII-lea) din cadrul Mănăstirii Buciumeni, fiind inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Este situată pe strada Dumbrava Minunată, locul unde se desfășoară acțiunea povestirii lui Mihail Sadoveanu, lângă poarta de intrare pe terenul așezământului aflându-se salcia seculară a Lizucăi.

La nivelul municipiului Fălticeni este de remarcat implicarea populației în activități civice, voluntare și de caritate, prin intermediul unor organizații non-guvernamentale:

● Societatea femeilor ortodoxe din România – filiala Fălticeni;

● Organizația „Salvați Copiii” – filiala Fălticeni;

● Asociația Fălticeni Cultural – organizarea de manifestări culturale (în anul 2011 s-au desfășurat Festivalul Internațional de Teatru „Grigore Vasiliu Birlic”, Festivalul Național Concurs „Fălticeni folk” și „Ziua culturii fălticenene”);

● Grupul Local pentru Tineret „Aripi în Europa” – are ca scop promovarea voluntariatului și dezvoltarea personalității copiilor și tinerilor prin joc și activități distractiv-educative;

● Euroșansa for Life – desfășurarea de proiecte în domeniul umanitar în vederea colectării de fonduri pentru a sprijini financiar copiii aflați în dificultate;

● Academia de Aventură Pământul Viu – înființată cu scopul formării unei conștiințe ecologice, în special a tinerilor, prin practicarea și promovarea turismului ecologic în vederea protejării și conservării mediului înconjurător;

● Asociația Red Ribbon Fălticeni – reprezintă persoanele infectate și afectate HIV/SIDA.

Activitățile sportiv-recreative au reprezentat, de-a lungul anilor, o componentă importantă a calității vieții și a culturii în municipiul Fălticeni. Practicarea sportului de performanță a devenit un mod de viață pentru numeroși sportivi din municipiu, care au avut

rezultate importante în diverse domenii, precum gimnastică (campioană mondială), box și lupte libere (campioni naționali), canotaj (campioni naționali și balcanici), atletism (campioni naționali și europeni), karate, volei sau fotbal.

Petrecerea timpului liber prin practicarea sportului, plimbări, odihnă și relaxare la nivelul municipiului Fălticeni se poate realiza prin intermediul următoarelor structuri și dotări:

● Complexul Sportiv și de Agrement „Nada Florilor” – situat pe malul iazului Șomuz, se întinde pe o suprafață de 6,6 hectare și cuprinde Stadionul „Nada Florilor”, întreținut satifăcător, cu o capacitate de 10 000 de locuri, Sala de sport „Gabriel Udișteanu”, Baza nautică de pe iazul Șomuz II și Parcul „Nada Florilor”, având o suprafață de 5,2 hectare;

● Stadionul „Tineretului” Fălticeni – situat în cartierul Maior Ioan, are o capacitate de 5 000 de locuri;

● Sălile de sport din cadrul celor 3 colegii ale municipiu, respectiv din cadrul Școlilor Generale „Ion Irimescu” și „Mihail Sadoveanu” Fălticeni;

● Centrul „Miraj – resort & spa” – construit pe structura fostei băi publice a municipiului, se întinde pe o sufrafață de 5000 m2 și include bazin de înot de 250 m2, saună, baie turcească, masaj, salină artificială, jacuzzi, sală de fitness etc.;

● Clubul Sportiv Școlar „Nicu Gane” (5 secții: atletism, box, canotaj, fotbal și volei);

● Clubul Sportiv „Șomuz Fălticeni” al Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi (gimnastică, tenis, fotbal, volei, karate, atletism, handbal, volei, natație, baschet, box, pescuit sportiv etc.);

● Clubul Copiilor și Elevilor – activități sportive precum: dans sportiv, karate, karting, șah, navomodele;

● Clubul de arte marțiale “Kim Long Dao” Fălticeni;

● Teren de paintball – situat la periferia municipiului (cartier Oprișeni);

● Centrul Civic Fălticeni (Piața “Nada Florilor” Fălticeni) – locația unde se desfășoară diverse manifestări culturale și artistice;

● Aleea Pietonală Fălticeni – denumită “faleză” în limbajul urban, este situată în centrul municipiului, pe o suprafață de 7000 m2, fiind modernizată în anul 2011. Aceasta oferă tinerilor și familiilor posibilitatea petrecerii timpului liber prin plimbări, relaxare, socializare, iar varietatea de magazine, baruri, pizerii, fast-food-uri completează oferta recreațională;

● Spații de joacă pentru copii – în număr de 10 (anul 2011).

Activitățile de viață socială și divertisment sunt reprezentate de o gamă diversificată de dotări:

● Restaurante: Restaurant Park (lângă Stadion „Nada Florilor”), Casa Cristea, Restaurant Iristar, Restaurant Polaris, Restaurant Dumbrava, Restaurant Rubin, Restaurant Casa Carp (Bistro), Clubul Oamenilor de Afaceri etc.;

● Baruri: Vice Lounge Bar (funcționează ca restaurant cu meniu tradițional și internațional, pizzerie, bar și cafenea), Ventu’s Lounge Bar & Club, Taverna, Thales

● Cafenele: Imperial Grill&Music (restaurant și club de noapte); Zen Cafè;

● Cluburi și pub-uri: English Pub, Pub Just4U.

2.2.6 Starea infracțională și justiția

Cadrul de siguranță civică al cetățenilor municipiului Fălticeni este asigurat de personalul Poliției și al Jandarmeriei Fălticeni, care manifestă o preocupare constantă în vederea prevenirii și combaterii infracționalității și a asigurării ordinii și liniștii publice.

Conform informațiilor oferite de Poliția Municipiului Fălticeni, în anul 2011 au fost înregistrate 921 infracțiuni pe raza municipiului, cu o rată a infracționalității de 3099 la 100.000 locuitori. Această valoare este inferioară ratei din mediul urban al județului Suceava de 3319 infracțiuni cercetate de poliție la 100.000 locuitori (rată calculată în baza datelor de la Inspectoratul de poliție județean Suceava și de la Direcția Județeană de Statistică Suceava).

Evoluția infracționalității evidențiază faptul că în anul 2011, infracțiunile sesizate la nivelul Municipiului Fălticeni au crescut față de anul 2010 cu 15,9%. Analiza evoluției acestui fenomen arată, însă, că în perioada 2000-2011 numărul cazurilor de infracționalitate a scăzut cu 21%, variind de la 775 cazuri (numărul minim înregistrat în anul 2010) la 1165 cazuri (numărul maxim de infracțiuni înregistrat în anul 2000). Cea mai mare scădere a avut loc în perioada 2000-2006, când infracționalitatea a scăzut cu 29,5% (Fig. 2.13).

Pe categorii de infracțiuni, din cele 921 de fapte săvârșite pe raza municipiului Fălticeni în anul 2011, 28,7% sunt de natură economico-financiară, 33,6% de natură judiciară și 37,7% de altă natură. Din numărul total de 309 infracțiuni de natură judiciară, 12,8% erau reprezentate de infracțiuni contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanei (27 loviri și alte violențe, 9 infracțiuni de vătămare corporală, din care 4 comise de conducătorii auto și 3 infracțiuni de ucidere din culpă, săvârșite de conducătorii auto) și 59,9% infracțiuni contra patrimoniului, majoritatea fiind furturi.

În ceea ce privește fenomenul de criminalitate în municipiul Fălticeni, asigurarea prevenirii și a combaterii acestuia intră în atribuțiile Judecătoriei Fălticeni, unde își desfășoară activitatea un număr de 8 judecători și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, ambele înființate în anul 1992.

Fig. 2.13 Evoluția numărului de infracțiuni cercetate de poliție și a persoanelor condamnate definitiv în municipiul Fălticeni (perioada 2000-2011)

Pe parcursul anului 2011, în municipiul Fălticeni au fost condamnate definitiv 263 persoane, înregistrând o rată a criminalității de 885 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori, valoare superioară ratei din mediul urban al județului Suceava (616 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori), conform datelor de la INSSE, baza Tempo-Online. Față de anul 2002, când au fost condamnate 607 persoane (cu o rată a criminalității de 2030 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori), numărul persoanelor condamnate în anul 2011 a scăzut cu 56,6%. Cea mai mare scădere a numărului condamnaților definitiv a avut loc în anul 2009, după care se remarcă o tendință de creștere a criminalității (în anul 2011 numărul persoanelor condamnate definitiv a crescut cu 31,2% față de anul precedent).

Dintre persoanele care au fost condamnate definitiv în anul 2011, 14,6% au săvârșit infracțiuni contra persoanei, 49,5% infracțiuni contra patrimoniului, 3,5% infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială (ultraj contra bunelor moravuri și tulburării liniștii publice, infracțiuni de vagabondaj și cerșetorie, infracțiuni de prostituție și proxenetism, trafic de droguri etc.) și 32,4% alte infracțiuni.

Tendința de creștere a infracționalității și a criminalității în municipiul Fălticeni din ultimii ani se datorează nu numai creșterii indicatorilor de infracționalitate și criminalitate, dar și a eficientizării instituțiilor care sunt responsabile de asigurarea securității comunitare și creșterea actului de justiție.

2.3 Analiza SWOT

2.4 Concluzii

În urma analizei privind caracteristicile cadrului de viață și evaluarea indicatorilor sociali la nivelul municipiului Fălticeni, se desprind următoarele aspecte:

● Poziția geografică într-o zonă de podiș, cu aspect de platou fragmentat, de-a lungul râului Șomuzul Mare, și condițiile climatice temperat-continentale, cu influențe baltice asigură un cadru de viață benefic comunității umane din municipiul Fălticeni.

● Starea mediului ambiant, analizat prin prisma calității aerului și a apei la nivelul municipiului Fălticeni, reflectă o diminuare a poluării datorită restructurării industriale. În prezent, municipiul se confruntă cu poluarea cauzată de traficul rutier, în special în zona urbană și depozitarea necontrolată a deșeurilor în unele cartiere.

● Accesul la infrastructura de utilități ridică probleme pentru locuitorii unor cartiere izolate, cu aspect preponderent rural, astfel că 18,9% din totalul populației nu beneficiază de alimentare cu apă și canalizare, iar 29% din locuințe nu sunt racordate la rețeaua de alimentare cu gaze naturale.

● Calitatea locuirii și calitatea mediului ambiant în municipiul Fălticeni sunt afectate de traficul intens, principala sursă de poluare a aerului și poluare fonică, precum și de insuficiența spațiilor verzi, cu o suprafață de 11,1 m2/locuitor, valoare situată sub necesarul corespunzător standardului U.E. de 17 m2/locuitor.

● Dinamica evoluției populației municipiului Fălticeni relevă un declin numeric începând cu anul 1998, determinând o serie de probleme demografice, precum bilanț natural negativ, scăderea natalității, a fertilității, intensificarea migrației externe, tendința de îmbătrânire a populației.

● Ocuparea forței de muncă reflectă o scădere a ratei de activitate în perioada 2002-2011, cu tendință de scădere a diferențelor pe sexe. Populația ocupată reprezintă o pondere foarte mică din totalul resurselor de muncă din municipiu (31,8% în anul 2011), valoare inferioară ratelor de ocupare înregistrate la nivel juțean (53,8%) și național (58,7%).

● Șomajul afectează 487 persoane în anul 2011, înregistrând o rată de 6,4%, cu tendință de creștere. În funție de caracteristicile sociale analizate, persoana afectată de șomaj în municipiul Fălticeni are următorul profil: este de sex masculin, are vârsta cuprinsă între 40 și 49 ani, beneficiază de alocație de sprijin și se încadrează în nivelul de instruire inferior.

● Accesul la servicii medicale a cunoscut o creștere în ceea ce privește numărul unităților medicale în raport cu populația totală, însă diminuarea personalului medical de la 26,8 medici la 10.000 locuitori în 2002 la 14,5 medici la 10.000 locuitori poate determina o scădere a calității actului medical datorită tendinței de aglomerare a medicilor.

● Starea de sănătate a populației municipiului Fălticeni în anul 2011 se caracterizează prin incidența mare a morbidității prin bolile sistemului osteo-articular (9761 cazuri noi de îmbolnăvire la 100.000 locuitori) și cele endocrine, de nutriție și metabolism (5055 cazuri noi la 100.000 locuitori).

● Infrastructura educațională în municipiul Fălticeni este reprezentată de 20 unități și cuprinde toate formele de învățământ, cu excepția învățământului universitar. Populația școlară cuprinsă în cadrul acestor unități a scăzut în perioada anilor școlari 2009/2010-2010/2011 cu 14,3%, cele mai mari scăderi înregistrându-se la nivelul învățământului profesional și de ucenici, dar și la nivel liceal.

● Valoarea înregistrată de numărul de elevi ce revine unui profesor la nivelul municipiului Fălticeni (18,8 elevi/cadru didactic în anul școlar 2010/2011) este superioară celei de la nivel județean a mediului urban (11 elevi/cadru didactic). Tendința de creștere a acestui indicator, reflectată prin aglomerarea cadrului didactic, poate influența într-un mod negativ calitatea actului educațional.

● Oportunitățile de petrecere a timpului liber în municipiul Fălticeni sunt reprezentate de câteva dotări specifice, precum: un centru cultural, o blibliotecă publică cu centru de acces la internet, 4 muzee, circa 50 de case memoriale, două stadioane, un centru spa, ce include și bazin de înot, diverse restaurante, baruri etc. Paleta de oferte se extinde, având în vedere dezvoltarea sistemului de telecomunicații și existența unor zone publice cu puncte de acces gratuit la internet, mijloace de informare mass-media, servicii de comercializare a unei game largi de produse, cluburi educative și sportive, manifestări tradiționale și culturale, festivaluri, locașuri de cult, organizații non-guvernamentale, parcuri etc.

● Infracționalitatea în municipiul Fălticeni a înregistrat o rată de 3099 infracțiuni cercetate de poliție la 100.000 locuitori în anul 2011, valoare inferioară mediului urban al județului Suceava (3319 infracțiuni la 100.000 locuitori). În schimb, rata criminalității la nivel municipal (885 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în anul 2011) este superioară valorii înregistrate la nivelul mediului urban județean (616 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori). Atât infracționalitatea, cât și criminalitatea, au tendință de creștere.

Capitolul 3

CALITATEA VIEȚII PERCEPUTE – ANALIZĂ PE BAZA ANCHETEI SOCIALE ÎN MUNICIPIUL FĂLTICENI

3.1 Metodologia și organizarea anchetei

Prin elaborarea chestionarului denumit „Calitatea vieții în municipiul Fălticeni” am urmărit identificarea și analizarea principalelor probleme în ceea ce privește condițiile de viață ale locuitorilor municipiului. Ancheta asupra calității vieții în municipiul Fălticeni are ca obiectiv principal formarea unei imagini reale cu privire la percepțiile locuitorilor asupra calității condițiilor mediului de viață natural și socio-economic. În acest scop, am realizat un sondaj de opinie, pe un eșantion de 60 de respondenți din zone/cartiere diferite ale orașului.

Formularul interviului este prezentat în Anexa 2 și include un chestionar cu privire la condițiile cadrului de viață (identificarea și evaluarea principalelor probleme în ceea ce privește calitatea mediului natural, a infrastructurii de locuit și echipării tehnico-edilitare), mediul social (evaluarea accesibilității la servicii urbane, calitatea infrastructurii și serviciilor de sănătate, învățământ, asistență socială, activități culturale etc.), viața personală (aprecierea diverselor aspecte legate de familie, locuință, viață profesională, timp liber, stare de sănătate, venituri), precum și datele de identificare (caracteristici sociale și economice ale respondentului).

Pentru a accentua componenta geografică a calității vieții, a fost necesară o analiză a inegalităților indicatorilor sociali în funcție de amenajarea teritorială a municipiului Fălticeni. Trăsăturile acestor inegalități, redate prin distanțe sociale și accesibilitate diferită, condiționează gradul de satisfacție și calitatea vieții. Ca atare, prin identificarea diferențelor dintre zona centrală și zona periferică a municipiului, am urmărit o analiză geografică pertinentă a municipiului.

3.2 Rezultatele anchetei

3.2.1 Evaluarea condițiilor cadrului de viață

Analizând după criteriul zone de interes, respectiv zone în care apar cele mai multe probleme din punct de vedere al calității mediului ambiant și a serviciilor publice, precum și al accesului populației la acestea, se constată că problemele și nevoile respondentului sunt recunoscute diferențiat în funcție de zona de reședință a acestuia, identificându-se, astfel, două zone distincte: o zonă urbană și o zonă periferică a municipiului.

Zona urbană a municipiului Fălticeni este amplasată în partea central-vestică a acestuia, unde se regăsește 65% din populația chestionată (39 de respondenți) și cuprinde locuințe situate în zone compacte de case individuale și blocuri, delimitate de bulevardele Revoluției, 2 Grăniceri, Republicii și străzile 13 Decembrie, Maior Ioan și 23 August. În sectorul periferic al municipiului locuiesc 35% din respondenți (un număr de 21 locuitori), acesta fiind alcătuit din zona industrială, situată în partea estică (suburbia Șoldănești) și cartierele Buciumeni (partea vestică), Grădini (fosta așezare Tâmpești, în partea de sud-vest, pe malul drept al Pârâului Buciumeni) și Oprișeni (partea de nord-vest). Menționez că în alcătuirea studiului am luat în considerare și zona Nada Florilor (partea de nord-est, pe malul iazului Șomuz I), datorită importanței și a potențialului cadrului natural. În schimb, am renunțat la includerea în cercetare a suburbiei Țarna Mare, motivația fiind lipsa respondenților locuitori ai zonei respective (Fig.3.1).

În timp ce în zona urbană principalele probleme identificate de locuitori sunt legate de distribuția spațiilor verzi, calitatea aerului și trafic, în zona periferică starea de nemulțumire a locuitorilor este cauzată în principal de amenajarea necorespunzătoare a spațiilor verzi, depozitarea necontrolată a deșeurilor și accesul la infrastructura de utilități.

Fig. 3.1 Hartă topografică a zonei municipiului Fălticeni

(preluare după harta topografică Fălticeni-Dolhasca 1:50.000, obținută prin decupare)

Sursa: www.trainz.uv.ro

Zona urbană a municipiului se confruntă cu numeroase probleme în ceea ce privește condițiile comunitare asigurate de calitatea mediului natural, a infrastructurii și a serviciilor publice, conform evaluărilor populației din aria analizată. Potrivit acestora, cele mai satisfăcătoare aspecte sunt estetica zonei (85%), curățenia străzilor (68,3%) și starea acestora și a trotuarelor (66,6%). Cea mai mare nemulțumire a locuitorilor din această zonă este distribuția spațiilor verzi (80%), acestea fiind insuficiente și inechitabil distribuite pe cartiere. De asemenea, gradul de amenajare a acestora produce un nivel destul de ridicat de insatisfacție (55%). Calitatea aerului din zona urbană este nesatisfăcătoare pentru 79% din locuitorii zonei urbane, astfel că traficul intens de aici reprezintă principala sursă de poluare a aerului și un factor de stres pentru 71,6% din respondenți, care se confruntă, de asemenea cu lipsa parcărilor suficiente în raport cu numărul de mașini. Nemulțumiți sunt în special locuitorii zonelor de pe străzile principale 2 Grăniceri, 13 Decembrie și Sucevei, care se confruntă cu poluare chimică, fonică și existența trepidațiilor (Fig. 3.2).

Fig. 3.2 Evaluarea condițiilor cadrului de viață – zona urbană a municipiului Fălticeni

Cele mai problematice aspecte de la nivelul zonei urbane, potrivit locuitorilor acesteia sunt considerate a fi: insuficiența spațiilor verzi (87%), lipsa unui număr suficient de parcări (74%) și poluarea fonică (62,4%). De asemenea, 56% dintre aceștia au menționat printre cele mai importante probleme și proasta calitate a rețelei de alimentare cu apă, locuitorii din zonă confruntându-se cu dese defecțiuni datorită gradului avansat de uzură al conductelor de distribuție.

În zona periferică au fost identificate numeroase probleme de mediu privind poluarea apelor curgătoare și depozitarea necontrolată a deșeurilor, precum și lipsa accesului a unor locuitori ai acestor zone la servicii publice esențiale desfășurării în bune condiții a unui trai decent, precum rețeaua de furnizare a apei potabile și de canalizare sau sistemul de colectare selectivă a deșeurilor.

În urma sondajului de opinie, respondenții care locuiesc în zonele periferice ale municipiului Fălticeni și-au exprimat satisfacția/insatisfacția față de calitatea mediului fizic, a infrastructurii și a serviciilor publice din cadrul zonei de referință, astfel:

● Printre aspectele satisfăcătoare enumerate de chestionați se numără calitatea aerului (aspect identificat de 85,7% din locuitorii zonelor periferice), liniștea (71,4%), inexistența traficului și suficiența parcărilor (66,6%);

● Printre cele mai nesatisfăcătoare aspecte sunt considerate a fi amenajarea spațiilor verzi (76,2%), infrastructura de utilități (61,9%) și aspectul estetic al zonei (57,1%),

acesta din urmă fiind evaluat astfel de majoritatea respondenților care locuiesc în zona industrială (strada Armatei, Șoldănești).

Identificarea principalelor probleme care afectează calitatea vieții locuitorilor la nivelul zonei periferice a municipiului sunt surprinse în fig. 3.3 și relevă următoarele aspecte:

● depozitarea necontrolată a deșeurilor reprezintă principala problemă în zona periferică a municipiului și este identificată printre cele mai importante trei de 76,2% din respondenți;

● nivelul scăzut de educație ecologică și amenajarea necorespunzătoare a zonelor de agrement „Nada Florilor” și „Dumbrava Minunată” afectează într-o măsură foarte mare pe 61,9%, respectiv, pe 52,4% din cei chestionați.

Fig. 3.3 Identificarea problemelor – zona periferică a municipiului Fălticeni

Identificarea principalelor probleme, atât în zona urbană, cât și în cea periferică a municipiului Fălticeni impun întreprinderea unor măsuri în vederea reducerii sau a eliminării aspectelor negative semnalate de respondenți. Printre măsurile prioritare se numără refacerea și extinderea infrastructurii de utilități, aceasta reprezentând o prioritate pentru 66,7% din populația chestionată care locuiește în cartierele periferice ale municipiului (14 respondenți au considerat această măsură ca fiind printre primele trei în funcție de prioritate, primind un scor mediu de 8,38, de la 1 reprezentând prioritatea minimă, la 10, prioritatea maximă). Refacerea

infrastructurii de apă reprezintă, de asemenea, o prioritate și pentru populația din zona urbană, care se confruntă cu dese defecțiuni datorate vechimii rețelei de distribuție a apei.

Amenajarea necorespunzătoare a zonelor de agrement „Nada Florilor” și „Dumbrava Minunată” reprezintă o problemă care afectează atât locuitorii din partea nord-estică a orașului Fălticeni și din cartierul Buciumeni, cât și restul populației din municipiu. Astfel, 88,3% din totalul respondenților au considerat că este prioritară asigurarea conservării pădurilor și a zonelor de agrement, în special, datorită frecventării aceste locuri de către locuitorii municipiului pentru spațiile verzi, calitatea aerului și liniștea zonelor. Printre măsurile importante, cu efecte pozitive pentru mediul fizic, respectiv pentru creșterea calității vieții se numără și asigurarea extinderii parcurilor și a spațiilor verzi (măsură considerată prioritară în special pentru 71,8% din respondenții chestionarului care locuiesc în zona urbană). Construirea centurii pentru trafic greu este o prioritate pentru 56,7% din cei chestionați, datorită blocajelor de circulație produse în zona centrală și a poluării aerului și a celei fonice (Tabel 3.1).

Tabel 3.1 Evaluarea măsurilor prioritare în vederea îmbunătățirii calității mediului fizic în municipiul Fălticeni

Sursa: Studiu pe baza chestionarului din Anexa 2

3.2.2 Percepția asupra mediului social

Calitatea locuirii este influențată de accesul la diferite servicii și echipamente urbane, precum locuri de muncă, comerț, învățământ, centre medicale, spații de joacă pentru copii, parcuri, infrastructură sportivă și de recreere, cadre de poliție. Având în vedere faptul că majoritatea instituțiilor publice și a zonelor comerciale (cu excepția supermarket-urilor Kaufland și Lidl, care sunt situate în zone periferice ale municipiului) se regăsesc în zona urbană a municipiului, gradul de accesibilitate al populației la serviciile acestora este diferit în funcție de zona de reședință. Pentru o viziune mai clară asupra repartiției instituțiilor și dotărilor din municipiul Fălticeni, este reprezentativă următoarea hartă (Fig. 3.4):

Fig. 3.4 Repartiția instituțiilor publice și a dotărilor urbane în municipiul Fălticeni

(Sursa: sitemap.3x.ro)

În urma chestionării celor 60 de respondenți, se diferențiază câteva aspecte ale accesibilității/distanței la servicii și dotări urbane, în funcție de zona de reședință, astfel:

● În zona urbană, distanța față de instituții de învățământ și spații de joacă pentru copii a fost evaluată, pe o scală de la 1 la 5, ca fiind cea mai accesibilă (scoruri de 4, respectiv 3,95). Printre aspectele problematice s-au identificat ca fiind spațiile verzi/parcuri/zone de agrement (scor de doar 2,64) și infrastructura sportivă – terenuri de sport, stadioane, piscine acoperite (scor 3.15);

● În zonele periferice, problema accesibilității la servicii și dotări urbane afectează cea mai mare parte a locuitorilor, cel mai ridicat scor fiind evaluat cu doar 2,71 puncte (accesul la spații verzi/parcuri/zone de agrement). Accesul la locuri de muncă și distanța față de acestea reprezintă o problemă pentru respondenții care locuiesc în aceste zone, înregistrând un scor minim, de doar 1,66. De asemenea, distanța față de spital/centre de sistență sanitară a fost evaluată cu un scor destul de scăzut (Fig. 3.5).

Fig. 3.5 Evaluarea accesului la dotări și servicii urbane în municipiul Fălticeni

În ceea ce privește calitatea mediului social la nivelul municipiului Fălticeni, acesta a fost evaluat, pe o scală de la 1 (nivel foarte slab) la 10 (nivel foarte bun), cu un scor mediu total de 7,27. Acesta a fost calculat ca o medie a scorurilor obținute în urma evaluării unor indicatori ai sănătății, educației, culturii, timpului liber și securității. Calitatea acestor indicatori a fost evaluată foarte diferit, ca urmare a așteptărilor și experienței variate ale fiecărui

respondent în parte. Cele mai bune rezultate au fost obținute de indicatorii învățământului (infrastructura, dotarea specifică și calitatea actului de învățământ), evaluate peste nivelul 8 de calitate. În schimb, cele mai mari nemulțumiri ale respondenților în ceea ce privește calitatea mediului social sunt legate de calitatea actului medical, infrastructura și serviciile de îngrijire a sănătății, acestea fiind evaluate cu un scor minim de 5,27, respectiv 5,7 (Tabel 3.2).

Tabel 3.2 Evaluarea calității mediului social în municipiul Fălticeni

Chestionați cu privire la posibilitatea ameliorării mediului social în municipiul Fălticeni, majoritatea respondenților (66,7%) au considerat că sprijinul oferit în vederea angajării este o prioritate, măsură evaluată, pe o scală de 1 (cea mai puțin importantă) la 10 (cea mai importantă), cu un scor maxim de 7,63. De asemenea, asigurarea unor condiții de petrecere a timpului liber reprezintă o prioritate pentru 63,3% din respondenți, măsură evaluată de aceștia ca fiind printre primele trei cele mai importante, iar susținerea și dezvoltarea afacerilor poate îmbunătăți situația în municipiu (măsură prioritară pentru 23,3% din cei chestionați). Evaluarea acestor măsuri ca fiind prioritare relevă nevoia respondenților de siguranță a unui loc de muncă și de destindere prin intermediul unor zone de agrement sau dotări necesare petrecerii timpului liber (Tabel 3.3).

Tabel 3.3 Evaluarea măsurilor prioritare în vederea ameliorării mediului social în municipiul Fălticeni

3.2.3 Aprecierea vieții personale

Situația celor 60 de respondenți a fost evaluată prin intermediul interogării acestora cu privire la diferite aspecte ale vieții personale, precum aprecierea importanței acestora, a gradului de mulțumire față de aspectele abordate, evaluarea subiectivă a unor indicatori ce definesc modul de viață și nivelul de trai, dar și identificarea principalelor temeri ale acestora.

Printre aspectele cele mai importante, care sunt prioritare în viața personală, au fost evaluate, pe o scală de la 1 (cea mai puțin importantă) la 5 (cea mai importantă), sănătatea, evaluată cu scorul maxim de 4,87, familia și petrecerea timpului liber (scor 4,03). Aspectele legate de poziție socială și bunuri materiale sunt evaluate ca fiind de importanță minimă. În ceea ce privește gradul de satisfacție al acestor aspecte, familia reprezintă cea mai mare mulțumire pentru majoritatea respondenților, evaluată cu scorul maxim 5 (foarte mulțumit) de către 58,3% din totalul celor intervievați (scor mediu de 4,53). De asemenea, locuința și sănătatea reprezintă aspecte sătisfăcătoare, evaluate cu scoruri 3,75, respectiv 3,72, iar poziția socială (scor 4,48) determină o stare de mulțumire tocmai datorită faptului că majoritatea respondenților nu acordă suficientă importanță acestui domeniu. În schimb, banii și cariera/profesia reprezintă o sursă de nemulțumire pentru majoritatea respondenților, evaluate cu scoruri minime de 1,75, respectiv 2,67 (Fig. 3.6).

Fig. 3.6 Evaluarea aspectelor vieții personale în municipiul Fălticeni

Evaluarea aspectelor legate de situația locuirii, timpul petrecut la locul de muncă, timpul disponibil pentru petrecerea timpului liber și modul de petrecere al acestuia, starea de sănătate și nivelul veniturilor se prezintă astfel:

● chestionați cu privire la forma de proprietate a locuinței, 43,3% din respondenți au răspuns că locuiesc în proprietatea părinților, iar 41,7% dețin locuința, fiind proprietate personală. În cazul a 13,3% din cei chestionați, locuința este închiriată, iar 1,7% au menționat altă situație;

● 73,3% dintre subiecți își evaluează gradul de confort la locuinței ca fiind de nivel mediu, 16,7% îl consideră maxim, iar gradul de confort minim este apreciat de 10% persoane;

● ținând cont de statutul ocupațional al celor chestionați (51,7% sunt angajați și 5% patroni), la întrebarea ,,Câte ore petreceți la locul de muncă într-o ziˮ au răspuns un număr de 34 persoane, astfel: 35,3% își petrec între 8 și 10 ore la locul de muncă, iar alți 29,4% își petrec între 6 și 8 ore. Mai mult timp liber au cei 20,6% din subiecți care își petrec maxim 6 ore la locul de muncă, spre deosebire de cei care muncesc minim 10 ore (14,7%);

● timpul liber disponibil, în medie, într-o zi este de minim 4 ore pentru 60% din totalul respondenților. Restul celor chestionați au la dispoziție între 2 și 4 ore pentru petrecerea timpului liber (21,7%), iar 18,3% dispun doar de 2 ore, chiar mai puțin;

● 75% din subiecți își petrec sfârșitul de săptămână acasă/în oraș, alături de familie/prieteni, 18,3% merg în excursii în afara localității, iar 6,7% desfășoară alte activități. În ceea ce privește

petrecerea vacanțelor/concediilor, 70% dintre aceștia se deplasează în excursii în afara localității/în țară, 20% își permit excursii în străinătate, iar 10% rămân acasă cu familia/prietenii;

● o proporție de 61,7% din totalul de respondenți își apreciază starea de sănătate ca fiind bună, 28,3% ca fiind satisfăcătoare, în timp ce 10% dintre aceștia o consideră ca fiind nesatisfăcătoare;

● 40% din cei chestionați apreciază că veniturile ajung numai pentru strictul necesar, iar 35% că veniturile sunt inferioare strictului necesar. Cei care apreciază veniturile ca fiind suficiente pentru un trai acceptabil reprezintă 20% din total, veniturile definite ca ,,satisfăcătoareˮ fiind evaluate de doar 5% din respondenți;

● în funcție de clasa venitului mediu lunar pe membru de familie, 41,7% din subiecți se încadrează în categoria de 800-1500 lei/persoană, 26,7% câștigă pe membru de familie între 1500-3000 lei/persoană, iar 20% au venituri sub 800 lei/persoană, restul de 11,6% dispunând de venituri de peste 3000 lei/persoană.

În ceea ce privește gradul de influență al crizei economice asupra aspectelor din viața celor interogați, diminuarea nivelului de trai reprezintă efectul cel mai puternic influențat, urmat de scăderea veniturilor. În ierarhizarea celor mai importante consecințe asupra vieții personale, efectul instabilității familiei a fost evaluat ca fiind cel mai slab influențat (Fig. 3.7).

Fig. 3.7 Evaluarea influenței crizei economice asupra vieții personale

Satisfacția față de viață este evaluată astfel: 70% dintre persoanele investigate au declarat că sunt mulțumite sau foarte mulțumite față de viața pe care o duc, dintre care doar 13,5% foarte mulțumite. Nemulțumirea sau indiferența față de viața personală a fost evaluată de 30% dintre respondenți, 83,3% dintre aceștia fiind nemulțumiți, 11,1% foarte nemulțumiți și 5,6% indiferenți.

3.2.4 Date de identificare

Situația socială și particularitățile de identificare ale respondenților se prezintă astfel:

● 48,3% din subiecți se încadrează în categoria de vârstă între 18-29 ani, 38,3% au între 30-49 ani, iar 13,4% au vârsta peste 50 de ani;

● în structura pe sexe predomină persoanele de sex feminin (65%);

● nivelul de instruire al celor chestionați relevă o pondere predominantă a celor cu studii superioare 46,7%, urmată de cei cu studii medii (40%), cei cu studii postuniversitare reprezentând 13,3%;

● în structura după starea civilă predomină numărul de respondenți necăsătoriți (63,3%), restul fiind căsătoriți (28,3%) și în concubinaj (8,4%);

● 51,7% din persoanele anchetate au statutul ocupațional de angajat, urmate de: pensionari (13,3%), studenți (11,7%), șomeri (10%), casnice (6,7%), patroni (5%) și cele care au alt statut (1,6%).

Structura după categoria socio-profesională se caracterizează printr-o repartizare echilibrată a respondenților care sunt economiști (21,7%), ingineri (12%) și cei care au altă profesie (20%). Restul din cei chestionați sunt comercianți (13,3%), funcționari publici (11,7%), muncitori (8,3%) și șoferi (5%). Un număr important al celor chestionați au ca domeniu de activitate construcțiile, urmate de comerț, educație, administrație publică și alte sfere de activitate (Fig.3.8).

Fig. 3.8 Structura persoanelor chestionate după sfera de activitate

3.3 Concluzii

Evaluarea calității vieții percepute a populației prin intermediul chestionarului aplicat în municipiul Fălticeni are ca rezultat următoarele:

● Condițiile cadrului de viață din municipiul Fălticeni sunt evaluate diferit în zona urbană și cea periferică a acestuia. În timp ce respondenții din zona urbană sunt nemulțumiți de distribuția spațiilor verzi și calitatea aerului, mediul fizic din zona periferică se confruntă cu probleme legate de depozitarea necontrolată a deșeurilor.

● Accesibilitatea/distanța față de servicii și dotări urbane din sfera mediului social reprezintă o problemă pentru respondenții din zonele periferice a municipiului Fălticeni, care se confruntă cu distanța mare față de locurile de muncă și unitățile medicale.

● Calitatea mediului social la nivelul municipiului Fălticeni a fost evaluat la nivelul 7,27, pe o scală de la 1 (nivel foarte slab) la 10 (nivel foarte bun). Indicatorii infrastructurii de învățământ și ai dotării specifice au fost apreciați la un nivel bun de calitate (8,77), în timp ce calitatea actului medical a fost evaluat cu scorul cel mai scăzut (5,27).

● Ameliorarea mediului social în municipiul Fălticeni este posibilă prin sprijinul oferit în vederea angajării, măsură evaluată de 66,7% din totalul persoanelor anchetate ca fiind prioritară.

● Sănătatea și familia sunt domenii importante în viața personală a respondenților și determină un nivel înalt de satisfacție. Aspectele legate de poziție socială și bunuri materiale nu prezintă importanță pentru majoritatea respondenților, în timp ce banii și cariera/profesia reprezintă sursele principale de nemulțumire.

● O mare parte a celor intervievați locuiesc în proprietatea părinților și își evaluează locuința ca având un nivel mediu de confort. Starea de sănătate este evaluată ca fiind bună de 61,7% dintre aceștia, iar 40% au venituri suficiente doar pentru strictul necesar.

● Principalele efecte ale crizei economice asupra vieții personale au fost evaluate de către respondenți ca fiind, în principal, diminuarea nivelului de trai și scăderea veniturilor.

● Persoanele intervievate sunt, în general, mulțumite și foarte mulțumite față de viața lor, în timp ce 28,3% sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți, iar o pondere de 1,7% sunt indiferenți.

● În mare parte, participanții la anchetă au vîrsta până în 30 de ani, de gen feminin, necăsătoriți, cu studii superioare, având statutul ocupațional de ,,angajatˮ și sfera de activitate în domeniul construcțiilor, comerț și educație.

CONCLUZII

Lucrarea cu tema ,,Studiu asupra calității vieții în municipiul Fălticeniˮ, prin modul de abordare, aduce în actualitate vasta problematică socială a municipiului Fălticeni și a fost structurată în trei capitole, pe parcursul cărora se evidențiază următoarele aspecte:

● ,,Calitatea viețiiˮ, concept apărut în secolul al XX-lea în S.U.A., ca urmare a necesității rezolvării problemelor ecologice și a abordării diferite de evaluare a necesităților oamenilor, reprezintă o temă de actualitate, tocmai datorită complexității și caracterului interdisciplinar al conceptului, diferențiindu-se o dimensiune obiectivă, pe de o parte, prin care sunt descrise concret condițiile de viață ale populației și fenomenele demografice și sociale, și una subiectivă, pe de altă parte, prin care sunt evaluate aprecierile acestora cu privire la aspectele din viața lor.

● Potențialul fizico-geografic al așezării (situarea într-o zonă deluroasă, cu aspect de platou fragmentat al reliefului, cu temperaturi medii anuale de 7-8°C, amplitudini termice reduse, de 22°C și precipitații medii de 621 mm/an; amplasarea municipiului în bazinul hidrografic al văii Moldovei) a constituit suport atât pentru dezvoltarea teritorială a municipiului, cât și pentru evoluția indicatorilor demografici și sociali.

● În prezent, mediul fizic al municipiului Fălticeni este afectat de: traficul intens, în special în zona urbană, cu impact negativ asupra calității aerului și a mediului construit (existența trepidațiilor în zonele situate de-a lungul drumului european E85, datorită traficului greu de tranzit); vechimea infrastructurii de utilități și accesul scăzut la aceasta în unele cartiere periferice; insuficiența spațiilor verzi (suprafața acestora este de 11,1 m2/locuitor, valoare inferioară necesarului corespunzător standardului U.E. de 17 m2/locuitor); aspectul inestetic al unor clădiri și locuințe; producerea alunecărilor de teren, în special în partea de nord a municipiului etc.

● Indicatorii ce caracterizează mediul social în municipiul Fălticeni se definesc prin bilanț natural negativ, de -1,9‰ în 2010 (determinat de valoarea inferioară a natalității, cu o rată de 8,9‰, față de rata mortalității, de 10,8‰), fertilitate scăzută, de 28,1‰ (valoare inferioară mediei județene de 45‰), ocuparea scăzută a populației (din totalul resurselor de muncă ale municipiului în anul 2010, populația ocupată reprezintă doar 31,8%, valoare inferioară ratei de ocupare la nivel județean, de 53,8%), rata ridicată a șomajului, de 6,4% în 2011 (valoare superioară față de rata șomajului la nivel județean, de 4,6%), numărul scăzut de medici în raport cu populația, cu un indice de aglomerare de 690,9 persoane/medic în anul 2011

(valoare superioară mediului urban al județului Suceava, cu un indice de 426,3 persoane/medic), numărul scăzut a cadrelor didactice, cu 18,8 elevi/cadru didactic în anul școlar 2010/2011 (valoare superioară celei înregistrate în mediul urban județean, de 11 elevi/cadru didactic), infracționalitate scăzută, de 3099 infracțiuni cercetate de poliție la 100.000 locuitori în anul 2011 (valoare inferioară ratei din mediul urban al județului Suceava, de 3319 infracțiuni la 100.000 locuitori).

● Tendința de scădere în ultimii ani a natalității și fertilității, a populației ocupate în raport cu resursele de muncă disponibile, a numărului de medici, a populației școlare și a cadrelor didactice, odată cu creșterea migrației externe, în special a tinerilor, a numărului de șomeri, a numărului de pensionari, a infracționalității și criminalității reprezintă surse de amenințare asupra mediului social din municipiu.

● Evaluarea subiectivă a condițiilor de viață relevă o diferențiere pe zone, respectiv pe cartiere, a problemelor identificate, astfel că persoanele intervievate sunt nemulțumite, în special, de distribuția (zona urbană) și amenajarea spațiilor verzi (zona periferică – zona ,,Nada Florilorˮ), de calitatea aerului (zona urbană), de infrastructura de utilități (zona periferică), de aspectul estetic al zonei (zona industrială a municipiului, cartier Șoldănești). În ceea ce privește calitatea indicatorilor sociali, respondenții au evaluat învățământul la un nivel înalt de calitate, în timp ce infrastructura de sănătate și calitatea actului medical au fost evaluate ca fiind aspecte slabe calitativ. La nivel personal, aspectele evaluate ca fiind prioritare și produc un nivel înalt de satisfacție sunt familia și sănătatea.

Deși municipiul Fălticeni este foarte vulnerabil din punct de vedere economic, social și ecologic, acesta dispune de câteva avantaje: un mediu favorabil, accesibil, cu o bogată biodiversitate în zona iazurilor, întinsele suprafețe de livezi din apropiere, existența drumului european ce asigură legătura cu nordul și sudul Europei, nivelul mediu și superior al calificării forței de muncă, dezvoltarea serviciilor de asistență socială și comunicații, potențialul cultural al municipiului, susținut de diversitatea instituțiilor culturale, a monumentelor istorice, a locurilor și caselor memoriale și de existența manifestărilor tradiționale, precum și optimismul populației, care pot asigura dezvoltarea unui număr mare de activități productive.

În acest sens, strategia de dezvoltare a municipiului Fălticeni, prin realizarea și menținerea unui mediu fizic și social permanent, adecvat și diversificat, care să asigure creșterea calității vieții locuitorilor, trebuie să se bazeze pe protecția resurselor cadrului natural, pe dezvoltarea infrastructurii de mediu, de afaceri, de sănătate, educaționale și a facilităților de petrecere a timpului liber, precum și pe valorificarea potențialului turistic al zonei.

BIBLIOGRAFIE

Anghelache, C. (2004) – Statistică teoretică și aplicată. Teorie și aplicații, Editura Economică, București

Audrey Clark, N. (1992) – Dictionary of Geography, Human & Physical Geography Terms Explained, Longman London, pg. 505

Chiriac, D. (2009) – Spațiile verzi – o problemă a urbanizării actuale, Revista Calitatea Vieții, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București

Cottam, H. R. (1940) – Level of Living, Social Participation and Social Adjustement, A Study of the Standards of Living of 299 Ohio Farm Families, Ohio, Wisconsin

Dalkey, (1972) – Studies in the Quality of Life, D.C. Heath & Co., Lexington

Harland, D. (1972) – Social Indicators and the Measurement of Quality of Life, Département d’Expansion Régionale, Ottawa

Iacobescu, M.; Iosep, I. (1978) – Fălticeni – mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București

Iosep, I. (1972) – Câteva considerații geografice privind populația și așezările omenești din județul Suceava, în „Comunicări și referate de geografie”, Suceava

Jarochowoska, M. (1975) – Quality of Life: a New Subject of Geography, Montreal, „Revue de Géographie de Montreal”, vol. 29, nr. 3, pg. 263-267.

Kirkpatrick, E. L. (1943) – Farm Income and Farm Life, University of Chicago Press, Chicago

Lucuț, Grigore; Rădulescu, Sorin M. (2000) – Calitatea vieții și indicatorii sociali, Teorie, metodă, cercetare, Editura Lumina Lex, Iași

Lupchian, M – Disparități ale comportamenetului demografic în județul Suceava, in The Annals of the „Stephen the Great University” of Suceava, no.13, 2004

Mărginean, I. (2010) – Calitatea vieții în România, Editura Expert, București

Nae, Mirela (2006) – Geografia calității vieții urbane, Metode de analiză, Editura Universitară, București

Vert, Constantin (2001) – Geografia populației, Teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara

Zamfir, C. (1984) – Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Politică, București, 1984, pg. 28

*** Recensământul populației și locuințelor din 7 ianuarie 1992, Direcția Județeană de Statistică Suceava

*** Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002, Direcția Județeană de Statistică Suceava

*** (2004) – Agenda Locală 21 – Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiului Fălticeni

*** (2009) – Condițiile de viață ale populației din România, Institutul Național de Statistică

*** (2011) – Anuarul Statistic al Județului Suceava pentru anul 2010, Direcția Județeană de Statistică Suceava

*** (2011) – Planul local de acțiune pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială în județul Suceava

*** (2011) – Raport de mediu pentru planul urbanistic general al municipiului Fălticeni, județul Suceava

Alte resurse on-line

*** falticeni.wordpress.com

*** sitemap.3x.ro

*** www.cronicadefălticeni.com

*** www.fălticeni.ro

*** www.iccv.ro

*** www.insse.ro

*** www.revistacalitateavieții.ro

*** www.spital-fălticeni.ro – Centralizatorul morbidității în ambulatoriu, urban 2011

*** www.suceava.insse.ro

*** www.trainz.uv.ro

ANEXE

Anexa 1

Tabel A.1.1 Evoluția natalității și a fertilității la nivel municipal, județean și național în perioada 1992-2010

Note: * Populația feminină în limita de vârstă 15-49 ani

** Născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)

Surse: P.U.G. Fălticeni, DJS Suceava, INSSE

Tabel A.1.2 Dinamica nupțialității* și a divorțialității** la nivel municipal, județean și național în perioada 1992-2010

Note: * Căsătorii la 1000 locuitori

** Divorțuri la 1000 locuitori

Sursa: INSSE,baza TEMPO – Online

Tabel A.1.3 Rata nupțialității pe grupe de vârstă* și pe sexe în municipiul Fălticeni – anii 2002 și 2010

Note: * Căsătorii la 1000 locuitori de vârstă specifică (calculat în baza datelor obținute de la INSSE,

baza TEMPO – Online)

Tabel A.1.4 Structura populației municipiului Fălticeni pe grupe de vârstă și sexe în 2010

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava, fișa municipiului Fălticeni

Tabel A.1.5 Populația ocupată pe activități în municipiul Fălticeni în anii 2002 și 2011

Surse: Recensămintele populației și locuințelor în anii 2002 și 2011; DJS Suceava

Tabel A.1.6 Distribuția numărului de beneficiari de VMG (venit minim garantat)

Surse: Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Fălticeni, fișa municipiului Fălticeni

Tabel A.1.7 Copiii/tinerii din instituțiile de tip rezidențial în municipiul Fălticeni

Surse: Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială în Județul Suceava, D.G.A.S.P.C. Suceava, date la nivelul anului 2010

Tabel A.1.8 Rata mortalității pe cauze de deces* la nivel municipal, județean și național în anii 2002 și 2010

Notă: * Decedați la 100 000 locuitori (calculat în baza datelor obținute de la DJS Suceava și INS

Tabel A.1.9 Rata mortalității pe grupe de vârstă și pe sexe* în municipiul Fălticeni – anii 2002 și 2010

Notă: * Decedați la 1000 locuitori (calculat în baza datelor obținute de la DJS Suceava)

Anexa 2

Anchetă sociologică/Sondaj de opinie

„Calitatea vieții în municipiul Fălticeni”

Chestionar pentru studiul geografic al calității vieții, aplicat în municipiul Fălticeni

Formularul № _____ Data efectuării

_________________

Cercetarea este realizată de Ioana Pașcu, absolventă a Facultății de Istorie și Geografie, în vederea realizării lucrării de licență

Chestionarul este anonim

Mulțumesc anticipat!

I. Evaluarea condițiilor cadrului de viață

1.1 Identificați zona unde locuiți (zona urbană/periferică a municipiului Fălticeni) și evaluați, pe o scală de la 1 la 4, gradul de mulțumire cu privire la următoarele aspecte ale mediului fizic, precum și calitatea serviciilor publice din zona respectivă.

(1 – foarte nemulțumit, 2 – nemulțumit, 3 – mulțumit, 4 – foarte mulțumit)

1.2 Menționați strada/cartierul unde locuiți ………………………………………………..

1.3 Care sunt, după părerea dumneavoastră, cele mai importante probleme care afectează negativ mediul fizic al municipiului Fălticeni? Ordonați-le, de la 1 la 10, în funcție de măsura în care vă afectează calitatea vieții.

(1 – cea mai puțin importantă, …, 10 – cea mai importantă)

1.4 Ce măsuri considerați că sunt necesare în vederea soluționării problemelor de mediu și de infrastructură în municipiul Fălticeni? Ordonați-le, de la 1 la 10, în funcție de prioritate.

(1 – prioritate minimă; …; 10 – prioritate maximă)

II. Percepția asupra mediului social

2.1 Caracterizați, pe o scală de la 1 la 5, accesibilitatea serviciilor și a echipamentelor urbane în zona unde locuiți, pentru a avea o imagine asupra calității locuirii și a relațiilor de vecinătate în zona respectivă.

(1 – foarte scăzută, …, 5 – foarte ridicată)

2.2 Pentru fiecare din următoarele aspecte ale mediului social din municipiul Fălticeni, evaluați pe o scală de la 1 la 10 nivelul de calitate al acestora.

(1 – nivel foarte slab, …, 10 – nivel foarte bun)

2.3 Ierarhizați prioritățile cu privire la următoarele măsuri în vederea ameliorării mediului social din municipiul Fălticeni.

(1 – cea mai puțin importantă, …, 10 – cea mai importantă)

III. Aprecierea vieții personale

3.1 Evaluați, pe o scală de la 1 la 5, importanța următoarelor aspecte ale vieții personale, în funcție de prioritate, precum și gradul de satisfacție față de fiecare dintre aceste aspecte din viața dumneavoastră.

Importanță Satisfacție

(1 – foarte puțin important, …, 5 – foarte important) (1 – foarte nemulțumit, …, 5 – foarte mulțumit)

3.2 Evaluați condiția dumneavoastră cu privire la diferite aspecte ale vieții personale, precum și calitatea domeniilor identificate, completând următorul tabel.

IV. Date de identificare

4.1 Caracterizați situația dumneavoastră socială, bifând următoarele particularități de identificare.

4.2 Precizați categoria dumneavoastră socio-profesională.

4.3 Identificați sfera dumneavoastră de activitate.