Studiu Asupra Activitatii DE Creditare Creditul Ipotecar

CUPRINS

CAPITOLUL I – SISTEMUL BANCAR ROMANESC

1.1 – APARITIA SI EVOLUTIA BANCILOR……………………..pag 8

1.2 – EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC………..pag 18

1.3 – BANCILE COMERCIALE ………………………………..pag 20

1.4 – BANCA NATIONALA A ROMANIEI………………………..pag 25

CAPITOLUL II- RAIFFESEN BANK

2.1. – PRELUAREA BANCII AGRICOLE DE CATRE GRUPUL RAIFFEISEN…………………………………………………………………..pag 26

2.2 – GRUPUL RAIFFEISEN IN ROMANIA……………………..pag 40

2.3 – GRUPUL RZB SI RAIFFEISEN INTERNATIONAL…………pag 42

CAPITOLUL III – RAIFFEISEN BANK IN ROMANIA

3.1 – ADMINISTRATIA CENTRALA

3.1.1. – ORGANIGRAMA…………………………………………………pag 45

3.1.2. – STRUCTURI DE CONDUCERE……………………….……..pag 50

3.2 – PRODUSE SE SERVICII-RAIFFEISEN BANK………………….pag 60

3.3. – CREDITUL PENTRU CUMPARAREA DE LOCUINTE– NORMA SI PROCEDURA………………………………………………………………….pag 90

CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ – OBTINEREA UNUI CREDIT PENTRU CUMPARARE DE LOCUINTE………………………………………….pag 94

CONCLUZI…………………………………………………………………………………pag. 95

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………pag 96

CAPITOLUL I – SISTEMUL BANCAR ROMANESC

1.1 APARITIA SI EVOLUTIA BANCILOR

Activitatea bancară își are originile în Antichitate, perioadă în care bogățiile erau păstrate în temple, fapt ce aducea un anumit “profit” preoților, pe lângă recunoașterea templelor de către populație. În măsura în care bunurile păstrate erau perisabile, modalitatea de păstrare era împrumutul de consumație. Pentru deponenți se asigura plasarea bogăției într-un loc sigur, iar pentru preoți se realiza un profit. Dovada acestor practici este descoperirea de către arheologi în Mesopotamia a tabelelor de contabilitate datând din 3400-2500 î.H.

O altă practică des întâlnită în perioada antică era împrumutul cu dobândă, practică ce la început nu a putut fi controlată de autorități, deoarece nu existau reglementări în domeniu.

Împrumutul cu dobândă este reglementat mai târziu prin Codul lui Hammurabi care este recunoscut cu prima reglementare în domeniu. Printre altele, Codul prevede și contractele de împrumut pentru a căror recunoaștere era nevoie să fie vizate de funcționari regali; și contractul de comision, strămoșul contractului de cont curent de astăzi.

Apariția băncilor ca instituții a avut loc în Grecia și Roma antică în secolele VI-VII î.H. Acesta este rezultatul dezvoltării comerțului ca o consecință a emiterii monedei proprii de către fiecare oraș comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăți grecești au decis să constituie “bănci publice” care pe lângă rolul propriu.zis bancar, mai aveau și sarcina strângerii impozitelor și dreptul de a bate moneda. După modelul grecesc, în Roma antică apar “bancheri privați” și “bănci publice”.

În porturile grecești, “trapeziștii” devin bancheri veritabili în sensul actual altermenului; ei îndeplinesc majoritatea funcțiilor băncii moderne: depuneri credite, schimb, crearea altor mijloace de plată decât bancnota sau moneda.

În Egipt, unde statul era atotputernic, erau imitați “trapeziștii” greci prin înființarea “Băncii Regale” (Banca Regală din Alexandria) care deținea monopolul activităților respective.

La Roma, “argintarii” au înlesnit și diversificat schimburile comerciale, ajungând să asigure toate funcțiile clasice ale băncilor: depuneri, credite, gestiunea conturilor, serviciul cecurilor. Republica, apoi Imperiul Roman, creează asemenea bănci specializate, în primul rând, cu păstrarea impozitelor colectate de la contribuabili.

Deși adepții religiei creștine se ridicau împotriva ideii de dobândă, aceasta nu a împiedicat ca băncile să cunoască o prosperitate continuă în Bizanț unde, în secolul VII , Justinian codifică uzurile romane în domeniul bancar.

Societatea medievală a cunoscut schimbări profunde la sfârșitul secolul XI, ca urmare a cuceririi normande și a cruciadelor. Biserica creștină își reafirmă opoziția față de practicarea dobânzii în Conciliul de la Latran (1179) și în cel de la Viena (1311), dar interdicția este eludată cu ajutorul ideii de risc sau de prejudiciu: cel care acordă împrumutul își asumă un risc (damnum emergens) sau pierde un cștig posibil (lucrum cesans). Astfel se explică recunoașterea comerțului bancar în secolele XII-XIV în Europa Occidentală . In aparitia bancilor,literatura de specialitate,acorda un rol important zarafului,intermediar al circulatiei monetare.Pentru ca utilizarea banilor presupunea anumite riscuri,cum ar fi transportul banilor la locurile de utilizare si detinerea banilor care nu aducea profit.Aceste fapte au determinat pe detinatororii de caoital sa incredinteze acest depozit unui intermediar,in scopul pastrarii si al remunerarii sub forma de dobanda.

Secolele XIV-XVI, marcate de importante evenimente, au influențat și activitatea bancară prin reapariția băncilor publice în Spania și Italia, prin inițierea în Italia a rețelei “muntele de pietate”- asociație de persoane care se grupează sub egida municipalității pentru a împrumuta fără dobândă nevoiașilor.

Dezvoltarea economică din perioada secolelor XVI-XVIII va favoriza consolidarea pozițiilor dobândite la sfârșitul Evului Mediu. Europa de Nord își continuă tradiția sa de specializare, beneficiind și de poziția maritimă și de exodul protestanților după războaiele religioase.

Toate țările europene admit, cel puțin tacit, legitimitatea dobânzii și introduc banul-hârtie: Banca Veneției (1637) primește depozite pe termen, cu dobândă, iar certificatele de depozit eliberate constituie o formă primitivă de monedă de bancă; Banca din Amsterdam (1609) eliberează depunătorilor certificatele negociabile a căror valoare se exprimă într-o monedă de cont și care, la rândul ei, era cotată față de moneda oficială; Banca Angliei este fondată în 1694, ca societate pe acțiuni prin subscripție publică și întregul capital este imediat împrumutat statului. Ea are dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă. În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Anglia mai funcționează: băncile londoneze, băncile provinciale și băncile comerciale. Banca Statelor Unite a fost constituită printr-un act al Congresului din 1791 cu drept de a bate monedă și de a emite bilete.

În Franța, după eșecurile suferite de Colbert cu Casa de Împrumuturi (1674) și de John Law cu Banca Generală și Compania Occidentului, publicul nu mai acceptă ideea banilor de hârtie. În 1776 ministru finanțelor, Turgot, împreună cu Beaumarchais și cu doi bancheri constituie Casa de Scont care primește depozite, emite bilete și sconteazăefecte de comerț. În anul 1900, primul consul, generalul Bonaparte, fondează Banca Finanței.

În secolul al XX-lea, după exemplul Angliei, toate celelalte țări își fixează valoarea monedei în metal prețios (paritatea în aur a monedei naționale), prin determinarea greutății, titlul (denumirea) și valoarea monedelor metalice favorizând astfel, apariția a trei ipostaze ale monedei: moneda metalică, moneda fiduciară (bancnota) și moneda scriptică sau scripturală (efectele de comerț și conturile în bancă la vedere).

Tot în această perioadă apar “casele bancare”, numite “băncile private”, denumite în limba franceză “haute banque”. Acestea nu se ocupă nici de emisiuni monetare, nici cu colectarea unor depozite bancare, ci se angajează în calitate de consilieri, agenți sau mandatari. În Germania, Austria și Olanda sunt denumite “bănci private”, iar în Anglia “merchant banks”.

În secolul al XX-lea, băncile fiind rezervate claselor dominante, s-a evidențiat necesitatea de a se crea instituții: casele de economii, casele de economii pentru construcții, cooperativele de credit.

Începutul secolului al XX-lea (1919-1920) este marcat de economia socialistă, după prăbușirea imperiului țarist și Rusia, continuând cu coaliția ei și preluarea teoriilor și principiilor economiei socialiste după 1944 la mai toate țarile din estul Europei, Orient Îndepărtat, Caraibe și continuând în deceniul 9 al secolului al XX-lea.

Analiza comparatistă a dezvoltării bancilor în special în Țările Occidentale dezvoltate: Anglia, Statele Unite, Japonia, Franța, Canada, dar și țări socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria, România, China etc. conduc la două constatări esențiale: emisiunea monetară ia treptat forma unei monopol de stat și în schimb banca își asumă mai multe funcții, pe care fiecare țară le va organiza și dezvolta conform particularităților proprii, determinând sisteme și structuri bancare specifice.

La sfârșitul secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, băncile numite de “emisiune”, se înmulțesc în toate țările, conducând în cele din urmă la constituirea Băncilor Centrale. Fenomene economice sociale și politice va favoriza concentrarea băncilor de emisiune până când va rămâne doar una singură: Banca Centrală.

1.2 EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR ROMANESC

Și pe teritoriul românesc practica bancară își are originea tot în Antichitate, fapt afirmat prin descoperirea în zona fostelor mine de aur ale Daciei Traiane, la Alburnus Maior, între anii 1786-1855, a circa 50 de tăblițe cerate, din care 25 s-au păstrat și au fost publicate integral în anul 1873, la Berlin în opera Corpus Inscriptiorum Latinarum.

Cea de-a 13-a tăbliță cerată, reprodusă în pagina 951, în volumul al III-lea al lucrării lui Theodor Mommsen, conține contractul pentru constituirea unei societați bancare (Societas Dinastiarae) redactat la 28 martie 167, la Deusera, localitate situată în apropiere de Alburnus Maior.

Sintagma “societas dinastariae” este o combinație latino-greacă. Cuvântul grec “danistes” este echivalentul termenului latin “argentarius”. Așadar, este vorba de so societate de bancheri, care practică împrumuturi cu bobândă.

Aporturile asociaților la capitalul social constau în numerar. Deși aporturile erau inegale, contractul prevede că, atât câștigul, cât și eventuala pierdere se vor împărți egal între asociați. Profitul societății rezulta din dobânda percepută pentru sumele împrumutate: se practica o dobândă de 1 %. Clauzele principale se refereau la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar,si percepeau dobanzi.
In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut loc la la inceputul secolului al XIX lea. În Țările Române, prima instituție de tip bancar a apărut în primul deceniu al secolului al XIX-lea în București. Apar apoi în anul 1857, la Iași, Banca Națională a Moldovei, și, în 1866,Banca Națională în București. Prima tentativă de constituire a băncii naționale a parținut principelui Grigore Alexandru Ghica. Deși supravegheată de stat, după mai puțin de un an de la primele operațiuni, banca a dat faliment.

Cea de-a doua bancă fost autorizată să funcționeze ca filială a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol, fără nici un control sau participare al beneficii în favoarea guvernului. Inca din 1861 , a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion C. Bratianu , care , in discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie , a afirmat ca : " atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare crizele financiare . .
Cuvantarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Bratianu nu a ramas fara ecou. In februarie 1861 , Manolachi Costachi Epureanu , presedinte al Consiliului de Ministri si ministru de finante , a publicat in Monitorul Oficial , un proiect lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane sa fie subscris de stat , iar restul de 9 milioane de catre particulari . Proiectul nu a fost votat , deoarece , intre
In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut loc la la inceputul secolului al XIX lea. În Țările Române, prima instituție de tip bancar a apărut în primul deceniu al secolului al XIX-lea în București. Apar apoi în anul 1857, la Iași, Banca Națională a Moldovei, și, în 1866,Banca Națională în București. Prima tentativă de constituire a băncii naționale a parținut principelui Grigore Alexandru Ghica. Deși supravegheată de stat, după mai puțin de un an de la primele operațiuni, banca a dat faliment.

Cea de-a doua bancă fost autorizată să funcționeze ca filială a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol, fără nici un control sau participare al beneficii în favoarea guvernului. Inca din 1861 , a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion C. Bratianu , care , in discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie , a afirmat ca : " atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare crizele financiare . .
Cuvantarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Bratianu nu a ramas fara ecou. In februarie 1861 , Manolachi Costachi Epureanu , presedinte al Consiliului de Ministri si ministru de finante , a publicat in Monitorul Oficial , un proiect lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane sa fie subscris de stat , iar restul de 9 milioane de catre particulari . Proiectul nu a fost votat , deoarece , intre timp

Guvernul Manolachi Costachi a demisionat. .
In 1864 a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni . Aceasta institutie , a avut un rol foarte important pana la crearea Bancii Nationale a Romaniei in 1880 , intrucat a fost principala banca de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite. In perioada urmatoare , au aparut tot felul de proiecte si incercari, mai ales din cercuri straine,in vederea organizarii unei banci de scont si circulatie. Creditul Funciar si celelalte institutii financiare , create prin forte proprii , care prospereau , au intensificat discutiile si pregatirile pentru infiintarea unei banci de emisiune.
Infiintarea unei banci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie, determinata de interesele generale ale statului sub aspect financiar si valutar, a greutatilor politice anii 1876-1877.

La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu a depus in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare alta institutie. La 17 aprilie 1880 , proiectul , depus de ministrul de finante I .C . Bratianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Bancii Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880.Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca " cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne, metropola capitalismului-nostru-bancar".
Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si, in special, in fiecare capitala de judet Capitalul Bancii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei sa se depuna de stat si 20 milioane-lei de particulari. Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se cu elasticitatea la cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei tarii , ingrijindu-se de garantarea si existenta disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina , Banca Nationala a contribuit , efectiv, la depasirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a confruntat economia tarii in acea perioada.
Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea perioada , care , din punct de vedere organizatoric , a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei. Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou simodern.
Infiintarea B.N.R. a creat premisele pentru aparitia si altor banci si pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc. Banca Nationala a Romaniei s-a constituit ca importanta institutie destinata creditarii activitatii economice si comerciale , scontarii dar si operatiunilor cu alte instrumente financiare.Capitalul băncii a fost stabilit la 30 de milioane, din care 20 de milioane prin subscriție publică, iar 10 milioane, depuse de stat.

La fel ca și în zilele noastre, în primul deceniu de activitate bancară, banca centrală apela în fiecare an la credite externe, deși nu exista nici FMI, nici Banca Mondială. La începutul secolului al XX-lea, statul s-a confruntat cu pericolul incapacității de plată datorită crizei economice și a acumulării datoriei externe și a recurs la soluția privatizării băncilor, adică la vânzarea acțiunilor statului din capitalul Băncii Naționale. Banii încasați din privatizare s-au topit rapid astfel încât guvernatorul a cerut Băncii Naționale un nou împrumut.La 1 ianuarie 1901 , Banca Nationala devine institutie cu caracter privat,statul iesind din asociatie.

Anul 1907 s-a desfășurat sub puternica influență a două crize deosebite: criza monetară internațională pornită din Statele Unite ale Americii și criza agrară socială din țară, datorită răscoalelor țărănești.

În aceeași perioadă, numeroase bănci noi cu capital românesc își încep operațiunile în județe și în capitală. Dacă în anul 1900, existau 27 de bănci, în 1913, numărul băncilor a crescut la 197. Acest fenomen de nefirească proliferarre a condus Banca Mondială, în anul 1912, la concluzia că, în viitor, înmulțirea băncilor ar trebuii să se facă “numai după o cerere serioasă din care s-ar constata necesitatea reală a înființării unei noi bănci”. Pe de altă parte, “băncile ar trebui să acorde credite numai afacerilor serioase și sănătoase nu pentru a se întrebunța banii spre a produce dobânzi”.

La sfarsitul secolului al XIX-lea a inceput sa se faca simtita o puternica centralizare a capitalului bancar in Romania . In aceasta perioada , unele case bancare sau asociatii bancare , aparute anterior , dar care in contextul nou nu dispuneau de suficient capital financiar , si-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele.
In perioada primului razboi mondial s-a intensificat activitatea bancara in Romania ca rezultat al neutralitatii Romaniei . In aceasta perioada au aparut oportunitati noi de comert cu toate partile implicate in conflict . Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar.Anii care au urmat imediat razboiului au adus o incetinire dramatica activitatii economice,recesiunea cuprinzand intreaga Europa. Treptat , tarile din Europa au inceput sa-si refaca economia , fenomen resimtit si in Romania . Rezultatele s-au regasit si in sistemul bancar . Bancile au atras importante fonduri disponibile de pe piata si – prin intermediul creditelor acordate de Banca Nationala – au reusit sa ramburseze sumle in bani devalorizati.

In Transilvania,primele institutii de credit apar in deceniile patru si cinci ale secolului al 19-lea.Acestea functioneaza in Arad,Sibiu,Brasov,ca sucursale ale unor puternice banci din Viena si Budapesta.Sistemul bancar din Transilvania era subordonat sistemului bancar austro-ungar.

În luna octombrie 1916, Tezaurul Băncii Naționale se mută, împreună cu guvernul, la Iași. Consiliul de Miniștri hotărăște mutarea provizorie a sediului Băncii Naționale la Iași și acordă Consiliului general al B.N.R aprobarea pentru strămutarea tezaurului în orice altă parte când va crede necesar. Astfel, datorită războiului, tezaurul Băncii Naționale a României a ajuns la 21 decembrie 1916 la Moscova și depus la Kremlin.

În iulie-august 1917, cu autorizația guvernului, depozitul de valori și efecte a fost preddat, pe bază de protocol, aceluiaiși tezaur rus de la Kremlin.

La 3 decembrie 1919, prin asocierea unui număr de 17 mari bănci s-a marcat un progres important al activității bancare, prin eviatarea manipulării numeralului și reducerea costurilor serviciilor. Mai mult de jumătate din rulajul total L Casei de Compensațiuni era reprezentat de patru mari bănci: Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Român, Banca Comercială Română și Banca Românească.

În perioada 1925-1928, fondurile bănești marchează o tendință de creștere continuă ce duce implicit la creșterea dobânzilor. Consecința este scăderea solvabilității debitelor băncilor, marcată de creșterea numărului falimentelor.

Intervine Programul, elaborat de guvern, pentru stabilizarea monetară și dezvoltarea economică. Urmat în 1929 de adopatrea Legii stabilizării. Se încearcă și atragerea capitalului străin privat pentru investiții în România. Toate eforturile au fost zadarnice, România se confruntă în perioada 1929-1933 cu o putenică criză economică ce reprezintă un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar românesc. Efectele au fost resimțite de băncile populare, micile bănci comerciale, precum și marile bănci; printre care au falimentat și Banca Generală a Țării Românești, Banca Marmorosch, Blank & Co. Dupa primul razboi mondial , numarul bancilor din Romania a continuat sa creasca pana la criza economica din perioada 1929-1933 . Aceasta depresiune a determinat falimentul multor banci . Guvernul Romaniei din acea vreme , a trebuit sa intervina contracarand efectele crizei economice , bancare si monetare . Guvernul a adoptat politici de conducere si control in vederea acordarii ajutorului necesar revigorarii sistemului bancar. Politicile adoptate au contribuit la salvarea bancilor mai mari , dar , din cele 1204 banci existente in 1934 , circa 600 banci au fost lichidate sau au fuzionat. In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana. Aceste banci realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare .Pana in 1947 , sistemul bancar romanesc cunoscuse o dezvoltare remarcabila . Bancile detineau resurse importante si functionau conform standardelor internationale; personalul bancar era format de specialisti pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate , asa cum erau stabilite de Banca Nationala.

Consolidarea sistemului bancar și însănătoșire activității bancare s-a realizat prin Legea asanării datoriilor agricole și urbane din 1934; Legea pentru organizarea și reglementarea comerțului de bancă din același an; Legea pentru înlesnirea și refacerea creditului din anul 1935.

În tot timpul angajării României în război alături de Germania, Banca Națională a depus eforturi pentru a crea condițiile unei activități bancare sănătoase și pentru limitarea efectelor acaparării economiei românești de către concernele germane.

Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Națională a României a fost abilitată să asigure dirijarea și controlul tuturor băncilor, publice sau private.Dupa 1947 , sistemul bancar a fost restrans datorita trecerii la economia de comanda si intrarii Romaniei in zona de influenta sovietica (fostaU.R.S.S.).Pana la sfarsitul anului 1989 , sistemul bancar romanesc oferea un numar limitat de servicii si produse bancare. In anul 1989 in Romania existau 4 banci : Banca Nationala a Romaniei , Banca Romana de Comert Exterior , Banca de Investitii si Banca Agricola , la care se adauga si C.E.C-ului.

Prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.PR. nr. 197/1948 au fost dizolvate de plin, întreprinderile bancare și instituțiile de credit de orice fel, cu capital particular sau de stat. Au fost exceptate Bănca Națională a României, Casa de Economii și Cecuri Poștale, Casa de Depuneri și Consemnațiuni, precum și întreprinderile bancare și instituțiile de credit înființate printr-o convenție specială între Statul român și un stat străin.

Alături de Bănca Națională, activitatea bancară era realizată și de băncile specializate: Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară și Banca de Investiții, toate subordonate Consiliului de Miniștri.

Incepand cu anul 1946 si in perioada care a urmat pana in 1990,asistam la un proces de lichidare a sistemului bancar clasic,de transformari structurale sifunctionale,prin care se pun bazele unui sistem bancar etatist ce trebuia sa raspunda comandamentelor de tip socialist , super-centralizata.Nu se poate vorbi in aceasta perioada de un sistem bancar care sa poata promova o strategie monetara si de credit in nume propriu,ci de un sistem fara coloana vertebrala.

Dupa 1989 , Romania a fost martora multor schimbari , iar trecerea la o economie de piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economiciprivati. .
Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991 , prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comerciale .
Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centralaatarii,institutiadeemisiuneastatuluiroman.
Prin noile reglementari , Banca Nationala incearca sa creeze un sistem bancar modern si , in acelasi timp , sa-si indeplineasca rolul de banca centrala . Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de Banca Nationala , au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.).
In Romania , bancile comerciale functioneaza conform legii privind societatile comerciale , legii privind activitatea bancara si pe baza licentei acordate de B.N.R.
După Revoluție a fost aprobat noul Statut al Băncii Naționale a României prin Legea nr. 34/1991. Acesta a fost abrogat prin Legea nr. 101/1998 care a abrogat actualul Statut al Băncii Naționale a României, în vigoare din iulie 1998.

Datorita evolutiei istorice si particularitatilor tranzitiei catre o economie de piata , sistemul bancar romanesc prezinta unele aspecte si probleme comune cu situatia sistemelor bancare din alte tari . Luand in considerare modelul structurii unui sistem bancar a fost creat un sistem bancar pe doua nivele : Banca Nationala a Romaniei , ca banca centrala si bancile comerciale. Legislatia bancara adoptata initial in 1991 , a stimulat , intr-o prima faza , aparitia unui sistem bancar novator, favorabil tranzitiei la economia de piata .In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica.

Locul si rolul bancilor in economie , structura lor , sunt determinate si de creatia monetara , factor specific al functionalitatii bancilor in economie.Avand in vedere rolul si importanta pe care le au bancile la buna functionare a unitatilor economice si a economiei in ansamblu , s-a impus ca in perioada de tranzitie la economia de piata , sa se creeze un sistem modern , capabil sa ofere o gama larga de produse si servicii bancare de un nivel calitativ superior care sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de agenti economici (clienti),din economia de piata

Exista un potential considerabil de crestere si dezvoltare a activitatii bancare , atat in domeniul clientilor persoane juridice,cat si , pe termen lung in domeniul clientilor persoane fizice. In acest context , imediat dupa 1989 , la inceputul perioadei de tranzitie , in activitatea bancara din Romania s-au produs o serie de schimbari esentiale:
a) Banca Nationala a Romaniei a fost reorganizata si a intra astfel , in sarcinile sale firesti de Banca Centrala , cu urmatoarele functii : emisiune monetara , asigurarea stabilitatii monetare , administrarea rezervelor valutare ale tarii , urmarirea executarii balantei de plati externe , supravegherea activitatilor bancare. Pentru acivitatile comerciale ale Bancii Nationale a Romaniei a fost creata Banca Comerciala Romana S.A.Pentru mentinerea circulatiei banesti la nivel corespunzator , Bnaca Nationala a Romaniei asigura legatura dintre dimensiunile creditului si volumul masei monetare in circulatie.
b) Bancile ( Banca Romana de Comert Exterior , Banca Agricola, Banca de Investitii) pe baza Hotararii Guvernului au fost transformate in banci comerciale , cu capital de stat si autohton privat, aprobandu-li-se si noi statute de organizare si functionare.
c) Au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain precum si sucursale ale unor banci straine.
Bancile constituite aveau obligatia de a deschide conturi de corespondent la Banca Nationala si crearea de rezerve minime potrivit reglementarilor date de Banca Nationala a Romaniei si alte conturi precum si sa se refinanteze de la aceasta,in conditiile stabilite.Crearea de banci particulare contribuie , atat la o mai buna acoperire a nevoilor de capital , cat si la dezvoltarea procesului concurential cu efecte benefice pentru agentii economici , pentru economia nationala in ansamblu. Principalul obiectiv al reformei sistemului bancar romanesc este de a se crea un sistem bancar modern , corespunzator standardelor internationale , care sa contribuie direct la dezvoltarea si stabilitatea economiei . Acest obiectiv poate fi atins prin activitatea concentrata a Bancii Nationale a Romaniei si a bancilor comerciale. Sectorul bancar a identificat un numar de obiective pe termen scurt , mediu si lung , de natura sa intareasca si sa dezvolte infrastructura financiara. Banca Nationala a Romaniei a stabilit prin regulamentele sale , atat nivelul minim de lichiditate , cat si modul de calcul al gradului de lichiditateal unei banci comerciale. Intr-o economie de piata , sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentare a economiilor societatii si de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului , catre cele mai eficiente investitii . Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor , ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie si implementarea politicii monetare.

Avand in vedere ca in economia de piata indicatorul sintetic care reflecta eficienta economica a activitatii bancare este PROFITUL , bancile in aceasta perioada de tranzitie isi organizeaza activitatea astfel incat sa poata atrage un numar cat mai mare de clienti , care sa le asigure realizarea obiectivului propus.Pentru alegerea clientilor, bancile trebuie sa tina seama de caracterul concurential al pietei, care este piatacumparatorului.
Bancile (Banca Romana de Comert Exterior , Banca Agricola ), pe baza Hotararii Guvernului, au fost transformate in banci comerciale , cu capital de stat si autohton privat.Au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain precum si sucursalele unor banci straine.

In actuala etapa a tranzitiei piata este formata din agenti economici cu capital de stat , cooperatist , privat , strain si populatia , care se vor dezvolta in continuare , ceea ce necesita o gama foarte variata de produse si servicii bancare de buna calitate , in concordanta cu cerintele si caracteristicile fiecarei grupe de clienti in parte.

Deci , in actuala etapa de tranzitie primul obiectiv al bancilor este sa ofere " produse si servicii bancare de cea mai buna calitate " , cu o servire exemplara, civilizata si operativa.
Crearea noului sistem bancar a urmarit realizarea unui sistem bancar modern, cu solutii de echilibrare a disponibilitatilor agentilor economici si ale populatiei , existente in banci , cu creditele necesare solicitate pe piata bancara In decursul anilor, activitatile bancare din Romania s-au imbunatatit permanent dupa 1989. Bancile, cu unele exceptii, deservesc, in continuare, clientii din aceleasi sectoare ca si pana in1989,astfel:

"Banca-Romana de Comert-Exterior- activitati de comert exterior;
" Banca Agricola-activitatedeagricultura;
" Banca Comerciala Romana (nou infiintata) – activitatile comerciale foste ale B.N.R.sialteactivitaticucaractercomercial;
" Bancii Romana de Dezvoltare prin H.G. nr. 1170/970 i-au fost stabilite urmatoarele obiective:
-efectuarea de servicii bancare pentru executarea proiectelor de investitii economice si financiare ale statului;
-creditarea activitatilor de productie, investitii comerciale si prestari de servicii.
Bancile , in continuare , au actionat astfel incat pana la incheierea perioadei de tranzitie sa poata satisface cerintele si exigentele mereu crescande ale economiei de piata in domeniul bancar. Restructurarea si dezvoltarea sistemului Bancar romanesc este un proces amplu si complex desfasurat , in principal , pe doua laturi : cea institutionala si cea functionala.
Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancara in Romania este organizata si se desfasoara prin:
– B.N.R.(cu rol de banca centrala );

-Societatile-bancare(constituitedinsocietaticomerciale).
Prin noua legislatie bancara , B.N.R. a fost degrevata cu toate activitatile specifice bancilor comerciale,acestea fiind preluate deB.C.R. Banca Comerciala Romana a preluat de la Banca Nationala functiile de banca comerciala si,deci, conturile unitatilor deschise la sucursalele si filialele Bancii Nationale . Acest lucru a determinat necesitatea infiintarii unei retele de unitati bancare teritoriale care sa faca posibila continuarea activitatii desfasurate de unitatile teritoriale Bancii Nationale Dezvoltarea operatiunilor si serviciilor si instrumentelor specifice va permite , in timp, diversificarea activitatii bancare. Aceasta va conduce la accentuarea concurentei, vechea sectorizare fiind inlocuita de o reala specializare bancara, careva depinde de natura si marimea operatiunilor derulate, de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si , nu in ultimul rand, decalitatea serviciilor oferite clientilor.
Bancile noi au posibilitatea derularii, inca de la inceput, a unei activitati bancare moderne, informatizate si atragerii celor mai profitabile companii nou infiintate , in calitate de clienti . Nu in ultimul rand au avut sansa de a decide , pe baza cadrului legal creat , al conditiilor concrete existente in economie si al studiilor de marketing efectuate , genul de operatiuni bancare, carora doresc sa le acorde o atentie deosebita, in cadrul activitatii de ansamblu a bancii. Obiectivul principal al pietei bancare este sa ofere avantaje suplimentare clientilor bancilor,avantaje ce vor rezulta din doua considerente importante:
1) Clientul va beneficia de cresterea libertatii de alegere , prin reorientarea activitatii catre institutii care ofera preturi mai mici sau prin obtinerea unor servicii care nu erau disponibile anterior;
2) Preturile ( tarife , comisioane ) , cele mai multe servicii financiare , ar trebui sa scada ca rezultat al pietei interne mai mari . Concurenta va fi factorul principal de reducere a preturilor , desi poate fi avuta in vedere si reducerea marjei de profit a bancii

.

1.3. BANCILE COMERCIALE

Apariția băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerțului cu cetățile îndepărtate și acumularea capitalului monetar în special pe această bază, expresie a dezvoltării producției manufacturiere și a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comerțului și desfășurând principalele operațiuni prin intermediul efectelor comerciale, în mod firesc băncileauprimitatributuldecomerciale.
În epoca contemporană, locul și rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relația economii investiții, relație hotărâtoare în creșterea economică
Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonică consideră ca un rezultat necesar al evoluției societății obținerea de economii ale agenților economici sau persoanelor, reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă și destinată utilizării viitoare. În cadrul acelorași concepte, investițiile reprezentând achiziția de instalații și echipament, structuri, mașini și inventa, destinate dezvoltării producției, reprezintă o altă realitate a economiei și expansiuniieiceafecteazăpeagenții-economici.
Agenții economici își găsesc resursele necesare realizării investițiilor pe două căi: fie prin utilizarea propriilor economii, fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci, în procesul de reciclare și valorificare a capitalurilor monetare în economie În acest fel se crează condițiile unei ample redistribuiri a capitalurilor, tot mai mari odată cu evoluția istorică, vehiculate de o largă rețea de intermediari care au fost exclusiv, la început, și preponderent apoi, în structura sistemului bancar în formare, băncile comerciale saudedepozit.
Creația monetară, ca factor specific al funționalității băncilor, a stat la rândul său la baza definirii locului și rolului băncilor în economie.Băncile s-au afirmat esențial ca instituții monetare, a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulația creanțe asupra lor înseși, care sporesc masa mijloacelor de plată,volumu circulației monetare.

Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă. Forma principală a creației monetare este emisiunea de bancnote. La început aceasta funcție era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior să fie una specifică băncii de emisiune. Totuși, băncile comerciale tipice își aduc aportul lor la creația monetară prin transformarea activelor nemonetare (conturi, obligații) fără putere liberatorie în instrumente de plată. Înscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizează) constituie momentul creației unei monede adiționale specifice, moneda scripturală .

Un timp, în Anglia, Franța, SUA și alte țări, o mare parte a băncilor de depozit efectuau și operațiuni de emisiune. Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea condițiilor de Încălcare a normelor de emisiune și încărcarea canalelor circulației cu bancnote emise cu sau fără justificare economică. La momentul reglementării acestei chestiuni, în 1913, în SUA, numărul băncilor împuternicite să emită bancnote depășea 7500.
Așa încât, la momente istorice diferite și în funcție de condițiile proprii, toate țările dezvoltate au fost nevoite să delimiteze foarte clar funcțiile băncii de emisiune, acestea concentrându-se de regulă la o singură bancă, banca centrală. În SUA, spre exemplu, deși există 12 bănci federale de emisiune, acestea acționează ca un tot unitar sub egida unei autorități monetareunice. O altă tendință care s-a manifestat în sânul băncilor o întreagă epocă, este specializarea băncilor, care deși în descreștere, nu încetează să caracterizeze lumea băncilor. Separarea și independența băncilor specializate este în momentul delimitării sferei de competență și de activitate a băncilor de depozit.

Un moment important în evoluția băncilor l-a reprezentat criza economică din anii 1929 – 1933, care s-a manifestat în toate țările dezvoltate, dar a avut efecte devastatoare în SUA prin crahul bancar de proporții (36 % din bănci fiind declarate în stare de faliment). Acest eveniment a impus o reglementare severă în regimul băncilor, care sa acționeze în direcția protejării deponenților. În mod necesar, statutul băncii de depozit a trebuit să fie bine conturat, impunându-se un regim limitativ de control asupra instituțiilor de credit ce primesc depuneri și asupra modului de folosire a acestor resurse în procesul creditării. În acest cadru s-a delimitat, mai exact, accepțiunea de bancă de depozit, spre deosebire de celelalte bănci. S-a ajuns astfel la o delimitare clară în bănci de depozit și bănci specializate, generalizată în toate structurile naționale ale sistemelor bancare în ciuda diferențelor de la țară la țară, diferențe care sunt rezultatul fie al evoluții…

În doctrină se utilizează denumirea de bănci specializate pentru a le deosebi de Banca Centrală (B.N.R.). Acestea sunt de o mare diversitae datorită numărului și volumului de operațiuni active și pasive (servicii și produse bancare) pe care le efectuează.

În cadrul acestui tip de bănci pot fi deosebite:

1) Băncile Comerciale, care dețin ponderea mai mare în sistemul bancar românesc. Ca tip reprezentativ de bancă comercială în țara noastră este Banca Comercială Română – B.C.R -.Aceasta s-a înființat în anul 1990, pe baza Hotărârii Guvernului nr. 1011 din 1990 privind funcționarea bancilor comerciale române ca societăți pe acțiuni.

Principala caracteristică a băncilor comerciale, în general, este aceea că practică sistemul universal de stat.

B.C.R. este persoană juridică organizată cca societate bancară pe acțiuni și funcționează pe baza Statului de funcționare, desfășurându-și activitatea prin sucursale, filiale și agenții și reprezentanțe, în țară și în străinătate pe baza aprobării Consiliului de administrație. Are ca obiect de activitate organizarea și fomarea de depozite bănești, în lei și valută de la persoane fizice și juridice din țară și străinătate, acordarea de credite pe termen foarte scurt, mediu și lung, efectuarea de servicii (operațiuni) bancare, operațiuni pentru activitatea de comerț exterior și alte operațiunii bancare potrivit legii.

În scopul îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, B.C.R. colaborează cu B.NR., cu celelalte societăți bancare ce alcătuiesc aiatemul bancar românesc, cu ministerele, cu organele administrației locale și centrale de stat.

Bănci de comerț exterior sau bănci de import-export. Aceste bănci au ca obiect de activitate operațiuni de casieri și de credit privind derularea operațiunilor economice internaționale (efecte de comerț exterior), încheiate între statul român și alte state, între firme românești și firme străine cu privire la importul-exportul de bunuri și servicii. După forma de proprietate a capitalului, pot fi: bănci cu capital integral de stat (naționale), bănci private, bănci mixte.

Tipic din categoria băncilor de import-export a fost BANCOREX S.A., înființată în anul 1968 sub denumirea de Banca Română de Comerț Exterior. BANCOREX reprezenta un simbol al întregului sistem bancar românesc atât în perioada da la înființare și până la restructurare, cât și în momentului declinului ți lichidării ei în a doua jumătate a anului 1999. Falimentarea a avut loc datorită următorilor factori: existența unei legislații ambigue, interese ănterne și externe, corupție, jaf implicarea politicului, a intereslor de grup și, nu în ultimul rând, a unui management incalificabil.

Din categoria acestui tip de bănci face parte și Banca de Import-Export (EXIMBANK), înființată în anul 1992. Această bancă a preluat obiectul de activitate a BANCOREX, derulând oprațiuni specifice tranzacțiilor comerciale de import-exoprt ale firmelor românești în străinătate și a firmelor străine în țara noastră.

Banca Agricolă. S-a înființat în anul 1967 cu scopul de a înfăptui politica statului în domeniul creditării, finanțării și decontării producției agricole, prelucrării acesteia, investitțiilor și circulației mărfurilor din agricultură, industria alimentară și apelor.

Banca Agricolă a fost supusă în anul 1990 unui proces de restructurare și organizare pe principiile economiei de piață. Privatizarea Băncii Agricole a avut loc în anul 2001, prin preluarea/cumpărarea de la statul român a pachetului de acțiuni de către Grupul RAIFEISSEN și Fondul Româno-American, devenind Societatea Bancară RAIFEISSEN Banca Agricolă – RBA.

Băncile locale acționează pe plan local și au ca direcții servirea clientelei locale: firme mici, mijlocii, persoane particulare.

Din categoria băncilor de afaceri pot fi date ca exemplu băncile: „Ion Țiriac”, „Italiano-Română”, „Anglo-Română”, „Franco-Română”, „Banca București”, „Bancpost”, „Banca Română pentru Dezvoltare”, „Banca Transilavania”.

„Banca Română pentru Dezvoltare” s-a înființat în anul 1990, cu capital integral de stat. Este prima bancă din sistemul românesc care a reușit procesul de privatizare în domeniul bancar în urma preluării a 51% din pachetul de acțiuni de către Firma Franceză „Groupe Société Générale” în martie 1999. B.R.D. a reușit, prin strategii de management viabile, să atragă atenția investitorilor străini când s-a pus problema privatizării. B.R.D. s-a privatizat în anul 1999, devenind o societate bancară cu capital mixt român-francez

1.4 BANCA NATIONALA A ROMANIEI –B.N.R.

Banca Nationala a Romaniei infiintata in anul 1980, este banca centrala a Romaniei.Banca Nationala este institutie publica independenta, cu sediul central in municipiul Bucuresti. Este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare,sub forma de bancnote si monede,ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.

Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul. Conform prevederilor Legii privind Statutul B.N.R.(Legea nr.312/2004),obiectivul fundamental al B.N.R.este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Principalele atributii ale B.N.R. sunt:

a) elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;

b) autorizarea,reglementarea si supravegherea prudential a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitati finaciare;

c) emiterea bancnotelorsi a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;

d) stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;

e) administarea rezervelor internationale ale Romaniei;

Totodata, B.N.R sprijina politica economica generala a statului, fara prejudicerea indeplinirii obiectivului sau fundamnetal privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Potrivit legii, Banca Nationala raspunde numai in fata Parlamentului tarii si nu este in nici un fel subordonata Guvernului, avand cu acesta exclusiv relatii de colucrare si colaborare permanente.

Banca Nationala a Romaniei este condusa de un Consiliu de Administratie, numit de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere. Numirile se fac pe o perioada de cinci ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului.

Principalele atributii ale Consiliului de Administratie sunt: stabilirea politicilor in domeniul monetar si al cursului de schimb precum si a masurilor necesare in domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de credite si monitarizarii sistemelor de plati.

Reteaua teritoriala a B.N.R cuprinde pe langa unitatea centrala si 19 sucursale

28 februarie 1880 s-a adus palamentului proiectul de lege pentru infiintarea BNR. Pretextul vehuculat pentru infiintarea ei era dezvoltarea tranzactiilor comerciale si industriale. Legea a starnit numeroase dispute, mosierimea temandu-se ca banca va neglija interesele ei. Astfel, ea ar fi preferat crearea unei institutii de credit funciar, banca urmand a fi infiintata atunci cand comertul avea sa se mai dezvolte.

Proiectul a devenit lege la 17 aprilie 1880, si cuprindea 30 de articole. Forma juridica a bancii era societatea anonima pe actiuni, statul subscriind 1/3 din capital. S-a adoptat sistemul mixt de colaborare a statului cu particularii. Drept de vot aveau actinarii care detineau cel putin 4 actiuni.

Operatiunile pe care le putea efectua banca:

– sconta/cumpara efectele de comert ale capitalistilor (polite, bilete la ordin)

– facea comert cu aur si argint

– acorda avansuri de gaj pe aur si argint, precum si pe baza depozitelor de efecte publice (adica pe baza de obligatii ale imprumuturilor de stat) ~ “lombard”

– emisiunea de bancnote (fiind singura banca din tara noastra care detinea privilegiul de emisiune).

Legea prevedea, pe langa dreptul de emisiune al bancii si obligatiile

care derivau: existenta unui portofoliu de scont lesne de realizat; a anumita marime a stocului metalic de acoperire; libera convertibilitate a bancnotelor. Pentru stabilirea marimii stocului de acoperire, autorii legii au avut in vedere doua metode: scoala monetara si scoala bancara.

Scoala monetara, reprezentata prin bancherul englez Lloyd, apara interesele bancherilor. Sustinea ca emisiunea de bancnote trebuie facuta in doua transe: prima reprezentand cantitatea minima de bancnote de care are nevoie economia naturala in orice moment, a doua reprezentand cantitatea suplimentara la care economia nationala poate recurge in perioadele de varf si poate renunta in perioadele de acalmie. Prima se poate emite fara acoperire metalica, a doua trebuie acoperita in intregime.

Scoala bancara, reprezentata de Tooke, Newmarch, Fullarton, apara interesele burgheziei comerciale si industriale. Sustinea ca circulatia bancnotelor poate fi asigurata si fara impunerea unor norme rigide de acoperire. Emisiunea bancnotelor nu trebuie sa fie orientata asupra cantitatii de aur pe care o poate procura banca.

Banca Angliei a adoptat, prin legea Peel din 1844, ideile scolii monetare. Bancile de emisiune de pe continentul european au adoptat principiile scolii bancare, totusi au mentinut un stoc de metal pretios de circa 1/3 din valoarea bancnotelor emise, care a servit la operatiuni de convertire, iar emisiunea bancnotelor s-a facut pe baza cambiilor comerciale reescontate.

In comparatie cu scoala monetara, scoala bancara a avut o ncredere prea mare in rolul reglator pe care creditul bancar il joaca in determinarea cantitatii de bancnote necesare unei tari.

Aparitia BNR a constituit un pas inainte in ceea ce priveste organizarea finantelor capitaliste ale Romanieiale.

Politica bancara a BNR avea un profund caracter de clasa. Emisiunea de bancnote era un instrument pentru sprijinirea financiara a guvernului si pentru acoperirea nevoilor de credit ale burgheziei comerciale si industriale, ale mosierimii. Relatia dintre banca si guvern se concretiza in acoperirea de catre BNR a deficitului bugetar.

Un alt scop al politicii bancare si de credit a Bancii Nationale era sprijinirea burgheziei, mosierimii prin intermediul creditelor pe scont de portofoliu comercial si al avansurilor pe titluri.

Cu timpul, preponderenta avansurilor pe titluri fata de creditele descont a incetat. Portofoliul de reescont a crescut mai mult decat avansurile pe titluri.

Aparitia BNR ca institutie de credit a determinat o scadere a dobanzilor la credite (inainte de 1880, dobanda nu era mai mica de 15%, iar dupa 1880, a variat intre 5-9%).

Folosirea privilegiilor obtinute de la stat ca mijloc de stoarcere a unor profituri cat mai mari a facut din activitatea bancii de emisiune o sursa exceptionala de imbogatire pentru un manunchi de profitori. Actionarii Bancii Nationale au obtinut an de an, din operatiile care valorificau aceste privilegii, profituri de o marime nemaiintalnita in Romania.

Astfel, castigurile obtinute prin creserea cursului actiunilor Bancii Nationale, la baza carei cresteri se aflau privilegiile bancii, au fost uriase. Este stiut ca actiunile BNR aveau o valoare nominala de 500 lei, din care actionarii varsasera numai 25% (125 lei). In 1911, actiunea Bancii Nationale ajunsese sa coteze 5900 – 6000 lei. Rata anuala a profitului a fost deasemenea neobisnuit de ridicata: in primii 20 de ani de activitate, ea a variat intre 15,4 – 38,3 %.

Beneficiarii principali ai castigurilor realizate de banca de emisiune au fost varfurile Partidului Liberal, care, printr-o organizare adecvata a subscrierii capitalului bancii, au acaparat de la inceput majoritatea actiunilor.

La caracterizarea in ansamblu a activitatii bancii de emisiune trebuie adaugate si unele trasaturi pozitive:

banca a pus la dispozitia economiei un mijloc comod si ieftin de circulatie si plata, al carui volum – in principiu – era adaptabil nevoilor efective

BNR impreuna cu reteaua de sedii in provincie a mobilizat o mare parte din disponibilitatile banesti ale economiei, precum si ale tezaurului, folosindu-le pentru acordarea de credite industriei, comertului si agriculturii; dezvoltarea economiei, cresterea continua a productie in ultimele doua decenii ale sec. XIX sunt strans legate de activitatea Bancii Nationale prin acordarea de credite capitalistilor autohtoni a mai sprijinit cresterea, intr-o oarecare masura, a rolului capitalului intern in dezvoltarea unor ramuri ale economiei.

CAPITOLUL II – RAIFFEISEN BANK

2.1 – PRELUAREA BANCII AGRICOLE DE CATRE GRUPUL RAIFFEISEN

Friedrich Wilhelm Raiffeisen a intemeiat in 1862 prima uniune de credit in Anhausen Germania. In 1886 apare prima uniune bancara Raiffeisen in Muhldorf Austria. Raiffeisen Zentralbank Austria a fost fondata in 1927 pentru a coordona activitatile si politicile finaciare ale intregului grup bancar Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile si operatiunile efectuate in numele grupului la nivel national si international.

Astazi, grupul Raiffeisen este cel mai mare grup bancar privat din Austria cu un numar total de 2.360 de unitati.

Autoritatea pentru Privatizare si consortiul format din Fondul Romano-American de Investitii si Raiffeisen Zentralbank din Austria au semnat, in aprilie 2001,contractul de privatizare a Bancii Agricole, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 52 milioane de dolari. Astfel consortiul a preluat pachetul de 98% din actiunile bancii, redenumita Raiffeisen Banca Agricola, care in iunie 2002, a fuzionat cu Raiffeisen Bank Romania.

Raiffeisen Bank este o banca universala,oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare(peste200 in intreaga tara), retele de ATM SI EPOS,phone-banking(Raiffeisen Direct) si mobile banking(my banking).

Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea ,incheiata in iunie 2002 a celor doua entitati detinute de Raiffesen Zentralbank Oesterreich AG(RZB) in Romania – Raiffeisenbank(Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.

Dupa privatizare,Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a obtinut un profit net de 28.3milioane euro, de sase ori mai mare decat in anul 2003(4.6 milioane euro).

Activele totale s-au dublat fata de 2003, depasind 2000 milioane euro. In 2005, banca a continuat sa implementeze un plan de investitii semnificativ, destinat in principal infrastructurii si sistemelor IT&C, modernizarii retelei de unitati si extinderii retelor de ATM si POS. Banca are peste 1.8 milioane de clienti.

Rezultatele excelente obtinute de Raiffeisen Bank au fost recunoscute de prestigioase publicatii romanesti si straine.

Revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen Bank premiul pentru cea mai buna banca de investitii din Romania, iar revista Global Finance a desemnat banca,atat in 2004 cat si in 2005,drept"Cea mai buna banca din Romania".`

2.2 GRUPUL RAIFFEISEN IN ROMANIA

Raiffeisen Capital&Investment (R.C.I..) este o societate de servicii de investitii financiare(brokeraj) autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobilire(C.N.V.M.) si care a luat fiinta in anul 1998 ca subsidiara a Raiffeisen Zentralbank (RZB) Austria. De-a lungul anilor,Raiffeisen Capital&Investment a fost unul dintre cei mai active jucatori de pe piata locala de capitl, cu mai mult de 30.000 de clineti si 160.000 de tranzactii intermediate,ce au dus la transferal a circa 5 miliarde de actiuni cu valoare totala de aprozimativ de un miliard de euro. In ultimii 3 ani, comapania s-a alfat pe primul loc in topul firmelor de servicii financiare si de investitii din Romania, din punct de vedere al cotei de piata.

In anul 2002, Raiffeisen Zentralbank a achizitionat Banca Agricola S.A. de la staul roman,punandu-se astfel bazele unei noi entitati, RAIFFEISEN BANK SA. Anul urmator,Raiffeisen Bank S.A. a preluat Raiffeisen Capital&Investement de la RZB Austria.

La inceputul anului 2004, Raiffeisen Capital&Investment a decis dezvoltarea unor noi arii de servicii si ca urmare echipa noastra a crescut simtitor. In cest fel a luat fiinta Departamentul de Oferte Primare si cel de Proiecte Speciale, prin cooptarea unor specialisti din cadrul Grupului Raiffeisen. Aceasta echipa a a acumulat o vasta experienta, luand parte la tranzactii importante precum privatizarea Sidex S.A. in anul 2001, a Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara in 2003. La mijlocul anului 2004 s-au pus bazele Departamentului de Cercetare si Analiza, pentru a oferi investitorilor si altor parti interesate analizei si recomandari obiective referitoare la piata de capital si la anumite companii listate de bursele din Romania.

Cu ajutorul noilor nostri colegi, gama de servicii financiare oferite de catree Raiffeisen Capital&Investment s-a diversificat foarte mult.

Principiile Raiffeisen Capital&Investment sunt fundamentate pe atentia deosebita acordata tuturor clientilor si pe o etica solida in afaceri.

R.C.I. este membra atat a Bursei de Valori Bucuresti cat si a pietei extrabursiere RASDAQ, si se afla, din punct de vedere al capitalizarii, printre primele societati de servicii finaciare avand capitaluri proprii de 18.58 miliarde lei/ 1.858 milioane lei noi si un capital social de 16 miliarde lei/1.6 milioane lei(aprilie2004). In prezent R.C.I. ofera o gama larga de servicii specifice pietei de capital, atat pentru investitorii institutionali (romani si straini), cat si pentru persoane fizice.

Serviciile specifice R.C.I. sunt realizate de o echipa cu o experienta in domeniul pietei de capital, primare si secundare. Echipa RCI este asistata de experti ai Grupului Raiffeisen in domenii complementare pietei de capital, astfel incat clientii sa beneficieze de servicii financiare complet. Echipa RCI poate de asemenea beneficia de experienta internationala furnizata de catre Grupul Raifeeisen din Austria

Istoricul performantelor RCI include:

in consortiul cu Alpha Finance ( denumita anterior Bucharest Investment Group) a finalizat, in octombrie 1999, cu success prima oferta publica primara initiala pe RASDAQ, subsrisa in valuta

a efectuat primul plasament privat secundar prin Bursa de Valori Bucuresti( autorizat de C.N.V.M.) in valoare de 18 miliarde lei/ 1.8 milioane lei noi(1.2.milioane dolari SUA) in martie 1999

a finalizat, in mai 2000, prima privatizare efectuata prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti, prin vanzarea unui pachet de actiuni detinut de Fondul Proprietati de Stat.

in consortiul cu Alpha Finance, a intermediat oferta publica secundara prin intermediul prin care au fost vanduta actiunile Bancii Romane pentru dezvoltarea detinute de catre Fondul Proprietati de Stat. Acest proiect a fost unul printre cele mai imporatante desfasurate la momentul respectiv pe piata de caiptal romaneasca.

a intermediat, in 2002 tranferul dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de actiuni in Agras SA printr-o oferta publica secundara in valoare de 2.7 milioane euro;

a intermediat in august 2003, o oferta publica de cumparare inititata de grupul de fonduri de investitii Advent International pentru Terapia SA Cluj Napoca ,oferta in valoare de 40 milioane SUA. Aceasta este cea mai mare tranzactie, ca volum, desfasurata prin Bursa de Valori Bucuresti. Oferta a avut o rata de succes de peste 90% iar ulterior printr-o oferta de preluare derulata intre decembrie 2003 si ianuarie 2004, a fost achizitionat inca un procent de 4% pentru suma de 1.5 milioane SUA

a intermediat, in septembrie 2003 o alta tranzactie importanta atat pentru RCI cat si pentru piata romaneasca de capital: LNM International a lansat o oferta publica de cumparare pentru actiunile Sidex SA tranzactionabile pe piata de capital. Valoarea de cumparare a fost de 25 milioane SUA, si este a doua tranzactie ca marime efectuata rin RASDAQ.

a finalizat cu succes oferte publice de cumparare pentru emitenti ca Kvaerner-IMGB, Aker-Tulcea, Koyo Romania, Petrotel Lukoil, Timken Romania

a intermediat in 2004, emisiunea de obligatiuni corporative a Raiffeisen Bank SA, in valoare 1.380miliarde lei/ 138 milioane lei si listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti

– a intermediat in 2005 oferta publica de obligatiuni municipale emise de Municipiul Timisoara in valoare de 20 milioane RON.In calitate de Joint Lead Manager ,Raiffeisen Capital &Investment a intermediat impreuna cu ING Securities oferta publica primara initiata de actiuni emise de SC Flamingo International SA ,pentru 19.950.000 actiuni la pretul de 2.3 RON/actiune.

– in 2006 a intermediat impreuna cu Alpha Finance si BRD Securities oferta publica primara initiala de actiuni emise de CNTEE Transelectrica SA .Aceasta a reprezentat cea mai mare oferta de acest gen din Romania pana in acest moment si a fost subscrisa de 6.5 ori.

– in 2007 a fost ales ca intermediar unic pentru Oferta Publica Primara Initiala si listarea la Bursa de Valori din Bucuresti a unui pachet de 10%din actiunile Transgaz SA- compania nationala de transport a gazelor naturale.

Datorita volumului de activitate si a succeselor obtinute, RCI SA a fost considerata una din cele mai importante societati de servicii de investitii financiare din Romania in 2003, ocupand prinul loc din punct de vedere al tranzactiilor desfasurate si intermediate prin Rasdaq si locul doi din punct de vedera ala tranzactiilor desfaurate si intermediate prin Bursa de Valori Bucuresti. Astfel in 2003 volumul tranzactiilor prin Bursa de Valori Bucuresti si Rasdaq desfasurate RCI a fost de 133 milioane euro, societatea avand o cota de piata de 18.9 % .

In ultimi ani de activitate, RCI SA s-a dovedit a fi unul din cei mai activi jucatori de pe piata de capital din Romania, inregistrand un numar de peste 13.000 de clientii si intermediind peste 75.000 de tranzactii( tranzactii uzulae si speciale, clasamente private, oferte publice) care au condus la tranferul de aproximativ 1.3 miliarde actiuni, cu o valoare totala de peste 300 milioane dolari SUA.

Serviciile principale oferite de RCI sunt:

vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare di de alte instrumente financiare pe contul clientilor si/sau pe cont propriu

plasamentul si/sau garantarea plasamentului valorilor mobiliare si a altor instrumente financiare cu ocazia ofertelor primare sau secundare;

administrarea conturilor de portofolii individuale ale clientilor, cu respectara mandatului dat de acestia;

preluarea si transmiterea ordinelor clientilor in scopul executarii lor prin alte societati si servicii de investitii financiare sau alti intermediari autorizati.

EXPERIENTA R.C.I.

2005

– R.C.I. este membru al sindicatului selectat pentru derularea ofertei publice initiala urmanta de listarea la BVB a primei companii romanesti de utilitati, TRANSELECTRICA- Compania de transport a energiei eletrice

– R.C.I . a intermediat in iunie 2005 oferta publica de obligatiuni municipale emise de Municipiul Timisoara in valoare de 20 milioane lei.

– In calitate de Joint Lead Manager, R.C.I. a intermediat impreuna cu ING Securities oferta publica primara initiala de actiuni emise de sc Flamingo International SA pentru 19.950.000 de actiuni la pretul de 2.3 lei/actiune.

2004

– In calitate de Lead Manager RCI a intermdiat oferta publica de obligatiuni emise de catre Finansbank (Romania) SA pentru 35.000obligatiuni negarantate scadente in 2007, cu o valoare nominala de 1000 lei/obligatiune.

– RCI a intermediat emisiunea de obligatiuni corporative a Raiffeisen Bank SA in valoare de 138 milioane lei, precum si listarea acestora la BVB

2003

– RCI a finalizat cu succes oferta publica de cumparare pentru Kvaerner – IMGB

– RCI a finalizat cu succes oferta publica de cumparare pentru Koyo Romania

– RCI a intermediat oferta publica de cumparare pentru actiunile companiei Sidex SA . Valoarea tranzactiei a fost de 25 milioane USD si reprezinta a doaua tranzactie ca marime de pe piata Rasdaq.

– RCI a intermediat oferta publica de cumparare inititata de grupul de fonduri de investitii Advent International pentru Terapia SA Cluj Napoca in valoare de 40 milioane USD. Aceasta este cea mai mare tranzactie, ca volum desfasurata prin BVB. Oferta a avut o rata de succes de peste 90% iar ulterior printr-o oferta de preluare derulat intre dec.2003-ian.2004, afost achizitionat inca un procent de 4 % din actiuni pentru suma de 1.5 milioane USD.

2002

– RCI a finalizat cu succes oferta publica de cumparare pentru Timken Romania

2000

– In consortiu cu Alpha Finance RCI a intermediat oferta publica secundara prin intermediul careia au fost vanduta actiunile Bancii Romane pentru Dezvoltare-B.R.D.- detinute de catre Fondul Proprietatii de Stat.

– finalizarea primei privatizari efectuata prin intermediul BVB, prin vanzarea unui pachet de actiuni detinut de catre Fondul Proprietatii de Stat.

1999

– RCI a intermediat efectuarea primului plasament privat secundar prin BVB, valoare de 1.8 milioane lei(1.2 milioane USD).

RAIFFEISEN LEASING

Raiffeisen Leasing isi face aparitia in fort ape piata romaneasca in iulie 2002 avand avantajul de a fi formata din doua comapnii deja existente: Camion aval Leasing Company, companie cu structura si management german specializata pe vehicule comerciale si Leasing Danubius.

Oferta Raiffeisen Leasing se adreseaza atat companiilor romanesti si multinationale, parteneri traditionali ai Grupului Raiffeisen, cat si intreprinderilor mici si mijlociisi, nu in cele din urma, persaoanelor fizice. Gama de solutii de finantare cuprinde toate tipurile de autovehicule si echipamente, precum si finantari pentru proiecte mari- flote, proiecte industriale complexe si imobiliare. Raiffeisen Leasing ofera clientilor sai produse flexibile adaptate necesitatilor specifice si cerintelor individuale.

In cei cinci ani de prezenta pe piata romaneasca de leasing, Raiffeisen Leasing s-a remarcat prin produse flexibile si servicii de calitate, iar eforturilor de a oferi clientilor o experienta cat mai placuta au fost urmate in mod natural de o rapida evoluite a cifrei de afaceri. Astfel, in timp ce la sfarsitul anului 2003 valoarea bunurilor finantate se ridica la 52.5 milioane EUR, Raiffeisen Lesing a finantat in anul 2004 bunuri in valoare de 117 milioane EUR.

Ca recunoastere a abordarii dinamice a pietei si a efortului continuu de a imbunatati calitatea serviciilor oferita, Raiffeisen Leasing a fost distinsa in anul 2004 cu Premiul pentru Excelenta Finaciara din partea Bucharest Business Week. Pentru activitatea desfasurata in anul 2004, Raiffeisne Leasing International a acordat in umra competitiei intre cele 14 subisidiare ale retelei Raiffeisen Leasing din Europa Premiul pentru Dezvoltare 2004 subsidiarei din Romania.

In anul 2005 Raiffeisen Leasing a inregistrat un volum ce contracte de leasing semante in valoare de 133.7 milioane EUR,reprezentand 5.232 noi contracte, la un nivel al portofoliului de 158 milioane EUR. Segmentarea pe produse a contractelor de leasing semnate este umatoarea: autoturisme 45%, vehicule comerciale 38% si echipamnete 17%. Comapania a inregistrat la sfarsitul anului 2005 un profit net de 3.78 milioane EUR.

Principalele obiective strategice ale anului 2005 au fost: consolidarea companiei si imbunatatirea proceselor interne, pozitionarea pe piata ca furnizor de "leasing placut" prin asigurarea unei experiente placute pentru clienti pe intreaga perioada de derulare a contractului si mnetinerea in topul primelor cinci companii de leasing de pe piata romaneasca.

Serviciile rapide si performante oferite de specialistii Raiffeisen Leasing, consultanta competenta in alegerea variantelor optime de finantare si flexibiltatea in adaptarea ofertelor la cerintele individuale sunt tot atatea argumente pentru pozitia de tinuta pe piata de compania noastra. Solutiile financiare oferite de noi se bazeaza pe stransa comunicare cu clientii nostri si sunt adaptate cerintelor fiecarui proiect.

Raiffeisen Leasing se implica activ in evolutia si maturizarea pietei romanesti de leasing.

Raiffeisen Leasing este membra a Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare incepandcu anul 2004. Aceasta numara in prezent un total de 18 membri ce reprezinta grupuri financiar-bancare si nebancare de renume , majoritatea dintre ele cu reprezentare internationala: AFIN Romania IFN SA, Alpha Leasing Romania IFN SA, BRD Sogelease IFN SA, BT Leasing Transilvania, EFG Eurobank Leasing IFN SA, Estima Finance ( RALFI IFN SA), Finance International Leasing IFN, HVB Leasing Romania IFN SA, IMMORENT Romania IFN SA, ING Lease IFN SA, Italo Romena Leasing IFN SA, Motroactive IFN SA, Piraeus Leasing Romania IFN SA, Provident Financial Romania IFN SA, Raiffeisen Leasing IFN SA, Romexterra Leasing IFN SA, TBI Credit IFN SA, TBI Leasing IFN SA, Uni Credit Leasing Romania IFN SA, Volksbank leasing Romania IFN SA.

Asociatia de Leasing si Servicii Financiare Nebancare reprezinta un total de cca. 50% din totalul pietei de leasing din Romania, cu un portofoliu de leasing echilibrat pe toate categoriile de active din cadrul diverselor sectoare ale economiei romanesti: 84% echipamente, 13% vehicule si 3% sectorul imobiliar.

In 2006 ,Raiffeisen Leasing IFN SA a incheiat contracte in valoare de peste 165 milioane euro in crestere cu 25 % fata de 2005. Din totalul portofoliului, segmentul de vehicule reprezinta aproape 80 % (contracte incheiate in valoare de 130 milioane euro ), iar echipamentele reprezinta 20%. Segmentul de echipamente a inregistrat o dezvoltare seminificativa, crescand cu aproape cu 50 % fata de anul anterior.

Profitul net realizat de companie in 2006, a fost de aproximativ de 6 milioane de euro, cu un bilant total de 227 milioane euro. Volumul total al portofoliului la 31 dec 2006 a depasit 200 milioane de euro, iar numarul total de contracte a fost de peste 13.000.

Raiffeisen Leasing se va axa in anul 2007 pe solutiile financiare destinate proiectelor imobiliare, proiectelor din sectorul public si achizitionarii de echipamente. Avand o experienta de 5 ani pe piata romaneasca, Raiffeisen Leasing ofera finantare pentru o gama larga de produse: autoturisme, vehicule comerciale, echipamente industriale, utilaje de constructii, echipamente agircole, echipamente medicale, proiecte complexe – linii de productie, flote, proiecte comerciale si proiecte imobiliare.

Raiffeisen Leasing a lansat in perioada 15 martie-15 mai 2007 o promotie pentru echipamente noi de constructii, incarcare-descarcare si stivuire. In perioada promotiei, rata dobanzii este de 6.95% pentru echipamente cu valori cuprinse 15.000-50.000 euro, si taxa de operare 1.50%. Pentru valori mai mari de 50.000 euro rata dobanzii este de 6.50% si taxa de operare este de 1.25%.

In anul 2007 Raiffeisen Leasing a finantat 5.000 de contracte in valoare de 261 milioane de euro in crestere cu 60% fata de anul anterior. In volumul total al finantarilor in 2007,echipamentele reprezinta 17%,vehiculele 74%,iar leasingul imobiliar 9%.

Raiffeisen Leasing are un portofoliu activ de 306 milioane de euro si 14.000 de contracte in derulare.

Oferta Raiffeisen Leasing cuprinde:

Leasing pentru autovehicule si flote – Raiffeisen Leasing finateaza autoturisme si vehicule comerciale si flote. Solutia de finantare-avans,rata, valoare reziduala- este adaptata necesitatilor clientilor atat ca persoana fizica cat si ca persoana juridica.

Raiffeisen Leasing finanteaza vehicule MAN in valoare de 10 milioane de euro.

Leasing pentru echipamente – pentru echipamente solutia de finantare prin leasing reprezinta o alternativa de finantare avantajoasa. In special pentru utilaje, echipamente industriale, linii de productie necesare activitatii dumneavoastra. O baza clara de calcul, degrevarea lichidatilor, suplimentarea resurselor de investitii in afara liniei de credit a potentialior clienti, o durata a finantatii adaptate perioadei de utilizare a ehchipamentului precum si multe alte avantaje.

Leasing imobiliar – Leasing imobiliar este o solutie de finantare pentru construirea sau achizitionarea de spatii comerciale, spatii de birouri, hale de productie sau depozitare.

Raiffeise Leasing face parteneriat cu Continental Hotels in domeniul leasingului imobiliar.Leasingul imobiliar este un segment important pentru Raiffeisen Lesing ,alaturi de leasingul pentru echipamente.Prin incheierea acestei tranzactii,Raiffeisen Leasing devine un jucator important in piata de leasing imobiliar ,in prezent derulandu-se negocieri pentru finantarea de cladiri pentru birouri si spatii industriale .

Compania de leasing a incheiat aproape 2500 de contracte totalizand peste 114 milioane de euro.Segmentul de vehicule detine in continuare ponderea cea mai importanta de portofoliu,respectiv 81%,cu o valoare totala de 92 milioane de euro.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Uniunea Europeana au acordat in 12 societatii Raiffeisen Leasing o linie de finantare in valoare de 5 milioane euro pentru intreprinderile mici si mijlocii romanesti, pe o perioada de 5 ani.

RAIFFEISEN ASSET MANAGEMENT

Reprezinta o subsidiara a grupului Raiffeisen in Romania ce are ca obiect de activitate administrarea investitiilor. Este parte a unui grup integrat si se bazeaza atat pe pregatirea specialistilor cat si pe expertiza Raiffeisen Capital Management (RCM), centrul de pregatire a grupului in domeniul administrarii investitiilor.

Obiectivul principal este acela de a avea un aport substantial la dezvoltarea industriei fondurilor de investitii in Romania si asumarea unui rol activ in asigurarea unor standarde inalte de profesionalism in acest domeniu.

Exista doua tipuri de fonduri de investitii si anume Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit.

Fondul Raiffeisen Prosper este un fond diversificat care investeste preponderent in actiuni, pana la un maxim de 80% din activele fondului, al carui obiectiv investitional este cresterea valorii capitalului pe termen lung, aducand o rentabilitate superioara, purtand insa si riscurile aferente, cel putin pe termen scurt.

Strategia de investitii este una actica, avand ca obiectiv principal o rentabilitate pe termen lung, peste media investitiilor cu acelasi grad de risc.

Fondul Raiffeisen Benefit este un fond diversificat, care investeste preponderent in obligatiuni, al carui obiectiv eeste obtinerea unui randament superior depozitelor bancare sau certificatelor de depozit.

Pentru a obtine un randament superior, pana la 30% din active vor fi investite in actiuni. Acestea sunt printre cele mai tranzactionate titluri pe piata bursiera si emise de companii cu perspective financiare foarte bune, constituindu-se intr-o premisa a cresterii viitoare a valorii de detinerilor clientilor in fond.

Activele administrate de Raiffeisen Asset Management in cele doua fonduri au ajuns la 55 milioane de lei, increstere de la 17.6 milioane de lei, cat a reprezentat investitia Raiffeisne Bank in cele doua produse la lansarea acestora. Numarul clientilor Raiffeisen Asset Management a depasit 1000 ( cele doua fonduri au fost lansate pe 19 iunie 2006).

RAIFFEISEN CAPITAL MANAGEMENT

Experienta Raiffeisen in domeniul administrarii investitiilor este una deosebita entitate de Asset Management din Austria, Raiffeisen Capital Management fiind liderul incontestabil al pietei austriece in termeni de volume si calitate avand la sfarsitul anului 2005 cota de piata de peste 22%,active administrate de peste 37 miliarde EUR (o valoare aproximativ egala cu aactivele sistemului bancar romanesc la sfarsitul lunii februarie 2006).

Raiffeisen Capital Management si-a inceput activitatea in 1985 si a ajuns la performanta de a fi numarul unu pe piata austriaca a fondurilor de investitii,cu un volum aproximativ de 45 miliarde euro(31.07.2007) si cu o cota de piata de 23.4 procente.Dimcolo de piata locala Raiffeise este in prezent un jucator de varf in Europa Centrala si de Est pe piata fondurilor.Inca de la sfarsitul lunii martie 2007,RCM administreaza 15%(6.4 miliarde euro)din volumul de active pentru clientii internationali;2/3 dintre clienti provin deja din afara Austiei.

Printre clientii RCM se numara cinci dintre primele cele mai mari 10 companii din Austria si 8 din cele 15 fonduri de pensii. Compania este prezenta si in alte tari din Europa de Vest (Franta, Italia, Germania) cu rezultate remarcabile.

In ceea ce priveste rating-urile individuale ale fondurilor, Standard&Poor's a atribuit la sfarsitul anului 2005 cel mai mare nivel de rating (AAA) la patru fonduri Raiffeisen fiind intre primele 10 companii de asset management care administreaza asemenea performante.

Pentru intreaga performanta in administrarea activelor RCM a primit premiul Standard & Poor's pentru cea mai buna companie de management a activelor din Austria in 2001 iar in 2002 premiul pentru cea mai buna companie de administrare a activelor din Germania si Italia pentru investitii ca un orizont de timp de 5 ani.

In afara granitelor tarii, RCM a devenit unul dintre jucatorii principalii de pe pietele din Europa Centrala si de Est, administrand prin companiile sale locale active de peste 2.2 miliarde euro. Atat in domeniul instrumentelor cu venit fix(obligatiuni) cat si in cel al instrumentelor cu venit variabil (actiunile), Raiffeisen dispune de o experienta deosebita pe pietele emergente din Europa.

In cee ce priveste distributia in strainatate RCM este cea mai activa companie de management a activelor din Austria, produsele sunt apreciate pe toate pietele externe pe care este prezenta. Datorita cresterii nivelului de dezvoltare, Europa de Est a devenit o tinta importanta pentru RCM. In Slovenia, grupul a inceput cu succes operatia de constituire a primei societatii straine de administrare a fondurilor. In curand va avea loc si o lansare in Polonia.

Companiile de asset management apartinand grupului Raiffeisen din Slovacia, Bulgaria, Ungaria ,Croatia si Cehia joaca un rol important pe pietele respective.

RAIFFEISEN INVESTMENT ROMANIA

In 1996 si 1997 Raiffeisen Investment AG(RIAG),divizia de investement bakinga a grupului Raiffeisen a oferit consultanta Guvernului Roman intr-un numar de vanzari strategice multisectoriale. In iulie 1998 a fost infiintata Raiffeisen Financial Advisors Romania, ca filiala aflata 100% in proprietatea RIAG.

In aprilie 2005 Raiffeisen Financial Advisors Romania a devenit Raiffeisen Investment Romania ( RIR),cu scopul de a alinia filiala din Romania la strategia de comincare a grupului Raiffeisen Investment.

RIR beneficiaza de o importanta expertiza si cunoastere a pietei, ca rezulta al puternicei prezente a Grupului Raiffeisen in Romania.

Echipa RIR este alcatuita din expertii cu o inalta pregatire profesionala, familiarizati atat cu pietele finaciare internationale,cat si cu organizatiile guvernamentale si companiile din Romania. Prin activitatea sa RIR si-a dovedit abilitatea de a strucutra tranzactii si de a propune solutii financiare creative pentru companile interesate in obtinerea de fonduri pe pietele romanesti si internationale.

In anul 2002, revista britanica Euromoney a acordat Raiffeisen Investment AG premiul pentru cea mai buna fimra de consultanta pentru fuziuni si achizitii din Romania ca recunoastere a calitatii serviciilor de consultanta oferite in cadrul privatizarii Sidex Galati in anul 2001.

In prezent RIR are capacitatea de a derula simultan un numar imporatnat de tranzactii de vanzare sau achizitie pe piata romaneasca si regionala avand suportul RIAG prin echipele specializate sectorial de la Viena si echipele locale din tarile Europei Centrale si de Est.

RAIFFEISEN BANK ROMANIA

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor medii si mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (219 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS ,phone-banking (Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking).Banca are peste doua milionae de clienti de retail ( dintre care peste 120.000 IMM si peste 4600 de clienti companii medii si mari.

Raiffesien Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002 a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania – Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului Raiffeisen si Banca Agricola, achizitionata in 2001.RZB este cea mai mare banca corporatista si de investitii din Austria. Grupul austriac activeaza in Europa si de Est prin intermediul subsidiarei Raiffeisen International Bank Holding AG, avand o retea de 18 banci si peste 3000 unitati bancare. In aprilie 2005, revista americana Global. Finance a acordat premiul "cea mai buna banca in Europa Centrala si de Est" pentru Raiffeisen International si subsidiarelor acesteia din Romania, Albania,Bosnia si Herzegovina, Serbia si Muntenegru si Priorbank din Belarus.

In urma listarii la Bursa din Viena a actiunilor Raiffeisen International, care a avut loc in aprilie 2005 RZB a ramas actionarul majoritar al Raffeisen International cu peste 70% din capitalul social. Restul actiunilor (30%) sunt liber tranzactionabile .

Dupa privatizare Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a obtinut un profit net de 26.7 milioane euro, de cinci ori mai mare decat in anul 2003 (cand a inregistrat 4.6 milioane euro). Raiffeisen Bank a incheiat anul 2005 cu un profit net consolidat de 51.8 milioane euro si o crestere a activelor cu peste 46% fata de 2004, pana la 3.028 milioane euro.

RAIFFEISEN BANCA PENTRU LOCUINTE

Raiffeisen Bank pentru Locuinte a fost constituita prin asocierea dintre Raiffeisen Bank Romania, Bausparkasse Schwaebisch Hall Germania si Raiffeisen Bausparkasse Austria, iar investitia initiala, facuta in cote egale, a fost de 15 milioane euro. Din momentul infiintarii pana in prezent capitalul a fost majorat, ajungand la 25 milioane euro.

Scopul declarat al RBL este de a-i ajuta pe cettatenii romani sa-si realizeze un mare vis : o casa noua, modernizarea celei existente, acces la lucrari de modernizare si intretinere, o locuinta cu un confort sporit. Asa arata in viziunea noastra un minim necesar. Economisirea si creditarea pentru domeniul locativ este un produs financiar, care se bucura deja de o larga recunoastere pe plan international.

Sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ este un produs relativ nou pe piata bancara romaneasca. Mecanismul sau de functionare este insa extrem de simplu: Clientul trebuie sa stabileasca impreuna cu agentul nostru de vanzari sum a de bani de care va avea nevoie peste o anumita perioada de timp. Dupa ce stabileste acest cuantum, clientului trebuie sa-i fie foarte clar ca va trebui sa economiseasca jumatate din aceasta suma, iar cealalta jumatate o va primi sub forma de credit de la Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Suplimentar, pe langa economiile pe care le face individual,clientul beneficiaza anual de o subventie din partea statului, subventie concretizata intr-o prima si se acorda pentru sumele economisite in anul calendaristic respectiv de catre client, in conditiile legii.

Prima din partea statului este de 15 % din suma economisita in anul respectiv, dar nu poate depasi echivalentul in lei a 120 de euro, calculat la rata de schimb leu/euro comunicata de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi lucratoare a anului de economisire.

Pentru persoanele cu varsta de pana la 35 de ani, precum si pentru cele care au in intretinere copii minori, nivelul maxim al primei nu poate depasi 150euro, dupa um urmeaza:

a) persoanele cu varsta de pana la 35 de ani, fara copii in intretinere-135 euro

b) persoanele cu un copil in intretinere: 140 euro

c) persoanele cu doi copii in intretinere: 145 euro

d) persoanele cu trei sau mai multi copii in intretinere: 150euro

La finalul perioadei de economisire care poate sa fie de minimum 18 luni, clientul poate beneficia de un credit cu o dobanda foarete avantajoasa, fixa pe tot parcursul contractului de 6% pe an in lei. Banca pune la dispozitia clientilor trei tarife-rapid, standard si moderat. In functie de tariful ales clientul va stii cat este rata lunara de economisire, rata lunara de rambursat, perioada de economisire sau perioada de rambursare a creditului.

2.3 GRUPUL RZB SI RAIFFEISEN INTERNATIONAL

Raiffeisen Bank in Romania este o subsidiara a Raiffeisen Interantional Bank Holding AG(Raiffeisen international) o unitate consolidata de in intregime a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG(RZB). La randul sau, RZB este institutia centrala a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup financiar din tara. La data de 31 decembrie 2004, bilnatul total consolidat al grupului bancar Raiffeisen a fost de 145.5 miliarde euro. Aproximativ un sfert din toate activitatile bancare din Austria sunt derulate prin grup, care are cea mai mare retea de distributie, formata din aproape 2300 de unitati si aproximativ 23.000 de angajati.

Infiintata in 1927, RZB ofera o gama larga de servicii bancare si de investment banking in Austria si este considerata un pionier in Europa Centrala si de Est. Aceasta se numara printree principalele banci din regiune si ofera servicii bancare pentru companii si persoane fizice in urmatoarele piete( prezentate in ordine cronologica in functie de anul infiintari sau achizitiei):

Ungaria – Raiffeisen Bank Rt

Slovacia – Tatra banka, a.s.

Polonia – Raiffeisen Bank Polska S.A

.Republica Ceha – Raiffeisenbank a.s.

Bulgaria – Raiffeisenbank(Bulgaria) E.A.D.

Croatia – Raiffeisenbank Austria d.d.

Rusia – ZAO Raiffeisenbank Austria

Ucraina – JSCB Raiffeisenbank Ukraine si JSPP Bank Aval

Romania – Raiffeisen Bank SA

Bosnia si Herzegovina – Raiffeisen Bank d.d. Bosna i Herzegovina

– Serbia si Muntenegru – Raiffeisenbank a.d.

– Slovenia – Raiffeisen Krekova banka d.d.

– Kosovo – Raiffiesen Bank Kosovo J.S.C.

-Belarus – Priorbank, JSC

-Albania – Raiffeisen Banjk Sh.a.

Raiffeisne International este compania care administreaza aceste banci, detinand o mare parte din actiunile acestora (in majoritatea cazurilor 100% sau aproape 100% ). De asemenea , din grup fac parte numeroase companii de leasing (inclusiv una in Kazakhstan). Raiffeisen International este o unitate consolidata in intregime a RZB. In urma a celei mai mari oferte publice initiale din istoria Austriei, care a avut loc in aprilie 2005,RZB a ramas actionarul majoritar al Raiffeisne International cu 70% din capitalul social. Restul actiunilor (30%) sunt liber tranzactionabile inclusiv actiunile International Finance Corporation (IFC) si Bancii Europene pentru Reconsctructie si Dezvoltare(BERD), care detin fiecare, aproximativ 3% din capitalul social.

Ca si in anii anteriori expansiunea Raiffeisen International a continuat si in acest an. La jumatatea anului 2005 activele totale ale acesteia au ajuns la 32.9 miliarde euro , in crestere cu 13.7% fata de sfarsitul anului 2004. Profitul inainte de impozitare conform Standardelor Internationale de Reporate Financiara ( IFRS) a ajuns la 273.3 milioane euro, cea ce reprezinta o crestere cu 58% fata de primul semestru al anului 2004. rentabilitatea capitalului propriu a crescut cu 0.6 puncte procentuale ajungand la 22.8 % iar raportul costuri/venituri a ajuns la 59.9%. La data bilantului Raiffeisen International avea 971 unitati bancare in Europa Central si de Est si peste 24.600 de angajati.

La sfarsitul anului 2004 valoarea bilantului Grupului RZB a fost de 67.9 miliarde euro, in crestere cu peste o cincime fata de anul 2003. Profitul inainte de impozitare conform IFRS a crescut de mai mult de doua ori, ajungand la 706 milioane euro. Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare a fost de 27,4% (in crestere cu 11.9)., aceasta fiind una dintre cele mai bune rentabilitatii inregistrate de o banca de prima clasa din Austria. Raportul costuri-venituri a Grupului s-a imbunatatit cu 4.7% ajungand la 50.4%. La data raportarii, Grupul avea peste 25.300 de angajati in intreaga lume.

Pe langa bancile subsidiare – la care se adauga reprezentatele din Rusia si Lituania- RZB este prezenta in Europa Centrala si de Est prin mai multe companii specilaizate care ofera , printre altele servicii in domeniul fuziunilor si achizitiilor dezvoltarii de proiecte imobiliare, managementul fondurilor, leasing si credit ipotecar.

In Europa Occidentala si in SUA,RZB este prezenta printr-o sucursala la Londra si reprezentante la New York, Bruxelles, Milano, Paris si Stockholm. La acestea se adauga o companie de finantare in New York (cu reprezentate la Chicago si Houston) si o banca subsidiara la Malta. In Asia, RZB are sucursale la Beijing si Singapore si reprezentante la Hong Kong si la Ho Chi Min, Mumbai, Teheran si Seul. Aceasta prezenta internationala ilustreaza clar strategia bancii privind pietele in dezvoltare.

Angajamentul permanent al Grupului RZB pentru calitate este recunoscut prin numeroasele premii locale si internationale. Pentru a doua oara consecutiv RZB si Raiffeisen International au primit premiul – cea mai buna banca in Europa Centrala si de Est – acordat de prestigioasa revista Global Finance in aprilie 2005. Totodata, Raiffeisen Bank din Romania,Raiffeisen Bank Albania,Raiffiesen Bank Bosnia si Herzegovina, Raiffeisenbank Serbia si Muntenegru si Priorbank Belarus au primit premiul – cea mai buna banca – pentru pietele respective. In iulie 2005, Euromoney, binecunoscuta revista britanica a desemnat RZB impreuna cu subsidiara Raiffiesen International drept – cea mai buna banca in Europa Central si de Est- de asemenea, Grupul RZB a primit patru premii pentru subsidiarele din Austira,Albania, Belarus, Serbia si Muntenegru.

La 30 iunie 2007 bilantul total al Grupului RZB,era de 126,1 miliarde euro comparativ cu decembrie 2006.

In prezent RZB are urmatoarele calificative:

Standard & Poor's Termen scurt A1

Moody's Terman scurt P-1

Moody's Termen lung A1

Moody's Putere financiara C+

CAPITOLUL III – RAIFFEISEN BANK IN ROMANIA

3.1. ADMINISTRATIA CENTRALA

3.1.1 ORGANIGRAMA

ORGANIGRAMA NR1

ORGANIGRAMA GRUPULUI RETAIL 12

ORGANIGRAMA NR 2.

3.1.2. STRUCTURI DE CONDUCERE

Adunarea Generala a Actionarilor(A.G.A.)

Directoratul

Consiliul de Supraveghere

Comitetul pentru Norme si Proceduri(CNP)

Comitetul pentru Administrare a Riscurilor Semnificative(CARS)

Comitete de credite

Comitetul pentru Active si Pasive(ALCO)

Comitetul pentru Credite Problematice

Adunarea Generala a Actionarilor(A.G.A.)

AGA constituie autoritatea suprema a Bancii. Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare. Toti actionarii inregistrati in Registrul Actionarilor la data de referinta sunt imputerniciti sa participe la intruniri. Actionarii pot fi reprenzentatide orice persoana, actionar sau nu al Bancii , imputernicita prin procura speciala. Sesiunile ordinare se convoaca cel putin o data pe an in termenii prevazuti de lege. Sesiunile extraordinare au loc ori de cate ori este nevoie

Directorat

Adunarea Generala a Actionarilor a decis in sedinta sa din data de 30 aprilie 2007 adoptarea sistemului dualist de administrare,format din Directorat si Consiliu de Supraveghere.

Consiliul de Supraveghere

CA reprezinta cel mai inalt organ de decizie executiva in Banca intre dous sesiuni de lucru ale Adunarii Generale a Actionarilor. Conform Actului constitutiv al Bancii,toiti administratorii sunt membri ai Consiliului de Administratie. Acestia sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor. Consiliul de Administratie se intruneste lunar. Sedintele extraordinare pot fi cerute de Presedinte sau de 1/3 din membri.

Comitetul pentru Norme si Proceduri(CNP)

CNP aproba normele, procedurile si alte reglementari in cadrul Bancii si se asigura ca acestea sunt in conformitate cu cerintele operationale cu celelalte reglementari interne si externe. Responsabilitatile Comitetului se refera la analiza proiectelor pentru norme, proceduri si alte reglementari interne, analiza amendamentelor si revizuirilor la norme, proceduri si alte reglementari interne. Analiza si evaluarea necesitatii si oportunitatii anularii partiale sau totale a normelor, procedurilor si altor reglementari interne.

Verificarea existentei preved erilor privind controlul intern in orice reglementarea supusa aprobarii si a conformitatii acestora cu prevederile Normelor BNR privnd organizarea si controlul intern al actvitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificatve, precum si organizarea si desfasurarea actvitatii de audit intern a institutiilor de credit.

Membri permanenti:

Vice Presedinte (Operatiuni si IT)- PRESEDINTE CNP

Directorul Executiv care coordoneaza Aria Operatiuni

Directorul care coordoneaza Aria Organizarea, Dezvoltarea si Management Procese

Directorul Directiei Organizare

Directorul Directiei IT&C

Directorul Directiei Control Financiar si Contabilitate

Directorul Executiv care coordoneaza Aria Managementul retelei de Sucursale

Directorul Directiei Contencios Juridic

Reprezentantul Retelei de Distributie

Intrunirile CNP au loc lunar. Directia Organizare poate solicitamarirea frecventei acestora daca cerintele de aprobare a normelor si procedurilor impun acest lucru.

Comitetul pentru Administrare a Riscurilor Semnificative(CARS)

Comitetul de administrare a riscurilor seminficative gestioneaza problematica de risc a Bancii.

Membrii Comitetului:

– Steven van Groningen, Presedinte al Comitetului

– Marinel Burduja, Prim-Vicepresedinte, membru

– James D. Stewart, Jr, Vicepresedinte, membru

– Razvan Munteanu, Vicepresdinte, membru

– Carl Rossey, Vicepresedinte, membru

– Vladimir Kalinov, Chief Risk Officer, membru

– Ada Valcea, Director, Grup Risc Controlul si Managementul Portofoliului, membru

– Bogdan Merfea, Director, Aria Managementul Retelei de Sucursale, membru

– Cristian Petrec, Director, Aria Operatiuni, membru

– Roxana Botoaca –Ionescu ,Director, Directia Prelucrarea Tranzactiilor, membru

– Ionel Fierascu,Director, Directia Securitate Bancara, membru

Sedintele CARS se tin odata la trei luni. Presedintele are dreptul de a convoca ori de cate ori este nevoie.

Comitete de credite

Comitetele de Credite sunt mandatate sa analizeze si sa decida asupra tuturor propunerilor de credit ce urmeaza a fi acordate clientilor Bancii si sunt responsabile pentru respectarea regulilor si regulamentelor asa cum sunt acestea specificate in manualul de creditare al Bancii, respectiv procedurile de creditare adoptate. Exista trei Comitete de Credit, fiecarea cu propiria autoritate de aprobare pentru a mentine in cadrul organizatiei principiul celor "patru ochi",autoritatea de aprobare este in functie de suma creditului, termenul de scadenta si garantii.

Toti membrii Comitetelor de Credite au nevoie de aprobarea prealabila a Consiliului de Administratie al Bancii, in consultare cu RZB Viena. Consiliul de Administratie poate aproba membrii Comitetelor de Credite de la Sucursale.

Comitetul de Credit

Comitetul de Credite IMM (IMM CC)

Comitetul de Credite al Sucursalei

Comitetul pentru Active si Pasive(ALCO)

Comitetul ALCO,infiintat in baza cerintelor legale, este responsabil de gestionarea Bilantului Bancii intr-un mod activ si de formularea politicii financiare generale a Raiffeisen Bank SA. Toti membrii ALCO trebuie sa cunoasca toate activitatile relevante si schimbarile pietei in vederea asigurarii unui proces de decizie echilibrat. ALCO monitorizeaza si stabileste limitele Riscului de Lichiditate si de Piata. De asemenea acest comitet analizeaza propunerile legate de preturi.

Membrii Comitetului:

James D. Stewart,Jr., Vicepresedinte, Trezorerie si Piete de Capital, Presedinte al Comitetului

Steven van Groningen, Presedinte, Vice-presdinte al Comitetului

Marinel Burduja, Prim – Vicepresedinte, membru

Razvan Munteanu, Vicepresedinte, membru

Carl Rossey, Vicepresedinte, membru

Vladimir Kalinov, Chief Risk Officer, membru

Bogdan Popa, Director, Managementul Bilantului si Portofoliului, membru

Cristian Sporis, Director, Aria Trezorerie si Arbitraj, membru

Ada Valcea, Director, Grup Risc Controlul si Managementul Portofoliului, membru

Adrian Gheorghe, Director, Directia Contabilitate si Control Financiar, membru

Ionut Dumitru,Manager,Departament Cercetare de Trezorerie si Rapoarte,membru ( fara drept de vot)

Conform cerintelor Bancii Nationale a Romaniei , ALCO se va intruni cel putin o data pe luna. La cererea Presedintelui sau a unei majoritati a membrilor Comitetului, pot avea intruniri suplimentare.

Instructiuni de lucru pentru propuneri legate de preturi

Propunerile legate de preturi se aproba in sedintele lunare ale ALCO pe baza unui material inaintat de directia proprietara a produsului. Formularul definit in acset sens se completeaza de catre directia proprietara. In format hard copy, se semneaza de directorul directie, se avizeaza de Directia Procesare Tranzactii si se transmite la Directia Secretariat General cu cel putin 24 de ore inainte de sedinta lunara a ALCO. Acest material in format electronic,precum si varianta in limba romanan a propunerii se transmite la Directia Secretariat General.

Decizia ALCO se comunica directiei propirietare a produsului si se publica in doua zile de la data sedintei. Excetie fac situatiile cand decizia are un circuit restarns, definit de proprietarul de produs.

Numai in cazuri exceptionale propunerilie pot fi aprobate in regim de urgenta prin Ordine de lucru. In acest caz, in plus fata de instructiunile de mai sus, initiatorul trebuie sa obtina toate semnaturile persoanelor listate in pagina a doua a formularului. Obtinerea tuturor vizelor/semnaturilor este facuta de initiatorul propunerii.

Comitetul pentru Credite Problematice

Comitetul pentru Credite Problematice are autoriate sa aprobe Aplicatii ce propun restructurari ale expunerilor, revizuiri de credit, stergeri, constituirea si eliberarea de provizioane, conform Anexei 1 "Autoritatea de Aprobare" la Regulament.

Membrii Comitetului de Credite Problematice:

Membrii cu drept de vot

Steven van Groningen- Chairman al Comitetului

James Stewart Vice-presedinte al Comitetului

Vladimir Kalinov- membru

Mircea Dima- membru

Daniel Nicolaescu- membru

Mihai Darie- membru

Membrii fara drept de vot

Marinel Burduja

Razvan Munteanu

Harald Lorentz

Alexandru Ciobanu

3.2 PRODUSELE SI SERVICIILE BANCARE OFERITE DE

RAIFFEISEN BANK

Raiffeisen Bank ofera pietei bancare romanesti o paleta variata de produse si servicii atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice, care au o mare importanta pentru activitatea bancii, reprezentand principalele surse de venituri ale bancii. Prima categorie importanta de produse pe care o presteaza banca catre clienti se preiznta sub forma creditelor care sunt impartite pe trei categorii si anume:

CREDITE pentru:

persoane fizice:

– credite pentru bunuri de consum – reprezinta orice credit contractat de o persoana fizica in vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului si/sau ale familieie acestuia ori pentru achizitionarea de bunuri, altele decat cele ce se circumsriu unei investitii imobiliare.

– credite pentru nevoi personale nenominalizate – Flexi- este un credit oferit persoanelor fizice pentru nevoi nenominalizate ( nu sunt necesare facturi justificative).

– credite pentru nevoi personale nenominalizate garantate cu ipoteca- Flexi plus – este un credit oferit persoanelor fizice pentru nevoi nenominalizate ( nu sunt necesare facturi justificative), garantate cu ipoteca.

– credite pentru autoturisme – creditul pentru autoturisme este un destinat persoanelor fizice in vederea achizitionarii de autoturisme noi, straine sau romanesti precum si scutere din categoria celor care fac obiectul inmatricularii in circulatie la autoritatile competente.

– credite imobiliare-cumpararea de locuinte sau case de vacanta

– credite imobilare- achizitionare terenuri, modernizare, construire, extindere sau treminare de locuinte sau case de vacanta

– credite ipotecare – ANL

– cardul de credit Raiffeisen Bank Standard

– cardul de credit Gold

– cardul de credit Vodafone

b) intreprinderii mici si mijlocii :

1. Medii:

– garantie bancara

– linie de credit/ Overdraft

– credit imobiliar pentru IMM

– plafon de credit cu rambursare pe termen scurt/ Revolving

– imprumut la termen ( credit Capital si credit Invest)

– imprumut la termen BERD ( credit Capital si credit Invest)

– imprumut la termen KfW( credit Capital si credit Invest)

– creditul de investitii EIF

– factoring

cardul Visa Business Charge

credite de avarii

credit imobiliar

2.Micro:

– overdraft fara garantii materiale

– garantie bancara

– overdraft micro

– flexi IMM

– flexi IMM fara garantii materiale

– term loan micro ( credit Capital si credit Invest)

– imprumut la termen KfW ( credit Capital si credit Invest)

– cardul Visa Business Charge

c) Corporatii:

– incasso

– acreditive documentare

– garantia bancara

– aval

– overdraft

– avansul in contul curent

– credit revolving pe termen scurt

– credite la termen

2. FINANTARI STRUCTURATE:

– factoring

– forfetare

– finantare bunuri

– pre-finantarea exportului

– finantarea exportului

– finantarea de proiecte industriale

– finantarea de proiecte imobiliare

– finantarea de proiecte in infrastructura

– finantarea de achizitii corporative

– imprumut sindicalizat/club

– participarea la imprumuturi

3.DEPOZITE SI CONTURI DE ECONOMII:

a) persoane fizice:

– depozite la termen pe 1,3,6 si 12 luni in RON, cu rata dobanzii fluctuanta si plata lunara a dobanzii in cont curent

– depozite la termen pe 1 si 3 luni in RON cu rata dobanzii fixa/fluctuanta, cu plata sau capitalizarea dobanzii la scadenta

– cont EVENIMENT in RON – produsul este oferit persoanelor fizice si persoanelor juridice. Se adreseaza, in special, persoanelor care doresc sa acumuleze sume de bani pentru un eveniment (vacante, aniversari, plati la data fixa) si care nu doresc sa efectueze nici un fel de retrageri pe durata existentei contului.

– cont Bonus in RON – este un depozit in RON cu reinnoire automata a capitalului si dobanda fixa pe perioada dintre reinnoiri. Ratele de dobanda sunt diferentiate in functie de suma depusa corespunzatoare unor transe valorice. Banca acorda clientilor un bonus de dobanda pe o perioada de o luna la fiecare ciclu de trei luni de existenta a depozitului. Bonusul consta in suplimentarea cu doua procente a ratei lunare de dobanda.

– depozite la termen pe 1,3,6 si 12 luni in valuta (USD/EUR), cu rata dobanzii fixa, reinnoire automata si plata sau capitalizarea dobanzii la scadenta

contul de economii Acces Plus – este un cont de economii ( depozit la vedere) care ofera clientilor – pe de o parte- posibilitatea obtinerii unor nivele superioare de dobanda comparativ cu cele oferite pentru contul curent si – in acelasi timp- posibiltatea de noi depuneri si accesul rapid la sumele economisite, fara restrictii.

carnete de economii cu rata fluctuanta de dobanda si plata lunara a dobanzii la 3,6,12 luni

b) intreprinderi mici si mijlocii:

– depozite la termen pe 1,3,6 si 12 luni in RON , cu rata dobanzii fluctuanta si plata lunara a dobanzii in cont curent

– cont Eveniment in RON pentru persoanae juridice

4. CONTURI CURENTE SI SERVICII ATASATE:

a) persoane fizice

– conturi curente persoane fizice in RON si in valuta- contul curent este un produs oferit persoanelor fizice in vederea mentinerii disponibilitatilor in lei sau in valuta si efectuarii de operatiuni curente (plati si incasari), transferuri bancare in limita soldurilor creditoare.

– Raiffeisen Online – serviciul este oferit clientilor persoanelor fizice si permite efectuarea de tranzactii bancare, obtinerea de informatii desprea situatia conturilor detinute la Raiffeisen Bank prin intermediul internetului.

– myBanking – acest serviciu este oferit clientilor Raiffeisen Bank si permite obtinerea de informatii sau generarea de comenzi pentru realizarea de tranzactii prin intermdiul meniului preconfigurat in cartela SIM din telefonul mobil al clientilor.

– Raiffeisen Direct – reprezinta o facilitate oferita clientilor Raiffeisen Bank, de a accesa si opera in conturile lor fara a fi necesara deplasarea la banca , in conditii de siguranta si confidentialitate.

– SmartTel – serviciul acesta permite clientilor accesarea informatiilor bancare prin intermdiul telefonului mobil. Conditia esentiala pentru ca un client al bancii sa se poata abona la acest serviciu este ca acesta sa detina un telefon mobil activ in orocare din retelele de telefonie mobila din Romania.

– Card de debit (Maestro si Visa Electron)

– facilitatea de overdraft

– Card de debit Eurocard/Mastercard

– Direct debit- Plati directe furnizori- serviciul ofera clientilor posibilitatea de a mandata Banca pentru plata facturilor emise pe numele acestora de furnizorii de servicii, direct din contul curent deschis la orice unitate a Bancii in baza conventiilor incheiate intre Banca si Furnizor si a contractului incheiat intre Client si Banca.

– Direct Debit Interbancar(DDI)

b) Intreprinderi mici si mijlocii

– conturi curente IMM

– myBanking – acest serviciu este oferit clientilor Raiffeisen Bank si permite obtinerea de informatii sau generarea de comenzi pentru realizarea de tranzactii prin intermdiul meniului preconfigurat in cartela SIM din telefonul mobil al clientilor

– Raiffeisen Direct – reprezinta o facilitate oferita clientilor Raiffeisen Bank, de a accesa si opera in conturile lor fara a fi necesara deplasarea la banca , in conditii de siguranta si confidentialitate.

– Card de debit Visa Business in valuta (EUR/USD)

– Card de debit Visa Business in lei –utilizare internationala

– Card de debit Visa Business in lei –utilizare nationala

– Direct debit- Plati directe furnizori – serviciul ofera clientilor posibilitatea de a mandata Banca pentru plata facturilor emise pe numele acestora de furnizorii de servicii, direct din contul curent deschis la orice unitate a Bancii in baza conventiilor incheiate intre Banca si Furnizir si a contractului incheiat intre Client si Banca.

Direct Debit Interbancar(DDI)

Raiffeisen Online

c) Corporatii

– conturi curente corporatii

– conturi Loro

– Card de debit Visa Business in valuta (EUR/USD)

– Card de debit Visa Business in lei –utilizare internationala

– Card de debit Visa Business in lei –utilizare nationala

5.PRODUSE DE TREZORERIE

Produse specifice pietei valutare(FX)

– Tranzactii Spot

– Tranzactii Pre- Spot

– Tranzactii FX Forward

– Tranzactii FX Swap

– Tranzactii FX Options

b) Produse specifice pietei monetare(MM)

– Depozite la termen cu rata dobanzii negociabila

– Tranzactii cu titluri de stat

– Depozite structurate

6.CUSTODIE

– custodie pentru instrumente financiare

– depozitarea activelor OPC

7. CASH MANAGEMENT

a) persoane fizice

– instrumente de Debit in lei

– Plati si incasari in lei prin Ordine de plata

– Plati si incasari in valuta prin Ordine de plata

– depuneri/retrageri numerar

– cecuri in valuta

– Direct debit- Plati directe furnizori- serviciul ofera clientilor posibilitatea de a mandata Banca pentru plata facturilor emise pe numele acestora de furnizorii de servicii, direct din contul curent deschis la orice unitate a Bancii in baza conventiilor incheiate intre Banca si Furnizir si a contractului incheiat intre Client si Banca.

– Direct Debit Interbancar(DDI)

– Transferuri planificate (FixPay)- serviciul destinat persoanelor fizice si ofera posibilitatea de a mandata banca sa efectueze lunar in numele si pe contul lor, transferuri planificate de sume fixe si la date fixe intre conturile aceluiasi client sau intre conturi apartinand unor clienti diferiti.

b) Intreprinderii mici si mijlocii

– transport valori

– FREe-WAY- confirmarea platilor catre vama'

– Direct debit- Plati directe furnizori – serviciul ofera clientilor posibilitatea de a mandata Banca pentru plata facturilor emise pe numele acestora de furnizorii de servicii, direct din contul curent deschis la orice unitate a Bancii in baza conventiilor incheiate intre Banca si Furnizir si a contractului incheiat intre Client si Banca.

– Direct Debit Interbancar (DDI)

– Transferuri planificate (FixPay) – serviciul destinat persoanelor juridice si ofera posibilitatea de a mandata banca sa efectueze lunar in numele si pe contul lor, transferuri planificate de sume fixe si la date fixe intre conturile aceluiasi client sau intre conturi apartinand unor clienti diferiti.

– concetrarea lichiditatilor ( Cash Concentration / Sweep)

– administrarea incasarilor (Collections Management)

– RDS (Regional Distribution Service)

depuneri/majorari capital social

instrumente de plata de debit,platibile in lei

cecuri de valuta

plati si incasari in lei prin Ordine de plata

plati si incasari in valuta

depuneri/retrageri de numerar

electronic Banking(Multicash)

c) Corporatii

– instrumente de Debit in lei

– cecuri in valuta

– plati si incasari in lei prin ordine de plata

– plati si incasari in valuta

– depuneri/retrageri numerar

– Electronic Banking (Multicash)

– plati si incasari prin conturile Loro

– transport valori

– FREe-WAY- confirmarea platilor catre vama'

– Direct debit- Plati directe furnizori- serviciul ofera clientilor posibilitatea de a mandata Banca pentru plata facturilor emise pe numele acestora de furnizorii de servicii, direct din contul curent deschis la orice unitate a Bancii in baza conventiilor incheiate intre Banca si Furnizir si a contractului incheiat intre Client si Banca

– Direct Debit Interbancar(DDI)

– Transferuri planificate (FixPay) – serviciul destinat persoanelor fizice si ofera posibilitatea de a mandata banca sa efectueze lunar in numele si pe contul lor, transferuri planificate de sume fixe si la date fixe intre conturile aceluiasi client sau intre conturi apartinand unor clienti diferiti.

– concetrarea lichiditatilor ( Cash Concentration / Sweep)

– administrarea incasarilor (Collections Management)

– RDS – distribuire de Fonduri in numerar (Regional Cash Distribution Service)

– depuneri/majorari capital social

– Cash Managementului International

– Colectarea / distribuirea numerar prin Posta Romana

8. ALTE PRODUSE SI SERVICII

a) persoane fizice:

– casete de valori

– inrolarea detinatorilor de carduri RZB BANK in sistemul de securizare a tranzactiilor

– internet

b) intreprinderii mici si mijlocii:

– acceptare la plata a cardurilor pentru vanzare de produse si servicii prin internet

– servicii de inrolare comercianti pentru acceptare la plata cardurilor VISA si MasterCard emise de banci romanesti si straine

9. PRODUSE ALE TERTILOR

a) persoane fizice

– cont ESCROW- este oferit persoanelor fizice, rezidenti sau nerezidenti, care doresc sa efctueze tranzactii imobiliare, posibilitatea de a derual, prin intermdiul unui cont Escrow, operatiunea de transfer de bani reprezentand pretul tranzactiei imobiliare.

– Western Union – transfer rapid, eficient si usor de bani din afara tarii si din tara

– Programul "Asigurarea ta in caz de accident" – cu AIG Life Asigurari Romania SA

– Raiffeisen Banca pentru Locuinte

b) intreprinderi mici si mijlocii

– Cont ESCROW- este oferit persoanelor juridice, care doresc sa efctueze tranzactii imobiliare, posibilitatea de a derual, prin intermdiul unui cont Escrow, operatiunea de transfer de bani reprezentand pretul tranzactiei imobiliare

– Raiffeisen Leasing

10.PRODUSE DE INVESTEMENT BANKING

– preluarea si transmitere ordine de tranzactionare

– executare ordine de tranzactionare

– schimburi valutare

– tranzactii in marja

– imprumutul de valori mobiliare

– consultanta acordata clientilor

– structurare si intermediere oferte de valori mobiliare

– oferte primare

– servicii de analiza financiara

11.ASSETS UNDER MANAGEMENT

– fonduri deschise de investitii

– portofolii individuale

3.3 – CREDITUL PENTRU CUMPARAREA DE LOCUINTE – NORMA SI PROCEDURA

NORMA DE CREDITARE

FISA PRODUSULUI

Credit pentru investitii imobiliare acordat pentru cumpararea de imobile cu destinata de locuinte/case de vacanta ( apartamentein blocuri de locuit, case,) inclusiv terenul afernt imobilelor. Valuta in care poate fi obtinut acest credit poate fi LEI/USD/EUR/CHF. Valoarea creditului poate fi de min 5.000 EUR (echivalent LEI/USD/CHF) si max 500.000 EUR (echivalent LEI/USD/CHF) valoarea maxima include si valoarea comisionului de procesare.

Avansul poate fi de min 25% din pretul de cumparare sau min 35% din pretul de cumparare in cazul creditelor care au ca sursa de rambursare veniturile din dividende, in proportie de peste 50% din venitul total.

Termenul minim este de 3 ani iar termenul maxim poate fi 40 ani ( termenul de rambursare se stabileste ca multiplu de 6 luni) sau 20 ani (termenul de rambursare se stabileste ca multiplu de 6 luni) in cazul creditelor care au ca sursa de rambursare veniturile din dividende, in proportie de peste 50% din venitul total. Tipul de dobanda aplicat la acest tip de credit este variabila. Modalitatea de plata consta in rate ( credit si dobanda) lunare egale.

Garantiile aduse in cadrul acestui tip de credit este cu ipoteca de rang I instituita in favoarea bancii asupra imobilului achizitionat prin credit si/sau asupra altor imobile aflate in proprietatea imprumutatului sau a unor terti, cu interdictie de instrainare si grevare de sarcini si ipoteca asupra amelioratiunilor, sau garantia reala mobiliara asupra disponibilitatilor din conturile clientului deschise la RBRO sau garantia reala mobiliara asupra veniturilor viitoare reprezentand dividende

Frecventa rambursarii ratelor creditului este lunara si in cazul platilor anticipate sunt permise, doar daca se achita din credit echivalent a minim trei rate lunare egale.

Comisioanele aplicate din cadrul acestui tip de credit sunt comisionul de procesare este aplicat la valoarea sumei acordate efectiv imprumutului sau comisionul de administrare calculat anual la soldul creditului( 3%), comision fix de analiza a documentatiei, comision de plata anticipata si taxa de inregistrare la Arhiva Electronica ( aplicabila doar pentru inregistarea "Contractului de Garantie Reala Mobiliara asupra unor venituri viitoare si asupra disponibilitatilor din conturi" in cazul in care solicitantii de credit au drept sursa de rambursare venituri obtinute din dividende). Un alt tip de comision este cel de evaluare ( aplicabil doar in cazul solicitarii de schimbare a garantiei).

Tabel nr 1. DOBANZI SI COMISIOANE ALE CREDITULUI MORTGAGE

Asigurarea in cadrul acestui tip de credit consta in cazul in care banca solicita, asigurarea de viata pentru solicitant, avand ca beneficiar banca pentru credite a caror valoare depaseste 100.000 EURO (echivalent LEI/USD/CHF ) si asigurarea pentru imobilele aduse in garantie, cesionate in favoarea bancii.

Metoda de rambursare este reprezentata prin debitarea automata a contului curent, cont care trebuie deschis in mod obligatoriu pe numele solicitantului de credit.

2) CRITERII DE ELIGIBILTATE PENTRU SOLICITANT SI CODEBITOR

In primul rand cetatenia sa fie romana iar beneficiarii fiind persoanele fizice care au domiciliul si locul de munca in Romania. Varsta minima fiind de 21 de ani iar varsta maxima la momentul analizei creditului este de 68 ani pentru creditele acordate femeilor iar in cazul barbatilor varsta maxima fiind de 68 ani.

Varsta maxima acceptata a solicitantului va fi corelata cu durata creditului astfel incat data ultimei scadente sa nu depaseasca varsta de 70 ani in cazul barbatilor iar in cazul femeilor 65 de ani. Codebitorul poate implini varsta maxima stabilita prin prezentele reglementari la orice data in cursul anului ultmei scadente.

Avansul trebuie constituit de catre client in contul sau curent deschis la banca. Se accepta si plata avansului direct catre vanzator pe baza unor documente autentificate la un notar public sau inscisuri sub semnatura privara. In cazul in care se achita vanzatorului o parte din avans pe baza unor documente autentice/sub semnatura privata( neautentificate de un notar public) acesta va fi dedusa din avansul ce trebuie constituit.

In cazul in care avansul este constituit in alta valuta decat valuta crditului se va avea in vedere ca data utilizarii creditului acesta sa fie integral constituit, utilizandu-se pentru efectuarea calculelor cursurile ferme pentru vanzari si cumparari ale bancii valabile pentru acea zi.

3)CALCULUL CAPACITATII DE RAMBURSARE- BUGET LUNAR

Capacitatea de rambursare se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli. La determinarea capacitatii de rambursare, pe langa solicitantul de credit, se poate accepta maxim 2 codebitori.

La determinarea veniturilor se iau in considerare numai veniturile certe, cu caracter de permanenta , dovedite cu documente , realizate de solicitant si, daca este cazul de codebitori..

Se iau in considerare veniturile realizate numai de urmatoarele categorii de persoane:

A) SALARIATI CU CONTRACT DE MUNCA PE PERIOADA NEDETERMINATA

Acestia trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa aiba minim 3 luni vechime la actualul angajator;

In cazul persoanelor aflate in concediu pentru ingrijirea copilului, la stabilirea veniturilor se iau in calcul venitul cel mai mic dintre venitul inscris in documentel care certifica obtinerea indemnizatiei de concediu pentru ingrijirea copilului si venitul obtinut anterior inceperii acestui concediu ( atestat prin documente de venit aferente).

Tipuri de venituri care pot fi luate in considerare in calculul bugetului sunt:

venituri nete din salariul de baza, calculate ca medie a ultimelor 3 luni ( valoarea lor este inscrisa in adeverinta de salariu)

venituri nete suplimentare aferente salariului de baza, incasate lunar ( sporuri, ore suplimentare, ore de garda etc) – valoarea lor este inclusa in adeverinta de salariu

venituri nete suplimentare acordate angajatilor institutiilor de stat, in baza unor legi speciale ( stimulente, norma de harna )- care vor fi incluse in adeverinta de salariu sau vor fi evidentiate intr-un document separat in care trebuiesc mentionate aceste venituri obtinute in ultimele trei luni, document stampilat si semnat de catre doua persoane abilitate sa angajeze raspunderea institiei.

venituri obtinute ca bonusuri/comisoane din vanzari care se vor lua in considerare fie pe baza adeverintei de salariu, fie pe baza unui document separat in care trebuiesc mentionate aceste venituri obtinute in ultimele trei luni, document stampilat si semnat de doua persoane abilitate sa angajeze raspunderea societatii.

B) SALARIATI CU CONTRACT DE MUNCA PE PERIOADA DETERMINATA

Salariatii cu contract de munca pe perioada determinata ai unor companii multinationale, ambasade, organizatii sau institutii internationale prezente in Romania care ca regula generala nu incheie contracte de munca pe perioade nederminate, militarii cu contracte de munca pe perioada determinata, salariatii functiilor publice care au contractul de munca suspendat temporar( parlamentarii, consilierii, primarii, membrii ai guvernului).

Acestia trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa aiba minim 3 luni vechime la actualul angajto

contractul de munca trebuie sa fie incheiat pe minim un an

Pentru salariatii functiilor publice (parlamentati, consilieri, primari, membri ai guvernului) se va lua in considerare minimul dintre venitul actual si venitul anterior numirii in functie. Pentru categoriile de persoane de la punctul 1 si 2 nu se vor lua in calcul veniturile obtinute din contractele de munca pentru fractiune de nomra ca urmare a cumului de functii incheiate pe perioade mai mici decat perioada de creditare, precum si cele neinrgistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca ( daca este cazul, conform legii). Pentru a putea fi luate in calcul aceste contracte trebuie sa fie incheiate cu minim 6 luni inainte de data depunerii cererii.

Pentru categoriile de persoane de la punctul 1 si 2 se va avea in vedere urmatoarle:

In cazul solicitantilor de credit/co-debitorilor, indifernt de tipul angajatorului, in cazul in care unul dintre veniturile nete lunare este mai mare cu mai mult de 100% fata de cel mai mic dintre cele trei venituri inscrise pe adeverinta se va lua in calcul cel mai mic venit.

EX: Venituri nete lunare solicitant:

Februarie- 950 lei

Martie- 1000 lei

Aprilie –2000lei

Venitul net lunar din aprilie este cu (2000-950)/950=110.53% mai mare decat venitul net luanr din februarie care este cel mic si in consecinta va fi luat in calcul 950 lei.

Exceptie de la aceasta regula fac solicitantii/co-debitorii care incaseaza comisioane din vanzari mai mari decat veniturile lunare fixe. Numai in cazul solicitantilor/ co-debitorilor care incaseaza comisioane din vanzari mai mari decat veniturile lunare fixe si care au prezentat, conform adeverintei de salariu si vechime in munca,situatia ultimelor trei venituri lunare nete incasate, venitul net care va fi luat in calculul bugetului va fi media acestor venituri ponderata cu un coeficient de 70%.

Ex: Medie lunara a veniturilor nete ( inclusiv cele din comisioane din vanzari ) este de 1000 lei. Valoarea luata in calcul in buget : = 1000 lei* 70%=700 lei

In cazul in care unul dintre salarii este mai mare cu mai mult de 200% fata de cel mai mic salariu net din adeverinta atunci solicitare de credit se respinge datorita incertitudinii obtinerii veniturilor iar dosarul se transmite la Departamentul Colectare – echipa Frauda pentru verificarii suplimentare.

Nu vor fi luate in calcul primele acordate cu ocazia sarbatorilor legale , primelor de vacanta si primele trimestriale/semestriale/anuale acordate in functie de rezultatele financiare ale companiei angajatoare precum si primele acordate in regim ocazional de angajatori care nu respecta caracterul de permanenta .

C) PERSOANE CARE DESFAOSARA ACTIVITATI INDEPENDENTE

Persoane care desfasoara activitatii independente in baza unor legi speciale care le reglementeaza activitatea( avocati, notari, medici,contabili autorizati, lichidatori, arhitecti etc) si isi desfasoara activtiatea de cel putin doi ani. Capacitatea de rambursare se va stabili tinand cont de veniturile nete obtinute conform registrelor de incasari si plati in ultimele trei luni (de la data cererii de credit).

D) PERSOANE CARE REALIZEAZA VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR

Veniturile rezultate din contractele de inchiriere se vor lua in calculul bugetului in una din urmatoarele situatii:

contractele de inchiere acopera intreaga perioada de creditare

contractele de inchiriere sunt incheiate pe perioade mai mici decat perioada de creditare dar imprumutatul se obliga prin contractul de credit sa reinnoiasca/prelungeasca contractele de inchiriere existente sau sa incheie noi contracte de inchiriere, pe toata perioada de creditare.

La determinarea bonitatii solicitantilor de credite se vor lua in considerare contractele de inchiriere incheiate pe perioade de minim 1 an. Contractele de inchiriere trebuie sa fie in vigoare de minim 6 luni inainte de data depunerii cererii si sa fie inregistrate la Administratia Financiara Teritoriala.

Calculul capacitatii de rambursare se va efectua luand in considerare media veniturilor nete aferente ultimelor 3 luni.( venitul net consta fiind obtinut din venitul brut minus impozit).

E)PENSIONARII

In cazul veniturilor din pensii se vor lua in calcul numai pensiile cu caracter definitiv si nerevizuibile precum pensiile pentru limita de varsta si pensiile pentru invaliditate care nu sunt supuse revizuirii periodice in vederea stabilirii mentinerii schimbarii categoriei de invaliditate sau incetarii calitatii de pensionar de invaliditate, pensiile de revolutionar sau de deportati. Acestea din urma vor fi considerate doar ca venituri suplimentare unor venituri eligibile conform prezentei norme.

Pentru verificarea gradului de invaliditate se va solicita clientului prezentarea Deciziei Comisiei Medicale.

Nu se vor lua in calcul pensiile alimentare, pensiile de urmasi si indemnizatiile pentru persoanele insotitoare, primite de catre persoanele cu handicat, care au dreptul la insotitor si alte tipuri de pensii care nu au caracter permanent pe perioada ce creditare si/sau nu sunt urmaribile ( sunt exceptate prin lege de executarea silita).

F) )PERSOANE CARE REALIZEAZA VENITURI DIN DREPTURI DE AUTOR

Veniturile din drepturile de autor se vor lua in considerare in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

contractul este incheiat pe perioada nedeterminata sau pe o perioada determinata care acopera perioada de creditare;

in contract se specifica un venit lunar fix

contractul sa aiba vechime de minim o luna la data solicitarii creditului.

Calculul capacitatii de rambursare se va efectua luand in considerare media veniturilor ultimelor trei luni.

Categoriile de venituri luate in calcul la determinarea capacitatii de rambursare se pondereaza cu coeficientii de ajustare a caror valoare este stabilita in functie de gradul de certitudine si de caracterul de permanenta ale acestora.

G)PERSOANE CARE OBTIN VENITURI DIN RENTE VIAGERE

Se vor lua in calcul veniturile din rente viagere dovedite cu documente justificative: adeverinta care atesta obtinerea veniturilor din renta viagera sau un document emis de autoritatea care a acordat decizia de plata a rentei viagere, din care sa reiasa decizia de acordare ( plata ) a rentei viagere si ultimul talon de incasare a veniturilor sau extrasul de cont care atesta incasarea rentei.

H) PERSOANE CARE REALIZEAZA VENITURI DIN DIVIDENDE

a) Criterii minime de eligibilitate pentru clienti si compania distribuitoare de dividende:

– solicitantul impreuna cu co-debitorii (daca este cazul) detin o pondere de minim 50.01% (la data depunerii cererii) din capitalul companiei distribuitoare de dividende,daca ultimii 2 ani,clientul a detinut mai putin de 50.01% din actiuni/parti sociale, in calculul capacitatii de rambursare se va tine cont de procentul detinut la data repartizarii dividendelor

– compania isi desfasoara activitatea de minim doi ani consecutiv, minim doua exercitii financiare incheiate cu bilant si cont profit/pierdere pana la data depunerii cererii de credit de catre solicitant

– solicitantul de credit trebuie sa aiba calitatea de actionar/asociat in cadrul respectivei companii de cel putin doi ani

– compania distribuitoare de dividende nu isi desfasoara activitatea in cadrul industriilor restrictionate sau excluse de la finantare, asa cum sunt ele definite in politica de creditare anuala a Raiffeisen Bank, intocmita de Divizia Risc

– companai distribuitoare de dividende nu se afla in proces de divizare partiala/totala, faliment, reorganizarea judiciara impotriva ei nu s-au pronuntat sentinte privind raspunderea penala si nu este pusa sub interdictie;

– ultimii doi ani consecutivi de activitate ai companiei ditribuitoare de dividende s-au incheiat cu un rezultat net pozitiv( profit) si cu repartizarea acestuia ca dividende cel putin in ultimul an; un rezultat net pozitiv trebuie sa se inregistreze si in ultima balanta de verificare

– veniturile obtinute sub forma de dividende vor fi acceptate in calculul analizei bonitatii clientului numai in conditiile unui raport de analiza favorabil pentru compania; Se va calcula pentru compania distribuitoare de dividende "customer rating"-ul asa cum este prevazut in Politica de Creditare anuala a Raiffeisen Bank intocmita de Divizia Risc; Punctajul maxim admis de 3.5. Aceasta analiza ( calculul customer rating-ului) se va efectua doar in cazul creditelor cu o valoare mai mare de 100.000 euro sau echivalent RON/USD/CHF.

– compania distribuitoare de dividende nu are angajate credite bancare care implica existenta in contractele de credit a unor clauze privind nedistribuirea de dividende catre actioanri/asociati sau daca are contracte astfel de credite bancare; se vor incheia acte aditionale la aceste contracte prin care se renunta la aceste clauze

Se vor accepta in calculul capacitatii de rambursare numai dividendele repartizate in baza AGA/ Adunarii Asociatilor din profitul afernt ultimului exercitiu financiar incheiat.

Tabel nr 2. Pondere dividende in buget/avans necesar/termen/moneda

b)Modalitatea de calcul a veniturilor din dividende:

Venitul lunar obtinut din dividende repartizate in baza hotararii AGA/Adunarii Asociatilor din profitul afferent ultimului exercitiu financiar incheiat, se vor determina cu ajutorul formulei:

VLN=VLN(12)=(VBA*NA-I)/12 unde:

VLN(12)= venit lunar net

VBA= valoarea totala a dividnedelor repartizate in baza Hotararii AGA/Adunarii Asociatilor din profitul net al societatii comerciale (conf. Bilant si cont profit si pierdere la 31 dec precedent inregistrate la organul fiscal competent)

NA= procentul de actiuni parti sociale detinute de solicitant/codebitor la data repartizarii dividendelor

I= impozitul aferent veniturilor obtinute acestor formule de catre persoane fizice, din dividende conform cotelor stabilite in Codul Fiscal

La determinarea cheltuielilor se iau in considerare angajamentele lunare de plata ale familiei ( sot si sotie) si, daca este cazul, ale celui de-al doilea codebitor (rate credite bancare,rate leasing, rate credit carduri, descoperire de cont,rate cumparare bunuriin rate, CAR-uri, pensii alimnetare, chirii etc).

In cazul in care oricare dintre membrii familiei(sot si sotie) si/sau cel de-al doilea codebitor inregistreaza restante la plata angajamentelor de plata contractate anterior (cu conditia sa nu fie mai vechi de 60 de zile, ca in care cererea de credit este respinsa).

In cazul in care oricare dintre membrii familiei(sot si sotie) si/sau cel de-al doilea codebitor beneficiaza de un card de credit Raiffeisen Bank sau de la alta banca, la determinarea cheltuielilor se va lua in considerare 5% din plafonul maxim de creditare acordatbeneficiaza de facilitatea de overdraft, la determinarea cheltuielilor se va lua in considerare:

dobanda calculata pentru o perioada de 1 luna aferenta plafonului maxim de descoperit acordat, in cazul in care cardul este emis de catre Raiffeisen Bank

2% din plafonul maxim de descoperit acordat, in cazul in care este emis de catre o alta banca

In cazul cardurilor de credit Eurolines sau a celo similare,care au o componenta de tip limita de credit si o componenta de tip credit de comsum se vor lua incalcul cumulativ, ca angajamente de plata:

rata lunara aferenta componentei de tip credit de consum

5% dim limita aprobata aferenta componentei de tip limita ce credit

In cazul in care oricare dintre membrii familiei (sot si sotie) si/sau cel de-al doilea codebitor sunt codebitori pentru un alt credit Raiffeisen Bank, la determinarea cheltuielilor se va lua in calcul pentru fiecare cota parte din rata aferenta creditului anterior, obtinuta prin impartirea ratei anterioare la numarul de persoane implicate in ambele credite (actual si anterior)

Exemplu:

In creditul anterior sunt implicate urmatoarele persoane:

solicitantul S1

codebitor C1(sot/sotie solicitant)

codebitor C2

In cererea de credit actuala sunt implicate urmatoarele persoane:

solicitantul C1

codebitor S1

codebitor C2

Pentru fiecare dintre aceste persoane implicate atat in creditul anterior cat si in cererea de credit actuala se va lua in considerare in calculul bugetului 33% din rata aferenta creditului anterior(= rata creditului anterior/3, unde 3 este numarul de persoane implicate in ambele credite).

Analiza bonitatii se face in functie de urmatorii indicatori:

ponderea ratei in veniturile nete(PR)

PRIMOB=( AIMOB /VNETE )*100

AIMOB- Angajamente lunare de plata ale membrilor familiei (sot si sotie) si/sau cel de-al doilea codebitor , inclusiv rata la creditul solicitat, costurile privind comisioanele, asigurari si orice alte costuri ce decurg din credite imobiliare/ipotecare precum si din alte contracte de natura acestora, indiferent de creditor, inclusiv leasing imobiliar;

Angajamentele luate in calcul privind creditul ipotecar acordat de catre Raiffeisen Bank sunt:

principalul

dobanda lunara

comsionul de administrare anual; valoarea luata in calcul este obtinuta prin impartirea comisionului din primul an( platit in prima luna de rambursare) la numarul de luni pentru care este acordat creditul

prima anuala de asigurare pentru asigurarea imobilului; valoarea luata in calcul este obtinuta prin impartirea primei de asigurare anuala la 12 luni

Angajamentele privind credite imobiliare contractate de la alte banci sau alte institutii financiare inclusiv leasing-ul imobiliar vor fi luate in calcul pe baza declaratiei pe propria raspundere a clientului din cererea de credit

VNETE- veniturile nete lunare realizate de imprumutat si, daca este cazul, de codebitor, se determina ca diferenta intre veniturile totale certe, cu caracter de permanenta, ponderare prin aplicarea coeficientilor de ajustare stabiliti de catre banca si angajamentele de plata de alta natura decat cele decurgand din contracte de credit si asimilate (CAR-uri, pensii alimentare, chirii)

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie de maxim 35%

gradul de indatorare( GI)

GI= (AT/VNETE)* 100

AT-angajamentele totale lunare de plata ale membrilor familei (sot si sotie) si/sau cel de-al doilea codebitor(daca este cazul) decurgand din contractul de credit precum si din alte contracte de aceiasi natura( contracte de credit, leasing, cumparare de bunuri in rate), indiferent de creditor;

VNETE- veniturile nete lunare realizate de imprumutat si, daca este cazul, de codebitor, se determina ca diferenta intre veniturile totale certe, cu caracter de permanenta, ponderare prin aplicarea coeficientilor de ajustare stabiliti de catre banca si angajamentele de plata de alta natura decat cele decurgand din contracte de credit si asimilate (CAR-uri, pensii alimentare, chirii)

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie maxim 40 %.

4 SCORING

Datele privind solicitantul de credit vor fi introduse in sistemul scoring care calculeaza un punctaj pentru fiecare solicitant de credit. Nu vor fi promovate solicitarile de credit care nu indeplinesc baremul de punctaj stabilit.

5 ASIGURARI

Asigurarea imobiliara

Pentru toate constructiile admise in garnatie se incheie polite de asigurare imobiliara cesionate in favoarea bancii; nu se incheie polite de asigurare in cazul terenurilor aduse in garantie.

Politele de asigurare se incheie in aceiasi moneda in care se acorda creditul iar suma asigurata trebuie sa reprezinte 110% din valoarea creditului.

Ca regula, politele de asigurare imobiliara se incheie si intra in vigoare obligatoriu in ziua acordarii creditului, pentru toata perioada de rambursare a acestui.

In cazul acceptarii in garantie aunui alt imobil decat cel achizitionat prin credit, se poate accepta polita de asigurare existenta aferenta acestuia, in conditiile respectarii Procedurii privind Asigurarile Credite PF. Polita va fi cesionata in favoarea Bancii.

In cazul in care clientul doreste ca suma asigurata sa fie egala cu valoarea de piata a imobilului adus in ganratie acesta va incheia separat, o polita de asigurare pentru diferenta de suma dintre 110% din valoarea creditului si valoarea de piata a imobilului.

In cazul in care sunt aduse in garantie doua imobile, suma asigurata a fiecaruia este proportionala cu ponderea valorii de piata a imobilului in suma valorilor de piata a celor doua imobile.

Asigurarile imobiliare vor fi incheiate cu Partenerul Raiffeisen Bank SA la momentul tragerii creditului.

In cazul in care clientul asigura in contul curent deschis la banca inainte de scadenta primei de asigurare, o suma in LEI destinata platii primei de asigurare scadenta la o data ulterioara, suma depusa trebuie sa fie suficienta acoperirii diferentelor de schimb valutar intre data depunerii/transferului si data scadentei primei de asigurare.

Asigurarea de viata

Pentru toate creditele cu o valoare mai mica de 100.000 euro acordate in baza prezentei norme incheierea unei polite de asigurare de viata este optionala, iar la creditele ce depasesc 100.000 euro (sau echivalent RON/USD/CHF) banca poate solicita incheierea unei polite de asigurare de viata.

Politele de asigurare de viata se incheie in aceeiasi moneda in care se acorda creditul. Suma asigurata este uniforma pe intreaga perioada de acordare a creditului si trebuie sa acopere valaorea initiala a creditului. Ca regula, politele de asigurare de viata se incheie si intra in vigoare obligatoriu in ziua acordarii creditului si se vor mentine in vigoare pentru toata perioada de rambursare a acestuia. Durata contractului de asigurare de viata va fi cel putin egala cu durata creditului.

Partenerul de Asigurari de Viata al Raiffeisen Bank este AIG LIFE ROMANIA SA. Prima de asigurare este uniforma si se plateste anual la fiecare aniversare a creditului.

Banca accepta si polite de asigurare imobiliara de viata emise de alte Societati de Asigurare agreate , cu conditia ca acestea sa respecte conditiile de asigurare prevazute de Procedura privind Asigurarile Credite PF.

6) GARANTII

Creditele acordate vor fi garantate cu ipoteca de rang I constituita in favoarea bancii asupra imobilului achizitionat prin credit. In cazul in care valoarea acestei garantii nu este suficienta poate fi adoptata una din urmatoarele solutii:

clientul suplimenteaza valoarea avansului astfel incat valoarea de piata al garantiei sa fie mai mare sau egala cu 133% din valoarea creditului

clientul poate aduce in garantie un alt imobil a carui valoare de piata este mai mare sau egala cu 133% din valoarea creditului (ipoteca se va institui doar asupra acestuia din urma)

clientul poate aduce in completarea garantiei un alt imobil (ipoteca se va institui asupra ambelor imobile)

Nu se vor accepta in garantie urmatoarele tipuri de imobile:

1) imobile a caror instrainare se afla temporar sau definitiv sub o interdictie legala,

2) imobile avand inserate in actele de dobandire a proprietatii clauze de intretinere sau renta viagera

3) imobile donate, vandute sub conditie rezolutorie sau neachitate integral

4) terenuri pentru care exista litigii, precum si cele dobandite prin constituirea dreptului de proprietate, grevate de interdictia de instrainare prevazuta de legea 18/1991 a Fondului Funciar ( 10 ani incepand cu naul urmator inscrierii dreptului de proprietate).

Fac exceptie de la punctele 1,2,3,4 situatiile in care valabilitatea clauzelor, conditiilor a incetat numai pot produce efecte sau acestea nu mai au obiect precum si cazurile in care situatiile de natura sa afecteze dreptul de proprietate nu se mai pot produce sau au fost inlaturate prin clauze contractuale ulterioare, situatii probate pe baza de documente doveditoare.

Contractele de Vanzare – Cumparare si de Ipoteca vor fi autentificate de catre un Notar Public. Acesta, in coformitate cu articolul 56 din legea 299/2004 este obligat sa ceara din oficiu inscrierea drepturilor ce decurg din cele doua contracte, iar cartea funciara in ziua intocmirii lor sau cel mai tarziu a doua zi, la Biroul de carte funciara in a carui rza de activitate se afla imobilul.

In cazul tutror actelor supuse publicitatii mobiliare sau imobiliare, notarul public este obligat,in baza Ordinului Ministrului Justitiei 710/1995 sa intreprinda de indata in numele titularilor acestor drepturi direct sau prin angajatii sai, demersurile necesare , la biroul de publicitate imobiliara din circumscriptia sa si sa inmineze partilor dovezile referitoare la inscrierea drepturilor. La creditele acordate pe o perioada mai mare de 15 ani,se va asigura reinnoirea inscriptiei ipotecare inainte de implinirea termenului de 15 ani de la data inscrierii ipotecii in Cartea Funciara.

Toate taxele si onorariile aferente autentificarii si indeplinirii formalitatilor de publicitate imobiliara vor fi suportate de catre solicitant. Contractul de ipoteca va fi semnat obligatoriu de catre toti proprietari imobilului ipotecat. Contractul de ipoteca va fi semnat si de sotul/sotia garnatului ipotecar in situatia in careimobilul ce constituie garantia creditului este un bun comun al sotilor si /sau de toti coproprietarii in cazul in care bunul este dobandit in indiviziune.

Valoarea garantiilor se va stabili obligatoriu pe baza Raportului de Evaluare al Imobilului adus in garantie. Concluzia raportului va consemna distinct valoarea evaluata a constructiei si a terenului aferent. In cazul apartamentelor, valoarea apartamentului consemnata in raportul de evaluarea va include si valoarea cotei indivize de teren aferenta acestuia ( nu se evalueaza terenul).

Acceptare in garantie a imobilelor se face avandu-se in vedere indeplinirea cumulativa urmatoarelor conditii:

valoarea de piata a garantiei trebuie sa fie mai mare sau egala cu 133% din valoarea creditului

valoarea creditului nu va putea depasi 107 % din valoarea evaluata a garantiei (ponderata cu coeficientul de risc aferent –valoarea de garantare). Evaluarea se asigura de catre banca cu titlu gratuit si este pentru uz intern. Raportul de evaluare nu se inmana clientului.

Pentru Rapoartele de Evaluare denominate in alta valuta decat acea a creditului, vlaorea garantiei care este denominata in EUR/ron in rapoartele de evaluare va fi transformata in moneda creditului la introducerea in LoanApp de catre analist, la cursul de schimb oficial al BNR de la data intocmirii raportului de evaluare. Documentul justificativ va fi materializat prin tiparirea cursului de schimb afisat pe Intranet. Nu se va solicita evaluatorilor externi refacerea raportului de evaluare si nici o nota suplimentara sau un formular ofiterului ge garantii.

In cazul solicitarilor de schimbare a garantiei indiferent de momentul la care vor avea loc aceste solicitari, evaluarea nu va mai asigurata de catre banca cu titlu gratuit. In acest sens banca va percepe un comision fix de schimbare a garantiei, comision ce va fi stabilit prin decizia Comitetului de Preturi. Evaluarea noii garantii va fi facuta tot de catre evaluatorii externi agreati. Se vor urma aceeiasi pasi ca si in cazul evaluarii garantiei initiale noua garantie urmand sa indeplineasca cel putin aceleasi conditii cu ale celei initiale. Clientii care vor face solicitare de schimbare a garantiei vor fi informati ca vor suporta costul evaluarii aferente noului imobil propus in garantie. Eliberarea vechi garantii se va face doar dupa prezentarea dovezii inscrierii ipotecii de rang I in favoarea bancii si noatrea in registre de publicitate imobiliara.

7)CEREREA DE CREDIT/ANALIZA SI APROBAREA/ACORDAREA CREDITULUI

Cererea de credit poate fi depusa de catre solicitant la oricare din unitatile RBRO indiferent de domiciliul, locul sau de munca sau locatia imobilului ce va fi achizitionat.

Analiza si aprobarea creditului de va efectua de catre unitatile RBRO sau de DEP.Aprobare Credite PF Centrala RBRO conform competentelor prezentate in anexei 3din cadrul procedurii.

Acordarea creditului se va efectua de catre unitatile RBRO la care a fost depusa cererea de credit. Autentificarea contractelor de vanzare-cumparare si Ipoteca precum si intabularea lor se va efectua de catre Notarul Public din raza teritoriala a unitatii RBRO la care a fost depusa cererea de credit sau din raza teritoriala a imobilului ce va fi achizitionat prin credit.

8) RAMBURSAREA CREDITULUI

Creditul acordat se va rambursa in rate lunare egale( credit si dobanda), in conformitate cu graficul de rambursare in valuta in care s-a acordat creditul.

Data primei rambursarii va fi stabilita la o luna de la data tragerii din credit astfel incat data scadentei ratei lunare a creditului sa coincida cu data tragerii.

Lunar clinetul va trebui sa-si alimenteze contul curent cu contravaloarea ratei lunare, precum si a comisioanelor aferente contului curent, incasarea acestora facandu-se automat de catre ICBS.

Clientul are posibilitatea de a rambursa creditul anticipat, integral sau partial pe baza unei solicitari scrise. Plata partiala in avans va fi efectuata cu conditia rambursarii din credit a unei sume egala cu echivalentul a cel putin 3 rate lunare egale, cu recalcularea automata a dobanzii si cu pastrarea scadentei initiale a creditului.

Dupa efectuarea unei plati partiale in avans se va modifica graficul de rambursare si se va genera un nou grafic care va fi inmanat clientului cu confirmarea primirii pe exemplarul ce se va arhiva la unitatea teritoriala. Clientul va rambursa lunar noua rata (diminuata) conform graficului modificat.

9)CONSTITUIREA DE PROVIZIOANE

Pentru creditele acordate se constituie provizioane in conformitate cu Normele BNR si procedurile interne ale bancii.

B)PROCEDURA DE CREDITARE

1. Etapa de informare

2.Etapa de intocmire a dosarului de credit

3.Etapa de analiza si decizie

3.1 Pentru unitatile teritoriale fara competenta de aprobare a creditelor sau pentru creditele a caror aprobare depasete competenta unitatilor teritoriale

4.Etapa de semnare a contractului de credit

5.Utilizarea creditului

6.Rambursarea anticipata a creditului(partiala/integrala

CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ – OBTINEREA UNUI CREDIT PENTRU CUMPARAREA DE LOCUINTE

CONCLUZII

Raiffeisen International Bank-Holding AG (RI), parte a Grupului RZB, a obtinut rezultate semnificative mai bune in 2007 si inca o data a inregistrat un profit record. Raiffeisen International detine cea mai importanta retea bancara din Europa Centrala si de Est, fiind prezenta prin unitati bancare si companii de leasing in 18 piete din regiune.Peste 14 milioane de clienti sunt deserviti de mai mult de 3000 de unitati la sfarsitul lunii septembrie 2007 .In primele sase luni ale anului 2007,Raiffeisen International a deschis inca 108 sucursale,ceea ce reprezinta o medie de aproximativ patru sucursale noi pe sapatamana,ajungand la un total de 2.956 .

Reprezentantele deschise in Lituania si Republica Moldova completeaza prezenta grupului in regiune. Raiffeisen International este subsidiara consolidata in intregime a Raiffisen Zentralbank Oestrreich AG (rzb), care detine 70% din actiuni, restul de 30% fiind tranzactionabile. Raiffeisen International este listata la Bursa de Valori din Viena. RZB este institutia centrala a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup financiar din tara. Profitul consolidat (dupa impozitare si interese minoritare) a fost in 2007 de 841 milioana EUR,cu 41.7% mai mult fata de anul 2006. Profitul inainte de impozitare a depasit pentru prima oara pragul de 1 miliard de euro,sia a atins 1.24 miliarde euro fata de anul 2006(891 milioane euro) .

" Rezultatele obtinute demonstreaza inca o data ca RZB detine o pozitie strategica deosebita. RZB are o rentabilitate economica sustinuta si continua sa creasca mai repede decat piata si de aici si dezvoltarea actvitatii in Austria si in Europa Centrala si de Est. Chiar daca nu luam in considerare rezultatele exceptionale ( din vanzarile mentionate mai sus ), tot avem o crestere a profitului cu peste 68.5% in anul 2007 " a declarat Walter Rothensteiner- CEO.

Venitul pe actiune ( care nu include rezultatele exceptionale) a crescut de la 4.17 euro in 2006 la 5.8 euro.

Pe parcursul anului trecut, activele totale ale grupului RZB au crescut cu 14.6% fata de sfirsitul anului 2006 ajumgand la 15.9 miliarde RON ,echivalentul a 4.4 miliarde euro. 64% din activele totale ale grupului au provenit din tarile Uniunii Europene. Cu acest rezultat, RZB a reusit sa depaseasca cu mai mult de doua ori, media cresterii pietei austriece, care a fost de 9.9% conform Bancii Centrale dinAustria(OeNB

La inceputul anului 2006, Raiffeisen International a achizitionat OAO Impexbank, una dintre cele mai importante banci universale din Rusia, care avea ca obiectiv principal segmentul retail. In urma acestei tranzactii, Grupul a devenit cea de-a treia banca straina din Rusia , care reprezinta cea mai mare piata bancara din Europa Centrala si de Est avand 140 de milioane locuitori.In primele sase luni alee anului 2007,activele bancare totale din Rusia au crescut cu 22.1% pana la 495.3 milioane euro.

Pana la sfarsitul anului 2007 se va incheia fuziunea dintre Impexbank si ZAO Raiffeisenbank Austria, care a fost infiintata in 1996.

Pe parcursul anului trecut, Raiffeisen International a exploatat cresterea pozitiva din ECE si a inregistrat o crestere seminificativa a operatiunilor bancare. Creditele si avansurile acordate clientilor au crescut cu 39.5% la 48.9 miliarde euro, iar depozitele atrase de la clienti au crescut cu 22% pana la 40.5 miliarde euro." Segmentul corporatiei a crecut semnificativ si anul acesta si ramane zona cu cea mai importanta contributie la active si profit.Segmentul retail a contribuit deja cu o treime la profitul inainte de impozitare si tendintele sun crescatoare", a spus Martin Grull, CFO al Raiffeisen International ." In Rusia suntem deja pe locul trei in ceea ce priveste depozitele retail si pe locul patru la creditele de consum," a mai adaugat el pentru a sublinia dezvoltarea pozitiva a acestui segment.

Datorita seviciilor de calitate si a produselor care raspund cererii fiecarei piete la care se adauga extinderea retelei de vanzari , Raiffeisen International a atras numerosi clienti noi. La sfarsitul anului 2006, grupul avea 12.1 milioane clienti si a incheiat anul 2007 cu 13.7 milioane de clienti. " In fiecare luna peste 150.000 de clineti aleg Raiffeisen", a spus Stepic. La acestia se adauga clienti adusi in urma achizitiei Impexbank si eBanka.

Bilantul total la finele anului 2007 a crescut cu aproape cu 30.2% ajungand la 72.7 miliarde euro, iar aproximativ 90% din aceasta evolutie s-a obtinut prin cresterea organica. De-a lungul ultmilor patru ani, bilantul total al Raiffeisen International a crescut de aproape patru ori.

Toate componentele venitului operational s-au imbunatatit iar acesta a crescut cu 32.2% pana la nivelul de 3.79 miliarde euro.

Cheltuielile generale administrative au crescut cu 29% pana la 2.18 miliarde euro datorita investitiilor semnificative, dar aceasta crestere a fost mentinuta sub cresterea venitului operational. Ca urmare, profitul din activitatile operationale a crescut cu 36.9% pana la 1.61 miliarde euro. Raportul costuri/venituri care arata relatia dintre costurile administrative si venitul operational, s-a imbunatatit de la 59.1% pana la 57.6% .

Cheltuielile cu provizioane pentru deprecierea valorii activelor au crescut cu 84.75 adica cu 142 milioane euro, ajungand la nivelul de 308.9 milioane euro. Aproximativ 60 milioane euro din aceasta crestere deriva din modificarile aduse in scopul consolidarii.

In urma cresterii deosebite a activelor totale in cursul celui de-al treilea trimestru, acestea au depasit 73 miliarde eur in septembrie 2007. De la sfarsitul anului 2007, activele totale al Raiffeisen International au crescut cu 23,7% sau cu 9.6 miliarde eur,ajungand la 50.33 miliarde eur.. Depozitele de la clienti au crescut cu 20.9% pana la 30.1 miliarde eur.

Veniturile din exploatare au crescut cu 54.5% sa cu cu 717,1 milioane eur pana la 20366.6 milioane eur. Venitul net din dobanzi a crescut cu 37.1 % ajungand la 2.42 miliarde eur, inregistrand o crestere mai mare decat cea a volumului de activitate. Venitul net din comisioane a inregistrat cea mai mare crestere de 33.9% sau de 1.25 miliarde eur. O parte semnificativa din aceasta crestere rezulta din reclasificarea din marjele clientilor, incepand din 2007, acesta fiind anterior inregistrat ca profit din tranzactionare.

Rentabilitatea capitalurilor proprii inainte de impozitare de a crescut pana la 25.7%decat cea inregistrata la sfarsitul anului 2006. Chiar si fara al lua in considerare efectul singular, aceasta ar fi de 26.5%. Capitalurile proprii medii au crescut cu 25% ajungand la 3276 milioane eur. Rentabilitatea capitalurilor proprii consolidata( dupa impozitare si interese minoritare) a ajuns la 26.1%, cu 8.9% mai mare decat la sfarsitul anului 2006.

Cand rezultatele sunt prezentate in functie de sectoarele prezentate, cel mai important element este cresterea profitului inainte de impozitare rezultat din segmentul de clientii retail. Acest lucru reflecta clar economiile de scara care au fost luate in considerare cand au fost facute investii in produse si in prezenta pe piata in ultimii ani. Contributia la rezultatul final este astfel de 29%, in crestere cu 8 % fata de perioada similara din anul anterior. Rentabilitatea capitalurilor proprii inaite de impozitare pentru acest segment a fost de 85%, pana la 487 milioane euro in aceeasi perioada a anului anterior.

Rezultatul segmentului clienti corporatii a crescut cu 43% ajungand la 669 milioane euro. Contributia acestuia la rezultatul general este de 47% ceea ce face din acesta cel mai mic important segment de clientii. Cresterile moderate ale clientilor administrative si cresterea venitului din dobanzi peste nivelul volumului de activitate au contribuit la aceasta dezvoltare.

Segmentul Trezorerie a inregistrat o crestere sub medie. Profitul inainte de impozitare pentru acest segment a crescut cu 7 % pana la 143,1 milioane euro, ceea ce s-a datorat in principal venitului din dobanzi mai scazut.

Capitalul Raiffeisen International inclusiv profitul consolidat si interesele minoritare a crescut cu 40% pana la nivelul de 215.6 milioane euro la data raportarii- 2006 Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare( fara a lua in considerare rezultaele exceptionale) s-a ridicat la 27.3%. Imbunatatirea de 5.5 puncte procentuale s-a datorat cresterii sustinute a profitului.

In 2007, Raiffeisen Bank a continuat sa extinda reteaua de unitati, in total au fost deschise 433 de noi unitati, cele mai multe din istoria companiei – 2006: 145-. De-asemenea numarul de unitati a crescut cu 405 luand in considerare vanzarea Raiffeisenbank Ukraina si achizitiile. La sfarsitul anului 2007 , reteaua Raiffeisen International avea 3000de unitati in 18 piete din ECE. " Nici-o alta banca internationala din regiune nu ofera o astfel de retea extinsa si acoperitoare. Deschidem aproximativ 3 sau 4 unitati pe saptamana" a spus Stepi. La sfarsitul anului, Raiffeisen International avea numai 185 de unitati in ECE, ceea ce inseamna ca am inregistrat o crestere de aproximativ 15 ori pe parcursul a sase ani. Numarul de salariatii a crescut cu 10% ajungand la 58365 datorita in principal achizitiei Impexbank si eBanka.

Actiunile Raiffeisen International au avut o evolutie pozitiva in 2007. Prestigioasa revista Global Finance a desemnat Raiffeisen Zentalbank Osterreich AG (RZB) si Raiffeisne International Bank Holding AG" Cea mai buna banca din Europa Centrala s de Est in 2007", pentru a cincea oara. Editorii Global Finance- pe baza informatiilor primite de la analistii din industire, conducatorii de companii si consultantii bancari- au acordat aceste premii avand in vedere factori precum: cresterea activelor, profitabilitatea, servicii acordate clirntilor, preturi competitive si produse inovatoare.

PREVIZIUNILE PENTRU 2009

Conducerea previzioneaza un profit consolidat de cel putin 1 miliard de euro pentru 2008. In continuare se asteapta ca segmental de clienti corporatii sa contribuie cel mai mult la profitul total in 2008. Anul acesta se vor intensifica eforturile care fizeaza segmentul companiilor medii. Accentul pentru segmentul retail, care are o evolutie buna, se va pune in ceea ce priveste extinderea retelei de unitati si a canalelor alterantive de distributie cum ar fi internetul si call-center,pentru a sprijini cresterea numarului de clienti.

Pentru perioada pana in 2010 Raiffeisen International anticipeaza o crestere anuala a bilantului total de cel putin de 25% . Cele mai importante cresterii ar veni in continuare din CSI chiar si in lipsa Raiffeisenbank Ukraina.

Raiffeisen International previzioneaza o rentabilitate a capitalui propriu inainte de impozitare de peste 25% pentru 2009. Raportul costuri/venituri se asteapta a se situa sub 56%, iar tinta pentru raportul risc/venituri se situeaza la aproximativ la 15%.

BIBLIOGRAFIE

1) Luminta Ristea – Managementul societatilor bancare si institutiilor bancare; Ed. Muntenia si Leda, Constanta, 2002

2) Simion Claude- Bancile; Ed.Humanitas, Bucuresti, 1998

3) Ion Turcu – Drept bancar- Ed. Lumina Lex, Bucuresti, Vol.I, 1999

4) Constantin N. Ciotei- Finante-Moneda-Credit-Banci- Ed.Fundatia" Romania de maine" Iasi, 2000

5) Vasile Turbisc, Vasile Cocris – Moneda si Credit, Ed. Ankarom, Iasi,1998

6) www.raiffeisen.ro

7) www.presa.ro

8) intranet

9) Ionescu L – Analiza financiara si riscul in creditare ,Bucuresti,Institutul Bancar Roman 2000

10) Stoica L – Managemenr bancar,Bucuresti,Editura ERA 1999

11) Basno Cezar ,Dardac Nicolae – Management bancar,Bucuresti,Editura Economica 2003

12) Dedu Vasile – Gestiune bancara,Bucuresti,Editura Nationala 2001