Studiu al Evolutiei Fenomenului de Grindina din Republica Moldova

C u p r i n s

Anexe

Introducere

Actualitatea temei: această lucrare permite un studiu al evoluției fenomenului de grindină din Republica Moldova.

Ca hidrometeor, grindina reprezintă o formă de precipitații solide alcătuite din granule transparente sau opace de gheață, de diferite forme (sferice sau colțuroase), mărimi (cu diametre variabile între 0.5 și 50 mm) și greutate (de la câteva grame, la peste 300 grame), care cade în timpul averselor de ploaie, însoțite de fenomene orajoase (tunete și fulgere) și vânt tare, luând aspect de furtună.

Grindina este unul dintre cele mai periculoase fenomene hidro-meteorologice ce se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova și care, deși rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamități naturale de mari proporții locale sau regionale în funcție de traiectoria norului Cumulonimbus care a generat-o, aducând în mod sistematic pierderi enorme economiei țării. Conform datelor Institutului de Științe și Cercetări Economice și Organizare a Agriculturii din republică, în Moldova în medie cca 260 mii ha de terenuri agricole anual sunt afectate de grindină. În unii ani în raioanele centrale până la 25% din toate terenurile agricole pot fi afectate de grindină.

Scopul lucrării: analiza situației actuale a fenomenului (grindinii) pe teritoriul Republica Moldova, perioada 2000-2014.

Pe lângă acestea, în prezenta lucrare sunt admise tendințe de scoatere în evidență și caracterizare a factorilor, care favorizează o dinamică locală de formare a grindinei în condițiilor unui relief complex. Pentru atingerea acestor scopuri au fost utilizate pe larg metodele matematico-statistice de cercetare. Sunt aduse evaluări cantitative ale influienței diferitor factori fizico-geografici în diferențierea spațială a zilelor cu grindină de pe teritoriul republicii. Având la bază legitățile deja cunoscute, precum și în urma efectuării calculelor s-a realizat metodologia necesară caracterizării regimului căderilor de grindină, punându-se accent pe specificul fizico-geografic al teritoriului propus studiului. Aceste cercetări au permis obținerea unor informații mult mai detaliate despre specificul geografic al căderilor de grindină din Republica Moldova.

Prin prezenta lucrare sunt cercetate caracteristicile spațio-temporale ale dinamicii zilelor cu grindină de pe teritoriul republicii. Din punct de vedere climatologic acest fenomen este cercetat ca fiind destul de rar, fapt pentru care se necesită metode specifice de cercetare a legităților de variabilitate a acestuia. Este cercetat pentru prima dată specificul structurii statistice a fecvenței șirurilor de date din diferite regiuni ale Moldovei, studiul căruia necesită cercetări speciale, precum și deținerea unor șiruri destul de lungi de observații.

Obectivele lucrării:

analiza spațio – temporală a grindinii în ultimii 14 ani

determinarea modificărilor în cadrul datelor statistice

Metode de cercetare :

metoda cartografică – a fost utilizată la examinarea hărților prezente și elaborarea unor noi hărți;

metoda matematică – aplicarea acestei metode a permis prelucrarea, generalizarea și ordonarea numărului enorm de date statistice colectate;

metoda statistică – în baza acestei metode au fost colectate diferite date statistice de la diferte stații meteorologice. Aceste date fiind prelucrate și analizate, stau la baza caracterizării reliefului Republicii Moldova.

Caracterul novator constă în indentificarea particularităților temporale a grindinii pe teritoriul Republica Moldova. În urma studiului au fost constatate numărul de zile crescute cu grindina în următorii ani în Republica Moldova. Au fost descrise influenta factorilor care provoaca fenomenul de (grindină). Deasemenea sau făcut unele prognoze privind evoluția acestui fenomen.

Importanța practică și teoretică a lucrării: constă în rezultatele și concluziile la care s-a ajuns în urma cercetarii stațiilor meteorologice a Republicii Moldova. Studiul dat poate fi folosit la îmbogățirea cursurilor universitare geografiei umane a Republicii Moldova. Poate fi utilizat în diverse scopuri: academic, instructiv, educativ, etc. Materialele tezei pot fi utilizate în editarea publicațiilor științifice consacrate Republicii Moldova.

Structura lucrării: teza este alcatuită din introducere, concluzii, bibliografie, 16 figuri, 3 harti, 2 grafic, 20 tabele, și are un volum de 57 pagini numerotate.

Capitolul I. Considerații generale și aspecte de risc

1.1. Materiale inițiale și metode de cercetare

Cercetările au la bază date, timp de 14 ani, privind regimul observațiilor meteorologice, realizate de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova. Aceste date, obținute în urma observațiilor sistemice unice și de durată, sunt actualmente unicele surse sigure de informații obiective privind regimul căderilor de grindină, precum și a altor fenomene meteorologice periculoase de pe teritoriul Moldovei. Datele pivind regimul căderilor de grindină reprezintă partea principală a bazei de date informativ-analitice despre fenomenele meteorologice și climatice nefavorabile, prelucrate de Serviciul Hidro-meteorologic de Stat al Republicii Moldova. Baza de date este reînnoită continuu și prelucrată în regim electronic în scopul urmăririi regimurilor fenomenelor meteorologice nefavorabile de pe teritoriul RM, precum și în vederea soluționării unor probleme adiționale privind evaluarea resurselor potențiale ale teritoriului Republicii Moldova.

La etapa actuală sunt adunate arhivele observațiilor privind numărul de zile cu grindină de la cele 17 stații meteorologice din Moldova pentru perioada anilor 2000-2014. Obiectul monitorizării este în primul rând numărul de zile cu grindină pentru anumite luni ale anului. Pe baza lor sunt constituite arhive cu date atât pe anumite sezoane, cât și în întregime pe an. În scopul monitorizării este creată o arhivă de indici medii multianuali, precum și anomaliile numărului de zile cu acest fenomen periculos.

Astfel arhiva formată permite obținerea densității necesare a rețelei spațiale și deci și a unei evaluări de fond cât mai obiective, fapt considerat insuficient ținând cont de caracterul local al acestui fenomen. De aceea, în limita sistemului informațional existent la baza modelării statistice a variației spațiale a acestui parametru a fost obținută evaluarea cantitativă a fecvenței căderilor de grindină sub influența reliefului complex al republicii.

În afară de aceasta pentru prelucrarea prezentei informații s-au utilizat datele furnizate de Departamentul de Situații Excepționale al Republicii Moldova, privind pagubele materiale și pierderile umane înregistrate de pe urma acestui cataclism natural.

Cu ajutorul programului Excel au fost obținute diverse grafice ce reflectă numărul de zile cu grindină, fixată de rețeaua meteorologică, a fost realizată pe fondul variațiilor lor multianuale.

Probabilitatea numărului m de zile cu grindină într-un timp delimitat τ (riscul de producere a grindinei) este calculat prin expresia:

Pm(τ)=((λτ)m/m!)e-λτ, (1)

unde m – reprezintă valorile întregi pozitive ale cazurilor de grindină, λ – densitatea fluxului de evenimente într-o unitate de timp τ.

Obținerea acestor evaluări probabile se reducea la evaluarea cantitativă a apariției unui sau altui număr de zile cu grindină.

Studiind fenomenul de grindină, mai ales din punct de vedere genetic, numeroși cercetători (Rinehart, 2004; Mallafre, 2008; Betchart et al., 2012) au evidențiat că celulele convective – sursă a grindinei – răspund prin semnale radar într-o formă organizată, repetitivă, în general destul de facil de urmărit prin implementarea unor algoritmi.

În funcție de semnalul radar emis de particulele de gheață din nori, s-au realizat de-a lungul timpului mai multe clasificări (Lin, 2008), dintre care cea menționată ca fiind completă și corectă de către cei mai mulți autori este aceea care grupează convecția în: celule simple, multicelule, supercelule.

Utilitatea acestei clasificări reiese din încadrarea formațiunilor convective în anumite tipare, în funcție de care se poate estima ciclul de viață, tipul de precipitație și caracteristicile barice și termice, dar este destul de robustă în sensul că în unele situații este destul de dificil să se stabilească strict tipul de fenomene caracteristice fiecărui grup.

Principiul fizic pe baza căruia se estimează cantitatea de grindină din celula convectivă se sprijină pe evaluarea energiei potențiale disponibile (Lin, 2008; Paraschivescu, 2010)). Mai concret, meteorologul se ghidează în a stabili condițiile termodinamice favorabile dezvoltării convecției cumuliforme studiind energia potențială disponibilă pentru convecție.

Celulele convective izolate sau norii Cumulonimbus reprezintă cele mai simple surse de energie pentru complexele convective mezoscalare, jucând un rol semnificativ în circulația atmosferei și transferul de umezeală și căldură între troposfera înaltă și stratosfera joasă. Totodată, aceștia joacă un rol important în bugetul radiativ al atmosferei. Din aceasta se poate observa vârful norului în care curenții sunt divergenți și structura tipică unui nor de grindină, cu zonele norului associate căderilor de grindină.

 Fig. 1.1. Celulele convective izolate sau norii Cumulonimbus. Sursa: www.meteo.md

Definitorie pentru acest tip de celule convective este forfecarea verticală foarte slabă (<10m/s în primii 4km). Timpul de viață este de doar 30 de minute, în care se celula trece prin trei perioade: cea de dezvoltare, perioada matură și perioada de disipare (Paraschivescu, 2010). Structura lor simplă poate fi descrisă ca prezentând un singur curent ascendent destul de înalt, care poate atinge troposfera, dar care foarte rar este responsabil de geneza grindinei, norii Cumulonombus simplii dând doar fenomene orajoase și precipitații lichide (Ciulache et al., 1995).

Fig. 1.2. Sistemul multicelular . Sursa: www.meteo.md

Sistemul multicelular (Fig.1.2.) reprezintă apare într-o fază mai evoluată a celulelor convective simple, prin fuzionarea lor într-un anumit sistem, organizare dictate de forfecarea pe vertical mai intense, dar într-o oarecare măsură moderată (10-20 ms în primii 4 km pe verticală), și un timp de viață mai lungă față de cel al unei celule simple, datorită faptului că celulele individuale nu fuzionează unele cu altele (Lin, 2008). Deși unele din celulele ce formează sistemul se pot destrăma, acesta este menținut de altele noi care apar în lungul frontului de rafală.

Vizual, aceste sisteme multicelulare sunt recunoscute de meteorologi prin forma de boltă pe care o capătă la partea superioară, unde se deplasează aerul rece purtat de jos în sus de curenții ascendenți induși de evaporarea precipitațiilor. Un alt element ajutător este mișcarea individuală a celulelor, dată de vântul mediu orientat spre NE, în timp ce ansamblul de celule se mișcă spre E. ”Curgerea” spre exterior al aerului rece purtat de rafală este cea care întreține viața sistemului multicelular (Paraschivescu, 2010).

Supercelulele (Fig. 1.3.) reprezintă faza cea mai avansată a unui sistem convectiv, fiindu-i caracteristică înclinarea celulelor component, precum și mișcarea rotațională într-un mediu cu o puternică forfecare verticală, peste 20 m/s în primii 4 km (Lin, 2008).

Fig.1.3. Supercelulele cu precipitații; Sursa: www.publika.md

Datorită întârzierii cu care se realizează mișcările rotative și a evoluției lente, supercelulele se pot menține mai multe ore și sunt răspunzătoare în cele mai multe cazuri de formarea fenomenului de grindină și alte fenomene de vreme severă (ploi abundente, furtuni individuale, chiar tornade). Dezvoltarea lor poate fi urmată de o scindare a furtunii în doua celule care se vor deplasa în sens contrar față de vantul mediu, între care cea din stânga se distruge ra stânga se distruge rapid, pe când cea din dreapta va antrena rotația curenților ascendenți (Mallafre, 2008). Așadar, din celula dreaptă se vor forma alte celule, de unde se poate ușor deduce că supercelulele se deplasează spre dreapta. Puternicul curent ascensional generator de așa-numitele ”furtuni supercelulare” mai este cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de ”mezociclon”.

Modelul RADAR descris de o supercelulă poate fi ușor confundat cu unul multicelular, însă datorită structurii tipice a acesteia, regiuni de ecou slab, zone balcon, gradienți puternici de reflectivitate, sistemul supercelular poate fi reperat cu precizie pe produsele radar (Betschart et al., 2012).

Formarea grindinii

Aparitia grindinei este legata de prezenta norilor Cumulonimbus, nori cu dezvoltare mare pe verticala, in interiorul carora apar curenti descendenti si ascendenti. Forma primara a grindinei este reprezentata de un bob de mazariche moale format in partea de sus a norului. Incepand din acest moment curentii descendenti si ascendenti vor transporta acest fragment atat spre baza norului (curentii descendenti), cat si spre partea superioara a norului (curentii ascendenti). Astfel in calatoria lui, fragmentul va fi acoperit de straturi de gheata transparenta ( atunci cand este adus de curentii descendenti spre zona mediana) si de gheata opaca ( in zona superioara a norului unde temperatura este mai scazuta). In clipa in care va capata o greutate capabila sa invinga forta curentilor ascendenti , fragmentul respectiv va porni spre suprafata terestra. O cauza importanta in formarea grindinii o reprezinta temperatura partii superioare a norilor ce trebuie sa se situeze intre -30 si – 60 grade Celsius. Grindina cade intotdeauna in semestrul cald ( nu se produce niciodata atunci cand temperatura la sol este < 0 grade) fiind intotdeauna insotita de averse puternice, vijelii si descarcari electrice.

Fig. 1.4. Fragmente de grindina cu forme diferite, Sursa: – Pleașcă Ion, Cataclisme organizate

Vulnerabilitatea unei zone este redata prin frecventa zilelor cu grindina din arealul respectiv. Așadar, în detecția grindinei, radarul este un sistem observațional esențial, fiind singurul aparat cu ajutorul căruia meteorologii își pot forma o privire completa asupra furtunilor și pot prevedea la timp și cu o bună rezoluție spațială (aproximativ 1km2 fenomenul de grindină.

1.2. Considerații generale și aspecte de risc privind manifestarea grindinii

Cauzele genetice ale grindinii sunt determinate de particularitățile circulației atmosferei, în interacțiune cu cele ale suprafeței active.

Circulația generală a atmosferei contribuie la formarea grindinii prin intermediul fronturilor reci, foarte active care se deplasează peste teritoriile supraîncălzite. Însă se pot semnala căderi de grindină în orele nocturne și de dimineață. În Republica Moldova pot servi ca exemple, grindina cele 9 cazuri de cădere intensivă a grindinii în 2011 a fost condiționate de procese frontale. În unele locuri grindina măruntă dar intensivă, (Bălțată) a format un înveliș de gheață cu grosimea de 8 mm timp de 1 zi. În 2011, în raionul Cahul, boabele de grindină au atins în diametru 12 -14 mm (aprilie – mai), iar în Codrii – 9 mai) timp de 1 zi. 2011 boabele de grindină au atins în diametru 14 mm. Bravicea 2011 în iulie timp de 1 zi, boabele de grindină au atins diametrul de 13 mm. Chișinău, 2011 9 (aprilie-mai), grindina a atins diametru de 4 mm timp de 4 zile.

Masa de aer rece dislocă prin convecție dinamică, masa de aer cald, pe care o forțează la o ascensiune rapidă, mișcare la care participă și convecția termică din perioada premergătoare advecției  aerului  rece. Ridicat  la  peste 5 000 – 6 000 m  altitudine  (uneori chiar la 10 000 –12 000 m altitudine), aerul cald se răcește rapid, determinînd condensarea vaporilor de apă și înghețarea acestora sub formă de "boabe" (Fig.1.4.) .

Fig.1.5 grindina în formă de "boabe", Sursa: www.ecology.md

Particularitățile locale ale suprafeței active au un rol deosebit în geneza grindinii, prin intensificarea proceselor de convecție termică și creșterea gradului de turbulență a aerului. Convecția termică se dezvoltă, foarte bine, în condiții de timp senin și liniștit (timp anticiclonic), fiind avantajată de terenurile orizontale și mai ales, ușor în pantă, pe care razele solare cad perpendicular, intensificând procesele locale de încălzire. Acestea determină curenți de aer ascendenți, foarte puternici, care înalță în atmosferă aerul supraîncălzit.

Masa de aer cald, înălțată în atmosferă se răcește prin destindere adiabatică, determinând apariția norilor de convecție termică de tip Cumulus care, sub influența frontului rece, ia formă de nicovală, devenind nori de tip Cumulonimbus care acoperă rapid tot cerul și în care sunt asigurate toate condițiile de geneză a grindinii: suprarăcirea picăturilor de apă, înghețarea picăturilor de apă suprarăcite, formarea boabelor de măzăriche, "jocul" pe verticală al boabelor de măzăriche și transformarea lor în boabe de grindină, creșterea în diametru a grindinii prin procesele de înghețare rapidă, sau sublimarea vaporilor de apă, depășirea greutății de suspensie și căderea grindinii pe sol.

În aceste condiții, apar primele descărcări electrice, care preced, sau au loc concomitent cu căderea grindinii și furtuna de dezlănțuire.

Particularitățile locale ale reliefului invocate deja mai sus (la care se mai adaugă formele diferite de relief, expoziția versanților, gradul de acoperire cu vegetație, culoarea solurilor, gradul de umezeală etc.), contribuie la încălzirea generală a suprafeței active, fapt ce determină caracterul local al grindinii. Uneori, aceasta se produce pe benzi înguste de teren (late de 10 – 15 km și lungi de câteva sute de km) orientate paralel cu norul de grindină. Viteza de deplasare a norului de grindină poate fi uneori destul de mare (60 – 70 km/oră).

Fig. 1.6 Viteza de deplasare a norului de grindină, Sursa: www.publika.md

Așa se explică existența a două terenuri alăturate, unul afectat total de grindină, iar celălalt neafectat deloc și deci, pagubele locale pe care le generează fenomenul respectiv.

În secțiune verticală, norul de grindină Cumulonimbus prezintă trei zone:

 1.zona inferioară, care constituie sediul formării picăturilor de apă, unde se întrunesc condiții favorabile pentru ca vaporii de apă înălțați prin convecție termică și dinamică să condenseze; aici, temperaturile sunt coborâte, dar nu negative; 

2.zona mediană caracterizată prin picături de apă suprarăcite, în care grindina crește foarte mult în greutate. Aici, deși temperaturile sunt negative, picăturile de apă se mențin în stadiul de picături suprarăcite. Numai în contact (prin ciocnire) cu boabele de măzăriche sau grindină, ele pot îngheța peste acestea, determinând un strat de gheață transparentă;

3. zona superioară a norului este zona în care, vaporii de apă ajunși prin procese adiabatice sunt transformați prin sublimare în ace de gheață, măzăriche moale etc., cu aspect de gheață mată;aici,temperatura este cu mult sub 0°C, chiar sub -15°C, -23°C.

Tot în zona mediană, boabele de grindină vor crește în dimensiuni, prin jocul ascendent și descendent al curenților de aer. Prin acest joc, boabele de grindină sunt înălțate în zona superioară și coborâte în cea inferioară, unde cresc în diametru prin înghețare și respectivprin sublimare, până ce sub influența propriei lor greutăți, vor învinge forța ascensională a curenților de convecție și vor cădea pe suprafața terestră. Structura bobului de grindină reflectă deci, condițiile lui genetice.

Fig. 1.7. Două terenuri alăturate, unul afectat total de grindină, iar celălalt de loc, Sursa: www.meteo.md

Frecvența medie a zilelor cu grindină pe întreg teritoriul țării ține seama de: contrastul termo – baric, instabilitatea maselor de aer, expunerea reliefului față de razele solare și față de advecțiile de aer umed, altitudine, forma de relief, caracteristicile covorului vegetal etc.

Astfel, frecvența grindinii scade de la vest spre est adică dinspre sectorul cu influențe oceanice, cu aer umed și rece, instabil din vest spre cele cu influențe ale aerului continental, mai cald și uscat, deci mai stabil din est. Astfel, numărul de zile cu grindină se reduce pe măsura creșterii gradului de continentalism.

Durata medie a grindinii este de la câteva minute, până la 15 minute, remarcându-se și de această dată, o diferențiere pe trepte de relief a duratei maxime .

Furtunile cu grindină încep brusc. Durata furtunilor cu grindină este invers proporțională cu dimensiunile boabelor de grindină. Cu cât durata este mai scurtă, cu atât dimensiunile acesteia sunt mai mari, ca și influența mecanică pe care o exercită.

Situație tragică pentru agricultura din Republica Moldova în 2013. Aversele puternice de grindină au afectat peste 1650 de hectare de terenuri agricole și peste 690 de hectare de livezi.

Fig. 1.8. Boabe de grindină în 2013, Sursa: http://www.meteo.md/hazard

Sistemul antigrindină a reușit să protejeze 90-95 la sută din terenurile agricole, doar la Drochia, Soroca și Râșcani nu s-a reușit. Câteva sate (Corlăteni, Pelinia și Miciurin) în care 40 la sută din cazuri terenurile au fost afectate de inundații și 10 la sută de grindină.

Grindina este un fenomen meteo foarte periculos, în special pentru plantele din gradină. În principiu, grindina este specifică sezonului estival și vine la pachet cu vînt puternic și ploaie. Pentru salvarea plantelor și "reprarea" grădinii după grindină:

Porumbul se reface cel mai usor. Dintre toate legumele, porumbul se reface cel mai ușor după grindină, pentru că are rădăcini și tulpini puternice. La plantele la care a fost distrus aparatul foliar, dar a ramas viabilă tulpina și există posibilitatea de formare a frunzelor noi, este recomandat să aplici afînarea între rînduri sau mușuroirea plantelor și introducerea îngrășămintelor de azot.

Roșiile, ardeii, vinetele pot fi sprijinite pe araci. Sunt unele dintre cele mai sensibile legume la grindina. De multe ori, din cauza precipitatiilor puternice, aceste plante sunt puse la pamant si nu mai pot fi salvate. Imediat ce trece grindina, dacă roșiile au deja fructe, iar acestea au fost rupte sau bătute de grindină, culegem. Restul plantelor, chiar dacă au frunzele zdrențuite, ar trebui sprijinite pe araci. Daca vremea se îndreaptă, în cateva zile își vor reveni. În cazul plantelor scoase din rădăcini de furtună, poți încerca să le replantezi în sol, dacă rădăcinile sunt înca tefere.

Aplică fungicide pe plantele lemnoase. Plantele lemnoase afectate de grindină – pomi fructiferi, arbuști sau viță de vie, ar trebui tratate cu un fungicid în cazul în care le-a fost distrusă scoarța.

Fertilizeaza plantele perene. În cazul plantelor perene, este recomandat sa aplici un fertilizator cu o concentrație mică de nitrogen, pentru a le reda vigoarea.

Culege legumele batute de grindina. Legume, precum salata verde sau spanacul, ar trebui culese imediat dupa grindina. Daca vremea se îndreapta, există toate șansele ca aceste legume să rodească din nou.

Plantele moarte se folosesc la compost. Daca sunt plante în gradina ta pe care nu le mai poți salva, pentru ca au fost distruse de grindină, adună-le pentru compost. În multe cazuri, cantitatea de grindină căzută te impiedică să mai poți salva plantele, dar mai poți aștepta cîteva zile să vezi dacă plantele își revin.

Capitolul II. Grindina. Distribuția ei SPAȚIO-temporală pe teritoriul Republicii Moldova

2. 1. Grindina. Condițiile optime de formare și cădere

Cauzele genetice ale grindinei sunt determinate de particularitățile circulației generale ale atmosferei în interacțiune cu cele ale suprafeței active , ca de exemplu în fig 2.1.

Etapele utilizării hărții sinoptice

Întocmirea hărții – constă în înscrierea pe suprafața ei, a tuturor elementelor meteo obținute sub forma telegramelor sinoptice.

Stația meteo în jurul căreia se înscriu valorile transmise prin intermediul fiecărei sinoptice se recunoaște pe hartă după indicativul ei regional reprezentat pe codul sinoptic de grupul II, precum și de indicativul național reprezentat în codul sinoptic de grupul III.

În scopul acestei recunoașteri pe hartă sunt trasate o serie de indicații ajutătoare. Pe harta Europei sunt trasate contururile unor regiuni convenționale (fixate de ONU), marcate de câte un indicativ numeric format din două cifre (II), iar lângă cerculețele și pătratele ce reprezintă stațiile sinoptice există câte un indicativ numeric individual compus din trei cifre (III).Cauzele genetice ale grindinei sunt determinate de particularitățile circulației generale ale atmosferei în interacțiune cu cele ale suprafeței active, ca de exemplu, figura 2.1

Fig. 2.1. Harta sinoptică pe 00h 05/06/2006 a. Sursa: Anatolie Puțuntică

Prelucrarea hărții – se referă la:

– trasarea izobarelor și suprafețelor centrilor barici;

– trasarea fronturilor atmosferice.

Izobarele – linii de egală presiune atmosferică, se trasează prin interpolare la intervale de 5 mb (990, 995, 1000mb).

Punctul central al fiecărui sistem baric (valoarea cea mai ridicată sau cea mai coborâtă a presiunii) se marchează pe harțile sinoptice .

Caracterul fiecăruia dintre sistemele barice individualizate pe harta sinoptică se indică printr-o literă înscrisă deasupra simbolului care marchează centrul sistemului respectiv. Astfel, centrul de presiune coborâtă (ciclonul) se marchează prin D iar cel de presiune ridicată (anticiclon) prin M

Într-un ciclon mișcarea aerului în plan orizontal se face convergent și în sens invers acelor de ceasornic. În plan vertical aerul se mișcă ascendent .

Într-un anticiclon, mișcarea aerului se petrece invers față de ciclon, adică în plan orizontal divergent și în sensul acelor de ceasornic. În plan vertical mișcarea aerului are loc în sens descendent.

În figura 2.1. ne este indicat pătrunderea unui front de aer rece pe teritoriul Republicii Moldova. Aceste condiții optime conduc la formarea norilor de tip Cumulonimbus.

Grindina este un tip aparte de precipitație solidă, formîndu-se în condiții speciale. Pentru a se forma grindina trebuie să existe condiții favorabile, în primul rînd aerul să fie încarcat pînă la saturație cu vapori de apă, temperatura la nivelul solului să fie ridicată,temperatura scăzută în straturile superioare ale atmosferei, iar vînturile în zona de formare sa fie slabe, pentru a nu fi distruși curenții ascendenți.

Boabele de grindina se formează în norii foarte înalți, bine dezvoltați pe verticală (Cumulonimbus) pe seama curenților verticali puternici din interiorul norului. Picaturile din partea inferioară a norului, care de obicei se află la temperaturi pozitive sau ușor negative, sunt urcate rapid în partea superioară a norului în zona cu temperaturi negative. Particula de apă în ascendența îngheața și se tot mărește prin coalescență.

După ce se mărește atît cît să nu mai poată fi susținută de curentul ascendent, picătura înghețată coboară din nou pe curentul descendent pînă în zona pozitivă a norului și pe parcurs se topește parțial sau total. Cu cît particula se află mai în interiorul norului, cu atît este mai mare și mai complexă structura bobului de grindină.

Grindina părăsește norul dacă are o viteză de cădere mare și are dimensiuni variate. Bobul de grindină poate fi sferic, plat, elipsoidă, poate fi format din mai multe picături alipite. Există un nucleu central, acesta fiind înconjurat de straturi concentrice de gheață, unele netede, altele poroase. Straturile poroase se datorează bulelelor de aer închise în procesul de înghețare rapidă a peliculei de apă. Nucleul poate fi chiar o picatură de apă lichidă.

In zonele de pe glob unde atmosfera nu ajunge la saturatie, grindina se formeaza foarte rar.

Figura 2.2. Condițiile și procesul de formare a grindinei, Sursa: www.extension.umn.edu./…

Particularitățile locale ale suprafeței active au un rol deosebit în geneza grindinei, prin intensificarea proceselor de convecție termică și creșterea gradului de turbulență a aerului. Convecția termică se dezvoltă, foarte bine, în condiții de timp senin și liniștit (timp anticiclonic), fiind avantajată de terenurile orizontale și mai ales, ușor în pantă, pe care razele solare cad perpendicular, intensificînd procesele locale de încălzire. Acestea determină curenți de aer ascendenți, foarte puternici, care înalță în atmosferă aerul supraîncălzit.

Grindina se produce în special în zilele de vară, când din cauza neomogenității suprafeței active (caracterizată prin culturi diferite aflate, în faze de vegetație diferite, ogor negru, miriște, suprafete de păduri, suprafețe de apă etc.) apar contraste termice locale, care formează vârtejuri puternice de aer și care înalță în văzduh, la câțiva kilometri distanță de sol, praful, paiele, hârtiile și alte obiecte ușoare, sau mai grele reducând vizibilitatea .

Aceste pagube sunt de diferite grade în funcție de mai multe cauze dintre care, cel mai mare rol îl are mărimea, densitatea și intensitatea căderii boabelor de grindină de care depinde acțiunea mecanică pe care o declanșează, de biciuire și culcare a recoltei, de rupere a învelișului foliaceu și de distrugere a fructelor, etc.

Figura 2.3. Varietatea boabelor de grindină, Sursa:(foto realizata în momentul turtunii de grindină din 2014 )

Ora: \14 timp de 6 min/1- zi

Mărimea și forma bobului de grindină, fig (2.3.) depinde de intensitatea proceselor genetice ale acestui fenomen.

contrastul termic dintre aerul cald și rece;

intensitatea curenților ascendenți de convecție termică;

intensitatea vitezei de deplasare a frontului rece și respectiv a convecției dinamice pe care o generează;

altitudinea pînă la care aerul cald poate fi înălțat;

condițiile întrunite de norul de grindină, cu dezvoltare vertiginoasă pe verticală.

Așa cum s-a precizat, apariția grindinei este legată de prezența norului Cumulonimbus, nor de front rece, care determină un contrast termic foarte mare între aerul cald de la sol înălțat în altitudine și aerul rece din altitudine.

Structura bobului de grindină reflectă deci, condițiile lui genetice. În secțiune, grindina prezintă un miez albicios moale, cu aspect de zăpadă, care este de fapt, bobul de măzăriche format în partea superioară a norului, prin sublimarea vaporilor de apă. Urmează apoi, straturi de gheață alternative: transparentă formată în zona mediană prin înghețarea picăturior de apă suprarăcite, în jurul miezului de măzăriche; strat de gheață opacă, albicioasă, formată prin sublimare în zona superioară a norului, unde a fost înălțat bobul de grindină.

Cercetările mai amănunțite ale proceselor de formare a grindinei au scos la iveală faptul că acreția are loc numai in condițiile în care izoterma de 0oC, respective punctul de condensare se află la o altitudine de cca 2200 – 2800m. Dacă acestă izotermă se înregistrază la o altitudine mai mare, atuci majoritatea boabelor de grindină se vor topi înainte de a atinge suprafața solului. Dacă această izotermă este sub 2200 m, acest fapt indică prezența la sol a unei mase de aer rece, care va impiedica formarea curenților ascendenți și, deci, implicit a grindinei.

Furtunile de grindină necesită următoarele condiții optime de producere: celule de convecție puternice, mase de aer reci și suficiente nucleie de gheață și apa suprarăcită. Iată de ce în cadrul lor se formează cel mai des supernucleele de grindină, care au cel mai mare potențial de producere a boabelor mari și foarte mai de grindină, și în consecință – a distrugerilor catastrofale. Toate acestea sunt o consecință a accesului la straturile înalte și reci ale atmosferei, precum și durată de viață mai mare a norilor Cumulonimbus, care au cele mai bune șanse de formare a nucleelor de grindină.

Fig. 2.4. Mediul de formare a grindinei (după http://www. chaseday.com/hailstorms.htm), Sursa: Grecu F., „Hazarde și riscuri naturale”

Dar curenții de aer ascendenți nu sunt numai producători de grindină, ci și responsabilii pentru propulsarea părtții superioare a norilor Cumulonimbus în straturile superioare ale troposferei, unde sunt condițiile optime de formare a fenomenelor orajoase, care deseori însoțesc căderile de grindină.

Astfel pentru formarea grindinei cu un diametru mic, este necesar ca curenții de aer ascendenți să dețină o viteză cuprinsă între 36 și 54 km/h, pentru mărimi medii ale boabelor de grindină – cca 88 km/h, iar în condiții extreme acestă viteză poate ajunge până la 100 km/h și chiar peste cu formare de boabe mari și foarte mari, formate prin acreție sau prin coliziunea boabelor deja existente. Asemenea interacțiuni violente sunt sursa formării boabelor de grindină mari și neregulate. Dar nu toate boabele de grindină ating solul, unele se sfarmă prin aceleași coliziuni, iar altele se topesc traversând straturile de aer mai calde de desubtul norilor de furtună. Dar conform estimărilor cca 40-70% din boabele formate în cadrul nucleelor de grindină se topesc înaintea atingerii suprafeței subiacente .

Tabelul 2.5. Limitele mijlocii (inferioare și superioare) ale diferitelor genuri de nori, Sursa: Adrian Tișcovschi, Daniel Diaconu – (2002) Meteorologie și Hidrologie. Lucrări practice.

2.2. Distrubuția spațio-temporală a frecvenței căderilor de grindină

Formarea boabelor de grindină este condiționată de intensivitatea proceselor de convecție, care rezultă din încălzirea neuniformă a diferitor sectoare ale suprafeței subiacente. Convecția termică, condiționată de instabilitatea statificației atmosferei, poate fi creată deasemenea de interpătrunderea fronturilor atmosferice (de bază și secundare reci), precum și a celor de ocluzie de tipul celui rece. Cea mai mare intensitatea a nucleelor de grindină și fenomene orajoase este în punctul de intersecție a acestor fenomene, fapt întâlnit cu precădere în perioada caldă a anului.

Analiza datelor din perioada 2000-2014 indică faptul că în cea mai mare parte a Moldovei frecvența căderilor de gindină variază de la 0 la 3-5 zile pe an. Cel mai des, în medie 1-8 zile pe an, grindina se înregistrează în Cornești (zona Podișului Central Moldovenesc), iar cel mai rar afectat de grindină este raionul Bălți – în medie 0,66 zile pe an, ceea ce denotă că aici gindină nu cade în fiecare an.

În Tabelul A2.2. este indicată media multianuală și valorile extreme a zilelor cu grindină din Republica Moldova. Unde putem observa că x – valoarea medie multianuală; min – valoarea minimă; max – valoarea maximă; σ –eroarea medie pe semestru; Cv – coeficientul de variație. I – Zona podișului și platoului de silvostepă; II – Zona câmpiei de stepă a Bălților; III – Zona podișului Codrilor; IV – Zona câmpiei terasate a Nistrului inferior, V – Zona câmpie fragmentate de stepă a Bugeacului.1

Frecvența căderilor de grindină este un parametru destul de variabil și depinde de situația sinoptică, care condiționează căderile de grindină. În decursul anului probabilitatea maximă de producere a grindinei se inregistrează în sezonul cald. Circa 90% din numărul de cazuri de grindină au loc în perioada mai – august. Printre altele densitatea maximă a numărului de zile cu grindină (36%) revine lunii iunie. În luna mai și iulie probabilitatea grindinei este respectiv 21% și 26%. În luna august grindina se înregistrează în 14% din ani. Primăvara devreme (martie) și toamna târziu (noiembrie) grindina cade rar. Sunt deasemenea cazuri isolate cand grindina s-a înregistrat în perioada iernii. De exemplu in luna ianuarie 2007 Bravicea 1 zi. Calculele realizate de către specialistii Serviciului Hidro-meteorologic de Stat, indică faptul că în dependență de regiune probabilitatea căderilor de grindină pe teritoriul republicii variază în limite mari.

În regiunile Centrale ale Moldovei (I Zonă de landșaft) grindina este posibilă în fiecare 8-9 ani (84%), în timp ce în zona câmpiei de stepă a Bălților grindina este posibilă în doar 48% din ani, deci doar 5 ani din 10.

Probabilitatea producerii grindinei mai des de o zi este calculată conform împărțiri lui Puasson. Conform acestei înpărțiri rezultă că probabilitatea producerii grindinei într-un număr mai mare de zile pe an în Cornești și Bălți este de 55% (5-6 ani din 10) și , respectiv, 18% (2 ani din 10).

Fig.2.6. Condițiile și procesul de formare a grindine (după http://www.islandnet.com/~see/weather/elements/hailform.htm

Particularitățile locale ale suprafeței active au un rol deosebit în geneza grindinei, prin intensificarea proceselor de convecție termică și creșterea gradului de turbulență a aerului. Convecția termică se dezvoltă, foarte bine, în condiții de timp senin și liniștit (timp anticiclonic), fiind avantajată de terenurile orizontale și mai ales, ușor în pantă, pe care razele solare cad perpendicular, intensificînd procesele locale de încălzire. Acestea determină curenți de aer ascendenți, foarte puternici, care înalță în atmosferă aerul supraîncălzit.

Grindina se produce în special în zilele de vară, când din cauza neomogenității suprafeței active (caracterizată prin culturi diferite aflate, în faze de vegetație diferite, ogor negru, miriște, suprafete de păduri, suprafețe de apă etc.) apar contraste termice locale, care formează vârtejuri puternice de aer și care înalță în văzduh, la câțiva kilometri distanță de sol, praful, paiele, hârtiile și alte obiecte ușoare, sau mai grele reducând vizibilitatea.

Fig. 2.7. Sectiune orizontala prin norul Cumulonimbus, Sursa: Grecu F., „Hazarde și riscuri naturale”

Repartiția numărului maxim de zile cu grindină (în limitele perioadei 1949-2005) pe teritoriul republicii este aproximativ identică cu cea a numărului mediu de zile. Grindina este unul dintre cele mai periculoase fenomene, efectul distrugător al ei aducînd mari pagube materiale. Este un fenomen meteorologic extrem și reprezintă o precipitație sub forma de particule de gheață (greloane) fie transparente, fie parțial sau total opace. Acestea au în general forma sferoidală, conică sau neregulată, cu diametre variind între 5 și 50 mm și se formează în nor fie separate unele de altele, fie aglomerate în blocuri de formă neregulată.

Pentru studierea intensității grindinei cei mai indicați parametri sunt: viteza deplasării norilor (Vn în km/h), direcția mișcării lor (conform punctelor cardinale), precum și timpul observațiilor radar. Astfel ploile și furtunile cu grindină au fost împărțite în două grupe. În prima grupă intră cazurile în care Vn >30 km/h, iar în cea de-a doua – cazurile când Vn ≤ 30 km/h. Conform altui criteriu, aceleași procese sunt împărțite în alte două grupe: cu realizare în intervalul 1400 – 1800 și în afara lui.

Deasemenea procesele de formare a grindinei au fost împărțite în intensive (când H9max > 6km) și mai puțin intensive (când H9max ≤ 6km) pentru fiecare dintre direcțiile de orientare a norilor.

În așa mod analiza tuturor cazurilor de înregistrare din perioada studiată indică faptul că:

în partea de N a republicii predomină Vn ≤ 30 km/h în 64% din cazuri, în parte centrală cazurile cu Vn ≤ 30 km/h și Vn >30 km/h capătă un oarecare echilibru, dar care totuși diferă de la an la an, iar în sudul Moldovei echilibrul este încălcat puțin în favoarea vitezelor mai puțin intense.

pe teritoriul Republicii Moldova grindina se înregistrează preponderent în intervalul cuprins între orele 14ºº și 18ºº (cca. 60% din cazuri). Un număr minim de cazuri este atribuit orelor de noapte și de dimineață (22ºº -10ºº).

Durata căderilor de grindină în perioada propusă spre studiu nu este prea mare, ea preponderent variază de la câteva secunde și până la 30 minute. Probabilitatea grindinei cu o durată de peste 30 min nu depășește cca 4 – 5% din toate căzurile înregistrate.

Un exemplu în acest sens este și în cazul grindinei din 5 aprilie 2011, din Cornești. Ea a avut o durată totală de desfășurare de 27 min, dar a avut și perioade mici de repaus.

cele mai intensive procese de formare a grindinei sunt cele cu o orientare sud-vestică, iar cele mai puțin intense–cele cu orientare nord-estica

În așa mod rezultă că pe teritoriul propus studiului în perioada 2000-2014 au predominat influiențele vestice, aceasta explicând preponderența ciclonilor din sud și vest, precum și a fronturilor reci. Aceste fronturi se intensifică de regulă în a doua jumătate a zilei (după orele 1400), iar procesele de formare a grindinei din cadrul lor se intensifică la amestecul cu cele din S –SV.

Procesele de formare a grindinei ca urmare a pătrunderii maselor de aer din NE și NV sunt mai puțin intensive, și sunt legate de reversul ciclonului sau cu fronturile de ocluzie, care sunt mai puțin influențate de vânt și contrastele termice. Astfel maximele proceselor de SV au o ciclitate de 14 ani și coincid cu maximele de producere a grindinei. Iar maximele proceselor de NE, ce se produc la același interval de 14 ani, coincid cu anii scăderii intensității proceselor de formare a grindinei.

Iar în ce privește diametrul grindinei, atunci pentru cca 90% din cazuri sunt caracteristice diametrele mici sub 2 cm. Grindina cu un diametru de peste 2 cm s-a înregistrat în doar 10% din cazuri, iar cea de 5 cm și peste în doar 2% din cazurile cercetate.

Dar dacă e să cercetăm probabilitatea grindinei pentru tot teritoriul RM, atunci o dată în 2-3 ani într-o oarecare regiune a republicii este posibil un caz de grindină cu un diametru de peste 2 cm. Analiza multianuală a dinamicii frecvenței căderilor de grindinii indică o înaltă variabilitate în timp a acestui parametru. Poate fi remarcat faptul că începînd cu a doua jumătate a secolului trecut se observă o tendință de scădere a numărului de zile cu grindină. Această tendință rezultă prin corelarea tuturor cazurilor înregistrate pe întreg teritoriul republicii.

Greloanele de grindina prezinta o mare diversitate de forme, stratificare a cresterii, asamblari ale bulelor de aer din interior, de texturi cristaline, de dispuneri si de compozitii chimice. Toate acestea reprezinta dovezi ale conditiilor in care au crescut greloanele de grindina. In orice caz, fizica dezvoltarii grelonului de grindina este complicata, mai ales miscarile dezordonate din timpul caderii libere si efectele acestor miscari asupra parametrilor cresterii.

Cauzele genetice ale grindinei sunt determinate de particularitățile circulației atmosferei, în interacțiune cu cele ale suprafeței active.

Variabilele din mediu care influenteaza structura interna a straturilor de crestere ale grelonului de grindina sunt in primul rand continutul de apa, care determina rata acumularii, si temperatura norului, care influenteaza economia termica a grindinei in crestere. Efectele acestor variabile sunt puternic modulate de catre marimea grelonului de grindina (viteza de cadere) si de catre miscarile dezordonate din timpul caderii. Conform experientelor de laborator, dimensiunea cristalului din interiorul unui strat de crestere a grelonului de grindina ofera informatii semi-cantitative despre temperatura din nor, si astfel despre inaltimea la care s-a format acel strat.

Capitolul III. Pagubele cauzate de grindină

3.1. Pagubele cauzate de grindină

Din cele menționate anterior rezultă că grindina este acel risc climatic care poate într-un timp scurt sau chiar foarte scurt să cauzeze calamități naturale de mari proporții, locale sau regionale, în special sectorului agricol, ca urmare a perioadei posibile de producere.

Fig. 3.1. Consecințele caderilor de grindină din 24 August 2000 din Orhei

(Foto realizată de Poiarchin Mariana )

Acest fenomen geografic de risc poate cauza învelișului vegetal următoarele daune: defolierea plantei, prejudicii tulpinii sau vârfului sau chiar distrugerea ei completă .

Așa variabile ca marimea și densitatea boabelor, intensitatea și durata furtunii, precum și stadiul de dezvoltare a plantelor influențează tipul și gradul de afectare/distrugere a recoltei.

Varietatea precipitațiilor atmosferice și se formează în cumuluși de ploaie mari în perioada caldă a anului (aprilie-octombrie). Particulele grindinii au formă sferică, de cele mai multe ori, dar se întâlnesc și de altă formă, inclusiv neregulată. Mărimea lor variază de la câțiva mm până la 10-12cm. Vânturile puternice însoțite de grindină măresc catastrofal pagubele. aLupta cu grindina – iodura de argint topește particulele de gheață și le transformă în ploaie (rachetele antigrindină “Alazani” și “Cristal”). Protecția: capul și corpul trebuie acoperite.

Procentul plantelor distruse și procentul plantelor rămase atât cu corolele frânte, cât și cu ele rupte, dar încă atașate tulpinii, descrește proporțional cu gradul de maturitate a plantei.

Scăderea recoltei ca rezultat al defolierii plantelor depinde de cantitatea de frunze pierdute și de stadiul la care s-a inregistrat grindina. Începând cu stadiul I și până în stadiul IV planta este cea mai sensibilă la defoliere, ca urmare a procesului de fotosinteză strict necesar pentru dezvoltarea corolei (de care depinde recolta). La un stadiu mai înaintat defolierea nu are un impact major asupra recoltei de semințe atât la floarea-soarelui, cât și la purumb.

Moartea plantei în rezultatul căderilor de grindină este posibilă în stadiile incipiente de dezvoltare a plantelor, înainte ca plantele să inceapă competiția între ele pentru lumină, apă și nutrienți. La această etapă pierderile de pe urma distrugerii complete a plantei nu diferă prea mult de pierderile în cazul în care semințele nu au corespuns standardelor cerute. Iar dacă plantele au intrat în etapa de competiție, pierderile înregistrate nu vor fi compensate de restul plantelor rămase, respectiv recolta va avea de suferit. Iar în cazul când grindina va cădea în perioada de înflorire a plantei, planta va rămâne verde, dar producerea semințelor va fi compromisă.

Dacă planta a fost doar atinsă de grindină, aceste consecințe sunt greu de determinat. De exemplu, în cazul în care cantitatea de tulpini afectate nu a dus la slăbirea sau ruperea plantei, atunci efectele asupra recoltei pot fi minime. Gradul de pieire a plantei de pe urma grindinei este crescut mai ales în cazul în care în spatele corolei florii-soarelui poate crește șansa infectării acesteia cu bacteria mucegaiului alb, care incontestabil va duce la scăderea semnificativă a recoltei cu posibilitatea infectării plantelor vecine.

Ca și stat viticol și vinicol cu un renume mondial și acest sector înregistrează pierderi considerabile de pe urma acestui fenomen geografic de risc. Aici pierderile înregistrate pot varia de la pete izolate pe frunze și defoliere (fig. 3.2.) la distrugerea recoltei (fig. 3.3.), și chiar până la compromiterea recoltei din anul următor)

Fig.3.2. Pagubele sezonului timpuriu prin defoliere Fig.3.3. Pagubele din sezonul târziu

cu pierderea respectivă a recoltei

Sursa: (foto realizate de Poiarchin Mariana)

În figura 3.2. mugurii și pețiolii devin plini de cicatrici, în timp ce frunzele sunt sfâșiate de pe vița-de-vie, fapt care duce la pierderi semnificative ale recoltei, precum și la categoriile de recoltă obținute (figura 3.3.). Iar în rezultat are de suferit industria vinicolă și exportul de struguri.

Grindina aduce pierderi și sectorului alimentar, inclusiv celui de panificație, prin pagubele aduse culturilor cerealiere (figura 3.3.). Cel mai mult are de suferit producția de grâu de primăvară, care se dezvoltă în sezonul căderilor de grindină.

Fig. 3.4. Pagubele aduse de grindină lanurilor de grâu și floarea soarelui, Sursa: www.ecology.md

Cele mai frecvente pagube de pe urma acestui fenomen sunt: sfâșierea frunzelor, defolierea, stagnarea ciclului vegetativ, ruperea spicelor sau a plantei ), etc fiecare ducând la pierderi ale recoltei.

Cu aceleași probleme se confruntă și sectorul de producție a țigărilor și a altor produse pe bază de tutun, ca urmare a utilizării în acest domeniu a frunzelor, care pe lângă faptul că suferă cel mai mult de pe urma grindinei (figura 3.4.), dar mai pot fi atacate și de alti dăunători.

Fig.3.5 Pagubele aduse de grindină producției de tutun,

Sursa: Raportul Național, “Starea Mediului din Republica Moldova”

Acestea și alte pagube, înregistrate de pe urma căderilor de grindină, aduc mari pierderi agriculturii, și, respectiv tuturor ramurilor indusriale care au la bază producția agricolă. Și în final are de suferit economia republicii, Moldova fiind un stat cu o economie agrar-industrială.

Dar nu trebuie trecute cu vederea pagubele aduse de acest fenomen infrastructurii republicii. Aici anual se înregistrează pagube semnificative. De exemplu, doar în anul curent, ca urmare a grindinei din 9-11iunie s-au înregistrat următoarele pierderi :

În raionul Rezina – 3 156 lei,

În raionul Șoldănești – 1 500 lei,

În raionul Drochia – 6 957 lei,

În raionul Cantemir – 4 366,6 lei, etc

3.2 Consecințele ecologice ale grindinei și protecției anti-grindină în Republica Moldova

Starea ecologică a teritoriului propus studiului este influințată atât de calamitățile naturale, caracteristice acestei părți a Europei, cât și de activitățile umane, primele manifestând o anumită ciclitate și putând fi influințate și/sau modificate de activitățile umane. Cu toate forța calamităților naturale este uriașă, impactul ei ecologic negativ nu poate fi comparat cu cel al impactului factorului uman, care spre deosebire de primul, în ultimul secol înregistrează o creștere continuă. Din punct de vedere teritorial, caracterul impactului calamităților naturale asupra situației ecologice a teritoriului Republicii Moldova, având în vedere tipurile, frecvența, forța și consecințele acestora, este în fond cunoscut. Ba mai mult el poate fi prezis (cu aproximație desigur), iar pierdirile materiale și umane pot fi reduse cu mult în baza măsurilor preventive de protecție.

Dar lăsând la o parte aspectele economice și efectivitatea lucrărilor antigrindină să ne referim la consecințele ecologice ale acțiunilor exercitate asupra norilor. Este cunoscut faptul că tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în Repulica Moldova, are la bază întroducerea în zona de formare și creștere a boabelor de grindină a norului a soluțiilor speciale de reagenți, care limitează sau stopează creșterea firească a boabelor.

Serviciul Antigrindină al Republicii Moldova activează din anul 1967 iar în anul 1999 a asigurat protecția a cca. 2 milioane hectare de teren agricol, ceea ce constituie circa 60 % din suprafață teritoriului. Potențialul tehnic al Serviciului poate asigura protecția a 3 milioane hectare.

Experiența acumulată pe parcursul a peste 30 de ani a confirmat eficiența înaltă de combatere a grindinii. Astfel, datele statistice pentru ultimii 14 ani demonstrează o eficiență de 93 %. În anul 1999 combaterea grindinii pe o suprafață de 120 mii hectare a permis protecția producției agricole cu o valoare de circa 120 milioane lei.

Serviciul Antigrindină al Republicii Moldova cuprinde 141 posturi de lansare a rachetelor antigrindină și 12 stații – Centre de comandă, care au în componență și echipamente de reîncărcare a acumulatoarelor (fig.A5.3.6).

În prezent alimentarea cu energie electrică a consumatorilor posturilor antigrindină se efectuează de la acumulatoare. Periodic, acestea se reîncarcă la Centrul de comandă, care deservește 12-14 posturi.

În perioada activă (1 aprilie-30 septembrie) alimentarea cu energie electrică a consumatorilor trebuie să fie de cea mai înaltă siguranță. Consumatorii principali – stațiile radio și focoasele lansatoarelor de rachete – se clasifică în consumatori de categoria I-a. Din acest motiv, acești consumatori se alimentează de la baterii separate de acumulatoare cu rezervare reciprocă. O dată pe lună, o pătrime din acumulatoare, sunt înlocuite cu cele de rezervă, care se păstrează și reîncarcă la Stațiile de comandă.

Costurile legate de dotarea tehnică și exploatare a posturilor antigrindină sunt mari, de aceea orice modernizare îndreptată spre micșorarea acestor costuri este binevenită. Totodată, este cunoscut faptul că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de mică putere dispersați teritorial este mai avantajoasă economic și ambiental de la surse de energie regenerabilă, de exemplu – solară sau eoliană.

Astfel din 1964 pînă în 1982 în calitate de reagenți antigrindină erau utilizați compuși pirotehnici, care conțineau 40% de iodură de plumb, nefavorabilă pentru mediu, concomitent cu iodura de argint de 40%. Cea mai largă utizare în calitate de reagent au obținut-o soluțiile pe bază de iodură de argint (AgI). Dar conform noilor standarte întroduse în 2000, rachetele antigrindină utilizate în RM („Alazani-6”) conțineau același compus, dar într-un raport mult mai scăzut, de cca. 0,8 – 2,0 % de compus activ.

Iar începând din 2003 sistemele de nori cu un potențial periculos au început a fi tratate cu rachete de nou tip, nucleul cărora conține cca. 8 % AgI. Iodură de argint este utilizat, deoarece structura moleculară este identică cu cea a apei. Cristale de gheață poate forma pe particule de iodură de argint.

Fig. 3.7. Rachetă antigrindină care distruge norii de grindina cu (AgI), Sursa: www.antigrindina.md

Creșterea concentrației substanței active din reagent și perioada îndelungată a utilizării acestuia, trezește neliniștea consecințelor ecologice a acțiunilor de protecți ,antigrindină, deoarece ele pot avea o influență semnificativă atât asupra mediului ambiant cât și asupra dezvoltării durabile a acestor teritorii.

Astfel creșterea concentrațiilor de reagenți (AgI), menționată anterior, va spori cu certitudine poluarea cu acești ioni a tuturor componentelor mediului înconjurător al RM. Dar studierea efectului ecologic al acestei substanțe a fost stopată de liderii politici ai timpului.

Ba mai mult în trecut toată informația ecologică din republică în privința Serviciului Antigrindină era trimisă la Moscova, iar la noi nu se știa nimic despre ea. Despre procesele chimice care au loc în nori, informația lipsea definitiv, de altel nici chiar acum nu ne putem lăuda cu prea multe date concrete, aparute în ultima vreme, care dacă mai sunt, atunci este destul de greu de ajuns la ele.

Prin urmare, se foloseau, totuși, metode de intervenție în procesele naturale ale căror consecințe asupra situației ecologice nu erau îndeajuns studiate, însă dacă despre influența sistemului antigrindină asupra ecologiei în general se știe destul de puțin, efectul acestei protecții asupra solului era și este bine cunoscut. Există păreri conform cărora rachetele antigrindină, distrugând norii de grindină, stimulează căderile de ploi torențiale deosebit de puternice, care la rândul lor provoacă mari inundații, intensificând astfel procesul de eroziune a solului.

Când grindina este topită cu ajutorul rachetelor, apa cade ca o avalanșă și spală solul fertil de la suprafață pînă în profunzime. Astfel, multe gospodării au rămas fără soluri fertile, fără humus, numai cu nisip și lut. De aceste pagube aduse solului, de regulă, nimeni nu poartă răspundere .

Necazul provocat de grindina obișnuită asupra semănăturilor și plantațiilor (fapt care are loc nu chiar atât de frecvent) cedează cu mult prin forța sa de distrugere în fața necazului provocat, de incompetența celor care obținând ploaia, ruinau totalmente solul. În afară de aceasta, aciditatea ploilor căzute din norii injectați cu componenți pentru combaterea grindinei este mai mare comparativ cu aciditatea ploilor căzute din nori obișnuiți. Dar nu trebuie uitate acele cazuri într-adevăr excepționale, când pe bună-dreptate acest fenomen poate provoca și alte riscuri, prin distrugerea masei verzi este compromisă recolta, iar o dată cu ea are de suferit atât lumea animală, cât și omul, dezastrul fiind și mai mare ca urmare a distrugerii locuințelor umane.

Ca exemplu ne pot servi zilele de 22-24 august 2004, când s-au înregistrat ploi torențiale (cca 40-49 mm în decurs de 12 ore), izolat foarte puternice (în apropiere de Soroca 236 mm în decurs de 22,5 ore). Când pe alocuri diametrul grindinei a atins 13 cm, iar viteza vijeliei 15-18m/s. Pagubele materiale de pe urma acestui caz au fost de aproximativ 12 812 lei . Și astfel de cazuri în perioada propusă spre studiu nu au fost doar unul.

În asemenea situații toate componentele mediului sunt afectate: lumea vegetală și cea animală; relieful, și implicit solul, suportă procese accelerate și intense de eroziune și modelare; agricultura, care pierde temporar terenuri cu cuturi distruse; transporturile de toate categoriile, inclusiv cele prin cablu, sunt îngreunate sau întrerupte, ca urmare a vânturilor mari ce însoțesc căderile de grindină.

În practica viticolă mondială, plasa antigrindină se mai folosește prin înfășurarea zonei strugurilor. În acest caz, costurile sunt foarte mici, de exemplu: la un rînd de 100 m se va utiliza cca 200 m2plasă. Plasa de 1 m lățime costă 4-10 lei/m2. Deci la rînd costul materialelor va fi în limitele 2000 lei, iar la 1 ha la shema de plantare 3×1,5 m – în limitele 264000 – 66000 lei, și 2,5×1,5 m – în limitele 32000 – 80000 lei/ha.

Fig. 3.8. Protejarea zonei strugurilor cu plasă antigrindină

Sursa: Impactul hazardurilor meteo-climatie asupra secctorului agricol, Ilie Boian, Institulul Grădina Botanică

Astfel eficiența lucrărilor antigrindină deocamdată nu este încă pe deplin studiată, iar consecintele ei ecologice încă necesită un studiu mult mai aprofundat datele specialiștilor în această privință încă sunt mult-așteptate.

Cu toate acestea poate pentru teritoriul Republicii Moldova ar fi mult mai rentabilă și mai eficientă soluția specialiștilor Redpath® / Kerilea , care au dezvoltat și implementat pe scară largă o nouă tehnologie de spații protejate contra grindinei (Fig.3.7.).

SSIAPH dispune de 12 unități speciale, care coordonează activitatea a 108 puncte de lansare a rachetelor. Actualmente, doar nouă unități activează în regim operativ, altele trei – în regim de pază. Potrivit directorului Serviciului, Ion Garaba, SSIAPH poate asigura protecția a peste 2 mln. hectare de terenuri, în condițiile unei finanțări suficiente. „Căutăm o modalitate prin care și producătorii agricoli ar putea contribui la finanțarea Serviciului antigrindină. Banii prevăzuți din bugetul statului nu sunt suficienți.

În Republica Moldova, un hectar de teren protejat costă 3-4 dolari. Pentru a evita formarea grindinii, norii periculoși sunt însămânțați artificial cu un agent reactiv specific prin intermediul generatoarelor terestre, aviației, artileriei sau a rachetelor. Potrivit directorului SSIAPH, cea mai eficientă metodă, folosită și în Republica Moldova, este însămânțarea norului cu ajutorul rachetelor, metodă care garantează protecția în 75% dintre cazuri. Dispunem de 17 radare specializate, 10 din ele funcționează. Este suficient pentru protecția întregului teritoriu al Republica Moldova”, a dat asigurări specialistul. Rachetele antigrindină sunt asamblate în Republica Moldova

Rachetele antigrindină sunt asamblate în R. Moldova, iar unele componente ale acesteia sunt fabricate în uzinele din țara noastră. Substanța transportată de rachete către norii periculoși are la bază iodură de argint, un component chimic pur procurat din Rusia și Bulgaria. Pentru anul curent, este preconizat ca fiecare punct de lansare să fie dotat cu câte 46 de rachete. Necesarul minimal este de 70 de bucăți. Meteorologii anticipează căderea grindinii cu doar șase ore.

Inginerii Serviciului depistează cu ajutorul radarelor locul de însămânțare a norului, apoi elaborează comanda de lansare, transmit datele colegilor de la punctul de lansare, apoi racheta este lansată spre nor. „Se reacționează prompt și această procedură durează maxim două minute. Către un singur nor pot fi lansate de la una până la 24 de rachete. După ce a fost dispersat agentul, corpul rachetei se autodistruge la o altitudine de 2-4 km de sol.

CAPITOLUL IV. INFLUENTA FACTORILOR FIZICO-GEODRAFICI ASUPRA VARIAȚIEI SPAȚIALE A FRECVENȚEI CADERII DE GRINDINA

4.1 Diversitatea condițiilor fizico-geografice ale teritoriului republicii

Proprietățile fizico-geografice și climatice ale teritoriului republicii condiționează un grad destul de ridicat al căderilor de grindină, dar în același timp crează condiții favorabile pentru o semnificativă variabilitate geografică a intensității proceselor de formare a grindinei, interpretarea și prognoza corectă a cărora ar putea preveni cu succes acest fenomen de risc și/sau reduce pierderile economice.

Prezintă interes și problema variabilității climatice regionale și specificul regimului căderilor de grindină din Republica Moldova.

Conform prognozelor în decursul ultimelor decenii, în legătură cu încălzirea globală a climei, dinamica proceselor ce condiționează formarea și căderea grindinei ar fi scăzut, fapt confirmat de șirurile unice de date neîntrerupte ale frecvenței acestui fenomen meteorologic periculos pe teritoriul republicii.

Grindina este un fenomen local, care deseori cade sub formă de pete izolate, suprafața cărora poate varia de la câteva zeci la câteva sute de kilometri.

Mult mai rar grindina poate cădea sub forma așa numitelor benzi de grindină. Mărimea acestor benzi și pete de grindină cât și a diferitele lor combinații, precum și intensitatea grindinei se determină după nucleul de producere a grindinei din norul de furtună care depinde de activitatea proceselor de formare a grindinei, condițiilor meteorologice din stratul inferior al troposferei și caracterul suprafeței subiacente.

Evident că în aceste condiții rețeaua de stații și posturi meteorologice existentă fixează nu toate cazurile de cădere a grindinei. Pentru fixarea unui număr cât mai mare de cazuri de grindină este necesară o rețea cât se poate de densă a punctelor de observație (cel puțin unul la 7-10 km2).

4.2. Manifestarea grindinii cu diametrul (mm) mare pe teritoriul Republicii Moldova în perioada aprilie-mai, 2011, REPARTIȚIA SPAȚIO TEMPORALĂ de cădere a grindinii de la toate stațiile meteorologice, perioada 2000-2014

În scopul obținerii unui număr cât mai corect de zile cu grindină în diferite condiții fizico-geografice nu doar în anumite puncte, dar și la scrară regională au fost calculate valorile medii și probabilitatea numărului de zile cu grindină în limitele unor anumite teritorii (până la 1000 km2) care ar cuprinde un număr egal de stații meteorologice. Cercetările au scos în evidență creșterea numărului de zile cu grindină odată cu creșterea teritoriului aflat sub observație. Dar creșterea frecvenței zilelor cu grindină pe un teritoriu limitat nu implică și creșterea sau schimbarea legităților de distribuției SPAȚIO-temporale ale grindinei, care rămân aceleași ca și în cazul unor puncte anumite (stații sau posturi). Aceasta confirmă faptul că rețeaua de stații si posturi meteorologice reflectă cât se poate de obiectictiv legitățile SPAȚIO-temporale ale dinamicii căderilor de grindină de pe teritoriul Republicii Moldova.

Relieful Moldovei influențează semnificativ asupra repartiției numărului de zile cu grindină în teritoriu. Prezența înălțimilor contribuie la dezvoltarea mișcărilor ascendente ale aerului, intensificarea turbulenței în stratul de aer de la sol și corespunzător, creșterii nebulozității convective. Astfel, partea centrală a republicii este supusă cel mai mult căderilor de grindină. Aici, în unele localități (Cornești) se semnalează cel mai mare număr de zile cu grindină, în medie, aici au fost înregistrate 9 zile cu grindină – cel mai mare număr de zile pentru toată perioada de observații. Cel mai puțin este supusă căderilor de grindină cîmpia Bălțului și Sud – Estul republicii (în medie mai puțin de o zi pe an). În restul teritoriului numărul de zile cu grindină se egalează cu 1 – 2.

mm

Fig. 4.1. Manifestarea grindinii cu diametrul (mm) mare pe teritoriul Republicii Moldova (perioada 2011)

În urma studiului facut pe teritotiul Republicii Moldovei cel mai frecvent (70% cazuri) este condiționată de trecerea fronturilor reci. Așa, de exemplu, toate cele 12 cazuri de cădere intensivă a grindinii din perioada 2000-2014 au fost condiționate de procese frontale. În unele locuri grindina măruntă dar intensivă (Bălțata) a format un înveliș de gheață cu grosimea de 8 mm timp de 1 zi. În raionul Fălești 2011 boabele de grindină au atins în diametru 8 – 12 mm (aprilie-mai), iar în Codrii mai 2011 boabele de grindină au atins în diametru 14 mm.Bravicea 2011 in iulie timp de 1 zi, boabele de grindina au atins diametrul de 13mm.

a b

Fig.4.2. Numărul în medie (a) și maximal (b) de zile cu grindină pe an,

Sursa: (a) Hazarduri Naturale si Riscurile Meteo-Climatice, dr. Ilie Boian, hazardurile naturale

Autoreferatul lui A.Putuntica (b)

Diversitatea condițiilor fizico-geografice ale teritoriului republicii, condiționează mozaicul complex de distribuție al numărului de zile cu grindină. Conform datelor enunțate anterior, cel mai des grindina se înregistrează în podișurile din partea centrală a republicii (Zona Podișului Central Moldovenesc). Deasemenea un grad ridicat de cazuri cu grindină au loc și în cadrul celorlalte podișuri (Prenistrean, Baimaclia, etc).

Aceste date confirmă faptul că relieful local își lasă amprenta clară asupra dinamicii proceselor de formare a grindinei, condiționând complexitatea distribuției spațiale a acestui fenomen. Prezența teritoriilor înalte și fragmentate influențează creșterea turbulenței stratului de aer din partea inferioară a troposferei, dezvoltarea curenților ascendenți și creșterea nebulozității convective, cât și implicit a formării și căderilor de grindină. Evaluarea detaliată a distribuției spațiale a grindinei sub influența reliefului și a altor factori fizico-geografici va permite o luptă mai eficientă contra acestui fenomen de risc.

Particularitățile locale ale reliefului (la care se mai adaugă formele diferite de relief, expoziția versanților, gradul de acoperire cu vegetație, culoarea solurilor, gradul de umezeală etc.),contribuie la încălzirea generală a suprafeței active, fapt ce determină caracterul local al formarii norilor de furtuna si deci al grindinei. Viteza de deplasare a norului de grindină poate fi uneori destul de mare (60 – 70 km/oră) si atunci grindina cade pe benzi înguste de teren (late de 10 – 15 km și lungi de câteva sute de km) orientate paralel cu norul de grindină. Așa se explică existența a două terenuri alăturate, unul afectat total de grindină, iar celălalt neafectat deloc și deci, pagubele locale pe care le generează fenomenul respectiv.

Asa cum se observa din Figura 4.3 bazata pe un numar mare de observatii aeriene efectuate in diferite parti ale lumii, norii care contin picaturi de apa supraracita se gasesc in mod obisnuit in atmosfera in special daca temperatura varfului norului este mai coborata de -10 °C. Miscarile ascensionale ale furtunilor convective reprezinta domeniul condensarii vaporilor de apa si transformarea lor in picaturi mici in nor. Majoritatea acestor picaturi, daca nu sunt “colectate” de catre hidrometeori de dimensiuni mai mari sau daca nu se evapora (prin antrenare sau prin descendența), raman in stare lichida – supraracite- in intervalul de inaltime care corespunde temperaturilor cu valori intre punctul de inghet si temperatura nucleatiei ghetii, aproximativ -40°C.

Fig. 4.3. Variatia frecventei norilor care contin picaturi de apa supraracite si a norilor continand cristale de gheata. Curbele (1) si (2) se refera la coordonatele din stanga iar curbele (3)-(6) la cele din dreapta, Sursa: Moldovan F. , Croitoru A.-E., “Considerații asupra clasificării fenomenelor climatice de risc”, Vol 1

Instabilitatea atmosferica este responsabila pentru aparitia si manifestarea convectiei in atmosfera iar fenomenele convective care genereaza sistemele noroase convective pot genera si evenimente de vreme severa (Capitolul 4). Miscarile convective pot fi asociate cu abaterile semnificative de la echilibrul hidrostatic.

Fenomenele meteorologice extreme ( grindina de dimensiuni mari, rafale de vant sau precipitatii intense) sunt rezultatul energiei eliberate in urma transformarii de faza a apei. Intelegem prin convectie profunda (adaptare dupa Weisman si Klemp, 1986) o regiune de curenti ascendenti puternici (peste 10 m/s), care se extind pe cea mai mare parte a troposferei, curenti cu o sectiune orizontala intre 10 si 100 km2 si care pot avea asociate fenomene diverse precum: grindina, vanturi puternice, tornade, precipitatii intense si descarcari electrice.

Grindina se formeaza in aproape orice nor convectiv aflat intr-un oarecare stadiu de dezvoltare si preferabil, in nivelurile sale medii si inalte. Norii convectivi care pot genera grindina cu cea mai mare probabilitate sunt cei care au curenti ascendenti puternici si un anumit grad de organizare: cei multicelulari si supercelulari.

Cel mai veridic indice al stării echilibrului ecologic între natură și societate este frecvența repetării calamităților naturale. Este bine cunoscut faptul că amplasarea geografică a Moldovei în extremitatea de sud-vest a cîmpiei est-europene, la poalele munților Carpați, determină frecvența mare a proceselor climatice frontale pe teritoriul țării.

Regiunea dată se caracterizează prin condiții de climă continentală moderată cu ierni relativ blînde și veri calde îndelungate, dar și cu o cantitate insuficientă de precipitații atmosferice În ultimii ani pe teritoriul Moldovei s-au întețit manifestările a diverse calamități naturale preponderent de proveniență climatică, cum sunt secetele îndelungate, perioadele excesiv de umede, reci sau călduroase, ploi torențiale puternice însoțite de grindină, inundații masive, viscole și uragane puternice, ierni geroase, înghețuri tardive de primăvară și timpurii de toamnă, alte procese distructive.

Așa, doar într-un singur an- 2004, Conform datelor Departamentului Situații Excepționale (DSE) și Serviciului Hidrometeorologic de Stat au avut loc o serie de calamități naturale de mare amploare. În lunile iunie și iulie, în urma unor fenomene convective intense, pe spații mari s-au înregistrat averse puternice însoțite de descărcări electrice, cu grindină și vijelie.

Pe 13 iulie, în regiunea stațiilor meteorologice Bravicea și Bălțata aversele au fost însoțite de grindină cu diametrul de 16-20 mm. În seara de 27 august și noaptea de 28 august în Republica Moldova au avut loc ploi torențiale însoțite de descărcări electrice. Zona cuprinsă de ploi a acoperit întreg teritoriul țării, cantitatea lor atingând 1-47 mm timp de 12 ore.

Cea mai mare cantitate a precipitațiilor a fost la Leova (166 mm timp de 7 ore). Izolat s-au înregistrat vijelii (12-14 m/s) și grindină. In urma acestor fenomene 2 persoane au decedat (raionul Leova) iar paguba materială a constituit 14691 mii lei.

Conform datelor DSE, în anul 2004 au fost înregistrate 46 situații excepționale cu caracter natural în urma cărora au decedat 13 persoane iar pagubele materiale au constituit 96806,7 mii lei.În anul 2006,în total au fost înregistrate 35 situații excepționale cu caracter natural în urma cărora au decedat 39 persoane iar pagubele materiale au constituit 132,5 mil lei. Anul 1994 a fost pentru Republica Moldova unul dintre cei mai nefavorabili din ultimul deceniu al sec. XX. 

Ploile torențiale abundente din 26-27 august 1994 au avut o intensitate medie de peste 40mm/oră, însoțite de vînt puternic și grindină, au pricinuit daune materiale enorme și jertfe omenești.

Ca rezultat au fost afectate 16 raioane ale republicii, mai ales, raioanele din centrul Moldovei și, îndeosebi, Hîncești. Au decedat 29 de oameni, pierderile din fondul locativ au constituit 3137 de case, inclusiv 882 au fost distruse complet, au fost distruse 709 obiecte de menire culturală, 1317 obiecte de producție, 551km drumuri auto, 577km linii electrice, 662km linii de telecomunicații, 733 poduri, 779 baraje. Prejudiciul economic cauzat a constituit 443 milioane lei sau circa 100 milioane dolari SUA.

În iulie 2013, ploile torențiale și grindina au provocat prejudicii majore în mai multe raioane ale republicii, în unele localități culturile agricole fiind compromise în totalitate.

Potrivit Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, cel mai afectat a fost raionul Râșcani, unde au fost compromise peste 700 de hectare de culturi agricole și livezi. În Drochia a plouat cu bucăți de ghiață cu diametrul de până la 5 centimetri, iar pământul s-a făcut alb ca după ninsoare.

Situația destul de complicată și în Crișcăuți, unde a fost deteriorat acoperișul a 11 case, iar în Țaul – acoperișul gimnaziului și al casei de cultură. Potrivit estimărilor oficiale, au fost distruse în jur de 40 de mii de hectare de terenuri agricole, iar pierderile au fost evaluate la aproximativ 300 de milioane de lei. În scopul obținerii unui număr cât mai corect de zile cu grindină în diferite condiții fizico-geografice nu doar în anumite puncte, dar și la scrară regională au fost calculate valorile medii și probabilitatea numărului de zile cu grindină în limitele unor anumite teritorii (până la 1000 km2) care ar cuprinde un număr egal de stații meteorologice. Cercetările au scos în evidență creșterea numărului de zile cu grindină odată cu creșterea teritoriului aflat sub observație. Dar creșterea frecvenței zilelor cu grindină pe un teritoriu limitat nu implică și creșterea sau schimbarea legităților de distribuției SPAȚIO-temporale ale grindinei, care rămân aceleași ca și în cazul unor puncte anumite (stații sau posturi). Aceasta confirmă faptul că rețeaua de stații si posturi meteorologice reflectă cât se poate de obiectictiv legitățile SPAȚIO-temporale ale dinamicii căderilor de grindină de pe teritoriul Republicii Moldova

Concluzii

Rezultatele cercetărilor propuse au permis să se evidențieze următoarele concluzii:

Calculul probabilități de manifestare a grindinii pentru fiecare lună și an aparte demonstrează, că cea mai mare valoare se înregistrează în lunile iunie și apriie, acestea fiind de 31%, în lunile mai și iulie – grindina se manifestă cu o probabilitate de 20%.

Analiza comparativă a numărului zilelor cu grindină la etapa actuală (2000-2014) demonstrează scăderea acestora în această perioadă practic în toate lunile anului, ceea ce în mare masură se explică prin încălzirea climei actuale.

Evaluarea intensității și frecvenței fenomenelor meteorologice nefavorabile luate în studiu a permis evidențierea anumitor particularități regionale de manifestare a grindinii ținind cont de modificarea actuală a climei. Cu toate ca fenomenul de grindină, se manifestă izolat sub “forma de cărări”, totuși mai fregvent fenomenul se observă la altitudini, în special în cea de-a III-a (Podișul Moldovei Centrale 2,3 – 1,4 zile/an).

Frecvența căderilor de grindină este un parametru destul de variabil și depinde de situația sinoptică, care condiționează căderile de grindină. În decursul anului probabilitatea maximă de producere a grindinei se înregistrează în sezonul cald. Circa 90% din numărul de cazuri de grindină au loc în perioada mai – august. Printre altele densitatea maximă a numărului de zile cu grindină (36%) revine lunii iunie. În luna mai și iulie probabilitatea grindinei este respectiv 21% și 26%. În luna august grindina se înregistrează în 14% din ani. Primăvara devreme (martie) și toamna târziu (noiembrie) grindina cade rar. Sunt deasemenea cazuri isolate cand grindina s-a înregistrat în perioada iernii.

Sistemele de managementul riscurilor au început sa aibă o importanta din ce in ce mai mare, in principal datorita efectelor devastatoare provocate de schimbările climatice. Astfel, sistemelor de combatere a căderilor de grindina a cunoscut o evoluție importanta in ultima parte a secolului al XX-lea.

Sistemele antigrindină cu eficienta sporita se bazează pe principiul însămânțării norilor atât din zona aeriana cat si din cea terestra. Datorita evoluției sistemelor radar si a soft-urilor dedicate, norul nu mai este perceput ca un obiect ci ca un proces fizico-chimic in care sunt importante zonele exacte de intervenție pentru a se produce o modificare favorabila a acestuia. Cele mai eficiente sisteme de combatere a căderilor de grindina se dovedesc cele care folosesc însămânțarea norilor cu ajutorul rachetelor pentru ca se pot folosii in orice condiții si permit o însămânțare in volumele din nor dorite.

Sistemul informatic propus va avea doua componente principale: sistemul pentru luarea deciziei de lansare si sistemul pentru asistarea deciziei de lansare.

Realizarea unui sistem informatic integrat de monitorizare a unităților de lansare a rachetelor antigrindină va permite: o eficienta sporita prin micșorarea timpului de intervenție, o mai buna organizare, un grad de securitate ridicat.

Ar fi de dorit, pe viitor, realizarea unor sisteme care sa permită o analiza a efectelor intervenției antigrindină asupra norilor purtători, asemănătoare sistemului prezentat HASIS.

Bibliografie

Apostol Ion, „Estimarea Vulnerabilității Raioanelor și Localităților la Situații Excepționale cu Caracter Natural și Tehnogen”, Departamentul Situații Excepționale, Chișinău, 2005, p. 28-29

Bălțea D., Alexe R., “Hazarde naturale și antropogene”, Edit. Corint, București, 2000, p.64

Bogdan Octavia, Niculescu Elena, “Riscurile climatice din România”, Edit. Academiei Române, București, 1999, p. 88

Boian Ilie, Impactul hazardurilor meteo-climatie asupra secctorului agricol, Institulul Grădina Botanică

Conform datelor Serviciului Antigrindină

Estimările specialiștilor Institutului de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie și Hidrologie „ Nicolae Dimo”, (2000), „Moldova Suverană” din 25 ianuarie

Florea Serafim, „Factorul ecologic și dezvoltarea socioeconomică teritorială durabilă a Republicii Moldova”, Edit. „SEAREC-com”, Chișinău, 2000, p. 37

Grecu F., „Hazarde și riscuri naturale”, Edit. Universității, București, 2004, p. 137

HOTĂRÎRE Nr. 409 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020, din 04.06.2014

Moldovan F. , Croitoru A.-E., “Considerații asupra clasificării fenomenelor climatice de risc”, din Lucrările Primului Simpozion Național de Climatologie cu participare internațională, 28-31 octombrie, 2004, Vol 1, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 172

Moldovan F. , Croitoru A.-E., “Considerații asupra clasificării fenomenelor climatice de risc”, Vol 1, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 170-171

Materiale costuri, elemente si scheme constructive la instalarea sistemului de plasa antigrindina (Gheorghe Nicolaescu) manual-Managementul Riscurilor Dezastrelor si Fenomenelor Climatice Adverse in Sectorul Agricol pag.126-141

Pleașcă Ion, (1998), Cataclisme organizate ,” Țara”, din 7 iulie

Raportul Național, “Starea Mediului din Republica Moldova”, Institutul Național de Ecologie, Chișinău, 2005, p.96

Serafim Florea, „Factorul ecologic și dezvoltarea socioeconomică teritorială durabilă a Republicii Moldova”, Edit. „SEAREC-com”, Chișinău, 2000, p. 45

Tișcovschi Adrian, Daniel Diaconu – (2002) Meteorologie și Hidrologie. Lucrări practice.

Воробьева T.И., Гушина Л.П., „Влияние противоградовых работ на загрязнения атмосферы и осадков продуктами активных воздействий на градовые процессы ”, Ediția 74, Editura Hidrometeo, Moscova, p.146-161

Потапов E.И., Бурундуков Ж.С., Крамаренкo Д.И., „Основные методологические положения активного воздействия на градовые процессы в Молдове”, Serviciul Antigrindină – Chișinău, 2004, Pag.27

Bràdzil R., „Fluctuation of Atmospheric Precipitation in Europe”, Geo Journal 27 (3), 1992, p.275-291

Balling R., Idso S., „Anthropo-generated Climate Change in Europe”, „Environment Conservation” 19 (4), 2001, p.349-352

World Meteorological Register, 2010

www. grapes.msu.edu/images/Hail2.jpg

www.ecology.md/md/section.php?section=tech&id=12365#.VUnzFvAppQI, Grindina – de la necunoscut la predicție, iunie 2014

www.extension.umn.edu./…/images/6967p29.ipq

www.antigrindina.md/submenu/fot.html#

http://www.meteo.md/hazard/furt_gr.htm

www.publika.md

ANEXE

Anexa 1

Tabelul 2.2. Media multianuală și valorile extreme a zilelor cu grindină din Republica Moldova

Anexa 2

Datele statistice de la (Stațiile Meteorologice) privind repartiția spațio-temporală

Tabelul 2.3. Numărul zilelor cu grindină

Briceni

Camenca

Bălți

Dubăsari

Bălțata

Tiraspol

Soroca

Rîbnița

Fălești

Cornești

Codrii

Chișinau

Leova

Comrat

Cahul

Ceadîr-Lunga

Anexa 3

Tabelul 4.3. Nr/de zile in( mm)\mare cu grindina pentru perioada 2011 aprilie-mai

pe teritoriul Republica Moldova, Sursa: Conform datelor Serviciului Antigrindină

Anexa 4

Tabelul 1.1. Analiza SWOT a mediului și resurselor natural,

Sursa: HOTĂRÎRE Nr. 409 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020

Anexa 5

Caracteristicile plasei antigrindină comercializată în Republica Moldova

Anexa 6

Bibliografie

Apostol Ion, „Estimarea Vulnerabilității Raioanelor și Localităților la Situații Excepționale cu Caracter Natural și Tehnogen”, Departamentul Situații Excepționale, Chișinău, 2005, p. 28-29

Bălțea D., Alexe R., “Hazarde naturale și antropogene”, Edit. Corint, București, 2000, p.64

Bogdan Octavia, Niculescu Elena, “Riscurile climatice din România”, Edit. Academiei Române, București, 1999, p. 88

Boian Ilie, Impactul hazardurilor meteo-climatie asupra secctorului agricol, Institulul Grădina Botanică

Conform datelor Serviciului Antigrindină

Estimările specialiștilor Institutului de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie și Hidrologie „ Nicolae Dimo”, (2000), „Moldova Suverană” din 25 ianuarie

Florea Serafim, „Factorul ecologic și dezvoltarea socioeconomică teritorială durabilă a Republicii Moldova”, Edit. „SEAREC-com”, Chișinău, 2000, p. 37

Grecu F., „Hazarde și riscuri naturale”, Edit. Universității, București, 2004, p. 137

HOTĂRÎRE Nr. 409 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020, din 04.06.2014

Moldovan F. , Croitoru A.-E., “Considerații asupra clasificării fenomenelor climatice de risc”, din Lucrările Primului Simpozion Național de Climatologie cu participare internațională, 28-31 octombrie, 2004, Vol 1, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 172

Moldovan F. , Croitoru A.-E., “Considerații asupra clasificării fenomenelor climatice de risc”, Vol 1, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași, 2005, p. 170-171

Materiale costuri, elemente si scheme constructive la instalarea sistemului de plasa antigrindina (Gheorghe Nicolaescu) manual-Managementul Riscurilor Dezastrelor si Fenomenelor Climatice Adverse in Sectorul Agricol pag.126-141

Pleașcă Ion, (1998), Cataclisme organizate ,” Țara”, din 7 iulie

Raportul Național, “Starea Mediului din Republica Moldova”, Institutul Național de Ecologie, Chișinău, 2005, p.96

Serafim Florea, „Factorul ecologic și dezvoltarea socioeconomică teritorială durabilă a Republicii Moldova”, Edit. „SEAREC-com”, Chișinău, 2000, p. 45

Tișcovschi Adrian, Daniel Diaconu – (2002) Meteorologie și Hidrologie. Lucrări practice.

Воробьева T.И., Гушина Л.П., „Влияние противоградовых работ на загрязнения атмосферы и осадков продуктами активных воздействий на градовые процессы ”, Ediția 74, Editura Hidrometeo, Moscova, p.146-161

Потапов E.И., Бурундуков Ж.С., Крамаренкo Д.И., „Основные методологические положения активного воздействия на градовые процессы в Молдове”, Serviciul Antigrindină – Chișinău, 2004, Pag.27

Bràdzil R., „Fluctuation of Atmospheric Precipitation in Europe”, Geo Journal 27 (3), 1992, p.275-291

Balling R., Idso S., „Anthropo-generated Climate Change in Europe”, „Environment Conservation” 19 (4), 2001, p.349-352

World Meteorological Register, 2010

www. grapes.msu.edu/images/Hail2.jpg

www.ecology.md/md/section.php?section=tech&id=12365#.VUnzFvAppQI, Grindina – de la necunoscut la predicție, iunie 2014

www.extension.umn.edu./…/images/6967p29.ipq

www.antigrindina.md/submenu/fot.html#

http://www.meteo.md/hazard/furt_gr.htm

www.publika.md

ANEXE

Anexa 1

Tabelul 2.2. Media multianuală și valorile extreme a zilelor cu grindină din Republica Moldova

Anexa 2

Datele statistice de la (Stațiile Meteorologice) privind repartiția spațio-temporală

Tabelul 2.3. Numărul zilelor cu grindină

Briceni

Camenca

Bălți

Dubăsari

Bălțata

Tiraspol

Soroca

Rîbnița

Fălești

Cornești

Codrii

Chișinau

Leova

Comrat

Cahul

Ceadîr-Lunga

Anexa 3

Tabelul 4.3. Nr/de zile in( mm)\mare cu grindina pentru perioada 2011 aprilie-mai

pe teritoriul Republica Moldova, Sursa: Conform datelor Serviciului Antigrindină

Anexa 4

Tabelul 1.1. Analiza SWOT a mediului și resurselor natural,

Sursa: HOTĂRÎRE Nr. 409 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020

Anexa 5

Caracteristicile plasei antigrindină comercializată în Republica Moldova

Anexa 6