STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT DOMENIUL: TEATRU SI ARTELE SPECTACOLULUI DE ANIMATIE PROGRAMUL DE STUDII:ART-TERAPIE Lucrare de dizertatie… [307487]

UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA “I.L. CARAGIALE “ BUCURESTI

FACULTATEA DE FILM

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

DOMENIUL: TEATRU SI ARTELE SPECTACOLULUI DE ANIMATIE

PROGRAMUL DE STUDII:ART-TERAPIE

Lucrare de dizertatie

Coordonator prof. univ. doc. Absolvent: [anonimizat] 1Argument

Cap. 2. 1. [anonimizat]?

2. [anonimizat].

Cap. 3

1.Definirea și caracteristicile anxietății

2.Anxietatea ca factor distructiv in dezvoltarea emotionala a copilului

Cap. 4

1.Metodologie.De la ipoteza la teorie.

2. Instrumente/Tehnici de lucru

Cap. 5

1. [anonimizat]( chestionare si anamneza psihopedagogica)

2. Plan de lucru

Cap. 6

Transcriere sedinte

Evaluare post si pre interventie.

Cap.7

Bibliografie

Cap. 8Anexe,poze

Cap. 9. 1. Concluzii

2. Multumiri

Cap. 1

1.Argument

Curiozitatea mea de a [anonimizat] s-a produs la 40 de ani o noua etapa de viata. [anonimizat], si care m-au ajutat sa ma cunosc mai bine!

6 Octombrie 2017. Suna clopotelul. Incep un alt capitol din viata mea: [anonimizat]. Nou, contemporan, [anonimizat]. [anonimizat]!

[anonimizat] a scenei. Subtil ,[anonimizat], [anonimizat]. Ma urmaresc atent . [anonimizat], [anonimizat], spontaneitatea si imi dau o stare de bine. Constructia la alegere a [anonimizat], din plastic, o tema simpla dar cu multe necunoscute. [anonimizat]-l modelez,sa-l topesc sa-I [anonimizat]-l domin! Supriza mea a [anonimizat]: o [anonimizat]/barbat, o ciudatenie. Din ce povesti veniti domnule?,ma gandeam in sinea mea?[anonimizat]-mi raspunda! Dar eu refuzam adevarul!

Printesa mea a luat nastere in joaca cu hartia. Alegeti cu ce tip de hartie vreti sa lucrati si incercati sa realizati un obiect, o papusa! spun profesorii. [anonimizat], ma tem sa nu rup hartia! [anonimizat] s-o modelez, s-o rasucesc, s-o indoi! Doar sa am incredere![anonimizat] ,sta in echilibru in fata mea! [anonimizat]. Ochii ei imi zambesc! Am plecat multumita cu mine insami!

[anonimizat]-o ofera aceasta culisa. Sunt fascinata de efectele umbrelor, a siluetelor ce se anima in spatele paravanului. Totul este povestea mea interioara. Stau intinsa asteptand sa mi se faca profilul fizic. Alexandra lucreaza responsabil, o [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Nu-mi place ce vad, o colorez, [anonimizat]. Accept si incerc sa ma refac in miniatura.

Se schimba perceptia. Raportul mare-mic a unui desen este intr-o alta dimensiune, alta abordare. Ma gandesc , ca asa este si in viata! Subtil, profesorii ne spun ceva despre terapia prin teatru de animatie, doar sa ai ochi sa vezi! Cu dificultate reusesc sa creez papusa-s-o fac sa se miste, sa-i dau viata! Este grabita , amuzanta si vesela ca mine! O primesc la mine ca pe un adevar , am grija unde o pun si ii voi croseta o poveste!

Responsabil ma asez sa desenez altceva pe care sa-l decupez, sa-l lipesc si sa-l anim. Creionul a hotarat un soare geaman cu un fluture. Impreuna se sprijina pe un bat ce trebuie animat . Are ochi si zambeste. Este starea mea de bine! Este procesul meu terapeutic de 3 luni. Un proces de constientizare a emotiilor , a comportamentelor si a prejudecatiilor despre viata si oameni. Intalnirea cu teatru de umbre a fost semnificativa si voi repeta aceasta experienta in lucru cu copiii. Terapeutic si benefic teatrul de umbre stimuleaza spontaneitatea si creativitatea, vindeca toate angoasele si “nalucile” !Proiectiile si introspectiile fiecarui om se dizolva pe ecranul magic al teatrului de umbre, papusile prind grai, daca le faci tu sa vorbeasca, fricile tale se topesc in materiale fluide, ochii papusilor vorbesc despre sufletul tau! Asa am aflat ca teatrul din interiorul meu este efervescent, sensibil si impulsiv!

A alta intalnire valoroasa am avut-o la atelierul de arte-plastice cand am pornit tematoare si neincrezatoare printre culori si materiale de lucru sa ma intalnesc cu mine!

Am venit timida si am plecat curajoasa! Am venit trista si am plecat vesela! Am venit tacuta si am plecat vorbind! Lumea mea interioara prindea culoare si sens! Mi-am descoperit mofturile, friciile, rasfaturile si geloziile. Am vazut cum mandala mea de coloare mov se descompune sub ochii mei, nestiind s-o controlez! Am suferit pe hartia alba insirand furnicute si o lume pamanteana, ascunsa undeva in mine! Dinamica mea interioara se adapta in functie de material sau tema! Toate acele expresii vizuale vorbesc despre mine! Momentele intime cu materialele de lucru mi-au dat sens in ziua respectiva, raspunsandu-mi la multe intrebari interioare! Reamintesc cateva exercitii:

Excercitiu de a picta/desena/a lucra cu cineva in echipa pe foaie a fost provocator! Daiana a fost colega mea si trebuia sa-mi ghiceasca culoarea preferata, si eu de asemenea culoare ei preferata! Cu calm si sinceritate am intrat in joc si am fost surprinsa sa descopar ca am reusit impreuna acest lucru.

Excercitiu : alege o culoare care nu-ti place si lucreaza instictiv cu ea! Culoarea maro este culoarea pe care o accesez cel mai rar, asadar am decis sa lucrez cu ea!

Am incercat sa potentez maroul, creand o poveste! Lumea insectelor, pamant….!!!

Excercitiu: alegeti materialul si insoteste stand pe scaun langa o colega/ coleg.Am lucrat cu Andreea care impune liniste si calm! Am asteptat sa termine lucrarea ! Am observant cum Andreea a desenat liber si precis! Mi-a placut experienta! Andreea a ales creioane cerate iar perceptia mea era legata de joaca , copilarie. A pornit cu un creion negru, a schitat ideea, apoi a umplut cu culoare! Cercuri, linii precise s-au impus pe pagina ei , iar culoarea a expodat ca o emotie! Rezultatul a fost f. frumos si terapeutic! Sa insotesti pe cineva, adica sa simti odata cu el ,sa empatizezi este generozitate!!

Excercitiu: Alegeti un material si lucrati liber!

“ Femeia tribala” a luat nastere subit intr-o zi de miercuri din noiembrie 2017! Materialul care m-a inspirat a fost lutul!Rece si reconfortant lutul s-a sfaramat in mana mea, asteptand sa-I vorbesc! Mi-a tinut companie toata ora….am decorat-o pe femeia tribala cu un poncho de hartie, punand-o pe un piedestal de plastic!! Deabia cand am finisat-o am inteles ca este proiectia unei alte femei cu care am avut o conversatie aprinsa fara a avea prilejul sa ma apar! Asta a fost dinamica mea interioara! Lutul este pamant, umed si rece, se modeleaza cu usurinta si sta asa cum il asezi. Este terapeutic si necesar cand esti anxios sau framantat de ganduri! Pentru mine exercitiu a fost revelator si coplesitor!

Exercitiu: alege un coleg/colega si incercati sa-I faceti portretul. Stangaci am ales materialul , creioane cerate, am ales colega si am inceput sa-i desenez liber portretul! Tematoare ca nu nimeresc proportiile si ingrozita ca nu-I va placea, m-am concentrat si am lucrat uitandu-ma mult timp la ea! Linistea interioara pe care am gasit dupa meditatie, inainte de a incepe sa desenez mi-a dat incredere ca voi reusi ! Matern i-am pus colegei si o ploaie de inimioare in desen si m-am simtit minunat!

Exercitiu: Pe o plansa mare fiecare face un semn, ceva care porneste din tine in secundele acelea! Ei bine, surpriza mea a fost cand am vazut ce am desenat! Un labirint! Era traseul pe care il parcursesem cu bicicleta pana la scoala!!Procesul terapeutic prin care am trecut in primul semestru a fost benefic si semnificativ. Prin mediatie si vizualizarea unor lucruri, imagini, senzatii, mirosuri am ajuns la mine mai profund ! Textura materialelor, apa sau lutul, toate sunt instrumente in terapia cu sinele nostru!

Psihodrama a fost ca o spovedanie pentru mine! Mi-am integrat armonios continuturile conflictuale in ansamblu perceptiilor, emotiilor si gandurilor mele. Asa am aflat cu ajutorul spontaneitatii “cum sa dau un raspuns adecvat la o situatie noua sau un raspuns nou la o situatie veche” asa cum spune Levi Moreno. Mi-am inteles sociometria si am gasit sens tele-urilor din viata mea! Timpul meu psihologic s-a reasezat pe axa mea interpersonala.

Cap.2

Ce este Art-Terapia?

Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan si autentic, o experienta care in timp duce la implinire personala, vindecare emotionala si o profunda transformare. Schimbarea in cineva nu trebuie sa se realizeze prin incercarea corectiva a individului sau a altei persoane de a-l modifica, ci prin efortul personal de a fi tu insuti.

Acest efort personal este incurajat , stimulat si activat prin art-terapie. Art_Terapia este un proces de autoexplorare, autointelegere si autoschimbare prin intermediul constientizarii reconfigurarea continuturilor intrapsihice cu ajutorul artei: desen, pictura, teatru, dans,muzica. Art-terapia se bazeaza pe recunoasterea faptului ca, gandurile si emotiile fundamentale, ce vin din inconstient, capata expresie mai degraba in imagini decat in cuvinte.Nu exista modalitate corecta sau gresita in exprimarea emotiilor prin art-terapie. Nu trebuie sa excelezi in pictura sau sau modelaj, teatru, etc. Trebuie doar sa te simti liber si sa te exprimi liber.

Art-terapia ne invata sa ne exprimam liber emotiile,trairile dorintele, sa ne stimulam creativitatea. Rolul art- terapeutului este acela de a modera si de a incuraja exprimarea libera, spontana, intr-o atmosfera degajata, in care clientul se simte in siguranta si protejat!

Art-terapia foloseste tehnici creative pentru a  ajuta fiecare persoana sa se inteleaga pe sine, sa se elibereze de anxietatile acumulate, de tensiuni si sa faciliteze comunicarea si relationarea.

Finalitatea Art-terapiei o reprezinta dezvoltarea personala, vindecarea emotionala si transformarea individuala.

Ideea de baza in art-terapie este aceea ca procesul creativ ajuta oamenii  si copiii in dezvoltarea abilitatilor personale si interpersonale (comunicare,relationare,inteligenta emotionala), in cresterea stimei de sine si a autoconstientizarii, in gestionarea comportamentului si reducerea anxietatii, fricilor si stresului, in dezvoltarea capacitatilor cognitive prin stimularea atentiei, imaginatiei si a gandirii.

Codul etic al Art-Terapeutului presupune un set de valori ce pozitioneaza si da integritate muncii sale . Art-terapeutul insoteste clientul in calatoria sa interioara si incurajeaza exprimarea autentica a clientului prin arta.

Are o identitate , stie ce vrea de la viata si discerne intre aspectele esentiale si nesesentiale ale acesteia.

Traieste in prezent, deschis spre experienta emotionala a celorlalti,poate fi in “prezentul” lor indiferent daca este cu suferinta sau bucurie.

Se respecta si se aprecieaza

este deschis catre schimbare si capabil sa se reinventeze

face alegeri care ii modeleaza viata

este sincer si onest,isi dezv. un stil propriu de lucru

are simtul umorului , este capabil sa cunoasca lumea clientului

isi recunoaste propriile greseli are un interes sincer pt bunastarea celuilalt. Aceasta atitudine se bazeaza pe respectul grija si aprecierea celuilat ca o persoana valoroasa.

Cap. 2

2.2 Exemple de interventii art-terapeutice

“Actul artistic, în toate formele sale, nu e doar frumos și relaxant, dar și un instrument de vindecare a minții și chiar a trupului. Culturile tradiționale au avut și păstrează încă această valoare profundă a oricărei manifestări artistice, în vreme ce omului modern i-au trebuit mult timp, destule minți luminate și vreo două războaie mondiale ca să se apropie de acest domeniu. Medicina și psihologia modernă au aflat marele secret cum că interiorul nostru adânc comunică mai ușor prin acte creatoare, artistice, abia pe la jumătatea secolului XX. Sufletul uman își dezvăluie emoțiile, trăirile și durerile mult mai ușor prin imagini, joc, culoare, muzică și dans

. Despre terapia prin artă și cum a ajuns medicina să ceară și ajutor din partea desenului, picturii, dansului și a oricărei alte forme de artă, ne povestesc două pasionate ale artei, psihoterapiei și ale frumosului care face bine. Loredana Larionescu și Oana Dorneanu.

Terapia prin teatru sau psihodrama (în concepția psihologului american născut la București, Levy Moreno) este o formare separată, ea presupune să joci anumite părți din mintea ta, și există și drama terapia care presupune să creezi scenarii simbolice, chiar absurde, în carul cărora oamenii să se poată exprima prin metafore, ceea ce aduce la suprafață multe subiecte sensibile.”1

www.ziarulmetropolis.ro/arta-care-face-bine-o-incursiune-in-art-terapie-si-terapia-prin-dans//consultat in data de 4 iunie 2019

Basmul terapeutic este un vehicol foarte potrivit pentru modele comportamentale si valori morale, schimbarea de pozitie îi este doar sugerată si are mai mult un caracter de joc. Mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui vis, nefiind legat direct de experienta vietii reale. Subiectul are posibilitatea să lărgească sensul original al mesajului terapeutic, deoarece basmul transmite un tip de creativitate. www.ziarulmetropolis.ro/arta-care-face-bine-o-incursiune-in-art-terapie-si-terapia-prin-dans//consultat in data de 4 iunie 2019. Basmul ca mesaj terapeutic poate fi folosit în combinatie cu un instrument de comunicare deoarece, crează subiectului o bază de identificare protejându-l i învătându-l totodată să se autoînteleagă, să se autoaprecieze ș ț In aceeasi lucrare, autoarea defineste functiile basmului terapeutic remarcând ca ,,doza bine calculată’’ are efect remarcabil dacă mesajul terapeutic il transformă pe pacient dintr-un receptor pasiv intr-unul care iși asumă activ responsabilitatea propriei

schimbări..

http://www.bjmures.ro/bd/P/001/28/P00128.pdf/consultat in data de 10 iunie 2019

“Abordarea comportamentalista a art-terapiei  are o contributie importanta in  dezvoltarea si imbunatatirea abilitatilor sociale. Creste calitatea vietii prin reglarea starii fizice, psihice si emotionala a beneficiarilor. Putem afirma ca aduce un aport major in tratarea si vindecarea tulburarilor de dezvoltare si integrare, a tulburarilor de anxietate sau depresie”

https://www.autism-aita.ro/art-terapia-comportamentala/ consultata in data de 20 mai 2019

“Copiii care pot beneficia de art-terapie sunt copiii cu tulburari de emotionale si de conduita, cu deficiente mentale, cu autism, cu probleme de rezolvare cu ADHD, suferinzi de leucemie. Stimularea prin miscare prin joc, vizeaza parcurgerea unui program structurat “continand activitati ludice care sa conduca la dezvoltarea armonioasa.”

http://interventie-timpurie.ro/wp-content/uploads/2016/01/Interventia-timpurie-la-copii-cu-dizabilitati-Ghid-Practic_Web.pdf/ consultat in 6 iunie 2019

http://www.psihoterapie-integrativa.eu/departamente/departamentul-de-educatie-prin-arta/proiecte-de-arta-si-terapie-expresiva-integrativa/

Cap .3

3.1.Definirea și caracteristicile anxietății

Anxietatea este un concept complex, fiind privită fie ca o tulburare de dispoziție, fie ca o reacție la stres sau uneori numai ca o componentă cognitivă. Ca stare de dispoziție sau emoțională, anxietatea se referă de obicei la starea de frică, nervozitate, panică, neliniște, tensiune și agitație.

Anxietatea este o tulburare a afectivității manifestată prin stări de neliniște, teamă și îngrijorare excesivă, care nu sunt motivate de pericole reale. Manifestările sale somatice cuprind o paletă largă de simptome cum ar fi tremor, cefalee, transpirații, creșteri ale tensiunii arteriale precum și modificări ale altor indicatori psihofiziologici ca frecvența cardiacă.

Persoanele care au niveluri crescute ale anxietății ca trăsătură sunt predispuse să perceapă pericol în relațiile interpersonale și răspund la aceste amenințări cu creșteri ale anxietății-stare.

Ele sunt mult mai vulnerabile în situațiile care necesită evaluare din partea celorlalți deoarece au o stimă de sine scăzută și lipsă de încredere în ele însele.

Au fost efectuate studii în vederea evaluării efectului relațiilor din copilărie asupra inițierii și menținerii anxietății ca trăsătură și s-a concluzionat că lipsa afecțiunii parentale, evaluarea negativă de către părinți, educatori sau grup pot contribui la apariția anxietății-trăsătură

De asemenea s-a demonstrat că anxietatea ca trăsătură se poate modifica în timp și că nivelul acesteia poate fi redus prin terapie. Tulburările anxioase sunt întâlnite sub următoarele forme:

Tulburarea de anxietate generalizată – este caracterizată de îngrijorări excesive sau nerealiste care persistă mai mult de șase luni. La adulți aceaste îngrijorări pot avea ca punct de plecare sănătatea, banii sau cariera. Pe lângă îngrijorările recurente, mai apar simptome fiziologice persistente, precum dureri musculare, insomnii, amețeli și iritabilitate.

Tulburarea obsesiv-compulsivă – se manifestă prin gânduri, imagini, impulsuri intruzive (obsesii) și comportamente care se repetă sau sunt asemănătoare cu un ritual (compulsii). Aceste comportamente apar de obicei pentru a reduce disconfortul produs de obsesii. Cele mai răspândite obsesii sunt fie frica de a fi contaminat și teama de face un comportament neadecvat.

Tulburarea de panică – caracterizată de atacuri de panică recurente și o evitare crescută a situatiilor care pot declansa aceste atacuri. În timpul unui atac de panică persoanele au impresia că au un atac de cord, înnebunesc sau se sufocă, fără a putea identifica un motiv anume. Simptomele atacului de panica : palpitații, durere în piept, transpirații, tremor, senzații de sufocare, teamă de moarte, teama că o să piardă controlul, senzații de irealitate.

Tulburarea de stres posttraumatic – apare în urma unui eveniment șocant, traumatizant din viața individului, cum ar fi un atac fizic, asistarea la moartea cuiva, moartea neașteptată a persoanei iubite, sau un dezastru natural. Simptomele specifice acestui tip de tulburare anxioasă sunt: “retrăirea” evenimentului traumatizant (coșmaruri, flashback-uri); comportamente de evitare (cum ar fi evitarea locurilor legate de traumă etc.), detașare de ceilalți, iritabilitate, insomnii, dificultate de concentrare.

Fobia socială – este caracterizată printr-o teamă puternică de a fi judecat de către ceilalți, sau frica de a fi pus într-o situație jenantă. În formele mai intense această anxietate generează un comportament de evitare. Simptomele fizice asociate: palpitații, transpirații, tremorul vocii, înroșirea feței etc.

Fobii specifice. Persoanele care suferă de acest tip de anxietate manifestă o reacție de frică intensă față de un anumit obiect, animal sau situație (cum ar fi paianjeni, câini, înălțimi etc.). Aceasta poate duce la evitarea exagerată a unor situații obișnuite din viața de zi cu zi.

Freud credea că anxietatea nevrotică își are originea în conflictele inconștiente (ale individului) dintre impulsiunile inacceptabile ale Sinelui (în special pulsiunile sexuale și agresive) și constrângerile impuse de Eu și Supraeu. Când aceste pulsiuni ajung la nivelul conștiinței se declanșează anxietatea care servește ca semnal al unui potențial pericol.

După Freud, Eul este locul privilegiat al angoasei, dar formele sale de manifestare depind de relațiile de dependență ale Eului cu lumea exterioară, cu pulsiunile Sinelui și cu exigențele morale ale Supraeului. Potrivit teoriei psihanalitice, aducerea în lumina conștiinței a conflictului inconștient și înțelegerea cauzei temerilor care sunt deplasate de obiectul fobiei poate vindecafobia.Experiența clinică a lui Freud cu adulții și amintirile lor despre trecut l-a condus la a concluziona că stările traumatice tind să aibe loc în copilăria timpurie, când Eul sau abilitățile mentale necesare pentru a descărca energia instinctuală nu sunt dezvoltate pe deplin. El descrie ca sursa timpurie a anxietății următoarele întâmplări din viața unui individ:

1.absența mamei;

2.pedepse care conduc la teama de a pierde iubirea părinților;

3.frica de castrare;

4.dezaprobarea din partea Supraeului sau autopedepsirea pentru acțiuni percepute ca fiind imorale, nejuste.

În aceste cazuri, Eul copilului poate reacționa prin anxietate. Un copil poate ajunge să se teamă de propriile dorințe instinctuale și să reacționeze cu anxietate, ceea ce îi permite să se opună dorinței instinctuale, constrângând Eul să se opună dorinței ce i-a declanșat anxietatea. De fapt, imensa neplăcere anticipată ce însoțește dorința, devine mai mare decât orice plăcere obținută prin satisfacerea ei. Modalitatea în care Eul se opune Sinelui și dorințelor acestuia este apărarea pusă în acțiune de anxietate printr-o serie de mecanisme specifice unde sunt incluse negarea, identificarea, intelectualizarea, izolarea, proiecția, reprimarea ș.a.

Teoria Melaniei Klein, (1932) aduce elemente psihodinamice noi fiind configurată pe baza analizei copiilor mici, ajungând la concluzia că anxietatea își are originea în teama de moarte. Psihanalista distingea două tipuri de anxietate (1948): de persecuție, derivând din teama față de anihilarea Eului; depresivă, legată de teama față de rău și suferință pricinuite obiectelor interne și externe ale iubirii de către impulsurile distructive ale copilului.

Stimulii care produc o astfel de anxietate se numesc stresori. Pentru a stabili în ce măsură un eveniment este stresant, trebuie să avem în vedere: natura evenimentului, resursele adaptative de a-i face față și gradul de adecvare a mecanismelor de apărare ale ego-ului.

Reacția la stresul cronic variază, printre altele, și în funcție de vârsta individului. Astfel, la copii apar mai mult tulburări în sfera conduitei, ca: onicofagie, enurezis, tulburări de comportament, suptul degetului. La adolescenți, anxietatea se manifestă prinlipsa încrederii în sine,sentimentul inadecvării personale,timiditate, tendința de retragere.

La adulții tineri, anxietatea este asociată frecvent cu nivelurile de aspirație excesiv de înalte și cu stabilirea unor scopuri imposibile. Eșecul este asociat cu scăderea autostimei, retragerea în sine și susceptibilitate crescută la stresorii din mediu, care produc atât anxietate, cât și reacții de tip depresiv. La vârstnici, anxietatea este frecvent asociată cu nemulțumire și supărare refulată, cu teama de a fi abandonați și de a rămâne singuri, care îi impiedică să-și exprime deschis nemulțumirile.

Cap.3

3.2.. Anxietatea ca factor distructiv in dezvoltarea emotionala a copiilor

Anxietatea este o parte normală a copilăriei. Fiecare copil trece prin aceste faze ale anxietății. Simptomele anxietății sunt evidente în ceea ce îi privește pe copii, pentru că aceștia nu reușesc să-și ascundă stările atât de bine ca adulții. În cele ce urmează poți citi despre cum se manifestă anxietatea la copii.Anxietatea la copii se caracterizează prin stări de agitație și neliniște.Mulți copii au stări de neliniște interioară care pot fi provocate de anumite temeri reale sau pe care și le-au imaginat. Motivele unor stări de neliniște interioară pot fi:

Unii copii se simt pierduți când rămân foarte mult singuri, fără părinți.

În cazul părinților divorțați copiii pot trece printr-un stres ce îi afectează destul de mult, ei își pierd reperele oferite de prezența ambilor părinți. Simptomele anxietății la copii sunt numeroase: copiii anxioși devin îngrijorați, caută certitudini și asigurări

pentru diferite situații, devin nervoși și iritabili, nu reușesc să adoarmă, au dureri musculare și probleme de concentrare, și altele.

Statisticile arată că aproximativ 10% dintre copii sunt afectați de tulburări de anxietate. Temerile lor apar din mai multe cauze:

Stilul de viață al părinților – Copiii care au părinții nervoși, stresați, cu un stil de viață nesănătos pot avea tulburări de anxietate.

Copiii care sunt protejați excesiv de părinți pot fi mai sensibili și pot ajunge să sufere mai frecvent de anxietate în cursul vieții.

Evenimentele de viață stresante pot provoca la copii tulburări de anxietate. Astfel de evenimente pot fi: divorțul părinților, anumite traume sau accidente.

Factorii genetici – Copiii pot avea o predispoziție la anxietate dacă părinții au suferit de tulburări de anxietate în cursul vieții lor.La bebeluși suferința este foarte mare, el o percepe ca fiind dramatică de fiecare dată. Principalele motive care pot declanșa suferința la bebeluși sunt:

Faptul că este lăsat singur și chiar se simte singur.

Atunci când se lovește într-o zonă a corpului, la cap sau îl doare burta.

Atunci cînd ii este frig, foame sau trebuie schimbat.

Faptul că îi este luată jucăria sau că nu vede părinții în preajma lui.

Atunci când se împiedică și cade, când simte durere.

Dacă este obosit sau dacă este certat.

Dacă se ceartă cu un copil de la o jucărie.

Spre vârsta de 4-5 ani copilul are stări de anxietate create de alte suferințe:atunci când este ignorat sau dat deoparte din grupul de prieteni, atunci când este certat, neînțeles sau lăsat singur. vârsta de 6-10 ani copilul poate avea stări de anxietate, are capacitatea de a-și refula emoțiile și de a și le exprima doar față de anumite persoane.

Când este foarte supărat are tendința de a plânge, de a fi deprimat, melancolic sau de a suferi de hiperactivitate, lipsa de concetraare la scoala, rezultate slabe la scoala si relatii disfunctionale cu colegii, profesorii,parinti.

Frica este un răspuns natural și firesc, specifică condiției umane.Temerile și fricile sunt emoții care se manifestă începând cu vârsta copilăriei. Ele apar ca o consecințănormală a multelor situații noi pe care copilul le întâlnește zi de zi și pot interfera în dezvoltarea normală a acestuia, favorizând uneori și manifestarea unor stări de anxietate. Cu toții avem un sistem intern înnăscut care reacționează la frică, ne pune în alertă și ne pregătește de reacția de luptă sau de fugă în situații periculoase. La unii copii acest sistem poate fi mai sensibil decât la alții. În plus, unii copii sunt foarte sensibili la anumiți stimuli și aceasta îi poate face temători în fața unor situații sau experiențe noi,

Fricile, temerile sunt normale la copil, unele dintre ele îl vor însoți multă vreme încă din primele zile de viata,abandonat, de a fi singur (apar din primul an de viață și dispar progresiv prin experiența pe care o capătă copilul), frica de întuneric, de insecte, de furtuna, mai apoi de monștrii, fantome, vrăjitoare, animale, de medici sau halate albe, de a vorbi cu oameni

necunoscuți.Pe de altă parte, copiii au tendința de a imita comportamentele adulților și mai ales ale persoanelor apropiate. Astfel, există posibilitatea ca aceștia să preia de la părinți modalitătățile de a reacționa îndiverse situații și sunt deseori influențați de stareaemoțională apărinților. De aceea se poate întâmpla ca, copilul să învețe frica față de anumite lucruri chiar de la părinți.

www.ziarulmetropolis.ro/arta-care-face-bine-o-incursiune-in-art-terapie-si-terapia-prin-dans

Furia și anxietatea la copii

Copiii pot avea mai multe stări de furie care se manifestă oarecum diferit ca intensitate. Aceste stări sunt create de anxietate. Reacțiile emotive îi fac să se exteriorizeze mai mult sau mai puțin. Acestea pot indica și un comportament inadecvat sau nepotrivit la copii. Ei pot suferi de:

Iritabilitate  și ură – Sunt copii care pot reacționa astfel atunci când sunt certați sau tratați rău. Au stări de anxietate create de faptul că sunt pedepsiți pe nedrept sau pentru ceva ce și-au dorit să facă.

Pasivitate sau lene – Astfel de copii pot rămâne închiși în ei, nu vor să facă nimic, amână mereu activitățile pe care le au de realizat, au acest comportament pentru a spune,,nuˮ la toate. Ei au stări de lene și pasivitate din cauza anxietății, din frica de abandon și singurătate.

Agresivitate și violență – Este un mod prin care copiii își manifestă frica de singurătate, abandon, lipsă de atenție. Aceste manifestări indică suferința pe care ei o au sau o anticipează.

Motive de furie sunt atunci cand:

Nu vor să meargă la grădiniță sau la școală.

Nu vor să se supună unor reguli.

Nu obțin ceea ce își doresc.

Se simt dați la o parte și nu pot controla situația.

Intransigenți – când nu acceptă eșecul, refuzul sau greșeala cuiva.

Nerăbdători – când au dificultăți în a face un anumit lucru și vor să se rezolve imediat ceea ce doresc sau impun.

Îmbufnați – când vor să pedepsească persoana care i-a supărat.

Ranchiunoși – când simt că au fost tratați rău de către o persoană.

Nervoși – când vor să atragă atenția sau să manipuleze persoanele din jur.

Pot avea sentimente de ură de scurtă durată. Anxietatea poate afecta somnul la copii. Copiii care suferă de anxietate au fel de fel de gânduri. Acestea le asaltează mintea și astfel nu reușesc să adoarmă.

Cap. 4

1.Metodologie.

De la ipoteza la teorie

In tema lucrarii “Reducerea anxietatii si fricilor la copii cu ajutorul art-terapiei”sustin ipoteza ca anxietatea si frica la copii se reduc considerabil folosind instrumente de lucru art-terapeutice pe o perioada de minim 10 sedinte, cu o frecventa in intalniri de 1 sedinta /saptamana de 2h cu un caz in parte, sau fie in cadrul unui grup.Pentru ca Art-terapia implica totalitatea proceselor de educare folosite in terapia ocupationala si recuperatorie folosind toate formele expresive: muzica,pictura, sculputa poezia, dansul, teatru, eu confirm rezultate uimitoare cu cazuistica mea si consider un instrument de lucru accesibil si eficient atunci cand vrei sa reduci anxietatea si fricile la copii.

Fiind bazata pe o activitate creativa, art-terapia are ca rezultat diagnosticarea si tulburarilor psihice cat si ca optimizare si dezvoltare personala.

Metoda folosita in cazuistica Maria Ion

Am aplicat metoda observatiei folosind urmatoarele instrumente:

chestionar Hippic

Fisa psihopedagogica a invatatoarei.

Instrumente /tehnici de lucru: jocuri teatrale, scriere creativa, teatru de umbre, basme terapeutice,dans,psihodrama pentru copii,modelajul.

Primul pas inainte a incepe cele zece intalniri de lucru este foarte important sa creezi alianta art-terapeutica ce se realizeaza intr-un mediu securizant pentru copil bazat pe incredere, explicandu-i-se confidentialitatea discutiilor. Se strang informatii din mai multe surse( familie, copil, scoala) astfel se formuleaza ipoteze si obiective art-terapeutice.

Folosirea tehnicilor expresive contribuie la diminuarea anxietatii si a fricilor, eliminarea blocajelor si exprimarea libera a sentimentelor, trairilor si credintelor, intr-un mod deschis ce duce la integrarea personalitatii.

Prin jocuri teatrale, desen ,modelaj, teatru de umbre , scriere creativa, copilul arata fanteziile sale proprii, anxietatile,fricile,frustrarile, atitudinile , patternurile de comportament si de gandire, impulsurile resentimentele, dorintele, nevoile si sentimentele sale.

Astfel proiectia vorbeste despre el.

Cap. 4.

2.Instrumente/Tehnici de lucru

Modelajul din lut.Calitatea materialului.

Lutul este materialul care este legat de procesele primare. Lutul este pământ. Este bază, este origine. Lutul este umed, se dizolvă în apă, este rece, se încălzește în mână și se usucă la contactul cu mâinile calde sau cu aerul cald, lutul este moale și tare, se frământă, se fărâmă, este lipicios, se transformă în pulbere uscată, poate fi vopsit și ars. Lutul opune, face opoziție, este atingere, este păstos, modelabil, este contact direct, frecare, îl putem lovi, arunca, tăia, bate, lipi, mângâia, mirosi. Îl putem vedea, îl putem ”auzi” când îl frământăm, îl putem mirosi, atinge, simți prin multe simțuri. Lutul ia formă, îi dăm formă. Lutul îmbină contrarii – cald/rece, moale/tare, ud/uscat, plăcut cu neplăcut. Lucrând cu lutul apar cele mai variate mișcări, zgomote și senzații – lutul este corporal. În lut îl întâlnesc pe Celălalt care locuiește în mine (caracterul/atributul „opus”) .Lutul are cea mai largă perceptibilitate senzorială.În urma lucrului cu materialul ia naștere expresia, oglindirea modelului dinamic și formal interior.

Basmul terapeutic

C. G Jung spune:

” Este deosebit de important sa li sa povesteasca copiilor basme , legende , iar adultilor sa li sa transmita notiuni religioase.Toate acestea sunt simboluri instrumentale cu ajutorul carora continuturile inconstientului sunt preluate de constient pentru a fi interpretate si integrate. In lipsa lor energia arhetipurilor, adesea considerabila,

se indreapta spre continuturi neinsemnate si le ridica insemnatatea pana la nivele patologice. Astfel se nasc fobiile, in aparenta lipsite de temei precum si ideile tensionale reprezentarile hipohondrice sunt perversitatile intelectuale care se pot manifesta social religios sau politic”( In lumea arhietipurilor)

lectura din cartea „Basme Terapeutice pentru copii si parinti”de Sempronia Filipoi

discutii libere, observatii, cum se raporteaza copii la personajele din basm?

Marionetele

Este mai usor pentru copil sa vorbeasca prin intermediul marionetei care ii spune in mod direct ceva ce lui ii vine greu sa exprime .Poate anima paspusa, o poate investi cu un rol, o pune in relatie cu obiectele alese de copil.se folosesc o variettae de marionete un barbat, o femeie , un cuplu de fete, un cuplu de baieti , o vrajitoare, u animale,papusi, etc

Copiii sunt capabili prin jocul cu marionetele sa –si rezolve conflictele interioare mai bine, sa le echilibreze si sa integreze multe aspecte din ei insisi.

Psihodrama pentru copii-jocuri psihodramatice

Teatru de umbre si jocurile teatralece au ca rezultate urmatoarele

Imbunatateste limbajul corporal!Un alt beneficiu pe care putine cursuri pentru copii il au este acela ca prin jucarea unui rol copilul se exprima nu numai verbal, ci si prin gesturi si mimica, comportamental. El invata sa isi controleze miscarile si gesturile si sa le foloseasca in anumite situatii, ceea ce ii ofera o expresivitate corporala esentiala.

Ajuta la dezvoltarea increderii si a stimei de sine!Increderea si stima de sine a copilului sunt destul de greu de modelat la copil. Cursurile de teatru le stimuleaza pe amandoua. Realizarile de care au parte la aceste cursuri – faptul ca reuseste sa puna in scena piesa, ca au succes la spectacole, ca profesoara il lauda – toate acestea contribuie la stimularea increderii in fortele proprii si la dezvoltarea respectului de sine.

Dezvolta memoria, gandirea, atentia, concentrarea!Teatrul ajuta activ la dezvoltarea abilitatilor de invatare. Acesta construieste o baza temeinica pentru perioada scolii. Prin invatarea pieselor si punerea lor in scena copiii folosesc memoria, creativitatea, atentia si fac exercitii de concentrare. Cursurile de teatru ii stimuleaza intelectual pe copii! De aceea este important sa alegem o piesa de teatru potrivita varstei lui. Asadar, nu va trebui sa faca un efort deosebit pentru a-si infrana impulsurile normale varstei sale. Mersul la teatru este o experienta emotionala si sociala

Contribuie la depasirea emotiilor si temerii de a vorbi in public (tracului)!

Majoritatea copiilor au trac si devin timizi atunci cand sunt nevoiti sa vorbeasca in fata unei multimi. Cursurile de teatru presupun in primul rand jucarea unui rol pe scena in fata spectactorilor. In acest fel, copiii se invata de mici cu vorbirea in public si cu audienta, ceea ce ii ajuta foarte mult la scola, dar si la maturitate.

Camelia Popa vorbeste despre tracurile/blocajele creativitatii care se manifesta in cartea “Notiuni de Psihologiea Educatiei si mangenmentul al clasei de elevi, UNATC PRESS astfel aminteste de importanta teatrului.

“Blocaje de tip emotional : teama de a nu gresi, tendinta rapida de a accepta prima idee, dependenat excesiva fata de parerile celorlalti, descurajarea rapida, capacitatea redusa de a se destinde, de a lasa timp incubatiei sa se desfasoare.

Blocaje de ordin perceptiv:incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de vedere, incapacitatea de a face distinctive intre cauza si efect

Blocaje de ordin cultural: dorinta de apartanenta, de a se conforma modelelor sociale, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, exaltarea excesiva fata de spiritul grupului.,

Blocaje sociale in prim plan acestora se situeaza conformismul , care se refera la dorinta oamenilor ca toti cei din jur sa se incadreze in anumite tipare,sa gandesca la fel ca ei.

Blocaje emotive reprezentate de : teama de a nu gresi, de a nu se face de ras graba/precipitarea de a accepta prima idee, descurajarea, frustrarea, instabilitatea emotionala, lipsa de rezistenta la efort.”Camelia Popa, “Notiuni de Psihologia Educatiei si Mangenment al clasei de elevi”, UNATC PRESS pag. 99,UNATC PRESS)

Cateva exemple de jocuri teatrale propuse in timpul lucrului cu clasa Mariei.

Joc de memorie : Copiii stau pe cerc si insiruiesc 3 cuvinte /nume de obiecte, pe rand fiecare retine textul celuilalt si spune tare adaugand si el alte 3 nume de obiecte.

Se realizeaza un text/insiruire de cuvinte spus de ultimul copil din cerc.

Improvizatie pe diferite teme:

“ In clasa, in curtea scolii, in statia de autobus, la dentist, la sport.”20 min Pe rand fiecare copil propune o miscare, se naste un dialog avand ca suport tema aleasa

Tehnici actoricesti de realizare si interpretare reclame:

Copiii se plimba browunian prin clasa, la un anumit sunet aleg spontan un obiect

.Se formeaza echipe de 2 copii si se pregateste o reclama muzicala,cu exprimare orala sau text interpretat cu un mesaj care are legatura cu reclama.

Timp de lucru: de 20 min

Exercitii de Dictie:

Stiu ca stii ca stiuca-I stiuca , dar mai stiu ca stiuca-I peste si ca stiu se mananca si ca stiuca se prajeste.

Un vultur sta pe un pisc cu un pix in plisc!

Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia , cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti.

jocuri de imrovizatie, (de traducere din alta limba)

Echipe de 2 copii,A si B

A este traducatorul iar B este limba inventata. A este cel care stabileste tema si dezvolta discursul prin traducrea facuta. B este invitatul la o conferinta si ne spune in limba lui despre experienta sa!

Jocuri de consolidarea echipei:

Echipe de 8 copii ,se tin de mana ,legati la ochi cu o esarfa. Liderul conduce sirul printre obstacole, cu multa grija.Pe rand, fiecare va fi liderul sirului.

Scriere creativaalt instrument foarte usor de folosi in art-terapie, cu obiectivele urmatoare: dezvolta imaginatia, copiii gasesc singuri rezolvarile situatiilor, le stimuleaza creativitatea si le imbogateste vocabularul. Gasesc perspective diferite pentru a dezvolta o idee in plan imaginar cu ajutorul scrisului.

Cap. 5

5.1. Cazuistica lucrarii de dizertatie,prezentare si chestionare aplícate, fisa psihopedagogica

Nume: Ion

Prenume: Maria

Varsta: 6 ani si jumatate

Nationaliate : Etnie roma

Domiciliu: Strada Berzei, casa nationalizata.

Informatii despre familie: Maria este cea mai mica dintre cele 2 fete ale familiei, sora cea mare avand 24 de ani .Situatie financiara a familiei este modesta, stau toti trei membri

intr.-un spatiu foarte mic. Dinamicile emotionale constiente si inconstiente in sistemul familial sunt disfunsctionale cu relatii conflictuale intre parinti, abuz emotional in familia dar si la scoala colegele de clasa.

Fisa psihopedagocica a invatatoarei Mariei

Ion Maria Claudia este eleva in clasa pregatitoare B la scoala Gimnaziala Vasile Alecsandri privindstabilirea nivelului perceptiv-motric si cognitiv in timpul activitatilor de instruiré educativa(la lectii)cat si a nivelului de adaptare sociala(in colectivul scolar) am constat urmatoarele dificultati, pe fond de deficiente asociate (dificultati de invatare)

In plan scolar se lasa greu antrenata, participa numai cand este solicitata manifestandinterés inegal si fluctuant fara sa-si aduca contributia la lectii.

Obisnuita inactiv, numai observatiile o aduc la ordine, procupandu-se de activitati proprii.

In plan intelectual memoria este deficitara, slab activism asupra materialului prelucrat, nivel scazut al intelegerii celor memorate fiind necesar un numar mare de repetitii.

Operatiile mintale sunt imprecise, nesigure rigide-conduitele operatorii inferioare varstei cronologice.

Limbajul este redus.

Prezinta tulburari ale scrisului(inversiuni, inlocuiri, omisiuni,nu respecta proportiile si asezarea in pagina)

In timpul recunoasterii literelor predate la clasa prezinta un ritm lent si inexpresiv)

In plan social(conduita de grup) este sociabila, comunicativa, stabileste usor relatii cu altii)

Profesor Dobrea Elena, Scoala Vasile Alecsandri

Cap. 5

5.2. Plan de lucru

Maria Ion are 6 ani si jumatateface parte dintr-un proces de cercetare in cadrul lucrarii de dizertatie incepand cu luna martie 2019 – iunie 2019. Planul de cercetare este impartit in trei etape:

Etapa 1.

Maria este observata in mediul ei familial, timp de trei intalniri.Fiecare sedinta dureaza 2 h. Frecventa este de 1 sedinta /saptamana.

Etapa 2

Se urmareste valorizarea Mariei in cadrul grupului de scoala/after school.

Etapa 3

Maria se integreaza in spatiu nou cu provocari noi si colegi noi.

Cap. 6

1.Transcrierea sedintelor

2. Evaluarea post si preinterventie

6.1 Jurnal de calatorie al Mariei

Ziua 1/Atelier 1/2 martie 2019

La Maria acasa sunt primita generos de mama ei .Incepem sa ne cunoastem, povestim despre scoala si activitatile ei.Ochii Mariei sunt in permanenta spre mine. Cu rabdare aflu despre familia ei printr-un joc .Desenam impreuna fiecare pe foaia ei. Maria deseneaza o famile de fluturi, o urmaresc cu atentie, zambeste in secret si coloreaza pagina. Cand ne terminam desenele, fiecare vorbeste despre ce a desenat

Familia de fluturi spune o poveste despre familia ei. Pentru ca nu stie sa scrie, mi-am notat-o.

“Povestea fluturilor “dictata de Maria

“A fost odata o familie de fluturi. Tata future, mama fluture, Fluturel si Rosa fluturasa.

Casa lor era o poiana frumoasa cu mult soare, dar fluturasul cel mic era trist ca fluturasa Rosa nu se joaca cu el, pentru ca era mai tot timpul plecata de-acasa. Fluturel, adica eu ma jucam asa prin poiana, singura…adunam flori, zburam peste flori, si apoi iar reveneam langa mama fluture.

Dar Fluturel se simte singura.Intr-o zi l-a rugat pe soare sa-I indeplineasca o dorinta .

Sa o incalzesca pe Rosa, fluturasa cea mare si sa ii spuna ca cineva o astepta in poiana la joaca. Soarele asa facu. O cauta pe Rosa fluturasacea mare al familiei , o incalzii si ii spuse ca undeva in poiana sta o prietena de joaca. Sa mearga si sa-I duca in darniste polen special cu care se poate spala si ii vor creste aripi.Fluturasa Rosa asculta de rugamintea soarelui si pleca in cautarea lui Fluturel pentru a-I duce polenul dat de soare . L-a gasit pe Fluturel in poiana. Era singura si trista. Atunci a inteles cata nevoie avea de o prietena de joaca Fluturel. Asa ca s-au stropit cu polen amandoua si s-au luat de mana si au zburat pana la soare sa-I multumeasca pentru bunatatea lui. Din ziua aceea au ramas cele mai bune prietene.”

Nevoile emotionale ale Mariei sunt multe si se resimte in povestea ei izolarea, acceptarea situatiei, resemnarea.Sora cea mare nu locuieste cu ei. Fiind mai mare cu 15 ani, Maria aperceput-o ca pe o prietena care vine in vizita la ei. Asteptand-o sa se joace, si ducandu-I dorul. Putine amintiri sunt cu sora ei, si tanjeste dupa un timp valoros petrecut impreuna. .Dupa ce a incheiat povestea Maria a zambit increzatoare continunand sa coloreze vesel familia de fluturi. Este felul ei de a o astepta neconditionat.

FrancoiseDoltoincarteasa ,“Ce sa spunem copiilor ,cand sunt foarte mici ,cand sunt tristi,cand sunt bolnavi, cand se bucura” ne indeamna pe noi adultii sa fim cat mai sinceri cu copiii si sa le spunem tot timpul adevarul.Francoise Dolto afirma intr-una din conferinte ca :

“ Fiinta umana este o fiinta de limbaj, iar acest limbaj exprima dorinta sa nestavilita de a intalni un altul, asemanator sau diferit de ea si de a stabili cu acest altul o comunicare. Efectele acestui joc de masti al adevarului sunt intotdeauna dinamice , adica vitalizante sau devitalizante pentru persoana aflata in perioada de dezvoltare, altfel spus ,copilul respectiv.

Imi exprim speranta ca se va intelege mai bine rolul “cuvantului adevarat’ al adevarului, asa cum este el in comunicat de catre adulti copiilor care nu numai ca il doresc in mod inconstient , dar si au nevoie de acest adevar, dupa cum au si dreptul de a-l auzi. Si acest lucru in ciuda faptului ca dorinta lor constienta exprimata in cuvinte, atunci cand sunt indemnati de adulti, prefera tacerea amagitoare, generatoare de angoasa, adevarului adesea dureros, dar care daca este exprimat si rostit de ambele parti, ii va permite subiectului sa se construiasca si sa se umanizeze.

F.Dolto , decembrie 1986

Concluzii:

Maria stie ca intr-o zi va zbura cu sora ei ,lucru care o face sa astepte in tacere.

Ziua 2/Atelier 2

Acasa la Maria totul e curat si primitor, catel soricelul si parintii ei. Casa cu posibilitati limitate de spatiu te invita sa stai la o vorba chiar in bucatarie. Acolo bem suc si vorbim, observ relatiile dintre parinti si nevoile Mariei.Tatal se retrage in camera de sus obosit si coplesit de problemele financiare.

Mama si Maria se joaca de-a teatru. Scriem un exercitiu de dictie, il invatam, ne amuzam toate trei .Cu grija scot surpriza. O papusa din burete, se misca asa cum ii spune mana mea.

Maria o priveste, zambeste si o primeste in spatiul ei intim, emotionata. O aseaza pe mana si o descopera, cu timiditate.Se naste un dialog vesel cu mama ei:

“—Buna! Ce faci?.Care este mancarea ta preferata? Ti-ai facut temele? Sa fii cuminte!

Daca nu mergi la scoala ,nu poti avea o meserie!”(spune Maria cu papusa pe mana)

Mama Mariei raspunde afirmativ la toate intrebarile papusii. Transferul pe care il face Maria papusii o ajuta sa comunice discutiile care se tin in casa. Investind papusa cu acest rol,ni se dezvaluie ce tip de presiune este in ceea ce priveste scoala si nevoia de educatie si responsabilizare in familie.Mama se intimideaza marturisand ca papusa ii aduce aminte de bunicul e, are lacrimi in ochi.

Atmosfera se relaxeaza, ele zambesc des, rad si parca pastreaza o amintire mai placuta a acelei zile.Maria se teme doar de reactiile mamei, restul este bucurie, joaca, copilarie….

O simpla papusa tine loc de batranul /bunicul intelept din jocul nostru de improvizatie

Mama ii raspunde bunicului la toate intrebarile haioase. Mariei ii place jocul. Are puterea sa puna intrebari incomode mamei.O zi valoroasa pentru mama si fiica, desi zambesc si tac cu intelesuri doar de ele.

Concluzii: Astfel in procesul art-terapeutic se face transfer si contra-transfer catre mama-papusa-Maria.

“Analiza la varste mici a aratat ca, prin joc ,copilul depaseste realitatea dureroasa si totodata se foloseste de el pentru a-si stapani fricile instinctuale si pericolele interne , proiectandu-le in lumea externa” afirma Malanie Klein in cartea “Psihanaliza copiilor" Ed.Trei

Ziua 3/Atelier 3

Maria intra pentru prima oara intr-o biblioteca ! O astept zambind emotionata si recunoscatoare fata de mama ei, care a dus-o fara prea multe intrebari. Se pierde printre carti, uita de ea, deschide emotionata cartile pentru copii, ghiceste literele, dar nu poate sa citeasca.

“Sunt doar clasa 0, spune ea zambind cu subinteles! “Mama se pierde intre cartile pentru adulti, acolo vorbeste cu gandurile ei. O simt . Vrea sa stie mai multe sa citeasca,dar timpul…

Observatii:

Explorarea sociala se manifesta prin prezenta Mariei pentru prima oara intr-o biblioteca. Traieste o intanire valoroasa cu cartea.

Maria bucuroasa strange un brat de carti! Vrea sa le imprumute! Emoti! Mama nu stie ce sa faca? Afla ca se pot imprumuta pana la 6 carti la fiecare vizita. Zambeste, semneaza cu multa grija pe cardurile care o duc in lumea povestilor. De atunci in fiecare seara mama ii citeste Mariei carti cu povesti. Copilul din ea se instataleaza placut in puful pernelor..Maria e mai fericita, mai increzatoare. Se simte in siguranta cu mama ei si ii multumeste pentru citit(informatie aflata la telefon a doua zi de la mama ei)

Din cartea “Cuvintele deschidfluxurile de constiinta cuantica” de Niculina Gheorghita aflam cat de simplu este un multumesc!

“Multumesc”—cuvant magic care deschide un flux de constiinta superior.

“Multumesc” te propulseaza intr-o realitate in care creezi iubirea bucuria,fericirea,pacea si linistea interioara.

Concluzii:

Mama si fiica s-au reconectat in lumea povestilor, petrecand mai mult timp creativ impreuna, iar fiica descopera in mama un bun povestitor. Apropierea fizica cat si “mirosul de mama”il va asocia cu lumea fantastica, trezindu-I o stare de bine in permanenta.

Maria e fericita!

In “Psihanaliza simturilor”De Gisele Harrus-Revidi ,Editura Trei aflam despre miros ca este dragoste, mirosul este ura.( pag.65) Mirosul intern trebuie sa fie iubit de celalalt, adica orice miros in spatiul analitic capata un inteles fundamental in interiorul transferului.( pag.65)

Ziua 4 /Atelier 4

La scoala Vasile Alecsandri, Bucuresti.

O gasesc pe Maria in clasa, in banca trista si tematoare.Imi zambeste , alearga la mine ca pe o salvare. Ne imbratisam, ma prezint colegiilor ei, se lasa tacerea. Nu intelege prezenta mea.

Le spun de surprizele aduse special pentru ei usor fiecare vine pe cerc si incepem un joc. Maria sta langa mine, ma tine de mana, o fata vine si o da la o parte, ea se retrage speriata, cauta un alt loc. Evita conflictual! Ma fac ca nu observ, reasez grupul. Galagiosi se inghesuie si nu respecta regulile jocului. Cu rabdare reinstalez linistea, incep sa ma placa. Maria nu intelege ce caut acolo? Ii place ca sunt acolo. Jocul interviului ii cucereste pe toti.Se pun pe ras si intrebari, ii relaxeaza.Copiii se privesc multumiti de lucru in echipa. Impartasesc emotii. Teatru se impune ca un magician al prieteniei.Pleaca cate doi veseli spre bancile lor. Aflam despre lumea animalelor. Rolul de catel si journalist e jucat cu umor de catre toti copiii.

Maria rade, asista la un spectacol chiar in fata ei..Este in siguranta printre colegii ei!

Maria s-a integrat subtil si sigur in grup. Copiii o plac si ii cauta compania.

…

Ziua 5/atelier 5

La scoala Vasile Alecsandri o observ pe Maria in grupul de colegi.

Copiii se aseaza pe pernute in cerc curiosi ce surprize mai am in tolba? Invatam un exercitiu de dictie, in cateva propozitii spunem cum a fost saptamana noastra.Aflu lucruri despre ei.

Jucam transformarea obiectelor, cu multa imaginative. Copiii isi lasa emotiile sa curga.

Maria este rezervata, pare ca nu are atatea idei,raspunde simplu si timid, observa colegii si sta cuminte in cerc. Rusine sa nu greseasca, sa fie criticata sau chiar sa suporte umilinta colegilor.

O observ cum isi manifesta neincrederea si stangaciile ,desi zambeste timid. Propun sa citesc textul unei povesti pe diferite voci;” Cei trei purcelusi”. Copiii se amuza, iar ea nu stie ce sa creada? Isi blocheaza emotiile si sta rezervata pana cand se suna clopotelul.

Ne luam la revedere tinandu-ne de mana, si impartasind copilului din dreapta noastra despre cum s-a simtit la curs si urandu-I o saptamana vesela!Si cu toate astea Maria e trista!

Ionut Vladescu sublinia in cartea “Personalitateacopiluluimaltratat” in capitolul II. 2.3 despre copiii expusi abuzului emotional.

“Abuzul emotional este cel mai greu de definit dintre toate formele de maltratare si poate sa apara in situatii diferite de viata. Abuzul emotional nu are de-aface cu intamplarile izolate de respingere care pot fi intalnite in majoritatea familiilor. Fiecare dintre noi poate fi distant si iritat cateodata. In unele momente trecem cu vederea nevoile copiilor si acordam prioritate nevoilor noastre.Copilul va reactiona cu dezamagire , confuzii si furie. Vom corecta aceste situatii, atat cat putem si exista posibilitatea sa o facem.

Un tip de abuz este legat de copii care sunt perceput in mod negativ de parintii lor, uneori chiar de la nastere.Sunt expusi in mod continuu la diferite grade de rejectarea . Copiii simt ca ceva nu este in regula cu ei. Ca sunt prosti, rai sau nebuni”.

Ei sunt trecuti cu vederea, ridiculizati, respinsi si vazuti ca o sursa a problemelor parintilor.

Acesta forma de abuz poate merge mana in mana cu abuzul fizic.Uneori abuzul emotional paote fi cel mai puternic, alteori vatamarile fizice pot fi cele dominante.

Abuzul emotional ia uneori forma de” Sindromul Cenusaresei:” Copilul este expus aici numai unui abuz emotional al parintilor ,dar si al fratilor. Ceilalti frati, simtindu-se deja in nesiguranta si suferind de o anxietate cronica datorita atitudinii parintilor,aleg ca pe o usurare posibilitatea de a se alia cu parintii puternici.Ei definesc fratele sau sora ca fiind” imposibila sau stupida” si ca pe cineva care este vinovat de tot ceeace este rau in familie.

Abuzul emotional include terorizarea copilului prin amentarile cu pedeapsa , cu parasirea sau alungarea. Amenintarile ii creaza o stare de anxietate careia copilului ii va fi greu sa-I faca fata.

Abuzul emotional este diferit de cel fizic prin faptul ca cel abuzat ,nu este in mod necesar constient ca a fost abuzat, dar nici cel ce abuzeza nu este in mod necesar constient de abuz. Un alt grup de copii care sunt expusi abuzului emotional sunt cei ai caror parinti sunt violenti unii cu altii.Capitolul II. 2.3 Copiii expusi abuzului emotional.

Abuzul emotional este cel mai greu de definit dintre toate formele de maltratare si poate sa apara in situatii diferite de viata.“

Concluzii:

Maria este anxioasa si imita comportamente de bucurie, fara a fi libera in exprimarea emotilor. Lipsa de incredere in ea insasi si izolarea de grup o fac sa fie in permanenta in alerta, atenta la reactiile celor din jurul ei.

Ziua 6 /Atelier 6

La scoala Vasile Alecsandri.

O gasesc pe Maria in clasa, in banca trista si tematoare.Imi zambeste , alearga la mine ca pe o salvare. Ne imbratisam. Ma prezint colegiilor ei, se lasa tacerea. Nu intelege prezenta mea.

Le spun copiilor de surprizele aduse special pentru ei. Usor, fiecare vine pe cerc si incepem un joc. Maria sta langa mine, ma tine de mana, o fata vine si o da la o parte, ea se retrage speriata, cauta un alt loc, Evita conflictul. Ma fac ca nu obeserv, reasez grupul. Galagiosi se inghesuie si nu respecta regulile jocului.Cu rabdare reinstalez linistea, incep sa ma placa.

Maria nu intelege ce caut acolo? Ii place ca sunt acolo! Propun un joc in echipa de doi copii. Unul este jurnalistul, celalat joaca rolul catelului. Astfel ,aflam despre drepturile animalelor. Copiii improvizeaza si jocul interviului ii cucereste pe toti. Rad zgomotos si isi manifesta bucuria imbratisandu-se.Teatru se impune ca un magician al prieteniei, pleaca cate 2 veseli spre bancile lor. Maria rade, asista la un spectacol chiar in fata ei..E in siguranta printre colegii ei!

Concluzii: Maria s-a integrat subtil si sigur in grup. Copiii o plac si ii cauta compania.

Ziua 7/Atelier 7

Aducerea la zi: Pe cerc copiii spun cum a fost saptamana lor. Invatam un alt excercitiu de dictie, stam aproape unul de ceilalti. Ne tinem de maini. Maria e nerabdatoare sa fie pusa in scena/valorizata.Poarta o fundita din hartie de culoare roz. Pe masa de clasa asez ecranul pentru teatru de umbre. Catalina, invatatoarea de la after, se pregateste sa ne citeasca in romana, eu in engleza.Cartea e colorata,Se fac echipe de 4 copii.

Maria e vesela mai sigura pe ea, isi alege echipa, semn ca poate sa decida singura cu cine vrea sa lucreze, Incepem sa citim, copiii misca siluetele personajelor f amuzati. La place teatru de umbre. Au empatizat si au trait emotii noi in culise.Ora de teatru se incheie imbratisandu-ne si adresandu-ne cuvinte frumoase. Maria zambeste tot timpul! Joaca de-a “Cei trei purcelusi” a fost prielej sa o apropii mai mult de colegi, de doamna Catalina si sa ii incurajez sa se exprime liber!

Cum arata un copil ca este relativ bine adaptat in plan intern? ne intreba Melanine Klein

’Ei bine ,este un semn favorabil daca-I place sa se joace si cand o face, isi da frau liber imaginatiei, fiind totodata suficient de adaptat la realitate , dupa cum se poate vedea din anumite indicii clare si daca are relatii bune cu obiectele sale.Un alt semn bun este daca, alaturi de aceste aspecte arata o dezvoltare relativ neperturbata a instinctului de cunoastere, care se indreapta in mod liber in mai multe directii diferite, dar fara sa aiba acel caracter compulsiv si acea intensitate tipice pentru nevroza obsesionala. Iesirea la suprafata a une anumite cantitati de afect si de anxietate este si ea , cred, o conditie a dezvoltarii favorabile.’

Concluzii:

Art-terapia prin jocurile teatrale si teatru de umbre este sanogena , integratoare si continatoare de emotii in grupul de copii. Maria se poarta liber asa cum simte.

Intampina cu umor glumele colegilor si ramane politicoasa chiar si dupa cursul de teatru, arat interes pentru scoala (din spusele doamnei invatatoare)

Ziua 8/Atelier 8

Maria vine vesela la cursul de teatru, intr-un spatiu nou in afara scolii sau a casei , pentru prima oara la Palatul Universul. Camera alba cu cateva saltele pare ca nu e potrivita pentru joaca. Dar Maria zambeste si se prezinta respectuos in fata celor doi copii cu care interactioneaza: Mara si Tudor

Aducerea la zi:

Fiecare copil ia cate 3 capace si povesteste cum a fost saptamana lui? La fiecare rand de asezare a capacelor am introdus pe parcurs diferite teme.

De exemplu:

Cu cine ai vrea sa pleci in vacanta ?

Te rog, ia cu tine 3 prieteni!

Ce profesor te intriga? Profesorul preferat?

Trei dorinte care vrei sa se implinesca repede!

Maria rezervata spunea despre nevoile ei de a avea prietene la scoala , de a fi sanatoasa si despre dorinta ei de a avea o papusa Barbie.Capacele sunt puse unul peste altul, ierarhic, divers colorate. Dupa joc a cerut la toaleta, semn de eliberare emotionala

Pauza de biscuiti ii face pe cei trei copii sa vorbeasca mai relaxat ,se privesc des si isi zambesc, chiar rad. Mariei ii place printre copiii noi . Se simte in siguranta!

O carte pe care am citit-o inainte de a incepe sa lucrez cu Maria , si anume” Cum sa formezi caracterul copiilor? scrisa de John Miller si Karen Millermi -a aratat cat de simplu este sa ii insotesti pe copii in formarea caracterului lor.

“Parentingul nu se incheie niciodata cu adevarat. Doar se schimba!Lucrurile pe care le facem pentru un copil de la a- l educa, a-l corecta, a-l proteja,toate il transforma intr-un adult, il invatam sa zboare, iar in cele din urma pleaca din cuibul parintesc.O persoana care adopta intrebarea din spatele intrebarii creste odata cu copilul sau, trecand de la rolul de parinte ce cladeste la cel de parinte care se intelege bine cu copiii sai.

Ce pot face sa-mi dezvolta abilitati noi?Cum pot intelege mai bine dificultatile cu care se confrunta copilul meu?Cum imi pot comunica mai bine nevoile?Ce pot face ca sa-l invat valoare muncii?Cum pot sa le arat copiilor mei ca ii iubesc asa cum sunt?( JohnMiller si KarenMiller, “Cumsaformezicaracterulcopiilor?” Ed. Polirom pag. 15)

Concluzii:

Sa punem intrebari in spatele intrebarilor, sa fim atenti la raspunsuri pentru a intelege mecanismele de aparare ale sinelui. Maria adepasit frica de a intreactiona cu straini, de spatiu nou, teme noi, sarcine noi, si arata inters spre cunoastere, informatii noi ,prietenii noi. Stima de sine este ridicata si se valorizeaza cu o atitudine pozitiva prin toate raspunsurile.

Ziua 9/Atelier 9

Realizarea de doua obiecte din hartie, din care una sa fie o papusa. Veseli se pun pe treaba.

Cei trei copii au servetele, hartie de bucatatie, lipici, ochisori, etc. Se amuza intre ei, muzica de relaxare ii aduna si se lasa linistea. Obiectele nu intarzie sa apara.

Maria deseneaza pe o hartie numele Maria si pe alta hartie Mara, literele conturate din lipici par ca nu se vor desprinde de pe hartie. Un fluturas jucaus ii tine companie Mariei, iar inima face parte din estetica scrisului Mara. Fantomica se grabeste sa se faca observata langa ciorbita de ochi si cele doua zane din servetel facute de Maria

Obiectele vorbesc despre emotiile Mariei, despre raportul de relatii cu sora ei pe care o vede foarte rar.Isi prezinta obietele ca pe niste trofee, muncite si alese cu grija.

Are rabdare cu fiecare in parte, le prezinta si se balbaie cand vorbeste despre cele doua nume.

II multumesc si trec fara sa reactionez la creatia ei catre celalalt copil.Ramane pe ganduri , nu stie ce sa creada, nu primeste nici o critica. Maria a facut un gest simplu: a unit cele doua scrisuri Mara si Maria lipindu-le si apoi le-a aruncat ca pe o eliberare de grija acestui fapt . Mama ei o striga Mara, iar colegii Maria. Divizarea numelui o debusoleaza !

Simbolic este intreaga, una si aceeasi!

Dupa pauza continuam cursul de teatru cu lectura unui basm terapeutic si discutii despre subiect.

Lectura basm terapeutic: “Plantuta cea perseverenta” de Sempronia Filipoi

Transcriere text:

S-a intamplat o data ca samanta unei flori purtata de vant sa aterizeze pe o carare cu pamant putin si plina de pietre.o pala de vant a rostogolit-o pana a cazut printre bulgarii de pamant, iar cand a venit ploaia, a inceput sa creasca. Floricica a reusit sa se inalte destul de bine pe carare. Din pacate insa cand incerca sa se intinda mai mult, cineva calca peste ea.De cate ori se intampla acest lucru,fie ca era strivita o frunza,fie ca se rupea varful florii. Micuta planta incerca iar si iar sa scoata la iveala cate o frunzulita sau un bobocel de floare.Numai ca de cate ori acest lucru pornea bine. Se gasea cineva care s-o rupa in vreu fel, turtind-o fie cu pantoful, fie cu roata bicicletei.Pana la urma biata plantuta s-a vazut silita sa renunte la dorinta de a se face mai inalta.S-a hotarat sa incerce doar sa supravietuiasca ramand mereu la fel, insa si acest lucru era greu pentru ca primea prea putin soare si prea putina hrana.

Intr-o zi a trecut pe-acolo un gradinar si a observat pe carare mica planta.

“Eh, nu cresti intr-un loc prea bun, a spus el.Tu ar trebui sa te afli intr-o gradina unde sa potisa cresti cat mai frumos”.Gradinarul a plecat acasa si s-a intors cu o sapa, asigurandu-se ca a scos toate firicelele din pamant.A luat planta la el in gradina, a gasit un loc cu pamant gras unde a fixat-o , iar apoi a stropit-o grijuliu cu multa apa.

“Acum esti intr-un loc mai potrivit,Micuta Planta!i-a zis el. Aici vei putea sa cresti si sa te dezvolti exact cum le este dat tuturor celor ca tine, si pentru ca te-ai straduit atat de mult sa supravietuiesti,in mod sigur vei creste si vei deveni cea mai frumoasa floare din aceasta gradina.”

Mica plantuta era foarte speriata.Se chinuise sa stea in acelasi loc atat de mult timp, incat ii era pur si simplu frica acum cand ii se oferea aceasta posibilitate de a se schimba total.Gradinarul a bagat de seama ca micutei plante ii era frica ,asa ca i-a vorbit din nou.

“ Avem voie sa ne fie frica , dar nu trebuie ca frica sa ne opreasaca sa crestem si sa ne dezvoltam” a sfatuit-o el pe mica planta.

“ Pentru ca sa ajungi sa fii exact ceea ce poti cu adevarat sa fii, trebuie sa gaseti forta in tine insati, sa te indrepti s isa te deschizi chiar tu catre soare .Abia atunci te poti vedea in adevarata lumina.”

Bietei plantute ii era inca frica, dar s-a hotarat sa nu scape aceasta ocazie, asa ca a cautat si a gasit in ea insasi puterea de a se deschide spre lumina.Foarte curand s-a ivit o frunzulita, iar apoi un bobocel de floare urmate si de altele.. Plantuta a capatat incredere si a inceputa sa se simta mai puternica si mai curajoasa. Nu dupa mult timp s-a acoperit cu o multime de flori minunate.Gradinarul povestea tuturor prietenilor sai, despre noua, extraordinara planta din gradina sa. Foarte multa lume a inceput sa viziteze gradina ca sa admire florile acestei plante atat de speciala.Planta auzea din ce in ce mai des in jurul ei cuvintele cu care vizitatorii ii laudau frumusetea si isi dadea seama ce mult se schimbase si ce mult crescuse.Acum ca era vindecata de tot, planta a inteles cu adevarat ca pentru ca sa se dezvolte pana la frumusetea ei deplina a trebuit sa aiba foarte multa incredere si curaj ca sa se inalte singura spre soare prin propriile ei puteri.

Basmul terapeutic indeplineste cateva functii care arunca o lumina teoretica asupra unui adevar simplu: in terapie ca si in educatie ,nu poti da prea mult , sau prea putin. Doza bine calculata are efect remarcabil daca mesajul terapeutic il transforma pe pacient dintr-un receptor pasiv in unul care isi asuma activ responsabilitatea propriei schimbari. Nevoile emotionale ale pacientului se manifesta prin basm cu functiadeoglinda.

Solutia la infruntarile interioare sunt transferate personajelor din basm, indeplinind functiademodel. Creiandu-si singurmecanismedeaparare.

Functia de mediator intre rezistenta pacientului si eroulbasmului.

Basmul terapeutic ilumineaza. Se adreseaza intuitiei si fanteziei, mesajul se incorporeaza in gandurile sale , filtrandu-l si spargand tiparele vechi conflictuale.”( Basme terapeutice de Sempronia Filipoi

Concluzii:

Maria a avut o zi valoroasa emotional. A ventilat resentimente legate de scoala , a scot la suprafata continuturi afective de care se bloca tot timpul in relatia cu sora ei si identitatea ei, in special neasumarea celor doua nume cu care este strigata. Supa de ochi reprezinta presiunea pe care o resimte din partea mamei in special ,dar si a scolii.

Eliberata de emotii , Maria triumfa si se arata intresata de urmatoarea intalnire.Dupa cursul de teatru Maria era foarte incantata, consider ca a fost o zi valoaroasa pentru Maria si pentru mine!

Ziua 10/Atelier 10

Obiective:

Reconfigurarea atitudinii positive, stima de sine crescuta si relationare mai buna cu colegii cat si cu parintii.

Realizarea unei amuleta aducatoare de noroc si bine.

Maria vesela isi doreste souvenirul ei, amulta sa. Incantata se aseaza si primeste in dar de la mine acest Totem/elefantel. II spun cuvinte frumoase, o investesc cu incredere si intelepciune.

II place jocul si isi primeste trofeul dupa o perioada cu suisuri si coborasuri in viata ei de familie dar si la scoala.

Citind careta “Cuvintele deschid fluxurile de constiinta cuantica” de Niculina Gheorghita am inteles cate canale de comunicare se dechid in plan mentalcand folosim urmatoarele cuvinte.

Enumar cateva:“Multumesc”—cuvant magic care deschide un flux de constiinta superior.

“Multumesc” te propulseaza intr-o realitate in care creezi iubirea si bucuria,fericirea,pacea si linistea interioara

Eu vreau—deschizatorul fluxului de constiinta al accceptarii, parca se ridica o forta In interiorul tau si lucrurile se intampla.

Eu cred–deschizatorul fluxului de constiinta al increderii.

Increderea este forta care te propulseaza spre acea stare ca totul este posibil, astfel dispar indoielile.

Eu stiu–-deschizatorul de constiinta al informatiilor necesare

Eu pot–activeaza curajul si vointa

Eu sunt–cand ai ajuns sa traiesti in starea de “a fi “, gandurile nu-ti mai hoinaresc in trecut si in viitor, nu te mai critici, nu te mai judeci, nu mai traiesti cu frici , remuscari, impuneri, si obligatii,detasat de” vocile din cap”asa apare starea lui Eu sunt!!!

Cap. 6

6.2 Fisa psihopedagocica

Ion Maria Claudia este eleva in clasa pregatitoare B la scoala Gimnaziala Vasile Alecsandri privindstabilirea nivelului perceptiv-motric si cognitiv in timpul activitatilor de instruiré educativa(la lectii)cat si a nivelului de adaptare sociala(in colectivul scolar) am constat urmatoarele dificultati, pe fond de deficiente asociate (dificultati de invatare)

In plan scolar se lasa greu antrenata, participa numai cand este solicitata manifestandinterés inegal si fluctuant fara sa-si aduca contributia la lectii.

Obisnuita inactiv, numai observatiile o aduc la ordine, procupandu-se de activitati proprii.

In plan intelectual memoria este deficitar, slab activism asupra materialului prelucrat, nivel scazut al intelegerii celor memorate fiind necesar un numar mare de repetitii.

Operatiile mintale sunt imprecise, nesigure rigide-conduitele operatorii inferioare varstei cronologice.

Limbajul este redus.

Prezinta tulburari ale scrisului(inversiuni, inlocuiri, omisiuni,nu respecta proportiile si asezarea in pagina)

In timpul recunoasterii literelor predate la clasa prezinta un ritm lent si inexpresiv)

In plan social(conduita de grup) este sociabila, comunicativa, stabileste usor relatii cu altii)

Profesor Dobrea Elena, Scoala Vasile Alecsandri

Cap. 7

Bibliografie

Levi Moreno “Scrieri fundamentale. Despre psihodramă, metoda de grup și spontaneitate”

Levi Moreno “ Povestea vietii mele”

Sigmund Freud – Nevroza la copil

Ionut Vladescu –Personalitatea copilului maltratat

Jim Wison – Terapia centrata pe copil

Laura Chilnicean – Copiii cu nevoi speciale si viata de familie

Patricia Hedges –Personalitate si temperament

Edward de Bono –Sase palarii ganditoare

Melanie Klein – Psihanaliza copiilor

Niculina Gheorghita –Cuvintele deschid fluxurile de constiinta cuantica

A. h Maslow –Religii, valori si experiente de varf

Alan Watts- Duh si contemplatie

Iolanda Mitrofan- Orientare experientiala in psihoterapie

Gilbert Durano- Structurile antropologice ale imaginarului

Gibert Durand-Arte si arhietipuri

Iolanda Mitrofan- Psihoterapie, repere teoretice, metodologie si aplicative

Sempronia Filipoi- Basme terapeutice pentru si parintii

Bogdana Darie- Jocuri teatrale

Viola Spollin – Jocuri teatrale

Judith Aron Rubin Art –terapia, teorie si tehnica

Cap. 8

Multumiri

Recunostinta mea fata profesorii implicati in cadrul acestui master nu se poate masura, dar se poate amprenta in activtatile mele ulterioare cu grupurile de copii si adolescenti. Informatiile si dezvoltarea unor abilitati de lucru dobandite in cadrul masterului valideaza profesonalismul cu care am fost indrumata in acest domeniu art-terapia.

Ii multumesc bunului D-zeu pentru protectia divina pe care mi-o ofera, ii sunt recunoscatoare domnului profesor Horia Murgu pentru inspiratia de a ma fi selectat la interviu, reverenta domnilor profesori universitari: Angela ionescu,CameliaGavrilescu, Bruno Mastan, Maria Murgu, Marius Stanciu, Claudiu Papastieri, Ioana David, Camelia Rotarescu, Mihaela Seserman, Catalin Nedelcea si Camelia Popa

Art-terapia mi-a deschis orizonturi noi de explorat atat cu mine cat si in lucrul cu ceilalti.

Am intalnit oameni valorosi si un cadru academic de calitate superioara.

Imi sunt recunoscatoare si mie pentru curajul de a fi parcurs acest drum anevoios al art-terapiei si am ma fi intalnit autentic si continator cu mine insami.

Cap. 9

Concluzii

A insoti un copil in procesul lui art-terapeutic este inaltator. Copiii ofera cu generozitate emotii autentice si lectii de viata folosind putine cuvinte.

Maria Ion a parcurs cu traseu al Sinelui temator,neincrezator in ea insasi si in relatiile cu cei din jur. In cele 10 intalniri si-a explorat emotiile si a ales sa se exprime etapizat,dar liber.

A invatat ca poate sa ofere zambete, sa se bucure, sa fie copil. Friciile s-au diminuat, iar starea de bine si increderea in ea insasi aucapatat forta.

Anxietatea ei se manifesta des la inceputul intalnirilor noastre in raport cu scoala, colegii si familia in mod deosebit cand nu reusea sa-si gestioneze emotiile negative, dar si provocarile verbale ale colegilor. Dupa cele 10 intalniri Maria este motivata sa afle lucruri noi la scoala si sa-si faca prietenii chiar si in afara clasei. Si-a dezvoltat simtul umorului si a descoperit teatru ca prilej de a visa sa ajunga actrita!Friciile s-au redus si are mai mult curaj.

Transcriu o scrisoare din partea doamnei Ion Eugenia,, mama Mariei prin care mi-a lasat cateva cuvinte de multumire

Draga Magda,

De cand v-am vazut eu si fiica mea simt ca s-a schimbat ceva frumos in viata Marei fiica mea bineinteles si a mea . Mara a descoperit frumoasele povesti de teatru . Sunteti o mamica foarte iubitoare grijulie, iubiti copiii. Sunteti talentata, aveti rabdare cu ea . Eu ma bucur din suflet ca v-am cunoscut si ca lucrati atat de frumos cu ea.Este bcuroasa si a invatat multe lucruri. II indrumati pasii spre un viitor frumos . Noi va iubim si va apreciem pentru tot ce faceti cu copiii

Nu am suficiente cuvinte sa exprim ce simt . Va multumesc ca sunteti in viata noastra.

Cu respect,

Eugenia, mama Mariei

24.05.2019