Studii universitare de Masterat [631317]
UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURE ȘTI
Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice
Departamentul Mașini și Sisteme de Produc ție
Studii universitare de Masterat
Domeniul Inginerie industrial ă
Programul de studiu : Tehnologii și Sisteme Poligrafice
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
ANALIZA EFICIEN ȚEI ECONOMICE DE REALIZARE A EDI ȚIILOR
DE CARTE DIDACTIC Ă PRIN TIPARUL DIGITAL ȘI OFFSET
Absolvent: [anonimizat]. Elena Mirela (STOICESCU) TANU
Conducător șiințific:
Conf.dr.ing. Viorica Cazac
2016
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Cuprins
2
CUPRINS
Pag.
Cuprins …………………………………………………………………………………………………….. 2
Rezumat și cuvinte cheie ……………………………………………………………………….. 4
Introducere. ……………………………………………………………………………………………… 5
Capitolul 1 : Tehnologia tiparului offset ……………………………………………….. 7
1.1 Tiparul offset ……………………………………………………………………………………… 7
1.2 Păstrarea și aclimatizarea cernelurilor offset …………………………………………… 11
1.3 Corela ția hârtie – cerneal ă în procesul de imprimare offset ………………………. 12
1.4 Transferul cernelii de pe cauciucul imprimator pe hârtie ………………………….. 13
1.5 Factorii care influen țează transferul cernelii pe hârtie ………………………………. 15
1.6 Densitatea optic ă a suprafe țelor pline …………………………………………………….. 16
1.7 Contrasturile în tonurile mijlocii la imprimarea cu raster …………………………. 16
1.8 Smulgerea ………………………………………………………………………………………….. 17
1.9 Valoarea pH-ului hârtiei și a apei de umezire …………………………………………. 17
1.10 Uscarea ……………………………………………………………………………………………. 18
Capitolul 2 : Tehnologii digitale ……………………………………………………………. 19
2.1 Introducere …………………………………………………………………………………………. 19
2.2 Tiparul digital …………………………………………………………………………………….. 19
2.2.1 Tiparul cu jet de cerneal ă …………………………………………………………….. 19
2.2.1.1 Tehnologia termic ă ………………………………………………………….. 21
2.2.1.2 Tehnologia piezoelectric ă …………………………………………………. 22
2.2.2 Tiparul electrofotografic ………………………………………………………………. 24
2.2.3 Tehnologia indigo ……………………………………………………………………….. 26
2.2.4 Risografie …………………………………………………………………………………… 27
2.3 Utilizarea și utilitatea tiparului digital ……………………………………………………. 28
Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte …………………………………………………. 30
3.1 Introducere …………………………………………………………………………………………. 30
3.2 Clasificarea lucr ărilor de finisare al edi țiilor de carte ………………………………. 30
3.3 Descrierea fluxului tehnologic de finisare al produselor tipografice …………… 31
3.3.1 Opera ția de sortare, batere și numărare a colilor imprimate ……………. 34
3.3.2 Opera ția de tăiere a colilor imprimate ………………………………………….. 35
3.3.3 Fălțuirea și adunatul colilor imprimate …………………………………………. 36
3.3.4 Opera ția de finisare a blocului de carte …………………………………………. 37
3.4 Finisarea edi țiilor de carte legate prin coasere ………………………………………… 38
3.5 Finisarea edi țiilor de carte legate prin bro șare …………………………………………. 42
3.5.1 Finisarea edi țiilor de carte legate prin bro șare la cald ……………………. 42
3.5.2 Finisarea edi țiilor de carte legate prin bro șare la rece ……………………. 45
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Cuprins
3Capitolul 4. Analiza eficien ței economice de realizare a edi țiilor de
carte didactic ă universitar ă prin tiparul digital și offset. Studiu de caz 46
4.1 Stabilirea lucr ărilor în func ție de tipul imprim ării și finisării edițiilor de
carte didactic ă universitar ă și pregătirea editorial ă …………………………………… 46
4.2 Identificarea și stabilirea costurilor de fabrica ție necesare ob ținerii edițiilor
de carte didactic ă universitar ă ……………………………………………………………… 52
4.3 Analiza eficien ței economice de realizare a edi țiilor de carte didactic ă prin
tipar offset și digital ……………………………………………………………………………. 56
4.4 Stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuin țare a produselor și
costurile de produc ție ……………………………………………………………………………
57
Capitolul 5. Concluzii …………………………………………………………………………….. 61
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………… 63
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Rezumat și cuvinte cheie
4
Rezumat și cuvinte cheie
Procesele de realizare a produselor ti pografice sunt determinate de alternan ța
lucrărilor pe parcusul urm ătoarelor etape: preg ătirea către imprimare, realizarea formelor
poligrafice, imprimarea tirajului și finisarea produselor imprimate.
Cartea este menit ă să funcționeze în societate, s ă transmită diferitor genera ții de
cititori informa ții utile, s ă ajute procesului instructiv și formativ al individului, cât și a
societății în întregime. Poate fi realizat ă prin diferite procedee de tipar – offset sau digital – și
de finisare prin legare de art ă sau coasere și broșare.
Offsetul este un procedeu de tipar plan indirect, la care transferul cernelii de pe
forma de tipar pe suportul de imprimat se face prin intermediul unei suprafe țe cilindrice
elastice.
Conceptul de tipar digital face referire la metoda de a tip ări materiale pe o varietate
de medii având ca surs ă o imagine digital ă. Acesta transpune pe suport fizic materialele
grafice generate de calculator asigurând performan țe de calitate, volum și format cerute de
proiect. Reducerea timpului de lucru pentru fiecare proiect de tipar, dar și evoluția tehnologiei
care acționează în favoarea metodelor digitale, dezvoltând aparate mai performante,
generează o scădere progresiv ă a costurilor. Tiparul digital este r ăspunsul industriei
tipografice care vine cu avantajul competitiv al rapidit ății la cerin țele unei pie țe care impune
termene de livrare din ce în ce mai scurte.
Procesul de finisare reprezint ă o sumă de opera ții complexe, de prelucrare și
înnobilare a colilor tip ărite, pentru ob ținerea unui produs finit gata de întrebuin țare în
domeniul pentru care a fost destinat. Produsele care se execut ă în legătorie și cu ponderea cea
mai mare sunt: c ărțile broșate sau legate și revistele.
CUVINTE CHEIE: Offset, tehnologie, tipar, cerneal ă, hârtie, forma de tipar, tipar digital,
toner, imprimant ă, calculator, grafic ă, tehnologie, matri țe, proces, finisare, bro șare, legătorie,
coli, carte, revist ă, coasere, f ălțuire, opera ții, costuri, carte, didactic, universitar, diagrama
Gantt, analiza SWOT, d iagrama Ishicawa .
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Introducere
5
Introducere
Procesele de realizare a produselor ti pografice sunt determinate de alternan ța
lucrărilor pe parcusul urm ătoarelor etape: preg ătirea către imprimare, realizarea formelor
poligrafice, imprimarea tirajului și finisarea produselor imprimate.
Numărul, componen ța și succesivitatea opera țiilor tehnologice variaz ă în funcție de
caracterul, tipul produselor imprimate, destina ția, condi țiile de între ținere și exploatare,
materialele utilizate precum și de influen ța altor factori. Edi țiile de carte ocup ă un loc
important în produsele poligrafice care dup ă imprimare sunt supuse unor procese de finisre
complexe.
Creșterea interesului pentru carte și transformarea ei în principalul suport pentru
comunicarea ideilor, dar și creșterea pieței de carte, a dus la dezvoltarea unui adev ărat lanț
industrial, care cuprinde produc ătorii de materiale tipografice, hârtie și carton, în principal,
producătorii de utilaje ti pografice, tipografii, editorii, distribuitorii de carte și librării.
Cartea este menit ă să funcționeze în societate, s ă transmită diferitor genera ții de
cititori informa ții utile, s ă ajute procesului instructiv și formativ al individului, cât și a
societății în întregime.
La baza tipologiei c ărților stau dou ă criterii importante: tematica lor și interesul
auditoriului . Conform tematicii lor cartile pot fi clasificate astfel:
a) pentru adul ți – ediții științifice, didactice, de produc ție, de referin ță, de
popularitate, oficiale, artistice, politice sau informative;
b) pentru copii – edi ții artistice și științifico – cognitive.
Prezenta lucrare este axat ă pe eficien ța analizei economice a edi țiilor de carte
didactică universitar ă, datorită faptului c ă oferă informații sistematice cu caracter științific sau
aplicativ, expus ă în formă utilă pentru predare și studiere, se adreseaz ă unui public relativ
restrâns, spre deosebire de edi țiile artistice, politice sau informative ce cuprind informa ții
sociale generale sau legislative.
Capitolul 1 cuprinde prezentarea procedeului de tipar offset, care timp de mai multe
decenii a fost una din tehnologiile de tipar importante. Procesul de tip ărire offset implic ă
transferul de cerneal ă lichidă de pe placa tipografic ă pe o suprafa ță intermediar ă (cum ar fi un
cilindru cauciucat) și apoi pe suportul final (hârtie). Pentru ob ținerea plăcilor tipografice
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Introducere
6implicate în tiparul offset în procesul prepress se realizeaz ă separarea culorilor dimensionate
în culorile ce formeaz ă sistemul cromatic CMYK și ce sunt con ținute într-o imagine. Ca
urmare a faptului c ă în procesul de imprimare hârtia și cerneala reprezint ă elemente
importante ale procesului de tip ărire, prezint ă interes condi țiile de păstrare și condiționare a
lor, corela ția dintre ele, transferul cernelii de pe cauciucul imprimator pe hârtie, cât și factorii
care influen țează acest transfer, densitatea optic ă a suprafe țelor pline, contrast ările în tonurile
mijlocii la imprimarea cu raster, smulgerea, valoarea pH-ului hârtiei și a soluției de umezire
ce influen țează fixarea cernelii dup ă depunerea ei în ma șina de imprimare și uscarea cernelii
pe suportul de imprimat.
Dacă în cazul tiparului offset, durata preg ătirii pentru tip ărire este mai mare deoarece
necesită operațiuni adiționale ca: realizarea filmelor și a matri țelor (plăcilor) în cazul
metodelor analog, cur ățarea și calibrarea presei, în cazul tiparului digital, demararea
imprimării se face în timp foarte scurt nefiind necesare preg ătiri suplimentare.
În capitolul 2 sunt prezentate cele mai utilizate tehn ologii de tipar digital, ca de altfel
și utilitatea și utilizarea acestora.
Pentru ob ținerea unui produs finit, gata de întrebuin țare în domeniul pentru care a
fost destinat, este necesar ă cunoașterea tehnologiilor de finisare și înobilare a colilor tip ărite.
În capitolul 3 sunt prezentate posibilit ățile de finisare ale edi țiilor de carte didactic ă
universitar ă și fluxul tehnologic de finisare al produselor tipografice.
Obiectivele studiului de caz, prezentate în capitolul 4, au vizat analiza eficien ței
economice de realizare a edi țiilor de carte didactic ă universitar ă în tiraje mici și mijlocii. S-a
pornit de la stabilirea lucr ărilor în func ție de tipul imprim ării și finisării edițiilor de carte
didactică universitar ă și pregătirea editorial ă, identificarea și stabilirea costurilor de fabrica ție,
analiza eficien ței economice de realizare a edi țiilor de carte didactic ă prin tiparul digital și
offset, urmat de stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuin țare a produselor și
costurile de produc ție.
Concluziile conțin referințe sintetizate asupra studiului realizat care denot ă faptul că,
editurile și tipografiile analizeaz ă complex posibilit ățile de eficientizare economic ă a
fabricației de carte didactic ă predestinat ă pentru institu țiile superioare de înv ățământ, astfel
încât produsele oferite s ă fie pe potriva a șteptărilor utilizatorilor, atât din punct de vedere
funcțional, cât și economic.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
7
Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
1.1. Tiparul offset
Offsetul este un procedeu de tipar plan indirect, la care transferul cernelii de pe
forma de tipar pe suportul de imprimat se face prin intermediul unei suprafe țe cilindrice
elastice. Forma de tipar a șezată pe cilindru (cilindrul port-form ã), pe care s-a depus cerneala,
o transmite pe aceasta pe un cilindru îmbr ăcat în cauciuc (cilindrul port-cauciuc). De pe acest
cilindru, cerneala (reprezint ă, de fapt, imaginea ce se reproduce) este transmis ă pe suportul de
imprimare (de exemplu pe hârtie). Prin folosirea tiparului indirect, cu forme cilindrice (spre
deosebire de litografie și fototipie, unde se folosesc forme plane), offsetul este mult mai
productiv, fiind ast ăzi un procedeu industrial puternic dezvoltat. De altfel, este cel mai
răspândit dintre procedeele de tipar plan.
Mașina pentru imprimarea hârtiei într-o singur ă culoare (Figura 1.1) este format ă
dintr-un aparat de alimentare (1), aparat de imprimare (2), aparat de cerneal ă (3), aparat de
umezire (4), aparat de eliminare (5) cu mas ă de eliminare și mecanismul de ac ționare (6).
Aparatul de umezire (Figura 1.2), a c ărui construc ție principal ă se regăsește la toate ma șinile
offset, este compus dintr-un jgheab pentru ap ă (1), un sistem de transmitere a apei, val ductor
(2), role de presare (6), val alimentator (3), cilindru de distribuire a apei (4), valuri ung ătoare
(5), valuri de umezire îmbr ăcate într-un material textil. La ma șinile actuale, umplerea
jgheabului se face automat, prin intermediul unei pompe.
Figura 1.1 Schema unei ma șini de tipar cu un singur grup de culoare [2], [18]
Figura 1.2 Schema de principiu a unui aparat de de umezire [18]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
8Aparatul de imprimare (mecanismul de tip ărire – Figura 1.3) al ma șinilor într-o
culoare este format din trei cilindri de acela și diametru, datorit ă faptului c ă în acest fel se
realizează o viteză sporită la imprimare, o suprapunere mai bun ă a culorilor și o funcționare
mai liniștită a mașinii. Cilindrul portform ă are dispozitive pentru fixarea formelor de tipar.
Cilindrul intermediar, pentru fixarea cauciucului, posed ă dispozitive de prindere a
așternutului, iar cilindrul de presiune, spre deosebire de tiparul înalt, nu se îmbrac ă în
așternut. În procesul de imprimare cilindrii se rotesc continuu1.
Figura 1.3 Aparatul de imprimare [1]
Productivitatea ma șinilor într-o culoare variaz ă între 5.000 – 12.000 coli pe or ă.
În procesele clasice de imprimare, presiunea are rol hot ărâtor, asigurând contactul
perfect între hârtie (suportul de imprimat) și formă, creând condi țiile necesare pentru
transferul cererii.
Imprimarea este un process complex la care particip ă patru elemente distincte:
a. Obiectul care se imprim ă, denumit formă de imprimare sau formă de tipar .
Aceasta este plan ă sau cilindric ă, fiind compus ă din elemente de text, ilustra ții sau text
combinat cu ilustra ții; pe suprafa ța sa fiind depus stratul de cerneal ă ce va fi transferat
ulterior pe hârtie;
b. Materialul cu care se imprim ă este întotdeauna cerneala de tipar , o dispersie de
substanțe colorate, pigmen ți, uleiuri sicative, și în care se introduc diverse adaosuri;
c. Materialul sau suportul pe care se imprim ă. De obicei, suportul de tipar este hârtia
sau cartonul, ob ținându-se produse poligrafice obi șnuite. În calitate de suport de tipar
pot fi utilizate și alte tipuri de materiale;
d. Dispozitivul de exercitare a presiunii . Acesta realizeaz ă contactul dintre forma de
tipar acoperit ă cu cerneala și suportul de tipar (hârtia) și ca urmare are loc transferul
cernelii de pe forma pe hârtie, adic ă imprimarea propriu-zis ă.
1 I. Ciurea, D. Constantinescu, “Tehnica tiparului plan”, Editura Didactic ă și pedagogic ă,
București, 1965
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
9Pentru preg ătirea formelor de tipar offset se pot folosi dou ă tipuri de pl ăci:
plăci monometalice , formate dintr-un singur strat metalic;
plăci polimetalice , formate din dou ă sau mai multe straturi metalice.
Pentru a crea elementele imprimabile sunt utilizate straturile copiative, în care, prin
acțiunea luminii se creaz ă imaginea. Albumina cromat ă – reprezint ă un strat copiativ în care
elementul fotosensibil – albumina cromat ă, determin ă pregătirea formelor pentru tipar prin
procedeul negativ. Sub ac țiunea luminii stratul copiativ ob ține propriet ăți hidrofobe. În
cazul când sub influen ța luminii se pot atribui diferite propriet ăți stratului copiativ,
procesul poate decurge atât pozitiv, cât și negativ, iar rezultatul final se reduce la
pierderea solubilit ății.
Procesul aplic ării stratului copiativ (Figura 1.4) pe suprafa ța plăcii de tipar presupune
parcurgerea urm ătoarelor etape:
– Umezirea materialului pentru realizarea formelor cu solu ții și peliculogeni. În procesul
fomării stratului fotosensibil o importan ță deosebită o au interac țiunile dintre faze. În
prima etap ă în componen ța stratului este prezent ă o mare cantitate de solvent, de
aceeea, evaporarea are loc foarte rapid, în plus, evaporarea are loc de pe suprafa ța
liberă a lichidului.
– În cea de-a doua etap ă pe suprafa ța filmului se formeaz ă un strat de coloid ce se
îngroașă continuu. Procesul are loc lent deoarece solventul trebuie s ă străbată stratul
de coloid.
– Etapa a treia presupune evaporarea de șeurilor solventului rezistent aderat la sistemul
peliculogen. Acest proces decurge foarte lent, iar viteza desf ășurării depinde de
concentra ția vaporilor de solvent de deasupra pl ăcii. Prezen ța vaporilor de ap ă
încetinește procesul de evaporare, din acest motiv este necesar de a instala dispozitive
de ventilare și a men ține temperatura înalt ă în vederea asigur ării evapor ării
solventului. 1
În prima etap ă a procesului de developare are loc umezirea și interacțiunea chimic ă a
revelatorilor cu produsele disocierii. În cal itate de revelatori sunt utilizate solu ții slab alcaline.
În etapa final ă a procesului de developare are loc disociera total ă a legăturilor de
aderență, și îndepărtarea stratului intermediar al filmului de la substrat. Elementele de
imprimare sunt hidrofobe reg ăsindu-se în zonele neiluminate, devin rezistente la ac țiunea
acizilor posedând o rezisten ță mecanică suficientă.
1 I. Ciurea, D. Constantinescu, “Tehnica tiparului plan”, Editura Didactic ă și pedagogic ă,
București, 1965
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
10
Figura 1.4 Echipamente unde se realizeaz ă procesul de copiere [1], [2]
Din punct de vedere al succesiunii în timp, procesul de imprimare poate fi împ ărțit în
următoarele etape:
– frecarea cernelii și depunerea acesteia pe forma de tipar, într-un strat sub țire și omogen;
– alimentarea ma șinii cu hârtie și aducerea acesteia c ătre forma de tipar, într-o pozi ție care
să asigure opera ția corectă;
– imprimarea propriu-zis ă, realizată în timpul trecerii hârtiei prin dispozitivul care o
presează pe formă;
– eliminarea imprimatului, în acela și timp cu fixarea cernelii pe hârtie.
Aceste etape au loc indiferent de tipul ma șinii și de genul de tipar.
În prima etap ă a procesului de imprimare are loc frecarea cernelii și depunerea
acesteia pe form ă în cantitatea necesar ă, într-un strat sub țire și uniform. Numai la imprimarea
cu cerneluri fluide (tipar adânc) nu mai este necesar ă frecarea, iar depunerea pe form ă se face
în cantitate mare, pe toat ă suprafața (pe elementele imprimabile și neimprimabile ale formei).
În etapa a doua este foarte important ă poziționarea corect ă a hârtiei pe forma de tipar,
care să asigure plasamentul corect al imaginii pe hârtie și, în bună măsură, o reproducere
corectă a imaginii din punct de vedere grafic.
În a treia etap ă, de regul ă sub influen ța presiunii (la majorita tea procedeelor de
tipar), are loc transferul, direct sau indirect, al cernelii de pe form ă pe suportul de imprimare
(de exemplu pe h ărtie). Hârtia influen țează transferul cernelii în timpul procesului de
imprimare prin netezime (satinaj), porozitate și compresibilitate. Cu cât netezimea este mai
bună cu atât cantitatea de cerneal ă necesară unei acoperiri satisf ăcătoare va fi mai mic ă.
Compresibilitatea unei hârtii ac ționează în același sens, căci cu cât va fi mai mare, contactul
dintre cauciucul offset și hârtia sub presiunea exercitat ă în timpul imprim ării va fi mai mare.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
11În a patra etap ă se asigur ă eliminarea hârtiei din ma șină și fixarea cernelii. Fixarea
cernelii are loc fie concomitent cu eliminarea hârtiei din ma șină, fie după eliminare, în timp,
pe cale natural ă sau în instala ții de uscare.
Hârtia și cerneala sunt factori prin cipali în procesul de imprimare, motiv pentru care
este necesar ă cunoașterea propriet ăților de baz ă ale acestor materiale și corelația dintre ele.
Cernelurile offset permit imprimarea corect ă și obținerea unor produse de calitate
constantă numai în cazul când propriet ățile hârtiei și condițiile imprim ării (viteza și presiunea
de imprimare, temperatura și umiditatea aerului, etc.) corespund propriet ăților cernelurilor. În
cazul în care propriet ățile cernelii nu sunt corelate cu propriet ățile hârtiei și cu condi țiile
procesului de imprimare offset, nu este posibil ă obținerea unor produse de calitate în
condițiile unei productivit ăți ridicate a utilajului de imprimare.
1.2 Păstrarea și aclimatizarea cernelurilor offset
Aclimatizarea cernelurilo r offset este necesar ă întrucât consisten ța lor este influen țată
de temperatur ă. Astfel, la o temperatur ă scăzută, cerneala devine prea consistent ă, iar la o
temperatur ă ridicată, ea devine prea diluat ă și neaderent ă.
Condițiile de aclimatizare/condi ționare vor fi cele ale atelierului de tipar, adic ă 18 –
22°C temperatur ă și 55 – 65% umiditate relativ ă; timpul de aclimatizare mediu este de 24 de
ore. Micșorarea sau m ărirea duratei de aclimatizare depind de diferen ța de temperatur ă dintre
atelierul de imprimare și cerneala adus ă.
Cernelurile se p ăstrează în cutii curate, închise cu capace metalice; în cazul nuan țelor
rămase la imprimarea unei lucr ări, acestea se p ăstrează în acelea și condiții ca cernelurile
ambalate de fabrica produc ătoare și sunt prev ăzute cu etichete pe care sunt trecute indica țiile
necesare cu privire la propriet ățile cernelii și culoare.4
Fiecare culoare de cerneal ă este manipulat ă cu grijă, cu un șpaclu de metal, pentru a
nu impurifica nuan ța cernelurilor. Dup ă scoaterea cantit ății necesare, suprafa ța cernelii
rămase este nivelat ă cu grijă și acoperit ă cu un cerc de hîrtie pergament, celofan etc., t ăiată
după diametrul cutiei. Acest cerc trebuie s ă adere bine la cerneal ă, fără a lăsa un strat de aer
între cerneal ă și hârtie, pentru a împiedica uscarea timpurie a cernelii și formarea unei cruste
la suprafa ță.
Starea cernelurilor trebuie controlat ă permanent și sistematic, din punct de vedere
calitativ, de c ătre laboratorul institu ției, conform STAS-urilor și normelor interne în vigoare.
Ele trebuie consumate în termenul de garan ție indicat de fabrica produc ătoare.
4 ***; “Cerneluri poligrafice”, Editura Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, 1964
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
121.3 Corela ția hârtie – cerneal ă în procesul de imprimare offset
Cernelurile offset permit imprimarea corect ă și obținerea unor produse de calitate
constantă numai în cazul când propriet ățile hârtiei și condițiile imprim ării (viteza și presiunea
de imprimare, temperatura și umiditatea aerului, etc.) corespund propriet ăților cernelurilor. În
cazul în care propriet ățile cernelii nu sunt corelate cu propriet ățile hârtiei și cu condi țiile
procesului de imprimare offset, nu este posibil ă obținerea unor produse de calitate în
condițiile unei productivit ăți ridicate a utilajului de imprimare.4
Relațiile fizice care au loc în momentul imprim ării între hârtie și cerneală sunt
determinate de structura acestor materiale. Ce rnelurile sunt sisteme heterogene formate din
două faze: una fluid ă și continuă, liantul și alta solid ă și discontinu ă, pigmentul. Liantul
înconjură particulele de pigment, umplând spa țiile goale dintre acestea. Hârtia este o împâslire
de fibre celulozice cu spa ții umplute cu aer care ocup ă un volum de 60 – 70% din volumul
total. Ele au forme de canale neregulate dintre care unele ajung la suprafa ță, formând porii
hârtiei. Forma, num ărul și mărimea acestora influen țează comportarea cernelii în contact cu
hârtia, determinând cantitatea de cerneal ă absolută și deci transferul cernelii de pe cauciucul
imprimator pe hârtie.
Când cerneala vine în contact cu o hârtie care prezint ă pori mari (20 – 300 μ), liantul
și particulele de pigment p ătrund în porii hârtiei, fenomen numit penetra ție. Când porii sunt de
ordinul de m ărime a 1 – 2 μ, o parte din liant în exces care umple spa țiile dintre particulele de
pigment intr ă în porii hârtiei, în timp ce particulele de pigment r ămân la suprafa ță, fenomen
numit filtrare.
Filtrarea se produce nu numai între liant și pigment, ci și în interiorul liantului, între
rășină și uleiul în care este dizolvat ă. Primul timp de filtrare are loc la cernelurile cu liant pe
bază de uleiuri vegetale polimerizate și firnisuri oleor ășinoase, iar al doilea tip în cazul
cernelurilor cu fixare rapid ă și luciu.
Principalele fenomene care trebuie luate în considerare atunci când se stabile ște
relația dintre o cerneal ă și o hârtie în procesul de imprimare offset sunt:
– desprinderea stratului de cerneal ă (transferul cernelii de pe cauciuc pe hârtie);
– saturația (densitatea optic ă) culorilor în suprafe țele pline;
– contrastul în tonurile mijlocii la imprimarea cu raster;
– smulgerea;
– pH-ul ansamblului ap ă de umezire – hârtie.
4 ***; “Cerneluri poligrafice”, Editura Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, 1964
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
131.4 Transferul cernelii de pe cauciucul imprimator pe hârtie
Pentru aceea și cantitate de cerneal ă distribuit ă pe cauciucul offset al ma șinii de
imprimare, cantitatea de cerneal ă care va fi transferat ă hârtiei în momentul imprim ării variază
în limite foarte largi.
Fenomenele care se petrec la contactul dintre cerneala depus ă pe cauciucul offset și
hârtie, se pot reprezenta în mod schematic în felul urm ător (Figura 1.5):
Figura 1.5 Schema transferului de cerneal ă de pe cauciucul imprimator pe hârtie:
1 – cauciucul imprimator; 2 – hârtia;
a – cantitatea de cerneal ă aflată pe cauciuc; b – cantitatea de cerneal ă transferat ă pe hârtie;
c – cantitatea de cerneal ă absorbită de hârtie. [4]
din cantitatea de cerneal ă „a” aflat ă inițial pe cauciuc, numai o parte „b” este transferat ă pe
hârtie. Din aceast ă cantitate, o parte „c” este imediat absorbit ă de suportul poros constituind
cerneala legat ă, iar o altă parte b-c r ămîne la suprafa ța hârtiei, constituind cerneala transferat ă
liberă de pe suprafa ța hârtiei.
Cerneala de pe cauciuc „a” se scindeaz ă deci, în momentul în care cauciucul se ridic ă
de pe suprafa ța hârtiei, în dou ă: o parte care r ămîne pe cauciuc – cerneala netransferat ă „a-b”
și o parte care trece pe hârtie – cerneala transferat ă „b”, format ă la rândul ei din cerneala
legată absorbită de hârtie „c” și cerneala liber ă la suprafa ța hârtiei „b-c”. Scindarea nu are loc
la mijlocul stratului de cerneal ă care se afl ă între cauciucul imprimator și hârtie, ci la un nivel
mai apropiat de hârtie decât de cauciuc. 4
Prezentarea grafic ă a transferului se poate face, trecând pe ordonat ă raportul
t = b / (a-b),
denumit coeficient de transfer, iar pe abscis ă cantitatea de cerneal ă oferită de cauciuc a, în
g/m2. Se obțin astfel curbe (Figura 1.6) care pornind de la origine urc ă spre un maxim pentru a
tinde apoi c ătre o valoare a lui t care difer ă de la caz la caz în func ție de natura hârtiei.
4 ***; “Cerneluri poligrafice”, Editura Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, 1964
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
14
cantitatea de cerneal ă oferită de cauciucul imprimator
Figura 1.6 Reprezentarea grafic ă a transferului de cerneal ă. [4]
Hârtia influen țează transferul cernelii în timpul procesului de imprimare prin
netezime (satinaj), porozitate și compresibilitate. Cu cât netezimea este mai bun ă cu atât
cantitatea de cerneal ă necesară unei acoperiri satisf ăcătoare va fi mai mic ă. Compresibilitatea
unei hârtii ac ționează în același sens, căci cu cât va fi mai mare, contactul dintre cauciucul
offset și hârtia sub presiunea exercitat ă în timpul imprim ării va fi mai mare. Porozitatea
acționează asupra procentului maxim de cerneal ă transferat ă; cu cît ea va fi mai mare cu atât
va fi mai mare cantitatea de cerneal ă care se fixeaz ă pe hârtie.
Dintre propriet ățile cernelurilor, vâscozitatea și rigiditatea influen țează transferul
cernelii în procesul de imprimare. Mic șorarea ambelor propriet ăți creează posibilitățile unui
transfer de cerneal ă mai bun. De asemenea, cu cât tipul de cerneal ă de tipar este mai
polidispers cu atât vom avea un transfer îmbun ătățit.
Figura 1.7 Reprezentarea grafic ă a relației dintre transferul de cerneal ă
și viteza de imprimare. [4]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
15Mașina de imprimare influen țează transferul cernelii prin faptul c ă coeficientul de
transfer t scade o dat ă cu creșterea vitezei de imprimare dup ă cum arat ă și diagrama din
Figura 1.7. Cu cât timpul de contact între cauciucul imprimator și hârtie este mai mare, ceea
ce corespunde unei viteze de imprimare mici , cu atât transferul cernelii este îmbun ătățit.
Presiunea influen țează și ea transferul cernelii, și anume prin cre șterea ei se m ărește
cantitatea de cerneal ă transferat ă, pentru c ă forțează cerneala s ă pătrundă în sistemul capilar al
hârtiei, dar în acela și timp face s ă crească suprafața de contact între cauciuc și hîrtie, ceea ce
nu este întotdeauna permis (la tiparul cu raster deformeaz ă punctele).
1.5 Factorii care influen țează transferul cernelii pe hârtie
În tabelul 1 este prezentat ă variația diferiților factori care influen țează transmiterea
cernelii de pe cauciucul offset pe hârtie.
Tabelul 1: Factori care influen țează transferul de cerneal ă și caracteristici pentru ameliorarea transferului
Factori care influen țează
transferul de cerneal ă Caracteristicile și cum trebuie s ă varieze ace știa pentru
ameliorarea transferului
Mașina de tipar – micșorarea vitezei de imprimare;
– creșterea presiunii;
-m i cșorarea durit ății formelor de tipar sau a cauciucului
imprimator.
Hârtia – creșterea netezimii suprafe ei suportului de tipar;
– creșterea compresibilit ății;
– creșterea porozit ății.
Cerneala de tipar – micșorarea vâscozit ății;
– micșorarea rigidit ății;
– creșterea stării polidisperse.
Nu totdeauna factorii care amelioreaz ă transferul cernelii vor fi dirija ți către valori
care să aibă în vedere numai acest transfer, deoarece vor fi modifica ți alți parametri de care
depinde în tot atât de mare m ăsură calitatea imprimatului și productivitatea procesului de
imprimare. Astfel, cre șterea presiunii peste o anumit ă limită duce la imposibilitatea p ăstrării
formei și dimensiunilor punctelor de raster mai ales în cazul tiparelor cu raster fin. Nici
creșterea peste m ăsură a netezimii, compresibilit ății și porozității hârtiilor nu duce la
realizarea unor imprimate de calitate. Netezimea foarte ridicat ă mărește timpul necesar pentru
fixarea cernelii, iar cre șterea porozit ății accentueaz ă fenomenul de pr ăfuire a cernelii pe
imprimat.
Vâscozitatea cernelurilor permite, atunci când este mai sc ăzută, creșterea vitezei
mașinii de imprimare și îmbunătățirea transferului, îns ă când aceasta scade mai mult duce la
îmbâcsirea formei de tipar și a desenului pe hârtie și la micșorarea intensit ății culorilor.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
161.6 Densitatea optic ă a suprafe țelor pline
Densitatea optic ă a suprafe țelor pline depinde de concentra ția pigmen ților pe care îi
conține cerneala și de coeficientul de transfer al cernelii.
La o anumit ă cantitate de cerneal ă depusă pe cauciucul imprimator, se transmite pe
hârtie o cantitate de cerneal ă cu atât mai mare cu cât indicele de transfer este mai mare.
De aceea la dou ă cerneluri cu aceea și concentra ție în pigment, satura ția de culoare în
suprafețele pline va fi mai mare la cerneala la care indicele de transfer pe aceea și hârtie este
mai mare; la dou ă cerneluri care sunt imprimate pe aceea și hârtie și la care indicele de transfer
este identic, satura ția de culoare în suprafe țele pline va fi mai mare la cerneala cu concentra ție
în pigment mai mare.
mg cerneal ă transferat ă pe hârtie
Figura 1.8 Curba densit ăților optice a unei cerneli tip ărite pe dou ă sorturi de hârtie. [3]
Saturația de culoare în suprafe țele pline poate fi reprezentat ă grafic, trasând curba
densităților optice în func ție de cantitatea de cerneal ă depusă pe hârtie (Figura 1.8). 3
1.7 Contrasturile în tonurile mijlocii la imprimarea cu raster
Una din condi țiile obținerii unui tipar cu raster bogat în contraste este realizarea în
totalitate a tonurilor mijlocii. Acest lucru se poate ob ține numai prin alimentarea precis ă cu
cerneală atât a formei de tipar cât și a hârtiei supus ă imprimării, în cazul aliment ării
abundente cu cerneal ă, aceasta este strivit ă și lățită pe formă sub acțiunea presiunii astfel încât
punctul de raster apare pe imprimat mai mare decât punctul de pe form ă și semitonurile mai
ales în nuan țele 3/4 au tendin ță să se închid ă. Dacă alimentarea cu cerneal ă este prea redus ă,
tiparul apare slab.
3 B. I. Berezin, “Materiale poligrafice”, I.D.T., 1961
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
17La o alimentare excesiv ă cu cerneal ă, echilibrul for țelor de interac țiune apă-cerneală
este perturbat, iar punctele de pe placa de tipar cresc treptat, dând na ștere tiparului înecat și
necesitând hidrofizarea repetat ă a formei.
1.8 Smulgerea
Prin smulgere se în țelege fenomenul deta șării unor elemente superficiale din hârtie în
momentul în care cauciucul de imprimare se îndep ărtează de aceasta. Fenomenul smulgerii se
datorește tracțiunii puternice care ia na ștere în momentul scind ării stratului de cerneal ă dintre
cauciucul offset și hârtie și apare mai ales atunci când hârtia este neîncleiat ă sau puțin
încleiată și cerneala foarte vâscoas ă.
În cazul unei rela ții date cerneal ă – hârtie, toate celelalte condi ții rămânând identice,
smulgerea depinde numai de viteza de tip ărire. Spre exemplu, aceea și hârtie cretat ă smulge la
tiparul cu cerneal ă offset cu fixare normal ă la o vitez ă a mașinii de imprimare de 5 000 t/or ă și
nu smulge la o vitez ă de 3 000 t/or ă în acelea și condiții.
În cazul unor viteze de imprimare reduse care nu influen țează apariția acestui
fenomen, smulgerea este o consecin ță directă a unei neconcordan țe între hârtie și cerneală, și
anume între vâscozitatea și lipiciozitatea cernelii și gradul de încleiere și de măcinare a
hârtiei.
1.9 Valoarea pH-ului hârtiei și a soluției de umezire
Valoarea pH-ului hârtiei și soluției de umezire influen țează fixarea cernelii dup ă
depunerea ei în ma șina de imprimare.
Aciditatea hârtiei sau a apei de umezire întârzie procesul de uscare a cernelii. Acest
fenomen se poate explica prin distrugerea substan țelor sicative sub ac țiunea acidului, în baza
rezultatelor experien ței, hîrtiile cu pH-ul peste 4,5 nu prezint ă greutăți în ceea ce prive ște
fixarea cernelii.
La hârtiile cretate cu reac ție alcalin ă care nu provoac ă întârzieri în procesul de
uscare, trebuie avut grij ă ca valoarea pH-ului să nu depășească 8,5, căci printr-o alcalinitate
excesivă este promovat ă tendința formei de tipar de a forma ton.
Diagrama din Figura 1.9 arat ă influența pH-ului asupra usc ării unei cerneli offset
imprimată într-o ma șină într-o singur ă culoare la format 70 x 100 pe diverse hârtii cretate cu
pH variabil. De asemenea se poate vedea c ă timpul de uscare este direct influen țat și de
umiditatea relativ ă a aerului, și anume cu cât cre ște umiditatea relativ ă a aerului cu atât va
crește timpul de uscare a cernelii. 4
4 ***; “Cerneluri poligrafice”, Editura Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, 1964
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 1. Tehnologia tiparului offset
18
Figura 1.9 Influen ța pH-ului asupra usc ării cernelii. [4]
1.10 Uscarea
Uscarea este procesul de dup ă aplicarea cernelii pe suportul de imprimat ce
presupune crearea unei strânse leg ături între suport și cerneală, totodată cerneala trecând în
stare solid ă. 4
Factorii ce influen țează procesul de uscare sunt:
– liantul, pigmentul si diver și aditivi din componen ța cernelurilor;
– proprietățile materialului ce urmeaz ă a fi imprimat;
– parametrii procesului de imprimare (cantitatea de cerneal ă transportat ă, înălțimea
topului de hârtie și viteza de imprimare);
– condițiile de climat (umiditatea si temperatura din înc ăpere);
– construcția sistemului de uscare (sursa de energie și timpul de uscare).
Există trei tipuri de uscare:
1. uscare cu aer cald,
2. uscare cu radia ții infraroșii,
3. uscare cu radia ții ultraviolete.
Un factor de influen ță majoră asupra usc ării stratului de cerneal ă este temperatura,
care cu cât este mai ridicat ă se obține mărirea vitezei procesului de polimerizare, sc ăderea
vâscozității cernelurilor și evaporarea mai rapid ă a dizolvan ților.
4 ***; “Cerneluri poligrafice”, Editura Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, 1964
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
19
Capitolul 2. Tehnologiile digitale
2.1 Introducere
Conceptul de tipar digital face referire la metoda de a tip ări materiale pe o varietate
de medii având ca surs ă o imagine digital ă. În mod normal, acest ă noțiune face referire la
procesul de tip ărire profesional ă prin care materialele graf ice create cu ajutorul unor
programe, mai mult sau mai pu țin specializate de desktop publishing sau provenind din alte
surse digitale, sunt tip ărite cu ajutorul unor imprimante specializate în realizarea de formate
mari sau capabile de rezolu ții înalte, imprimante care func ționează cu tehnologia bazat ă pe jet
de cerneal ă sau pe cea cu laser.
În principiu, costurile pentru materialele imprimate prin metoda de tipar digital ar
putea fi aparent mai ridicate, dar acestea sunt amortizate de rapiditatea procesului datorat ă
eliminării unor etape consumatoare de timp și resurse, absolut necesare în preg ătirea
matrițelor pentru alternativele clasice de tipar. De asemenea, tiparul digital asigur ă și o
flexibilitate sporit ă, materialele destinate tip ăririi putând fi modificate cu u șurință înaintea
fiecărei comenzi de imprimare.
Tiparul digital este r ăspunsul industriei tipografice care vine cu avantajul competitiv
al rapidității la cerin țele unei pie țe care impune termene de livrare din ce în ce mai scurte.
2.2 Tiparul digital
Tiparul digital este o solu ție eficient ă de multiplicare rapid ă și în serii mici sau medii.
Aplicațiile printului combinat cu o serie de opera țiuni post-press de finisare, sunt practic
nelimitate. De la simple flyere sau pliante la cataloage de prezentare, tiparul digital satisface
cele mai sofisticate cerin țe în materie de materiale de promovare.
Utilizat la scar ă largă datorită vitezei și costurilor accesibile tiparul digital poate fi
clasificat în func ție de metoda prin care se realizeaz ă. Astfel, putem distinge, în func ție de
tehnologia folosit ă două metode principale de tipar digital: imprimarea cu jet de cerneal ă și
cea bazată pe tehnologia laser.
2.2.1 Tiparul cu jet de cerneal ă
Este o metod ă de imprimare asistat ă de calculator care creeaz ă o imagine digital ă
prin proiectarea și aranjarea controlat ă a unor pic ături de cerneal ă pe hârtie. Tehnologia de
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
20imprimare cu jet de cerneal ă este folosit ă la scară largă, pe piață fiind disponibil ă o gamă
largă de imprimante, de la modele ieftine cu op țiuni restrânse dar idea le pentru proiecte
personale la scar ă mică, până la modele profesionale cu func ționalități complexe, care pot
realiza proiecte tipografice complexe.
Conceptul de tip ărire cu jet de cerneal ă își are originile la începutul anilor 1950, iar
la sfârșitul anilor 1970, produc ători ca Epson, Hewlett-Packard, Canon sau Lexmark au
început s ă scoată pe piață imprimante cu jet de cerneal ă (Figura 2.1) care aveau
funcționalitatea de a reproduce imagini digitale generate de calculator.
Figura 2.1 Imprimant ă cu jet de cerneal ă [15]
Metoda de imprimare cu tehnologia bazat ă pe jet de cerneal ă (Figurile 2.2, 2.3) a
evoluat odat ă cu digitalizarea industriei tiparului. Acest proces, venit ca r ăspuns la nevoile din
ce în ce mai complexe pe care industria tiparului trebuia s ă le satisfac ă, dar și termenele de
execuție din ce în ce mai reduse corelate cu un volum crescut al materialelor de imprimat, au
determinat ca metodele tradi ționale să devină mult prea greoaie în compara ție cu cererea
pieței, dar și ineficiente din punct de vedere al costurilor implicate.5
Figura 2.2 Structura unei imprimante cu jet continuu de pic ături [5]
5 Baruch, Z., Sisteme de intrare/ie șire, Îndrum ător de lucr ări de laborator , Editura
U.T.PRES, Cluj-Napoca, 1998
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
21Producătorii au pornit o curs ă pentru dezvoltarea imprimantelor care s ă permită
obținerea de rezultate calitative pentru un volum ridicat de materiale într-un interval foarte
scurt de realizare a proiectelor tipografice, dar și implicând costuri reduse.
Principalele provoc ări, la care trebuie s ă răspundă tehnologia tipografic ă bazată pe
jet de cerneal ă, au venit din partea industriei publicit ății care, pentru a activa nevoi și dorințe
specifice ale consumatorilor, a construit în con știința acestora imaginea brandului promovat în
vederea influen țării unei decizii de cump ărare.
Figura 2.3 Structura unei imprimante cu pic ături comandate [5]
Există mai multe tehnologii care sunt utilizate pentru realizarea imprimantelor cu jet
de cerneal ă, în funcție de metoda de generare a pic ăturilor. Cele mai utilizate sunt tehnologia
termoelectric ă și tehnologia imprim ării piezoelectrice .
2.2.1.1 Tehnologia termic ă
În cazul tehnologiei termice, numit ă și metoda cu bule, capul de imprimare este
format dintr-un rezervor de cerneal ă cu pereți elastici, în care se men ține o anumit ă presiune.
Din acest rezervor cerneala ajunge în camera de generare a pic ăturilor, care este prev ăzută cu
un ajutaj în care cerneala p ătrunde prin capilaritate. Pe unul din pere ții camerei se afl ă un
element de înc ălzire realizat sub forma unei pelicule sub țiri.
Generarea unei pic ături se realizeaz ă prin încălzirea foarte rapid ă a cernelii, cu câteva
sute de C pe s. Se va înc ălzi numai un strat sub țire de cerneal ă care este în contact direct cu
încălzitorul, strat care va ajunge la temperatura de fierbere. În acest fel se evapor ă o cantitate
redusă de cerneal ă și presiunea suplimentar ă rezultată genereaz ă o picătură, care este
expulzată prin ajutajul duzei (Figura 2.4). Elementul de înc ălzire este apoi r ăcit, astfel încât
cerneala î și reduce volumul și presiunea, iar cerneala expulzat ă este înlocuit ă cu cerneal ă din
rezervor.9
9 PCTechGuide, “Inkjet Printers”, 2010, http://www.pctechguide.com/inkjet-printers
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
22
Figura 2.4 Generarea unei pic ături prin tehnologia termic ă: (1) cerneala este înc ălzită;
(2) presiunea cernelii cre ște; (3) pic ătura este expulzat ă [9]
Tehnologia termic ă impune anumite limit ări asupra procesului de tip ărire. Astfel,
cerneala utilizat ă trebuie s ă fie rezistent ă la căldură. Capul de imprimare trebuie s ă fie
rezistent la ciclurile repetate de înc ălzire și răcire executate rapid. Procesul de r ăcire a cernelii
cauzează o întârziere, ceea ce reduce într-o anumit ă măsură viteza de imprimare.
Ciclurile repetate de înc ălzire și răcire reprezint ă principalul dezavantaj al
tehnologiei termice. Capul de imprimare se va uza într-un timp relativ scurt, astfel încât
trebuie înlocuit în mod periodic. Unii produc ători (Hewlett-Packard) combin ă capul de
imprimare cu rezervorul de cerneal ă într-un singur cartu ș, astfel încât atunci când se
înlocuiește rezervorul de cerneal ă, se va înlocui și capul de imprimare (Figura 2.5). La al ți
producători, este posibil ă înlocuirea separat ă a capului de imprimare.5
Figura 2.5 Cartuș de cerneal ă tipic care combin ă rezervorul de cerneal ă
și capul de imprimare [5]
2.2.1.2 Tehnologia piezoelectric ă
Tehnologia piezoelectric ă a fost elaborat ă de firma Epson și se bazeaz ă pe efectul
piezoelectric . Dacă se exercit ă o presiune asupra unui cristal piezoelectric, se va produce o
5 Baruch, Z., Sisteme de intrare/ie șire, Îndrum ător de lucr ări de laborator , Editura
U.T.PRES, Cluj-Napoca, 1998
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
23tensiune electric ă, iar acesta va suferi o deformare mecanic ă. În cele mai multe cazuri, se
utilizează un cristal piezoelectric sub forma unui disc, care este plasat în spatele rezervorului
de cerneal ă. Discul se deformeaz ă atunci când i se aplic ă o tensiune electric ă. Această
deformare produce o presiune care va expulza o pic ătură de cerneal ă prin ajutaj (Figura 2.6).
În acest fel se pot ob ține presiuni ridicate și timpi de r ăspuns mici.
Figura 2.6 Generarea unei pic ături prin tehnologia piezoelectric ă [9]
În cazul unei alte tehnici, se plaseaz ă un tub sub țire de sticl ă în interiorul unui cristal
piezoelectric. La aplicarea unei tensiuni electrice asupra cristalului, acesta se contract ă și
exercită o presiune asupra tubului de sticl ă, forțând expulzarea unei pic ături de cerneal ă.
Firma Epson a dezvoltat o tehnic ă numită MACH ( Multi-layer ACtuator Head ), în
care se utilizeaz ă un dispozitiv de ac ționare piezoelectric multistrat; acest dispozitiv vibreaz ă
și produce pic ături de cerneal ă (Figura 2.7). Dispozitivul de ac ționare multistrat const ă din
câteva mii de fire piezoelectrice foarte fine, a șezate în paralel unele cu altele într-un spa țiu
redus. Atunci când li se aplic ă un impuls electric, firele se alungesc și acționează asupra unei
plăci vibratoare care modific ă volumul camerei în care se afl ă cerneala. Aceast ă tehnică este
utilizată în special la imprimantele Epson din seria Stylus .9
Figura 2.7 Principiul tehnologiei MACH bazate pe un dispozitiv
de acționare piezoelectric multistrat [9]
9 PCTechGuide, “Inkjet Printers”, 2010, http://www.pctechguide.com/inkjet-printers
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
24Avantajele tehnologiei piezoelectrice:
– procesul de generare a pic ăturilor permite un control mai u șor al formei și
dimensiunii pic ăturilor;
– picăturile pot avea dimensiuni mai reduse, astfel încât densitatea duzelor și rezoluția
pot fi mai ridicate;
– cerneala nu trebuie înc ălzită și răcită în mod repetat, ceea ce reduce timpul de tip ărire
și crește durata de via ță a capului de imprimare. În plus, cerneala poate fi adaptat ă
ținând cont în primul rând de propriet ățile de absorb ție ale acesteia și nu de rezisten ța
sa la căldură, ceea ce permite o mai mare libertate la elaborarea unor cerneluri cu
proprietăți chimice optime pentru o calitate ridicat ă a tipăririi.
Imprimantele bazate pe tehnologia piezoelectric ă sunt mai rapide, mai fiabile și au
costul de imprimare pe pagin ă mai redus decât cele bazate pe tehnologia termic ă. Pe de alt ă
parte, imprimantele termice au costuri mai sc ăzute, iar dimensiunea mai redus ă a capului de
imprimare permite realizarea mai u șoară a imprimantelor color și a celor portabile.
2.2.2 Tiparul electrofotografic
Este un proces specific tiparului digital care are capacitatea de a reproduce rapid
elemente complexe de text și grafică, de calitate înalt ă, generate de calculator. Din punct de
vedere tehnologic, imprimantele laser sau electro fotografice (Figura 2.8) folosesc un proces
xerografic prin care imaginea este produs ă ca rezultat al scan ării directe cu o raz ă laser care
transmite datele fotoreceptorului imprimantei (Figura 2.9).
Figura 2.8 Imprimant ă laser (electrofotografic ă) [15]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
25
Figura 2.9 Structura unei imprimante electrofotografice
(imaginea original ă ©HowStuffWorks Inc., 2005) [13]
După etapa de scanare, raza laser proiecteaz ă imaginea materialului de imprimat pe o
rolă încărcată electric, înf ășurată în minereu de seleniu, sau în fotoconductori organici.
Aceștia din urm ă fiind folosi ții frecvent în imprimantele moderne. În urm ătoarea etap ă,
particulele de cerneal ă uscată sunt luate pe baza electrostatic ă de către zonele înc ărcate
electric ale rolei de imprimare, zone care nu au fost expuse la lumin ă. În faza final ă, rola
imprimă imaginea pe hârtie prin contact direct și căldură (Figura 2.10).
Figura 2.10 Dirijarea fasciculului laser la o imprimant ă electrofotografic ă
(imaginea original ă © HowStuffWorks Inc., 2001) [13]
Principalul avantaj al acestei tehnologii de imprimare este viteza, iar aceasta poate
varia în func ție de complexitatea proiectului grafic aflat în lucru. Cele mai rapide modele pot
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
26imprima pân ă la 200 de pagini monocrome pe minut (12.000 de pagini pe or ă). În ceea ce
privește proiectele grafice mai complexe care presupun forme, culori și imagini speciale, cele
mai rapide imprimante laser pot atinge performan țe de până la 100 de pagini pe minut sau
6.000 pagini pe or ă.
Din punctul de vedere al costurilor acestei tehnologii de imprimare, acestea depind
de o serie de factori cum ar fi: costul hârtiei, a tonerului de cerneal ă uscată, a frecven ței
înlocuirii rolei de imprimare precum și a altor consumabile vitale pentru func ționarea
aparatului la performan țe maxime.
Spre deosebire de tehnologia de imprimare cu jet de cerneal ă, această tehnologie ia
pur și simplu un set de date transmis de calculator și realizeaz ă procesul de imprimare live, pe
măsură ce datele îi parvin de la calculator. De aceea se înregistreaz ă pauze în procesul de
imprimare, imprimanta a șteptând să-i parvină un nou set de date. Imprimantele laser nu pot
înregistra performan țe foarte bune dac ă funcționează după acest principiu, deoarece nu ar
putea relua foarte exact procesul dup ă pauza de a șteptare a unui nou set de date, fapt care ar
genera unele imperfec țiuni în materialul imprimat.
2.2.3 Tehnologia indigo
Utilajele Indigo folosesc cerneal ă ElectroInk (Figura 2.11) – particule color foarte
fine în suspensie lichid ă (ulei). Particulele de cerneal ă formează o suprafa ță foarte fin ă de
plastic pe suprafa ța suportului de tip ărit prin depunere electrostatic ă similară cu tehnologia
laser. Acestea sunt absorbite de suport, nemodificând suprafa ța acestuia la fel de mult ca
sistemele bazate pe toner. Aspectul printului este mai apropiat de tiparul offset clasic
(litografie). Totu și, noile ma șini de tipar laser tip ăresc, de asemenea, foarte apropiat de tiparul
offset. Ma șinile Indigo pot tip ări atât pe coal ă cât și tipărire continu ă, din rolă. Un mare
avantaj al acestui tip de utilaj este c ă se pot folosi amestecuri de cerneluri de tip Pantone.
Figura 2.11 Imprimant ă HP Indigo 7000 Digital Press [15]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
272.2.4 Risografie
Risografia se aplic ă în tipografia operativ ă, în birouri pentru multiplicarea sau
imprimarea produc ției monochrome sau colore. Utilajul – numit risograf (Figura 2.12) –
combină mai multe tehnologii. Pe baza datelor primite de la un computer sau de la scanerul
încorporat este creat ă o matriță prin arderea unor puncte înt r-un material plastic special.
Matrița astfel creat ă este înfășurată în jurul unui cilindru și cerneala este for țată să iasă prin
găurile create în matri ță. Cilindrul se rote ște sincron cu suportul de tip ărit și cerneala este
depusă pe acesta. Matri țele astfel formate se pot utiliza pentru câteva mii de treceri. Este un
aparat ideal pentru multiplicarea documentelor nepreten țioase (formularistic ă de exemplu) la
un cost foarte mic, în tiraje de la minim 100 de treceri. Poate fi considerat o versiune de tipar
digital datorit ă faptului c ă poate folosi fi șiere trimise direct din calculator, iar procesul de
fabricare a matri ței este complet automat.26
Figura 2.12 Risograf [26]
Funcții pentru imprimare, copiere, scanare și administrare date sunt la îndemâna
oricui, aranjate logic pentru o operare intuitiv ă pe un ecran tactil LCD mare.
Pentru imprimarea direct ă chiar și atunci când ma șina nu este conectat ă la o rețea, se
poate introduce un dispozitiv de stocare USB con ținând date în fanta USB a ma șinii.
Imprimarea direct ă nu numai c ă economise ște timp – ci și calitatea imaginii la viteza de
scanare este îmbun ătățită față de originalele scanate.
26 www.davo.ro
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
282.3 Utilizarea și utilitatea tiparului digital
Tiparul digital are o arie larg ă de aplicabilitate. Utiliz ările sale sunt multiple și se
extind în majoritatea ariilor personale și profesionale. Dintre cele mai r ăspândite aplica ții de
natură profesional ă, se remarc ă următoarele:
Desktop publishing (DTP) sau grafic ă generată de calculator este metoda
ieftină pentru preg ătirea materialelor, atât pentru proiecte personale, cât și profesionale
ce permite atât o realizare rapid ă a elementelor grafice complexe, dar și o flexibilitate
a acestora, putând fi modificate odat ă cu fiecare sesiune de imprimare. Costul de
tipărire scăzut este generat de eliminarea matri țelor din procesul de imprimare;
Variable Data Printing (tip ărirea de date variabile) – folose ște pentru
imprimare fi șiere generate de c ătre o bază de date. Tehnica permite personalizarea în
masă de materiale imprimate;
Tiparul artistic – în acest sens, tiparul digital permite imprimarea de înalt ă
calitate pe diverse suportu ri (ca hârtia fotografic ă, a materialelor care provin din aria
artistică). Pentru acest tip de tip ărire sunt folosite materiale speciale care s ă producă
efectele urm ărite;
Tipărirea la cerere – reprezint ă o tehnologie de tipar digital dezvoltat ă datorită
flexibilității specifice acestuia. De asemenea, tip ărirea la cerere reprezint ă și un model
de afaceri care presupune personalizarea c ărților sau a altor tipuri de documente și
imprimarea acestora doar în momentul în care apare o comand ă fermă;
Publicitate – în acest domeniu se manifest ă una dintre cele mai extinse utilit ăți
ale tiparului digital. Prin tiparul digital se produc toate materialele publicitare: afi șe,
bannere, bro șuri, materiale de identitate și prezentare pentru târguri specializate,
materiale de prezentare pentru evenimente și altele. Industria publicitar ă, cel puțin din
punctul de vedere al volumului proiectelor es te domeniul de activitate care se bazeaz ă
cel mai mult pe tiparul digital;
Imprimarea imaginilor – tiparul digital a revolu ționat imprimarea fotografiilor
în termeni de editare și optimizare a culorilor înainte de imprimare. Ast ăzi, o
fotografie de calitate nu ține doar de capacit ățile tehnice ale aparatului, de priceperea
fotografului, ci și de abilit ățile și atenția la detalii a celui care se ocup ă de procesul de
editare premerg ător tipăririi.
În sistemele de imagistic ă digitală, conceptul de management al culorii reprezint ă
conversia controlat ă între diferitele reprezenta ții ale culorii în func ție de dispozitivul pe care
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 2. Tehnologii digitale
29sunt reprezentate astfel încât imaginile reprezentate s ă-și păstreze caracteristicile și forma fie
că sunt trecute prin scanere, camere digitale, monitoare, ecrane TV, imprimante de film sau
tehnologiile de tipar digital. Scopul principal pe care trebuie s ă-l îndeplineasc ă managementul
culorilor este acela de a ob ține o redare cât mai fidel ă indiferent de dispozitiv. Astfel, culorile
dintr-o imagine trebuie s ă apară la fel, fie c ă sunt redate pe un monitor LCD, pe un televizor
LED sau pe un material imprimat. Bineîn țeles, rezultatul managementului culorilor depinde
de performan țele de redare a intensit ății culorilor de care dispun suporturile de reprezentare.14
Normele dup ă care func ționează activitatea de gestionare a culorilor sunt concepute,
definite și implementate de c ătre organismul ICC (Consor țiul Interna țional al Culorii), format
în 1993 de c ătre un grup de companii din industriile tiparului și a tehnologiilor foto-video.
Cele opt companii fondatoare ale ICC sunt Adobe, Agfa, Apple, Kodak, Microsoft, Silicon
Graphics, Sun Microsystems și Taligent. Ultimele trei companii au p ărăsit organiza ția,
moment din care ICC a acceptat o serie de noi membrii din domeniile relevante pentru
activitățile sale. Ace ști noi memebrii care au fost accepta ți în ianuarie 2011 sunt: Canon, Fuji,
Fujitsu, Hewlett–Packard, Lexmark, Sun Chemical și X-Rite.15
Scopul pentru care s-a format acest consor țiu a fost acela de a elabora un sistem
deschis de management al culorii, neutru din punctul de vedere al produc ătorului și al
vânzătorului, care s ă funcționeze în mod absolut transparent pentru toate sistemele de operare
și pachete de programe. Sistemul dezvoltat de ICC este îmbun ătățit regulat astfel încât s ă
poată asigura o redare cât mai fidel ă a culorii din sursa creat ă atunci când este transferat ă între
diverse aplica ții, sisteme de operare, fie c ă este vorba de redare pe dispozitive media sau
pe materiale imprimate.16
ICC define ște foarte exact formatul care asigur ă păstrarea culorii, dar nu define ște
algoritmii sau detaliile de procesare, fapt care las ă loc de varia ții între aplica țiile și sistemele
de operare care func ționează după normele ICC.16
În ceea ce prive ște procesarea imaginilor în vederea tiparului, pentru ob ținerea pe
hârtie ceea ce se vede pe monitor, pe lâng ă imprimanta performant ă este nevoie și de un
monitor bine calibrat. Faza de editare în vederea imprim ării necesit ă o stăpânire avansat ă a
facilităților programului de editare.
14 http://www.tipar-digital.ro/metode-de-tipar-digital/
15 http://www.tipro.ro/
16 https://en.wikipedia.org/wiki/Digital_printing
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
30
Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
3.1 Introducere
Procesul de finisare reprezint ă o sumă de opera ții complexe, de prelucrare și
înnobilare a colilor tip ărite, pentru ob ținerea unui produs finit gata de întrebuin țare în
domeniul pentru care a fost destinat. Produsele care se execut ă în legătorie și cu ponderea cea
mai mare sunt: c ărțile broșate sau legate și revistele.
Cunoașterea măsurii în care lucr ările de finisare influen țează eficiența economic ă a
fabricației, dar și a prețului produsului conduce la asigurarea trasabilit ății și transparen ței
comunicării cu clien ții, creșterea credibilit ății lor și promovarea imaginii unit ății economice.
3.2 Clasificarea lucr ărilor de finisare al edi țiilor de carte
Clasificarea lucr ărilor de finisare al edi țiilor de carte:
a) din punct de vedere al tehnologiei de lipire al paginilor și al modului de
prezentare pot fi:
– carte broșată cu fascicole intercalate una în alta, coperta îmbr ăcând toate
fascicolele. Atât coperta cât și fascicolele se fixeazã cu clame de sârmã,
deodatã, dupã care toat ă cartea bro șată este tăiată pe trei laturi. Acest sistem
este cunoscut sub denumirea de carte cusut ă caiet;
– carte broșată cu fascicole ce se a șeazã una peste alta. Fascicolele se fixeazã
între ele formând astfel blocul, dup ă care coperta se lipe ște de bloc doar la
cotorul acestuia. T ăierea pe trei laturi se face dup ă lipirea copertei. Blocul și
coperta se taie odat ă. La copert ă sunt necesare numai dou ă biguri;
– carte broșată cu coperte ce au 4 biguri. Coperta se lipe ște pe cotor și pe o
distanță de 5-10 mm, pe prima și ultima fil ă a blocului. Și în acest caz,
tăierea pe trei laturi se face în acela și timp, pentru bloc și copertă. Cele douã
biguri suplimentare au drept scop și mascarea agrafelor cu care s-a cusut
blocul de carte;
– carte bro șată cu canturi la copert ă – adică coperta dep ășește mărimea
blocului cu 3-4 mm pe fiecare latur ă (cu excep ția cotorului). În acest caz,
tăierea blocului pe trei laturi se face întotdeauna înainte de lipirea copertei.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
31b) în funcție de modul de lipire se distinge carte bro șată:
– cu fascicole intercalate una în cealalt ă cunoscut sub denumirea de carte
cusută caiet ;
– cu fascicole adunate prin suprapunere unde la copert ă se execut ă mai întâi
două biguri , după care se lipe ște pe cotorul blocului;
– cu patru biguri la copertă;
– cu canturi la copertă, adică coperta dep ășește mărimea blocului cu 3-4 mm
pe fiecare latur ă.
c) după sistemul de fixare al blocului de carte finisarea edi țiilor de carte poate fi
prin:
– coasere cu sârm ă sau cu ață;
– lipire la cotor cu adeziv cald (termoclei de tip hot-melt) sau rece (aracet);
– spiralare;
– sigilare (metodã mai rar întâlnit ă).
d) după criterii tehnologice de optimizare a proceselor de finisare ale edi țiilor de
carte se remarc ă:
– volumul edi ției ce poate fi mic, mediu, considerabil sau mare;
– tirajul edi ției care constituie num ărul total de unit ăți ale ediției, stabilite de
către editur ă spre editare în procesul de preg ătire a manuscrisului pentru
editare si poate fi mic, mediu, mare sau în mas ă;
– durata de utilizare a unei edi ții ce este determinat ă de destina ția și condițiile
de exploatare și în funcție de continuitatea utiliz ării de clasific ă în trei grupe:
1) ediții cu durat ă redusă de exploatare
2) ediții cu durat ă medie de exploatare
3) ediții cu durat ă îndelungat ă de exploatare;
– frecvența utilizării;
– condițiile de utilizare;
– segmentul de utilizatori pentru care este destinat ă ediția și este apreciat de
editură după caracterul informa țional al edi ției.
3.3 Descrierea fluxului tehnologic de finisare al produselor tipografice
În zilele noastre utilajele de finisare folosesc lan țuri cinematice de o nou ă concepție.
Inovațiile se datoreaz ă în primul rând progresului spectaculos al informaticii, care vizeaz ă atât
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
32
utilajele tradi ționale cât și liniile cele mai sofisticate, de la buna și vechea ma șină de tăiat până
la cele mai perfec ționate linii de bro șare.
Utilajele complexe (Figura 3.1) pot executa lucr ările cu vitez ă foarte mare, dar
condiția de rentabilitate impune folosirea lor numai de la valori mari ale comenzii clientului.
Partea din fluxul tehnologic care face ca lucrarea de tiraj mic s ă nu fie rentabil ă este faza de
reglare a ma șinilor.
IMPRIMARE
SORTAREA ……………………………………………….
LINIE AUTOMATA DE FINISARE
Figura 3.1 Linii de bro șare performante [25]
Apariția micropie țelor în domeniul tipografiei, care corespund unui grup precis de
consumatori, a redus m ărimea seriilor și le-a multiplicat num ărul. Din acest motiv utilajele de
finisare au fost adaptate tirajelor mici și medii, informatizate în acela și timp, procedeele de
reglare/pornire devenind tot mai rapide. În paralel, apari ția noilor sisteme denumite “de
imprimare la cerere” au oferit noi ocazii produc ătorilor de utilaje de a realiza linii
performante.23
Oferta modurilor de finisare ale produselor tipografice și realizarea acestei oferte
depinde foarte mult de dotarea tehnic ă și de resursele umane ale tipografiei. Opera țiile de
legătorie se pot executa manual sau mecanic în func ție de utilajele din dotare, de gradul de
calificare al lucr ătorilor și de tirajul lucr ării.
23 M. N. Nestor, C. Radu., Manualul leg ătorului. Pentru școli profesionale. Editura didactic ă și
pedagogic ă. București. 1969
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
33
Producția produselor tipografice (Figura 3.2) poate fi la nivel de tiraj de mas ă, la
nivel de produc ție medie și la nivel de atelier de leg ătorie manual ă și restaurare de carte.
Producție de mas ă Produc ție medie Produc ție mică și
restaurare de carte
Figura 3.2 Tipologii ale produc ției produselor tipografice [21]
Producția de mas ă cuprinde un num ăr de titluri la care tirajele comandate trebuie s ă
fie atât de mari încât s ă justifice utilizarea unor linii tehnologice automate.
Partea din fluxul tehnologic ce face ca lucrarea de tiraj mic s ă nu fie rentabil ă este
faza de reglare a ma șinilor, dar pentru utilajele de mare actualitate, asistate de calculator,
aceste regl ări se fac în timp foarte scurt. Totu și valoarea de achizi ție și întreținere a liniei
automate, precum și costurile cu personalul de înalt ă calificare, duc la cre șterea prețului de
cost pe produs.
Una din componentele cele mai voluminoase ale c ărții, de orice fel și oricum ar fi
legată, este blocul de carte. Acesta este fo rmat din suma tuturor fasciculelor, plan șelor,
forzațului și formeaz ă un component unitar al c ărții.
Procesul de formare a blocului de carte începe cu preg ătirea colilor tip ărite și tăierea
lor. Aceast ă fază cuprinde: controlul și numărarea colilor, b ătutul și tăierea lor. Înaintea
începerii oric ărei operații de finisare, colile imprimate sunt supuse unui control calitativ și
cantitativ.
Controlul calitativ constă în verificarea existen ței semnelor de control (Figura 3.3)
care au fost imprimate pe o coal ă și care servesc ca orientare în opera țiile de leg ătorie și în
verificarea existen ței elementelor de coal ă.
Figura 3.3 Modele de semne de control [19]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
34Operațiile de tranzi ție de la imprimare la finisare sunt: sortarea colilor de prelucrat,
baterea colilor sortate (Figura 3.4) și numărarea lor (Figura 3.5).
Figura 3.4 Batutul manual al colilor [19] Figura 3.5 Num ăratul colilor [19]
3.3.1 Opera ția de sortare, batere și numărare a colilor imprimate
Această operație este, prin excelen ță, manuală și are ca scop înl ăturarea colilor cu
defecte de tipar. Sortarea se face în primul rând prin urm ărirea pozi ției semnului de automat.
Acest semn va indica de la bun început dac ă în timpul imprim ării colile s-au aliniat corect
frontal și lateral. Semnele de automat pot avea diverse forme și fiecare culoare tip ărită sau
fiecare față a colii tip ărite poate avea propriul semn de automat.
Urmează a se răsfira colile și a se înl ătura cele la care lipse ște cel puțin una din
culori, care au pete de cerneal ă sau care au fost folosite la reglarea ma șinii de tipar.
În calculul costurilor de produc ție operația de sortare î și are locul și ponderea ei ca
operație de sine st ătă
toare. Normele de lucru depind de formatul colii tip ărite, de gramajul
hârtiei și cartonului, de nivelul de calificare al operatorului. Pentru a nu se creea un loc îngust
în fluxul tehnologic, sortarea colilor se poate face imediat ce se consider ă că s-a uscat
cerneala pe colile scoase de la ma șina de tipar.
După sortarea și numărarea colilor tip ărite, proces ce se execut ă manual de c ătre
personal cu experien ță, produsul intr ă în faza de finisare.
Excluderea sort ării din fluxul tehnologic ca fiind o opera ție inutilă este total eronat ă.
Chiar la utilajele asistate de calculator exist ă un procent mic admis de maculatur ă. Dacă
aceste coli defecte ajung în produsul finit, daunele rezultate ca urmare a refuzului de marf ă
sau din renegocierea pre țului în defavoarea tipografiei pot aduce prejudicii imaginii de pia ță a
firmei.23
23 M. N. Nestor, C. Radu., Manualul leg ătorului. Pentru școli profesionale. Editura didactic ă și
pedagogic ă. București. 1969
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
35După sortare, colite se bat la vinclu, opera ție ce poate fi executat ă manual sau
mecanic în cazul produc ției medii sau de mas ă. Este de preferat varianta mecanic ă deoarece
efortul fizic al opera ției manuale este destul de mare.
3.3.2 Opera ția de tăiere a colilor imprimate
Operația de tăiere al colilor imprimate la format mai mic se execut ă la mașină cu un
cuțit. Cele mai folosite utilaje de t ăiere sunt cele în sistem conven țional unde alimentarea și
eliminarea colilor se face manual.
Figura 3.6 Echipament de t ăiat (ghilotin ă) [26]
Performan ța mașinilor de t ăiat (Figura 3.6) este asigurat ă de calculatorul care
dirijează funcționarea cu precizie a sistemului de t ăiere.
În cazul produc ției medii ma șina de tăiat funcționează separat de vinclul de b ătut
colile. În cazul produc ției mari este evident c ă menținerea vitezei de lucru la nivel constant
este deosebit de important ă.
Tăierea colilor imprimate se realizeaz ă prin înjum ătățirea sau t ăierea formatelor
uzuale standard într-un num ăr necesar de p ărți divizate de un anumit format. De obicei, pe o
coală de hârtie, sunt imprimate dou ă coli tipografice diferite sau identice. Pentru a supune
fiecare coal ă operației de îndoire (f ălțuire), este necesar ă o dimensionare prealabil ă a colilor
de hârtie prin t ăiere, ceea ce și se realizeaz ă pe mașinile de tăiat cu un cu țit.
Literatura de specialitate specific ă utilizarea a doi termeni proprii procesului de
tăiere: tăiere și retezare.
Prin “retezare” se în țelege opera ția de retezare a marginilor în vederea ob ținerii unor
coli de hârtie de form ă dreptunghiular ă, cu margini drepte ce ulterior vor fi supuse t ăierii, ca
rezultat ob ținându-se coli de un anumit format.
Prin “tăiere” a colilor se în țelege opera ția tehnologic ă de divizare a colilor de hârtie
într-un anumit num ăr de elemente de un anumit format. Retez ării și tăierii îi pot fi supuse
colile imprimate pân ă la fălțuire, imaginile, forza țurile, copertele, colile de hârtie, alte
semifabricate.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
36Tăierea topului trebuie s ă fie neted ă, fără știrbituri sau semne de ulei, rugin ă etc.
Presa mașinii de tăiat nu trebuie s ă lase urme imprimate în hârtie . Colile din partea inferioar ă
a topului trebuie s ă fie tăiate complet, f ără rupturi sau urma regletului (marzanului sau b ățului
din plastic din fundamentul ma șinii) top.
3.3.3 Fălțuirea și adunatul colilor imprimate
Pentru produc ția de revist ă și carte prima etap ă de prelucrarea colilor tip ărite, sortate
și numărate este formarea blocului de produs și care se compune din dou ă operații esențiale:
a. fălțuirea colilor
b. adunatul fasciculelor
Fălțuirea constă în îndoirea succesiv ă a colii imprimate o dat ă, de două ori, de trei
ori etc., pentru a aduce coala tip ărită la formatul necesar, astfel încât paginile s ă fie așezate în
ordinea fireasc ă a coloncifrelor. Prin opera ția de fălțuire, colile de hârtie imprimate se
transform ă în colițe (fascicule) de carte, revist ă etc.
Această operație este executat ă fie manual (Figura 3.7), fie cu ma șini de fălțuit cu
cuțite (Figura 3.8).
Figura 3.7 F ălțuirea manual ă a colilor [19] Figura 3.8 Schema ma șinii de fălțuit
cu cu țite [19]
Adunatul colilor este opera ția în care colile f ălțuite (incluzând și planșele, dacă
există; în cazul c ărților legate, atunci când forza țul nu se ata șează la blocul c ărții, se adun ă și
acesta) se a șează în ordinea fireasc ă în care se vor g ăsi în carte. 19
Se practic ă două moduri de adunat:
– adunatul prin intercalare, la care blocul de carte se formeaz ă prin intercalarea
colițelor;
– adunatul prin suprapunere, la car e blocul de carte se formeaz ă prin așezarea
colițelor una peste cealalt ă.
În ambele cazuri paginile trebuie s ă se succead ă în ordinea cresc ătoare a coloncifrei.
Alegerea uneia dintre cele dou ă moduri de adunat depinde de tipul lucr ării, de num ărul de
pagini, de grosimea hârtiei și modul de finisare.
19 Revista Afaceri poligrafice, nr. 44 – 48, www.afaceri-poligrafice.ro
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
37
Operația de adunat se poate executa atât manual cât și mecanic (Figura 3.9), cu
ajutorul unor ma șini speciale. În cazul unor produse cu tiraj mic sau mediu, se pot folosi
colatoare verticale (Figura 3.10) care au avantajul c ă nu ocup ă mult spa țiu, sunt u șor de
alimentat și de umărit și la ele se pot ata șa module de finisare.
Figura 3.9 Linie de adunat blocuri de carte [30] Figura 3.10 Colator vertical [26]
3.3.4 Opera ția de finisare a blocului de carte
Odată format blocul, el va fi supus opera ției de introducere în coper ți. Rezultatele pot
fi diferite în func ție de opțiunea tehnologic ă (Figura 3.11).
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
38
Figura 3.11 Modalit ăți de finisare a unui bloc de carte sau revist ă [27]
Primele șase variante de finisare sunt frecvent întâlnite pe liniile automate de
legătorie. Recent au ap ărut utilaje de spiralat care se pot integra în linii automate. Dar la fel ca
la mașinile de adunat coli țe, numai un tiraj corespunz ător va justifica utilizarea liniilor
automate.
Finisarea unui bloc se face prin fixarea elementelor blocului și îmbinarea lui cu
coperta. Alegerea modului de finisare a unui produs poligrafic, luarea deciziei de a executa o
carte legat ă sau broșată, sau cu alt mod de finisare, se face în func ție de volumul lucr ării, de
destinația acesteia și de durata de folosire a ei. Un volum care va fi folosit un timp îndelungat
și permanent se recomanda a se executa sub forma de carte legat ă, care prezint ă o rezisten ță
sporită, spre deosebire de o lucrare de volum redus ce se va folosi doar scurt timp, care se va
finisa prin bro șare.
3.4 Finisarea edi țiilor de carte legate prin coasere
Operațiile executate în cazul leg ării prin coasere cu a ță sunt urm ătoarele:
1. coaserea cu a ță a blocului de carte
2. lipirea forza țurilor
3. ungerea cotorului cu adeziv și întărirea lui cu tifon
4. rotunjirea în trei p ărți a blocului de carte
5. introducerea semnului de carte
6. montarea capitalband-ului
7. rotunjirea cotorului
8. confecționarea scoar ței
9. introducerea blocului în scoar ță
10. presare
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
39Un element foarte important al c ărții legate este forza țul. Rolul lui, prin aplicarea la
începutul și la sfârșitul cărții, este de a face leg ătura (unirea) blocului de carte cu scoar ța.
Forzațul se aplic ă pe blocul de carte, apoi, prin ca șerarea filei exterioare, se lipe ște întreaga
suprafață pe suprafa ța interioar ă a scoarței. Astfel, se realizeaz ă o legătură rezistentă între cele
două elemente.
Dimensiunea forza țului este cea a formatului paginii c ărții obținut, în mod obi șnuit,
prin îndoirea unei coli de hârtie la mijl oc. Formatul colii de hârtie trebuie s ă fie dublu fa ță de
formatul paginii (pentru forza țul simplu). Forza țurile pot fi ata șate înainte de coaserea
blocului sau dup ă coasere.
Forzațurile (Figura 3.12) se deosebesc atât ca aspect sau mod de prezentare
(corespunz ător tipului și felului lucr ării la care sunt întrebuin țate), cât și ca tehnologie de
pregătire și de fixare pe blocul de carte. Aici este important ă rezistența: ea face ca o carte s ă
aibă o durată de folosire mai mare sau mai mic ă.19
Figura 3.12 Tipuri de forza ț [19]
19 Revista Afaceri poligrafice, nr. 44 – 48, www.afaceri-poligrafice.ro
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
40
Atât la coaserea pe linii automate, cât și la coaserea manual ă fascicolele se aliniaz ă
după marginile capului fascicole și a cotorului fascicolei. Dup ă coaserea cu a ță, blocul de
carte se rotunje ște în trei p ărți.
Blocurile de carte rotunjite la format finit se încleiaz ă la cotor, se las ă să se usuce și
se rotunjesc la cotor. Rotunjirea cotorului se face cu scopul îmbun ătățirii deschiderii c ărții și
măririi rezisten ței fixării fascicolelor în bloc și a blocului de scoar ță.
Rotunjirea manual ă (Figura 3.13) se face cu un ciocan de lemn. Opera ția este
anevoioas ă și se poate aplica pentru un exemplar, cel mult dou ă. Avantajul rotunjirii manuale
este o curbare puternic ă a cotorului c ărții datorită faptului c ă activitatea manual ă este mai
puțin presată de termenul de execu ție.
Figura 3.13 Rotunjirea manual ă a cotorului [19]
Rotunjirea cotorului pe linii automate de fi nisare (Figura 3.14) se poate face în dou ă
variante: cu ciocan concav basculant cu rizuri sau cu role.17
Figura 3.14 Rotunjirea cotorului pe linie automat ă de finisare [17]
Se poate observa c ă sistemul cu ciocan basculant formeaz ă cotorul ca o ciuperc ă.
Profilul acesta este mai bun pentru u șurinta manevr ării cărții.
Pentru înt ărirea rezisten ței cusăturilor (Figura 3.15) se execut ă ungerea cu adeziv a
cotorului cusut și se aplică tifon, apoi se fixeaz ă de cotor semnul de carte.
17 Helmut Kipphan, Handbook of Print Media, Springer, 2001
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
41
Figura 3.15 Înt ărirea cu tifon a cotorului și fixarea semnului de carte [17]
Capitalbandul este o panglic ă de bumbac sau matase, îngro șată pe o parte și apretată,
care se lipe ște la ambele capete ale cotorului blocului. Pe lang ă rolul sau estetic, capitalbandul
fixează mai bine fascicolele între ele.
În paralel cu preg ătirea blocului de carte se execut ă și scoarțele. La confec ționarea
scoarțelor (Figura 3.16) trebuie ținut cont de o condi ție de calitate esen țială a cartonului sau
mucavalei folosite și anume: grosimea materialului trebuie s ă fie constant ă pe toata suprafa ța
colii, coala s ă fie plană, iar croirea scoar țelor să țină cont de direc ția de fabrica ție a mucavalei
sau cartonului, adic ă fibra să fie paralel ă cu cotorul lucr ării. Opera ția de îmbr ăcare a feței de
mucava se face manual sau mecanic în func ție de tiraj.
Ungerea materialului de imbracat cu adeziv Fixarea fe țelor de mucava pe material
Tăierea colțurilor Lipirea ain șlagului
Ungerea cu adeziv a forza țului
Așezarea blocului de carte pe
scoarță Presarea lipirii și filetarea
scoarței
Figura 3.16 Confec ționarea scoar ței, introducerea blocului de carte și presare [29]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
42
3.5 Finisarea edi țiilor de carte legate prin bro șare
Fixarea blocului de carte f ără coasere (prin lipire) prezint ă o serie de avantaje, cum ar
fi:
– nu este necesarã coaserea fiec ărei fascicole în parte;
– are o mai mare rezisten ță în timp, fa ță de finisarea prin coasere;
– deschiderea u șoară a cărții;
– posibilitatea de a se aduna plan șele odată c u f a s c i c o l e l e , f ără a mai fi necesarã
lipirea prealabil ă;
– posibilitatea de includere a utilajului respectiv în linii de flux sau în linii automate
de finisare.
Aceste avantaje, precum și apariția multor adezivi sintetici, care asigur ă rezistența
fixării, explic ă de ce metoda fix ării fără coasere este folosit ă pe scară largă. Încleierea filelor
blocului de carte se face dupã frezarea acestuia la cotor.
3.5.1 Finisarea edi țiilor de carte legate prin bro șare la cald
În cazul bro șării la cald blocurile adunate la colatoarele verticale sau pe ma șinile de
adunat coli țe prin suprapunere, se bat la cotor și la cap, se preseaz ă lateral și se trimit la
mecanismul de prelucrare al cotorului.25
Figura 3.17 Ma șină de broșat [25]
25 www.horizon.co.jp
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
43
Mașina de bro șat (Figura 3.17) are urm ătoarele func ții:
Presează blocul de carte între bacuri
Frezează cotorul blocului de
carte pentru a creea o suprafa ță
cu asperit ăți care să permită
adezivului sa fixeze bine filele
Unge cotorul blocului de carte
Asigură alimentarea cu coper ți
inclusiv execut ă operația de
biguire a coper ților
Îmbină coperta cu blocul de carte
Elimină din mașină produsul
finit
Prelucrarea cotorului se poate face prin frezare și ungere cu adeziv. Urm ătoarea
operație constă în îmbinarea blocului cu o copert ă flexibilă.
Calitatea frez ării depinde de:
– calitatea cu țitelor folosite;
– distanța dintre cu țite și bacuri;
– modul de strângere în bacuri;
– calitatea hârtiei.
În funcție de calitatea adezivului folosit și de calitatea frez ării și ungerii, bro șarea la
cald poate avea o rezisten ță mai mare sau mai mic ă (Figura 3.18).
Priza adezivului trebuie s ă fie rapidă și, la evacuarea c ărții din mașină, adezivul s ă fie
uscat iar coperta bine fixat ă de cotorul blocului.
Totuși, prin luarea în considera ție a posibilelor defecte (Figura 3.19) ce apar în
timpul prelucr ării, se pot ob ține produse care s ă îndeplineasc ă standardul de calitate.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
44
Figura 3.18 Test de rezisten ță a îmbinării blocului de carte cu coperta [24]
DEFECTE DATORATE UNGERII DEFECTUOASE A BLOCULUI
Figura 3.19 Defecte ap ărute în timpul prelucr ării [24]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 3. Finisarea edi țiilor de carte
453.5.2 Finisarea edi țiilor de carte legate prin bro șare la rece
În cazul bro șării la rece, bro șare simpl ă cu lipirea copertei, în patru biguri (Figura
3.20), pe prima și ultima fil ă a blocului, blocurile sunt cusute cu sârm ă la o distan ță de 5 mm
de cotor, iar ungerea (Figura 3.21) se execut ă pe coperte de la primul big la ultimul.20
Figura 3.20 Carte bro șată cu coperte Figura 3.21 Ungerea copertelor a șezate
ce au 4 biguri : în scar ă [20]
1. copertă;
2. bloc de carte;
3. big. [20]
Blocul de carte este a șezat pe pagina a doua a copertei unse, de obicei cu aracet
tipografic, cu mâna dreapt ă se apucă marginea p ărții libere a copertei, se îndoaie și se trage pe
partea superioarã a blocului (Figura 3.22). Apoi coperta se apuc ă cu mâna stâng ă, iar cu
degetele mâinii drepte se freac ă ușor pe cotorul copertei (Figura 3.23), ce trebuie f ăcută
printr-o bucat ă de hârtie sau pânz ă curată, pentru a nu murd ări cotorul.
Figura 3.22 Punerea în copert ă [20] Figura 3.23 Frecarea cotorului [20]
20 Revista Afaceri poligrafice, nr. 52 – 53, www.afaceri-poligrafice.ro
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
46
Capitolul 4. Analiza eficien ței economice de realizare a edi țiilor de carte
didactică universitar ă prin tiparul digital și offset. Studiu de caz
În fabrica ția publica țiilor un loc important îl ocup ă planificarea procesului de
producție, care include identificarea succesiunii opera țiilor tehnologice, selectarea utilajelor
necesare realiz ării acestora, calcula ția costurilor și estimarea timpului de fabrica ție.
Obiectivele studiului de caz constau în analiza eficien ței economice de realizare a
edițiilor de carte didactic ă universitar ă în tiraje mici și mijlocii prin cele dou ă tipuri de
imprimare – offset și digital – cu finisare prin legare cu coasere cu a ță sau finisare prin
broșare la cald.
Pornind de la obiectivele studiului, s-a recurs la analiza eficien ței economice prin
parcurgerea urm ătoarelor etape:
stabilirea lucr ărilor în func ție de tipul imprim ării și finisării ediției de carte
universitar ă și pregătirea editorial ă;
identificarea materialelor necesare;
determinarea cantit ăților necesare;
stabilirea costurilor materialelor;
identificarea costurilor de fabrica ție a lucrărilor;
stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuin țare a produselor și costurile de
producție.
4.1 Stabilirea lucr ărilor în func ție de tipul imprim ării și finisării edițiilor de carte
didactică universitar ă și pregătirea editorial ă
Lucrările publicate de o editur ă trebuie sa fie originale și să se încadreze în colec țiile
acesteia. Edi țiile de carte universitar ă vin în sprijinirea procesului de înv ățământ prin
dezvoltarea fondului de publica ții din domeniile programelor de studii universitare.
Etapele de baz ă în pregătirea editorial ă sau mai exact crearea și optimizarea mediului
de lucru sunt:
1) elaborarea conceptului realizat de designer sau responsabilul de proiect prin elaborarea
machetelor de concept, analiza acestora, corectarea și completarea indica țiilor pentru
paginator;
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
472) pregătirea manuscrisului realizat de redactorul de proiect prin preg ătirea și corectarea
textului, preg ătirea și, dacă este necesar, retu șarea imaginilor și punerea în pagin ă a
elementelor componente ale edi ției conform machetei și indicațiilor;
3) transmiterea manuscrisului spre reproducere realizat de inginerul tehnolog prin verificarea
publicației, generarea ei în fi șier pdf și supravegherea procesului de reproducere.
Activitatea editorial ă cuprinde selec ția, propunerea și pregătirea pentru apari ție a
edițiilor de carte universitar ă și publicațiilor periodice care pot ob ține ISBN, respectiv ISSN.
Pentru a se putea stabili obiectivele studiului este necesar a se cunoa ște structura unei
cărți (Figura 4.1) și elementele ei:
– coperțile sau scoar țele (1 – 2) sunt p ărțile rigide ale c ărții, care sus țin paginile
pentru a fi lecturate și în lipsa unei suprafe țe tari. Sunt f ăcute din carton gros (mucava) sau
lemn, în cazul c ărților vechi. Coperta anterioar ă este cea din fa ță, cea mai vizibil ă, având
deseori titlul și/sau autorul imprimate pe ea, în timp ce coperta posterioar ă este cea din spate,
mai puțin vizibilă și din acest motiv mai pu țin decorat ă;
– cotorul (3) este partea de leg ătură dintre coper ți, de obicei convex ă (rotundă) sau
dreaptă. Este cea mai vizibil ă parte a c ărții puse pe raft. Poate fi simplu, ornat, cu sau f ără
nervuri și poate con ține elemente de tip text sau imagine și poate fi de o grosime mai mare de
0,7 cm. Pentru bro șuri, până la 48 de pagini, legate tip caiet, mai este posibil ă și soluția
copertei din coal ă, deci prima și ultima pagin ă din blocul de carte devin coperte. Aceast ă
soluție este rar ă la carte, se utilizeaz ă mai ales pentru materiale promo ționale, manuale de
utilizare, alte produse. Capul (4) este partea superioar ă generală a cărții, iar piciorul (5) este
partea inferioar ă generală a cărții, dar în special a cotorului;
– supracoperta; – blocul de carte (13) este un element component de baz ă al unei c ărți, alcătuit din
fascicole suprapuse, cusute sau lipite în ordinea numeric ă a paginilor
și tăiate pe trei laturi.
Figura 4.1 Structura unei c ărți
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
48Blocul cărții este suma filelor unei c ărți cu numere pare. În cazul c ărții cu copert ă
cartonată, primul element nu este pagina 1, ci forza țul, o foaie dubl ă, albă sau colorat ă, simplă
sau ornamentat ă, care face leg ătura între blocul de carte și copertă. Poate fi cusut (c ărți vechi)
sau lipit (c ărți noi), realizat dintr-o hârtie mai groas ă decât celelalte file, adesea colorat ă,
pictată sau din materiale speciale (piele, plu ș, mătase, etc). Forza țul fix (19) este forza țul care
se lipește pe interiorul coper ții.
În funcție de tipul imprim ării și finisării edițiilor de carte didactic ă universitar ă se va
descrie tehnologia de fabricare cu specificarea etapelor și se va elabora succesiunea
operațiilor tehnologice pentru ob ținerea acestora (Figurile 4.2, 4.4).
a) b)
Figura 4.2 Succesiunea opera țiilor tehnologice de fabricare
a edițiilor de carte didactic ă universitar ă
a) imprimare offset și finisare prin coasere cu a ță
b) imprimare offset și finisare prin bro șare la cald Pregătirea cernelii și hârtiei
Alimentarea ma șinii de tipar
cu hârtie și cerneal ăPregătirea formelor
Potrivirea formelor
Imprimarea tirajului
Controlul calit ății imprim ării
Sortare, batere și numărare
a colilor imprimate
Tăierea colilor imprimate
Fălțuirea și adunarea
colilor imprimate
Coaserea cu a ță
a blocului de carte
Lipirea forza țurilor
Ungerea cotorului cu adeziv
și întărirea lui cu tifon
Controlul produsului finitIntroducerea blocului de carte
în scoar țăConfec ționarea scoar țeiPregătirea cernelii și hârtiei
Alimentarea ma șinii de tipar
cu hârtie și cerneal ăPregătirea formelor
Potrivirea formelor
Imprimarea tirajului
Controlul calit ății imprim ării
Sortare, batere și numărare
a colilor imprimate
Tăierea colilor imprimate
Fălțuirea și adunarea
colilor imprimate
Controlul produsului finitIntroducerea blocului de carteîn copert ă prin bro șare la cald
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
49Pentru fiecare opera ție tehnologic ă este necesar a fi calculat timpul de realizare a ei.
Normele de timp productiv și neproductiv pentru execu ția edițiilor de carte didactic ă
universitar ă obținute prin imprimare offset și finisare prin coasere cu a ță sunt prezentate în
tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Necesarul de timp pe ntru realizarea unui tiraj de edi ție de carte didactic ă prin imprimare
offset și finisare prin coasere cu a ță
Nr.
Crt. Faza tehnologic ă Timp de baz ă
1. Recep ție cerere de ofert ă 0,2 h / ofert ă
2. Proiectare process tehnologic preliminar 1 h / lucrare
3. Antecalcul și ofertă / negociere de pre ț 1 h / lucrare
4. Pregătire tipar 2 h
5. Machetarea electronic ă a colii de tipar 0,2 h / montaj
6. Fotoreproducere 0,03 h / separa ție
7. Potrivirea formelor 40 min / set de forme (4)
8. Imprimarea tirajului, a scoar ței și a supracopertei 10000 coli / h
9. Controlul calit ății imprimării 30 min / 10000 coli tip ărite
10. Sortare, batere și numărare a colilor imprimate 60 min / 10000 coli tip ărite
11. Tăierea colilor imprimate 10 min / 5000 coli tip ărite
12. Fățuirea și adunarea colilor imprimate 10 min / 1000 coli tip ărite
13. Coaserea cu a ță a blocului de carte 5 min / exemplar
14. Lipirea forza țurilor 5 min / exemplar
15. Ungerea cotorului cu adeziv și întărirea lui cu tifon 5 min / exemplar
16. Confec ționarea scoar ței 15 min/ exemplar
17. Introducerea blocului de carte în scoar ță 5 min / exemplar
18. Controlul produsului finit 5 min / exemplar
Pe baza calculelor pentru durata fiec ărei operații se construie ște planul calendaristic
de realizare al acestui tip de produs prin diagrama Gantt (Figura 4.3).
În cazul edi țiilor de carte didactic ă obținute prin imprimare offset și finisare prin
broșare la cald, ca și în cazul imprim ării digital ă și finisare prin coasere cu a ță, normele de
timp productiv și neproductiv sunt aproximativ egale ca urmare a elimin ării unor opera ții
tehnologice: în primul caz – coas ere a blocului de carte cu a ță, lipirea forza țului, ungerea
cotorului cu adeziv și întărirea lui cu tifon, confec ționarea scoar ței, iar în ala doilea caz –
machetare electronic ă, fotoreproducere, prelucrare pl ăci și potrivirea lor, sortarea, baterea și
numărarea colilor imprimate.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
50
Figura 4.3 Model de plan calendaristic ce vizeaz ă imprimare offset și finisare
prin coasere cu a ță a edițiilor de carte didactic ă universitar ă
a ) b )
Figura 4.4 Succesiunea opera țiilor tehnologice de fabricare
a edițiilor de carte didactic ă universitar ă
a) imprimare digital ă și finisare prin coasere cu a ță
b) imprimare digital ă și finisare prin bro șare la cald
Tăierea colilor imprimate
Colatarea colilor imprimate
Controlul produsului finitIntroducerea blocului de carte
în copert ă prin bro șare la caldAlimentarea imprimatei
cu hârtiePregătirea hârtiei
Pregătirea fși ierului
Imprimarea tirajuluiAlimentarea imprimatei
cu hârtiePregătirea hârtiei
Pregătirea fșii e r u l u i
Imprimarea tirajului
Tăierea colilor imprimate
Fălțuirea și adunarea
colilor imprimate
Coaserea cu a ță
a blocului de carte
Lipirea forza țurilor
Ungerea cotorului cu adeziv
și întărirea lui cu tifon
Controlul produsului finitIntroducerea blocului de carte
în scoar țăConfecționarea scoar ței
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
51După cum se observ ă din Figura 4.4 succesiunea opera țiilor tehnologice de fabricare
a edițiilor de carte didactic ă prin imprimare digital ă și finisare prin bro șare la cald sunt reduse,
rezultă că normele de timp productiv și neproductiv pentru realizarea tirajului prezentat în
tabelul 4.2 vor fi mai mici, iar planul calendaristic de realizare al acestui produs prezentat prin
diagrama Gantt (Figura 4.5) va fi redus.
Tabelul 4.2 Necesarul de timp pentru realizarea unui tiraj de edi ție de carte didactic ă prin imprimare digital ă
și finisare prin bro șare
Nr.
Crt. Faza tehnologic ă Timp de baz ă
1. Recep ție cerere de ofert ă 0,2 h / ofert ă
2. Proiectare process tehnologic preliminar 1 h / lucrare
3. Antecalcul și ofertă / negociere de pre ț 1 h / lucrare
4. Pregătire fișier 2 h
5. Imprimarea tirajului și a copertei 7000 coli / h
6. Tăierea colilor imprimate 10 min / 5000 coli tip ărite
7. Colatarea colilor imprimate 10 min / 600 coli tip ărite
8. Introducerea blocului de carte în copert ă prin broșare la cald 3 min / exemplar
9. Controlul produsului finit 5 min / exemplar
Figura 4.5 Model de plan calendaristic ce vizeaz ă imprimare digital ă și finisare
prin broșare la cald a edi țiilor de carte didactic ă universitar ă
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
524.2 Identificarea și stabilirea costurilor de fabrica ție necesare ob ținerii edi țiilor de carte
didactică universitar ă
Costul de produc ție reprezint ă totalitatea cheltuielilor de produc ție efectuate de o
unitate pentru ob ținerea și desfacerea produc ției sale într-o anumit ă perioadă de gestiune.
Potrivit reglement ărilor contabile conforme cu OMFP 3055/2009 și IFRS, costul de
producție este determinat prin ad ăugarea la costul de achizi ție al materiilor prime și
consumabilelor utilizate, a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite
producerii acelui bun. În cazul tipografiilor, în cadrul cheltuielilor directe se includ
cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile, salariile personalului direct
productiv, contribu țiile privind asigur ările și protecția socială și alte cheltuieli directe. În
cheltuielile indirecte de produc ție ale tipografiei se includ cheltuieli cu între ținerea și
funcționarea utilajelor și cheltuielile generale aferente produc ției (cheltuieli cu energia,
cheltuieli cu amortizarea utilajelor). În cazul tipografiilor, și nu numai, este bine s ă se țină
evidența cheltuielilor pe comand ă, pentru a calcula mai bine costul de produc ție ca bază de
pornire pentru stabilirea pre țului de vânzare. În acest fel se poate stabili profitabilitatea tuturor
produselor și serviciilor oferite de tipografie.
Pentru a determina costurile de fabrica ție este necesar, a fi calculate:
1) cheltuielile materiale utilizate pentru ob ținerea produsului finit;
2) cheltuielile de manoper ă alcăturite din salariile calculate ale personalului
implicat în fabricarea produsului și contribu țiile de asigur ări de stat obligatorii,
de asigurări de asisten ță medicală, de asigur ări a fondului de șomaj și de risc care
au o valoare de 22,537% din salariile personalului;
3) cheltuielie de regie care reprezint ă 25 % din cheltuielile de manoper ă;
4) Taxa pe valoare ad ăugată conform legisla ției în vigoare de 5%.
Estimările au avut ca repere un tiraj de 50 exemplare (considerat tiraj mic) pân ă la un
tiraj de 1000 exemplare (considerat un tiraj medi u) pentru produsul finit – o carte didactic ă
universitar ă având formatul final A4, 248 pagini, interior 80 gr/m2 1+1, copert ă color 4+1.
Materialele necesare ob ținerii produsului finit ob ținut prin imprimare offset cu
finisare prin coasere cu a ță sunt: hârtie, cerneal ă tipografic ă, forme de tipar, revelator, solu ție
de gumare, tifon, pegamoid, carton duplex, a ță și adeziv pentru unirea blocului de carte cu
scoarța.
În cazul ob ținerii produsului finit prin imprimare offset cu finisare prin bro șare la
cald cheltuielile materiale utilizate sunt constituite din num ărul de coli de hârtie utilizate,
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
53cantitatea de forme de tipar, consumul de revelator, a solu ției de gumare, a cernealei
tipografice, num ărul de coli de carton necesar realiz ării copertei și cantitatea de adeziv utilizat
la îmbinarea blocului de carte cu coperta.
Pentru ob ținerea produsului finit prin imprimare digital ă cu finisare prin coasere cu
ață, în funcție de echipamentele de tipar, materialele utilizate sunt: hârtie, matri țe, cerneal ă
tipografic ă, respectiv toner, carton duplex, pegamoid, a ță si adeziv.
În cazul ob ținerii produsului finit prin imprimare digital ă cu finisare prin bro șare la
cald, în func ție de echipamentele utilizate, cheltuielile materiale sunt constituite din hârtie,
matrițe, cerneal ă tipografic ă, respectiv toner, carton și adeziv.
Rezultatele evalu ării sunt prezentate în tabelul 4.3 și Figura 4.6 pentru ob ținerea unui
produs finit prin imprimare offset și digitală cu finisare prin coasere cu a ță.
Tabel 4.3: Analiza costurilor totale de fabrica ție a prodului finit – coasere cu a ță
Imprimare offset Imprimare digitala
Tiraj (ex.) Tiraj (ex.)
50 250 500 1000 50 250 500 1000
Cheltuieli materiale (lei) 5750 10200 16000 17100 3800 11200 17200 34500
Manoper ă (lei) 3400 8030 9295 10320 2065 8183 9478 7829
Regie 25% (lei) 850 2008 2324 2580 516 2046 2370 1957
TVA 5% (lei) 500 1012 1381 1500 319 1071 1452 2214
Valoare total ă (lei) 10500 21250 29000 31500 6700 22500 30500 46500
50
250
500
1000imprimare offsetimprimare digitala6700220003000046500
10475212502900031500
05000100001500020000250003000035000400004500050000Cost de productie (lei)
Tiraj (ex.)
Figura 4.6 Cost de produc ție pentru edi ții de carte didactic ă universitar ă
în tiraje mici și mijlocii ob ținute prin imprimare pe tehnologii offset și digitale
cu finisare prin coasere cu a ță
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
54Pentru ob ținerea unui produs finit prin imprimare offset și digitală cu finisare prin
broșare la cald rezultatele evalua ării sunt prezentate în tabelul 4.4 și Figura 4.7.
Tabel 4.4: Analiza costurilor totale de fabrica ție a prodului finit – bro șare
Imprimare offset Imprimare digitala
Tiraj (ex.) Tiraj (ex.)
50 250 500 1000 50 250 500 1000
Cheltuieli materiale (lei) 3370 4044 4859 6839 1983 8986 17183 33936
Manoper ă (lei) 1610 2100 2596 3700 700 1573 2064 2185
Regie 25% (lei) 401 525 650 925 174 393 515 546
TVA 5% (lei) 269 331 395 536 143 548 988 1833
Valoare total ă (lei) 5650 7000 8500 12000 3000 11500 20750 38500
50250
500
1000Imprimare offsetimprimare digitala3000115002075038500
56507000 850012000
0500010000150002000025000300003500040000Valoare total ă / tiraj (lei)
Tiraj (ex.)
Figura 4.7 Cost de produc ție pentru edi ții de carte didactic ă universitar ă
în tiraje mici și mijlocii ob ținute prin imprimare pe tehnologii offset și digitale
cu finisare prin bro șare
Prin intermediul analizei SWOT se poate scoate în eviden ță punctele tari și punctele
slabe din organizarea și funcționarea unei edituri sau tipografii, fiind adaptate punctele tari la
oportunități și reduse la minimum amenin țările eliminând punctele slabe. În Figura 4.8. este
prezentată această analiză pentru o editur ă cu tipografie proprie, în care sunt editate și tipărite
ediții de carte didactic ă universitar ă.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
55
Figura 4.8 Analiza SWOT a unei edituri sau tipografii – colaborări cu diferite
instituții de cercetare;
– publicitate și promovare
noi apari ții pe site-ul
editurii și institu țiilor
colaboratoare;
– strategia de promovare
prin editarea și difuzarea
pliantelor în cadrul
expozițiilor și târgurilor de
carte. – concuren ță acerbă pe
segmentele dinamice ale
pieței;
-p i ața cere produse noi la
prețuri din ce în ce mai
mici;
-a p a r iția și dezvoltarea
e-book-ului și a
bibliotecilor virtuale
-s căderea num ărului de
cititori;
-s căderea interesului
pentru lectur ă pe suport
clasic . – respectarea termenelor
contractuale urmare a tim-
pului redus de lucru datorate
utilajelor din dotare;
– utilajele de ultima gene-
rație utilizate în procesul de
producție;
– utilizarea eficient ă a
capacității de produc ție;
– productivitate și calitate
ridicată;
– personal calificat;
– punct de vânzare intern;
– vânzare on-line. – diminuarea sistema-
tică a personalului
calificat;
– scăderea cerin țelor
pieții;
– competi ția internă și
externă;
– limitări tehnice pe
tipuri de finis ări;
– aprobarea cheltu-
ielilor de capital
odată la 2 ani;
SWOTPuncte tari Puncte slabe
Factori
interni
Factori
externiOportunități Amenințări
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
564.3 Analiza eficien ței economice de realizare a edi țiilor de carte didactic ă prin tipar
offset și digital
Alegerea metodei potrivite se face în func ție de proiectul de tipar și de caracteristicile
acestuia. Exist ă câteva criterii care pot ghida c ătre alegerea solu ției potrivite.
Timpul de realizare . Un proiect de tipar digital poate demara din momentul în
care fișierul surs ă este gata, în timp ce la offset este nevoie de preg ătiri
prealabile, ca preg ătirea plăcilor tipografice, calibrarea culorilor și a presei, ceea
ce presupune cel pu țin câteva ore înainte de demararea tip ăririi. În cele câteva
ore de preg ătire pentru offset, un proiect de tipar digital poate fi gata.
Volum . Pentru proiectele care nu dep ășesc mii de exemplare, tiparul digital este
recomandat atât din punctul de vedere al calit ății, cât și a costurilor presupuse.
Dacă proiectul dep ășește granița de câteva mii de exemplare, tiparul offset poate
deveni o solu ție viabilă din punctul de vedere al costurilor implicate.
Suport . Dacă tipărirea se realizeaz ă pe suporturi speciale, altele decât hârtia,
tiparul offset reprezint ă soluția recomandat ă, chiar dac ă și în ceea ce prive ște
tiparul digital au fost dezvoltate solu ții care dau rezultate bune pe suporturi
speciale.
Culoare . În cazul în care tip ăritura nu prezint ă mai mult de dou ă culori, tiparul
offset poate reprezenta o alternativ ă eficientă din punctul de vedere al costurilor,
dar un material care se bazeaz ă pe efecte coloristice intense va fi realizat mai
bine calitativ prin tiparul digital.
Flexibilitate și personalizare . În acest sens tiparul digital este solu ția optimă.
Materialele de marketing folosite în promovarea direct ă pot fi personalizate
ușor și la costuri accesibile.
Efectuându-se analiza eficien ței economice a edi țiilor de carte didactic ă universitar ă
pe estimările prezentate în Figura 4.8 se constat ă că pentru tiraje mici solu ția cea mai potrivit ă
este imprimarea digital ă cu finisare a produsului prin bro șare la cald, având cele mai mici
costuri de produc ție.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
57
05000100001500020000250003000035000400004500050000Cost de produc ție (lei)
50 250 500 1000
Tiraj (ex.)Analiza eficien ței economice a edi țiilor de carte didactic ă
imprimare offset și finisare prin coasere
imprimare offset și finisare prin brosare
imprimare digitala și finisare prin coasere
imprimare digitala și finisare prin brosare
Figura 4.9 Analiza eficien ței economice a edi țiilor de carte didactic ă
4.4 Stabilirea unui raport optim între valoarea de întrebuin țare a produselor și costurile
de produc ție
Înainte de a începe un studiu de caz prin analiza valorii trebuie știut că prin aceast ă
analiză se studiază produsul pornind de la necesitatea social ă care trebuie satisf ăcută prin
intermediul func țiilor produsului. Analiza valorii (AV) urm ărește stabilirea unui raport optim
între valoarea de întrebuin țare (V î) a produsului și costurile de produc ție directe și indirecte
(Cp). Produsul este purt ătorul material al unor servicii de care are nevoie utilizatorul și care
sunt satisf ăcute prin intermediul lui, lucru care îi confer ă acestuia o valoare de întrebuin țare
(Vî).
Pentru stabilirea acestui raport optim între valoarea de întrebuin țare a unei edi ții
didactică de carte didactic ă universitar ă și costurile de produc ție este necesar ă a fi luată în
considera ție apariția defectelor ce apar în timpul procesului de execu ție până la obținerea
produsului finit.
În vederea remedierii tipurilor de defe cte descoperite, în urma reclama țiilor primite
de la clien ți, s-a inițiat analiza Paretto pentru g ăsirea unor solu ții satisfăcătoare.
Astfel principalele tipuri de defecte sunt:
A. Tipărire defectuoas ă prin murd ărirea pe margini a paginilor imprimate care
reprezintă 60 din num ărul reclama țiilor primite de la clien ți
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
58B. Variația de tonalitate a culorii care reprezint ă 30 din num ărul reclama țiilor
primite de la clien ți
C. Detașare ușoară a filelor din blocul de carte care reprezint ă 70 din num ărul
reclamațiilor primite de la clien ți
D. Utilizarea hârtiei de calitate inferioar ă ce caracterizeaz ă transparen ța reprezint ă
10 din num ărul reclama țiilor primite de la clien ți
E. Alte defecte – 40 % din num ărul reclama țiilor primite de la clien ți
Categoria de variabile, valorile colectate, frecven ța relativă și cumulativ ă de apariție
și totalurile sunt prezentate în tabelul 4.5 în ordine descendent ă pentru a ar ăta valorile cu
frecvență de la maxim ă la cea minim ă.
Tabel 4.5 Lista variabilelor care au efect asupra problemei
Tip de defect Num ăr Frecven ță cumulativ ă % % cumulativ
C 70 70 70 / 210 = 33,33 33,33
A 60 70 + 60 = 130 60 / 210 = 28,57 33,33 + 28,57 = 61,90
E 40 130 + 40 = 170 40 / 210 = 19,05 61,90 + 19,05 = 80,95
B 30 170 + 30 = 200 30 / 210 = 14,29 80,95 + 14,29 = 95,24
D 10 200 + 10 =210 10 / 210 = 4,76 95,24 + 4,76 = 100,00
Total 210 100 %
Figura 4.10 Diagrama Paretto pentru situa ția analizat ă 100%
50%100%
50%80% 80%
CA E B D95,24%
80,95%
61,90%
33,33%
Tipuri de defectePondere defecte
[%]
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
59Graficul realizat în Figura 4.10 se utilizeaz ă pentru a verifica dac ă legea lui Paretto,
conform c ăreia se poate considera c ă 80 % dintre efecte apar ca urmare a doar 20 % dintre
cauzele existente, este evident ă pentru situa ția analizat ă. Pentru a rezolva rapid problemele
apărute este suficient s ă fie eliminate 20 % din cauzele insatisfac ției și anume verificarea
echipamentelor pe care se realizeaz ă legarea și tipărirea cărților sau a personalului responsabil
cu aceaste opera ții.
Pentru identificarea principalelor tipuri de defecte în ceea ce prive ște finisarea
produselor și pentru a nu se omite nimic din analiz ă s-a utilizat o diagrama cauz ă – efect
(Figura 4.11) dup ă următoarea structur ă:
Figura 4.11 Diagrama Ishicawa la analiza finis ării edițiilor de carte didactic ă broșată la cald
În ceea ce prive ște tipărirea defectuoas ă prin murdarirea pe margini a paginilor
imprimate s-a utilizat diagrama cauz ă – efect prezentat ă în Figura 4.12:
Mașină
MuncitorMetoda
MaterialMediuhârtie
necorespunz ătoare
adeziv calitate slab ăcotor prea mare
temperatura
ambiantămediu umed
afectează uscareamodul de strângere
în bacuri
frezare
necorespunz ătoare
umiditatea
scăzutălipsa ventil ăriinecalificat
obosealăcalitatea
cuțitelor frezeisetări
necorespunz ătoare
ale mașinii
îmbinare gre șită
a coperții cu
blocul de cartemetodă aleasă
incorect tipului
de grosime al
cotorului
vălurirea hârtiei
după imprimare
Detașarea filelor
din blocul de carte
broșată la caldneglijențăutilaj
învechit
iluminat
necorespunz ător
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 4. Studiu de caz
60
Figura 4.12 Diagrama Ishicawa la analiza tip ăririi defectuoase edi țiilor de carte didactic ă
Avantajele utiliz ării acestei diagrame const ă în eviden țierea elementelor
determinante pentru situa țiile prezentate, spore ște cantitatea de cuno ștințe despre procese,
permite determinarea cauzei fundamentale și găsirea cea mai simpl ă a soluțiilor de
îmbunătățire.
MașinăMuncitor
Metoda
MaterialMediunecalificat
oboseală
Conținut mare
de impurit ăți
în hârtia tip ărităutilaj murdarhidropulpare
insuficient ăneatent
în sortarea
maculaturiiproporții
incorecte
de fabrica ție
viteză mare
de lucru
nu se efectueaz ă
sortareanu sunt
adăugați
aditivi
potriviținu se
efectuează
descernelizarearespectarea
regimului
de lucru
prescrisutilaj
învechit
Măsuraretehnologie
neconform ă
determinarea
conținutului
de aditiv determinarea
timpului
necesar
de prelucrareprezența
particulelor
de praf
în aeriluminare
insuficient ă
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 5. Concluzii
61
Capitolul 5. Concluzii
Pe baza studiului de caz se poate constata c ă în funcție de proiectul de tipar și
caracteristicile acestuia se poate face alegerea metodei potrivite pentru ob ținerea produsului
finit conform cerin țelor impuse privind aspectul comercial, cu costuri mici de produc ție și
calitate superioar ă.
Metoda Offset este folosit ă în general pentru proiecte de tipar comercial de volum
mare. Imaginea dorit ă este imprimat ă pe o plac ă tipografic ă, după care este transferat ă către o
suprafață din cauciuc, iar de pe acest ă suprafață ajunge la suportul final pe care este
imprimată. Imaginea destinat ă tiparului prime ște cerneal ă de pe niște role speciale, iar p ărțile
care nu fac parte din imagine sunt acoperite cu o pelicul ă de apă pentru a nu fi acoperite cu
cerneală.
Tiparul digital elimin ă o serie dintre etapele mecanice ale procesului de imprimare
caracteristice metodelor conven ționale. Crearea pl ăcilor tipografice și alte opera țiuni manuale
consumatoare de timp cum ar fi calibrarea culorilor și a presei offset dispar. Astfel tiparul
digital devine o metod ă mai rapid ă, dar și mai flexibil ă deoarece permite modificarea facil ă a
sursei înainte de tip ărirea fiecărui exemplar inclus în proiect. Tiparul digital este solu ția ideală
pentru tirajele mici și medii care trebuiesc realizate într-un timp scurt la o calitate foarte bun ă.
În tabelul 5.1 sunt prezentate avantajele tiparului digital fa ță de tiparul offset.
Tabel 5.1: Avantaje tipar digital versus offset
Tipar digital Tipar offset
Timp de realizare scurt pentru proiecte care
presupun zeci, sute, pân ă la mii de exemplare. Calitate foarte bun ă a imaginii. Permite tip ărirea
culorilor speciale spot și Pantone.
Este compatibil cu mai multe suporturi de tipar:
hârtie, lemn, material textil, metal, piele sau
plastic. Fiecare copie este identic ă sursei. Permite o
imprimare mai precis ă și produce mai pu ține
deșeuri.
Presupune costuri mai reduse atunci când este
vorba de proiecte mai restrânse ca volum. Prețul pe unitate scade direct propor țional cu
volumul de materiale tip ărite. Procesul devine
rentabil doar dac ă proiectul porne ște de la un
minim de mii de exemplare tip ărite
Permite o flexibilitate sporit ă, prin tehnica de
tipărire cu date variabile complexe, care permite
schimbarea datelor și a graficii la fiecare
exemplar imprimat f ără ca procesul s ă fie
încetinit. Presele offset moderne folosesc un sistem asistat de
calculator pentru crearea matri țelor ceea ce aduce
un plus la nivelul calit ății.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Capitolul 5. Concluzii
62După cum se observ ă pentru produc ția de unicate sau serii foarte mici, folosind
materiale uzuale, costurile din atelierele de produc ție mică pot fi comparabile cu cele
industriale. Se schimb ă doar ponderea manoperei fa ță de materialele folosite. Pentru
termenele de execu ție clientul va accepta realitatea proceselor fizico-chimice, îns ă aceste
procese nu vor influen ța costurile de produc ție.
Costurile de produc ție corelate cu nivelul calitativ al produc ției reprezint ă un avantaj
pentru orice tipografie.
În funcție de situa ția de pe pia ță, clientul ar putea accepta oferta de pre ț dacă raportul
calitate / pre ț este în favoarea tipografiei. Calitate înseamn ă nu numai executarea opera țiilor în
mod impecabil, ci și folosirea unor materii prime și materiale de calitate.
Evaluarea eficien ței economice a ob ținerii edi ției de carte didactic ă universitar ă
funcție de finisarea acestora a condus la constatarea c ă: costul unei edi ții tipărite prin tiparul
offset finisat ă prin coasere este de 10500 lei, o edi ție tipărită prin tiparul offset finisat ă prin
broșare prin lipire cost ă 5650 lei. Costul unei edi ții de carte de formatul A4, cu 248 pag.
tipărită prin tiparul digital finisat ă prin coasere cu a ță este de 6700 lei, edi ția tipărită digital,
finisară prin broșare va costa 3000 lei.
Reieșind din rezultatele evalu ării se poate conchide c ă, în cazul necesit ății
multiplicării unui tiraj mic de edi ții de carte, avantajoas ă este metoda tiparului digital, în acest
sens frecvent recurgându-se la risografie. În cazul necesit ății tipăririi tirajelor mari eficacitate
denotă tiparul offset.
Tehnologia tiparului offset prezint ă o serie de avantaje calitative considerate
superioare pân ă la momentul lans ării echipamentelor digitale ce s-au apropiat calitativ mult de
echipamentul offset.
Tiparul offset presupune implicarea unei multitudini de elemente și procese, care la
rândul său denotă dependen ța de o mul țime de factori dependen ți și independen ți, ce sunt cu
atât mai complicat de men ținut sub control, cu cât num ărul lor este mai mare, îns ă calitatea
reproducerii policrome men ține tehnologia printre tehnologiile de calitate a reproducerii prin
tipar.
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Bibliografie
63
Bibliografie
[1] Ciurea Inna, Constantinescu Dinu, “Tehnica tiparului plan”, Editura Didactic ă și
pedagogic ă, București, 1965;
[2] ***; “Tehnologia tiparului plan”, Editura Tehnic ă, București, 1954;
[3] B. I. Berezin, “Materiale poligrafice”, I.D.T., 1961;
[4] ***; “Cerneluri poligrafice”, Editura Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, 1964
[5] Baruch, Z., Sisteme de intrare/ie șire, Îndrum ător de lucr ări de laborator , Editura
U.T.PRES, Cluj-Napoca, 1998.
[6] Harris, T, “How Laser Printers Work”, HowStuffWorks, Inc., 1998–2012,
http://computer.howstuffworks.com/laser-printer.htm .
[7] Hewlett-Packard Corp., “HP DeskJet 600/800 Series Printers, Soft ware Developer’s PCL
Guide”, 1997, http://lprng.sourceforge.net/DISTRIB/RESOURCES/DOCS/Vcs_pcl.pdf .
[8] Microsoft Corp., “Plug and Play Parall el Port Devices”, Version 1.0b, 1996.
[9] PCTechGuide, “Inkjet Printers”, 2010, http://www.pctechguide .com/inkjet-printers .
[10] PCTechGuide, “Laser Printers”, 2010, http://www.pctechguide.com/laser-printers .
[11] PCTechGuide, “Other Printers”, 2010, http://www.pctechguide.com/other-printers .
[12] Rosch, W. L., Hardware Bible , Sixth Edition, Que Publishing, 2003.
[13] Tyson, J, “How Inkjet Printers Work”, HowStuffWorks, Inc., 1998–2012,
http://computer.howstuffworks.com/inkjet-printer.htm .
[14] http://www.tipar-digital.ro/metode-de-tipar-digital/
[15] http://www.tipro.ro/
[16] https://en.wikipedia.org/wiki/Digital_printing
[17] Helmut Kipphan, Handbook of Print Media, Springer, 2001;
[18] Revista Afaceri Poligrafice, nr. 23, 29, www.afaceri-poligrafice.ro ;
[19] Revista Afaceri poligrafice, nr. 44 – 48, www.afaceri-poligrafice.ro ;
[20] Revista Afaceri poligrafice, nr. 52 – 53, www.afaceri-poligrafice.ro ;
[21] Iroșnicov I., Iro șnicova I, Leg ătoria manual ă și restaurarea c ărților, (l.rus ă), Ed. Znanie,
Moscova, 1989;
[22] http://artacartii.blogspot.ro/2014/08/structura-cartii-i.html
[23] M. N. Nestor, C. Radu., Manualul leg ătorului. Pentru școli profesionale. Editura
didactică și pedagogic ă. București. 1969;
Elena Mirela (STOICESCU) TANU Bibliografie
64[24] http://temperproductions.com
[25] www.horizon.co.jp
[26] www.davo.ro
[27] http://books.google.com
[28] http://graduo.ro/licente/alte-domenii/producti a-poligrafica-procese-de-brosare-copertare-
si-finisare-322432
[29] www.save-a-book.com
[30] www.mullermartini.com
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studii universitare de Masterat [631317] (ID: 631317)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.