Studii universitare de master [624168]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Psihologie și Științe le Educației
Studii universitare de master
Progr amul de studiu Management educaț ional

București
2017

LUCRARE DE DISERTAȚ IE

Coord onator științific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr : Marin MANOLESCU Nicoleta POPESCU (GOCIU)

2

CUPRINS:
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
SPEC IFICUL EVALUĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
Subcapitolul 1.1: EVALUAREA ÎN GRĂDINIȚĂ: SPECIFIC, FUNCȚII ………………………….. …………….. 4
1.1.1 Specificul evaluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
1.1.2. Functiile evaluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
Subcapitolul 1.2 -CADRUL METODOLOGIC ȘI NORMATIV DE REALIZARE A EVALUĂRII ÎN
GRĂDINIȚĂ (Curriculum preșcolar, scrisori metodice) ………………………….. ………………………….. ………. 7
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 9
EVALUAREA INIȚIALĂ ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
Subcapitolul 2.1 -TIPOLOGIA EVALUĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. ………………………….. 10
Subcapitolul 2.2 -EVALUAREA INIȚIALĂ ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. ………………………….. … 11
Subcapitolul 2.3 -INTERDEPENDENTA EVALUĂRII INIȚIALE CU EVALUAREA FORMATIVĂ ȘI
EVALUAREA SUMATIVĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ………………………….. ………………………. 15
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
MANAGEMEN TUL EVALUĂRII INIȚIALE ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. ……………………….. 20
Subcapitolul 3.1 -Conceptul de management educațional ………………………….. ………………………….. …… 20
Subcapitolul 3.2 -Functii și respons abilități ale educatoarei privind managementul evaluării inițiale . 22
Subcapitolul 3.3 -Functii și responsabilități ale Comisiei Metodice privind Evaluarea inițială în
grădiniță ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
Subcapitolul 3.4 -Rolul și funcția directorului în managementul evaluării inițiale ………………………….. 24
CAPITOLUL 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
CERCETARE PRIVIND STRATEGII DE OPTIMIZARE A ………………………….. ………………………….. … 26
MANAGEMENTULUI EVALUĂRII INIȚIALE ÎN GRĂDINIȚĂ ………………………….. …………………… 26
4.1. OBIECTUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
4.2. IPOTEZA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 26
4.3. TIPOLOGIA CERCETĂRII
4.4. METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
4.5. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR ………………………….. ……………………… 26
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………………………………………..30
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………32

3
INTRODUCERE

Lucrarea intitulată „MANAGEMENTUL EVALUĂRII INIȚIALE ÎN GRĂDINIȚĂ”
reprezintă o s inteză a evaluării inițiale, cu tot ceea ce cuprinde.
Motivul alegerii acestei teme vine din dorința puternică de documentare în legătură cu acest
subiect, foarte interesant dar mai ales important, desfășurat de fiecare educatoare la începutul
anului școla r, indiferent de grupă pe care o are, omogenă sau mixtă, nou formată sau cu
continuitate și indiferent de nivelul de vârstă al copiilor.
Rațiunea principală a acestui subiect, este determinat ă de faptul că este imposibil ca acestei
evaluări să nu -i scape u n lucru important, atâta timp cât învățământul românesc suportă
schimbări majore de la un an la altul, lucru care de cele mai multe ori perturbă activitatea
educatoarei.
M-am îndreptat către acest subiect din dorința de a înțelege cât mai clar, ce înseamnă , cum se
desfășoară și ce trebuie să evidențieze evaluarea inițială în învățământul preșcolar.
Lucrarea este împărțită în patru capitole, ultimul fiind destinat cercetării.
Primul capitol abordează evaluarea în grădiniță și cadrul metodologic și normativ de
realizare a evaluării.
În capitolul doi, este cuprinsă tipologia evaluării în grădiniță, evaluarea inițială și relația
dintre cele trei tipuri de evaluare.
În capitolul trei este redactat conceptul de management educațional, funcțiile și
responsabilităț ile pe care le are educatoarea, directorul și Comisia Metodică în managementul
evaluării inițiale.
Cel de -al patrulea capitol, cuprinde partea cea mai interesantă a lucrării, și anume cercetarea.
Aceasta este efectuată la nivelul grupei mici, mijlocii și ma ri.
În acest capitol am prezentat obiectul cercetării, ipoteza, subiecții cercetării,
metodologia cercetării și nu în ultimul rând rezultatele cercetării și interpretarea lor. Fiind
grupe de preșcolari cu varste diferite,am făcut compara ție între rezultat ele evaluărlor inițiale.
Lucrarea se încheie cu concluziile care au reieșit în urma finalizării cercetări

4
CAPITOLUL 1
SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ

Subcapit olul 1.1: EVALUAREA ÎN GRĂDINIȚĂ: SPECIFIC, FUNCȚII

1.1.1 Specificul evaluării

Evaluarea este acel proces didactic complex, integrat, atât structural cât și funcțional în
activitatea instru ctiv-educativă .
D.Ausbel spunea: ’’Evaluarea merită un loc important în învățământ, din care face parte
integrată. Ea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie și în calitate,
al învățării.’’ Luând în considerare studiile lui D. Ausbel, se poate afirma cu certitudine că
evaluarea este o componentă importantă a procesului de învățământ, ce permite luarea, în
cunoștință de cauză, a unor decizii de reglare, ameliorare și perfecționare a activității
preșcolarului. După D. Ausbel, e a este punctul final într -o succesiune de evenimente: stabilirea
scopurilor, obiectivelor prin prisma comportamentelor dezirabile, proiectarea și executarea
programului prin care se realizează scopurile, măsurarea rezultatelor și aprecierea lor. În fapt,
procesul nu este încheiat, deoarece, pe baza evaluării va fi reluat într -un mod mai convenabil
adecvat nevoilor de educație și posibilităților reale de a le satisface, astfel încât evaluarea are
rolul unei legături, a une i conexiuni inverse, a unui feed -back operativ între etapa parcursă și
cea următoare. Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al c unoștințelor sau ca
mijloc de mă suare obiectivă, ci ca o cale de perfecționare, care presupune o strategie globală a
formării. Operația de evaluare nu este o etapă suprapusă procesului de învățare, ci este un act
integrat al activității pedagogice. Evaluarea constituie o validare a justeței secvențelor
educative, a componentelor procesului didactic fiind un mijloc de delimitare, fixare și
intervenție asu pra conținuturilor și obiectivelor educaționale. Deoarece activitatea din grădiniță
are preponderent un caracter formativ -educat iv, cu finalități de prespectivă , ce nu se pot
concretiza pe termen scurt, ci într -o viziune de construcție pas cu pas, în colab orare cu alți
factori (familie, școală, media, societate), evaluarea este fragmentară, incompletă, unele
rezultate apărând mai târziu, în școală sau la finele ei. Atât formarea deprinderilor de activitate
intelectuală, cât și conducerea operațiilor gândiri i de la concret spre abstract, de la logic la
rațional și manifestarea deprinderilor și abilităților în comportamentul copiilor nu se pot
evidenția decât după perioade mari de timp, în perspectivă. Evaluarea preșcolarilor este foarte
dificilă și nu permite decât prognoze pe termen scurt, dar este importantă și necesară pentru
educatoare și copii, cât și pentru cunoașterea nivelului atins în dezvoltarea personalității
acestora, pentru individualizarea și eficiența în activitate. În învățământul preșcolar pre domină
evaluarea orală, prin fișe de evaluare, prin joc, nu există teme pentru acasă. Preșcolarii sunt
evaluați unul câte unul, educatoarea reținând ceea ce a spus copilul. În mod cert, fișele de
evaluare pot fi reluate, dar ele nu conțin concept și reguli , ci doar sarcini, care scot în evidență
rodul activității copilului, la care el poate ajunge și întâmplător. Totodată evaluarea se extinde
și la activitatea de predare dar și la măiestria educatoarei de a realiza obiectivele pe care și le -a
propus, astfel , facilitând achiziția de noi cunoștințe, de a form a și de a educa o nouă generație

5
în vederea integrării într -o societate dinamică. Atât creativitatea, cât și spontaneitatea,
independența, spiritul critic, și modul de autoevaluare sunt dificil de supus ev aluării obiective.
Este mult mai ușor să evaluăm fișele de activitate matematică sau cunoașterea mediului, decât
creațiile plastice ale copiilor.
În vederea conceperii și aplicării adecvate a evaluării în activitățile preșcolare, trebuie să se
țină cont de câteva mutații de accent, constatate în ultimul timp, având drept consecințe
redimensionarea și regândirea strategiilor evaluative, în consens cu o serie de exigențe și
anume:
Extinderea acțiunii de evaluare de la verificarea și aprecierea rezultatelor, la evaluarea
procesului și a strategiei care a condus la anumite rezultate; evaluarea nu numai a elevilor, ci și
a conținutului, a metodelor, a obiectivelor, a situației de învățare;
Luarea în calcul și a altor indicatori, alții decât achizițiile cognitiv e, și anume: conduită,
personalitatea elevilor, atitudinile etc.
Centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitiv e și nesancționarea în permanenț ă a celor
negative;
Transformarea copilului într -un permanent partener al educatoarei prin autoevaluare,
interev aluare și evaluare controlată;
Raportarea rezultatelor la obiectivele definite și la evoluția societății.
În cadrul evaluării, cadrul didactic trebuie să aibe în vedere faptul că fiecare copil este
unic, are propriile nevoi, deoarece singurele nevoi comune ale lor sunt hrana și jocul.
Educatoarea ține cont de activitățile premergătoare înscr ierii la grădiniță, de componenț a
grupului de preșcolari, de nivelul de vârstă al acestora, de mediul social și educațional, de
problemele de sănătate ale fi ecărui copil.Există copii tipici și copii atipici, unii dintre ei având
nevoi speciale.Întotdeauna copiii vor fi în centrul atenției, ei fiind cei care o ghidează pe
educatoare în alegerea conținuturilor, tocmai datorită nevoii de cunoaștere pe care o au.
Evaluarea include trei operații principale: măsurarea, aprecierea, decizia.
Primul pas în evaluare îl reprezintă măsurarea. Exactitatea acesteia este dependentă de calitatea
instrumentelor, dar și de modul de utilizare al acestora.În ceea ce privește rezul tatele școlare,
măsurătorile pot ajunge la un grad ridicat de obiectivitate.
O altă operație a evaluării este aprecierea, care presupune emiterea judecăților de
valoare asupra fenomenului care a fost evaluat pe baza unor date obținute prin măsurare.
Ultima operație a evaluării este decizia, care este exprimată prin concluziile ce se
desprind du pă interpretarea datelor aferent e măsurării, cât și prin introducerea măsurilor luate,
pentru a duce la îmbunătățirea activității în următoarea etapă a procesului ins tructiv -educativ.
Procesele evaluative oferă informații despre: calitatea predării, modu l de determinare,
organizare și realizare a conținutului, valoarea metodologiilor care au fost utilizate. Prin
cunoașterea rezultatelor și prin aprecierea obiectivă a l or, evaluarea poate să orienteze dar și să
corecteze aceste procese de instruire. Aceste orientări trebuie să se realizeze permanent,
evaluarea devenind și o cale de perfecționare, nefiind numai un mijloc de control și măsurare.
Pentru impactul pe care eva luarea îl are asupra procesului de învățământ, B.Maccario în 1996,
folosea sintagma „învățare asistată de evaluare”.
[Gheorghe Tomșa -„Psihopedagogie preșcolară și școlară” -definitivat și gra dul II didactic, Editura
Bucureș ti,2005]
[Ioan Cerghit ,I.T.Radu -„Didactica” -Manual pentru clasa a -x-a școli normale,Editura Didactică și
Pedagogică R.A,1997].

6
1.1.2. Functiile evaluării

Evaluarea, din punct de vedere preșcolar, reprezintă un ansamblu de activități
dependente de anumite intenții. Acestea se raportează la o serie de funcții și scopuri bine
determinate. Scopul evaluării nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa procesul
instructiv -educativ. Raportat la derularea unei secvențe de învățare sau prin relaționare la un
ansamblu struc turat de activități de formare, se desprind trei funcții generale ale evaluării și
anume: funcția constat ativă, diagnostica, prognostica:

 Prin funcția constatativă, înțelegem cunoașterea stării fenomenului, a activității și a
rezultatelor obținute.
 Prin f uncția diagnostică vizăm identificarea cauzelor ce stau la baza tuturor fenomenelor
constatate.
 Funcția prognostică este concretizată în deciziile de ameliorare, care urmează a fi luate în
desfășurarea activităților din următoarele etape.
 Cunoașterea și ex plicarea rezultatelor, cât și prevederea desfășurării activității în
următoarele secvențe, constituie funcțiile evaluării.
 Evaluarea realizează și alte funcții specifice, care privesc preșcolarii, școlarii și cadrele
didactice.
În raport cu preșcolarii/ele vii, evaluarea poate avea:
 Funcție de orientare, realizată prin dirijarea învățării;
 Funcție de informare, prin care elevii sunt informați în legătură cu rezultatele lor;
 Funcție motivațională , care stimulează activitatea de învățare;
 Funcție de selecție, prin care se face clasificarea și ierarhizarea elevilor, în funcție de
performanțele obținute;
 Funcție de certificare, prin care se permite clasificarea elevilor în funcție de valoarea
performanțelor pe care le -au obținut;
 Funcție de reglare și autoreglare , prin care cadrul didactic urmărește îmbunătățirea
activității de învățare.
 Funcțiile evaluării din punct de vedere al educatoarei sunt:
 De predare;
 De a asigura și regla demersul didactic, respectând obiectivele vizate;
 De orientare, susținere și stimula re a activității de învățare;
Rolul evaluării este de a estima progresul în învățare, de a identifica ceea ce preșcolarul nu
a înțeles, reușind să regleze erorile.
[Gheorghe Tomșa -„Psihopedagogie preșcolară și școlară” -definitivat și gradul II didactic, E ditura
Bucuresti,2005]
[Ioan Cerghit,I.T.Radu -„Didactica” -Manual pentru clasa a -x-a școli normale,Editura Didactică și
Pedagogică R.A,1997].

7
Subcapitolul 1.2-CADRUL METODOLOGIC ȘI NORMATIV DE REALIZARE A EVALUĂRII ÎN
GRĂDINIȚĂ (Curriculum preșcolar , scrisori metodice)

În noul Curriculum (2009), găsim explicații despre cum se realizează evaluarea în
învățământul preșcolar.În cadrul grădiniței, evaluarea este o acțiune care scoate în evidență
cunoașterea particularităților individuale ale copiilor de 3-6/7 ani și a progresului propriu care
este înregistrat într -o perioadă de timp stabilită anterior. Evaluarea are scopuri diferite și
utilizează strategii adecvate.
Ca și proces, evaluarea are următoarele componente: măsurarea, înregistrarea, aprecierea.
Apreciere a cuprinde predicția și diagnoza .
Se recomandă ca evaluarea să fie formativă, sistematică și analitică pentru a avea un
flux continuu, să ofere informații în legătură cu alegerea obiectivelor educaționale, a
dificultăților de învățare și adaptare ale copiilor.
Formele de evaluare se clasifică în funcție de momentul în care se derulează procesul:
 Evaluare inițială;
 Evaluare formativă (continuă);
 Evaluare sumativă (finală).
În ceea ce privește evaluarea inițială , din noul curriculum reiese, că aceas ta are scopul de
cunoaștere a potențialului de învățare al copiilor preșcolari, la începutul activității. Prin această
evaluare inițială aflăm care sunt premisele de la care plecăm, pentru a proiecta într -un mod
corect activitățile de învățare, ca apoi să putem anticipa rezultatele. Fără desfășurarea evaluării
inițiale, nu putem planifica tematica și obiectivele necesare unei bune desfășurări a activității de –
a lungul semestrului.
Procesul de evaluare inițială a preșcolarilor are un caracter constatativ, co rectiv și
formativ. Rezultatele evaluării inițiale, sunt utilizate ca puncte de reper la nivelul deciziilor care
vor fi luate în continuare, pentru inițierea, ameliorarea, eficientizarea procesului educativ.
Această evaluare are un caracter comparativ, în ceea ce privește rezultatele obținute de copii în
activitățile de învățare, fiind foarte importantă î n trecerea de la o etapă la alta a dezvoltării
acestora.
Pentru a putea să ne formăm o imagine despre dezvoltarea copilului preșcolar prin
evaluarea iniția lă, urmărim:
 Dezvoltarea fizică, sănătatea și igiena personală a copiilor;
 Dezvoltarea psihică;
 Dezvoltarea socio -emotională ;
 Capacitatea și atitudinea de învățare;
 Dezvoltarea limbajului și a comunicării;
 Dezvoltarea cognitivă.

„Scrisoarea metodică” din 2003 , face referire la câteva elemente esențiale în ceea ce
privește evaluarea inițială, care se poate desfășura oral, prin jocuri sau sub forma fișelor de
lucru, în funcție de nivelul de vârstă al grupei de preșcolari.
Sunt aduse la cunoș tiinta educatoare i câteva din modalitățile alternative de evaluare:
 Lucrări practice;
 Fișe de lucru;
 Aprecieri verbale;

8
 Portofolii ale copiilor;
 Autoevaluarea;
 Activitățile cu părinții;
 Discuțiile individuale cu copiii;
 Afișarea lucrărilor la panou;
Aprecierea rezultatelor prin ecusoane, medalii, încurajări, laude, buline, fețe zâmbitoare, etc.
Dintre toate, cele mai utilizate la grădiniță sunt evaluările verbale și cele prin simboluri.

Scrisoarea metodică din 28.09.2010 face referire la faptul ca evaluarea in ițială trebuie să
urmărească progresul copilului în raport cu el însuși,fără să se țină prea mult cont de normele de
grup.În cadrul evaluării iniți ale,progresul copilului trebuie monitorizat cu atenție,înregistrat,
comunicat și discutat cu părinții.Evaluar ea eficientă este bazată pe observarea sistematică în
timpul diferitelor moment e ale programului zilnic,pe dialogul dintre educatoare și părinte ș i pe
datele confirmate de portofoliulu copilului,fișe etc.
În scrisoarea metodică se specifică faptul că atunc i când vorbim despre evaluare în
învățământul preșcolar trebuiesc aduse în discuție câteva aspecte importante cum ar fi:
 La începutul anului școlar,primele doua săptămâ ni sunt rezervate evaluării inițiale,î n care
educatoarea culege date despre copii,îi obs ervă în timpul diferitelor activităti,pentru obținerea
unei i magini apropiate de realitate î n ceea ce privește dezvoltarea psiho -fizică,nivelul de
cunoștințe și deprinderi al copiilor din grupă.
 În ceea ce privește evaluarea continuă,au o serie de oportuni tăți în privința programului
zilnic,pentru derularea fiecărui proiect în parte,derulat cu copiii pe parcursul anului școlar.
 Atât la sfârșitul semestrului I,cât și la sfârșitul anului școlar,se desfășoară evaluarea
sumativă,care are în vedere stabilirea pa șilor pentru parcurgerea curriculumului,pentru
întocmirea fișelor de evaluare a copilului sau a fișelor psiho -pedagogice de acces în învățământul
primar.Ca și în cazul evaluării inițiale și aici sunt recomandate o serie de palete largi de mijloace
și instr umente de evaluare,evitându -se excesul de fișe de lucru,conferindu -i copilului siguranță și
detașare pe tot parcursul evaluării.
În scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar ,2014 -2015,s e stipulează că:„Starea de
bine a copilului privește calitatea vieții copilului și încorporează dimensiunea
mentală/psihologică,fizică și social(Pollard and Lee,2003,p.65),material,a relațiilor cu ceilalți,a
drepturilor și a oportunităților pentru dezvoltare(Ben -Arieh an d Frones,2007a,p.1),în contextu l
dat de însăși Convenția cu privire la Drepturile Copilului(CDC,1989).”

În „Scrisoarea metodică” din 2013 -2014 , se specifică faptul că evaluarea trebuie să
urmărească progresul preșcolarilor cu ei înșiși, raportându -se puțin la normele grupului.
Progresul copilului treb uie monitorizat cu foarte multă atenție, înregistrat în caietul de observații
și comunicat părinților.Se face specificația că evaluarea îndeplinește trei funcții:
 De măsurare (ce a învățat copilul?);
 De predicție (dacă nivelul de dezvoltare al copilului es te suficient pentru st adiul următor,
sau pentru școală în cazul copiilor de grupă mare);
 Diagnoză (identificarea aspectelor care îngreunează dezvoltarea copilului).
O evaluare eficientă se bazează pe o observare permanentă în diferite momente ale programul ui,
pe dialogul dintre educatoare și părinți, pe fișele de lucru, pe portofoliul copilului, etc.

9
Cea mai importantă evaluare din învățământul preșcolar, este cea inițială, deoarece se
desfășoară în primele două săptămâni de la începutul anului școlar.În ac este săptămâni de
evaluare inițială se culeg date despre copii. Tot atunci, educatoarea îi observă pe preșcolari pe tot
parcursul zilei, după care va purta o serie de discuții cu părinții acestora, pentru a -și forma o
imagine cât mai reală în ceea ce prive ște dezvoltarea psiho -fizica, nivelul de cunoaștere și
deprinderile pe care le dețin.
Toate aceste informații, se trec în „Caietul de observații” al copiilor, lucru care o ajută pe
educatoare în elaborarea caracterizării grupei și în alegerea temelor pentr u planificarea anuală.

Scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar 2016 -2017 ,aduce un plus de valoare
timpului pe care cadrul didactic îl are în vedere în relaț ia „cadru didactic -copil -părinte”,cât și
relația acestuia cu timpul.
I se spune cadrului didactic:
 „Învață -i pe cei mici că timpul are valoare!”
 „Creează contexte relevante de învățare!”
 „Încurajează!”
 „Sprijină hărnicia și plasticitatea minților copiilor!”

[„Scrisorile Metodice ” elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Știin țifice,din anii
2003,2010,2013 -2014,2014 -2015 și 2016 -2017]
[„Curriculum pentru învățământul preșcolar” -Editura DPH,București 2009]

10
CAPITOLUL 2
EVALUAREA INIȚIALĂ ÎN GRĂ DINIȚĂ

Subcapitolul 2.1 -TIPOLOGIA EVALUĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ

Activitatea instructiv -educativă din învățământul preșcolar, presupune multiple forme de
evaluare.În cadrul procesului didactic, sunt trei tipuri de evaluări, și anume: evaluare inițială,
evaluare formativă (continuă) și evaluare sumativă (finală).
Evaluarea inițială, se realizează la începutul anului școlar, atunci când copilul este integrat în
grupă, sau la începutul unui program de instruire, prin care să se stabilească nivelul de cunoștințe
pe care îl au copiii.
Evaluarea formativă (continuă), se realizează atât pe parcursul desfășurării procesului
didactic, cât și la finalizarea unui proiect tematic și la sfârșitul semestrului ajutându -ne să ne
formăm un tablou general despre noțiunile pe care l e-am transmis, cât și despre noțiunile pe care
copiii le -au asimilat pe parcursul uneia sau a mai multor săptămâni, sau pe parcursul unui
semestru întreg. Este realizată pe secvențe mici de activitate, mai mult prin evaluări orale și
jocuri didactice. Acea stă evaluare realizează un feed -back continuu, oferind preșcolarilor o
confirmare imediată a noțiunilor acumulate.
Evaluarea sumativă (finală), se realizează la finalul unui an școlar, atunci când se revizuiesc
cunoștințele, deprinderile cât și abilitățile dobândite de preșcolari în această perioadă, dorindu -se
stabilirea noilor comportamente achiziționate. Prin această evaluare se măsoară nivelul de
cunoștințe, educatoarea reușind să beneficieze de informații care o ajută să vadă nivelul de
cunoștințe pe c are îl dețin copiii la sfârșitul anului școlar, putând să -și formeze o impresie despre
ceea ce ar trebui să -și propună în următorul an școlar, în cazul în care copiii au fost grupa mică
sau mijlocie.
[Hristu Barbu,Alexandra Mateiaș,Filofteia Șerban -„Ped agogie preșcolară” -Manual pentru școli normale,clasa
a- XI-a,specialitatea educatoare -Editura Didactică și Pedagogică R.A -București 1996]

11
Subcapitolul 2.2 -EVALUAREA INIȚIALĂ ÎN GRĂDINIȚĂ

Evaluarea inițială desfășurată în grădiniță constituie o co ndiție pentru reușita activităților
desfășurate cu preșcolarii.
Necesitatea de realizare a evaluării inițiale decurge din:
 Existența grupurilor eterogene de preșcolari;
 Asigurarea unei continuități în ceea ce pri vește asimilarea de cunoștințe;
 Nevoia de a nticipare a procesului de instruire ce este adecvat posibilităților copiilor
preșcolari.
 Activitatea educatoarei este direcționată spre două planuri de către rezultatele evaluării
inițiale și anume:
 Sugerează modalitățile de predare ale noului conținut;
 Indică faptul că este necesară alcătuirea unei programe de recuperare.
Acest lucru presupune o activitate diferențiată, cu strategii didactice noi, care dorește să înlăture
dificultățile de înțelegere ale preșcolarului. Realizată astfel, evaluarea duce la vo lorificarea
funcțiilor de control, predicție și corecție, având rol reglator în procesul de învățare.
Subliniind rolul acestei evaluări în ceea ce privește integrarea elevilor în activitate, Ausubel
spune: „ Dacă aș vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce
influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare.
Asigurați -vă de ceeea ce el știe și instruiți -l în consecință” (R.Ausubel, 1981).
În ceea ce privește evaluarea inițială,activitat ea din grădiniță are un caracter formativ, educativ
cu finalități ce nu sunt concretizate imediat. Evaluarea este atât fragmentară cât și incompletă, o
parte a rezultatelor se văd mai târziu, în timpul școlii sau la terminarea acesteia. Evaluarea
însușirii de cunoștințe se face mult mai ușor decât cea a aptitudinilor, sentimentelor,
capacităților, trăsăturilor de voință și caracter. Evaluarea inițială nu are un diagnostic precis,
datorită vârstei mici a copiilor și este destul de dificilă, permițând doar pr ognoze pe termen scurt.
Rezultatele preșcolarilor sunt traduse în priceperi, deprinderi fizice și intelectuale, capacități
cognitive, conduită civilizată și trăsături de voință și caracter.Toate acestea sunt surprinse în
comportamente, fiind foarte dificil de pus în evidență, greu de măsurat. Aceste evaluări vizează
atât rezultat ele obținute de copii, cât și aspectele neobservabile cum ar fi:
 Înțelegerea și prelucrarea informațiilor;
 Transferul de cunoștințe, priceperi și deprinderi;
 Atitudinea față de sine și de semeni;
Evaluarea în sine, cât și evaluarea inițială a preșcolarilor, solicită o perioadă mai mare de timp,
migală, răbdare și chiar consemnarea rezultatelor de către educatoare.
Obiectivele sunt realizate în mod indirect, prin materializarea lor în comportamente observabile
și măsurabile, care sunt indicate prin descriptori de performanță a nivelului pe care îl ating
preșcolarii.
Pentru elaborarea unui sistem concret și obiectiv de evaluare inițială, care să se raporteze la
cerințele noului Curricul um, s -au luat în considerare atât domeniile de dezvoltare ale copiilor
preșcolari, cât și standardele de dezvoltare și învățare, raportate la vârstă.
Utilizarea acestor standarde duc la:
 Îmbunătățirea curriculumului destinat educației preșcolarilor și școl arilor;
 Îmbunătățirea procesului instructiv -educativ atât în creșe cât și în grădinițe;
 Creșterea performanțelor educatoarelor;

12
 Îmbunătățirea și dezvoltarea programelor pentru părinți în ceea ce privește educația
copiilor.
Toate aceste standarde trebuie să țină cont de nivelul de vârstă al c opiilor din grupă, de ritmul
fiecă ruia de înțelegere, învățare și dezvoltare și de faptul că principalii participanți activi la acest
proces sunt preșcolarii.
La nivelul Comisiei pentru curriculum, existent în fiecare gr ădiniță, s -a elaborat un set de
criterii, care să ajute educatoarele în stabilirea direcțiilor în cadrul evaluării inițiale și a
evaluărilor propriu -zise. Odată cu alegerea acestor seturi și a acestor indicatori, au fost alese și
conținuturile științifice.
Evaluarea inițială, cât și celelalte evaluări, cuprind mai multe metode și procedee de
examinare și anume:
 Metoda observației , este acea metodă care consemnează elementele care sunt
definitorii pentru dezvoltarea copilului. Această metodă presupune stabil irea scopului, elaborarea
protocolului de observație, precizarea instrumentelor, consemnarea datelor și interpretarea lor
din punct de vedere psihopedagogic. Datele înscrise în această fișă personală a copilului scot în
evidență evoluțiile, involuțiile, st agnările și regresele acestora, oferind un tablou complex al
evoluției și dezvoltării copilului.
 Evaluarea orală se realizează frecvent prin metoda conversației, începând cu
grupa mijlocie, realizându -se mai ales o conversație frontală. Este o metodă care se folosește în
mod special în activitățile de dezvoltare a limbajului, dar poate fi regăsită și în celelalte activități.
Presupune o implicare activă a copilului, mai ales dacă subiectul este accesibil, întrebările sunt
clare, răspunsurile lor pot fi și i ntuitive. Dacă este utilizată corect, această metodă devine un
sprijin în fundamentarea teoretică a aplicațiilor practice, dezvoltă capacitatea de sinteză și
contribuie la însușirea temeinică a cunoștințelor.
 Evaluarea scrisă este realizată prin utilizarea fișelor, acestea ajutând la îmbinarea
muncii frontale cu cea individuală.În cazul probelor de evaluare inițială conțin fișe simple doi
trei itemi la grupa mijlocie, patru, cinci itemi la grupa mare, la grupa mică evaluarea inițială se
face pe comportament e și prin joc, nu prin fișe (fișe se folosesc la activitatea practică și la
desen).
Ca o completare pentru învățământul colectiv, Dottrens a conceput patru categorii de fișe:
 Fișe de recuperare, destinate acelor copii care nu au frecventat grădinița de la
început, sau care au absentat mult timp și care în urma evaluărilor anterioare au avut rezultate
nesatisfăcătoare și au fost incluși într -un program cu activități de recuperare; se folosesc frecvent
la educarea limbajului și matematică;
 Fișe de dezvoltare, care sunt destinate copiilor cu o capacitate mai mare de
înțelegere a informațiilor și copiilor care repetă grupa mare; sunt menite să dezvolte atât
interesele cât și aptitudinile preșcolarilor;
 Fișe de exerciții, care se folosesc în mod curent la activit atea la grupă, de obicei la
educarea limbajului și matematică; fișele de la educarea limbajului se bazează pe ilustrații și pot
avea diverse sarcini (găsirea de cuvinte ce denumesc imagini care încep cu un anumit sunet, o
anumită silabă, etc.)
 Fișele de la activitățile matematice pot avea ca sarcini: colorarea perechilor de
obiecte, numărarea obiectelor și scrierea cifrelor corespunzătoare, formarea de grupe după formă,
mărime, culoare, forma rea grupelor cu u n anumit număr de elemente, etc .În fișele de la
cunoașterea mediului copiii pot avea: să încercuiască fructele sau legumele specifice unui

13
anotimp și apoi să le coloreze, să plaseze unele acțiuni sugerate prin imagini în momentele zilei,
etc.
Când educatoarea concepe fișele de lucru, trebuie să țină cont să precizeze obiectivul,
sarcina și timpul.În ceea ce privește rezolvarea fișelor de lucru, educatoarea concepe un demers
didactic prin care îi pregătește pe preșcolari pentru acest lucru.Se vor parcurge următoarele
etape:
 Rezolvarea sarcinii propuse cu a jutorul materialului didactic demonstrativ;
 Rezolvarea sarcinii individual de către preșcolari, cu ajutorul obiectivelor alese;
 Rezolvarea independentă pe fișă.
Atât în activitățile de evaluare inițială, cât și în activitățile zilnice din grădiniță, fișa d e
lucru este un mijloc important prin care educatoarea precizează ritmul de lucru, nivelul de
pregătire, gradul de independenț ă în gândire al acestora.
Prin formularea clară și precisă a itemilor, educatoarea are posibilitatea de a urmării pașii
pe care preșcolarii trebuie să -i realizeze pentru rezolvarea fișei și atingerea obiectivelor propuse.
Conținuturile sunt însușite de copii în funcție de particula ritățile individuale.În conceperea
itemilor trebuie să se țină seama de cerințele programei și de posibilitățile fiecărui copil în parte.
Orice tip de activitate educațională este întemeiată pe cunoașterea psihologică a copiilor.
Educatoarea are rolul de a orienta procesul de dezvoltare psihofizică a copilului, în scopul
valorificării potențialului nativ pe care acesta îl deține.
În grădiniță sunt folosite de către educatoare probele psihologice.
Aceste probe urmăresc:
 Sensibilitatea cromatică;
 Percepția ra portului între formă și culoare;
 Percepția mărimilor;
 Memoria auditivă;
 Raportul între memorie și învățare;
 Imaginația creatoare;
 Capacitatea de abstractizare.
Evaluarea inițială de la începutul anului școlar și testele psihologice, ajută educatoarea în
cunoașterea preșcolarului și permite elaborarea predicțiilor care însoțesc copiii pe tot parcursul
educațional.
 Evaluarea prin probe practice este realizată prin metoda jocului și a exercițiului,
metoda jocului fiind des utilizată la nivelul grupei mici.
Evaluarea prin joc urmărește stadiul de formare a deprinderilor și abilităților care se
materializează prin modul în care preșcolarii rezolvă sarcinile de lucru primite.
Orice tip de evaluare de la nivelul grădiniței, este o modalitate care sporește rolul edu cației
organizate în formarea personalității copiilor.
Educatoarea este cea care reușește să pregătească copilul preșcolar pentru integrarea în
activitatea școlară.
În continuare prezint câțiva itemi pentru evaluarea inițială la grupa mijlocie, pe fiecare
domeniu de activitate:

 Domeniul limbă și comunicare:
 Să pronunțe corect sunetele limbii române;
 Să formuleze propoziții simple, corecte din punct de vedere gramatical;

14
 Să recite poezii scurte, respectând intonația.

 Domeniul știință:
Cunoașterea mediului:
 Să denumească părțile componente ale corpului;
 Să recunoască câteva obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte;
 Să denumească obiectele de uz personal.
Activitate matematică:
 Să formeze grupe de obiecte după un criteriu dat (mărime, culoare);
 Să recunoască gru pa cu mai multe, mai puține elemente;
 Să numere în limitele 1 -3.

 Domeniul om și societate:
 Să cunoască normele elementare de conviețuire în grup (formulele de politețe, regulile
grupei);
 Activitate practică:
 Să rupă și să mototolească hârtia;
 Să lipească într-un spațiu dat.

 Domeniul estetic și creativ:
 Educație muzicală:
 Să interpreteze cântece scurte;
 Să redea mișcările sugerate în text;
 Educație plastică:
 Să recunoască culorile primare (rosu, galben, albastru);
 Să cunoască și să utilizeze corect instrum entele de lucru;
 Să redea tema plastică dorită.

 Domeniul psihomotric:
 Să execute corect mișcările diferitelor segmente ale corpului;
 Să execute corect deprinderile motri ce de bază învățate (mers, alergare).
Concluziile care se desprind în urma rezultatel or evaluării inițiale, ajută în stabilirea
predicțiilor, coordonatelor și obiectivelor care sunt esențiale în activitățile viitoare, reprezentând
o latură importantă în alegerea strategiilor care să ducă la o performanță dorită a preșcolarilor.
Evaluarea i nițială este o premisă a eficienței procesului didactic viitor, deoarece este de mare
ajutor în planificarea temelor de studiu semestriale.
[Gheorghe Tomșa -„Psihopedagogie preșcolară și școlară” -definitivat și gradul II didactic, Editura
Bucuresti,2 005]

15
Subcapitolul 2.3 -INTERDEPENDENTA EVALUĂRII INIȚIALE CU EVALUAREA FORMATIVĂ
ȘI EVALUAREA SUMATIVĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

SCOPUL URMĂRIT

Evaluarea inițială:

 Identifică nivelul achizițiilor inițiale ale preșcolarilor în termeni de cunoștințe,
competențe dar și abilități, care au scopul de a asigura premisele atingerii de obiective propuse,
pentru etapă care urmează;
 “Este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecții dispun de pregătirea necesară creării
de premise favorabile unei noi învățări” (Ioan Cerghit, 2002).

Evaluarea formativă:

 Urmărește dacă obiectivele care au fost propuse au fost și atinse, permițând astfel
continuarea demersului pedagogic spre obiective mult mai complexe; “ Unicul scop al evaluării
formative este să identifice situa țiile în care întâmpină elevul o dificultate, în ce c onstă această
și să-l informeze atât pe el cât și pe profe sor” (De Landsheere, 1975) ,

Evaluarea sumativă :

 Stabilește gradul în care s -au atins finalitățile generale, care au fost propuse,
comparându -i pe preșcolari între ei (interpretare normativă), sau comparând performanțele
fiecăruia cu cele așteptate (interpretarea criteriala).

PRINCIPIUL TEMPORALITĂȚII

Evaluarea inițială:

 Se efectuează la începutul unui an școlar, sau a unui program de instrui re, având rolul de
a stabili nivelul de cunoștințe deținut de preșcolari în acel moment;
 Ajută la alegerea tematicii, a conținuturilor și itemilor de către educatoare, în concordanță
cu nivelul de vârstă și cu nevoile preșcolarilor;

Evaluarea formativă:

 Se efectuează pe parcursul învățării dacă este nevoie;
 Se realizează la finalul fiecărui proiect tematic;
 Este realizată și la finalul semestrului, ajutând educatoarea să vadă dacă obiectivele
propuse în acel semestru au fost atinse;
Evaluarea sumativă :

16

 Se realizează la finalul anului școlar;

OBIECTUL EVALUĂRII

Evaluarea inițială :

 Este interesată de “acele cunoștințe și capacități care reprezintă premise pentru
asimilarea noilor conținutu ri și formarea altor competențe premise “cognitive și atitudinal e
capacități” (I. T. Radu), interese, motivații, necesare integrării în activitatea următoare;

Evaluarea formativă:

 „vizează atât cunoștințele, competențele și metodologiile în raport cu o normă
prestabilită, dar și cu o sarcină complexă de învățări ult erioare despre care elevul își face o
reprezentare” (I. T. Radu);
 Se extinde și asupra procesului realizat;

Evaluarea sumativă:

 “se concentrează mai ales asupra elementelor de permanentă ale aplicării unor
cunoștințe de bază, ale demonstrării unor abilit ăți importante dobândite de elevi într -o perioadă
mai lungă de instruire” (S.N.E.E.)

FUNCȚII ÎNDEPLINITE

Evaluarea inițială:

 Funcție diagnostică;
 Funcție prognostică;

Evaluarea formativă

“funcție de constatare a rezultatelor și de sprijinire continuă a elevilor (I.T.Radu);
 Funcție de feed -back;
 Funcție de ameliorare și reglare a procesului;
 Funcție motivaționala;
Evaluarea sumativă :

 Funcție de constatare și verificare a rezultatelor;
 Funcție de clasificare;
 Funcția de comunicare a rezultatel or;
 Funcție de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități;

17
 Funcție de selecție;
 Funcție de orientare școlară.

MODALITĂȚI DE REALIZARE

Evaluarea inițială :

 Evaluarea prin comportamente (grupa mică)
 Evaluarea orală; (grupa mică, mijlocie)
 Evaluarea prin joc; (grupa mică, mijlocie)
 Evaluare prin fișe de lucru (grupa mare)

Evaluarea formativă:

Observare curentă a comportamentului preșcolarului;
 Fișe de lucru;
 Convorbire;
 Probe de autoevaluare.

Evaluarea sumativă :

 Fișe de lucru;
 Convorbire;
 Jocuri didactice;

AVANTAJELE
Evaluarea inițială :

 Oferă educatoarei posibilitatea de a avea o imagine asupra nivelului grupei de preșcolari;
 ajută în alegerea tematicii, conținuturilor și itemilor pentru următoarea perioadă;
 În urma evaluării inițiale se plani fică demersul pedagogic imediat următor și chiar
programe de recuperare dacă grupa are continuitate;

Evaluarea formativă :

 Permite preșcolarului să acumuleze noțiunile pierdute datorită lipsei de interes (copilul la
vârsta preșcolară acumulează atât cât p oate și ceea ce i se pare interesant), sau a absenței
prelungite datorate unei stări de sănătate precare;
 Oferă un feed -back rapid;
 Este orientată spre un ajutor pedagogic imediat;

18
 Oferă posibilitatea tratării differentiate a preșcolarului (I. Cerghit);
 Dezvoltă capacitatea de autoevaluare a acestora;

Evaluarea sumativă

 Rezultatele constatate pot fi folosite pentru stabilirea temelor de studiu în următorul an
școlar, mai ales în cazul copiilor sau grupei de copii care rămân în grădiniță și vor avea
contin uitate;
 Da oportunitate cadrelor didactice de a vedea dacă obiectivele propuse în anul școlar
respectiv au fost atinse.

DEZAVANTAJELE

Evaluarea inițială :

 Nu permite aprecierea globală a performanțelor preșcolarului;
 Nu poate determina cauzele existențe i numărului mic de informații din sistemul cognitiv
al copilului;.

Evaluarea formativă :

 “aplicarea acestei strategii de evaluare, foarte pretențioasă, necesită o organizare
riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcin ilor, în alegera
tehnicilor de evaluare” (Ioan. Cerghit) ;
 „recursul la evaluarea formativă este testul unei pedagogii a rigorii, a lucidității și a
eficienței” (I. Cerghit) .

Evaluarea sumativă:

 Oferă informații sistematice insuficiente despre cât din con ținutul transmis a reușit să -și
însușească copilul;
 Efectele pentru ameliorare sunt reduse, efectele resimțindu -se și după o perioadă de timp
mai îndelungată;
 Nu ajută copilul să -și dezvolte capacitatea de autoevaluare;
 De multe ori generează stres, plicti seală și lipsă de interes din partea copilului.

19

DIN PUNCT DE VEDERE AL NOTĂ RII

Evaluarea inițială:

 Nu își propune aprecierea performanțelor globale ale preșcolarilor;

Evaluarea formativă:

 “Acest tip de evaluare nu se exprimă în note și cu atât mai puțin în scoruri. ” (I. T. Radu)
 Nu realizeara clasificări între copiii din grupă;

Evaluarea sumativă:

 Evaluarea sumativă se realizează prin obținerea și centralizarea rezultatelor finale, pe
comportamente, ca și evaluarea inițială.
[Ioan Cerghit, I.T.Radu -„Didactica” -Manual pentru clasa a -x-a școli normale,Editura Didactică și Pedagogică
R.A,1997].
[„Revista învățământului preșcolar”,nr.3 -4/2010,Editura Arlequi ]

20
CAPITOLUL 3
MANAGEMENTUL EVALUĂRII INIȚIALE ÎN GRĂDINIȚĂ
Subcapitolul 3.1 -Conceptul de management educațional

În literatură de specialitate, se face referire la managementul grupei, ca fiind un ansamblu
de strategii și tehnici, în relațiile educatoarei cu copilul, car e încearcă să elimine comportamentul
inadecvat șiș a -l promoveze pe cel adecvat.
Între managementul grupei sic el al unității (grădiniței), există diferențe în ceea ce privește
scopul formării și dezvoltării copiilor cât și în specificul relațiilor dintre educatoare și copil.
Din punct de vedere al managementului educațional, grădinița este o organizație care
învață și în care se implică mai mulți factori: managerul (directorul), cadrele didactice,
personalul didactic auxiliary sic el nedidactic, care împre ună dezvoltă organizația școlară prin:
 Munca în echipă care este o sursă de învățare;
 Rezolvarea problemelor care apar;
 Valorizarea opiniilor;
 Învățarea care este împărtășită cu toți ceilalți.
Managementul instituției de învățământ (al grădiniței), se defi nește: „Conducerea formală a unei
organizații, instituții sau a unor părți din aceasta prin coordonarea activităților indivizilor,
grupurilor pentru îndeplinirea obiectivelor organizației sau ale subcomponentei respective
(Iosifescu. S, 2001).
Managementul educațional reprezintă un act complex de conducere, în totalitate, științifică a
procesului de învățământ.
Conceptul de management educațional prezintă trei niveluri:
 Managementul de vârf la nivelul conducerii;
 Managementul pe domenii, la nivelul comisiil or, cadrelor didactice;
 Managementul grupei la nivelul colectivului de copii.
În ceea ce privește managementul de vârf al conducerii în grădiniță, acesta se referă la
conducerea angajaților din unitatea respective și nu la gestionarea lucrurilor. Orice man ager,
țintește spre o conducere formală și nu informal, el având calități de lider care sties a îmbine cele
două tipuri de conducere (formală și informal). Privind acțiunea managerial, observăm că această
se raportează la unele elemente cheie și anume:
 Autoritate;
 Putere;
 Responsabilitate;
 Răspundere.
Autoritatea poate fi definită ca un drept al managerului de a lua decizii, cerând cadrelor
didactice, să le îndeplinească, în timp ce puterea, înseamnă posibilitatea managerului de a
controla și influența comp ortamentul celorlalți. Deci, autoritatea și puterea la un loc, pun bazele
acțiunii managerial.
Pentru a avea un management efficient, serviciile educaționale trebuie să răspundă unor exigent
specific cum ar fi: muncă în echipă, abordarea din punct de veder e systemic și unitar,
transdisciplinaritatea. Astfel actul managerial din domeniul educației devine o activitate
complexă.

21
Managementul grupei de preșcolari înseamnă considerarea unui microgrup, la nivelul lui
funcționând toate elementele specific: formare a unui grup din mai multe personae și relațiile de
interacțiune și dependent reciprocă, care sunt mediate printr -o activitate comună. Această
activitate în cadrul grădiniței este organizată și are câteva elemente distincte: asocierea dirijată a
unui grup, existent unui scop comun, statuturi și roluri bine definite.
Dimensiunile managementului grupei de preșcolari sunt:
 Dimensiunea ergonomică care are în vedere trei aspecte importante: așezarea
mobilierului, vizibilitatea în sală de grupă, pavoazarea sălii d e grupă.
 Dimensiunea psihologică a managementului grupei de preșcolari este reprezentată de:
cunoașterea, respectarea și exploatarea particularităților individuale ale copiilor preșcolari,
posibile prin folosirea instrumentelor psihodiagnostice.
 Dimensiune a socială se caracterizează prin: extensie, interacțiune, scopuri, structură,
compoziție, coeziune.
 Dimensiunea narmativa face referire la un ansamblu de norme și reguli, care să
reglementeze desfășurarea activității din grădiniță.
Prin de finiția dată de p rofesorul Romiță Iucu, managementul clasei de elevi este: „Domeniul
de cercetare în științele educației, care studiază atât perspectivele de abordare a clasei de elevi
(didactică și psihosocială), cât și structurile dimensionale ale acesteia (ergonomică,
psihologică, psihosocială, normativă, relaționala, operațională și creativă) în scopul facilitării
intervențiilor cadrelor didactice în situații de criză educațională (indisciplină, violență,
nonimplementare, etc) și a evitării consecințelor negative educaț ionale ale acestora prin
exercițiul deciziilor” (Romita Iucu).

[Romiță Iucu -„Managementul și gestiunea clasei de elevi 2,Editura Polirom Iași,2000]

22

Subcapitolul 3.2 -Functii și responsabilități ale educatoarei privind managementul evaluăr ii
inițiale

În ceea ce privește rolul și funcțiile educatoarei, această poate exercită funcție de conducere
la următorul nivel: conduce o grupă de copii, conduce procesul de asistentă psihopedagogică,
conduce activitatea metodică, poate conduce unitatea de învățământ ca director.
La nivelul grupei, educatoarea aplică următoarele principii în abordarea organizației:
motivarea celorlalte educatoare pentru desfășurarea unei activități commune, combină diferitele
tipuri de resurse care sunt necesare realizării obiectivelor, propune scopuri transdisciplinare,
ajută la interacționarea copiilor sau a cadrelor în realizarea unor scopuri commune, modalități
proprii de organizare, dirijare și coordonare a activităților.
Stilul educațional care stimulează i nteracțiunea dintre copii crează o atmosferă de
curiozitate și creativitate spontană, și respectă nevoia copilului de mișcare sunt condiții care ne
permit un management eficient al grupei în relația cu preșcolarii.
Comunicarea empatică cu copilul se face p rin mesaje verbale și nonverbal, afectiv –
emotionale, prin gesture care sunt vizibile sau doar perceptibile și reacții impersonale. Privirea
absentă sau plină de interes, zâmbetul cald său ironic, gestul de tandrețe șu nerabdre,
completează, potențează sau diminuează mesajul verbal și produce efecte diferite.
Oferirea libertății presupune, ca, copilulare nevoie de libertate pentru a -și manifesta
propriile inițiative, nu numai de sprijin și îndrumare, fiind lăsați să decidă asupra creativității
lor.
Socializ area este receptivă la solicitările societății, educatoarea fiind principalul
modelator al competențelor și abilităților preșcolarilor, ea asigurând cadrul corespunzător
pentru o valorificare riguroasă a resurselor copiilor, lucru ce duce la realizarea obi ectivelor.În
această situație, educatoarea, are rolul de lider formal care îndeplinește câteva funcții cum ar fi:
 Menținerea controlului grupului de preșcolari, prin capacitate ape care o are de
îndrumare, anticipare a reacțiilor celor mici, de stăpânire a lor, de corelare a cerințelor, de
menținere a obiectivității, de suplețe, de tact în abordarea comportamentului rigid sau fluctuant și
prin capacitatea de înțelegere a stărilor sufletești pe care le au preșcolarii;
 Munca propriu -zisă de îndrumare, cuprind e posibilitățile de cr eare și menținere a unei
atmosfere placu te, o sensibilitate la nevoile copiilor, o tehnică de îndrumare a fiecărui copil și
binenteles capacitatea de reușită a menținerii reletiilor în grup și cu grupul;
Interacțiunea grup -lider, are capacitatea de conducere a grupului în așa fel, încât să nu dea voie
să apară conflicte interioare, stabilește relații directe cu copiii, se implică active în acțiunile și
deciziile care se iau în cadrul grupului, prezintă o bună capacitate de organizare a timpului liber
și antrenarea copiilor în cât mai multă jocuri și activități care să -i provoace în luarea de decizii.

[Romiță Iucu -„Managementul și gestiunea clasei de elevi 2,Editura Polirom Iași,2000]

23
Subcapitolul 3.3 -Functii și responsabilităț i ale Comisiei Metodice privind Evaluarea inițială în
grădiniță

Un alt tip de management este cel de mijloc și este realizat de structurile din grădiniță,
care au atribuții specific în desfășurarea activităților cum ar fi:
 Consiliul profesoral;
 Comisia me todică/comisiile pe domenii de activitate;
 Comisia pentru evaluare și asigurare a calității (CEAC);
 Comisia pentru programe și proiecte educative și extracurriculare;
 Comisia pentru perfecționare și formare continuă.
Atribuțiile Comisiei metodice:
 Dezvolta rea abilităților educatoarelor;
 Îndrumarea spre folosirea metodelor modern de predare -invatare -evaluare;
 Adaptarea curriculum -lui la nevoile preșcolarilor;
 Informarea și îndrumarea educatoarelor în ceea ce privește conceperea și desfășurarea
activității me todice;
 Desfășurarea în cadrul comisiei a unor activități cu character demonstrative;
 Prezentarea și discutarea de referate întocmite pe diferite teme;
 Informarea educatoarelor despre temele susținute la cercurile pedagogice din alte
grădinițe;
 Discuții de spre desfășurarea activității inițiale, despre completarea caietului de observații
al copiilor, despre completarea caietului educatoarei, despre alegerea temelor de studiu, etc.
 Discutarea rezultatelor evaluării inițiale și găsirea de măsuri ameliorative î n cazul
copiilor cu deficiențe.

[Romiță Iucu -„Managementul și gestiunea clasei de elevi 2,Editura Polirom Iași,2000

24
Subcapitolul 3.4 -Rolul și funcția directorului în managementul evaluării inițiale

Rolul și funcțiile directorulu i sunt foarte importante.
„Proiectarea/planificarea, reprezintă stabilirea traiectului ipotetic de la ceea ce este la ceea ce
trebuie să fie procesul vizat” (Iosifescu. S, 2001)
Plecând de la această definiție, putem afirma că în cadrul activității manager ial, proiectarea face
referire la anticiparea, identificarea, stabilirea unui cadru de acțiune aplicabil în dezvoltarea unei
instituții, planificarea reprezentând un process de elaborare și selectare a finalităților, adică a
scopurilor și obiectivelor care vor fi urmărite de -a lungul unei perioade de timp.
În cazul grădiniței, acolo unde o parte importantă a activității este evaluarea inițială,
planificarea managerului pornește de la nevoile identificate în unitate.în acest domeniu,
evaluarea presupune o di agnoză corectă prin care se permite stabilirea obiectivelor care trebuiesc
realizate pe termen scurt, mediu său lung, cât și stabilirea strategiilor și a indicatorilor de
performanță.
Rolul și funcția directorului de grădiniță este de a viza activitatea di dactică a cadrelor didactice,
competențele pe care acestea le au în proiectarea, organizarea, evaluarea și autoevaluarea
activității cu preșcolarii, punând accent pe evaluarea inițială, care este un punct principal de
plecare pentru activitatea desfășurată de-a lungul unui semestru, an școlar.
Pentru bună desfășurare a evaluării inițiale și a întregului process educative, managerul unității
trebuie să aibe în vedere organizarea care este un proces complex, dinamic, flexibil, care
selectează și grupează acti vitățile în așa fel încât să se atingă o serie de obiective commune,
repartizând fiecărui cadru didactic responsabilitățile pe care trebuie să le ia la grupă, în ceea ce
privește înainte de toate, evaluarea inițială.
În concluzie managerul realizează:
 Dete rminarea activităților și îndeplinirea obiectivelor;
 Gruparea activităților în funcție de nivelul grupei;
 Coordonarea activităților prin informarea educatoarelor.
Directorul de grădiniță are rolul de a monitoriza, procesul conținu prin care oferă informați i
și support de consultanță educatoarelor pe parcursul activităților ce au fost stabilite în cadrul
planificării.
Monitorizarea este în strânsă legătură cu evaluarea, deoarece îi furnizează acesteia informații și îi
servește drept support și baza de date.
Evaluarea presupune stabilirea raportului dintre performanțele obținute și cele intenționate și
colectarea de date pentru corectarea rezultatelor.
Condițiile evaluării într -o grădiniță sunt:
 Definirea scopului evaluării;
 Stabilirea domeniilor care trebuies c evaluate;
 Formularea de obiective urmărite pentru fiecare domeniu de activitate care a fost supus
evaluării;
 Abordarea evaluării în directă relație cu funcțiile managerial.
Evaluarea are specific regulator și este corelată cu celelalte etape.De la evalua rea inițială
pornește planificarea, diagnoză și monitorizarea care furnizează informații pentru evaluarea
formative, în timp ce evaluarea finală dă eficiența procesului parcurs.

25
La nivelul grădiniței, directorul trebuie să urmărească desfășurarea activităț ii inițiale. Tot
el desfășoară și asistențele la clasă și urmărește:
 Organizarea mediului educațional;
 Existența portofoliului personal;
 Existența portofolilui copiilor;
 Relati educatoare -parinti în cadrul activităților desfășurate cu aceștia;
 Calitatea re surselor curricular și a materialului didactic folosit la grupa;
 Desfășurarea activităților pe domenii;
 Respectarea nivelului de vârstă în alegerea temelor;
 Desfășurarea activităților recreative;
 Desfășurarea activităților de dezvoltare personală.
Director ul poate urmări desfășurarea evaluării inițiale și poate verifică dosarul și raportul
încheiat la finalizarea acesteia
[M.Dragomir,A.Pelșa,L.Chicinoș -„Directorul din învățământul preuniversitar” -Editura Eurodidact,Cluj –
Napoca,2007]
[L.Ciolan -„Învățar ea integrată –fundamente pentru un curriculum transdisciplinar” -Editura Polirom,Iași]
[„Curriculum pentru învățământul preșcolar” -prezentare și explicitări, -Editura DPH,București 2009]

26
CAPITOLUL 4
CERCE TARE PRIVIND STRATEGII DE OPTIMIZARE A
MANAGEMENTULUI EVALUĂRII INIȚIALE ÎN GRĂDINIȚĂ
4.1. OBIECTUL CERCETĂRII

Obiectul cercetării constă în:
 -Descrierea evaluării;
 -Descrierea evaluării inițiale și a metodelor de evaluare;
 -Identificarea tipurilor de eva luare;
 -Modalități de desfășurare a evaluării inițiale.
4.2. IPOTEZA

Prin ipoteza cercetarii ”evaluării inițiale„ se urmărește cunoașterea nivelului de
cunoștințe,aptitudini și abilități pe care copiii le au din mediul familial.In perioada de evaluare
inițială se culeg o serie de informații despre copii .Aceste informații ajută educatoarea în alegerea
temelor anuale de studiu și a comportamentelor care vor fi urmărite.
4.3. SUBIECȚII CERCETĂRII

Subiecții cercetării sunt preșcolarii de la grupa mică,mijloci e și mare.
4.4. METODOLOGIA CERCETĂRII

Metodologia cercetării cuprinde evaluarea inițială pe nivele de vârstă.La grupa mică
evaluarea inițială se desfăsoară prin urmărirea comportament elor preșcolarilor,la grupa mijlocie
se desfă șoară mai mult print r-o ev aluare orală decât scrisă( fișe de lucru),iar la grupa mare
preșcolarii sunt evaluați prin comunicare orală dar și prin fișe de lucruJocuri didactice.
Obiectivele urmărite în cadrul evaluării inițiale sunt alese în funcție de nivelul de vârstă al
preșcolari lor,pornind de la ușor(grupa mică/mijlocie),până la complex (grupa mare).

4.5. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR

De la fiecare grupă am ales aleatoriu un număr de preșcolari pe care i -am urmărit pe parcursul
cercetării.
Rezultatele obținute în urma evaluărilor desfășurate pe parcursul întregului an școlar se
regăsesc la finalul cercetării,capitolul Anexe

27
CONCLUZII

În urma evaluărilor desfășurate pe parcursul anului școlar,cu un număr de 12
copii,de nivele de vârst ă diferite am constatat următoarele:
La grupa mică obiectivele urmărite au fost:
 Socializarea copiilor;
 Inițiativa pentru comunicare;
 Pronunțarea corectă a tuturor sunetelor;
 Clasificarea obiectelor după formă;
 Formarea de grupe de obiecte după diferite criterii;
 Denumirea pozițiilor spațiale;
 Cunoașterea părților component ale corpului uman;
 Recunoașterea și denumirea obiectelor de îmbrăcăminte;
 Identificarea obiectelor de igienă personal;
 Modelarea formelor de bază;
 Recunoașterea material elor simple de lucru din cadrul activitaților practice și plastic;
 Executarea diferitelor mișcări ale segmentelor corporale.
Obiectivele au fost atinse in proporție de 7 0%.

La grupa mijlocie obiectivele urmărite au fost:
 Recunoașterea animalelor sălbati ce;
 Folosirea unui limbaj adecvat;
 Recunoașterea și identificarea imaginilor specific anotimpuli toamna;
 Raportarea cifrei la cantitate;
 Sesizarea corectă a relațiilor spațiale;
 Recunoațterea poveștilor și a personajelor;
 Pronunțarea corectă a sunetelor;
 Redarea pe scurt a conținutului poveștii;
 Recunoașterea ustensilelor de lucru pentru activitățile plastic și practice;
 Pregătirea materialului de modelat;
 Recunoașterea normelor elementare de conviețuire în grup;
 Respectarea regulilor clasei;
 Executarea miș cărilor sugerate de textul unui cântec
 Executarea corectă a exercișiilor de mers;
 Respectarea regulilor jocului.
Obiectivele au fost atinse in proporție de 75 %.

28

La grupa mare obiectivele urmărite au fost:
 Precizarea fenome nelor specific fiecărui anotimp;
 Recunoașterea diferenșelor dintre fructe și legume;
 Recunoașterea animalelor domestic și sălbatice;
 Denumirea hranei și adăposturilor acestora;
 Efectuarea de operații cu 1,2 și 3 elemente;
 Plasarea obiectelor intr -un spatiu dat;
 Să numere in limitele 1 -5;
 Să recunoască și să utilizeze formele geometrice(cerc,pătrat);
 Să pună intrebări și să răspundă la acestea;
 Să se exprime correct în propoziții;
 Să recunoască 4 -5 culori;
 Să redea originalitate spațiului plastic;
 Să cunoasc ă responsabilitățile grupului;
 Să intoneze cântece pentru copii;
 Să execute mișcările motrice de bază;
 Să aibe o ținută corporal corectă.
Obiectivele au fost atinse în proporție de 85 %

În urma rezultatelor evaluării inițiale pe cele două niele de vârstă s-au luat următoarele
măsuri ameliorative:
DLC – Domeniul limbă și comunicare
 Copiii care au dificultăți de pronunție – se vor desfășura mai multe jocuri exercițiu de
corectare a vorbirii
 Copiii care sunt timizi – vor fi solicitați mai des și înc urajați pentru a căpăta încredere în
forțele proprii
 Se vor desfășura în continuare activități care să stimuleze dezvoltarea și îmbogațirea
vocabularului
 Se va pune accentul pe pronunția corectă a sunetelor.
DOMENIUL ȘTIINȚE
CUNOAȘTEREA MEDIULUI
 Copiii car e nu au recunoscut obiectele de igienă personal – vor desfășura activități
suplimentare în cadrul activităților liber alese prin diverse forme de activitate : colorare ,
citire de imagini , jocuri de masă sau de rol.

29
ACTIVITATE MATEMATICĂ
 Copiii care au întâmpinat greutăți , vor drsfășura activități suplimentare în cadrul
activităților liber – alese, prin diverse forme de activitate :
 Sortarea jucăriilor după criterii date
 Desfășurarea unor jocuri –Ghici unde s -a ascuns ursulețul – Așează ju căria – etc.
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV
 Se va insista pe î ncurajarea folosirii acestor componente , creativitatea și originalitatea
ăn realizarea lucrărilor de desen.
 Se vor realiza cât mai multe exerciții pentru dezvoltarea mușchilor mici ai m âinii , a
motricității fine.
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
 Jocuri pentru formarea ținutei corporale corecte în timpul deplasărilor , deprinderi de
mers , alergare , săritură , prindere : “Mergi pe pod “ , “Voiniceii” , Mergi la fel ca mine”
, “Cu cobiliț a pe punte “ , “ Piticii în excursie “ , “Aruncă / prinde mingia “ etc.

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
 Vor fi încurajați în folosirea tututror instrumentelor de lucru specifice activităților
practice.
 Folosirea diversificată a materialelor din natură și nu numai.
 Cunoașterea modificărilor suferite de diverse materiale prin îndoire ,rupere , mototolire
etc.

30
BIBLIOGRAFIE

1.A. Radu,S.Ștefănescu -Pradanovici, „Învățământul preșcolar” ,Biblioteca Centrală
Pedagogică,București 19 83.
2.Bocoș M .„Teoria și practica cercetării pedagogice” Casa Cărții de
Știință,Cluj Napoca,2003.
3.Ciolan L.„ Învățarea integrată,fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar ”,Editura Polirom,Iași 2003.
4.Constantin Cucoș „Teoria și metodica evaluării” ,2008
5.Constantin Cucoș „ Pedagogie” ,Editura Polirom,Iași 1996.
6.„Curriculum pentru învățământul preșcolar” prezen tare și explicitări,Editura DPH
București 2009.
7.Dragomir M,Pelșa A,Chicinoș L .„Directorul din învățământul
preuniversitar ”,Editura Eurodidact,Cluj Napoca.
8.Dragu Ana „Structura personalității profesorului” ,E.D.P București 1996.
9.Elisabeta Voiculescu „Factorii subiectivi ai evaluării școlare ”,Editura Aramis 2007.
10.Elisabeta Voiculescu,Floarea Voiculescu „ Teoria și practica evaluării
școlare ”,Editura Aeternitas ,Alba Iulia 2009.
11.Filofteia Grama,Mioara Pletea „Aplicații ale noului curriculum pentru
învățământul preșcolar” ,Editura DPH 2010.
12.Gheorghe Tomșa,Mire la Chelaru,Raluca Tomșa„ Psihopedagogie preșcolară și
școlară ”,definitivat și gradul II didactic ,București 2005.
13.Hristu Barbu,Alexandra Mateiaș „Pedagogie preșcolară”,Manual p entru școlile
normale clasa a -X-a,specialitatea educatoare ,Editura Didact ică și Pedagogică
R.A,București 1996.
14.Ion T.Radu„ Evaluarea în procesul didactic ”,Editura Didactică și Pedagogică R.A
2008.
15.Ion Stegănoiu,Paraschiv Vagu„ Lideriatul de la teorie la practică ”,Editura
Bibliotheca Târgoviște 2006.
16.Iosifescu S „Managementul educațional pentru instituțiile de
învățământ ”,București 2001.
17.Jerry Olsen,Thomas W.Nielsen„ Noi metode și strategii pentru managementul
clasei„ Editura DPH 2009.
18.Marin Manolescu„ Teoria și metodologia evaluarii ”,București 2006.
19.Marin Manolescu,Dan Potolea„ Teoria și metodologia Curriculumului ”,bucurești
2006.
20.Marin Manolescu,Dan Potolea„ Teoria și practica evaluării educaționale ”,București
2013.
21.Petru Lisievici„ Evaluarea în învățământ” -Teorie,practică,instrumente ,Editura
Aramis 2002
22.Pleșa A „Evaluarea activității didactice prin inspecția școlară ”,Cluj Napoca 2

31
23.Potolea Dan,I.Neacșu,R.Iucu,O.Pânișoară „Pregătirea psihopedagogică”.Manual
pentru definitivat și gradul II, Editura P olirom,iași 2008.
24.Romiță Iucu„ Managementul și gestionarea clasei de elevi 2 ”,Editura Polirom
2000.
25.Serghei Urban „Evaluarea școlară ”,Chișinău 2005.

32
ANEXE

33